149 Pentru ca aceast ă metod ă să fie eficient ă, trebuie respectate o serie de cerin țe :106 ·simplitate; ·structur ă și ordonare; ·concizie și… [615440]

149 Pentru ca aceast ă metod ă să fie eficient ă, trebuie respectate o serie de cerin țe :106
·simplitate;
·structur ă și ordonare;
·concizie și pregnan ță;
·stimulente suplimentare.
Simplitatea p r e l e g e r i i c o n s t ă î n e x p l i c a r e a d e c ăt r e p r o f e s o r a t e r m e n i l o r d e
specialitate necunoscu ți. Spre exemplu la disciplina Oferta de produse și servicii în
cadrul agen ției de turism la tema „ Componentele produsului turistic” , clasa a XII- a se
va explica conceptul de produs turistic și elementele componente ale unui produs
turistic.
Structura și ordonarea sunt condi ții ce presupun respectarea unei anumite logici
a expunerii ce sunt îndeplinite prin prezentarea obiectivelor lec ției care urmeaz ă a fi
predat ă. La tema “Conceperea produsului turistic”, se va prezenta tipologia produselor
turistice și etapele care se parcurg pentru alc ătuirea unui produs turistic.
Conciziunea și pregnan ța presupune oferirea de informa ții elevilor într-o
manier ă concis ă pentru a exista un feedback eficient profesor-elev.
Stimulentele suplimentare, constau în oferirea de exemple desprinse din via ța
cotidian ă pentru a se putea face analogii pentru problemele discutate în lec ție. Astfel la
tema “Comercializarea și promovarea produselor turistice” se pot prezenta exemple din
mass media privind modalit ățile de comercializare și promovare a produselor turistice.
2.Descrierea: este o modalitate de predare – înv ățare bazat ă pe metoda
observa ției, dirijat ă verbal, de c ătre profesor, a obiectelor, faptelor și fenomenelor în
scopul sesiz ării de c ătre elevi a caracteristicilor acestora. La disciplina „ Marketingul
afacerilor ”, clasa a XI-a, tema “ Etapele procesului de cercetare ” descrierea poate fi
utilizat ă pentru cunoa șterea etapelor care trebuie parcurse în derularea unei cercet ări de
marketing.
3.Explica ția: este o metod ă de comunicare oral ă menit ă să prezinte rela țiile
cauzale dintre factori și fenomene. În lec ția “Anticiparea nevoilor clien ților și
adaptarea permanent ă a ofertei la acestea ” la modulul “ Mediul concuren țial al
106 Vasile Burja, Camelia Burja, Florea Voiculescu, Elisabeta Voiculescu, op.cit. p. 125

150afacerilor ” se explic ă importan ța cunoa șterii exigen țelor clien ților pentru desf ășurarea
unei activit ăți efciente pe pia ță107.
4.Povestirea: este o metod ă narativ ă în care se eviden țiază aspectele narative
utilizat ă pentru înf ățișarea unor fapte, evenimente care s ă conduc ă prin intui ție la
generalizare și abstractizare. Aceast ă metod ă contribuie la dezvoltarea imagina ției și a
creativit ății elevilor, prin crearea unei atmosfere destinse în timpul desf ășurării
activit ății didactice. La lec ția „Strategii de pia ță”, din cadrul modulului „Marketingul
afacerilor” se discut ă despre fenomenul „Avon” care a luat amploare pe pia ța
cosmeticelor și a câ știgat clien ți în defavoarea concuren ților prin aplicarea unor strategii
de marketing foarte bine elaborate.
5.Instructajul: este o metod ă recomandat ă ca sprijin în activit ățile practice și
poate fi premerg ător sau concomitent activit ății. Spre exemplu se utilizeaz ă înainte de a
se desf ășura o deplasare în scop didactic la un agent economic sau vizit ă didactic ă.
6.Forme combinate de metode bazate pe expunere: presupun asocierea
expunerii cu celelalte modalit ăți de comunicare verbal ă sau cu tehnicile de comunicare
audio – vizual ă.
II.Metoda conversa ției
Conversa ția este o metod ă didactic ă esen țială utilizat ă în procesul de predare –
î n vă ța r e , c o n s t ă î n d i a l o g u l d i n t r e p r o f e s o r și e l e v i p r i n c a r e s e s t i m u l e a z ă g â n d i r e a
elevilor pentru însu șirea cuno ștințelor noi sau fixarea și verificarea cuno ștințelor
deținute.
Formele conversa ției:
1.Conversa ția structurat ă: presupune formularea unor întreb ări în vederea
obținerii unor r ăspunsuri reproductive de enun țare, enumerare, sau descriere. Spre
exemplu definirea conceptului de produs turistic, strategie de pia ță, enumerarea
tipologiilor produselor turistice și strategiilor de pia ță cunoscute, descrierea etapelor de
concepere a unui produs turistic etc.
2.Conversa ția euristic ă: presupune un dialog deschis între profesor și elevi
pentru antrenarea elevilor în descoperirea de noi informa ții, utilizarea de aplica ții ale
cuno ștințelor înv ățate în vederea elabor ării unor concluzii.
În lec ția „Combinarea componentelor produsului turistic” cadrul didactic va utiliza o
serie de întreb ări pentru a descrie etapele de concepere a unui produs turistic:
107 Ilie Suzana( coordonator), Mediul concuren țial al afacerilor , cl. a XII-a, Ed. Oscar Print, Bucure ști,
2007, p.49

151-Ce este un produs turistic?
-Ce destina ții putem alege pentru un produs turistic ?
-Ce mijloace de transport pot fi utilizate la conceperea unui produs turistic?
-Unde se pot caza turi știi?
-Unde pot lua masa turi știi?
-Ce alte servicii pot fi oferite turi știlor?
În urma r ăspunsurilor primite, profesorul va defini produsul turistic ca o sum ă de
elemente componente combinate într-o manier ă care s ă satisfac ă cerin țele clien ților.
3.Conversa ția de fixare și consolidare: se utilizeaz ă în timpul lec ției pentru a
eviden ția nivelul de în țelegere și însu șire a celor mai importante aspecte ale lec ției predate.
Astfel, la tema, “Calculul pre țului produsului turistic ”identificarea cheltuielilor specifice
produsului turistic și calcularea costurilor generate de realizarea unui produs turistic .
4.Conversa ția de recapitulare și sistematizare: se utilizeaz ă la sfâr șitul
lecțiilor de la sfâr șitul capitolelor și au drept scop recapitularea cuno ștințelor predate
anterior în vederea elabor ării unor concluzii asupra celor înv ățate. De exemplu, la
sfârșitul capitolului “Rolul marketingului în activitatea agentului economic”, predat la
disciplina „Marketingul afacerilor”, la clasa a XI-a se pot formula o serie de întreb ări cu
scopul de a recapitula cuno ștințele pe care elevii le – au însu șit la tema respectiv ă, ca de
exemplu:
-Ce este conceptul de marketing?
-Care este locul și rolul marketingului în activitatea agentului economic?
-Care sunt func țiile, obiectivele și marketingului?
-Ce este comunicarea eficient ă și cum se realizeaz ă aceasta în rela ție cu
consumatorii pentru satisfacerea nevoilor acestora?
III.Metode care valorific ă dezbaterea de grup
Orice metod ă bazat ă pe comunicare este o metod ă bazat ă pe comunicarea de
grup deoarece procesul de predare – înv ățare este organizat pe clase de elevi, favorizând
comunicarea eficient ă cu valen țe instructiv –educative.
1.Brainstormingul: sau asaltul de idei, este o activitate de grup care presupune
emiterea cât mai multor idei pentru rezolvarea problemei puse în discu ție în cadrul
grupului. Aceast ă metod ă poate fi utilizat ă cu succes în cadrul firmei de exerci țiu.
Astfel, elevilor le revine sarcina de a emite cât mai multe idei care s ă conduc ă la
alegerea domeniului de activitate în care va activa firma virtual ă, să stabileasc ă numele,

152obiectul de activitate precum și strategiile de pia ță care se vor aplica pentru a desf ășura
pe pia ță o activitate eficient ă.
2.Tehnica Phillips 6/6: este o metod ă a discu țiilor de grup care presupune
dividerea grupului în mai multe subgrupuri de 6 persoane care discut ă timp de 6 minute
pe o anumit ă tem ă dată de profesor. Durata discu ției și num ărul participan ților pot fi
variabile depinzând de tipul problemei care trebuie rezolvat ă. Tehnica poate fi utilizat ă
foarte bine la lec ția despre “Stabilirea metodelor de cercetare a nevoilor clien ților”, când
elevii trebuie s ă identifice ce metode s ă aplice pentru investigarea nevoilor clien ților.
3.Tehnica panel/discu ția panel: este o metod ă utilizat ă în lec țiile care au teme
cuabordare interdisciplinar ă, punând în contact un grup restrâns de speciali ști/profesori
care particip ă la or ă cu un public mai larg.
B.Metode bazate pe comunicarea scris ă
Metodele bazate pe comunicarea scris ă au rol de informare, de dobândire a
cuno ștințelor de c ătre elevi și reprezint ă o modalitate prin care elevii î și pot însu și
tehnicile muncii cu cartea, indispensabile în autoeduca ție.
1.Metoda lecturii : const ă în lecturarea de c ătre elevi a textelor suplimentare din
manualele școlare pentru aprofundarea cuno ștințelor primite de la profesor în cadrul
procesului instructiv – educativ. Spre exemplu la lec ția privind „Identificarea
elementelor comunic ării nonverbale”, elevilor li se d ă un text pentru lectur ă care îi ajut ă
să înve țe despre modalit ățile de utilizare a elementelor comunic ării nonverbale într-o
comunicare eficient ă.Clasa este împ ărțită în 6 echipe iar fiecare echip ă va trebui s ă
studieze câte un element al comunic ării non verbale (limbajul timpului, limbajul
spațiului, limbajul vestimenta ției, limbajul timpului, limbajul t ăcerii, limbajul culorii).
Fiecare grup va trebui s ă prezinte colegilor un element al comunic ării non verbale.
2.Activitatea cu manualul și cartea școlar ă:Manualul reprezint ă un instrument
d e l u c r u , e l a b o r a t p e b a z a u n o r p r i n c i p i i d i d a c t i c e , p s i h o l o g i c e , p r a x i o l o g i c e c a r e
conține un sistem de cuno ștințe și acțiuni care urm ăresc s ă stimuleze, s ă faciliteze și să
mențină învățarea la elevi. De asemenea, pentru l ărgirea orizontului cuno ștințelor
elevului, profesorul va încuraja utilizarea altor instrumente scrise în procesul de
învățământ cum ar fi: c ărți, reviste de specialitate din domeniul turismului, pentru elevii
care studiaz ă în domeniul Turism și alimenta ție public ă.

