13022/1/15 REV 1 DCL 1 ag DGF 2A RO Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 martie 2016 (OR. en) 13022/1/15 REV 1 DCL 1 GENVAL 46 CYBER 99… [625541]

13022/1/15 REV 1 DCL 1 ag DGF 2A RO
Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 martie 2016 (OR. en) 13022/1/15 REV 1 DCL 1 GENVAL 46 CYBER 99
DECLASIFICARE a documentului: 13022/1/15 REV 1 RSTREINT UE/EU RESTRICTED din data: 18 ianuarie 2016 Noul statut: Public Subiect: Raport de evaluare privind cea de a șaptea rundă de evaluări reciproce „Punerea în aplicare la nivel practic și funcționarea politicilor europene de prevenire și de combatere a criminalității informatice” – Raport privind România
În anexă, se pune la dispoziția delegațiilor versiunea declasificată a documentului sus -menționat.
Conținutul acestui document este identic cu cel al versiunii precedente.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 1 DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 18 ianuarie 2016 (OR. en) 13022/1/15 REV 1 RESTREINT UE/EU RESTRICTED GENVAL 46 CYBER 99
RAPORT Sursă: Secretariatul General al Consiliului Destinatar: Delegațiile Subiect: Raport de evaluare privind cea de a șaptea rundă de evaluări reciproce „Punerea în aplicare la nivel practic și funcționarea politicilor europene de prevenire și de combatere a criminalității informatice” – Raport privind România

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 2 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
ANEXĂ

RAPORT DE EVALUARE PRIVIND
CEA DE A ȘAPTEA RUNDĂ DE EVALUĂRI RECIPROCE
„Punerea în aplicare la nivel practic și funcționarea politicilor europene de prevenire și
de combatere a criminalității informatice”
RAPORT PRIVIND ROMÂNIA

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 3 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
Cuprins
1 Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
2 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
3 Chestiuni generale și structuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 11
3.1 Strategia națională de securitate cibernetică ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
3.2 Priorități naționale referitoare la criminalitatea informatică ………………………….. …………………….. 12
3.3 Statistici privind criminalitatea informatică ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
3.4 Bugetul național alocat prevenirii și combaterii criminalității informatice și
sprijinul prin finanțarea din partea UE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
3.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
4 STRUCTURI NAȚIONALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 21
4.1 Autorități judiciare (parchete și instanțe judecătorești) ………………………….. ………………………….. …. 21
4.1.1 Structura internă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 21
4.1.2 Capacitatea de a efectua o urmărire penală încununată de succes și obstacole
în calea acesteia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 23
4.2 Autoritățile de aplicare a legii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 23
4.3 Alte autorități/instituții/ parteneriatul public -privat ………………………….. ………………………….. ……… 25
4.4. Cooperarea și coordonarea la nivel național ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
4.4.1 Obligații juridice sau de politică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 29
4.4.2 Resursele alocate îmbunătățirii cooperării ………………………….. ………………………….. ………………………… 31
4.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 32
5 Aspecte juridice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 36
5.1 Dreptul penal material referitor la criminalitatea informatică ………………………….. ………………….. 36
5.1.1 Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică ………………………….. ………………………….. … 36
5.1.2 Descrierea legislației naționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 37
A/ Decizia -cadru 2005/222/JAI a Consiliului privind atacurile împotriv a sistemelor informatice
și Directiva 2013/40/UE privind atacurile împotriva sistemelor informatice ………………………….. ………… 37
5.2 Chestiuni procedurale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 39
5.2.1 Tehnici de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 39
5.2.2 Criminalistică și criptare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 44
5.2.3 Probe electronice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 46
5.4 Competența ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 49
5.4.3 Competența pentru fapte de criminalitate informatică săvârșite în „cloud” ………………………… 51
5.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 52

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 4 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
6 Aspecte operaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 55
6.1 Atacurile cibernetice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 55
6.1.1 Natura atacurilor cibernetice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 55
6.1.2 Mecanismul de răspuns la atacurile cibernetice ………………………….. ………………………….. ……………….. 56
6.2 Măsuri împotriva pornografiei infantile și a abuzului sexual asupra copiilor online ………… 58
6.2.1 Baze de date informatice de identificare a victimelor și măsuri de evitare
a revictimizării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 58
6.2.2 Măsuri de combatere a exploatării sexuale/abuzului sexual o nline, a sextingului și a
hărțuirii cibernetice ( cyber -bullying ) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 58
6.2.3 Măsuri de prevenire a turismului sexual, a spectacolelor pornografice cu implicarea
copiilor și a altor fapte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 59
6.2.4 Actori și măsuri de combatere a site -urilor internet care co nțin sau diseminează
pornografie infantilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 62
6.3 Frauda cu carduri online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 64
6.3.1 Raportarea online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 65
6.3.2 Rolul sectorului privat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 65
6.4 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 66
7 Cooperarea internațională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 69
7.1 Cooperarea cu agențiile UE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 69
7.1.1 Cerințe formale de a coopera cu Europol/EC3, Eurojust, ENISA ………………………….. ………………………….. …….. 69
7.1.2 Evaluarea cooperării cu Europol/EC3, Eurojust, ENISA ………………………….. ………………………….. …………………… 70
7.1.3 Performanța operațională a echipelor comune de anchetă și a patrulelor informatice …………………….. 71
7.2 Cooperarea dintre autoritățile române și Interpol ………………………….. ………………………….. …………… 72
7.3 Cooperarea cu statele terțe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 73
7.4 Cooperarea cu sectorul privat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 75
7.5. Instrumentele cooperării internaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 75
7.5.1 Asistența judiciară reciprocă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 76
7.5.2 Instrumente de recunoaștere reciprocă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 78
7.5.3 Predarea/extrădarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 78
7.6 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 81
8 Formare, sensibilizare și PREVENIRE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 83
8.1 Formare specifică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 83
8.2 Sensibilizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 86
8.3 Prevenție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 88
8.4 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 91
9 Observații finale și recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 94
9,1. Sugestii din partea României ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 94
9.2 Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 94
9.2.1 Recomandări adresate României ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 95
9.2.2 Recomandări adresate Uniunii Europene, instituțiilor sale și altor state membre …………….. 96
9.2.3 Recomandări adresate Eurojust/Europol/ENISA ………………………….. ………………………….. …………….. 98
Annex A: Programme for the on -site visit and persons interviewed/met ………………………….. 99
Annex B: Persons interviewed/met ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 102
Annex C: List of abbreviations/glossary of terms ………………………….. ………………………….. ……….. 106
Annex D: Romanian Legislation ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 108

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 5 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
Rezumat

Misiunea în România a fost foarte bine organizată, inclusiv la nivel logistic. Autoritățile române
întâlnite au fos t foarte bine pregătite și vizita a decurs într -o atmosferă foarte plăcută și primitoare.
Programul a fost intens și cuprinzător. Echipa de evaluare a avut posibilitatea de a discuta cu
reprezentanți ai diverselor autorități implicate în prevenirea și comb aterea criminalității informatice,
inclusiv cu funcționari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Ministerului
Educației, Institutului Național al Magistraturii, Poliției Naționale, Ministerului Public, CERT -RO,
etc. Toate auto ritățile întâlnite au fost bucuroase să schimbe opinii într -un mod informal cu echipa
de evaluare. Toate autoritățile manifestă un grad înalt de angajament față de prevenirea și
combaterea criminalității informatice.

Abordarea criminalității informatice de către România este împământenită și multidisciplinară.
România este angajată, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, în prevenirea și combaterea
criminalității informatice. România este deosebit de interesată de prevenirea criminalități i informatice
și, de asemenea, de asigurarea respectării legii. Autoritățile naționale întâlnite sunt decise să facă din
România o țară model din punctul de vedere al combaterii criminalității informatice. Serviciul de informații,
CERT -RO, poliția, Ministerul Public și magistratura cooperează între ele. În cadrul vizitei a reieșit
clar că autoritățile polițienești și de urmărire penală conlucrează îndeaproape, cel puțin în ceea ce
privește combaterea crimina lității informatice, și se pot baza pe o practică încetățenită și pe încredere
reciprocă. Serviciul de informații și CERT -RO sunt, de asemenea, foarte implicate în combaterea
incidentelor cibernetice și a criminalității informatice. Toate aceste autorități au părut perfect
conștiente de rolul și competența lor și foarte familiarizate cu rolul lor. Acestor autorități le este
întotdeauna clar (de exemplu, CERT -RO și serviciului de informații) când să contacteze autoritățile
polițienești în cazurile în care o alertă care ar afecta securitatea cibernetică s -ar putea transforma în
comportament infracțional. Coordonarea generală a diferitelor autorități implicate în securitatea
cibernetică este efectuată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică. Totuși, nu a fost clar pentru
echipa de evaluare cine are cu adevărat rolul de coordonator general.

