13Word Count: 12087 [624151]

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13Word Count: 12087

Plagiarism Percentage
8%
sources:
2% match (Internet from 28-Sep-2016)
https://ro.scribd.com/doc/143815730/Psihologia-terorismului
< 1% match (Internet from 05-Nov-2019)http://lawreview.colorado.edu/wp-content/uploads/2019/03/Tsesis_Website.pdf
< 1% match (Internet from 10-Jun-2020)https://www.brookings.edu/research/the-case-for-ai-transparency-requirements/?
msg=fail&shared=email
< 1% match (Internet from 11-Nov-2019)
https://www.narrativespace.net/uploads/1/1/7/9/117904861/bibliography_comprehensive_190722.pdf
< 1% match (Internet from 09-Sep-2016)
https://www.nineoclock.ro/case-concerning-the-kidnapping-of-romanian-journalists-in-iraq-
could-be-declassified-ohanesian-basescu-hiding-serious-illegalities/
< 1% match (Internet from 30-Mar-2015)
http://www.scriptiebank.be/sites/default/files/e3516a7dfa589ecc66437f8d861efa1e.pdf
< 1% match (Internet from 26-Jun-2020)https://news.siteintelgroup.com/blog/index.php/categories/jihad/entry/316-french-fighters-in-is-
call-muslim-countrymen-to-join-group,-carry-out-attacks-in-france
< 1% match (Internet from 30-Dec-2017)https://blogs.uml.edu/ctss/wp-content/uploads/sites/7/2017/12/PoT-issue-6.pdf
< 1% match (Internet from 26-Jul-2018)https://www.scientificamerican.com/
< 1% match (Internet from 16-Apr-2019)http://www.ceimsa.org/archives/bull-792.htm
< 1% match (Internet from 19-May-2020)https://blog.primetelecommunications.com/category/malware-and-internet-security/
< 1% match (Internet from 27-Nov-2019)
https://www.viewpointtaiwan.com/columnist/%e5%8a%8d%e6%a9%8b%e4%ba%8b%e4%bb%b6%e7%9a%84%e4%ba%ba%e6%80%a7%e6%93%8d%e6%8e%a7%e9%81%8a%e6%88%b2/
< 1% match (Internet from 19-Oct-2019)https://librarywiki.com/wiki/Cambridge_Analytica
< 1% match (Internet from 05-Apr-2020)

14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29https://www.camdenconference.org/suggested-readings/
< 1% match (Internet from 17-May-2016)
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/terorismul_raul_din_umbra.pdf
< 1% match (Internet from 30-Jul-2019)
http://socioumane.ulbsibiu.ro/psihologie/Includes/Fise%20Discipline/Jurnalism/Licenta/Coumincare/1.pdf
< 1% match (Internet from 07-Mar-2020)http://link.library.eui.eu/portal/Targeted–my-inside-story-of-Cambridge-
Analytica/rbCXcYsy4nU/
< 1% match (Internet from 17-May-2020)http://www.koreascience.or.kr/article/JAKO201913458197969.page
< 1% match (Internet from 24-Jun-2011)
http://www.oppapers.com/essays/Curs/661034
< 1% match (Internet from 23-Mar-2020)https://www.universiteitleiden.nl/binaries/content/assets/governance-and-global-
affairs/isga/perspectives-on-terrorism/2017-3.pdf
< 1% match (Internet from 30-Oct-2019)https://scholarship.law.georgetown.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=3005&context=facpub
< 1% match ()https://cronfa.swan.ac.uk/Record/cronfa42834/Download/0042834-02082018162525.pdf
< 1% match (Internet from 15-May-2020)
https://globalasia.org/v15no1/cover/knocked-down-getting-back-up-sri-lankas-battered-
democracy_neil-devotta
< 1% match (Internet from 28-Feb-2016)http://www.bzp.ro/atentie-dovezi-incontestabile-ale-pornirii-unui-razboi-iar-marile-puteri-
europene-nu-fac-nimic/
< 1% match (Internet from 25-Jun-2019)https://cssas.unap.ro/en/pdf_periodicals/si18.pdf
< 1% match (Internet from 27-Jun-2019)https://www.rsis.edu.sg/wp-content/uploads/2019/04/CTTA-April-2019.pdf
< 1% match (Internet from 13-Jul-2018)https://icct.nl/wp-content/uploads/2016/05/J.-M.-Berger-Making-CVE-Work-A-Focused-
Approach-Based-on-Process-Disruption-.pdf
< 1% match (Internet from 05-Jun-2020)https://sucra.repo.nii.ac.jp/?
action=repository_action_common_download&attribute_id=24&file_no=1&item_id=18972&item_no=1
< 1% match (Internet from 07-Jun-2019)https://www.goodcvc.com/product/identity-theft-in-the-21st-century-crime-scene-investigations

30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45< 1% match (publications)
Chiyuki Aoi, Madoka Futamura, Alessio Patalano. "Introduction ‘hybrid warfare in Asia: its
meaning and shape’", The Pacific Review, 2019
< 1% match (Internet from 22-Apr-2019)http://www.iamhumanproductions.com/brand-video/
< 1% match (Internet from 21-Jun-2020)https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/10576100500351284
< 1% match (Internet from 31-Dec-2018)http://studies.aljazeera.net/ar/mediastudies/2018/05/180508093028286.html?
%3F%D8%A7%D8%AA%D9%84%D8%A7=
< 1% match (Internet from 24-Jun-2020)https://www.jbe-platform.com/content/journals/10.1075/rs.19018.smi
< 1% match (Internet from 27-Jun-2019)https://www.scribd.com/doc/29861925/Teorii-Ale-Comunicarii-de-Masa-an-I-CRP-Zi
< 1% match (Internet from 09-May-2020)
http://docplayer.hu/114225326-Kiraly-v-istvan-halandoan-lakozik-szabadsagaban-az-ember-
kalligram.html
< 1% match (Internet from 11-Jun-2018)
http://www.academiadepolitie.ro/root/studii/iosud/rezumate_teze/2016/serban/rezumat_serban.pdf
< 1% match (Internet from 20-Dec-2018)
https://vdocuments.site/terorismul-carte.html
< 1% match (Internet from 28-Mar-2020)https://ctc.usma.edu/al-qaidas-increasing-media-outreach-signal-revitalization/
< 1% match (Internet from 07-Dec-2012)http://icct.nl/publications/icct-commentaries/the-internet-as-hiding-place-of-jihadi-extremists
< 1% match (Internet from 23-Jun-2019)
http://www.ugb.ro/Juridica/Issue14ROEN/2._Migratia_araba.Nita_Nelu.Anca_Filipescu.RO.pdf
< 1% match (Internet from 14-Apr-2020)https://pure.uvt.nl/ws/portalfiles/portal/637718/criticus.bekritiseerd_lang.pdf
< 1% match (Internet from 26-Dec-2019)https://www.criticalthreats.org/wp-content/uploads/2019/06/Road-to-the-Caliphate.pdf
< 1% match (Internet from 05-Dec-2013)http://www.stiripro.ro/externe/page.php?p=1206
< 1% match (publications)Leib Litman, Jonathan Robinson, Zohn Rosen, Cheskie Rosenzweig, Joshua Waxman, Lisa

46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60M. Bates. "The persistence of pay inequality: The gender pay gap in an anonymous online labor
market", PLOS ONE, 2020
< 1% match (Internet from 17-Jun-2018)

8 Powerful Reasons You Need to Use Video Marketing [TRENDS]

< 1% match (Internet from 29-Mar-2016)http://www.upm.ro/gidni2/GIDNI-02/GIDNI%2002%20-
%20Social%20Sciences%20Management.pdf
< 1% match (Internet from 24-May-2020)
https://rikkyo.repo.nii.ac.jp/?
action=repository_action_common_download&attribute_id=18&file_no=1&item_id=19040&item_no=1
< 1% match (Internet from 14-May-2020)https://rememeberlessfool.blogspot.com/2019/11/no-self-no-freewill-permanent_37.html
< 1% match (Internet from 16-Jul-2014)http://www.cepos.eu/pdf/revistadestiintepolitice37-38.pdf
< 1% match (Internet from 23-Jan-2019)https://datasociety.net/wp-content/uploads/2018/10/DS_Digital_Influence_Machine.pdf
< 1% match (Internet from 07-Feb-2008)
http://www.interfinbrok.ro/download.php?
filename=comunicate_emitenti%2F2006%2Fefo%2Fefo041006.pdf
< 1% match (Internet from 14-Jun-2020)https://www.mediafax.ro/externe/george-w-bush-informat-dupa-patru-ani-despre-tehnicile-de-
tortura-practicate-in-inchisorile-cia-13712302
< 1% match (Internet from 23-Jul-2017)http://www.desiringgod.org/articles/dangerous-mission?lang=ro
< 1% match (Internet from 15-Jan-2007)http://www.intelligence.org.il/eng/bu/syria/syrianP3.doc
< 1% match (Internet from 13-Jan-2007)http://www.oado.ro/index.php?unde=editoriale&id=40&
< 1% match (Internet from 10-Feb-2014)http://iss.ucdc.ro/revista-pdf/us7.pdf
< 1% match (Internet from 25-Jun-2020)https://qz.com/1239762/cambridge-analytica-scandal-all-the-countries-where-scl-elections-
claims-to-have-worked/
< 1% match (Internet from 07-Apr-2020)https://www.middlebury.edu/institute/sites/www.middlebury.edu.institute/files/2019-
11/The%20Industrialization%20of%20Terrorist%20Propaganda%20-%20CTEC.pdf?fv=TzdJnlDw
< 1% match (Internet from 21-Jun-2019)https://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/is54.pdf

61
62
63
64
16
16
1
1
1< 1% match (Internet from 01-Nov-2019)
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09546553.2016.1207633
< 1% match (Internet from 04-May-2020)https://en.wikipedia.org/wiki/Criticism_of_postmodernism
< 1% match (Internet from 20-Apr-2020)
https://www.stratcomcoe.org/charles-kriel-fake-news-fake-wars-fake-worlds
< 1% match (publications)Öznur Sevdiren. "Alternatives to Imprisonment in England and Wales, Germany and Turkey",
Springer Science and Business Media LLC, 2011
paper text:
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA: SECURITATE ȘI RELAȚII
INTERNAȚIONALE LUCRARE DE DIZERTAȚIE Coordonator științific Lect.univ.dr. Nicoleta Anne-Marie
MUNTEANU Absolvent Andreea-Claudia MEIRO ȘU SIBIU 2020
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA: SECURITATE ȘI RELAȚII
INTERNAȚIONALE Advertising terrorism – între realitate și instrument politic al Cambridge Analytica
Coordonator științific Lect.univ.dr. Nicoleta Anne-Marie MUNTEANU Absolvent Andreea-Claudia MEIRO ȘU
SIBIU 2020 CUPRINS LISTĂ CU TABELE / INTRODUCERE / CAPITOLUL 1 FENOMENUL DE AD-
TERORISM / 1.1. Repere istorice și conceptuale / 1.2. Tehnici și strategii de comunicare mediatic ă / 1.2.1.
Propaganda / 1.2.2. Marketing-ul de imagine / 1.3. Propagarea mesajului conform ideologiei ad-terorismului/ 1.3.1. Ad-terorismul realizat prin utilizarea intimid ării și a amenin țării / 1.3.2.
Ad-terorismul, generator de haos, șoc și teroare
/ 1.3.3. Ad-terorismul ca formă de negociere / 1.3.4.
Ad-terorismul ca propagandă religioasă și politic ă / 1.3.5. Ad-terorismul
realizat sub forma anun țului victorios / CAPITOLUL 2 CAMBRIDGE ANALYTICA / 2.1. Geneză / 2.2.
Procesul de prelucrare a datelor cu caracter personal din mediul online 2.3. Mecanismul propagandisticCAPITOLUL 3 CONCLUZII / BIBLIOGRAFIE / ANEXE / „Cheia terorismului nu o reprezintă actul în sine, cifrica de acel act” Keith Olbermann CAPITOLUL 1 FENOMENUL DE AD-TERORISM 1.1. Repere istorice și
conceptuale Terorismul contemporan, prin facilitatea acces ării tehnologiilor cu caracter ultramodern la
nivelul telecomunica țiilor și a rețelelor de informa ții Internet, a creat premisa apari ției terorismului cu
capacități inepuizabile. În urma procesului de alipire a particularit ăților războiului informa țional și a însușirilor
războiului psihologic, a derivat conturarea unui nou flagel al securit ății, revendicat de fenomenul terorist.
Multiplele cercet ări și studii efectuate încă din jurul anilor `60 și până în prezent1, au concluzionat ceea ce
urma a fi cunoscut drept „advertising terrorism”, o nou ă latură a terorismului caracterizat ă de o predispozi ție
de orientare c ătre mass-media, ce are drept scop instaurarea sistematic ă a terorii în rândul unui grup- țintă2.
Denumirea de ,,ad-terorism” este alc ătuită din cuvântul ,,ad” care deriv ă din cuvântul din limba englez ă,
,,advertising” (reclamă) și care ,,este doar produsul efectiv și final

1
36
47
61
50
37
1(mesajul) al procesului și activității de publicitate care, în funcție de
canalul mediatic căruia îi este destinat, poate fi macheta de pres ă, spotul TV
sau radio etc.”
3, și terorism, amenin țarea de tip asimetric concretizat ă prin utilizarea sau periclitarea cu violen ță, în
vederea insemin ării fricii în rândul popula ție4 și promovării unei cauze cu valen țe politice, ideologice sau
religioase5. De ținând o ,,funcție de
comunicare, de transmitere de informații, ad- terorismul facilitează relația
dintre anunțător și consumator”
6. Prin urmare, ,,reclama (ad) nu este numai un discurs comercial, ci și discurs politic, social, moral,
întotdeauna discurs ideologic”7 cu caracter de apel, prevenire, convocare, urm ărind crearea unei reac ții din
partea publicului țintă8 iar ,,ceea ce ajunge la 1 Identificarea mass-media drept arm ă teroristă s-a produs în
anul 1968, în urma unei intense mediatiz ări a deturnării unui avion israelian c ătre Algeria, efort ce a vizat
eliberarea a 1,200 de arabi re ținuți pe teritoriul statului Israel. 2
Cristian Delcea, Psihologia terorismului – studiu psihologic asupra
teroristilor, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2004,
p. 98 3
Dan Petre, Mihaela Nicola, Introducere în publicitate, EdituraComunicare,
București, 2004,
p. 23 4
Paul Wilkinson, The media and terrorism: A reassessment,
Editura Frank Cass, Londra, 1997, p. 36 5 M. L. Sondhi, Terrorism & Political Violence. A Sourcebook,
Editura Har-anand, New Delhi, 2000, p. 123 6 Dan Petre, Mihaela Nicola, op. cit., p. 44 7
Bernard Cathelat, Publicitate și societate, Editura TREI, Bucure ști,
2005, p.
64 8
Cristian Delcea, Ad-terorismul: relația de simbioz ă dintre terorism și
mass-media, Editura
ASCT, Cluj-Napoca, 2007, p. 39
public nu este decât un slogan, un cuvânt sau o sigl ă, mai mult sau mai
puțin explicită (ex. I.R.A., Al- Qaida etc.), un simbol sau un drapel, care
sunt tot atâtea mărci de recunoaștere”
9 [Anexa 1]. În această ordine de idei, sunt de p ărere că mecanismul pavlovian compus din rela ția stimul-