153C.Metode bazate pe elaborarea textului scris
1.Metoda referatelor este o metod ă de activitate independent ă prin care se
sintetizeaz ă informa țiile provenite din surse variate și se materializeaz ă sub forma unui
text scris de elev. De exemplu, elevilor li s-a cerut s ă descrie etapele de realizare a temei
intitulate „Cercetare de marketing privind percep ția prestatorilor turistici asupra
poten țialului turistic din arealul Râ șnov”.
2.Metoda compunerii: este o metod ă de activitate scris ă independent ă, un
mijloc de exprimare a originalit ății și creativit ății elevului ce const ă în realizarea unei
compuneri pornind de la anumite repere.
D.Metode bazate pe cercetarea realit ății
1.Metoda observa ției: const ă în perceperea inten ționat ă, planificat ă și
sistematic ă a unor fenomene, comportamente, procese etc. În cadrul lec ției “Studierea
comportamentului de consum al clien ților, identificarea ni șelor de pia ță”, elevii trebuie
să analizeze comportamentul de consum al clien ților și să identifice ni șele de
consumatori existente pe pia ță.
2.Metoda experimental ă: este o metod ă de cercetare integral ă utilizat ă pentru a
demonstra anumite comportamente sau fenomene. În cadrul lec ției despre „Urm ărirea și
satisfacerea nevoilor clientului” printr-un joc de rol este simulat un dialog între un client
și un osp ătar profesionist/ neprofesionist. Elevilor li se cere s ă studieze atât
comportamentul clientului și cât și al osp ătarului în cele dou ă situa ții date.
3.Metoda demonstra ției intuitive: poate fi utilizat ă în însu șirea noilor
cuno ștințe, în fixarea, sistematizarea și verificarea acestora.
În func ție de materialele intuitive folosite demonstra ția se poate face prin:
-prezentarea obiectelor, fenomenelor în starea lor real ă – în cadrul lec țiilor
despre promovarea în turism, se pot prezenta elevilor materiale publicitare utilizate de
firme din domeniul turismului respectiv, cataloage, bro șuri, pliante, flyere sau se pot
efectua vizite didactice la o agen ție de turism. De asemenea, se pot utiliza organigrame,
scheme care s ă eviden țieze structura organizatoric ă și rela țiile ce au loc în cadrul unei
întreprinderi turistice.
-demonstrarea cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale și informatice –elevii pot
viziona filme didactice, prezent ări powerpoint care s ă eviden țieze foarte bine maniera
de desf ășurare a activit ății turistice în unit ăți de cazare, unit ăți de alimenta ție, agen ții de
turism etc.

154-demonstrarea cu ajutorul exemplelor – datorit ă caracterului aplicativ al
disciplinelor de specialitate se pot utiliza la clas ă exemple din via ța real ă cu trimiteri la
economia de pia ță.
4.Metoda model ării : const ă în realizarea unui model utilizat pentru asimilarea
unor cuno ștințe. De exemplu, la tema privind „Evaluarea ofertei de produse și servicii a
concuren ților”, profesorul va da elevilor un model de întocmire a fi șei de identitate a
firmei pe baza c ăreia elevii vor putea efectua evaluarea ofertei de produse și servicii a
concuren ților din punct de vedere a pre țurilor, diversit ății sortimentale, calit ății,
segmentelor de consumatori, cotei de pia ță, nivelului tehnologic, etc
E.Metode bazate pe ac țiunea practic ă
1.Metoda exerci țiului și a exers ării: este o metod ă des utilizat ă pentru
consolidarea cuno ștințelor asimilate în cadrul disciplinelor/ modulelor de specialitate.
Astfel elevii pot exersa calculul pre țului produselor turistice, pot realiza cercet ări de
marketing etc.
2.Metoda studiului de caz: este o metod ă frecvent utilizat ă în cadrul modulelor
de specialitate deoarece permite analogia cu fenomene și procese economice întâlnite în
viața real ă. Pe baza unui studiu de caz din via ța real ă, elevii trebuie s ă îndeplineasc ă
sarcini de lucru variate. De exemplu, se prezint ă o firm ă care activeaz ă în domeniul
turismului iar elevii trebuie s ă analizeze activitatea firmei privind oferta turistic ă,
strategiile de pia ță aplicate și să întocmeasc ă fișa de identitate a firmei pentru a se
evalua activitatea firmei în raport cu concuren ța de pe pia ță.
3.Metoda jocurilor : jocul didactic îmbin ă elementele distractive cu cele
instructive și se poate utiliza cu succes în predarea disciplinelor economice. Astfel, se
pot simula diverse situa ții concrete din via ța real ă la care elevii vor fi obliga ți să se
adapteze și pe care le vor reg ăsi în practicarea viitoarei meserii.
F.Alte metode utilizate în predarea –înv ățarea modulelor de specialitate
1.Algoritmizarea: nu este foarte utilizat ă în cadrul procesului instructiv
educativ la disciplinele economice. De exemplu, se define ște algoritmul de calcul al
prețului produselor turistice și pe baza acestuia elevii la rândul lor trebuie s ă exerseze
metoda de calcul.
2.Problematizarea: este o metod ă de instruire activ – participativ ă care
stimuleaz ă elevii pentru rezolvarea unor probleme sau situa ții problem ă. Astfel elevilor
l i s e s t â r n e șt e c u r i o z i t a t e a și a m b i ți a d e a d e s c o p e r i s o l u ți i l a a n u m i t e î n t r e b ăr i –

155problem ă. Spre exemplu, li se cere elevilor s ă găseasc ă metode de cre ștere a eficien ței
economice a activit ății desf ășurate de o firm ă.
3.Învățarea prin descoperire: aceast ă metod ă contribuie la descoperirea de
către elevi a semnifica ției unor concepte economice, evolu ția unor fenomene prin
eforturi proprii care îi motiveaz ă și le dezvolt ă spiritul de ini țiativă. Activitatea de
învățare prin descoperire se desf ășoară sub îndrumarea profesorului care precizeaz ă
sarcinile înv ățării și la finalul activit ății apreciaz ă și sintetizeaz ă rezultatele ob ținute
descoperite de elevi.
4.Instruirea programat ă: metoda const ă în fragmentarea con ținutului înv ățării
în unit ăți logico – didactice prezentate elevilor în form ă scris ă (manuale programate,
programe interactive la calculator, folii la retroproiector etc.) urmând s ă fie parcurse și
însușite de elevi în mod secven țial. Dup ă fiecare secven ță li se cere elevilor s ă rezolve
diferite sarcini specifice care s ă demonstreze asimilarea cuno ștințelor respective și
capacitatea elevilor de a opera ționaliza cu ele.108 La m odul ele de speciali tate se poate
utiliza instruirea asistat ă de calculator în lec țiile de tip AEL (Advanced e- Learning).
5.5 Modalit ăți de organizare și desf ășurare a activit ății didactice
Lecția este principala modalitate de organizare și desf ășurare a activit ății
didactice și se g ăsește într-o permanent ă adaptare la exigen țele procesului instructiv
educativ. Activitatea didactic ă se poate organiza în moduri specifice respectiv frontal,
pe grupe sau individual.
Tipurile de lec ție se identific ă în func ție de obiectivul general urm ărit, iar fiecare
tip de lec ție are o structur ă proprie, flexibil ă pentru a permite adapt ări la variabilele
procesului de instruire cum ar fi: specificul disciplinei, particularit ățile clasei, strategiile
și mijloacele de înv ățământ utilizate etc.
Tipuri de lec ții utilizate în predarea – înv ățarea disciplinelor economice/
modulelor de specialitate109:
108 Vasile Burja, Camelia Burja, Florea Voiculescu, Elisabeta Voiculescu ,op.cit., p. 190
109 Constantin Cuco ș, op. cit. p.479-482

156Tabel nr. 5.5 Tipuri și variante de lec ții
Obiectivul general Tipul lec ției Variante de lec ție
1.Comunicarea, însu șirea
de noi cuno ștințeLecție de comunicare/
însușire de noi cuno ștințe-Lecția introductiv ă
-Lecția de tip prelegere
-Lecția seminar
-Lecția programat ă
-Lecția mixt ă
2.Formarea de priceperi
și deprinderiLecția de formare de priceperi
și deprinderi-Lecția de formare de
deprinderi de activitate
intelectual ă
-Lecția de formare a unor
deprinderi motrice
-Lecția de formare a unor
deprinderi
3.Consolidarea,
aprofundarea , recapitularea
și sistematizarea
cuno ștințelorLecția de fixare și
sistematizare-Lecția de repetare curent ă
-Lecția de recapitulare pe
baza unui plan (capitole,
teme mari)
-Lecția de sintez ă
4.Verificarea și
aprecierea cuno ștințelorLecția de verificare și
apreciere a rezultatelor
școlare-Lecția de evaluare oral ă
-Lecția de evaluare prin
lucrări scrise
-Lecția de evaluare prin
lucrări practice
-Lecția de evaluare cu
ajutorul programelor
computerizate.
În continuare voi exemplifica 3 tipuri de lec ții care au fost predate la modulul
„Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism” la clasa a XII-a.

157Unitatea de înv ățământ: LICEUL TEHNOLOGIC “MALAXA”
Profesor: DUMITRU SIMONA
Data: 05.05.2017
Num ăr de ore pe s ăptămân ă:2
Disciplina: OFERTA DE PRODUSE ȘI SERVICII ÎN CADRUL AGEN ȚIEI DE TURISM
Clasa : a XII-a A
Titlul lec ției: Principalele mijloace publicitare
Tipul lec ției: Lecție de fixare și sistematizare (consolidarea cuno ștințelor însu șite și aprofundarea lor pe nivele superioare de în țelegere și
aplicare)
Competen țe specifice:
Identificarea principalelor mijloace promo ționale folosite pentru promovarea unei întreprinderi turistice
Realizarea unor materiale promo ționale în vederea promov ării imaginii unei întreprinderi turistice
Obiective opera ționale:
O1- s ă identificematerialelepromo ționalefolositepentrupromovareauneiîntreprinderituristice
O2- s ă realizeze materiale promo ționale
Strategia didactic ă:
Metode și procedee didactice:demonstra ția, dezbaterea, mas ă rotund ă, explica ția, exemplificarea, expunere oral ă, lucrul în grup,
consolidarea ideilor: grup mic cu sarcin ă precis ă, studiul de caz
Mijloace și materiale didactice: tabla, fise de lucru, suport de curs cu spa ții goale, laptop, proiector, prezentare ppt, materiale
promo ționale
Forme de organizare: individual, grupe, frontal
Tipuri de înv ățare: auditiv, vizual , practic
Evaluare: individual ă, evaluare reciproc ă
Bibliografie:
Gabriela St ănciulescu șa – “Tehnologia turismului, manual pentru clasele a XI-a și a XII-a”, Editura Niculescu, Bucure ști, 2003,
Ștefania Mihai șa – “Organizarea agen ției de turism, clasa a XI-a”, Editura CD Press, Bucure ști, 2007.
Descriptori de performan ță:5.16, 5.18, 5.19, 5.20, 5.21, 5.23, 5.24, 5.25, 5.26

158SCENARIUL DIDACTIC

159Liceul Tehnologic „Malaxa” Z ărnești
Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism
Clasa a XII-a A
An școlar 2016-2017
Profesor: Dumitru Simona
SUPORT DE CURS
C3. Realizeaz ă comercializarea și promovarea produselor turistice
L4 – Principalele mijloace publicitare
Realizarea de materiale promo ționale este o forma a publicit ății. În categoria
materialelor promo ționale intr ă:
·pliantul;
·broșura;
·catalogul;
·flutura șul;
·afișul;
·lista meniu;
A.PLIANTUL – caracteristici:
·Prezint ă oferta unei firme, pe o foaie publicitar ă pe mai multe fe țe, care se
împăturește;
·Hârtia care se folose ște trebuie s ă fie de bun ă calitate;
·Nu ofer ă foarte multe informa ții, dar sunt economice;
·Pot fi distribuite la col țul strazii, pe parbrize, cu prilejul unor evenimente;
B.BRO ȘURA – caracteristici:
·Oferă mai multe detalii despre serviciile oferite;
·Sunt prezentate produsele/serviciile întreprinderii turistice la un moment dat;
·Sunt prezentate ofertele speciale ale întreprinderii turistice, reducerile și
produsele noi;
C.CATALOGUL – caracteristici:
·Este un rezumat al tuturor articolelor oferite de firm ă, precizând caracteristicile
lor și prețurile de vânzare;
·Catalogul este o adevarat ă vitrin ă a produc ătorului sau prestatorului de servicii
turistice;