O abordare mai coordonată a statisticilor ar fi, de asemenea, benefică pentru alinierea statisticilor
poliției și procurorilor pentru a avea statistici de încredere referitoare la rezultatul fiecărui caz în parte.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 6 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Începând cu anul 2000, România a fost în prima linie în combaterea criminalității informatice. La
nivel național, au fost create unități specializate încă din 2003 în cadrul poliției și totodată al
Parch etului General, dedicate cercetării și urmăririi penale a criminalității informatice. La nivel
internațional, România este angajată pe multe fronturi: participând în calitate de partener și
furnizând expertiză în cadrul proiectelor UE și ale Consiliului Eu ropei, a impulsionat lucrările
EMPACT în 2012 -2013, participă la toate cele trei domenii ale criminalității informatice din cadrul
EMPACT și în cadrul Comitetului Convenției privind criminalitatea informatică (T -CY) privind
accesul transfrontalier la date și este, de asemenea, membru al Grupului privind dovezile în cloud
înființat în decembrie 2014. Din iunie 2014, România este, de asemenea, vice -președinte al T -CY.
În plus, România găzduiește Oficiul Consiliului Europei la București (C -PROC) care are rolu l de a
asista statele din întreaga lume în consolidarea capacității justiției de a răspunde provocărilor
cauzate de criminalitatea informatică și de probele electronice, având la bază standardele Convenției
de la Budapesta privind criminalitatea informatic ă.

Combaterea criminalității informatice în România face parte dintr -o abordare mai generală a protecției
și garantării securității cibernetice. În România există un cadru juridic coerent, atât la nivel material,
cât și procedural. Punerea în aplicare a Direc tivei 2013/40/UE privind atacurile împotriva sistemelor
informatice ar trebui să îmbunătățească în continuare dreptul român în acest domeniu. Directiva
2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra
copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile a fost pusă în aplicare în mare
măsură. Echipei de evaluare i -au fost prezentate, de asemenea, informații dintr -o propunere legislativă
care vizează, printre altele, asigurarea unui flux de info rmații mai coerent și mai de încredere din
sectorul privat. Cu toate acestea, în cursul vizitei de evaluare, Curtea Constituțională a declarat
neconstituțională legea de punere în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică.

Cooperarea cu sectorul pr ivat are loc ad hoc . S-a explicat, de asemenea, că au loc reuniuni cu poliția
și procurori pentru a instrui sectorul privat cu privire la colectarea informațiilor într -un mod care să
permită utilizarea acestora ca dovezi în instanță. Poliția și sectorul pr ivat cooperează, de asemenea,
destul de mult cu privire la formare (privind, de exemplu, mecanismele de raportare). Cooperarea cu
furnizorii de servicii internet a avut loc prin intermediul asociației române a internet service
providerilor, poliția discutâ nd și informând cu privire la cazuri posibile, modus operandi etc.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 7 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Foarte frecvent, a fost ridicată chestiunea păstrării datelor (data retention), precum și urmările
hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014 de declarare a Dire ctivei
2006/24/CE ca fiind invalidă. Ca urmare a respectivei hotărâri, Curtea Constituțională a României a
declarat neconstituțională și Legea 82/2012 de transpunere a directivei. Datorită faptului că legi
referitoare la păstrarea datelor au fost, de aseme nea, anulate sau declarate neconstituționale în alte
state membre, autoritățile române și -au manifestat îngrijorarea cu privire la impactul negativ al
lipsei unui instrument de reglementare care să creeze obligația sectorului privat de a păstra date. O
astfel de lacună are un impact negativ asupra cercetărilor și urmăririlor penale ale cazurilor de
criminalitate informatică în care datele nu sunt păstrate deloc sau sunt păstrate într -un grad prea
restrâns care nu permite utilizarea loc ca informații operati ve și în niciun caz ca dovezi.

În marja foarte strânsei colaborări dintre poliție și Ministerul Public, judecătorii se organizează, de
asemenea, pentru a -și mări gradul de cunoaștere și disponibilitate pentru cazurile de criminalitate
informatică. Pentru polițiști, procurori și judecători s -au organizat și se organizează în continuare
cursuri de formare în domeniul criminalității informatice. România a demarat un proiect numit
CYBER -EX care vizează înființarea unui centru de expertiză privind criminalitat ea informatică la
nivel național care include polițiști, procurori și judecători. Europol/EC3 și Eurojust sunt
binecunoscute și li se solicită asistența.

Ținând seama de abordarea ambițioasă a României și de rolul activ pe care România îl joacă în ceea
ce privește combaterea criminalității informatice și de resursele semnificative pe care țara le -a
alocat în acest scop, avizul evaluatorilor este indiscutabil pozitiv.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 8 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

1 INTRODUCERE
Ca urmare a adoptării Acțiunii comune 97/827/JAI din 5 decembrie 19971, a fost înființat un
mecanism de evaluare a aplicării și a punerii în aplicare pe plan național a angajamentelor
internaționale în domeniul luptei împotriva criminalității organizate. În conformitate cu articolul 2
din acțiunea comună, la 3 octombrie 2013 G rupul de lucru pentru chestiuni generale, inclusiv
evaluare (GENVAL) a decis ca cea de a șaptea rundă de evaluări reciproce să fie dedicată punerii în
aplicare la nivel practic și funcționării politicilor europene de prevenire și de combatere a
criminalită ții informatice.
Alegerea criminalității informatice drept tema celei de a șaptea runde de evaluare reciprocă a fost
salutată de statele membre. Cu toate acestea, întrucât termenul „criminalitate informatică” acoperă o
gamă largă de infracțiuni, s -a convenit ca evaluarea să se axeze asupra infracțiunilor considerate de
statele membre ca necesitând o atenție deosebită. În acest scop, evaluarea acoperă trei domenii
specifice – atacurile cibernetice, abuzul sexual asupra copiilor/pornografia infantilă on line și frauda cu
carduri online – și ar trebui să furnizeze o examinare cuprinzătoare a aspectelor juridice și
operaționale ale abordării criminalității informatice, ale cooperării transfrontaliere și ale cooperării cu
agențiile UE relevante. Directiva 20 11/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a
exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei -cadru 2004/68/JAI a
Consiliului2 (termenul de transpunere – 18 decembrie 2013) și Directiva 2013/40/UE3 privind
atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei -cadru 2005/222/JAI a Consiliului
(termenul de transpunere – 4 septembrie 2015) sunt deosebit de relevante în acest context.

1 Acțiunea comună din 5 decembrie 1997 (97/827/JAI), JO L 344, 15.12.1997, p. 7 -9. 2 JO L 335, 17.12.2011, p. 1. 3 JO L 218, 14.8.2013, p. 8.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 9 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

În plus, Concluziile Consiliului privind strategia de securitate cibernetică din iunie 2013 a UE4 au
anticipat ratificarea rapidă a Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică
(Convenția de la Budapesta)5 din 23 noiembrie 2001 de către toate statele membre și evidențiază în
preambulul ac estora faptul că „UE nu face apel la crearea de noi instrumente juridice internaționale
pentru aspectele cibernetice”. Convenția este completată de un Protocol privind actele de natură
rasistă și xenofobă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice6.

Experiența evaluărilor trecute arată că statele membre vor fi în poziții diferite în ceea ce privește
punerea în aplicare a instrumentelor juridice relevante, iar procesul de evaluare actual ar putea
furniza, de asemenea, informații utile statelor membre care este posibil să nu fi implementat toate
aspectele diferitelor instrumente. Totuși, evaluarea se dorește largă și interdisciplinară și nu își
propune să se axeze doar asupra punerii în aplicare a diferitelor instrumente referitoare la
combaterea crimi nalității informatice, ci și asupra aspectelor operaționale din statele membre.

Prin urmare, pe lângă cooperarea cu parchetele, aceasta va include și modul în care autoritățile
polițienești cooperează cu Eurojust, ENISA și Europol/EC3 și modul în care es te canalizat
feedback -ul de la aceste organizații către serviciile polițienești și sociale adecvate. Evaluarea se
axează asupra punerii în aplicare a politicilor naționale cu privire la suprimarea atacurilor
cibernetice, fraudei și pornografiei infantile. Evaluarea acoperă, de asemenea, practici operaționale
din statele membre cu privire la cooperarea internațională și sprijinul acordat persoanelor care cad
victime criminalității informatice.

Ordinea vizitelor în statele membre a fost adoptată de GENVAL la 1 aprilie 2014. România este al
patrulea stat membru evaluat în cursul acestei runde de evaluări. În conformitate cu articolul 3 din
acțiunea comună, Președinția a elaborat o listă de experți în evaluările de efectuat. Statele membre
au numit experți c u cunoștințe practice aprofundate în domeniu, în urma unei cereri scrise adresate
delegațiilor de către președintele GENVAL la 28 ianuarie 2014.
4 12109/13 POLGEN 138 JAI 612 TELECOM 194 PROCIV 88 CSC 69 CIS 14 RELEX 633
JAIEX 55 RECH 338 COMPET 554 IND 204 COTER 85 ENFOPOL 232 DROIPEN 87
CYBER -15 COPS 276 POLMIL 39 COSI 93 DATAPROTECT 94. 5 STCE nr. 185, deschisă spre semnare la 23 noiembrie 2001, intrată în vigoare la 1 iulie 2004. 6 STCE nr. 189, deschisă spre semnare la 28 ianuarie 2003, intrată în vigoare la 1 martie 2006.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 10 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Echipele de evaluare constau în trei experți naționali, sprijiniți de doi funcționari ai Secretariatului
General al Consiliului și de observatori. Pentru cea de a șaptea rundă de evaluări, GENVAL a
convenit asupra propunerii Președinției conform căreia Comisia Europeană, Eurojust, ENISA și
Europol/EC3 ar trebui invitate în calitate de observatori.