56
1
1
35
41reacție10 ce rezid ă la baza teoriei ,,glon țului magic”11 se reg ăsește și în esența terorismului publicitar,
datorită capacității acestuia de a produce un semnificativ șoc psihic care afecteaz ă cele mai profunde
sectoare emo ționale și inconștiente conducând, în cele din urm ă, la dizolvarea în întregime a subiec ților
umani în mul țime, transformându-i în ceea ce putem numi ,,sclavi psihici”12. Astfel, mul țimea devine o țintă
a manipul ării prin intermediul simbolurilor interconectate cu anumite scheme de reflexe condi ționate, cum ar
fi sloganul Al-Qaida, proces prin care mass-media, folosindu-se de sensibilizare și evocarea unor emo ții
negative precum cele resim țite în urma tragicul eveniment
din 11 Septembrie 2001 din S.U.A.,
poate să declan șeze comportamente sociale programate13. Interpret ările ad-terorismului drept un fenomen
cu efecte negative îndreptate asupra utilizatorilor de media au fost îndelung studiate de c ătre cercetători
specializa ți în științele comunic ării cu scopul surprinderii ansamblului de procese cognitive, psihofiziologice
și de comportament, și motivația ini țială a indivizilor care transmit în numele violen ței. Astfel, acest tip de
manifestare extremist ă poate fi analizat fie sub forma unui proces de comunicare-violent ă14 cu „efect
psihologic”15, fie sub forma unei activit ăți de comunicare între gruparea emi țătoare de mesaj ideologic și
public, însă consider că cea mai concludent ă definiție a acestuia îl încadreaz ă drept
,,o formă specială de terorism care se ocupă cu reclama sau
publicitatea terorismului, fiind o arm ă eficientă de manipulare și
intimidare, utilizat ă de liderii grup ărilor teroriste, care folosesc aceast ă
strategie de teroare, ajutați de mass-media, împotriva oamenilor nevinova ți și
împotriva autorităților care se opun mișcării lor”
16. Semnificativul impact negativ pe care îl poate avea aceast ă formă hibrid ă a terorismului asupra
populației civile, a fost analizat și dezvoltat de către cercetătorii Cuilenburg, Scholtean și Noomen în 1991,
prin intermediul c ăruia au constat că ad-terorismul reu șește să atingă un grad important de succes în ceea
ce privește crearea unui centru de teroare în societate. 9 Jean-Luc Marret, Techniques du terrorisme,
Presses Universitaires de France, Paris, 2000, p. 165 10 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media,Editura Polirom, Ia și, 2016, p. 159 11 Teoria ,,glon țului magic” are la baz ă analiza uria șelor campanii de
factură propagandistic ă
care au avut drept efect crearea unor mișcări de masă cu substraturi
componen țial psihologice, profund
iraționale. 12 Cristian Delcea, op. cit., 2007, p. 65 13
Alex Mucchieli, Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare,
Editura Polirom, București, 2002, p.
30 14 Cristian Delcea, op.cit., 2007, p. 42 15 Ioan Bu ș,
Psihologie și infracționalitate. Fundamente teoretice, Vol. I, Editura
ASCR, Cluj-Napoca, 2005,
p. 67 16 Florentin Scale țchi, Securitatea comunitar ă și terorismul, Universitatea Bioterra, Bucure ști, 2006, p.
21 Factor Descriere Aria de ac țiune mediatic ă (R) R=0,80 Raza de ac țiune mediatic ă se întinde la 80% din
public (grupul vizat reprezint ă 80% din public); Aria de ac țiune intra-ad-terorismului (I) I=0,30 Raza de
acțiune intra-mediatic ă este de 30% (publicul cite ște sau decodeaz ă doar 30% din articolele unui ziar sau
din programele emise de un post de televiziune);

1
55
42
1
1Persoanele care au descifrat mesajul terorii și asupra cărora a fost
identificat un efect
(P) P=0,50 Pe persoan ă, efectul obținut este jumătate din efectul inten țional (efectul inten țional reprezint ă,
prin urmare, 100%); Eficacitate (E) E=0,12 =0,80 x 0,30 x 0,50 = 0,12. Tabel 1: Formul ă care eviden țiază
diferența dintre etapa de receptare și etapa de prelucrare a mesajului și publicul c ăruia îi este adresat
mesajul17 Tot din perspectiva formei sale strategice, de intimidare a publicului consumator de mass- media,
Boaz Ganor, Paul R. Ehrlich și Shaul Shay, cercet ători în cadrul ,,The
International Policy Institute for Counter-Terrorism” (I.C.T.),
au demarat un studiu bazat pe corelarea ac țiunilor terori știlor care recurg la folosirea mass-media cu scopul
mediatizării groazei, violen ței și a șocului în rândul civililor, împreun ă cu diversele științe ale comunic ării
precum sociologia, mass-media, psihologia, în urma c ăruia au identificat trei tipuri de manifestare ale
acestuia: „ad-terorism-ul ca form ă de avertizare, ad-terorismul ca form ă de violen ță și ad-terorismul ca form ă
de victorie”18. Prin urmare, cercet ările din domeniu demonstreaz ă faptul că efectele negative rezultate în
urma șocului produs, se reg ăsesc atât la nivelul individual, de grup cât și de mediu, abord ările terorismului
publicitar reprezentând r ăspunsul la întreb ările de factură teoretică ce vizează aspectele nefavorabile
precum: consecin țele dăunătoare regăsite asupra grupului vizat, natura rezultatului d ăunător mediatizat,
durata consecin țelor negative, deliberarea rezultatului d ăunător19. În consecin ță, cercetările specifice erei
contemporane, reclam ă persuasiunea drept factor determinat de cadrul emo țional. 17
J.J. Cuilenburg., O Scholten, G. W., Noomen,
Communicatiewetenschap. Coutinho BV, Muiderberg, Holland, 1991, p.
43 18 Cristian Delcea, op.cit., 2007, p. 14 19 Ibidem, p. 53 Concluzionând, terorismul publicitar reprezint ă o
amenințare asimetric ă a secolului al XXI- lea, a c ărei vitalitate se reg ăsește în oxigenul publicit ății20, prin
intermediul c ăreia este vizată efracția psihicului uman ca strategie de minimizarea a moralului inamicului
prin teroare, dar și fortificarea propriilor capacit ăți de constrângere, credin ței în propriul sine și a determin ării
de a lupta. Astfel, așa cum afirma britanicul Liddell Hart, unul dintre cei mai emblematici teoreticieni din sfera
terorismului, c ă în marea majoritate din marile b ătălii consemnate în paginile de istorie, cel victorios și-a
poziționat întotdeauna opozantul în dezavantaj psihologic înainte de a avea loc confruntarea21, a șa și
mediatizarea mesajului terorii constituie o modalitate de intimidare și de evocare a sentimentelor cu caracter
negativ, utilizat ă în vederea atingerii obiectivelor organiza țiilor teroriste. 1.2. Tehnici și strategii de
comunicare mediatic ă Ad-terorismul constituie un tip de comunicare în mas ă ce deține o influen ță sporită în
cadrul proceselor de formare, consolidare și schimbare a conduitei, înclina țiilor, opiniilor și a
comportamentelor oamenilor22. Astfel, „teroarea este îndreptat ă spre media și nu spre victime”23, succesul
advertising terrorismului fiind „definit în termeni de acoperire mediatic ă”24. Din acest punct de vedere,
conchidem c ă cele mai eficiente tehnici de manipulare utilizate în cadrul terorismului publicitar, ca
instrumente de comunicare în mas ă cu arie larg ă de acoperire, sunt propaganda și marketing-ul de imagine.
1.2.1. Propaganda Propaganda ia în general forma comunica țiilor multimedia oferind instruc țiuni ideologice
sau practice, explica ții, justificări ori promoveaz ă activitățile teroriste. Acestea pot fi transmise sub forma
unor mesaje virtuale, tip ărite sau difuzate în cadrul televiziunilor, prezent ări, reviste, pliante, tratate,
materiale audio sau video, și jocuri virtuale dezvoltate de organiza țiile teroriste sau de c ătre simpatizan ți. 20
Laurențiu Rebega, Terorism și contra-terorism în UE: Lecții din trecut, Edit. Mica Valahie, Bucure ști, 2017, p.
46 21 B. H. Liddell Hart, Strategy, Publisher Frederick. A. Praeger, New York, 1954, p. 339 22 Anghelu ș, T.
G. & Vescan-Cristea, în Jurnal ASCT Vol. XV nr.2, Puterea politică și adterorismul,, Cluj-Napoca, 2005, p.87 23 M. Toma, în
Psihosociologia și Mass-media, anul X, nr. 2,
Reprezentarea mediatic ă a terorismului în spa țiul românesc, înainte și

40
27
4
39
8după 11 septembrie,
Ed. Academia Na țională de Informații, București, 2004, p. 74 24 Ibidem Amenin țarea fundamental ă
reprezentat ă de propaganda terorist ă se referă la modul în care este folosit ă și intenția cu care este
diseminat ă. Propaganda terorist ă acoperă o serie de obiective și audien țe, putând fi adaptată, printre altele,
atât la susținătorii poten țiali sau reali ori adversarii unei organiza ții, cât și la victimele directe sau indirecte
ale actelor de terorism, sau la comunitatea interna țională ori a unei subdiviziuni a acesteia. Propaganda
destinată susținătorilor poten țiali sau reali poate s ă fie concentrată pe recrutare, radicalizare și instigare la
terorism, prin intermediul mesajelor transmi țând mândrie, realizare și dăruire față de un scop extremist.
Propaganda terorist ă ca mijloc de recrutare este adesea adaptat ă pentru a apela la persoanele vulnerabile
și marginalizate de grupuri în societate, centrându-se astfel pe valorificarea sentimentelor de nedreptate,
excludere sau umilin ță trăite de indivizi, dar poate fi ajustat ă și distribuit ă și în funcție de factorii demografici,
cum ar fi vârsta sau sexul, și de aspectele sociale sau circumstan țele economice, cei mai predispu și la acest
tip de manipulare fiind copii și adolescen ții. Tactica folosită în acest caz, include videoclipuri muzicale
populare, desene animate și povești ale copiilor cu mesaje care promoveaz ă și glorific ă acte de terorism,
cum ar fi atacurile de suicid, dar și jocuri video online precum „ARMA 3”, „Insurgency: Sandstorm”, „Aim
Down Sights”, care promoveaz ă utilizarea violen ței împotriva unui stat sau a unei figuri politice proeminente,
succesele virtuale ob ținute fiind r ăsplătite și oferite în mai multe limbi pentru a apela la o audien ță cât mai
largă [Anexa 2]. Propaganda ca instigare la acte teroriste este adesea v ăzută ca o activitate care ajută la
legitimarea terorismului sau contribuie la eforturile de recrutare ale terorismului. Astfel, incitarea „poateconsta în provocarea public ă de a comite acte de terorism sau l ăudarea în spa țiul public a actelor teroriste,
dezumanizarea victimelor atacurilor teroriste sau dorin ța de a obține o simpl ă înțelegere a motivelor care
stau la baza actelor teroriste”25. Un exemplu în acest caz îl constituie discursul liderului Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri din 2018, intitulat „Cum s ă confrunți America”, ce a fost lansat în ziua comemor ării a 17 ani de la
tragicele atentate de la WTC și Pentagon prin intermediul Funda ției Media As-Sahab, în care îndemna tinerii
musulmani afla ți pe teritoriul S.U.A. și a altor state din Occident, să execute atacuri teroriste oriunde s-ar
afla26, creând astfel o stare de insecuritate și de groaz ă în rândul popula ției. 25 Dr. Bibi van Ginkel,
ICCT Research Paper: Incitement to Terrorism: A Matter of Prevention
or Repression?,
August 2011, p. 3, disponibil online la
http://www.icct.nl/download/file/ICCT-Van-Ginkel-Incitement-To-Terrorism-August- 2011.pdf
(11.06.2020) 26 Jami Forbes,
Combating Terrorism Center at West Point, Volume 12, Issue
1:
Does al-Qa`ida’s Increasing Media Outreach Signal Revitalization?,January 2019,
p. 26-28, disponibil online la
https://ctc.usma.edu/wp- content/uploads/ 2019 /01/CTC-SENTINEL-
012019 .pdf,
(13.06.2020) Propaganda cu scopul radicaliz ării se referă la procesul de îndoctrinare care adesea înso țește