160·El are rol de ghid pentru clien ții poten țiali;
D.FLUTURA ȘII – caracteristici:
·Cuprind pu ține informa ții;
·Sunt materiale esen țiale pentru atragerea clien ților poten țiali în unitate
·Se folosesc pentru anun țarea unor evenimente, reduceri, oferte speciale;
·Ele se folosesc pentru scurt timp datorit ă caracterului informa ției ce o
cuprinde;
E.AFISUL – caracteristici:
·Joacăun rol important în publicitatea serviciilor;
·R ol ul s e rv i ci i l or e s te d e a î n c e rca s ă i m p ri m e o i d e e î n s ub c on ști en t s a u s – o
reaminteasc ă;
·În cazul afi șului, imaginea este cea mai important ă;
·Ea trebuie s ă fie reprezentativ ă pentru produsul sau serviciul promovat;
F.LISTA MENIU – caracteristici:
·Poate fi folosit ă ca material promo țional;
·Este bine ca acestea s ă fie realizate din materiale de bun ă calitate, s ă aibă o
form ă deosebit ă și să fie personalizate;
·Prezentarea, culorile, fotografiile și caracterele utilizate trebuie s ă asigure un
impact con știent și incon știent asupra clientului.
Suportul de curs este oferit elevilor care în urma lectur ării acestuia trebuie s ă
îndeplineasc ă sarcinile din fi șa de lucru num ărul 1.
Pentru fi șa de lucru num ărul 2, elevii primesc câteva materiale imprimate despre
Complexul Cheile Gr ădiștei (vezi Anexa 4), cu ajutorul c ărora vor rezolva cerin țele din
fișa de lucru.
Elevii sunt împ ărțiți pe grupe, iar fiecare grup ă de elevi prime ște fișele de lucru
pentru rezolvare. Elevii rezolv ă în echip ă cerin țele din fi șa de lucru, iar apoi fiecare
grupă își desemneaz ă un lider care cite ște răspunsurile din fi șa de lucru cu num ărul 1 și
prezint ă produsul promo țional realizat .

161LICEUL TEHNOLOGIC „MALAXA”
Grupa…………………..
Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism
CLASA a XII-a A
An școlar: 2016-2017
Profesor: Dumitru Simona
FIȘA DE LUCRU NR. 1
GRUPA 1
Identifica ți un flayer și un pliant și scrie ți caracteristicile acestora.
GRUPA 2
Identifica ți un catalog și o bro șură și scrie ți caracteristicile acestora.
GRUPA 3
Identifica ți un afi ș și o list ă meniu și scrie ți caracteristicile acestora
LICEUL TEHNOLOGIC „MALAXA”
Grupa…………………..
Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism
CLASA a XII-a A
An școlar: 2016-2017
Profesor: Dumitru Simona
FIȘA DE LUCRU NR. 2
GRUPA 1
Realiza ți un afi ș pentru a promova oferta Complexului Turistic Cheile Gr ădiștei.
GRUPA 2
Realiza ți un pliant pentru a promova oferta Complexului Turistic Cheile
Grădiștei.
GRUPA 3
R e a l i z a ți u n f l u t u r a ș p e n t r u a p r o m o v a o f e r t a s p e c i a l ă a C om p l e x u l u i T u ri s ti c
Cheile Gr ădiștei, pentru un meniu 2+1 gratis.

162Unitatea de înv ățământ: LICEUL TEHNOLOGIC MALAXA
Profesor: DUMITRU SIMONA
Data: 01.03.2017
Num ăr de ore pe s ăptămân ă: 2
Disciplina: OFERTA DE PRODUSE ȘI SERVICII ÎN CADRUL AGEN ȚIEI DE TURISM
Clasa : a XII-a A
Titlul lec ției: Calculul pre țului produsului turistic
Tipul lec ției: Lecție de formare de priceperi și deprinderi (comunicare și însu șire de noi cuno știnte și rezolvarea de probleme)
Competen țe specifice:
Categorii de cheltuieli componente ale produsului turistic
Calculul cheltuielilor produsului turistic
Întocmirea documenta ției specifice (analiza de pre ț)
Obiective opera ționale:
O1 -s ă identifice tipurile de cheltuieli specifice produsului turistic
O2 -s ă calculeze costurile generate de realizare a unui produs turistic
O3- s ă completeze corect documentele specifice agen ției de turism
Strategia didactic ă:
Metode și procedee didactice: demonstra ția, dezbaterea, explica ția, exemplificarea, expunerea, lucrul în grup, consolidarea ideilor
Mijloace și materiale didactice: tabla, caiet de noti țe, fise de lucru, suport de curs cu spa ții goale, fi șe de lucru, prezentare PPT
Forme de organizare: frontal, perechi, individual
Tipuri de înv ățare: auditiv, vizual , practic
Evaluare: întreb ări frontale, individual
Bibliografie:
Gabriela St ănciulescu șa – “Tehnologia turismului, manual pentru clasele a XI-a și a XII-a”, Editura Niculescu, Bucure ști, 2003,
Ștefania Mihai șa – “Organizarea agen ției de turism, clasa a XI-a”, Editura CD Press, Bucure ști, 2007.
Descriptori de performan ță:5.16, 5.18, 5.19, 5.20, 5.21, 5.23, 5.24, 5.25, 5.26

163SCENARIUL DIDACTIC
Secven ța lecției
Timp
Obiective
operaționaleConținutul înv ățării
Interac țiuneaStrategia didactic ă
Evaluare
MetodeMijloace
și
materialeForme de
organizareStiluri de
învățare
cadru didactic elevAVP
1.Generarea
entuziasmului și a
interesului în
privin ța unui anumit
subiect
2. Oferirea de
informa ții. De la
teorie la practic ă:
Explicarea
conceptelor
teoretice
3. Dobândirea de
abilit ăți /
consolidarea. De la
teorie la practic ă:
Exersarea
practicilor
Dezvoltarea lucrului
în echipa3
min
15
min
15
min
7
minO1
O2
O3
O1
O2
O3
O1
O2Profesorul anun ță tema nou ă
și obiectivele opera ționale
Profesorul împarte elevilor
suporturi de curs cu spa ții
goale
Profesorul prezint ă elemente
teoretice legate de calculul
prețului produsului turistic
Profesorul împarte elevii în
perechi. Împarte fi șe de lucru
cu probleme specifice de
calcul a costului produsului
turistic și documente specifice
de completat (analiza de pre ț)
Profesorul cere elevilor s ă
prezinte rezultatele ob ținute
Profesorul pune întreb ări
pentru fixarea elementelor noiElevii noteaz ă în
caiete
Elevii noteaz ă și
completeaz ă spațiile
goale ale suportului
de curs
Elevii r ăspund la
întreb ări, expunând
părerile proprii
despre subiect
Elevii lucreaz ă în
perechi pentru
rezolvarea de
probleme și
completarea
documentelor
specifice
Elevii prezint ă
rezultatele ob ținute
Elevii r ăspundExpunere oral ă
Explica ția
Demonstra ția
Expunerea
Suport de curs
cu spa ții goale
Fișe de lucru
Lucrul în grup
Consolidarea
ideilor: grup
mic cu sarcin ă
precis ăCaiete
Suport de
curs cu
spații
goale
Tablă
Fișă de
lucru
TablăIndividual
Frontal
PerechiX
X
X
X
X
XX
X
XX
X
X
XIndividual
Frontal

1644. Dezvoltarea de
abilita ți de
comunicare oral ă
5. Consolidarea
informa ției
6.Analiza și
evaluarea înv ățării5
min
5
minO3
O1
O2
O3predate, evaluând fi șa de lucru
întocmit ă
Profesorul prezint ă o fișă de
feed-back pentru completare Elevii completeaz ă
fișaX X
Individual
Individual

165SUPORT DE CURS/ FI ȘĂ DOCUMENTARE
U18 OFERTA DE PRODUSE SI SERVICII IN CADRUL AGENTIEI DE
TURISM
Competen ța 2 – Concepe produsul turistic.
L5 Calculul pre țului produsului turistic
Calculul tarifului practicat pentru excursiile interne se face pe baza “analizei de
preț”, dup ă cum urmeaz ă:
A.Cheltuieli directe
1.Cheltuieli de transport – se face în func ție de mijlocul de transport folosit
…………………………………………………………..
2.Cheltuieli cazare – suma caz ărilor în diferite localit ăți calculate pentru
fiecare unitate de cazare în parte
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
3.Cheltuieli alimenta ție – suma presta țiilor de alimenta ție oferite pe parcursul
sejururlui
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
4.Cheltuieli culturale – obiectivele turistice oferite pe parcursul sejurului
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
5.Cheltuieli organizator
a.Cheltuieli șofer – se includ cazare, alimenta ție (sau diurn ă)
b.Cheltuieli ghid – cazare, alimenta ție (sau diurn ă)
Pentru a afla cuantumul cheltuielilor pentru ghid și șofer pentru un turist se
împarte la num ărul participan ților.
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE = 1+2+3+4+5
…………………………………………………………………………………….
B.Cheltuieli indirecte
1.Comisionul – 5-30% din total cheltuieli directe
…………………………………………………………………………………

1662.T V A 1 9 % d i n c o m i si on și c h e l t u i e l i t r a n s p o r t ( d a c ă m i j l o c u l d e t r a n s p o r t
aparține agen ției)
…………………………………………………………………………………
3.Fondul de promovare și dezvoltare a turismului – 3% din cheltuieli directe
…………………………………………………………………………………
TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE = 6+7+8
TOTAL COST EXCURSIE = (CHELTUIELI DIRECTE+CHELTUIELI
INDIRECTE) / NR PARTICIPAN ȚI
LICEUL TEHNOLOGIC „MALAXA”
Nume elev…………………..
Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism
CLASA a XII-a A
An școlar: 2016-2017
Profesor: Dumitru Simona
FIȘĂ DE LUCRU NR. 1
U18 OFERTA DE PRODUSE SI SERVICII IN CADRUL AGENTIEI DE
TURISM
Competen ța 2Concepe produsul turistic
L5 Calculul pre țului produsului turistic
Calculul tarifului practicat pentru excursiile interne se face pe baza “analizei de
preț”.
Realiza ți calculul costului produsului turistic dup ă următoarele coordonate:
SC Telegraf Tour SRL organizeaz ă o excursie pe traseul Bra șov – Sighi șoara –
Sibiu-Bra șov.
Să se calculeze costul excursiei pentru o persoana cunoscând urm ătoarele
coordonate:
·20 persoane
·se desf ășoară pe parcursul a 4 zile și 3 nop ți
·se parcurg 500 Km
·mijloc de transport propriu cu 5 lei/Km