Experții în sărcinați cu efectuarea evaluării României au fost dl Philippe Devred (Franța) și dna
Lisanne van Dijk (Țările de Jos). Au fost, de asemenea, prezenți, următorii observatori: dl Michele
Socco (Comisie), dna Anna Danieli (Eurojust) și dl Jaroslav Jakubcek ( Europol/EC3), împreună cu
dl. Francisco Rodriguez Rosales și dl Sławomir Buczma din partea Secretariatului General al
Consiliului.

Prezentul raport a fost elaborat de echipa de experți cu asistența Secretariatului General al
Consiliului, pe baza elementel or care au reieșit în urma vizitei de evaluare, care a avut loc în
România între 19 și 23 ianuarie 2015, și pe baza răspunsurilor detaliate din partea autorităților
române la chestionarul de evaluare, precum și a răspunsurilor detaliate ale acestora la înt rebările
ulterioare.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 11 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

2 CHESTIUNI GENERALE Ș I STRUCTURI
2.1 Strategia națională de securitate cibernetică

Strategia de securitate cibernetică și Planul de acțiune la nivel național privind implementarea
Sistemului național de securitate cibernetică (SNSC) au fost adoptate în România prin Hotărârea
Guvernului nr. 271 (Monitorul Oficial nr. 296 din 23 mai 2013). SNSC reprezintă cadrul general de
cooperare care reunește instituții și autorități publice cu responsabilități și capabilități în domeniu, în
vederea coordonării acțiunilor la nivel național pentru asigurarea securității spațiului cibernetic,
inclusiv prin cooperarea cu mediul academic și cel de afaceri, asociațiile profesionale și organizațiile
neguvernamentale. Misiunea SNSC constă în asigurarea elementelor de cunoaștere, prevenire și
contracarare a amenințărilor, vulnerabilităților și riscurilor specifice spațiului cibernetic care pot
afecta securitatea infrastructurilor cibernetice naționale, inclusiv managementul consecințelor.

SNSC prezintă atât obiective pe termen scurt, cât și obiective pe termen lung, afirmând că țara
depinde de funcționarea rețelelor multiple care structurează viețile și economia cetățenilor săi.
Strategia subliniază, de asemenea, faptul că este necesară cre șterea constantă a nivelurilor de
securitate ale infrastructurii digitale din cauza numărului în creștere și a complexității atacurilor
cibernetice. Că răspuns la această situație, România urmărește să reducă riscurile și să îmbunătățească
cunoștințele, ca pabilitățile și mecanismele de decizie. În această privință, eforturile se vor concentra,
printre altele, asupra următoarelor acțiuni: constituirea și operaționalizarea unui sistem național de
securitate cibernetică; completarea și armonizarea cadrului leg islativ național în domeniu, inclusiv
stabilirea și aplicarea unor cerințe minimale de securitate pentru infrastructurile cibernetice naționale;
dezvoltarea cooperării dintre sectorul public și cel privat, inclusiv prin stimularea schimbului de
informații privind amenințări, vulnerabilități, riscuri referitoare la incidente și atacuri cibernetice;
dezvoltarea capacităților naționale de management al riscului în domeniul securității cibernetice și de
reacție la incidente cibernetice în baza unui program nați onal, inclusiv

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 12 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

crearea unui mecanism eficient de avertizare și alertă la incidentele cibernetice; creșterea nivelului
de reziliență a infrastructurilor cibernetice; dezvoltarea entităților de tipul Centrului Național de
Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT), atât în cadrul sectorului public, cât și în
sectorul privat; derularea unor programe de sensibilizare a populației și dezvoltarea de programe
educaționale obligatorii privind utilizarea sigură a internetului; asigurarea formă rii profesionale
adecvate a practicienilor care își desfășoară activitatea în domeniul securității cibernetice în sectorul
public și privat și dezvoltarea cooperării naționale în domeniul securității cibernetice, inclusiv
participarea la programe internați onale care vizează domeniul securității cibernetice.

2.2 Priorități naționale referitoare la criminalitatea informatică

România a definit prioritățile naționale în ceea ce privește criminalitatea informatică: prevenirea,
capacitatea instituțională, formarea, cooperarea internațională, armonizarea legislației și
consolidarea cooperării cu sectorul privat.

Prevenirea
În domeniul prevenirii, structurile de aplicare a legii organizează evenimente diferite care vizează în
principal sectorul privat, precum și cetă țenii (tineri) pentru a crește gradul de conștientizare cu
privire la pericolele și riscurile puse de acest fenomen. De exemplu, au fost întreprinse următoarele
acțiuni:
ƒ activități în cadrul Zilei Siguranței pe Internet și al Lunii Securității Cibernetice, de exemplu
conferințe, reuniuni, grupuri de lucru la care participă sectorul public și privat;
ƒ proiectul SAFERNET, care vizează pornografia infantilă, urmărind să asigure un mod sigur și
rapid de raportare a activităților de pornografie infantilă desfășur ate pe internet. Proiectul a fost
desfășurat de Poliția Română în colaborare cu ONG -uri.

Capacitatea instituțională
Din 2003, în cadrul Parchetului General și al Poliției Române au fost create unități specializate
pentru a efectua cercetări în domeniul criminalității informatice. Unitățile create în cadrul Poliției
Române au evoluat în ceea ce privește responsabilitățil e, numărul polițiștilor, competențele la nivel
teritorial, resursele și formarea personalului.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 13 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Formarea
Formarea polițiștilor la nivel central este planificată și asigurată anual și include arii principale de
interes. Conceptul de „cursuri comune de f ormare” pentru polițiști, procurori și judecători este
folosit în diferitele evenimente care sunt organizate. Institutul Național al Magistraturii oferă
formare judecătorilor și procurorilor în domeniul securității cibernetice.

Cooperarea internațională
Cooperarea internațională este o prioritate atât la nivel operațional, cu privire la cercetările în curs,
cât și la nivel strategic, pentru a obține armonizarea între prioritățile naționale și standardele
europene și internaționale. Cooperarea operațională are loc, în principal, prin intermediul poliției și
al Ministerului Public specializat (DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism), ținând seama de schimbul de date și de informații necesare pentru
soluționarea oricărui caz. Sunt utilizate instrumente europene și internaționale relevante, precum și
canalele relevante (Europol, Eurojust, Interpol, puncte de contact 24/7 etc.). România a participat în
mod constant la inițiative, proiecte și grupuri de lucru eur opene și internaționale înființate la nivelul
Uniunii Europene, al Consiliului Europei și al altor organizații; de exemplu:
ƒ România a participat ca partener și/sau a contribuit cu expertiză în proiecte comune ale UE și ale
Consiliului Europei (CyberCrime@I PA, CyberCrime@EAP, Project on Cybercrime in Georgia and
Global Action against Cybercrime – Proiectul privind criminalitatea informatică în Georgia și
Acțiunea mondială împotriva criminalității informatice – GLACY).
ƒ În perioada 2012 -2013, România a partici pat în calitate de inițiator la prioritatea privind
criminalitatea informatică a proiectelor EMPACT și în perioada 2014 -2017 România participă la
toate cele trei priorități privind criminalitatea informatică din cadrul proiectelor EMPACT (atacuri
ciberneti ce, cărți de credit și sisteme care au la bază IT). În cadrul acestor proiecte, România are
rolul de inițiator în proiectul referitor la frauda cu cardurile de credit și este coinițiator în cadrul
proiectului referitor la atacurile cibernetice.
ƒ În cadrul C onsiliului Europei, România a participat la lucrările Comitetului Convenției privind
criminalitatea informatică (T -CY)7 privind accesul transfrontalier la date și este în prezent membră
a Grupului privind dovezile în cloud înființat în decembrie 2014.
7 http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/economiccrime/cybercrime/t -cy/transborder%20access/tcy_transbor der_EN.asp?

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 14 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Legislație
În ultimii ani, Ministerul Justiției din România a întreprins un proces cuprinzător de reformă
legislativă în vederea modificării ambelor coduri privind aspectele penale și a revizuirii întregii
legislații în materie penală; aceasta a avut ca rez ultat adoptarea a două coduri noi și a legilor de
punere în aplicare a acestora8. În 2014 aceste legi au intrat în vigoare. În domeniul criminalității
informatice, noile coduri pun în aplicare standarde internaționale, în special pe cele ale Convenției
Consiliului Europei privind criminalitatea informatică. În prezent, Ministerul Justiției analizează
transpunerea Directivei 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind atacurile
împotriva sistemelor informatice, de înlocuire a Deciziei -cadru 2005/222/JAI (directiva). Prin
punerea în aplicare a Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, România a
reușit, în mare măsură, să transpună directiva.