4transformarea recru ților în persoane determinate s ă acționeze cu violen ță în numele ideologiilor extremiste.
Procesul de radicalizare implic ă cu preponderen ță utilizarea propagandei, comunicat ă personal sau prin
Internet, sub forma unui proces complex a c ărui eficacitate și durată de timp variază în funcție de
circumstanțele și relațiile individuale și a mijloace persuasive implicate. De exemplu, în rândul popula ției
tinere grup ările extremiste au adoptat diverse tehnici de radicalizare printre care și învățarea alfabetului,
folosind exemple neobi șnuite ca D pentru Dab āba (însemnând „tanc”) în locul celor clasice precum E pentru
Elefant27 iar în rândul popula ției adulte ace știa recurg la propagarea sentimentului de empatie, creând în
mintea consumatorului de media o imagine a terori știlor drept victime ale agresiunii occidentale,
justificându- și astfel acțiunile. Activitatea propagandistic ă a teroriștilor mai poate fi realizat ă și sub forma
unei demonstra ții de executare efectiv ă a atacurilor teroriste, ca dovad ă pentru cei care au oferit sprijin
financiar grup ărilor. Alte obiective ale propagandei teroriste pot include utilizarea manipul ării psihologice în
vederea submin ării credin ței unei persoane în anumite valori sociale colective sau pentru a propaga un
sentiment de anxietate accentuat ă, frică sau panic ă într-o popula ție ori doar într-un sector social al societ ății.
Acest lucru poate fi realizat prin diseminarea dezinform ării, zvonurilor, amenin țărilor cu violen ță sau imagini
legate de acte ce instig ă la violen ță, către o audien ță țintă ce poate include spectatori direc ți ai conținutului,
precum și indivizi afecta ți de publicitate poten țială generată de astfel de materiale. În ceea ce prive ște
comunitatea interna țională, scopul propagandei este adesea de a transmite dorin ța atingerii unor obiective
politice nobile. În consecin ță, propaganda terorist ă este reliefată în jurul aspectelor religioase, morale și
sociale, no țiuni cu care societatea civil ă de identifică la nivel identitar, devenind astfel o țintă directă a
activității extremiste atât de recrutare cât și de terorizare, fapt ce contribuie activ la perpetuarea fenomenului
terorist. 1.2.2. Marketing-ul de imagine Marketing-ul de imagine sus ținut de organiza țiile teroriste se
deosebe ște de cel conven țional prin aspectul conform c ăruia grup ările extremiste nu încearc ă să-și facă
produsul atr ăgător pentru toată lumea, ci doar pentru cei care manifest ă deja interes pentru misiunea lor.
Expunerea este esen țială nu numai pentru recrutare, dar mai important pentru legitimitatea global ă. Ca în
orice campanie de marketing adecvat ă, mesajele trebuie s ă ajungă la o audien ță largă, iar conținutul să fie
27 Bridey Heing, The Crimes of Isis: The Children Soldiers of Isis, Enslow Publishing, Heights, NJ, 2017, p.9 cât se poate de atrăgător și conving ător. În ceea ce privește accesibilitatea, grupurile teroriste utilizeaz ă
multiple tipuri de media, de la cele ce pot fi considerate „veterane”, cum ar fi posturile de radio și televiziune,
de exemplu sta ția de radio al-Bay ān pentru IS și al-'Aqṣā TV pentru Ḥamās, reviste precum Dābiq pentru IS
și Inspire pentru Al-Qaida, pân ă la rețele sociale precum Twitter, platforme video web precum YouTube și
Vimeo și diverse alte instrumente care poate uneori sunt mai u șor de răspândit, precum blogurile și
jurnalele. Social media, respectiv Twitter, este un exemplu excelent al modului în care este desf ășurată
această activitate, pe care multe organiza ții teroriste, precum D ā’ish, al-Qāʿida și al-Shab āb o folosesc
foarte mult atât pentru a obține publicitate, cât și pentru recrutare. D ā'ish și-a personalizat chiar și modul în
care își anun ță și își prezintă produsele. Atunci când urmeaz ă să fie întreprinsă o campanie de marketing,
companiile lanseaz ă adesea un „Teaser”, un banner sau clip video care de ține rolul de a face reclam ă
conținutului produsului, dup ă cum sugerează termenul, „tachinând” publicul c ăruia îi aprinde curiozitatea în
timp ce așteaptă să fie comercializat produsul. ISIS nume ște aceste procese Mujatweets28, reu șind să
marcheze chiar și un termen tehnic [Anexa 3]. Pe lâng ă faptul că în cadrul acestor postări moderatorul IS
oferă un link direct pentru a redirec ționa videoclipul, el include și hashtag-uri care nu au leg ătură cu
conținutul, aceasta fiind o tehnic ă folosită pentru a spori expunerea lor. De exemplu, prin spamarea #isis
chiar lâng ă #bbc, își crește enorm expunerea, deoarece persoanele care vor c ăuta „British Broadcasting
Corporation” vor vedea și eticheta conectată la grupul terorist, chiar dac ă această corelație poate fi
irelevant ă. Astfel, o c ăutare rapid ă pe web a cuvintelor cheie conexe va pozi ționa postarea terorist ă în
partea de sus a listei. În ceea ce prive ște media scrisă, marketing-ul de imagine se reg ăsește în reviste
precum Dābiq, revista oficial ă editată de Al-ḤayātMedia Center, publicat ă în engleză și alte câteva limbi, dar
nu și în arabă, ceea ce sugereaz ă deja publicul țintă vizat29. Obiectivul principal urm ărit de Dha'ish prin
revista sa a fost să înfățișeze „transparen ța”, încercând să creeze o imagine a unui stat islamic care
reușește să înlocuiasc ă instituțiile moderne cu califatul30. Tehnicile de marketing în acest caz sunt
identificate la nivelul de design al revistei care este unul extrem de bine studiat, sofisticat și bogat în detalii,
comparabil cu cel al oric ărei reviste vestice de notorietate. Ideea din spatele acestei configura ții este, de
fapt, de a imita aspectele cu care este obi șnuit publicul larg, 28 B. Ballardini, ISIS®. Il marketing
dell'apocalisse, Edit. Baldini & Castoldi, Milano, 2015, p. 89 29 Haroro J. Ingram, ICCT Research paper:
Islamic State’s English-language magazines, 2014-2017: Trends &
implications for CT-CVE strategic communications, Hague,

4
60
46
31
9
262018, p. 11, disponibil online la
https://icct.nl/wp- content/uploads/2018/03/ICCT-Ingram-Islamic-State-
English-Language-Magazines-March2018.pdf,
(12.06.2020) 30 Ibidem, p. 12 pentru a captiva vizual aten ția oricărui cititor, precum: pozi ția diferitelor
elemente pe prima pagin ă, respectiv titlul revistei; num ărul revistei și poza focalizate în mijlocul paginii;
includerea „articolelor prezentate”; redarea extrem de detaliat ă a imaginii, fonturilor și culorilor care se
potrivesc cu graficele de fundal [Anexa 4]. În general, campaniile de marketing realizate pentru produsele
comerciale se bazeaz ă foarte mult pe reclame, care, în mod majoritar, se reg ăsesc sub forma unor scurte
videoclipuri, în aceea și linie lucrând și organiza țiile teroriste moderne. Din punct de vedere al marketing-ului,
avantajele cre ării de con ținut video se concretizeaz ă prin creșterea conversiilor și a vânzărilor, afișarea un
ROI extraordinar (rentabilitatea investi ției), creearea unei leg ături bazată pe încredere, angajarea chiar și a
celor mai lene și cumpărători și încurajarea ac țiunilor sociale31. Astfel, terori știi depun un mare efort în
realizarea reprezent ărilor vizuale ce cuprind diverse aspecte referitoare la misiunea grup ării, principiile lor și
activitățile desfășurate pentru a consolida nara țiunea organiza ției, pe care, ulterior, le infiltreaz ă pe platforme
online precum YouTube, Facebook, Twitter, Instagram Google, sub forma unor reclame publicitare desponsorizare, în acela și mod în care și marile companii produc ătoare își realizeaz ă marketing-ul de
imagine32. În aceast ă ordine de idei, datorit ă gradului major de în țelegere a modalit ăților occidentale de
utilizare a mijloacelor de comunicare în mas ă ca instrumente de propagare a mesajului terorist sub form ă
audio-vizual ă, unii speciali ști au ajuns la concluzia c ă ISIS reprezintă un brand al terorii în SUA33. Ceea ce
poate face dintr-o grupare terorist ă un brand al terorii, este capacitatea de acoperire mediatic ă, agențiile de
știri fiind într-o căutare acerb ă de acțiuni și cuvinte legate de apartenen ța la grupul terorist și/sau la
simbolurile occidentale34 [Anexa 5]. Prin urmare, este u șor pentru grup ările teroriste să identifice ceea ce
va crește expunerea m ărcii lor doar prin monitorizarea succesului ob ținut în cadrul mass-media, aspect ce le
redă o capacitate extraordinar ă de a conduce o campanie de marketing de succes. Concluzionând, ad-
terorismul reprezint ă cea mai eficient ă ramificație a terorismului clasic,
atât din punct de vedere logistic, financiar cât și al
efectului produs, datorit ă capacității sale de 31 Priit Kallas,
8 Powerful Reasons You Need to Use Video Marketing [TRENDS], 10
Iulie 2018,
https://www.dreamgrow.com/8-reasons-why-your-business-should-
use-video-marketing/ (12.
06.2020) 32 Larry Greenemeier,
YouTube, Facebook and other sites are working together to find and
delete extremist propaganda and recruiting videos, but a new study
says they can do better,
2018, https://www.scientificamerican.com/article/social- medias-
stepped-up-crackdown-on-terrorists-still-falls-short/,
(13.06.2020) 33

15
20
1Mirela Atanasiu, Lucian St ăncilă, Terorismul ― răul din umbr ă al
începutului de secol, Editura Universit ății Naționale de Ap ărare „Carol
I”, București, 2014,
pp. 40-41 34 Bradley S. Greaver,
Terrorist group brands: Understanding terrorist group strategies
through brand exposure, Master’s thesis, Naval Postgraduate School,
Monterey,
2016, p. 61, disponibil online la https://www.hsdl.org/?view&did=794983 (12.06.2020) adaptare a propriilor
tehnici și strategii de comunicare la modelul occidental, caracterizat de utilizarea mass-mediacontemporan ă, devenind astfel un combatant redutabil în cadrul teatrului interna țional. 1.3. Propagarea
mesajului conform ideologiei ad-terorismului La baza advertising terrorism-ului, ca modalitate a comunic ării,
se regăsește teoria lui Lasswell care sus ține ideea de mecanism de comunicare ce const ă în patru factori
interconecta ți: emitentul-mesajul-receptorul-efectul. Astfel, în procesul de comunicare, pentru a transmite un
mesaj al terorii prin intermediul mass-media, terori știi au în vedere utilizarea a cinci întreb ări: ,,Cine, a spus
ce, în ce canal, cui, cu ce efect?”35. Așadar, tipologia ad-terorismului este stabilit ă în funcție de
particularit ățile mesajului transmis de c ătre organiza țiile extremiste c ătre grupurile țintă. Încadrarea acestora
se realizeaz ă la nivelul informa ției receptate din spa țiul media, în urma procesului de stocare a diferitelor
conotații atribuite mesajului: negociere, persuasiune, amenin țare, revendicare, propagand ă. Prin urmare,
,,după canalul mediatic, dup ă conținutul mesajului transmis, tipul
mesajului și efectul sau reacția consumatorului de media, întâlnim șase
tipuri de ad-terorism: de intimidare și amenințare, de haos, șoc și teroare, de
negociere, de propagand ă religioasă, propagand ă politic ă și anunțul
victorios”
36. Tipul de Ad-terorism Grupul țintă Sursa de mediatizare Intimidare și amenin țare Statele care se
împotrivesc Mass-media Haos, șoc și teroare Popula ția necombatant ă și grupuri asem ănătoare Mass-media
Negociere Statele care nu recunosc statutul formelor teroriste Mass-media, scrisori, telefon, fax și Internet
Propagand ă religioas ă Grupul care se împotrive ște Mass-media și liderii religio și Propagand ă politică
Statele care se împotrivesc expansiunilor teritoriale și politice Mass-media Anun țul victorios Statele și
grupurile care au suferit atentate sinuciga șe, deturnări de avioane, asasinate etc. Mass-media, scrisori,
telefon, fax și Internet 35 Edits. Rodney Muth, Mary M. Finley, Marcia F. Muth, Harold D. Lasswell: AnAnnotated Bibliography, Publ. Springer, Netherlands, 1990, p. 118 36 Cristian Delcea, op. cit., 2007, p. 44Tabel 2: Clasificarea grupurilor țintă receptoare ale mesajului terorist și canalele media folosite cu scopul
atingerii celor mai puternice efecte negative în ceea ce prive ște factorul emoțional37. 1.3.1. Ad-terorismul
realizat prin utilizarea intimid ării și a amenin țării Intimidarea și amenin țarea reprezint ă unele dintre cele mai
trainice modalit ăți de acțiune cu caracter violent ale organiza țiile teroriste, direc ționate către societatea civil ă
prin intermediul mass- media, ce au drept scop inseminarea unor sentimente de insecuritate, angoas ă,
panică, teamă și, automat, de slăbire a proceselor psihofiziologice de adaptare și funcționare în parametrii
normalității. În volumul ,,Terrorism as a Strategy of Insurgency”, Ariel Merari reu șește să creeze sfere
conceptuale formei mediatice a terorii, considerând intimidarea și amenin țarea un element principal
poziționat în cadrul strategiei terorismului. Totodat ă, acesta eviden țiază efectul terorii resim țit asupra
populației non-combatante în vederea sensibiliz ării guvernan ților și, ulterior, a obținerii acestora de
revendic ări sociale și a unor legi38. Tehnica de intimidare și amenin țare în cadrul ac țiunilor teroriste, poate
căpăta nu numai forma unei adres ări directe ci, adesea, poate produce efecte de o impresionant ă
magnitudine prin utilizarea unui simplu simbol. Astfel, cea mai reprezentativ ă emblemă regăsită în
propaganda de intimidare este ținuta clasic ă portocalie, tip Guantanamo, pe care fiecare prizonier, indiferent
de etnie sau de statutul social, o poart ă înainte de a fi asasinat. Nu este întâmpl ătoare afișarea de ținuților în
acest costum, ci reprezintă o strategie de declan șare a unor emo ții în rândul popula ției consumatoare de
media, obi șnuită deja cu imaginea închisorilor americane creat ă de Hollywood. În mod ironic, C ămașa

22
62
1
1
5Guantanamo simbolizeaz ă modul în care vestul a fost făcut prizonier al propriei culturi „hollywoodiene”. Cel
mai concludent exemplu în acest caz îl reprezint ă criza răpirii jurnali știlor români în Irak din anul 2005, în
cadrul căreia tensiunea a crescut odat ă cu amenin țarea teroristă efectuată prin intermediul unui ultimatum
adresat autorit ăților statului român, în care era solicitat ă retragerea trupelor române de pe teritoriul irakian în
decurs de patru zile de la transmiterea mesajului, în caz contrar, ziari știi urmau să fie asasina ți39. Punctul
culminant al acestui act terorist a fost atins prin intermediul intimid ării, care a căpătat forma unei serii de
imagini șocante ce îi înfățișau pe unul 37 Ibidem, p. 45 38
Ariel Merari, Terrorism as a Strategy of Insurgency, Terrorism and
Political Violence, Volume 5, Issue 4, 1993, pp. 213–251
39 Romanian journalists freed, 22 Mai
2005, https://www.nytimes.com/2005/05/22/
world/africa/romanian-journalists-freed.html?searchResultPosition=2, (16.06.2020) dintre jurnali ști și ghidul
lor îmbrăcați în haine portocalii iar pe un alt jurnalist ras pe cap, aspecte ce conturau urm ătoarele ac țiuni ale
extremiștilor, respectiv asasinarea prizonierilor40. Efectul creat în rândul popula ției a cuprins ample forme
de solidaritate din partea poporului român, fapt ce a condus într-un final, datorit ă implicării șeicului saudit
Salman Fahd al’Oda și a comunității arabe și islamice de pe teritoriul românesc, la eliberarea jurnali știlor și
încheierea negocierilor dintre stat și grupare în favoarea celei dintâi men ționate41. 1.3.2.
Ad-terorismul, generator de haos, șoc și teroare
Ad-terorismul ca generator de haos, șoc și teroare
constă în fructificarea relației de simbioz ă dintre mass-media și terorism de către organiza țiile teroriste în
vederea cre ării unei stări de angoas ă în rândul popula ției civile, efectul sentimentului fiind multiplicat de
ideea de stimul și răspuns creată de media. Astfel, prin difuzarea unor casete video ori audio ce con țin
înregistrări ale lui Osama bin Laden ori ale grup ării Al-Qaida, s-a reu șit conturarea unui pattern. Publicul
este îndrumat să creadă că în urma avertismentului, vor urma inevitabil și atentate sângeroase, instaurându-
se astfel o stare de nelini ște și insecuritate în rândul popula ției civile consemnat ă drept vulnerabilitate a
statului. Cel mai concludent exemplu îl reprezint ă avertismentele emise de c ătre mișcările islamice privitoare
la următoarele atentate care vor avea loc pe teritoriul S.U.A. și a aliaților acestora din campania militar ă
întreprinsă în Irak. Reușita mediatiz ării acestor amenin țări la adresa inamicului, reprezint ă pentru
organiza țiile teroriste crearea unei semnificative confuzii în rândul civililor deoarece ace știa își creează o
imagine a unei victime a r ăzboiului din Irak, for țele de ordine americane devenind agresorii. Practic, conform
comunicatelor grup ărilor extremiste, tragicele atentate efectuate asupra World Trade Center și Pentagon din
2001 nu ar fi existat dac ă S.U.A. nu ar fi atacat prima Irakul, teroriștii reușind astfel să învrăjbeasc ă cetățenii
americani împotriva propriilor organe statale de conducere utilizând evocarea sentimentelor negative
resimțite de către societatea civil ă la acel moment42. Astfel, la comemorarea a 14 ani de la atentatele care
au îngrozit lumea, efectuate asupra WTC și Pentagon la data de 11 septembrie 2001, I.S.I.S. a postat pe
canalul YouTube un videoclip tulbur ător prin care amenin ță S.U.A. cu noi atentate teroriste, afirmând faptul
că s-au întors pe teritoriul american. Filmule țul realizat cu scopul cre ării unor sentimente de șoc, groază și
haos îl înfățișează pe Osama bin Laden în prim-plan, iar în cadrul de fundal o reproducere a Turnurilor 40
Case concerning the kidnapping of Romanian journalists in Iraq could
be declassified. Ohanesian: Basescu hiding serious illegalities,
4 Mai 2005, https://www.nineoclock.ro/2015/05/04