167·tariful pentru cazare pentru o noapte este de 100 lei/pers/noapte la Hotel X din
Sibiu, iar pentru 2 nop ți este de 300 lei/pers/noapte la Hotel Z din Sighi șoara.
·se iau urm ătoarele mese:
-prânz și cină la Restaurant X din Sibiu cu tariful de 20 lei/pers/mas ă
-prânz și cina la Restaurant Y din Sighi șoara cu tariful de 30 lei/pers/mas ă
-p r â n z și c i n a f e s t i v a l a R e s t a u r a n t Z d i n S i g h i șo a r a c u t a r i f u l d e 6 0
lei/pers/mas ă
·cheltuielile culturale sunt de 30 lei/pers/total obiective turistice, se viziteaz ă 1
obiectiv turistic în Sibiu și 2 obiective turistice în Sighi șoara.
·se plătește 50 lei/zi/persoana diurna
·ghidul și șoferul vor avea asigurate cazare și diurn ă.
·comision 30 %, cota de dezvoltare 3 %, TVA 19 %
LICEUL TEHNOLOGIC „MALAXA”
Nume elev…………………..
Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism
CLASA a XII-a A
An școlar: 2016-2017
Profesor: Dumitru Simona
FIȘĂ DE LUCRU NR. 2
U18 OFERTA DE PRODUSE SI SERVICII IN CADRUL AGENTIEI DE
TURISM
Competen ța 2Concepe produsul turistic
L5 Calculul pre țului produsului turistic
Calculul tarifului practicat pentru excursiile interne se face pe baza “analizei de
preț”
Realiza ți calculul costului produsului turistic dup ă următoarele coordonate:
SC Telegraf Tour SRL organizeaz ă o excursie pe traseul Bra șov –Turda – Cluj-
Napoca – Bra șov.
Să se calculeze costul excursiei pentru o persoana cunoscând urm ătoarele
coordonate:

168·30 persoane
·se desf ășoară pe parcursul a 5 zile și 4 nop ți
·se parcurg 800 Km
·mijloc de transport propriu cu 5 lei/Km
·tariful pentru cazare pentru 2 nop ți este de 100 lei/pers/noapte la Hotel X din
Turda, iar pentru 2 nop ți este de 120 lei/pers/noapte la Hotel Z din Cluj Napoca.
·se iau urm ătoarele mese:
-prânz și cină la Restaurant X din Turda cu tariful de 20 lei/pers/mas ă
-prânz si cina la Restaurant Y din Turda cu tariful de 30 lei/pers/masa
-prânz si cina la Restaurant Z din Cluj Napoca cu tariful de 30 lei/pers/masa
-prânz si cina festiva la Restaurant T din Cluj Napoca cu tariful de 60
lei/pers/masa
·cheltuielile culturale sunt de 40 lei/pers/total obiective turistice, se viziteaz ă 1
obiectiv turistic în Turda și 3 obiective turistice în Cluj Napoca.
·se plătește 50 lei/zi/persoana diurna.
·ghidul și șoferul vor avea asigurate cazare și diurn ă.
·comision 30 %, cota de dezvoltare 3 %, TVA 19 %
LICEUL TEHNOLOGIC „MALAXA”
Nume elev…………………..
Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism
CLASA a XII-a A
An școlar: 2016-2017
Profesor: Dumitru Simona
FIȘĂ DE LUCRU NR. 3
U18 OFERTA DE PRODUSE SI SERVICII IN CADRUL AGENTIEI DE
TURISM
Competen ța 2Concepe produsul turistic
L5 Calculul pre țului produsului turistic
Calculul tarifului practicat pentru excursiile interne se face pe baza “analizei de
preț”
Realiza ți calculul costului produsului turistic dup ă următoarele coordonate:

169SC Telegraf Tour SRL organizeaz ă o excursie pe traseul Bra șov – Curtea de
Arge ș – Făgăraș – Bra șov.
Să se calculeze costul excursiei pentru o persoana cunoscând urm ătoarele
coordonate:
·50 persoane
·se desf ășoară pe parcursul a 3 zile și 2 nop ți
·se parcurg 300 Km
·mijloc de transport propriu cu 6 lei/Km
·tariful pentru cazare pentru o noapte este de 100 lei/pers/noapte la Hotel X din
Curtea de Arge ș, iar pentru 1 noapte este de 100 lei/pers/noapte la Hotel Z din F ăgăraș.
·se iau urm ătoarele mese:
-p r â n z și c i n ă l a R e s t a u r a n t X d i n C u r t e a d e A r g e ș c u t a r i f u l d e 2 0
lei/pers/mas ă
-prânz si cina festiva la Restaurant Z din F ăgăraș cu tariful de 60 lei/pers/masa
·cheltuielile culturale sunt de 20 lei/pers/total obiective turistice, se viziteaz ă 1
obiectiv turistic în Curtea de Arge ș și 1 obiective turistic în F ăgăraș.
·se plătește 50 lei/zi/persoana diurna
·ghidul și șoferul vor avea asigurate cazare și diurn ă.
·comision 30 %, cota de dezvoltare 3 %, TVA 19 %

170LICEUL TEHNOLOGIC „MALAXA” Z ĂRNE ȘTI
DISCIPLINA:
CLASA:
FIȘA DE FEED-BACK
Răspunde ți la urm ătoarele întreb ări:
1.Care au fost elementele principale ale acestei lec ții?
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
2.Care parte vi s-a p ărut mai interesant ă?
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
3.Erau necesare mai multe l ămuriri? (daca da, ce nu a ți înțeles?)
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………

171Unitatea de înv ățământ: LICEUL TEHNOLOGIC „ MALAXA”
Profesor: DUMITRU SIMONA
An școlar: 2016-2017
Disciplina: Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism
Clasa : a XII-a A
Titlul lec ției:Analizarea și conceperea produselor turistice
Tipul lec ției: Lecție de verificare și apreciere a rezultatelor școlare (evaluare prin lucrare scris ă)
Competen țe specifice:
Analizeaz ă componentele produsului turistic
Concepe produse turistice
Obiective opera ționale:
O1- s ă identifice elementele componente ale produsului turistic
O2- s ă analizeze principalele caracteristici ale produselor turistice
O3- s ă identifice etapele conceperii produsului turistic
O4- s ă combine componentele produsului turistic
O5- s ă stabileasc ă prețurile produselor turistice
Strategia didactic ă:
Metode și procedee didactice: expunere oral ă, test cu diferite tipuri de itemi
Mijloace și materiale didactice: tabla, test de evaluare
Forme de organizare: individual
Tipuri de înv ățare: auditiv, practic
Evaluare: individual
Bibliografie:
Gabriela St ănciulescu șa – “Tehnologia turismului, manual pentru clasele a XI-a și a XII-a”, Editura Niculescu, Bucure ști, 2003,
Ștefania Mihai șa – “Organizarea agen ției de turism, clasa a XI-a”, Editura CD Press, Bucure ști, 2007.

172SCENARIUL DIDACTIC
Secven ța lecției
Timp
Obiective
Operaționale Conținutul înv ățării
Interac țiuneaStrategia didactic ă Evaluare
Cadru didactic Elev
MetodeMijloace și
materialeForme de
organizareStiluri de
învățare
AV P
1. Generarea
entuziasmului și a
interesului în ceea ce
prive ște rela țiile dintre
componentele înv ățate
2. Analiza și evaluarea
învățării
3. Anun țarea rezultatelor
4. Evaluarea testelor și
analizarea rezultatelor2
min
42
min
1
min
5
minProfesorul
împarte testele
Profesorul
anun ță timpul
de rezolvare
Profesorul
anun ță
baremul
Analiza
rezultatelor
testelorElevii rezolv ă testele cu
diferite tipuri de itemi
(alegere multipl ă,
adevărat/fals, asociere de
termeni, completare de
spații goale, expunere scris ăExpunere
orală
test cu
diferi ți itemi
test cu spa ții
goale de
completat
– expunere
scrisă
Expunere
oralăTeste de
evaluare
Borderou de
evaluare
Matrice de
specifica țiiIndividualX
X
X
XIndividual
Individual

173TEST DE EVALUARE SUMATIV Ă110
Modulul IV – Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism
Clasa a XII-a A
Numele și prenumele elevului: Data sus ținerii:
Pentru rezolvarea corect ă a tuturor cerin țelor Subiectelor I, II si III se acord ă 90 de
puncte.
Din oficiu se acord ă 10 puncte.
·Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
Subiectul I (30
puncte)
I. 1. Încercui ți pe foaia de test litera care corespunde variantei de r ăspuns pe
care o considera ți corect ă, pentru cerin țele de mai jos: (10 puncte)
1.Preciza ți care dintre urm ătoarele elemente se înscriu printre particularit ățile
poten țialului turistic al M ării Negre:
a) ac țiunea aerosolilor
b) existen ța emana țiilor de sulf
c) existenta emana țiilor de CO2
d) prezen ța mofetelor
2.Preciza ți care dintre urm ătoarele lacuri din România sunt folosite în interes
terapeutic:
a) Lacul Bâlea
b) Lacul Lala
c) Lacul Ro șu
d) Lacul Ursu
3.Se încadreaz ă în categoria factorilor de cur ă:
a) aeroionizarea
b) granula ția
c) mineralizarea
d) nebulozitatea
110 www.didactic.ro

1744.Zona bioclimateric ă a Câmpiei de Vest se caracterizeaz ă prin existen ța unui:
a) bioclimat tonic
b) bioclimat sedativ
c) bioclimat solicitant
d) bioclimat stimulent
5.Obiectivele turistice religioase reprezint ă motiva ția principal ă pentru urm ătoarele
forme de turism:
a) agrement
b) cunoa ștere
c) odihn ă
d) pelerinaj
6.Serviciile turistice au caracter:
a) complex și omogen
b) eterogen și nestocabil
c) permanent și tangibil
d) sezonier și întâmpl ător
7.Pentru produsele de tip tour, agen ția:
a) alege furnizorii și încheie contracte
b) efectueaz ă rezerv ări și achita serviciile
c) stabile ște itinerariul și întocme ște programul
d) stabile ște pre țul si promoveaz ă programul
8.Nestocabilitatea se refer ă ca caracterul:
a) contractelor turistice
b) motiva țiilor turistice
c) normelor turistice
d) produselor turistice
9.Asigurarea serviciilor necesare derul ării ac țiunilor turistice se face prin:
a) contractare
b) negociere
c) preluare
d)rezervare

17510.Între componentele produsului turistic se afl ă:
a) infrastructura și baza tehnico-material ă
b) detailistul și forța de munc ă
c) revânz ătorul și resursele institu ționale
d) touroperatorul și resursele turistice.
*Instruc țiuni pentru elevi
Î n t r e b ăr i l e a u u n s i n g u r r ăs p u n s c o r e c t . S e v a a c o r d a p u n c t a j d o a r î n c a z u l
identific ării răspunsului corect.
În cazul bif ării mai multor r ăspunsuri, nu se va acorda punctaj la respectivul
item .
I.2 Preciza ți pe foaia de test notând în fa ța fiec ărui enun ț (A) dac ă îl
considera ți adev ărat și (F) pentru cel pe care îl considera ți a fi fals. (10
puncte)
……… 1. Accesul în zonele turistice este asigurat prin dezvoltarea
infrastructurii.
……… 2. Atractivitatea este principalul rol îndeplinit de for ța de munc ă din
turism.
……… 3.Oferta turistic ă poten țială este compus ă din poten țial turistic natural și
cel antropic.
……… 4. Rolul resurselor turistice este acela de a constitui motiva ția principal ă
în cazul majorit ății formelor de turism.
……… 5. Structurile de cazare,de alimenta ție, instala țiile de agrement formeaz ă
resursele institu ționale.