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014, care a declarat Directiva
2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor
generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile
publicului sau de rețele de comunicații publice și de modificare a Directivei 2002/58/CE9 invalidă10,
a avut efecte asupra dispozițiilor esențiale ale Legii nr. 82/2012 de transpunere a directivei în
dreptul român. Drept rezultat, Curtea Constituțională a României a admis excepția de
neconstituț ionalitate privind Legea nr. 82/2012 și a decis că dispozițiile acesteia sunt
neconstituționale (Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014). În urma discuțiilor care au avut loc în cadrul
unui grup de lucru inter -instituțional, se consideră necesară modificarea Cod ului de procedură
penală și a altor legi, de exemplu Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter
personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

8 Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, Legea nr. 135/2010 privind noul Cod de procedură
penală, Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal, Legea nr. 255/2013
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010. 9 JO L 105, 13.4.2006, p. 54. 10 Hotărâre în cauzele conexate C -293/12 și C -594/12.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 15 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

2.3 Statistici privind criminalitatea informatică

Autoritățile române au subliniat faptul că fiecare instituție publică implicată în combaterea
criminalității informatice păstrează statistici în funcție de prioritățile care au nevoie de evidențiere și
de activitățile relevante.

Poliția păstrează statist ici privind criminalitatea informatică într -o structură specializată, pe baza
datelor furnizate de structuri operaționale cu responsabilități în domeniul criminalității informatice.
Aceste statistici sunt colectate lunar și sunt evidențiate în rapoarte de analiză și evaluare. Statisticile
poliției evidențiază cazurile înregistrate (notificări și descoperiri), dar și cazurile soluționate. Sunt
identificate nu numai tipurile de infracțiuni, dar și categoriile de infracțiuni, precum frauda comisă
prin mijloac e de plată electronică împotriva sistemelor informatice și pornografia infantilă prin
sisteme informatice. Următorii indicatori statistici au fost înregistrați în ultimii doi ani:
x 2012: numărul cazurilor penale înregistrate – 2970, numărul punerilor sub ac uzare – 209, numărul
infracțiunilor cercetate – 1615, numărul persoanelor acuzate – 796, numărul persoanelor arestate –
512;
x 2013: numărul cazurilor penale înregistrate – 2944, numărul punerilor sub acuzare – 208, numărul
infracțiunilor cercetate – 1574, n umărul persoanelor acuzate – 627, numărul persoanelor arestate –
273.
Aceste statistici nu pot fi eșalonate în funcție de tipul de infracțiune (de exemplu: acces neautorizat
la sistemele informatice etc.), din cauza sistemelor utilizate pentru evidențierea statisticilor.

În 2013, au fost raportate 3 032 de infracțiuni legate de mediul informatic la nivelul Poliției
Române, reprezentând 0,46% din totalul de 659 832 de infracțiuni raportate. Statisticile colectate în
primele zece luni ale anului 2014 arată 2 451 de infracțiuni legate de mediul informatic raportate la
nivelul Poliției Naționale Române dintr -un total de 548 449 de infracțiuni raportate (0,44%).

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 16 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Statisticile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
(DIICOT) reflectă numărul cazurilor înregistrate în cadrul unității, nu numărul infracțiunilor
săvârșite de fiecare persoană cercetată. Statisticile nu disting între cazurile care privesc infracțiuni
informatice stricto sensu și infracțiuni informatice în sen s larg; astfel, acestea includ infracțiuni
referitoare la falsificarea instrumentelor de plată electronică, skimming (copierea conținutului
benzilor magnetice ale cărților de credit) sau utilizarea instrumentelor de plată electronică
falsificate, inclusiv mediul online, precum și frauda informatică. O analiză concretă a cazurilor
soluționate confirmă o tendință în creștere în statisticile pe 2013 (date standard pentru toate
parchetele), luând act de faptul că numărul cazurilor în așteptarea soluționării din anii anteriori este
în continuare în creștere (1 784 de dosare penale în 2013 în comparație cu 1 602 dosare penale în
2012), dat fiind numărul în creștere al noilor dosare penale (1 836 de dosare penale în 2013
comparativ cu 1 521 de dosare penale în 201 2).

Din punct de vedere statistic, există o creștere a cazurilor soluționate (1 121 de dosare penale în
2013, comparativ cu 852 de dosare în 2012), precum și un număr în creștere al punerilor sub
acuzare (173 de puneri sub acuzare în 2013, comparativ cu 168 de puneri sub acuzare în 2012) și al
numărului persoanelor judecate (351 de persoane acuzate în 2012, comparativ cu 373 de persoane
acuzate în 2013).

La nivelul Ministerului Justiției, statisticile colectate în bazele de date gestionate de Ministerul
Justiției sunt analizate global. Nu există registre separate pentru articolele care incriminează diferite
infracțiuni. Statisticile disponibile în modulul de statistici al bazei de date ECRIS sunt colectate la
nivelul fiecărei instanțe în România. Respectivele date sunt periodic copiate pe serverele
ministerului și în procesul de colectare și copiere a datelor nu sunt implicate alte
organisme/agenții11.
11 Autoritățile române au raportat că, deși situația actuală nu include într -adevăr posibilitatea de
a separa registrele pentru diferite comportamente și circumstanțe oferită de un text juridic,
această problemă va fi rezolvată în viitorul apropiat, întrucât s -au luat deja măsuri pentru
introducerea tuturor circumstanțelor și comportamentelor descrise într -un text juridic oferit de
Codul penal. Aceste măsuri vor fi în curând testate și, într-o etapă ulterioară, puse în aplicare
de către fiecare instanță.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 17 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

3.4 Bugetul național alocat prevenirii și combaterii criminalității
informatice și sprijinul prin finanța rea din partea UE

Poliția Română are un buget separat pentru îndeplinirea unor activități specifice în domeniul
prevenirii și combaterii criminalității, fără a exista secțiuni separate pentru domenii specifice de
criminalitate. Conform dispozițiilor Dire cției financiare a IGPR, bugetul alocat pentru formarea
personalului poliției în școli subordonate și pentru finanțarea Poliției Române nu poate fi separat de
bugetul total anual al instituțiilor vizate. În scopul formării practicienilor implicați în comba terea
criminalității informatice, Institutul Național al Magistraturii a alocat aproximativ 3 500 EUR din
bugetul propriu pentru a forma judecători în domeniul criminalității informatice în 2014.

România a declarat că finanțare din partea UE a fost implic ată în finalizarea câtorva proiecte în
domeniul criminalității informatice. De exemplu, au fost menționate următoarele inițiative:
x proiectul de înființare a Centrului de Excelență CYBER -EX care caută să integreze cunoștințe
și expertiză din mediul privat, mediul academic și autoritățile de aplicare a legii;
x două proiecte privind criminalitatea informatică au fost aprobate în cadrul proiectelor finanțate
de tip ISF (Fondurile pentru securitate internă) și au fost transmise Comisiei Europene.
Obiectivul aces tora este dezvoltarea capacității instituționale, garantarea instrumentelor de
cercetare și desfășurarea programelor de formare.

În plus, Departamentul de informații și protecție internă (DIPI) a pus în aplicare proiectul
„Implementarea unui sistem de ap ărare cibernetică la nivelul Ministerului Afacerilor Interne prin
Departamentul de Informații și Protecție Internă, cod SMIS 32566” cu fonduri europene, care a dus
la înființarea unui cadru unitar pentru monitorizarea în timp real a evenimentelor de securi tate, legat
de o capacitate de intervenție rapidă pentru a micșora impactul.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 18 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Proiectul privind „Sistemul național de combatere a criminalității informatice «Cyber Crime»” a
fost implementat de CERT -RO12. Proiectul a fost finanțat de Fondul social european prin Programul
operațional „Dezvoltarea capacității administrative”. Obiectivul proiectului a fost acela de a crea un
cadru adecvat pentru creșterea capacității de a formula politici publice și de a obț ine o mai bună
reglementare și planificare strategică prin consolidarea parteneriatelor dintre instituții și dintre
instituții publice și reprezentanți ai domeniilor interesate de combaterea criminalității informatice.
Ca parte a proiectului, a fost înfiin țată o echipă română tehnică „Cybercrime”. În același timp,
experți din domeniul tehnic, al dreptului și al politicii publice au prestat muncă de analiză,
documentare și sprijin, care a dus la elaborarea unui set de propuneri din domeniul politicii publice ,
propuneri de documente legislative și propuneri de proceduri pentru combaterea criminalității
informatice. Valoarea inițială a proiectului a fost de 11 103 000 RON, plus 1 665 450 RON
cofinanțare de la beneficiar.

Bugetul celui de al doilea proiect de zvoltat de CERT -RO prin intermediul celui de Al șaptelea
program -cadru, și anume ACDC – Advanced Cyber -Defence Centre (Centrul de Protecție Anti –
Botnet) este de 16 338 803 EUR, 50% din finanțare provenind de la Comisia Europeană. Circa 28
de parteneri din 14 țări europene participă la proiect. Bugetul alocat de CERT -RO este de 470 200
EUR, la care partea română contribuie cu 235 100 EUR.

3.5 Concluzii

x Strategia națională de securitate cibernetică există în România din 2013 și include o serie de
definiții (amenințare cibernetică, incident cibernetic, criminalitate informatică, terorism
cibernetic etc.), obiective, acțiuni, analiza amenințării, Sistemul național de securitate
cibernetică (SNSC) și cooperarea dintre sectorul publi c și cel privat .