5
24
1/case-concerning-the-kidnapping-of-romanian-journalists-in-iraq-could-
be- declassified-ohanesian-basescu-hiding-serious-illegalities/,
(16.06.2020) 41 Ibidem 42 Cristian Delcea, op. cit., 2007, p. 69 Gemene ale W.T.C. în fl ăcări, imagine
preluată în urma actului terorist întreprins în 2001 [Anexa 6]. Efectele vizuale ale videoclip-ului sunt
completate de citarea vorbelor lui bin Laden, care sus ținea că ,,fiecare musulman, din momentul în care
înțelege diferen ța în inima lor, urăște americanii, ur ăște evreii și urăște creștinii” și de evocarea
sentimentelor negative sim țite la
11 septembrie 2001: ,,vom repeta 11 septembrie și vom trimite mașini
pline de explozibil și sinuciga și cu bombe”
43. În consecin ță, prin intermediul acestui apel, terori știi au reușit să creeze o panic ă irațional ă în rândul
populației civile, fiecare cet ățean în parte temându-se de aspectul conform c ăruia el ar putea fi urm ătoarea
victimă. 1.3.3.
Ad-terorismul ca formă de negociere Ad-terorismul ca negociere,
reprezint ă o formă de realizare a dialogului deschis
efectuat între teroriști și autoritățile statului în vederea revendic ării unor drepturi ori privilegii de ordin social
înainte de producerea unor atentate ori practicarea unui sabotaj. Marret Jean-Luc este un cercet ător de
seamă în domeniul terorismului. În lucrarea sa, ,,Techniques du terrorime” descrie o serie de modalit ăți de
manifestare ostil ă la adresa drepturilor omului și a securității societale. Modalit ățile servesc la influen țarea
autorităților publice prin intermediul re ținerii de ostatici cu scopul realiz ării unei negocieri cu ajutorul presei
scrise și a televizorului, terori știi cerându- și drepturile care li se cuvin în conformitate cu credin țelor acestora.
Exemplificând, acesta men ționează situația celor 400 de oameni lua ți ostatici într-o ambasad ă din Lima în
anul 1996 de c ătre gruparea Tupac Amaru din Japonia, în urma c ăreia terori știi au profitat de mass-media
operând o ,,extravagant ă manevră de discuții discrete și de declara ții marțiale”44 cu scopul sensibiliz ării
autorităților de stat, cerându- și ulterior drepturile sociale45. Negocierile în cazul acestui atentat terorist s-au
încheiat în mod tragic pentru gruparea terorist ă, o mare parte din cauza e șecului extremi știlor de a intra în
posesia rezultatului scontat fiind atribuit componen ței grupului: Nestor Cerpa Cartolini și 13 rebeli (4 b ărbați
și 10 tineri lua ți din jungl ă)46. Indisciplina rebelilor și lipsa unei strategii a produs un efect de revers al
medaliei pentru grupare, popularitatea pre ședintelui Fujimori crescând cu 29 de puncte, respectiv pân ă la 67
de procente în doar câteva zile, aspect datorat propagandei guvernamentale ce a impus difuzarea în 43
Julian Robinson, 'We are back in America': ISIS releases chilling new video on 9/11 anniversary whereextremists threaten fresh attacks on the US, 14 Septembrie 2015, https://www.dailymail.co.uk/news/article-3233757/We-America-ISIS-releases-chilling-new-video-9-11-anniversary- extremists-threaten-new-attacks-US.html, (16.06.2020) 44 Cristian, Delcea, op. cit., 2007, p. 50 45 Jean-Luc Marret, Techniques duterrorisme, Edit. Presses Universitaires de France, Paris, 2000, p. 96 46 Diana Jean Schemo, How PeruvianHostage Crisis Became Trip Into the Surreal, 26 Aprilie 1997,https://www.nytimes.com/1997/04/26/world/how-peruvian-hostage-crisis-became-trip-into-the-surreal.html,(16.06.2020) mod repetat în cadrul televiziunilor a imaginilor care reprezentau trupurile umflate și fără cap
ale terori știlor la picioarele personalit ății politice, marcând astfel reu șita guvernamental ă în fața presiunii
negocierilor întreprinse cu o grupare terorist ă47 [Anexa 7]. Cu toate acestea, sunt de părere că eșecul
acestui demers terorist poate fi explicat și prin prisma teoriei lui Bruce Hoffman care sus ține faptul că
predispozi ția teroriștilor de a se adresa popula ției consumatoare de media este datorat ă necesității acestora
de explicitarea și autojustifica48 a propriilor comportamente antisociale ca form ă de scuzare deoarece
aceste atitudini se afl ă în poziție advers ă cu unele principii și credințe existente49. Astfel, necesitatea
adresării teroriștilor către public în mod repetat a condus la conturarea unui profil psihologic al acestora, pebaza căruia autorit ățile au luat m ăsurile adecvate în vederea minimiz ării șanselor de reu șită ale extremiștilor
și maximizării poten țialelor avantaje ob ținute în urma victoriei. 1.3.4. Ad-terorismul ca propagand ă religioas ă
și politică Ad-terorismul ca propagand ă religioas ă și politic ă este realizată prin emiterea, răspândirea și
dictarea prin intermediul mass-media a unor credin țe provenite din viziunea unor ideologii ori interese
manifestate de unele grup ări teroriste. Practic, scopul acestui tip de manifestare a terorismului publicitar
constă în crearea în rândul consumatorilor de media a unor comportamente, concep ții, atitudini ori

6
38convingeri care s ă favorizeze posibilitatea de influen țare a popula ției și a organiza țiilor statale de c ătre
organiza țiilor teroriste. Func țiile ad-terorismului ca propagand ă religioas ă și politic ă sunt: urmărește crearea
de efecte care să fie în conformitate cu concepțiile și interesele grup ării teroriste; utilizeaz ă imaginea unui
lider pentru a crea figura unei persoane care transmite mesajul publicului prin intermediul mass-media îns ă
mesajul este de fapt scopul prezentat și formulat în conformitate cu pattern-ul grupului țintă vizat; relația
dintre sursă și țintă este unilateral ă, ținta neputând influen ța atitudinile și opiniile sursei de influen ță; este
considerat un mod de manipulare a factorului con știent în conformitate cu interesul unor centri de putere ori
de influen ță50. Propaganda de tip religios face apel la latura emo țională umană, creând ideea necesit ății de
suport ilustrată prin promovarea unor tr ăiri și adeziuni de tip emo țional intense, asupra grupului țintă, care să
faciliteze însu șirea con ținutului mesajului creat prin propagand ă. Acest tip de ad- 47 Ibidem 48 Anghel
Andreescu, Dan Ni ță, Terorismul, analiz ă psihosociologic ă, Editura Timpolis, Timișoara, 1999, p. 36 49
Bruce Hoffman, Inside Terrorism, Editura Columbia University Press, 1998, p. 9 50 Cristian Delcea, op. cit.,
2007, p. 51 terorism este întâlnit cu prec ădere în rândul organiza țiilor teroriste ce au la baz ă fundamentul
islamic precum: Al-Qaida, S.I., Hezbollah etc. Propaganda de ordin politic îndepline ște caracteristici ale
terorismului clasic (simplificare, inoculare a doctrinei c ătre grupul vizat, orchestrare, prevalen ță), teroriștii
încercând astfel, prin intermediul mesajelor propagate, s ă-și justifice acțiunile. Din cadrul acestui tip de ad-
terorism fac parte grup ări precum: Armata Național ă de Eliberare Irlandez ă, Partidul Comunist Indian
(Maoist), Frontul Popular de Eliberare a Palestinei etc. Prin urmare, ad-terorismul ca propagand ă religioas ă
și politică poate fi justificat dup ă tipurile obiectivelor vizate: economice, etnice, politice, religioase. 1.3.5. Ad-
terorismul realizat sub forma anun țului victorios Ad-terorismul ca anun ț victorios este un tip de mediatizare a
terorismului manifestat prin difuzarea anun țului victorios ca rezultat al crimelor efectuate împotriva umanit ății
și securității interna ționale cu scopul afirm ării posibilit ăților terori știlor de a crea un impact fizic și psihologic
asupra civililor. În marea majoritate a atacurilor sinuciga șe, victoria și răzbunarea au fost puternic
mediatizate în vederea focus ării atenției popula ției statelor lumii și crearea de presiuni asupra Comunit ății
Internaționale pentru a- și schimba pozi ția51. Astfel, atacurile suicidare au devenit principalul instrument
utilizat de către teroriști în vederea ob ținerii aten ției mass-media, aspect datorat predispozi ției extremi știlor
de a transmite anun țuri victorioase în urma dezastrelor create. Evenimentul care a reu șit să schimbe pentru
totdeauna pozi ția guvernelor lumii fa ță de amenin țarea denumit ă terorism este reprezentat ă de tragicele
atentate din data de 11 septembrie 2001 ce au avut loc pe teritoriul S.U.A. Nici m ăcar experții și anali știi
care se ocupau exclusiv de definirea, conceptualizarea și delimitarea fenomenului terorist precum și a
particularit ăților acestuia, nu și-au putut imagina c ă o aeronav ă care transporta civili ar putea deveni o
rachetă cu o impresionant ă precizie, S.U.A. fiind ținta nu a uneia ci a patru astfel de ,,rachete”, doar dou ă
dintre ele atingându- și obiectivul52. Des ăvârșita mediatizare a acestui atentat terorist, a reu șit să contureze
o imagine terifiant ă și de o impresionant ă amploare la nivel mondial a organiza ției teroriste Al-Qaida care,
revendicând 51 Cristian Delcea, op. cit., 2007, p. 52 52
National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States, The
9/11 Commission Report: Final Report of the National Commission on
Terrorist Attacks Upon the United States (Authorized Edition), W. W. Norton
&Company, New York, 2004, p.
4 imediat atacul, a pornit un val de știri în urma cărora, inevitabil, a fost făcut cunoscută publicului reu șita
acestora. Robert G. Picard subliniaz ă aspectul conform căruia manifest ările de violen ță de sorginte teroristă
ca forme ale reu șitei, victoriei, nu sunt efecte ale întâmpl ării ci sunt de fapt îndreptate spre consumatorii de
media pentru a-i pune într-o pozi ție de vulnerabilitate53. Prin urmare, orice eveniment terifiant este
poziționat
la rang de victorie, justificându -se astfel influența pe care teroriștii o au
asupra non-
combatan ților, creând haos și panică. Concluzionând, manipularea, evocarea sentimentelor negative prin
intermediul mass-media ori utilizarea altor forme de transmitere a terorii reprezint ă o încercare de a
influența. Conștientizarea terori știlor a impactului utiliz ării mass-media în scopuri proprii, a rezultat folosirea
acesteia în mod strategic și ca element psihologic, creând un generator de diminuare a moralului taberei
inamice și de implantare a sentimentului de fric ă, extremiștii reușind totodată să-și fortifice propriile for țe și

25
17
28să dezvolte o nestăvilită încredere în sine și o puternic ă voință de a lupta. CAPITOLUL 2 CAMBRIDGE
ANALYTICA 2.1. Geneză Cambridge Analytica reprezint ă, din perspectivă istorică, punctul de reper al
reinventării opera țiilor psihologice. Transferând sfera ac ționară a acestora, din cea militar ă spre cea politic ă,
această companie propagandistic ă a reușit să acapareze nu doar emisfera vestic ă, din cadrul căreia face
parte, ci întreg mapamondul. „Arborele genealogic” al organiza ției consemneaz ă faptul că, la baza științifică
a acesteia, se află un centru academic de cercetare, nonprofit, denumit Behavioural Dynamics Institute, cu
sediul în cadrul prestigioasei universit ăți Cambridge. B.D.I. a fost înființat în anul 1989 de c ătre Alex și Nigel
Oakes sub forma unui think-tank54, ce avea în componen ță peste 60 de instituții academice și un personal
format din sute de psihologi, a c ăror subiect de cercetare era centrat pe analiza comportamentului uman,
care poate fi înțeles și, ulterior, influen țat prin intermediul mijloacelor de 53
R. G. Picard, The journalist`s role in covarienge of terrorist events, media
covarienge of terrorism, Editura A. Odasuo Alali and Kenoye Kelvin Eke,
Sage, Londra, 1991,
p. 28 54 The Behavioural Dynamics Institute, https://sclgroup.online/bdi (25.06.2020) comunicare în
masă55. Descoperirile f ăcute în cadrul acestui institut s-au dovedit a fi foarte folositoare în procesul de
eradicare a violen ței, fapt ce a condus la redirec ționarea sferei sale de activitate spre industria de defensiv ă.
Implicațiile B.D.I. în domeniul ap ărării au prins contur odat ă cu decizia fraților Oakes de a conduce o
campanie de defensiv ă în Africa de Sud, în anul 1994, cu scopul de a opri violen ța din cadrul alegerilor,
acțiune care a facilitat delegarea în numele p ăcii a lui Nelson Mandela ca pre ședinte al regiunii sud
africane56. Datorit ă rezultatelor semnificative ob ținute în cadrul rela țiilor interna ționale și în domeniului
securității, B.D.I. a devenind o parte component ă a sectorului guvernamental, cu rol de dezvoltator al unor
strategii de ap ărare implementate la nivel mondial. Astfel, Strategic Communication Laboratories, a șa cum a
fost redenumit ulterior, a devenit prima companie guvernamental ă de origine britanic ă, ce a reușit să
utilizeze PsyOps57 în cadrul mass-media ca obiectiv al strategiilor defensive, producând efectenemaiîntâlnite la o asemenea scar ă pe scena rela țiilor interna ționale58. S.C.L. avea în componen ța sa o
serie de ofi țeri pensiona ți din cadrul agen țiilor de informa ții și de securitate din state ca Israel, S.U.A., Marea
Britanie, Spania și Rusia, fiecare dintre ace știa deținând o experien ță tehnică și analitic ă vastă. Conform
unui memoriu, ei erau utiliza ți în cadrul unor demersuri precum: infiltrarea în cadrul campaniilor de opozi ție
cu scopul ob ținerii de informa ții compromi țătoare referitoare la contracandida ți și crearea de conturi false pe
rețele de socializare precum Facebook și Twitter în vederea clădirii unor sentimente de credibilitate care s ă
atragă adepții necesari campaniei conduse de candidatul politic pe care îl reprezentau. Pentru mul ți clienți ai
S.C.L., oferta standard consta în spionaj privat, „înțepături” ale contracandidatului, mit ă, extorsiuni, infiltra ții,
capcane „dulci” și dezinformare r ăspândit ă prin conturi false create în cadrul re țelelor sociale59. De și a avut,
încă de la începuturile sale, rezultate extraordinare în cadrul proiectelor la care a participat, perioada de„aur” a acestei companii a început abia dup ă evenimentele extremiste din 11 Septembrie 2001, în urma
cărora S.C.L. a devenit un veritabil partener al guvernelor în lupta contraterorismului60. Desf ășurându- și
activitatea pe acela și palier cu Departamentul de Securitate 55
Brittany Kaiser, Targeted: My Inside Story of CAMBRIDGE ANALYTICA
and How TRUMP, BREXIT and FACEBOOK Broke Democracy, Publ.
Harper Collins, London,
2019, p. 90 56 Ibidem, p. 91 57 Termenul de PSY OPS este atribuit opera țiilor de transmitere c ătre un public
țintă, a unor informații și semnale selectate cu scopul influen țării emoțiilor, motivelor și raționamentelor
obiective ce determin ă, într-un final, schimbări la nivel de atitudine, a unor guverne, institu ții, comunități și
persoane. 58 S.C.L. Behavioural, https://web.archive.org/web/20110129084014/http://sclbehavioural.com/
(25.06.2020) 59
Christopher Wylie, Mindf*ck: Inside Cambridge Analytica’s Plot to
Break the World, Publ. Profile Books
Ltd, London, p. 134-135 60 Brittany Kaiser, op. cit., p. 98 Na țională din S.U.A, C.I.A., F.B.I., N.A.T.O. și