176I.3 În coloana A sunt prezentate tipuri de produse turistice iar în coloana B
caracteristici ale acestora. Asocia ți fiec ărei cifre din coloana A, litera
corespunz ătoare din coloana B.
(10 puncte)
Tipuri de produse
turisticeCaracteristici ale pro duselor turistice Răspuns
1. Circuite a. Nu presupun un program prestabilit1-
2. Croaziere b. Sunt realizate doar de c ătre detaili ști2-
3. Sejururi c. Sunt produse noi, adaptate la cerere3-
4. Produse tematice d. Sunt considerate produse de lux4-
5. Servicii izolate e. Valorifica poten țialul turistic natural5-
f. Presupun servicii de asistent ă turistic ă
*Instruc țiuni pentru elevi: Pentru rezolvare, trece ți răspunsul in coloana
corespunz ătoare din dreapta tabelului.
Subiectul. II. (25 puncte)
II.1 Activitatea de baz ă a touroperatorilor este conceperea produselor
turistice (15 puncte)
1. Ce categorii de produse turistice cunoa șteți?
2. Enumera ți etapele de concepere a produsului turistic.
3. Ce ac țiuni se desf ășoară in prima etapa de concepere a produsului turistic?
4. În ce const ă asamblarea elementelor componente ale produsului turistic?
II.2 Completa ți pe foaia de test, spa țiile libere din enun țurile urm ătoare, cu
termenii corespunz ători astfel încât enun țurile s ă fie corecte.
(10puncte)
1. Sejururile reprezint ă un …………(1)………….de servicii oferit turi știlor
pentru petrecerea vacan ței într-o……………(2)…………………….turistic ă.
2. Specific produsului de tip circuit este conceperea ………(3)…………turistic
desfășurat pe zile.

1773. Pentru asigurarea serviciilor turistice pe parcursul c ălătoriei, agen ția
……(4)…… contracte cu ………(5)………….. direc ții de servicii turistice.
4. Serviciile de baz ă în turism sunt cele de …….(6)……… și
………..(7)……………….
5. Asamblarea componentelor produsului turistic se face pornind de la
…………..(8)……………..studierii ………….(9)…………..
6. Pentru produsul turistic de tip circuit , in afara de serviciile de cazare si
alimenta ție, se ofer ă și servicii de …………10…………………..
Instruc țiuni pentru elevi: Pentru rezolvare, completa ți spa țiile libere cu
termenii corespunz ători.
Subiectul. III. (35
puncte)
III.1 Întocmi ți analiza de pre ț pentru un program turistic de tip circuit care
presupune deplasarea pe un traseu de 1000 Km, derulat pe o perioada de 5 zile,
luând în calcul urm ătoarele servicii:
(20 puncte)
·transport autocar pre țul /km – 4,2 lei
·cazare 7 nop ți astfel :
-2 nop ți la Hotel de 2* in cam duble, tarif negociat 30 lei/pers/noapte
-2 nop ți la hotel de 3* in cam duble si matrimoniale, tarif negociat 96
le/cam/noapte
·servicii de mas ă:
-micul dejun inclus în pre țul de cazare
-2 pensiuni complete – 70 lei/ zi /persoana
-o masa festiv ă – 60 lei/pers
Știind c ă num ărul de turi ști este 40 și că aceștia beneficiaz ă de asisten ță turistic ă
din partea unui ghid precum și de cele ale conduc ătorului auto, s ă se calculeze pre țul
programului, comisionul agen ției fiind de 10%.
1.Calcula ți și preciza ți care va fi pre țul final pe care îl va pl ăti o persoana
pentru acest program.
2.Preciza ți care este valoare comisionului încasat de agen ție pentru fiecare loc
vândut.

1783.Calcula ți și preciza ți care este valoarea TVA ului încasat de la grupul de
turiști.
4.Preciza ți ce suma va încasa agen ția de turism dup ă comercializarea celor 40
de locuri.
5.Care va suma totala pe care agen ția o va pl ăti prestatorilor direc ți.
6.Analiza ți structura pre țului și preciza ți care este aceasta
7.Preciza ți care este rolul comisionului în activitatea agen ției de turism.
*Indica ții pentru elevi .
Pentru rezolvarea subiect ve ți utiliza modelul de analiza de pre ț atașat testului,
completând conform modului de lucru cunoscut .
I I I . 2 . C o n c e p e ți c â t e u n p r o d u s t u r i s t i c d e t i p u l s e j u r î n s t a ți u n e a V a t r a
Dornei sub forma unui pachet IT, pentru segmentele de pia ță precizate mai jos :
(15 puncte)
·un grup de pensionari, cet ățeni români, persoane cu pensii medii.
·un grup de turi ști str ăini, adul ți, venituri mari.
Produsul realizat va con ține:
-enumerarea serviciilor incluse in pachet,
-tipul structurilor de primire alese și categoria de confort,
1.Justifica ți propunerile.
2.Preciza ți care sunt formele de turism specific produselor pe care le-a ți
conceput.
3.Enumera ți 3 factori naturali de cura specifici stațiunii Vatra Dornei
*Indica ții pentru elevi . Pachetul de servicii va include minim trei servicii
turistice.

179CAPITOLUL 6. EVALUAREA –COMPONENT Ă ESEN ȚIALĂ ÎN CADRUL
PROCESULUI INSTRUCTIV- EDUCATIV LA DISCIPLINELE ECONOMICE
Evaluarea al ături de predare și învățare este o component ă esen țială a procesului
de înv ățământ, decisiv ă pentru func ționalitatea sistemului de înv ățământ, a institu țiilor
școlare.
Evaluarea este o parte integrant ă a metodologiei didactice și reprezint ă un mijloc
de orientare și dirijare a activit ății de înv ățare a elevilor. Feedback-ul ob ținut în urma
evalu ării școlare ofer ă informa ții importante care contribuie la stabilirea deciziilor
privind ameliorarea procesului de înv ățământ.
6.1 Func țiile pedagogice ale evalu ării
Func țiile pedagogice ale evalu ării necesit ă pot fi analizate din trei puncte de
vedere respectiv:
1.Pentru elev , evaluarea are multiple efecte pozitive cum ar fi:
·stimuleaz ă activitatea de înv ățare prin schimbarea atitudinii fa ță de activitatea
școlar ă;
·prin aprecieri sus ține motiva țional înv ățarea și favorizeaz ă dezvoltarea la elevi
a unui stil de munc ă intelectual ă eficient;
·oferă un feedback care orienteaz ă activitatea de înv ățare spre ob ținerea unor
performan țe mai mari;
·oferă informa ții privind aptitudinile, abilit ățile gradul de dezvoltare al elevilor
care contribuie la orientarea școlar ă a acestora în viitor;
·prin raportarea la nivelurile de performan ță așteptate, se dezvolt ă capacitatea
de autoevaluare a elevilor.
2.Pentru profesor:
·oferă posibilitatea cunoa șterii rezultatelor elevilor și a nivelului de dezvoltare
în vederea îmbun ătățirii procesului instructiv – educativ;
·permite identificarea problemelor și dificult ăților care apar în procesul de
instruire și ameliorarea sau chiar eliminarea acestora;

180·asigur ă un feedback permanent profesor – elevi pe baza c ăruia profesorul î și
adapteaz ă activitatea didactic ă astfel încât procesul instructiv educativ s ă fie cât mai
eficient.
3.Pentru procesul de înv ățământ: eficientizarea întregului proces de predare –
învățare depinde de evaluarea continu ă a componentelor func ționale, structurale,
opera ționale ale activit ății școlare.
6.2 Nivelurile evalu ării și ipostazele rezultatelor școlare
Evaluarea poate fi privit ă ca un proces unitar organizat pe trei niveluri111:
·nivelul evalu ării școlare – evaluarea este privit ă ca parte integrant ă a
procesului didactic, ca parte a metodologiei didactice, concretizat ă în metode și
procedee de verificare, apreciere și notare a elevilor;
·nivelul evalu ării randamentului școlar – evaluarea vizeaz ă nu numai
rezultatele elevilor dar și contribu ția pe care o au la progresul/ regresul școlar al elevilor
activitatea de predare și factorii acesteia respectiv metodele, mijloacele, organizarea
conținutului, stilul de predare utilizate în procesul didactic în vederea îmbun ătățirii
procesului de înv ățământ;
·nivelul evalu ării proceselor/ sistemelor de înv ățământ – evaluarea eficien ței
învățământului este esen țială vizând obiectivele, con ținutul și structurile înv ățământului
pentru a se ob ține rezultatele a șteptate.
Tipuri de evaluare :
·Evaluarea ini țialăsau evaluarea diagnostic ă asigur ă condi țiile și punctul de
plecare în proiectarea și realizarea eficient ă a procesului de înv ățământ.
·Evaluarea continu ă se efectueaz ă pe parcursul procesului de înv ățământ în
diferite faze ale acestuia. Evaluarea continu ă poate fi definit ă drept o evaluare formativ ă
deoarece urm ărește realizarea obiectivelor educative și contribuie la ameliorarea
procesului de înv ățământ prin feedback func țional între permanent profesor și elevi.
·Evaluarea final ă sau evaluarea sumativ ă,are loc la sfâr șitul procesului de
învățământ și ofer ă informa ții importante privind eficien ța acestuia și contribuie la
111 Burja Vasile, Burja Camelia, Florea Voiculescu Florea,Voiculescu Elisabeta, op.cit., p.245

181elaborarea deciziilor pentru eventuale schimb ări sau adapt ări care se impun pentru
desfășurarea unui proces de înv ățământ eficace.
Ipostaze ale rezultatelor școlare
Rezultatele elevilor se pot concretiza în:112
·Cuno ștințe acumulate și integrate : cantitatea și calitatea cuno ștințelor
asimilate de elevi în cei patru ani de studiu contribuie la dezvoltarea conduitei
intelectuale viitoare a acestora;
·Capacitatea de operare și aplicare a a achizi țiilor: se reflect ă în maniera
elevilor de a ști să aplice teoria în practic ă. Spre exemplu, la calculul pre țului produselor
turistice, elevii aplic ă cuno ștințele teoretice înv ățate în practic ă;
·Dezvoltarea capacit ăților intelectuale: conceptul didactic firm ă de exerci țiu,
bazat pe înv ățarea prin practic ă urm ărește dezvoltarea în rândul elevilor a gândirii
critice, a capacit ății de observare, de a emite ipoteze, de argumentare, a aptitudinii de a
rezolva probleme etc. pentru a se adapta mai u șor la cerin țele care se impun pe pia ța
muncii;
·Conduite și trăsături de personalitate : la module se urm ărește dezvoltarea
competen țelor elevilor de opera cu cuno ștințe de specialitate atât de necesare în
exercitarea viitoarei meserii.
6.3 Metode de evaluare utilizate la modulul „Oferta de produse și servicii în
cadrul agen ției de turism”
Î n p r o c e s u l e v a l u a ti v , s e p o t u t i l i z a m e t o d e d e e v a l u a r e c l a s i c e s i m u l t a n c u o
serie de metode de evaluare complementare, care îi permit cadrului didactic să
utilizeze instrumente care se adapteaz ă mai bine specificului situa țiilor instructiv –
educative oferindu-i informa ții pre țioase asupra derul ării activit ății sale.
112 Constantin Cuco ș, op. cit, p.434