12 http://www.cert -ro.eu/proiecte/cybercrime/articol.php?idarticol=708

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 19 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x România a definit, de asemenea, prioritățile naționale în ceea ce privește criminalitatea
informatică, și anume prevenirea, capacitatea instituțională, formarea, cooperarea internațională,
armonizarea legislației, consolidarea cooperării cu sectorul privat și co operarea internațională.
Autoritățile române consideră criminalitatea informatică o amenințare gravă pentru stat și
societate.

x În opinia evaluatorilor, strategia, alături de prioritățile definite în România, oferă o bază solidă
pentru combaterea criminalității informatice. Cooperarea strânsă dintre organizațiile publice
creează o ocazie unică de a implica o gamă largă de entități care conlucrează. Prin urmare, o
gamă largă de actori sunt implicați în combaterea criminalității informatice. Pe de al tă parte,
sectorul privat este mai puțin implicat în abordarea acestui fenomen.

x Totuși, în realizarea respectivelor priorități se pot întâmpina unele dificultăți în ceea ce privește
asigurarea unei legislații coerente. De exemplu, păstrarea datelor nu est e reglementată, la
momentul actual, în legislația națională. Legislația națională de punere în aplicare a Directivei
2006/24/CE privind păstrarea datelor a fost în vigoare până în iulie 2014, când Curtea
Constituțională a României a decis că dispozițiile r eferitoare la păstrarea datelor sunt
neconstituționale, ca urmare a invalidării directivei de către Curtea de Justiție a UE trei luni mai
devreme, care a afirmat că legiuitorul UE și -a depășit limitele impuse de respectarea principiului
proporționalității.

x Aceasta rămâne unul dintre cele mai importante instrumente juridice pentru aplicarea legii, dat
fiind faptul că, în cele din urmă, cele mai multe cercetări în domeniul criminalității informatice
presupun convertirea adreselor IP în detaliile abonatului respectiv. Prin urmare, faptul că nu se
poate face acest lucru paralizează multe eforturi de a cerceta criminalitatea organizată și gravă,
pe lângă criminalitatea informatică, și afectează negativ în mod semnificativ gradul de asistență
pe care România îl poate pune la dispoziția altor țări. Prin urmare, autoritățile române trebuie să
soluționeze această problemă în mod adecvat, deși, în opinia evaluatorilor, acesta nu este numai
o problemă internă la nivelul României, ci trebuie soluționată în primul rând la nivelul UE.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 20 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x Fiecare instituție publică cu responsabilități în ceea ce privește securitatea cibernetică păstrează
statistici referitoare la criminalitatea informatică, în special Ministerul Justiției (numărul
persoanelor condamnate pentru infracțiuni prin încălcarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul
electronic); DIICOT (cazuri de criminalitate informatică) și Poliția Națională (cazuri de
criminalitate informatică). CERT -RO păstrează, de asemenea, statistici detaliate cu privire la
alerte colectate și transmise de sistemele automate.

x În opinia evaluatorilor, par să nu existe statistici complet standardizate pentru actorii (poliție,
procurori, judecători) implicați în cercetări și urmăriri penale din motive practice legate de
criminalitatea informatică . Statisticile referitoare la criminalitatea informatică sunt generate sub
forma unei cifre unice13. Prin urmare, nu sete posibilă împărțirea diferitelor cazuri de
criminalitate informatică în categorii. Ar fi, deci, oportun să existe cifre defalcate în fun cție de
diferitele domenii de criminalitate informatică, de preferință atacuri cibernetice, abuzul asupra
copiilor online și frauda cu carduri online, pentru a obține o imagine mai clară a criminalității
informatice.

x Poliția Română are un buget separat p entru îndeplinirea unor activități specifice în domeniul
prevenirii și combaterii criminalității, dar nu dispune de secțiuni separate pentru domenii
specifice de criminalitate. România a utilizat în mod frecvent finanțare din partea UE pentru a
finaliza pr oiecte în domeniul criminalității informatice. 13 În urma vizitei la faț a locului, echipa de evaluare a primit o explicație conform căreia
statisticile judiciare colectate de către instanțe sunt copiate/încărcate periodic pe serverele
Ministerului Justiției și gestionate de minister, în timp ce datele statistice care se referă la
etapa cercetării, executarea pedepsei, probațiune etc. sunt gestionate de alte autorități. Având
în vedere că aplicația ECRIS include numai date pentru etapa judecății, nu există o corelare
directă între datele colectate în etapa cercetării, care sunt gestionate de alte instituții, și datele
privind persoanele condamnate. Prin urmare, Ministerul Justiției intenționează să obțină în
temeiul POCA 2014 -2020 finanțare pentru un proiect vizând crearea unui sistem de informații
integrat în domeniul justiției, care va facilita colectarea și gestionarea datelor statistice atât
pentru instanțe, cât și pentru parchete.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 21 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

3 STRUCTURI NAȚIONALE
3.1 Autorități judiciare (parchete și instanțe judecătorești)
4.1.1 Structura internă

Ministerul Public este constituit din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și de Justiție, 15
parchete de pe lângă curți de apel, 41 de parchete de pe lângă tribunale (capitale de județe) și 176 de
parchete de pe lângă judecătorii14. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și de Justiție este
constituit din patru structuri componente: Direcți a Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția de urmărire penală și criminalistică și
Secția parchetelor militare15.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a fost
înființată prin Legea nr. 508/2004 ca o structură unică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și de Justiție, fiind specializată în combaterea celor mai grave infracțiuni, precum traficul de
persoane, traficul de dro guri, infracțiuni de terorism, criminalitate informatică, infracțiuni
macroeconomice/financiare. Direcția este condusă de un procuror -șef, asimilat funcției de prim
adjunct al procurorului general, și include următoarele servicii: Serviciul de prevenire și combatere
a criminalității organizate, Serviciul de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri, Serviciul
de prevenire și combatere a criminalității economico -financiare, Serviciul de prevenire și combatere
a infracțiunilor de terorism și a cel or contra siguranței statutului, Serviciul de prevenire și
combatere a criminalității informatice, Serviciul judiciar și Biroul de cooperare, reprezentare și
asistență judiciară internațională. Structura DIICOT este alcătuită din 15 servicii teritoriale și 26 de
birouri teritoriale. Direcția dispune de un total de 280 de procurori, 40 de specialiști și 200 de
membri ai personalului administrativ (grefieri, personal contractual). În temeiul legii nr. 508/2004,
articolul 9, procurorul poate delega anumite act ivități unor ofițeri de poliție judiciară anume
desemnați. Potrivit autorităților române, ar putea fi contraproductiv în domenii în care criminalitatea
informatică este doar ocazională. Totuși, unul sau mai mulți procurori conduc în principal urmărirea
penală specializată a infracțiunilor informatice. 14 A se vedea Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. 15 A se vedea http://www.mpublic.ro/sectii.htm, http://www.pna.ro, http://www.di icot.ro.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 22 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Structura specializată în combaterea criminalității informatice este Serviciul de prevenire și
combatere a criminalității informatice care este condus de un procuror șef, doi procurori șefi
subordonați și pa tru procurori, fiecare dintre ei fiind îndrituiți, prin lege, să exercite personal funcții
de urmărire penală în specializarea relevantă și cazurile desemnate. Infracțiunile care intră în sfera
de competență a acestui serviciu includ: accesul ilegal la un sistem informatic (articolul 360 din
NCP), interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice (articolul 361 din NCP), alterarea
integrității datelor informatice (articolul 362 din NCP), perturbarea funcționării sistemelor
informatice (articolul 3 63 din NCP), transferul neautorizat de date informatice (articolul 364 din
NCP), operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (articolul 365 din NCP), tentativa
la infracțiunile menționate (articolele 360 – 365 din NCP), falsul informatic (ar ticolul 325 din NCP),
pornografia infantilă (articolul 374 din NCP), frauda informatică (articolul 249 din NCP),
efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (articolul 250 din NCP), acceptarea
operațiunilor financiare efectuate în mod fraudulos (a rticolul 251 din NCP), falsificarea de titluri de
credit sau instrumente de plată [articolul 311 alineatul (2) din NCP], punerea în circulație de valori
falsificate (articolul 313 din NCP), deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori
[artico lul 314 alineatul (2) din NCP] [numai dacă fapta este săvârșită de un grup infracțional
organizat (articolul 367 din NCP)] și orice alte infracțiuni.

Sistemul judiciar din România este organizat ca un sistem ierarhic de instanțe, cu un sistem de drept
civil. Conform Constituției și Legii nr. 304/2004 pr ivind organizarea judiciară, instanțele sunt
organizate după cum urmează:
x Înalta Curte de Casație și Justiție ;
x 15 curți de apel;
x 41 de tribunale și Tribunalul București;
x 188 de judecătorii.
Organizarea instanțelor din România nu prevede complete/judecători specializați în materie de
criminalitate informatică.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 23 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

4.1.2 Capacitatea de a efectua o urmărire penală încununată de succes și
obstacole în calea acesteia

Autoritățile române au afirmat că principalele obstacole în cercetarea infracțiunilor informatice sunt
următoarele:
ƒ probleme de ordin tehnic ale echipamentului nou din partea soluțiilor IT&C, sisteme virtuale de
plată care f ac dificilă cercetarea produselor financiare, servicii de anonimizare, soluții de
criptare, chestiuni de ordin tehnic referitoare la probe;
ƒ natura transfrontalieră a criminalității informatice și insuficienta capacitate de cooperare cu
partenerii străini, precum și durata îndelungată pentru obținerea probelor de la jurisdicțiile
străine;
ƒ soluții comune pentru accesarea spațiilor de stocare a datelor din „cloud”;
ƒ problema referitoare la păstrarea datelor care nu este reglementată în legislația națională, în timp
ce instrumentele disponibile pentru obținerea datelor necesare nu permit obținerea rapidă a
datelor și a informațiilor.