19
13Departamentul de Stat al S.U.A, agenția a
devenit o parte integrat ă în procesul de combatere a mesajelor Al-Qaida, a creat și condus programe de
instruire pentru armate din toat ă lumea, a câștigat acoli ți din cadrul N.A.T.O. și a susținut programe de
instruire a personalului operativ din cadrul Pentagon, C.I.A., N.A.T.O. și Departamentul de Stat al S.U.A.61.
În anul 1993 necesitatea unei institu ții de defensiv ă la nivel guvernamental a devenit saturat ă, S.C.L. Group
fiind nevoit ă să adopte o altă abordare pentru a r ămâne o companie profitabil ă și pertinent ă în cadrul erei
digitale. Prin urmare, agen ția a început să utilizeze psihologia comportamental ă și social ă dezvoltată în
cadrul B.D.I. în procesul de interpretare a datelor62. Având în vedere c ă acest demers a avut loc în
perioada anilor ‘90, datele personale din spa țiul virtual erau subdezvoltate și doar par țial disponibile,
cuprindeau forme simple, reduse și „crude”, iar colectarea lor se putea realiza numai prin intermediul
metodelor clasice de cercetare precum: stabilirea unui grup țintă pe care îl intervievau cu ajutorul unor
chestionare sus ținute din u șă în ușă sau a apelurilor telefonice, altfel spus, era realizat ă doar o segmentare
de bază pe un eșantion larg. În pofida acestui fapt, datorit ă evoluției continue a tehnologiei S.C.L. Group a
reușit să conducă timp de 25 de ani, cu ajutorul Targeted Audience Analysis (analiza publicului vizat)63
[Anexa 9], proiecte de defensiv ă, politice și umanitare în aproximativ 50 de țări, ce au constat în misiuni ca:
atenuarea recrut ării jihadiste în Pakistanul de Sud, dezarmarea și demobilizarea combatan ților din Sudanul
de Sud, opera țiuni contra-stupefiante și contra-trafic de persoane în America Latin ă64; și să susțină
campanii electorale eficiente pentru personalit ăți politice în peste 200 de state din întreaga lume, din rândul
cărora fac parte: Afganistan, Columbia, India, Indonezia, Kenia, Letonia, Libia, Nigeria, Pakistan, Filipine,Trinidad și Tobago etc., având ca obiectiv principal pozi ționarea acestora în func ția de conducere a țării sau
a guvernelor și, în unele cazuri, păstrarea lor în funcție65. De asemenea, S.C.L. avea în componen ța sa și o
divizie social ă care întreținea rela ții de parteneriat cu agen ții din cadrul Na țiunilor Unite și cu ministere ale
sănătăți din întreaga lume, prin intermediul c ărora susținea contracte ce vizau derularea unor campanii
mediatice de educare a popula țiilor în ceea ce prive ște necesitatea adopt ării unor obiceiuri s ănătoase66. 61
Reg. Karim Amer, Jehane Noujaim, The Great Hack, [film documentar], minutul 41:03, 2019, disponibilonline la https://www.netflix.com/watch/80117542?trackId=14277281&tctx=0,0,60c7e6e3-6b8c-4b7b-aeb3-5e7e6a3a95bc-26771587,,, (25.06.2020) 62 The Behavioural Dynamics Institute, https://sclgroup.online/bdi(25.06.2020) 63 Steve Tatham, Strategic Communications: Opportunity and challenge at a critical time forNATO, The Three Swords Magazine, Issue no. 28, May 2015, p. 51 64 Christopher Wylie, op. cit., p. 39 65Brittany Kaiser, op. cit., p. 10 66 Ibidem, p. 26 În anul 2013, din cadrul companiei militare de stat s-aramificat o subdiviziune privatizat ă, cunoscută sub denumirea de Cambridge Analytica, ce avea s ă utilizeze
puterea predictibilit ății comportamentale dezvoltat ă în cadrul S.C.L. Group în afacerea alegerilor
guvernamentale67. C.A. a fost produsul viziunii afaceristului britanic Alexander Nix și a finanțatorilor Robert
și Rebekah Mercer, cei trei reprezentând trioul directorial al companiei. Familia Mercer a fost cea care a pusbazele institu ționale ale companiei, printr-o prim ă subvenție acordat ă lui Nix, în valoare de 15 milioane de
dolari americani care, de altfel, i-a adus și cele 90 de procente din drepturile de proprietate ale firmei și
funcțiile de directori, doar 10% din ac țiuni rămânând în posesia S.C.L.68. De asemenea, asocierea acesteia
cu Steve Banon, produc ătorul media de extrem ă dreapta, care de ținea Breitbart News – un mijloc de
comunicare în mas ă regăsit atât în format scris, audio-vizual cât și online – și care a devenit, ulterior, o
piesă importantă în cadrul campaniei lui Trump69, a reprezentat o mi șcare strategică eficientă din partea lui
A. Nix, prin intermediul c ăreia a reu șit să creeze pârghiile mediatice necesare consacr ării C.A. pe scena
relațiilor interna țional. Astfel, sunt de părere că succesul Cambridge Analytica a constat în abordarea unui
domeniu de ni șă al pieței interna ționale de afaceri, îndeplinind o serie de cerin țe și abilit ăți nemaiîntâlnite
până la acel moment în cadrul unei institu ții de publicitate legitime. Din aceast ă perspectivă, companie
propagandistic ă a reușit să revoluționeze sfera market-ului interna țional prin maximizarea poten țialului și
atribuirea de noi capacit ăți unor instrumente deja cunoscute, precum datele personale din mediul online (Big
Data70) și analiza comportamentului uman71. Din punct de vedere tehnic, mecanismul de func ționare al
Cambridge Analytica a avut la baz ă activitate de proiectare a unor sondaje, menite s ă acumuleze un set de
informații de la fiecare individ, în vederea segment ării acestora pe categorii. Ulterior acestei ac țiuni,
psihologii din cadrul C.A. utilizau „psihografia” în vederea descifr ării personalit ăților complexe ale oamenilor
și conceperii de modalit ăți de declan șare a comportamentelor. Astfel, printr-o modelare atent ă a informațiilor
colectate și prin dezvoltarea unor algoritmi eficien ți, foarte asemănători cu cei deținuți de Google, speciali știi
din cadrul C.A. au fost capabili s ă prezică, în mod exact, reacția indivizilor în 67 Hilary Osborne,
What is Cambridge Analytica? The firm at the centre of Facebook's

33
64
14
19
32data breach, 18 Martie 2018, https://www.theguardian.com/news/2018/
mar/18/what-is-cambridge-analytica-firm-at-centre-of-facebook-data-
breach
(25.06.2020) 68 Christopher Wylie,
op. cit., p. 92 69 Brittany Kaiser, op. cit., p.
100 70 Denumirea de Big Data este atribuit ă procesului de colectare, modelare și examinare a unor calupuri
de date care, datorită volumului mare pe care îl de țin, nu pot fi tratate în mod normal ci doar prin intermediul
unui software special sau cu ajutorul unor calculatoare și echipamente de tip hardware specializate. 71
David Sumpter, Outnumbered: From Facebook and Google to fake
news and filter-bubbles – the algorithms that control our lives,
Bloomsbury Sigma
Publ., London, 2018, p. 47 momentul în care primeau mesaje elaborate și adaptate special pentru ei, ulterior
fiindu-le atribuit un pattern comportamental. În consecin ță, C.A. a reprezentat o mașinărie psihologic ă
revoluționară care, prin procesul de fuzionare a comunic ării strategice cu procesul de analizare a datelor, a
reușit să creeze cadrul favorabil determin ării precise a persoanei/grupului țintă vizat, tipologiei mesajului,
canalului mediatic cel mai eficient (telefon, computer, tablet ă, televizor) și forma mesajului ce poate atinge
efectele dorite (audio, video, re țele sociale etc.) cu ajutorul microtarget ării72. Altfel spus, C.A. deținea toate
instrumentele necesare pentru a izola social indivizi, determinându-i s ă gândeasc ă, să voteze și să
acționeze total diferit fa ță de cum ar fi procedat în starea lor natural ă, rezultând, în cele din urm ă, schimbări
în cadrul sistemului economic și politic din întreaga lume. 2.2. Procesul de prelucrare a datelor cu caracter
personal din mediul online Prelucrarea datelor personale a constituit, dintotdeauna, o amenin țare iminent ă la
adresa drepturilor omului, fiind reg ăsită în istorie și sub forma colec ției naziste de date despre cet ățeni.
Cuprinzând informa ții atât despre evrei, romi, cât și despre oameni cu dizabilit ăți și homosexuali, aceasta
procedur ă a reprezentat instrumentul care a f ăcut Holocaustul posibil și eficient.
În perioada de dup ă cel de Al Doilea R ăzboi Mondial,
respectiv intrarea în era digital ă, legislatorii din Europa au promulgat rezolu ții stricte și necesare în vederea
interzicerii colect ării datelor cu caracter personal, evitând posibilitatea repet ării unei astfel de tragedii,
confiden țialitatea datelor devenind un principiu de baz ă al Uniunii Europene. Cu toate acestea, în urma
actelor de terorism din 11 septembrie 2001, activitatea de prelucrare a datelor personale a cunoscut cea mai
importantă nișă din cadrul unui sistem democratic, în urma c ăreia a fost conturat cadrul favorabil ac ționar și
evolutiv al acestei practici. A șadar, odată cu promulgarea, fără prea multe proteste, a legii „Patriot Act” la
data de 26 Octombrie 2001, în S.U.A., guvernul american a ob ținut dreptul de a colecta date despre cet ățeni
în totalitate fără acordul lor73, fapt care, în mod ironic, a condus ulterior și la Big Data gratuite pentru toate
entitățile institu ționale, printre care și Cambridge Analytica. 72 Brittany Kaiser, op. cit., p. 13 73
Charles Doyle, The USA PATRIOT Act: A Sketch, CRS Report for
Congress, 18 Aprilie 2002,
disponibil online la chrome-
extension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/https://fas.org/irp/crs/RS21203.pdf (26.06.2020) Astfel, înera digital ă datele cu caracter personal reg ăsite în mediul virtual au devenit noul „aur negru”, iar faptul c ă
monstruoasa baz ă de date a C.A. formată cu ajutorul Facebook, a cuprins între 2.000 și 5.000 de piese de