1826.3.1 Testul de verificare – un instrument didactic special utilizat în evaluare
Testul de verificare se distinge ca un instrument special și cu o importan ță
fundamental ă în procesul didactic. Știința didactic ă a dedicat acestui material didactic
un domeniu special numit docimologie . Fără verificare procesul didactic nu este posibil,
deoarece verificarea este singura care permite m ăsurarea obiectivelor îndeplinite și ca
atare, m ăsurarea eficacit ății didactice.113
Evaluarea sumativ ă a competen țelor la modulul IV- „Oferta de produse și
servicii în cadrul agen ției de turism” la clasa a XII- a A, specializarea Tehnician în
turism, s-a realizat la sfâr șitul parcurgerii primelor dou ă unit ăți de înv ățare în
concordan ță cu preciz ările incluse în Standardul de Preg ătire Profesional ă.(vezi Anexa
5 ) . A c e s t t i p d e e v a l u a r e u r m ăr eșt e î n c e m ăs u ră s u n t a t i n s e c o m p e t e n țe l e t e h n i c e
specializate aferente unit ăților de înv ățare amintite.
Proiectul didactic și testul de verificare sau testul de evaluare sumativ ă aplicat la
clasă l-am prezentat în capitolul 5 al prezentei lucr ări.
Testul de verificare utilizat cuprinde:
·itemi obiectivi care: au obiectivitate ridicat ă în evaluarea rezultatelor înv ățării
deoarece punctajul se acord ă în func ție de identificarea r ăspunsului corect.
-a l e g e r e m u l t i p l ă – e l e v u l t r e b u i e s ă a l e a g ă o v a r i a n t ă d i n t r – o l i s t ă d e
răspunsuri oferite pentru o singur ă premis ă.
-de tip pereche – elevii trebuie s ă identifice anumite elemente aflate într-o
relație dat ă.
-alegere dual ă: verific ă capacitatea elevului de a recunoa ște valoarea de adev ăr
a unei afirma ții sau raportul „cauz ă – efect” dintre dou ă afirma ții.
·itemi semiobiectivi : elevul este solicitat s ă își construiasc ă răspunsurile nu s ă
aleag ă.
S-au folosit urm ătoarele tipuri de itemi:
-de completare – elevul trebuie s ă completeze ca r ăspuns unul sau mai multe
cuvinte, care s ă se încadreze în contextul – suport oferit.
-întrebare structuat ă alcătuită dintr-un set de subîntreb ări de tip obiectiv cu
legătură între ele printr-un element comun.
·itemi subiectivi : rezolvare de probleme.
113 D’Angelo Giuseppe, Tom Savu, Andrei Dumitrescu, De la Didactica la e – Didactica, Ed. RBA media,
Bucure ști, 2010, p. 29

183Testul de la clasa a XII-a A a fost aplicat unui num ăr de 12 elevi deoarece 3 au
fost absen ți.Unitatea de competen ță vizat ă a fost “Analizarea și conceperea produselor
turistice”.
Obiectivele evalu ării urm ăresc ca elevul s ă fie capabil s ă:
-să identifice elementele componente și să analizeze principalele caracteristici
ale produsului turistic;
-să identifice etapele conceperii și să combine componentele produsului
turistic;
-să stabileasc ă prețurile produselor turistice.
REZULTATE OB ȚINUTE │ ITEMI
SUB IPunctaj
maxim
30 pCategorii de rezultate ob ținute / numãrul de elevi
30p 25p 20p
9 elevi 1 elev 2 elevi
SUB
IIPunctaj
maxim
25 pCategorii de rezultate ob ținute / numãrul de elevi
25p 20p 15p
8 elevi 2 elevi 2 elevi
SUB
IIIPunctaj
maxim
35 pCategorii de rezultate ob ținute / numãrul de elevi
27.5p 22.5p 20p 15p 10p 7.5p 5p
1 elev 1 elev 2 elevi 4 elevi 1 elev2
elevi1
elev
Rezultate ob ținute Media clasei : 7,54 ( șapte 54 %)
Nr. Elevi SUB I SUB II SUB III Oficiu Punctaj Nota Nume elev
1 30 25 27.5 10 92.5 9.25 Bloj Corina
2 30 25 22.5 10 87.5 8.75 Popa Daniela
3 30 25 20 10 85 8.5 Mihăescu M ădălin
4 30 25 20 10 85 8.5 Kovacs Daniel
5 30 25 15 10 80 8 Săcuiu C ătălina
6 30 25 15 10 80 8 Banu Ștefania

1847 30 25 10 10 75 7.5 Ianovici Eduard
8 30 25 7.5 10 72.5 7.25 Colțea Melania
9 30 20 5 10 65 6.5 Flangea Georgiana
10 25 20 7.5 10 62.5 6.25 Bobinca Rare ș
11 20 15 15 10 60 6 Ciuca Anca
12 20 15 15 10 60 6 Bloj Beatrice
În urma analiz ării rezultatelor elevilor la testul de evaluare se observ ă că exist ă
elevii cu niveluri de preg ătire diferite. Consider c ă elevii cu note cuprinse între 6 și 7,5
necesit ă depunerea unui efort suplimentar în vederea asimil ării cuno ștințelor necesare
atingerii competen țelor tehnice specializate aferente unit ăților de înv ățare ale disciplinei
amintite.
Elevii care au ob ținut note cuprinse între 8 și 9,25 au dat dovad ă de interes
crescut în asimilarea cuno ștințelor de specialitate din cadrul modulului.
6.3.2 Proiectul – metod ă complementar ă de evaluare
Proiectul reprezint ă o metod ă complex ă de evaluare de grup, stabilit ă de c ătre
profesor care se deruleaz ă pe o perioad ă mai mare de timp.
În paginile urm ătoare voi prezenta activit ățile pe care le-am realizat deoarece le-
am considerat relevante pentru atingerea scopului final.
Privire de ansamblu asupra proiectelor
Autor: Dumitru Simona
Școala: Liceul Tehnologic ”Malaxa”
Disciplina: Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism
Clasa: a XII-a A
Titlul proiectului: Realizarea unui produs turistic cu tem ă
Activitatea 1: Cuno ștințe despre înv ățarea bazat ă pe proiecte

185A m c o m p l e t a t o h a r t ă Șt i u – V r e a u s ă șt i u – A m î n v ă ța t – C u m a m î n v ă ța t ,
gândindu-m ă la felul în care pot aborda aplicarea proiectelor la nivelul clasei de elevi.
Am r ăspuns la urm ătoarele întreb ări:
-Ce știu deja despre înv ățarea bazat ă pe proiecte?
-Cum pot aplica înv ățarea bazat ă pe proiecte?
-Ce pot realiza la nivelul clasei de elevi prin înv ățarea bazat ă pe proiecte?
Ce știu Ce vreau s ă știu Ce am înv ățatCum am
învățat
Proiectele necesit ă
timp mai
îndelungat.
Proiectele
demonstreaz ă că îi
implic ă mai mult
pe elevi.
Proiectele necesit ă
foarte mult ă
munc ă.
Elevii lucreaz ă
împreun ă pe
parcursul
proiectelor.Pentru ce categorie de
elevi sunt proiectele
indicate cel mai mult?
Care sunt elevii cei mai
motiva ți?
Cum pot fi vizate
standardele în proiecte?
Cât timp dureaz ă
proiectele?
Proiectele trebuie s ă fie
interdisciplinare?
Cum a ș putea începe un
proiect?Elevii vor manifesta
un interes mai mare
pentru realizarea unor
lucruri legate de
mediul lor familiar.
Elevii manifest ă mai
mult interes pentru
termenii înv ățați,
putând fi explica ți mai
ușor.
Proiectele, chiar dac ă
vizeaz ă un timp mai
mare, ofer ă rezultate
mai bune pe termen
lung .
Încurajeaz ă lucrul în
echip ă.
La întrebarea Cum am înv ățat?, voi r ăspunde pe parcurs, ad ăugând în list ă
modalitatea de ob ținere a rezultatelor la nivelul clasei de elevi.
Activitatea 2: Instruirea bazat ă pe proiecte și instruirea conven țional ă
Aceast ă etap ă necesit ă răspunsul la urm ătoarele întreb ări:
-Utilizez deja abord ări bazate pe proiecte?
-Dacă da, care?
-Cum integrez tehnologia în activit ățile de la clas ă?

186Da, folosesc tehnologia pentru a aborda o astfel de tem ă.
O tem ă relevant ă este legat ă de ”poten țialul turistic al unui teritoriu”, prin
realizarea de prezent ări ale unor zone turistice din arealul Râ șnov alese de elevi.
·Care sunt obiectivele mele legate de înv ățarea bazat ă pe proiecte ?
Să încerc câteva strategii specifice înv ățării bazate pe proiecte.
Să reușesc ca orele mele s ă fie mai mult centrate pe elev.
Să includ activit ăți de grup.
Să implic elevii în realizarea de proiecte.
Să integrez tehnologia în activit ățile de înv ățare la clas ă.
·Cu ce probleme m ă pot confrunta în înv ățarea bazat ă pe proiecte?
Probleme și solu ții identificate:
Probleme Solu ții
Implicarea tuturor elevilor în
realizarea proiectuluiDelegarea fiec ărui elev a unor sarcini de lucru în
cadrul proiectului
Aplicarea la clas ă Folosirea mijloacelor informatice
Folosirea laboratorului informatic în loc de sala de
clasă
Folosirea altor mijloace decât cele
obișnuiteFamiliarizarea folosirii calculatorului și
programelor specifice realiz ării proiectului
Nefamiliarizarea lucrului în grup Delegarea de sarcini în cadrul grupului
Dificult ăți în studiul individual pe
terenFamiliarizarea cu temenii teoretici
Aplicativitatea proiectului Explicarea etapelor de realizare a proiectului
Prezentarea proiectului în plen Realizarea de mini-prezent ări, în care sunt
e x p l i c a t e p u n c t e l e f o r t e și t a r i a l e u n e i a s t f e l d e
prezent ări în fa ța unui auditoriu
Activitatea 3: Beneficiile înv ățării bazate pe proiecte
Activit ățile desf ășurate în cadrul proiectelor ofer ă oportunitatea însu șirii unor
competen țe legate de colaborarea în echip ă, creativitate, responsabilitate și pun accent
pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor și a deprinderilor elevilor.
Activitatea 4: Autoevaluare
Trebuie s ă răspund la mai multe probleme:
-Am stabilit obiectivele pentru înv ățarea bazat ă pe proiecte?
Da
-Vor întâmpina elevii multe probleme?
Da

187-Exist ă solu ții la problemele lor?
Da
Activitatea 5: Caracteristicile proiectelor .
Învățarea bazat ă pe proiecte implic ă o schimbare a rolurilor asumate la clas ă de
profesor și elevi. Astfel elevii sunt implica ți în gândirea etapelor de desf ășurare a
proiectului și în evaluare.
Activitatea 6: Îmbun ătățirea proiectelor
O list ă de verificare a caracteristicilor proiectelor este util ă pentru planificarea și
implementarea unui proiect. V oi folosi modulul ”Oferta de produse și servicii în cadrul
agenției de turism” pentru ca la finalul acestuia elevii s ă poat ă realiza pachete de servicii
în arealul Râ șnov.
-Cum pot îmbun ătăți proiectul, unitatea de înv ățare sau lec ția astfel încât s ă
include ți mai multe caracteristici?
Aspectele teoretice vor fi folosite pentru a ghida înv ățarea prin experien ță și
pentru realizarea proiectului.
Elaborarea proiectelor
Activitatea 1: Idei de proiecte inspirate de standarde
Procesul de planificare al proiectului trebuie s ă respecte standardele profesionale
(vezi Anexa 5) și competen țele specifice programei modulului “Oferta de produse și
servicii în cadrul agen ției de turism” de unde am desprins urm ătoarele idei de proiecte:
Standarde (Obiective de referin ță sau
competen țe specifice din program ă)Idei de realizare de proiecte
Analizeaz ă componentele produsului
turisticRealizarea unui plan de elaborare a unui
produs turistic ancorat în realitate
Concepe produse turisticeRealizarea produsului turistic, folosind date
reale
Realizeaz ă, comercializeaz ă și
promoveaz ă produse turisticeÎncercarea de a comercializa și promova
produsul turistic