4.2 Autoritățile de aplicare a legii

Serviciul de combatere a criminalității informatice din cadrul Direcției de Combatere a
Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române a fost înființat în 2003 printr -un ordin intern al
ministrului afacerilor interne. Respectivul serviciu are respons abilitatea de a preveni și cerceta
criminalitatea informatică, fraudele cu carduri de credit și pornografia infantilă prin internet,
precum și de a percheziționa sistemele informatice, și este format din patru birouri, specializați în
investigarea fraudelo r online și a mijloacelor de plată electronice, investigarea atacurilor
cibernetice, investigarea pornografiei infantile prin internet și efectuarea de percheziții informatice.
Organizarea acestei structuri corespunde priorităților stabilite în domeniul cr iminalității informatice
în cadrul Europol, un birou specializat fiind înființat pentru fiecare domeniu. Respectivul serviciu
dispune de un total de 34 de polițiști și de aproximativ 150 de polițiști la nivel local care își
desfășoară activitatea în dome niul cercetării criminalității informatice. Polițiștii angajați în
structurile centrale și teritoriale au pregătire juridică și informatică, fiind în principal recrutați din
rândul absolvenților Academiei Române de Poliție.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 24 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
National Cybercrime ServiceInternet and credit card fraud SectionOnline Child Exploitation SectionComputer IntrusionsSectionComputer Forensic Section15 BCCOCybercrime Units27 SCCOPolice Officers

Principalele sarcini ale Se rviciului de combatere a criminalității informatice sunt desfășurarea și
coordonarea, împreună cu parchetele, de cercetări în domeniul criminalității informatice,
promovarea de măsuri legale și instituționale pentru îmbunătățirea activităților desfășurate,
cercetarea și strângerea de informații prin internet, asigurarea de programe și echipament de
formare pentru poliție la nivel central și teritorial, elaborarea de proceduri standardizate pentru
activități investigative, asigurarea corectei funcționări a c olaborării interinstituționale, asigurarea
unui parteneriat cu sectorul privat și asigurarea bunei cooperări internaționale.

La nivel teritorial, există, de asemenea, structuri specializate în prevenirea și combaterea
criminalității informatice în cadrul Poliției Naționale Române.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 25 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Activitatea de obținere și prelucrare a probelor digitale este desfășurată de Serviciul de combatere a
criminalității informatice, Institutul Național de Criminalistică (INC) și structuri specializate din
cadrul Serviciului Român de Informații (SRI). Difer ențele se referă la statutul angajaților și la
natura activităților pe care le pot desfășura. Serviciul de combatere a criminalității informatice poate
colecta probe digitale și poate efectua percheziții informatice, în timp ce INC și SRI pun la
dispoziție expertiză în domeniul probelor digitale. Pentru a consolida cooperarea la nivel
operațional 24/7, au fost înființate puncte de contact. În cadrul poliției, există un al doilea punct de
contact 24/7 pentru a oferi asistență punctului de contact din cadrul parchetului. Personalul
desemnat preia sesizările care sosesc și le prelucrează. În plus, Direcția de Combatere a
Criminalității Organizate conține un birou specializat în cercetarea și efectuarea de percheziții
informatice, cu poziții specializate în perc heziții informatice, iar structurile teritoriale au
departamente cu ofițeri specializați în percheziții informatice. În total, sunt 57 de polițiști
specializați în percheziții informatice. De asemenea, în cadrul acesteia sunt angajați specialiști în
prelu crarea și exploatarea informațiilor, în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, IT și în
alte domenii, precum și personal specializat auxiliar și personal economic și administrativ pentru
pozițiile disponibile.

4.3 Alte autorități/instituții/ parten eriatul public -privat

CERT -RO
CERT -RO este o structură independentă, cu expertiză în domeniul securității cibernetice, care
dispune de capacitatea de a preveni, analiza, identifica și răspunde la incidentele de securitate
cibernetică care amenință spațiul cibernetic național. CERT -RO este coordonat de Ministerul pentru
Societatea Informațională și este finanțat integral de la bugetul de stat. Principalele sarcini ale
CERT -RO sunt:
ƒ organizarea și menținerea unei baze de date privind amenințările, vulnerabilitățile și incidentele
de securitate cibernetică identificate sau raportate CERT -RO, tehnicile și tehnologiile folosite
pentru atacuri, precum și bunele practici pentru protecția infrastructurilor cibernetice;

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 26 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

ƒ asigurarea cadrului organizatoric și a suportului tehnic necesar schimbului de informații dintre
diverse echipe de tip CERT, utilizatori, autorități de reglementare, producători de echipamente și
soluții de securitate cibernetică, precum și furnizori de servicii internet;
ƒ asigurarea unui p unct unic de contact pentru colectarea informațiilor și a sesizărilor despre
incidente de securitate cibernetică atât automatizat și securizat, cât și prin comunicare directă,
după caz;
ƒ elaborarea de propuneri legislative pe care le înaintează Ministerului Societății Informaționale
(MSINF) sau Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), privind modificarea cadrului
legislativ în vederea stimulării dezvoltării securității cibernetice a sistemelor ce asigură servicii
de interes public;
ƒ constituirea „Sistem ului de alertă timpurie și informare în timp real” privind incidentele de
securitate cibernetică, ceea ce se constituie în trimiterea de alerte în timp real cu privire la
incidente de securitate cibernetică, emiterea de rapoarte cu privire la distribuția ș i natura
incidentelor și facilitarea colaborării cu autoritățile naționale responsabile în asigurarea
securității cibernetice, în vederea prevenirii și înlăturării efectelor incidentelor;
ƒ sprijinirea serviciilor publice prin: servicii de tip preventiv (anu nțuri privind amenințări sau
vulnerabilități nou -identificate pe plan național și/sau internațional; realizarea, la cerere, de
auditări de securitate și evaluări ale riscurilor sau teste de penetrare; rapoarte privind incidente de
securitate cibernetică ca re ar putea afecta sau implica autorități române), servicii de tip reactiv
(alerte și atenționări privind apariția unor activități suspecte premergătoare atacurilor, gestiunea
incidentelor de securitate cibernetică la nivel național) și servicii de consult anță (pregătirea
echipelor de tip CERT, analize de risc aplicate la nivel local și la nivel național privind
infrastructurile cibernetice).

CERT -RO colectează din surse naționale sau internaționale date referitoare la incidente de securitate
cibernetică și evenimente care afectează sau implică entități din România. Astfel, din momentul în care
incidentul este identificat, pe baza procedurilor interne, CERT -RO desfășoară o serie de acțiuni care
asigură activitatea de răspuns. Mai mult, CERT -RO asigură spri jin organizațional și tehnic pentru
schimbul de informații între diferite entități (autorități naționale, persoane sau companii, echipe de tip
CERT, furnizori de soluții de securitate, furnizori de servicii internet etc.) implicate în incidente de
securita te cibernetică și facilitează ușoara cooperare a acestora.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 27 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

CERT –RO nu are autoritatea legală de a soluționa toate tipurile de incidente de securitate cibernetică,
de exemplu pe cele care apar ca urmare a unor infracțiuni informatice care intră sub respo nsabilitatea
agențiilor de aplicare a legii. Mai mult, incidentele de securitate cibernetică care ar putea constitui
amenințări la adresa securității naționale sunt gestionate de instituții cu competență în acest domeniu
specific. Dacă CERT -RO primește o a stfel de notificare, acesta o trimite autorității adecvate.

Centrul de coordonare a protecției infrastructurilor critice
Centrul de coordonare a protecției infrastructurilor critice joacă rolul de punct de contact național
pentru celelalte state membre al e UE, Comisia Europeană, NATO și alte organizații internaționale
pentru probleme legate de infrastructuri critice. Una dintre responsabilitățile sale este de a asigura
punerea în aplicare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului privind identificarea și dese mnarea
infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora,
precum și managementul rețelei CIWIN la nivel național. Totuși, nu a fost clar pentru echipa de
evaluare dacă există un instrument juridic național ca re prevede atribuții specifice pentru operatorii
infrastructurilor critice și ai sistemelor informatice care să permită împărtășirea informațiilor cu
privire la incidente și evoluții în eventualitatea unui atac cibernetic.

Centre județene de resurse și as istență educațională
Centrele județene de resurse și asistență educațională, situate în județe și în București, joacă un rol
important în prevenirea și combaterea criminalității informatice și în intervenția pentru securitatea
online. Date fiind obiectivele lor, aceste centre contribuie la consilierea victimelor sau potențialelor
victime. Sunt repartizate pe tot teritoriul țării. Un Centru Județean de Resurse și Asistență
Educațională (CJRAE) a fost înființat în fiecare județ, iar în București există Centrul Municipiului
Bucure ști de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE). Aceste unități sunt legate de sistemul
de învățământ preuniversitar. Au personalitate juridică și sunt subordonate Ministerului Educației
Naționale. Acestea reprezintă o instituție specializată în oferirea de educație specială integrată,
coordonarea și monitorizarea serviciilor de educație specifice oferite copiilor/studenților,
profesorilor, părinților și membrilor comunității, pentru a garanta faptul că fiecare are acces la o
educație de calitate și la as istența necesară în această privință.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 28 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Principalele obiective ale CJRAE/CMBRAE sunt acelea de a înscrie toți copiii/tinerii în sistemul
obligatoriu de învățământ și de face ca aceștia să rămână în sistem; de a informa și ghida profesorii
în vederea optimizării profesionale și educaționale; de a lucra cu factorii educaționali implicați în
dezvoltarea personalității studentului/tânărului pentru a -i integra mai bine în școală și în viața
socială și profesională; de a implica părinții în activități speci fice pentru o relație eficientă școală –
familie -comunitate, ca bază pentru adaptarea la școală și integrarea socială a copiilor/tinerilor; și de
a elabora studii privind abandonul școlar, comportamentul juvenil deviant, mediul negativ, activități
extracuric ulare/de petrecere a timpului liber.