57
11
2informațiilor specifice despre fiecare individ cu vârsta de peste 18 ani din S.U.A., respectiv 240 de milioane
de oameni doar de pe teritoriul american74, denot ă impresionanta putere de manipulare pe care aceast ă
companie o de ținea nu doar la nivelul
Statelor Unite ale Americii ci și în cadrul altor state
care, de asemenea, nu și-au creat o politic ă eficientă în vederea contracar ării acestei ac țiuni evazive din
spațiul online. Captarea datelor personale a zeci de milioane de utilizatori ai re țelei sociale Facebook, a fost
realizată de către C.A. într-un mod necorespunz ător și aproape fraudulos, cu ajutorul unei game
diversificate de extragere a informa țiilor, precum: achizi ții de baze de date de ținute de alte companii; quizz-
uri cu rol de divertisment (Sex Compas, The Musical Walrus); notific ări de acceptare a cookie-urilor și a
termenilor și condițiilor formulate vag în cadrul unor aplica ții terțe (Friends A.P.I.)75; aplicații create în cadrul
C.A. sub forma unor jocuri (MyPersonality)76; quizz-uri la finalul c ărora participan ții erau recompensa ți
financiar doar dac ă descărcau aplica ții dezvoltate de C.A. (This Is Your Digital Life, în rela ție cu Mechanical
TURK)77. Achizi ționarea informa țiilor personale ale americanilor, stocate în bazele de date ale companiilor
precum Experian, Acxiom și Infogroup, a firmelor de ni șă cu liste de speciali ști din biserici evanghelice dar și
din cadrul companiilor de pres ă, a reprezentat primul pas realizat de c ătre Cambridge Analytica în vederea
dezvoltării bazei de informa ții preluat ă din cadrul S.C.L. Group. Informațiile procurate con țineau detalii
despre finan țele occidentalilor, precum locurile în care au mers la cump ărături, cât de mult au plătit pentru
ceea ce au achizi ționat, unde și-au petrecut vacan ța sau ce lecturi au parcurs78. Asociind datele financiare
cu informațiile despre activitatea politic ă (orientarea în ceea ce prive ște votul, aspect public în mediul online)
și cu datele individuale (subiecte de interes) a celor 570 de indivizi cu vârsta minim ă de 18 ani, procurate din
rețeaua de socializare Facebook, C.A. a reu șit să obțină 5,000 de particularit ăți informaționale despre
fiecare individ în parte, din cadrul celor 240 de milioane de oameni viza ți79. 74 Brittany Kaiser, op. cit., pp.
12-13 75 Ibidem, pp. 78-79 76 Timothy Revell, Phee Waterfield, Huge new Facebook
data leak exposed intimate details of 3m users, 14 Mai 2018,
https://www.newscientist.com/article/2168713-huge-new-facebook-
data-leak-exposed-intimate-details-of-3m-users/#
(26.06.2020) 77 Christopher Wylie, op. cit., p. 100 78
Natasha Lomas, Cambridge Analytica’s Nix said it licensed ‘millions ofdata points’ from Acxiom, Experian, Infogroup to target US voters,
7
June 2018, https://techcrunch.com/2018/06/06/cambridge-analyticas-nix-said-
it-licensed-millions-of-data-points-from-axciom- experian- infogroup -to-target-
us-voters/
(26.06.2020) 79 Brittany Kaiser, op. cit., p. 78 Însă, ceea ce a făcut cu adevărat eficientă baza de date a
Cambridge Analytica a fost capacitatea companiei de a rela ționa cu publicul prin intermediul Facebook,
aspect care a creat cadrul favorabil multiplic ării informa țiilor personale și, ulterior, stocării acestora. Din
categoria instrumentelor care au facilitat acest proces, au fost identificate quizz-urile precum „SexCompass”, un chestionar creat sub forma unui studiu distractiv ce conducea la identificarea unor preferin țe
sexuale ale indivizilor care participau, și „The Musical Walrus”, un formular condus de un personaj animat cu
aspect de morsă, care adresa participan ților o serie de întreb ări, aparent benigne, pentru a determina
adevărata identitatea a acestora. De și, la prima vedere, pentru utilizatori aceste chestionare par o simpl ă
joacă inofensiv ă, informațiile oferite de c ătre aceștia au contribuit la conturarea unor pattern-uri
comportamentale din prisma personalit ății sexuale și a înclina țiilor muzicale, și, totodată, la dezvoltarea
bazei de date a companiei, nu numai cu propriile date ci, prin consim țământul acordat înainte de începerea
quizz-ul, conform c ăruia au fost de acord cu termenii, condi țiile și cookie-urile care, efectiv înregistreaz ă
orice activitate desf ășurată pe telefon sau computer, au permis și colectarea informa țiilor personale a tuturor
prietenilor lor virtuali80. Aceast ă practică evazivă este întâlnită și în cadrul jocurile accesate prin Facebook,
precum Candy Crush, unde, odat ă ce indivizii accept ă termenii și condi țiile aplica ției terțe respective,

51
21
49
34optează pentru a oferi propriile informa ții personale și datele tuturor prietenilor lor, gratuit, dezvoltatorilor de
aplicații și apoi, implicit, tuturor celor cu care dezvoltatorul a decis s ă împărtășească informațiile81. Numai în
anul 2014, Facebook a permis unui num ăr de 4,000 de dezvoltatori de aplica ții, inclusiv Cambridge
Analytica, accesarea datelor personale ale oamenilor prin intermediul „Friends API”, un portal de date, care
contravenea legilor din orice parte a lumii, întrucât în niciun cadru legislativ nu este legal ca cineva s ă
consimtă în numele altor persoane adulte aflate în deplin ătatea facultăților mintale82. Una dintre cele mai
eficiente aplica ții dezvoltate în cadrul C.A. i-a apar ținut lectorului universitar doctor David Stillwell din cadrul
Universit ății Cambridge. Lansat ă în 2017, aplica ția MyPersonality a contribuit semnificativ la acurate țea
bazei de date a companiei prin modul ingenios în care a fost dezvoltat ă, mai exact prin aspectul conform
căruia, pentru a accesa aplica ția, utilizatorii trebuiau s ă parcurgă un proces de crearea a unui profil al
personalit ății83. Astfel, în urma rezultatelor ob ținute, aplica ția colecta și depozita profilurile participan ților și a
prietenilor lor din 80 Ibidem, pp. 78-79 81
John Herrman, Cambridge Analytica and the Coming Data Bust,
10 Aprilie
2018, https://www.nytimes.com/2018/04/10/magazine/cambridge-
analytica-and-the-coming-data-bust.html
(26.06.2020) 82 Brittany Kaiser, op. cit., p. 79 83 Christopher Wylie, op. cit., p. 100 cadrul aplica ției
Facebook iar, având în vedere faptul c ă, în medie, o persoan ă deține aproximativ 300 de amici virtuali84, și
că aplica ția era disponibil ă pentru milioane de oameni, conchid c ă acest instrument a reprezentat unul dintre
cele mai rentabile mijloace de colectare a informa țiilor cu caracter personal ale C.A. Pe aceea și treaptă a
eficienței s-a situat și aplica ția creată de cercetătorul Aleksandr Kogan, care a func ționat în rela ție cu MTurk,
un instrument, ini țial, intern al Amazon, dezvoltat cu scopul antren ării unui algoritm în recunoa șterea
fotografiilor prin intermediul componentei umane, predispus ă să eticheteze poze în mod manual în schimbul
sumei de un penny. Printr-o participare alc ătuită din mii de candida ți, această acțiune a condus, în cele din
urmă, la crearea unui set de fotografii corect identificate care au constituit baza informa țională și „alimentul”
principal al algoritmului85. În anul 2005, Mechanical Turk86 a fost lansat ca produs universal ce permitea
altor companii s ă acceseze persoane care, în timpul liber, erau dispuse s ă întreprindă mici sarcini – cum ar
fi tastarea datelor scanate într-un document sau identificarea fotografiilor – în schimbul unor mici sume debani87. Astfel, aplica ția lui Kogan, ce func ționat în raport cu MTurk, consta în acordul unor indivizi de a
completa un test în schimbul a 1-2 $, în posesia c ărora intrau doar în momentul în care desc ărcau aplica ția
„This Is Your Digital Life” de pe Facebook și introduceau un cod special88. Ulterior, aplica ția accesa toate
răspunsurile din sondajele completate de cele 87 de milioane de participan ți, le introducea într-un tabel, apoi
colecta toate datele Facebook ale utilizatorilor pe care le înregistra într-un al doilea tabel și, în cele din urmă,
făcea acela și lucru și cu datele tuturor prietenilor lor din cadrul re țelei de socializare, pe care le consemna
într-un al treilea, și ultim, tabel89. În consecin ță, utilizatorii contribuiau activ la dezvoltarea unui index ai
parametrilor psihometriei, care consistau întotdeauna prin m ăsurarea personalit ății, revizuită de la egal la
egal și validat ă internațional, proces denumit IPIP NEO-PI, pe baza c ăruia au fost consemnate sute de 84
Ed. Kathrin Knautz, Katsiaryna S Baran, Facets of Facebook: Use and Users, K.G. Saur Verlag Publ.,München 2016, p. 5 85 Andy Newman,
Inside the weird, wild, low-wage world of Mechanical Turk,
15 Noiembrie 2019,
https://www.nytimes.com/interactive/2019/11/15/nyregion/amazon-
mechanical-turk.html
(26.06.2020) 86 Ma șină de joc de șah din secolul al XVIII-lea, ce uimise masele de oameni prin aparenta sa
evoluție tehnologic ă, dar care consta, de fapt, într-un bărbat mic care manipula piesele de șah dintr-o cutie,

45
29prin intermediul unor pârghii special realizate. 87 Leib Litman, Jonathan Robinson,
Conducting Online Research on Amazon Mechanical Turk and
Beyond, 1st Edition, SAGE Publications,
Inc, Thousand Oaks, 2020, p. 26 88 The New York Times,
Hacking and Data Privacy: How Exposed Are We? (Looking Forward),
New York Times Edu. Pub.,
New York, 2018, p. 147 89 Christopher Wylie, op. cit., pp. 106-112 atitudini, precum „P ăstrez oamenii la
distanță”, „Îmi place să aud idei noi” sau „Ac ționez fără să mă gândesc” care, odat ă combinate cu aprecierile
postărilor din cadrul paginii de Facebook, analogiile exper ților C.A. deveneau fiabile și conduceau la
concretizarea procesului de catalogare a comportamentului subiec ților umani90. Prin urmare, sunt de p ărere
că varietatea instrumentele de prelucrarea a datelor de ținute de C.A. și modul abuziv în care au fost utilizate
acestea în cadrul online, a reu șit să conducă la una dintre cele mai mari bre șe ale spa țiului personal al
indivizilor, unind spa țiul dintre personal și public, fapt ce a condus ulterior la expunerea cet ățenilor de rând la
un risc iminent al manipul ării create atât în favoarea politicienilor cât și a grupărilor teroriste ori a altor
organiza ții ilicite. 2.3. Mecanismul propagandistic Odat ă cu crearea masivei baze de date pe care C.A. a
compilat-o din cadrul diverselor surse expuse anterior, compania și-a direc ționat activitatea spre a face ceva
care să o diferențieze de concuren ții săi. Deși seturile de date pe care le poseda reprezentau fundamentul
critic, ceea ce a făcut cu ele prin intermediul psihografiei, a reu șit să direcționeze activitatea Cambridge spre
o sferă a preciziei și eficien ței. Termenul de „psihografie” a fost creat pentru a descrie procesul prin care
C.A. prelua punctajul de personalitate în cadrul intern și îl aplica asupra propriei baze de date. Folosind
instrumente analitice pentru a în țelege personalit ățile complexe ale indivizilor, psihologii determinau aspectul
care i-a motivat pe acei indivizi s ă acționeze, pentru ca, mai apoi, echipa „creativ ă” să poată crea mesaje
adaptate în mod specific pentru acele tipuri de personalitate într-un proces numit microtarghetare
comportamental ă 91. Prin intermediul „micortarghet ării comportamentale”, echipa tehnic ă putea identifica
persoanele care împ ărtășeau trăsături și preocup ări comune de personalitate și le puteau transmite, în mod
repetat, mesaje ajustate și modificate constant, pân ă în momentul în care rezultatele ob ținute erau exact
cele vizate. Parcursul procedural a constat în preluarea datelor utilizatorilor de Facebook cu ajutorulsondajelor de personalitate distractive (Compasul Sexual și Morsa Muzical ă), care, ulterior, erau suprapuse
cu informațiile provenite de la furnizorii externi, precum Experian, 90 Ibidem, p. 106 91 Brittany Kaiser, op.cit., p. 83-84 conducând în cele din urm ă la clasificarea indivizilor pe baza scorurilor, determinate de mii de
puncte de date despre ace știa, proces cunoscut sub numele de „O.C.E.A.N.”92. Punctajul O.C.E.A.N. a luat
naștere din psihologia comportamental ă și social ă academic ă sub forma unei modalit ăți de determinare a
construcției personalit ăților oamenilor. Prin testarea personalit ăților și potrivirea punctelor de date, C.A. a
constatat faptul că este posibil s ă calculezi gradual capacitatea unei persoane de a fi „deschis ă” (O),
„conștiincioas ă” (C), „extrovertită” (E), „agreabil ă” (A), sau „neurotică” (N)93. Odată ce C.A. a identificat
tipurile de personalitate, aceasta a devenit capabil ă să potrivească informațiile unui individ oarecare cu cele
ale persoanelor aflate deja în posesia sa, creându- și astfel abilitatea de a grupa milioanele de oameni în
consecin ță. O.C.E.A.N. a fost instrumentul ce a permis abordarea în cinci pa și a C.A., mecanism care a stat
la baza statutului s ău de companie revolu ționară pe scena rela țiilor interna ționale. Primul pas consta în
segmentarea continu ă, prin intermediul complexului punctaj O.C.E.A.N., a tuturor americanilor ale c ăror
informații erau deja stocate în baza de date, în grupuri mai sofisticate și mai particularizate decât orice alt ă
firmă de comunicare reu șise să identifice pân ă în acel moment. Deoarece unii oameni manifestau simultan
două tipuri de atitudini, precum „deschi și” și „agreabili”, „nevrotici” și „extrovertiți”, „conștiincio și” și „deschi și”,
numărul de grupuri rezultate cuprindea un total de treizeci și două de categorii principale94. Astfel, scorul de
„deschidere” al unei persoane indica dac ă aceasta era predispus ă spre experien țe noi sau dac ă înclina spre
tradiție; scorul de „con știinciozitate” indica dac ă o persoan ă tindea să aleag ă planificarea sau
spontaneitatea; punctajul „extroversiei” dezv ăluia gradul în care unui individ îi pl ăcea să se angajeze în
interacțiuni cu ceilal ți și să facă parte dintr-o comunitate; „Acordabilitatea” indica dac ă persoana și-a pus
nevoile altora înaintea necesit ăților ei, iar „neuroticismul” ar ăta cât de probabil a fost faptul că persoana a
fost condusă de frică atunci când a luat decizii95. Ulterior, în func ție de variatele subcategorii în care au fost
sortate persoanele, C.A. ad ăuga în ecua ție subiectele despre care ace știa au arătat deja un interes,
segmentând fiecare grup cu și mai mult rafinament, și astfel chiar dac ă două persoane p ăreau extrem de