188„Activitatea 2: Obiective opera ționale
După identificarea obiectivelor de referin ță specifice din standardele
profesionale, se desprind obiectivele opera ționale care trebuie îndeplinite de elevi.
Standarde Obiective opera ționale
Analizeaz ă componentele
produsului turisticElevii vor putea s ă conceap ă un plan de ac țiune
pentru realizarea unui produs turistic cu tem ă
Concepe produse turistice Elevii vor analiza și vor concepe un produs
turistic de interes local
Realizeaz ă, comercializeaz ă și
promoveaz ă produse turisticeElevii vor analiza pre țurile, vor realiza
promovarea și vor trece la comercializarea
produsului.
Pentru a fi cât mai realist, se va trece la
„consumarea” produsului
Activitatea 3: Pornirea ideii de realizare a proiectului
Împreun ă cu elevii clasei a XII-a A am stabilit c ă aceștia au de realizat un
proiect cu tema „ Produsul turistic din zona X și importan ța elementelor
poten țialului turistic în desf ășurarea activit ății turistice”.
Pentru realizarea proiectului se vor urm ări:
-Anun țarea temei proiectului;
-Stabilirea forma țiilor de lucru (grupe);
-Împărțirea sarcinilor elevilor pe grupe:
-Culegerea informa țiilor despre cerere, oferta concuren ților, componentele ce
vor fi incluse în propria ofert ă;
-Identificarea componentelor produsului turistic (în func ție de tipologia
clientelei și de particularit ățile cererii) și combinarea acestora;
-Eviden țierea formelor de turism ce pot fi practicate în func ție de
componentele poten țialului turistic al zonei;
-Condi ții necesare pentru valorificarea optim ă a acestora (baz ă material ă
general ă și specific ă);
-Identificarea activit ăților turistice desf ășurate în zon ă pentru valorificarea
superioar ă a poten țialului turistic;
-Stabilirea itinerarului;
-Determinarea pre țului produsului turistic.
Clasa cuprinde 15 elevi și este împ ărțită în 4 grupe neomogene de elevi iar
fiecare grup ă are de realizat proiectul amintit mai sus pe parcursul semestrului II

189utilizând datele culese în cadrul cercet ării de marketing privind percep ția prestatorilor
turistici asupra poten țialului turistic din arealul Râ șnov (cercetarea de marketing este
prezentat ă în partea I a lucr ării). Pentru realizarea proiectului, elevilor li se solicit ă să
aleag ă zone din arealul Râ șnov respectiv, Poiana Bra șov Râ șnov, Z ărnești sau Bran.
Elevii au de realizat pliante, afi șe publicitare și prezent ări Power Point, pe tema
aleas ă pe care le vor prezenta colegilor prin joc de rol, astfel, reu șind s ă își fixeze cel
mai bine no țiunile înv ățate atât prin teorie dar mai ales prin practic ă.
Activitatea 4: Exemple de întreb ări cheie ale curriculumului
Întreb ările cheie ale curriculumului din cadrul acestei activit ăți stârnesc interesul
pentru implicarea în realizarea proiectului.
Întrebare esen țială Cum concepem un produs turistic?
Întrebarea (întreb ările)
unității de înv ățareCare sunt elementele produsului turistic?
Care sunt etapele de realizare a unui produs turistic?
Cum realiz ăm promovarea produsului turistic?
Cum comercializ ăm produsul turistic?
Întreb ări de con ținut Ce componente naturale și antropice putem folosi la
realizarea produsului turistic?
Ce servicii de cazare și alimenta ție putem folosi pentru
realizarea produsului turistic?
Ce facilit ăți pot primi turi știi?
Ce cheltuieli trebuie s ă acoperim ca s ă realiz ăm un produs
turistic profitabil?
Care sunt pa șii de realizare a promov ării?
Care sunt ac țiunile ce trebuie întreprinse pentru a vinde
produsul turistic?
Activitatea 5: Identificarea activit ăților de realizare
Pentru elaborarea proiectului cu tem ă dată, elevii pot realiza serie de activit ăți
ținând cont de obiectivele urm ărite:
-Identificarea detaliilor de desf ășurare;
-Identificarea serviciilor ce trebuiesc folosite;
-Derularea ac țiunilor;
-Identificarea tarifelor serviciilor incluse;
-Analizarea costului final;
-Contactarea furnizorilor și verificarea informa țiilor;
-Încheierea contractelor în vederea prest ării serviciilor;
-Punerea în aplicare a planului de vânzare a produsului turistic.

190Activitatea 6: Stabilirea rolurilor și regulilor de desf ășurare
Fiecare grup ă cuprinde elevi cu stiluri de înv ățare diferite. Am ținut cont și de
preferin țele de grupare ale elevilor. Am ales un lider pentru fiecare grup ă, de obicei
elevi cu stil de înv ățare practic. Fiecare membru al grupei a primit un rol bine
determinat în cadrul grupei, astfel:
Elevul 1 – c ăutarea informa țiilor despre mijloacele de transport ce pot fi folosite,
km parcur și, tarife aferente;
Elevul 2 – c ăutarea informa țiilor despre serviciilor prestate/prestatori (unit ăți de
cazare, alimenta ție, agrement) din zon ă;
Elevul 3 – c ăutarea informa țiilor despre zon ă și posibilit ățile de practicare a
turismului, cu identificarea obiectivelor turistice ce pot fi vizitate;
Elevul 4 – c ăutarea informa țiilor despre posibilit ățile de promovare a produselor
turistice.
Toți elevii trebuie s ă se implice în realizarea detaliat ă a programului turistic pe
zile și ore. Costul produsului turistic va fi realizat prin munc ă în echip ă.
Fiecare echip ă trebuie s ă desemneze câte un elev care s ă lucreze pe calculator.
Fiecare echip ă va realiza o prezentare Powerpoint. Prezentarea se va face de
către toat ă echipa, în prezen ța tuturor membrilor și cu participarea la prezentarea oral ă a
fiecărui membru în parte. La final trebuie completat ă fișa de verificare a caracteristicilor
proiectului (vezi anexa 6)
Evaluarea proiectelor
Activitatea 1: Scopurile evalu ării
Pentru evaluarea proiectului dat pot folosi urm ătoarele instrumente de evaluare:
-Evaluare pentru analiza nevoilor de înv ățare ale elevilor – Diagrama știu,
vreau s ă știu, am înv ățat, cum am înv ățat;
-Evaluare pentru demonstrarea în țelegerii – Fi șe de feed-back.
-Evaluare pentru încurajarea înv ățării strategice –Lista de verificare pentru
realizarea proiectelor – întreb ări (vezi Anexa 7) și fișa de observare (vezi Anexa 8)
Activitatea 2: Evaluarea proceselor gândirii
Evaluare pentru procesul de înv ățare:
-Colaborare – poate fi folosit ă ca o fi șă de observare a unui proiect;

191-Comunicare – poate fi folosit ă pe parcursul unei ore;
-Vorbire – poate fi folosit ă înainte de începerea unei activit ăți;
-Autonomie – poate fi folosit ă la finalul unei activit ăți.
Evaluare pentru procesul de gândire:
-Creativitate – poate fi folosit ă ca fi șă de observare pentru profesor;
-Rezolvare de probleme – poate fi folosit ă ca fi șă de observare pentru profesor;
-Gândire critic ă – poate fi folosit ă ca fi șă de observare pentru profesor.
Activitatea 3: Planuri de evaluare
Am creat un plan de evaluare pentru fiecare etap ă de realizare a proiectului.
Evaluare Scopul și procesul evalu ării
BrainstormingElevii folosesc metoda brainstorming pentru a- și aminti cuno ștințele
anterioare. Profesorul folose ște aceast ă metod ă pentru a determina
gradul de preg ătire a elevilor pentru noua unitate de înv ățare.
Fișe de
observa țiiIau noti țe pe tot parcursul unit ății de înv ățare pentru a înregistra
observa ții despre elevi pe m ăsură ce ace știa lucreaz ă.
Observa țiile sunt folosite pentru a monitoriza progresele, a oferi
feedback și a adapta instruirea.
Jurnale Elevii r ăspund cerin țelor legate de unitatea de înv ățare în jurnalele
l or . F ol osesc o gri l ă de ev al uare cri teri al ă a gân di ri i cri ti ce pen tru a
evalua procesele lor de gândire, precum și înțelegerea con ținuturilor.
Listă de
verificare
pentru
colaborareElevii folosesc lista de verificare pentru a monitoriza competen țele
lor de colaborare pe m ăsură ce lucreaz ă. Împreun ă cu elevii, rev ăd
lista de verificare în timpul orelor și le recomand elevilor s ă țină cont
de ea în timpul activit ăților de grup.
Grilă de
evaluare
criterial ăElevii folosesc grila de evaluare criterial ă pentru a evalua proiectul.
Eu folosesc aceea și gril ă pentru a evalua prezent ările finale
Listă de
verificare
pentru planul de
proiectElevii folosesc aceast ă listă de verificare pentru a- și evalua planul de
proiect și a face modific ări.
Reflec ții Elevii se gândesc la ceea ce au înv ățat pe parcursul unit ății de
învățare, revenind la întrebarea esen țială și întreb ările unit ății.
Elevii se folosesc de aceste reflec ții pentru a stabili noi obiective, iar
eu le folosesc pentru a evalua progresele lor pe parcursul unit ății de
învățare.
Activitatea 4: Note pentru grupuri
Instrumente și metode pe care le pot folosi pentru a evalua colaborarea,
autonomia și capacit ățile de gândire ele elevilor/elevului.

192-Cum a ș acorda note pentru un proiect specific pe care îl desf ășor în prezent
sau pe care îl am în vedere?
Pentru realizarea evalu ării finale a proiectului voi ține cont de urm ătoarele
criterii:
-Prezentarea caracteristicilor zonei 10%;
-Posibilit ățile de aplicabilitate a produsului turistic în timp și spațiu (împ ărțirea
realist ă a timpului pe zile și ore) 10%;
-Folosirea unor tarife reale 10%;
-Încadrarea în tem ă 10%;
-Metodele de promovare actuale folosite pentru a face cunoscut produsul
turistic 10%;
-Corectitudinea calculelor și a costului total al pachetului de servicii turistice
10%;
-Realizarea unui progres ritmic în cazul realiz ării proiectului 10%;
-Originalitatea, cursivitate, claritate a prezent ării informa țiilor 20%.
Se folosesc liste de verificare pentru autoevaluare, fi șe de observare, jurnale ale
elevilor, ghid de notare pentru procesele de înv ățare, se pot folosi realizând o not ă
separat ă sau ca parte integrant ă din nota final ă.
Pentru exemplificare am creat un pachet de evaluare pe o competen ță (vezi
Anexa 9).
Urm ărirea progresului elevilor pe parcursul realiz ării proiectului
Activitatea 1: Etape de realizare în proiecte
Pe baza analizei competen țelor generale identificate, elevii au avut de realizat:
1.Folosirea competen țelor însu șite anterior
Elevii vor identifica, pe baza cuno ștințelor anterioare care sunt elementele de
p o t e n ți a l t u r i s t i c d i n z o n a a l e a s ă ( n a t u r a l e și a n t r o p i c e ) . E i v o r r e a l i z a u n p l a n d e
identificare a resurselor necesare, precum și alte obiective ce pot atrage turi știi în zona
respectiv ă.
2.Analizeaz ă componentele produsului turistic
Elevii vor putea s ă conceap ă un plan de ac țiune pentru realizarea unui produs
turistic cu tem ă. Vor identifica serviciile folosite ce au nevoie pentru realizarea
produsului turistic cu tem ă.