Informații
Serviciul Român de Informații este, de asemenea, implicat în prevenirea și combaterea criminalității
informatice, în temeiul Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de
Informa ții, al unor dispoziții din Codul de procedură penală și al unei legislații conexe. Principalele
obiective în domeniul respectiv sunt transmiterea organismelor de urmărire penală de date și informații
care indică pregătirea unui act incriminat de dreptul p enal, în condițiile prevăzute la articolul 61 din
Codul de procedură penală. Totuși, Serviciul Român de Informații nu are atribuții de cercetare penală și
urmărire penală. Serviciul Român de Informații asigură coordonarea tehnică a Consiliului Operativ de
Securitate Cibernetică (COSC) în domeniul securității cibernetice. Serviciul Român de Informații
cooperează îndeaproape cu poliția pentru obținerea și prelucrarea probelor digitale.

ANPDCA
În ceea ce privește responsabilitățile conferite de legislație Aut orității Naționale pentru Protecția
Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), aceasta nu are o autoritate specifică strict legată de
combaterea securității cibernetice. Intervenția sa în acest domeniu are loc din perspectiva generală de a
asigura protecți e și promovarea drepturilor tuturor copiilor. Totuși, în toate mecanismele de cooperare
interinstituționale dedicate acestui aspect, rolul ANPDCA este de a facilita colaborarea și implicarea
structurilor locale în ceea ce privește asigurarea de servicii sp ecializate pentru copii victime ale acestui
fenomen, pentru a -i sprijini și reabilita. În același timp, ANPDCA poate coopera cu alte instituții în ceea
ce privește raportarea cazurilor copiilor care au devenit victime ale acestui fenomen, pentru a iniția
verificări și investigații specifice ale autorităților competente. Date fiind obligațiile care revin cadrului
general de reglementare care asigură protecția și promovarea drepturilor copilului, ANPDCA poate
sprijini promovarea diferitelor acte juridice refe ritoare la acest domeniu, inițiate de alte ministere sau
autorități cu responsabilități distincte în această privință.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 29 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

CYBER -EX
Centrul de Excelență pentru Combaterea Criminalității Informatice (CYBER -EX) a fost înființat ca
un partener viabil între aut oritățile de aplicare a legii, autoritățile judiciare, instituții de educație
superioare sau specializate și societăți private. Centrul a fost creat pentru a integra cunoștințe și
expertiză și pentru a furniza dezvoltare profesională în combaterea criminal ității informatice, prin
utilizarea fondurilor UE (pentru mai multe informații a se vedea capitolul 8.1).

Autoritățile române au raportat, de asemenea, faptul că există parteneriate public/privat cu diferite
instituții private pentru a preveni și combate criminalitatea informatică. De exemplu, a fost
menționat parteneriatul cu Poliția Română și Microsoft RO, scopul fiind acela de a organiza
evenimente de prevenire și de sensibilizare în domeniul criminalității informatice. Celălalt tip de
parteneriat dint re Poliția Română și un ONG (și anume „Salvați copiii”) se referă la pornografie
infantilă pe internet. Există, de asemenea, o reprezentanță a Western Union în România pentru
schimbul de informații.

4.4.Cooperarea și coordonarea la nivel național
4.4.1 Ob ligații juridice sau de politică

Sistemul național de securitate cibernetică (SNSC) reprezintă cadrul general de cooperare între
instituții publice și autoritățile însărcinate din acest domeniu pentru a asigura coordonarea națională
a acțiunilor pentru a asigura securitatea spațiului cibe rnetic. În plus, misiunea SNSC constă în
asigurarea elementelor de cunoaștere, prevenire și contracarare a amenințărilor, vulnerabilităților și
riscurilor specifice spațiului cibernetic care pot afecta securitatea infrastructurilor cibernetice
naționale, i nclusiv managementul. Conform Strategiei de securitate cibernetică a României,
criminalitatea informatică reprezintă una dintre amenințările la adresa spațiului cibernetic, împreună
cu terorismul cibernetic și războiul cibernetic. Pentru a îndeplini sarcin ile respective, Consiliul
Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) a fost înființat la vârful structurilor naționale.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 30 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

COSC include reprezentanți ai: Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale,
Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciul de Informații Externe,
Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază și Oficiului Registrului
Național al Informațiilor Secrete de Stat la nivel de secretari de stat. Președintele COSC este
consili erul prezidențial privind securitatea națională, iar vice -președintele său este consilierul prim –
ministrului pe probleme de securitate națională.

În opinia evaluatorilor, componența COSC nu reflectă toate părțile implicate în combaterea
criminalității in formatice, precum Ministerul Educației. În plus, în ciuda rolului semnificativ pe care
ar trebui să îl joace luând în considerare reprezentanții desemnați, COSC nu are personalitate
juridică și, prin urmare, nu are competențele de a lua decizii referitoare la securitatea cibernetică.
COSC joacă numai un rol de acordare de consultanță și de coordonare între instituțiile competente.
Totuși, COSC face propuneri și recomandări Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT)16 cu
privire la, de exemplu, măsuri de ar monizare a răspunsurilor la amenințări și atacuri cibernetice,
solicitarea de asistență din partea altor state sau organizații și organisme internaționale și răspunsuri
la solicitări de asistență; planuri sau linii de acțiune, în funcție de concluziile la care s -a ajuns și
evoluția spațiului cibernetic; programe privind securitatea cibernetică; politici referitoare la
securitatea cibernetică pentru autorități și instituții publice). Totuși, actele adoptate de CSAT nu au
caracter normativ, ci caracter admini strativ.

Rolul Ministerului Educației între instituțiile cu responsabilități în prevenirea și combaterea
criminalității informatice se bazează, în principal, pe două componente, și anume prevenire și
intervenție, utilizând structurile subordonate (inspect orate școlare, centre județene de psihologie
educațională/centre din București de psihologie educațională, rețeaua de consilieri și psihologi
școlari, casele profesorilor, palatele și cluburile copiilor) și cooperarea cu parteneri educaționali și
părți interesate (ONG -uri, asociații profesionale, alte asociații etc.). Provocarea reprezentată de
prevenirea și combaterea criminalității informatice este abordată la următoarele niveluri:
intracuricular, extracuricular și în afara școlii. 16 CSAT este format din președintele României, în calitate de președinte al CSAT, prim –
ministrul Guvernului României, vicepreședinte al CSAT, ministrul apărării naționale,
ministrul afacerilor interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiției, ministrul
economiei, comerțului și turismului, ministrul finanțelor publice, directorul Serviciului
Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major
General și consilierul prezidențial pentru securitate naț ională.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 31 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Din punctul de veder e al justiției penale, cooperarea interinstituțională este prevăzută între
competențele fiecărei instituții, fiind reglementată de dispoziții juridice, reglementări interne și
protocoale existente între acestea. Pentru fiecare instituție, responsabilitățil e sunt diferite, după cum
urmează:
x poliția răspunde de: primirea de plângeri, culegerea datelor și a informațiilor, desfășurarea
anchetelor, analizarea probelor tehnice și utilizarea de mijloace speciale de investigație;
x Ministerul Public răspunde de: pri mirea de plângeri, desfășurarea de cercetări penale și
instruirea unităților de poliție în sensul adoptării de măsuri speciale de cercetare, precum și de
cooperarea cu instanțele pentru aprobarea măsurilor speciale de cercetare sau restrictive;
x Serviciul d e Informații culege date și informații specifice și le pune la dispoziția poliției sau
procurorilor în vederea investigației.
x instanțele au competența de a autoriza utilizarea de măsuri speciale de cercetare sau restrictive
și de a soluționa cauza.

În temeiul Legii nr. 161/2003 referitoare la securitatea sistemelor informatice și la protecția datelor
personale, instituțiile publice și autoritățile însărcinate din acest domeniu, furnizorii de servicii,
ONG -urile și alți reprezentanți ai societății civile d esfășoară activități în comun și programe pentru
prevenirea criminalității informatice. Acestora li se solicită să promoveze politici, practici, măsuri,
proceduri și standarde minime de securitate pentru sistemele informatice și să organizeze campanii
de informare referitoare la criminalitatea informatică și la riscurile la care sunt expuși utilizatorii
sistemelor informatice.