23
18
63
30
12asemănătoare din punct de vedere comportamental, analizându-le 92
Larry Diamond, Ill Winds: Saving Democracy from Russian Rage,
Chinese Ambition, and American Complacency, Kindle Edition, Publ.
Penguin Books, London, 2019, p.
236 93 P.
Costa, R. R. McCrae, Four ways five factors are basic, Personality and
Individual differences, Vol. 13, Issue no. 6,
1992, Pergamon Press Ltd. Publ., Oxford, 1992, p. 653 94
Charles Kriel, Fake News, Fake Wars, Fake Worlds,
Defence Strategic Communications: The official journal of the NATO
Strategic Communications Centre of Excellence, Volume 3,
2017, p. 183 95 Hannes Grassegger, Mikael Krogerusand, How Trump used Psychometric Profiling, 11
Februarie 2017, https://dataethics.eu/3784-2/, (26.06.2020) din perspectiva scorurilor, acestea puteau firegăsite total diferite și, în consecință, mesajele transmise nu ar mai fi fost acelea și96. În al doilea rând, C.A.
le-a oferit clien ților, politici și comerciali, un beneficiu care a diferen țiat compania, respectiv exactitatea
algoritmilor s ăi predictivi, care multiplica ți și adapta ți în mod constant, au produs scoruri pentru fiecare
persoană din America, prezicând pe o scar ă de la 0 la 100% cât de probabil, de exemplu, fiecare individ era
dispus să meargă la vot, să aparțină unui anumit partid politic sau ce past ă de dinți ar fi preferat fiecare.
Cambridge Analytica știa care sunt șansele ca un individ s ă doneze pentru o cauz ă umanitară atunci când
dă clic pe un buton ro șu sau unul albastru și cât de mult ar dori să afle despre politica de mediu în
detrimentul dreptului de a de ține arme, determinând aceste aspecte cu o precizie de pân ă la 95 . În al
treilea rând, C.A. a preluat informa țiile obținute prin intermediul algoritmilor și și-a direc ționat activitatea spre
platformele precum Twitter, Facebook, Pandora și YouTube, pentru a afla unde î și petreceau cel mai mult
timp interactiv oamenii la care voia s ă ajungă. Adesea, compania ajungea la indivizi prin mijloacele fizice
precum reclame tip ărite, scrisori trimise la o adres ă poștală reală, prin anun țuri televizat sau prin orice
apărea în partea de sus a motorului de c ăutare Google al persoanei respective. Aceast ă acțiune din mediul
online a reprezentat rezultatul achizi ționării unor liste de cuvinte cheie de la Google, prin intermediul c ărora,
C.A. era capabil ă ajungă la utilizator în momentul în care acesta introducea cuvintele respective în browser
sau într-un motor de căutare. Astfel, de fiecare dată când aceștia întreprindeau ac țiunile respective, urmau
să primească materiale (reclame, articole etc.) pe care C.A. le proiectase în mod special pentru ei98. Încadrul celei de a patra etap ă a procesului, Cambridge Analytica a identificat modalit ăți de a ajunge la
publicul țintă și de a testa eficacitatea obiectivului vizat, prin intermediul unor instrumente orientate c ătre
client, precum Proiectul Ripon. Acest program software, proiectat pentru persoanele politice care î și
desfășurau campaniile de imagine individual, din u șă în ușă, și bancheri care î și abordau clien ții telefonic99,
a permis utilizatorilor s ăi să acceseze direct datele personale ale oamenilor (fotografie de profil, locul de
muncă, locația locuin ței și imagini cu aceasta, informa ții despre copii, școala pe care o urmeaz ă aceștia,
mașina pe care o conduce, aplica ții pentru creditul ipotecare etc.) în timp ce se apropiau de casa lor sau în
momentul în care îi apelau pe telefonul mobil. Instrumentele de vizualizare a datelor i-au ajutat, deasemenea, s ă-și stabileasc ă strategia 96 Brittany Kaiser, op. cit., p. 85-86 97 Ibidem, p. 86 98 Paul Lewis,
Paul Hilder,
Leaked: Cambridge Analytica's blueprint for Trump victory, 23 Martie
2018, https://www.theguardian.com/uk-news/2018/mar/23/leaked-
cambridge-analyticas-blueprint-for-trump-victory

58
10(26.06.2020) 99 Brittany Kaiser, op. cit., p. 87 înainte ca indivizii viza ți să-și deschid ă ușile sau de a ridica
telefonul, fiecare individ reprezentând un punct pe harta digital ă a Globului, pe care dac ă îl selectau, în mod
automat, se deschidea un profil detaliat al unuia dintre participan ții la quizz, care a desc ărcat aplica ția și și-a
dat acordul în privin ța termenilor, condi țiilor și a cookie-urilor100. În consecin ță, campaniile urmau s ă fie
proiectate pe baza con ținutului creat de echipa C.A., care, prin intermediul celui de al cincilea pas, strategia
de micro-targhetare, era propagat prin orice form ă de reclamă, de la video la audio și până la cea imprimat ă,
în vederea atingerii efectului scontat asupra publicului țintă și îndeplinirii obiectivelor vizate: impulsionarea
oamenilor de a dona sume de bani, crearea unei imagini favorabile a candidatul și a problemelor implicate
de acesta în cursa electoral ă; determinarea popula ției de a participa, efectiv, la procesul de votare; și
obținerea de voturi pentru candidatul reprezentat de companie101. Folosind un sistem automat de rafinare
continuă a conținutului, C.A. a reu șit să identifice factorii care determinau utilizatorii individuali s ă relaționeze
într-un mod semnificativ cu mesajul, Astfel, pentru a ob ține rezultatele propuse, speciali știi creau pân ă la
douăzeci sau treizeci de modele ale aceluia și anunț, pe care le trimiteau unei singure persoane de zeci de
ori sub forme diferite și poziționate variat în cadrul fluxului de socializare, înainte ca utilizatorul s ă le
acceseze102. Ulterior, prin intermediul „camerelor de r ăzboi” (tablouri de bord), managerii de proiecte și de
campanii puteau analiza seturi de metrici, adaptate în timp real, care cuprindeau date actualizate despremodul în care func ționa un anumit mesaj și câte aprecieri și accesări obținea respectivul anun ț cu fiecare
dolar cheltuit. Astfel, beneficiarii zecilor de mii de campanii (ex.: S.U.A, Regatul Marii Britanii și a Irlandei de
Nord, Argentina, Columbia, Guyana, Uruguay, Trinidad și Tobago, Grenada, St Vincent și Grenadine, Sfânta
Lucia, Sfântul Kitts și
Nevis, Antigua și Barbuda, Cipru, Nigeria, Gabon, Kenya, Zambia, Africa
de Sud, Letonia, Lituania, Ucraina, România, Italia, Moldova, Albania, India, Pakistan, Nepal, Tailanda,Indonezia, Filipine, Mauritius103) între ținute de C.A. aveau la dispozi ție cel mai sofisticat instrument de
măsurare a succesului propriei campanii de schimbare a comportamentului uman, de ținând capacitatea de
a observa, în timp real, care aspecte func ționau și 100 Christopher Wylie, op. cit., p. 110 101 Brittany
Kaiser, op. cit., p. 87 102 Ibidem 103 Devjyot Ghoshal,
Mapped: The breathtaking global reach of Cambridge Analytica’s parent
company, 28 Martie 2018, https://qz.com/1239762/cambridge-analytica-
scandal-all-the-countries-where-scl-elections-claims-to-have- worked/,
(22.06.2020) care nu, gradul de randament ob ținut în raport cu profitul vizat și cum își puteau ajusta
strategiile în vederea optimiz ării parcursului procedural104. Din aceast ă perspectivă, conchid că succesul
C.A. a constat în faptul c ă deținea profilul unei companii de schimbare a comportamentului uman, neavând
aproape nimic în comun cu o simpl ă agenție de publicitate tradi țională capabil ă să creeze doar mărci și
dovezi sociale prin mesaje trimise ca o explozie uria șă și omogen ă către un public larg, subiectul central al
propagandei create de aceasta f ăcându-l publicul consumator de media și nu candidatul în sine.
Concluzionând, având în vedere diversitatea instrumentelor pe care Cambridge Analytica le de ținea – cadrul
științific conturat de B.D.I., baza de date și personalul specializat în domeniul contra-terorismului dobânditdin cadrul S.C.L. Group, modalit ățile de prelucrare a datelor, punctajul O.C.E.A.N.– și capacitatea de
abordare particularizat ă a problematicilor interna ționale, consider c ă această companie a constituit prima
mașinărie de război psihologic a secolului al XXI-lea, ap ărută ca rezultat al privatiz ării propagandei
guvernamentale, ce a devenit o amenin țare asimetric ă la adresa democra ției din toat ă lumea. CAPITOLUL 3
TRANSFORMAREA TERORISMULUI PUBLICITAR DIN SUBIECT ÎN OBIECT PROPAGANDISTIC ALCAMBRIDGE ANALYTICA 3.1. Pârghiile transform ării ad-terorismului în obiect propagandistic În realitatea
actuală, odată cu evoluția mass-media într-un „teatru informa țional”, răspândirea opiniilor și modelarea
adevărului au devenit proceduri uzuale în cadrul mediatic. Astfel, în cadrul secolul al XXI-lea asist ăm la un
război mediatic neobosit, în care, pe de o parte, avem media occidental ă, care arată ororile produse de
adepții „Allah Akbar” și narațiuni care pledeaz ă pentru „aplicarea democra ției” și „respectarea libert ăților
umane”; pe de alt ă parte, avem mujahedinii care învinov ățesc vestul pentru distrugerea culturii lor,
răspândind în acela și timp propaganda faptelor s ăvârșite; și mai avem o a treia categorie reprezentat ă de
companiile mediatice, 104 Brittany Kaiser, op. cit., p. 87-88 neutre în cadrul acestui r ăzboi dintre „bine” și

54
59
3
3„rău”, dar care beneficiaz ă intens de pe urma lui prin crearea unei propagande privatizate în vederea
dezvoltării afacerii electorale, a șa cum este și cazul C.A. Având în vederea aspectul conform c ăruia o
propagand ă, pentru a fi eficientă, „trebuie să încercuiască un individ și să-i demonteze abilitatea de a
discerne adev ărul de falsitate, regularitatea și consecven ța fiind imperative”105 în cadrul acestei ecua ții,
conchidem c ă repetitivitatea activit ății publicitare poate conduce spre formarea unor caracteristici specifice
ale acesteia ce pot deveni, ulterior, pârghiile transform ării fenomenului propriu-zis, în obiect al unei
manipulări în masă. Din această perspectivă, sunt de părere că transformarea ad-terorismului din subiect al
relațiilor interna ționale, într-un obiect al propagandei utilizat de companiile privatizate, s-a realizat odat ă cu
definitivarea factorilor principali ce stau la baza acestuia, precum: particularit ățile mesajului, publicul vizat,
canalele media utilizate etc. În urma acestui proces, terorismul publicitar, cu preponderen ță cel de origine
islamică, a devenit o „prad ă ușoară” pentru companiile mediatice cu expertiz ă în contracararea propagandei
extremiste precum Cambridge Analytica și, implicit, S.C.L. Group, care urmăreau influen țarea
comportamentului popula țiilor în vederea atingerii propriilor obiective din cadrul campaniilor electorale
instrumentate atât în țări cu statut de simbol al democra ției autentice, influente pe scena rela țiilor
internaționale, precum S.U.A., cât și în state mai puțin dezvoltate precum cele de pe continentul African,
respectiv exemplul Nigeriei. 3.1.1. Particularit ățile mesajului propagat Premisa conform c ăreia unii actori, cu
intenții mai pu țin bune, pot fi capabili s ă folosească un text de lungimea unui manifest pentru a regla un
model de limbaj, cu scopul de a genera un mesaj extremist care are consisten ța ideologic ă a sursei
originale, dar care s ă fie utilizat în vederea schimb ării comportamentului uman în cadrul alegerilor electorale,
a devenit extrem de fiabil în zilele noastre. Într-un studiu intitulat „Industrializarea Modelelor de Limbaj
Neuronal ale Propagandei Teroriste și Amenin țarea Gener ării de Con ținut Fals” este demonstrat științific
faptul că, prin intermediul unor limbaje bazate pe transformatori de cuvinte precum GPT-2, aloc ări latente
ale acestora precum Dirichlet sau clasificatori precum Grover, propaganda terorist ă poate fi reprodus ă cu
acuratețe prin simpla introducere a unor cuvinte cheie din cadrul discursurilor ideologice sus ținute de liderii
extremiști precum: „allah, musulman, islam, dumnezeu, p ământ, irak, oameni, 105 Charlie Winter, The
Virtual ‘Caliphate’: Understanding Islamic State’s Propaganda Strategy, Publ. Quilliam, London, 2015, p. 17cruciat, soldat, jihad, statul_islamic, bun, sus ține, inamic, face, siria, spune, mujahedin, r ăzboi, față”106, în
algoritmi. Exemplificând, prin introducerea textului: laturile acestor sc ări nu dau decât la ceea ce sclavul lui
Allah posed ă convingere în promisiunea Domnului s ău, de statornicie asupra tawhidului și imanului s ău,
dorința lui autentic ă de a lupta împotriva inamicilor…107; algoritmul de predic ție a rezultat următorul mesaj:
Cel mai mare pericol cu care se confruntă lumea astăzi este
asa al- Qawq a ̄n, pe care Sh āh Usama l-a evocat de dragul de a sprijini Khilafa. Rezisten ța până la
eliminarea ummei de pe fa ța pământului este o necesitate pentru ca numele Jihadi s ă poată fi stabilit. Prin
urmare, susțineți Khilafa și faceți-i hijrahto; c ăutați drumurile care duc c ătre ele și călătoriți pe ele, căci Rujm
al-D īn vine și poate ajunge doar dup ă ce apartheidul a fost eliminat și marginile colorate au fost șterse din
dinți. Asigurați-vă că numele Jihadi este stabilit și că este făcut faimos, și oferă-le solda ților și ajută-i în orice
fel poți. Fie ca Allah să accepte de la tine serviciul lor și să adere la ei, astfel încât să nu participe la o
victorie care s-a produs deja și doar la un eveniment care va avea loc.
Al-Baghdadi, al-Muhajir, fiul lui Abu Taysal, al-Shishani
și adepții lor – nu există un intem bun…108 Astfel, folosind un concept numit TF-IDF109 și algebra liniar ă,
cercetătorii au comparat documentele sau clasele de documente de origine islamist ă în vederea identific ării
unor similarit ăți între textele originale și mesajele false, rezultând urm ătoarele aspecte: 106 A. Newhouse, J.
Blazakis, K.
McGuffie, The Industrialization of Terrorist Propaganda Neural
Language Models and the Threat of Fake Content Generation,
Middlebury Institute for International Studies at Monterey, 2019, p. 8, disponibil online la