1933.Concepe produse turistice
Elevii vor identifica ce componente trebuie s ă foloseasc ă pentru conceperea
produsului turistic cu tem ă, vor identifica tipuri de tarife ale serviciilor prestate în cadrul
proiectului.
4.Realizeaz ă, comercializeaz ă și promoveaz ă produse turistice
Pentru a le facilita elaborarea proiectului pe care îl au de realizat pe parcursul
semestrului II, elevii clasei a XII-a A au fost invita ți să participe la o excursie didactic ă
la Bucure ști.
Etapa premerg ătoare realiz ării proiectului a constat în participarea la excursia
didactic ă de la Bucure ști, în perioada 17 – 20 noiembrie 2016 la Târgul de Turism al
României. Fiecare elev a avut misiunea, pe lâng ă strângerea informa țiilor cu privire la
realizarea lucr ării de certificare a competen țelor profesionale, de a se informa, de a
culege date despre posibilit ățile de concepere, promovare și comercializare a unui
produs turistic într-o anumit ă zonă.
Cu ocazia particip ării la Târgul de Turism, elevii au avut ocazia s ă își
aprofundeze cuno ștințele pe care le-au dobândit în cadrul orelor de teorie la modulele de
specialitate. Astfel, au f ăcut "pasul" de la teorie la practic ă, astfel având posibilitatea s ă
observe "pe viu" modalitatea cum se desf ășoară acțiunile promo ționale de amploare, de
către marile firme din domeniul turismului.
De la personalul din cadrul standurilor agen țiilor de turism, elevii au primit
mape de prezentare cu materiale promo ționale diverse (bro șuri, cataloage de
prezentare, pliante, flyere).
Pe baza cuno ștințelor anterioare, precum și prin coordonatele predate, elevii au
putut identifica etapele conceperii unui produs turistic, precum și cum se realizeaz ă
promovarea pachetului turistic cât mai eficient.
Scopul vizitei didactice a fost acela de a face cât mai realist produsul turistic.
Așa îi pot determina pe elevi s ă gândeasc ă faptul c ă în orice moment pot trece, de la
realizarea produsului turistic cu tem ă, la ”consumarea” lui efectiv ă prin c ăpătarea
calității de ”turist”.
Atașat, am inserat poze sugestive din excursia didactic ă de la Târgul de Turism
din Bucure ști.

194Activitatea 2: Conceperea și prezentarea proiectului
Elevii au fost încuraja ți să lucreze în cadrul echipelor formate. Pe parcursul
atingerii competen țelor, am alocat o perioad ă de timp specific ă pentru lucrul în echip ă.
Avantajul prezent ării în cadrul grupului de elevi este c ă se pot ajuta, încuraja,
împart materialul ce îl au de prezentat. Este foarte important ca fiecare membru al
grupei s ă aibă o parte a materialului de prezentat, astfel evitându-se neimplicarea în
prezentarea proiectului a vreunui elev.
De asemenea, mai jos am inserat câteva poze reprezentative din activitatea
desfășurată de elevi în cadrul proiectului.
Cea mai grea încercare a fost aceea de a realiza concluziile finale de proiect,
atunci când au trebuit s ă realizeze prezentarea power-point.

195Elevii au avut emo ții la prezentarea proiectelor deoarece au sim țit că produsul
conceput de ei pe parcursul semestrului II este rezultatul muncii lor și este foarte
important s ă conving ă auditoriul c ă zon ă aleas ă merit ă vizitat ă.
Elaborarea de proiecte constituie o metod ă modern ă care încurajeaz ă inițiativa și
creativitatea elevilor, pune accent pe dezvoltarea gândirii, formarea deprinderilor și
aptitudinilor acestora, cadrul didactic având doar rolul de facilitator, comunicator,
colaborator în cadrul parteneriatului profesor – elev.
6.3.3 Model de portofoliu
Portofoliul elevului cuprinde rezultatele activit ăților desf ășurate și ale
evalu ărilor organizate într-un document cu valoare informativ ă.
În continuare voi prezenta câteva tipuri de dovezi pe care elevii le-au colectat în
portofoliul personal la disciplina „Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de
turism”:
·fișe de lucru

196·fișe de documentare
·eseuri structurate
·aplica ții
·studii de caz
·chestionare
Portofoliul este un produs complex care ofer ă o imagine complet ă a progresului
înregistrat de elev de-a lungul semestrului II al anului școlar 2016- 2017.
Nota pentru portofoliu este media aritmetic ă a notelor acordate fiec ărei
componente a portofoliului.
ESEU STRUCTURAT NR.1
Realiza ți un eseu cu tema „ Poten țialul turistic antropic și rolul elementelor sale
în desf ășurarea activit ății întreprinderii turistice ” . Pentru realizarea acestui eseu se va
urmări:114
1.Identificarea componentelor poten țialului antropic;
2.Eviden țierea formelor de turism ce pot fi practicate în func ție de
componentele poten țialului antropic al zonei;
3.Condi ții necesare pentru valorificarea optim ă a acestora (baz ă material ă
general ă și specific ă);
4.Identificarea activit ăților desf ășurate de întreprinderea turistic ă pentru
valorificarea superioar ă a poten țialului antropic.
Obs. – Pentru fiecare cerin ță rezolvat ă corect se acord ă 2 puncte. Pentru coeren ța
alcătuirii eseului se acord ă 1 punct. De asemenea, se acord ă 1 punct din oficiu.
Timp de lucru: 50 minute
ESEU STRUCTURAT NR.2
Realiza ți un eseu cu tema „ Produsul turistic și componentele acestuia și rolul
lor în conceperea produsului turistic”. Rezolva ți cerin țele:115
1. Defini ți produsul turistic și componentele acestuia.
114 Stănciulescu Gabriela, op. cit. p.42
115 Stănciulescu Gabriela, op. cit. p.82

1972. Eviden țiați etapele conceperii produsului turistic.
3. Eviden țiați principalele categorii de produse turistice oferite de o agen ție de
turism.
4. Eviden țiați principalele caracteristici ale produsului turistic.
5. Prezenta ți sezonalitatea produsului turistic.
6. Eviden țiați elementele care se au în vedere la fundamentarea pre țurilor.
7. Enumera ți principalele strategii de pre ț utilizate în turism.
8. Eviden țiați principalele canale de distribu ție utilizate în turism.
Obs. – Pentru fiecare cerin ță rezolvat ă corect se acord ă 1 punct. Pentru coeren ța
alcătuirii eseului se acord ă 1 punct. De asemenea, se acord ă 1 punct din oficiu.
Timp de lucru: 50 minute
APLICA ȚIE
1. Constitui ți – v ă în grupuri și alege ți un tip de agen ție pe care a ți dori s ă o
înfiin țați. Motiva ți alegerea.
2. Identifica ți principalele compartimente ale agen ției și eviden țiați activit ățile
specifice fiec ăruia dintre acestea.
3. Întocmi ți organigrama acestei agen ții.
Obs.- Utiliza ți metoda jocului de rol pentru îndeplinirea acestei teme. Pentru
fiecare sarcin ă se acord ă 3 puncte și 1 punct din oficiu.
Timp de lucru: 30 minute
FIȘĂ DE LUCRU NR. 1
1. Eviden țiați locul și rolul turismului în cadrul economiei na ționale.
2. Prezenta ți influen ța urm ătorilor factori asupra dezvolt ării turistice: veniturile
popula ției, pre țurile și tarifele practicate pentru produsele turistice și timpul liber.
3. Enumera ți formele de turism clasificate dup ă motiva ția călătoriei.
4. Prezenta ți urm ătoarele forme de turism: turism de sejur și turism social.
Obs. – Pentru fiecare cerin ță rezolvat ă corect se acord ă 2 puncte. Pentru
relevan ța rezolv ării fișei de lucru se acord ă 1 punct. De asemenea, se acord ă 1 punct din
oficiu.
Timp de lucru: 50 minute

198FIȘA DE LUCRU NR.2
U18 OFERTA DE PRODUSE ȘI SERVICII ÎN CADRUL AGEN ȚIEI DE
TURISM
Competen ța 2 -Concepe produsul turistic
Realiza ți o prezentare power-point despre un produs turistic într-o zon ă la
alegere care s ă conțină următoarele coordonate:
-Slide 1: denumire proiect, autori
-Slide 2: date despre excursie: traseul, num ăr zile, perioada, kilometri parcur și,
mijloc de transport folosit, tipuri de turi ști
-Slide 3-4: servicii de cazare, minim 2 unit ăți de cazare
-Slide 5-6: servicii de alimenta ție, minim 2 unit ăți de alimenta ție
-Slide 7-8: obiective turistice: minim 3 obiective turistice vizitate
-Slide 9: costul total al excursiei
Trimite ți pe e-mail- simona_dtru @ yahoo.com aceast ă prezentare.
Pentru prezentarea lucr ării ave ți la dispozi ție 5 minute.
Timp de lucru: 100 minute
Nr.
Crt.Criterii de evaluare Punctaj
1. Coresponden ța elementelor prezent ării cu tema dat ă 3p
2. Informa țiile prezentate contribuie la în țelegerea și dezvoltarea temei
propuse2p
3. Utilizarea elementelor grafice (audio-vizuale) 2p
4. Cursivitatea prezentarii informa țiilor 1p
5. Alegerea destina ției prezentate ca o poten țială destina ție turistic ă 1p
6. Oficiu 1p
Observa ție: Pentru a putea ad ăuga dovezi la portofoliu ale activit ății depuse,
realiza ți pe foi A4 o sintez ă a elementelor din prezentarea dvs.
De asemenea, la portofoliu se vor ad ăuga fi șele de documentare de mai jos
completate cu datele corespunz ătoare produsului turistic conceput de voi.
Pentru completarea fi șelor de documentare v ă veți ajuta atât de cuno ștințele
teoretice cât și de experien ța acumulat ă la orele de practic ă de la agen ția de turism unde
ați efectuat practica.

199Fișă de documentare nr.1 – Programul excursiei116
Agen ția de turism…………………………………..
Simbol………………………………………………….
Nr. turi ști………………………………………………
Excursia……………………………………………….
PROGRAMUL EXCURSIEI
Perioada……………………………durata……………………………..nr. turi ști………………………………………..
Itinerariul…………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………….
Plecarea ( localitatea, data, ora)…………………………………………………………………………………………..
Sosirea (localitatea, data, ora)…………………………………………………………………………………………….
Lungimea traseului……………………..km. Pre țul excursiei…………………………lei persoan ă
_____________________________________________________________________________
ZIUA I ……………………………… etapa……………………………………………………………………………………
Obiective de vizitat………………………………….. Servicii asigurate………………………………………
……………………………………………………………… Mic dejun………………………………………………….
……………….. …………………………………………… Cina………………………………………………………….
……………………………………………………………… Cazare………………………………………………………
_____________________________________________________________________________
ZIUA II……………………………… etapa…………………………………………………………………………………..
Obiective de vizitat………………………………….. Servicii asigurate………………………………………
……………………………………………………………… Mic dejun………………………………………………….
……………………………………………………………… Cina………………………………………………………….
……………………………………………………………… Cazare………………………………………………………
_____________________________________________________________________________
ZIUA III…………………………….. etapa…………………………………………………………………………………..
Obiective de vizitat………………………………….. Servicii asigurate………………………………………
……………………………………………………………… Mic dejun………………………………………………….
……………….. …………………………………………… Cina………………………………………………………….
……………………………………………………………… Cazare………………………………………………………
116 Stănciulescu Gabriela, op. cit. p.152