52https://www.middlebury.edu/institute/sites/www.middlebury.edu.institute/files/2019-
11/The Industrialization of Terrorist Propaganda – CTEC.pdf?
fv=TzdJnlDw&fbclid=IwAR1ywqk2FOX-
Egs1nWyfRxmJ9jujNUyTfl5tnwVVhhC3vSVvn4MxWhD1lZw,
(24.06.2020) 107 Ibidem, p. 5 108 Ibidem 109 TF-IDF (Termen Frecven ță-Inversă a Frecvenței
Documentului) este o m ăsură statistică care evalueaz ă cât de relevant este un cuvânt pentru un document
dintr-o colec ție de documente. Acest lucru se realizeaz ă prin înmulțirea a dou ă valori: de câte ori apare un
cuvânt într-un document și frecvența inversă a documentului într-un set de documente. Grafic 1:
Compararea tf-idf pentru modelele GPT-2 cu reglare fin ă și textele sursă110 Totodată, prin algoritmul
clasificator al lui Grover111, ace știa au determinat, în ce măsură, textele false analizate prin GPT-2 au fost
create de oameni și în ce măsură acestea au fost produse de algoritmi. Grafic 2: Predic ție Grover pentru
modele GPT-2 cu orientare ideologic ă112 La rândul lor, temele abordate în cadrul ma șinăriei
propagandistice a terori știlor joac ă, de asemenea, un rol important în ceea ce prive ște crearea de pattern-uri
contextuale. Din aceast ă perspectivă, Winter a demonstrat, pe baza unui studiu realizat în decurs de 30 de
zile, ce a vizat diverse materiale ale propagandei teroriste, c ă textele acestora se centreaz ă în jurul a 6
categorii diferite: Utopism, Apartenen ță, Militar, Victimizare, Milostenie și Brutalitate113. Astfel, deși
rezultatele ob ținute au constat doar în 30 de zile de examinare a con ținutului, acestea au de ținut un grad de
relevanță foarte mare în ceea ce privește determinarea diferitelor strategii de marketing utilizate de
organiza țiile jihadiste. Conform rezultatelor înregistrate de Winter,
într-o perioad ă de 30 de zile de la
proclamarea Califatului, „Utopismul” și „Militar” au fost temele de top utilizate în nara țiunea lor, urmate, într-o
proporție mai mică, de „Victimizare”. Acest aspect a 110 Ibidem, p. 7 111 Algoritmul lui Grover este cel mai
rapid algoritm cuantic posibil pentru c ăutarea unei baze de date nesortate. 112 Ibidem, p. 10 113 Charlie
Winter, op. cit., p. 23 Grafic 3: Teme ale propagandei teroriste114 avut un sens perfect, întrucât obiectivulgrupării teroriste a fost să încerce să legitimeze înfiin țarea statului Islamic și să ajung ă o autoritate care
funcționeaz ă pe deplin în regiune. În consecin ță, conchidem că atât limbajul folosit în cadrul textelor, cât și
temele de interes ale acestora au reprezentat un set de factori decisivi în procesul de transformare a ad-terorismului din subiect în obiect propagandistic, datorit ă caracterului lor definitoriu și repetitiv ce a contribuit
la crearea de pattern-uri lingvistice cu sfere tematice reduse, u șor de reprodus. 3.1.2. Tipologia mesajelor în
procesul de targetare a popula ției Ad-terorismul utilizeaz ă mesaje create și adaptate în jurul a trei aspecte
majore: religios, moral și social. În vederea cre ării unei propagande eficiente, toate cele trei motive trebuie
să fie luate în considerare dat fiind faptul c ă popula ția nu este omogen ă iar fondul existen țial al fiec ărui
potențial adept este variat și, prin urmare, interesele lor fa ță de un anumit tip de con ținut diferă. În această
ordine de idei, publicul țintă este, de regulă, reprezentat de oameni cu o anumit ă înclinație către Islam (dar
nu neapărat musulmani) care exprim ă opinii anti-occidentale, sau de grupuri împotriva c ărora este condus ă
o luptă în vederea creări unor sentimente de team ă față de organiza ția teroristă. Profesorul Marco Lombardi,
analizând în profunzime modul în care Daesh utilizeaz ă resursa mediatic ă și modul în care fiecare mediu
este studiat pentru a se potrivi cu un anumit tip de con ținut și cu un anumit public țintă, a reușit să identifice
următoarea tipologie a mesajelor: Tipul con ținutului și mijloace de comunicare Țintă Obiectiv Strategie
Mediu preferat Re țele de socializare (Facebook, Twitter, etc.) Poten țial suporteri, Islami ști radicaliza ți, etc.
Radicalizare, Recrutare Promovarea comportamentelor virale și a imitației, Povestirea Platforme sociale
Comunicarea groazei (decapitare) Inamicii califatului: publicul occidental Terorizare, Amenin țare Expunerea
brutalității omorurilor; Promovarea reac țiilor emo ționale Video Promovarea dezbaterii cu privire la IS,
Crearea contra- 114 Ibidem Contra-informa ții (Cantlie: Lend Me Your Ears și reportaje) Audien ță occidental ă
informată și interesată focalizată asupra punctelor critice din agenda public ă occidental ă narațiunilor:
recontextualizarea con ținutului din punctul de vedere al IS Video Informa ții (Islamic State News și diverse
broșuri) Familii ale unor (poten țial) susținători, occidentali care sunt critici pentru ac țiunile împotriva IS
Normalizare: r ăspândirea știrilor care accentueaz ă normalitatea vie ții de zi cu zi în califat Crearea contra-
narațiunilor: recontextualizarea con ținutului din punctul de vedere al IS; Promovarea normalit ății vieții de zi
cu zi în califat Pdf Reviste, cărți electronice (Dabiq, Inspire, etc.) Membrii IS, în special lupt ătorii străini, și
audiența occidental ă competentă Explicarea și oferirea de îndrumare politic ă, teologică și tactică Utilizarea
unui mediu tradi țional și a multiple strategii Pdf Gamificare (Grand Theft Auto: Salil al- Sawarim) Tineretul
digitalizat, nu doar Islami ști Socializarea cu califatul și IS Utilizarea jocurilor ca instrument de socializare și

8
53
44normalizare Joc online Convergen ță (KhilafaLive, Gamification etc.) Diseminarea tuturor subiectelor deja
ridicate de activit ățile de comunicare IS, care vizeaz ă un public larg; indivizii î și vor găsi apoi propriile zone
de nișă în termeni de limb ă și timp. Web TV Tabel 3: Tipologia Daesh de particularizare a mesajelor în
vederea influen țării unor grupui țintă115 Din aceast ă perspectivă, una dintre cele mai importante și relevante
particularit ăți surprinse în cadrul acestei clasific ări este aspectul conform c ăruia publicul occidental este
identificat drept inamicul califatului, obiectivul principal al terori știlor fiind de a-l teroriza și amenin ța prin
intermediul unei strategii de expunere a brutalit ății omorurilor (decapit ări) și de provocare a unor reac ții
emoționale în rândul acestuia prin propagarea în cadrul mass-media a unor videoclipuri extrem de explicite
și sugestive. Această particularitate a ad-terorismului a fost utilizat ă de către Cambridge Analytica nu numai
în cadrul campaniilor ce vizau un public occidental ci și în cadrul alegerilor electorale din Nigeria, în vederea
decredibiliz ării campaniei condus ă de Muhammadu Buhari și, în consecință, 115 I.S.P.I., Ed.
Monica Maggioni, Paolo Magri, Twitter and Jihad: the Communication
Strategy of ISIS, Italian Institute for International Political Studies
(ISPI), Novi Ligure: Edizioni Epoké, Milano, 2015, p. 116 câ știgarea scrutinului de c ătre candidatul sus ținut
de compania mediatic ă. Videoclipurile propagate de c ătre C.A. au fost extrem de explicite și îngrozitoare,
erau plasate în re țelele mainstream, inclusiv Google, și urmăreau zonele din Nigeria, unde popula ția tindea
să adopte o atitudine pro-Buhari116. Astfel, un nigerian care naviga pe canalele mediatice, întâlnea și
anunțul în cauză ce avea un aspect obi șnuit – un titlu monden sau o fotografie cu o femeie sexy. Cu toate
acestea, când persoana accesa link-ul, era direc ționată automat către un ecran gol, cu o casetă video la
mijloc ce con ținea un filmule ț scurt – puțin peste un minut – care, de obicei, începea cu o voce de fundal care
nara: "Întuneric. Infricosator. E foarte incert.”, „Cum ar arăta Nigeria dac ă s-ar impune sharia a șa cum s-a
angajat Buhari s ă facă?”117. Răspunsul, potrivit videoclipului, consista într-un carnagiu îngrozitor care
apărea brusc, ca o întrerupere a povestirii, ce ilustra o scen ă a unui extremist care mânuia încet o macet ă,
înainte și înapoi, pe gâtul unui b ărbat care, odată ce sângele începea s ă i se scurgă pe gâtul, era aruncat
într-un șanț pentru a muri, pământul din jurul acestuia devenind o mare pat ă roșie. Într-o altă scenă
propagat ă, un grup de bărbați au legat o femeie, au scufundat-o în benzin ă și i-au dat foc, aceasta urlând în
agonie118. Aceste filmule țe nu erau scene regizate ci erau materiale reale de tortur ă și crimă, propagate de
teroriști în vederea producerii de haos, șoc și groază în rândul publicului țintă, pe care C.A. le-a utilizat în
afacerea alegerilor electorale, în vederea producerii unor schimb ări comportamentale în rândul popula ției,
benefice propriilor interese. În aceast ă ordine de idei, atât din perspectiva materialelor audio-vizuale cât și
din perspectiva propagandei prin imagini, cercet ările demonstreaz ă aspectul conform căruia con ținutul creat
de teroriști este atent selectat și cuprinde tehnicalit ăți din diverse domenii, inclusiv procedee de pozi ționarea
a conținutului și norme ale psihologiei (de marketing și publicitate), subliniind dedica ția grupărilor teroriste
pentru a înțelege ceea ce declan șează atenția cititorilor. Totodat ă, dat fiind faptul că propaganda terorist ă
urmărește cu precădere publicul occidental, aceasta a fost adaptat ă treptat la simbolistica utilizat ă în cadrul
marketing-ului vestic pentru a fi capabil ă să producă efecte și mai puternice în rândul popula ției. Prin
urmare, pe lâng ă videoclipurile sugestive create, în care sunt utilizate simboluri hollywoodiene precum:
cămașa portocalie tip Guantanamo, îndemnuri consacrate precum cel al
fostul președinte al Statelor Unite, George W. Bush, de a
alege o tab ără: „Sunteți fie cu noi, fie împotriva noastră”119 sau indivizi care se aseam ănă cu Iisus precum
116 Christopher Wylie, op. cit., p. 149 117 Ibidem 118 Ibidem, p. 150 119 John Chalmers,
Analysis: With us or against us? A decade on, Pakistan wavering,
10 Septembrie 2011, https://www.reuters.com/article/us-sept11-pakistan-usa-idUSTRE7890HS20110910,
(24.06.2020) francezul Abu Osama al-Faranci în filmule țul „What are you waiting for?”120, și propaganda
prin imagini este realizat ă, într-o mare măsură, pentru a crea sentimente de familiaritate în rândul popula ției
vestice. Deși publicul publicit ății clasice reprezentate prin reviste, pliante etc. a devenit limitat, dat fiind
procesul de digitalizare al tuturor mijloacelor de comunicare în mas ă existente, acest aspect nu a
reprezentat un impediment pentru organiza țiile teroriste care au reu șit deja să își transfere, aproape integral,
activitatea propagandistic ă în mediul online prin intermediul propriilor lor centre de produc ție media, cum ar

7
43
7
48fi al-ḤayātMedia Center pentru I.S., al-Fajr pentru Al-Qaida sau Funda ția al-Katāib pentru al-Shab āb,
perpetuând aceast ă formă mediatică prin reviste virtuale precum Dabiq (revist ă deținută de I.S.), în
detrimentul celor clasice precum Inspire (de ținută de Al-Qaida). În cadrul acestor mijloace media putem
observa, începând chiar de la copert ă, multiple similitudini la nivelul elementelor de marketing, utilizate atât
în cadrul ad-terorismului cât și în cadrul mass-media occidental ă, precum: numele revistei este centrat,
poziționat în partea de sus a coper ții iar titlul acesteia este fixat în centrul imaginii; num ărul revistei,
respectiv, data apari ției sunt scrise în partea dreapt ă, sus; pozele sunt focalizate în mijlocul paginii și conțin
detalii simbolice; sunt incluse principalele articole prezentate în cadrul revistei; iar fonturilor și culorilor
utilizate au fost selectate cu aten ție pentru a se potrivi cu graficele de fundal îns ă, în același timp, pentru a
ieși în eviden ță. Fotografie 1: Coperta revistei Time, nr. din 1 Fotografie 2: Coperta reviste Dabiq, nr. 1121
Noiembrie 2010122 120
French Fighters in IS Call Muslim Countrymen to Join Group, Carry Out
Attacks in France,
19 Noiembrie
2014,https://news.siteintelgroup.com/blog/index.php/categories/jihad/entry/
316
-french-fighters-in-is-call-muslim- countrymen-to-join-group,-carry-out-attacks-in-france,
(24.06.2020) 121 Haroro J. Ingram, Ibidem, p. 15 Totodat ă, cuprinsul unei reviste comerciale, care ader ă la
aspectele marketing-ului occindetal, trebuie s ă conțină atât portretizarea unui subiect înconjurat de
paragrafe, cât și citate și enun țuri eviden țiate. Astfel, cititorul este atras de simbolistica actorului principal,
care îl determin ă să urmeze firul narativ al publica ției dintr-o perspectiv ă creată de sentimentul conturat de
imaginea vizual ă, devenind, în cele din urm ă, un adept al ideii centrale. Aceste aspecte au fost preluate și
adaptate cu brio și de către teroriști în cadrul propriilor publica ții. Fotografie 3: Con ținutul unei reviste
occidentale123 Fotografie 4: Con ținutul revistei Dabiq, nr. 1124 Tot din perspectiva propagandei la nivel de
imagine, putem sesiza similarit ățile dintre tehnicile de marketing utilizate de occidentali pentru a marca
lansarea unui produs (HanSolo) și cele utilizate de grup ările teroriste (What are you waiting for?), ambele
categorii folosind fonturi de dimensiuni mari, aflate într-un contrast cromatic cu imaginea de fundal,
elementul central fiind reprezentat de actorii principali care sunt înconjura ți de aspecte simbolice precum
distrugerea pa șapoartelor în cazul terori știlor și utilizarea unei arme de foc în cazul taser-ului Han Solo. 122
Time, How to Restore the American Dream, 1 Noiembrie 2010, disponibil ă online la
http://content.time.com/time/covers/0,16641, 20101101 ,00.html
(24.06.2020) 123 The Gospel According to Nicky Minaj, 2015,https://www.thinglink.com/scene/607678003169722370 (24.06.2020) 124 Dabiq, The Return of Khilafah,Issue 1, 2014, https://www.ieproject.org/projects/dabiq1.html (24.06.2020) Fotografie 5: Teaser HanSolo125 Fotografie 6: Teaser I.S.I.S.126 În consecin ță, conchidem că ad-terorismului prezint ă o
vulnerabilitate sporit ă în fața riscului de a deveni un obiect al altor actori din cadrul sferei mediatice, datorit ă
faptului că atât din perspectiva propagandei audio-vizuale (videoclipuri și fotografii) cât și a tehnicilor utilizate
în vederea transmiterii acesteia în spa țiul virtual, publicitatea creat ă de teroriști a devenit copia fidel ă a
marketing-ului occidental de esen ță hollywoodian ă. Concluzionând, pârghiile transform ării ad-terorismului în
obiect propagandistic al Cambridge au constat, în primul rând, în definitivarea seturilor de cuvinte cheieconcentrate în jurul temelor limitate ale propagandei teroriste, pe care compania le-a identificat și prelucrat
foarte ușor atât prin intermediul algoritmilor cât și prin seturile de date achizi ționate de la gigantul Google. În
plan secund, prin intermediul tranzi ției particularit ăților propagandei teroriste clasice spre cele ale marketing-

ului occidental, crearea de știri false, cu aspect unu la unu cu originalul, a devenit o procedur ă standard
pentru C.A. în cadrul campaniilor electorale ce vizau un public care a cunoscut, anterior, sentimentul de
frică, șoc și teroare pe care fenomenul terorist îl poate produce prin intermediul media cu ajutorul unoraspecte simbolice, reu șind. Astfel, prin utilizarea ad-terorismului în vederea atingerii scopurilor unor actori
privați, C.A. a reușit, în cele din urmă, să producă o fisură în scutul democrației occidentale, dispersând unsentiment de nelini ște și insecuritate pe întreg mapamondul. 125 Han Solo, https://twitter.com/search?
q=@Starwars #HanSOlo&src=typed_query, (25.06.2020) 126 What are you waiting for?,https://twitter.com/fraerotr2 (25.06.2020)