4.4.2 Resursele alocate îmbunătățirii cooperării

Nivelul de resurse, capacitate instituțională și de formare a personalului pus la dispoziție pentru
aplicarea legii este realmente satisfăcător, în opinia autorităților române, având în vedere situația
criminalității informatice din România. Totuși, există cerințe de îmbunătățire în continuare. De
exemplu, la nivelul Serviciului de combatere a criminalității informatice și al unităților teritoriale de
poliție, există soluții hardware și software (software Encase) pentru a efectua activități de
criminalistică informatică.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 32 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Totuși, nu există alocații bugetare speciale la nivelul structurilor de aplicare a legii privind
cooperarea cu sectorul privat, dar în proiectele și evenimentele întreprinse în comun există activități
finanțate, de asemenea, de autoritățile publice.

Ar trebui arătat că în cursul vizitei la CERT -RO, echipa de e valuare a fost informată că statul de
salarii acoperă numai aproximativ 60% din personalul pentru care s -a prevăzut un buget. Centrul
pare să se fi angajat într -o activitate care îl depășește și ar avea de câștigat în mod semnificativ
dintr -o alocare supli mentară a resurselor, care ar putea fi folosite pentru înființarea unui centru de
intermediere telefonică 24/7 și pentru proiecte de monitorizare în timp real.

4.5 Concluzii

y În România sunt implicate în securitatea cibernetică și în criminalitatea inform atică, în special,
un număr de părți interesate. Toate acestea au roluri clare și distincte, incluzând întregul spectru
al criminalității informatice. Cadrul general de cooperare este reprezentat de Sistemul național
de securitate cibernetică (SNSC) care r ăspunde, de asemenea, de abordarea cooperării cu mediul
academic și de afaceri, asociațiile profesionale și organizațiile nonguvernamentale. Consiliul
Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) vizează facilitarea coordonării unitare a SNSC la
nivel central .

y Echipei de evaluare i s -a comunicat în ocazii diferite și de către autorități diferite că
coordonarea între diferitele autorități implicate nu este o problemă și că se desfășoară în
conformitate cu legile, reglementările interne și protocoalele existen te. Există o multitudine de
actori, ceea ce pare să reflecte în mod adecvat abordarea multidisciplinară a criminalității
informatice de către România (de la prevenire, la sensibilizare și aplicarea legii). Aceștia par să
coopereze bine, dar, totuși, a fost dificil de înțeles cine coordonează toate aceste eforturi în
practică. Mai mult, nu toți actorii implicați în combaterea criminalității informatice sunt
reprezentați în mod direct la nivelul COSC, ci la nivel ministerial.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 33 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

y Parlamentului i -a fost prezentat un nou proiect de lege cu privire la securitatea cibernetică, dar
acesta nu a trecut de scrutinul Curții Constituționale ( a se vedea Decizia Nr. 17/2015). După
vizita la fața locului, echipa de evaluare a fost informată că legea a fost declarată
neconstituțională în întregime prin decizia Curții sus -menționată, ceea ce are un efect final
asupra actului legislativ care duce la încetarea procesului legislativ.

y Există o relație strânsă între procurori și poliție, care este prevăzută de lege, dar ca re se și
concretizează la nivel național și regional. Procurorii DIICOT efectuează urmărirea penală în
cazuri referitoare la criminalitatea informatică care cuprinde toate infracțiunile prevăzute în
Convenția de la Budapesta și Directiva 2013/40/UE, cum ar fi infracțiunile dependente de
calculator ( stricto sensu, de exemplu accesul ilegal, împiedicarea funcționării unui calculator,
utilizarea abuzivă de dispozitive etc.) și infracțiunile facilitate de un calculator (falsul
informatic, frauda informatică, po rnografia infantilă, ademenirea unei persoane în vederea
săvârșirii de acte sexuale cu un minor, frauda cu carduri de credit etc.). Serviciului de combatere
a criminalității informatice din cadrul Poliției Române efectuează investigații specializate în
domeniul criminalității informatice. Ambele servicii au competențe și beneficiază de personal la
nivel național și local.

y Nu există judecători numiți pentru a se ocupa de criminalitatea informatică. Prin urmare, în
opinia evaluatorilor, sensibilizarea judec ătorilor cu privire la acest tip de criminalitate necesită
formare periodică.

y Serviciul Român de Informații (SRI) este considerabil implicat în combaterea criminalității
informatice și, deși nu are responsabilități de cercetare penală și urmărire penală, acesta oferă
sprijin, din punct de vedere tehnic (intercepții, expertiză) și cu informații la cerere sau ex officio ,
pentru cercetarea și urmărirea penală desfășurate de procuror. Evaluatorii consideră că această
cooperare strânsă și eficientă în combater ea criminalității informatice ar putea servi drept
exemplu de cele mai bune practici.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 34 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

y Munca și activitatea CERT -RO sunt demne de lăudat și includ atât aspecte referitoare la
securitatea cibernetică, cât și la criminalitatea informatică. Una din sarcini le principale ale
CERT -RO este de a identifica și preveni incidentele de securitate cibernetică care amenință
spațiul cibernetic național. Un proiect extrem de promițător urmărește să realizeze o cooperare
strânsă cu cel mai mare furnizor de servicii inter net din România, ceea ce ar trebui să ducă la
notificarea clienților infectați cu malware, în special a sistemelor compromise din România care
fac parte din botneturi și care sunt utilizate ca proxy pentru efectuarea de atacuri asupra unor
ține din afara ț ării. Implicarea CERT -RO în criminalitatea informatică la nivel național și
internațional ar trebui subliniată, în special dezvoltarea de către CERT -RO atât a unui program
cuprinzător de formare cu privire la prevenirea și combaterea criminalității informa tice, cât și a
unui set de propuneri de politici pentru combaterea criminalității informatice.

y Ținând seama de rolul important pe care îl joacă și de resursele sale bugetare și umane,
evaluatorii consideră că ar trebui făcută o evaluare cu privire la creș terea numărului de angajați
pentru a ajunge la grila de angajați avută în vedere și, prin urmare, pentru a o face mai eficientă.
Acesta este un efort realmente lăudabil, capabil de o prevenire activă foarte eficientă a atacurilor
cibernetice. Prin urmare, în opinia evaluatorilor, eforturile făcute de CERT -RO pentru
combaterea atacurilor cibernetice ar trebui văzute ca exemple de cele mai bune practici.

x Centrul de coordonare a protecției infrastructurilor critice este autoritatea națională competentă
în domeniul protecției infrastructurilor critice. Centrul este responsabil cu punerea în aplicare a
Directivei 2008/114/CE a Consiliului privind identificare a și desemnarea infrastructurilor critice
europene, dar este în continuare neclar dacă există o listă cuprinzătoare a infrastructurilor critice
naționale, dat fiind faptul că cel puțin câteva dintre articolele din proiectul de lege referitor la
securitatea cibernetică, care ar fi trebuit să reglementeze conceptul de „ICIN”, au fost declarate
neconstituționale, așa că proiectul de lege nu va intra în vigoare în viitorul apropiat. Prin
urmare, nu este clar pentru echipa de evaluare dacă există un instrument j uridic național care să
prevadă atribuții specifice pentru operatorii infrastructurilor critice și ai sistemelor informatice
în eventualitatea unui atac cibernetic.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 35 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

y Echipa de evaluare a recunoscut, în timpul vizitei pe teren, că cooperarea cu societăț ile private
este în creștere. Furnizorii de servicii internet cooperează cu CERT -RO pe bază de voluntariat și
există și înțelegeri cu societățile. Autoritățile române au raportat că, ținând seama de
componența COSC, interacțiunea dintre sectorul privat și COSC are loc prin intermediul
instituțiilor care sunt reprezentate în cadrul său, și anume prin intermediul Ministerului pentru
Societatea Informațională și CERT -RO. Totuși, persistă întrebarea cum interacționează sectorul
privat în practică cu acesta astf el încât să permită SNSC să își îndeplinească responsabilitatea
pentru cooperare.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 36 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

4 ASPECTE JURIDICE
4.1 Dreptul penal material referitor la criminalitatea informatică
5.1.1 Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică

La 15 mai 2004, R omânia a fost printre primele state care au ratificat Convenția Consiliului Europei
privind criminalitatea informatică. Legea nr. 161/200317 (Titlul III – Prevenirea și combaterea
criminalității informatice) a pus în aplicare îndeaproape dispozițiile conven ției și a fost folosită de
Consiliul Europei ca lege -model în cadrul a numeroase activități de asistență tehnică18. Dispozițiile
materiale și procedurale ale acestei legi au fost mai târziu încorporate în noile coduri penale.

Din 2006, România a cooperat c u Consiliul Europei în domeniul criminalității informatice,
sprijinind în mod activ promovarea convenției. Experiența legislativă și practică a României a fost
utilizată în multe activități organizate de Consiliul Europei. Cele mai multe din proiectele
Consiliului Europei în acest domeniu au folosit expertiză și personal din România (Poliția Română,
DIICOT, Ministerul Justiției, CERT), iar în perioada 2009 -2013 România a detașat un expert din
cadrul Ministerului Justiției la Consiliul Europei care a exercit at funcția de șef al Unității de
combatere a criminalității informatice.

În urma ofertei Guvernului României din octombrie 2013, Comitetul de Miniștri a decis să înființeze
Oficiul Consiliului Europei la București în domeniul criminalității informatice ( C- PROC). Astfel, la
15 octombrie 2013, la București a fost semnat un Memorandum de înțelegere, care a fost ratificat de
Parlamentul României în martie 2014 (Monitorul Oficial din 2 aprilie 2014)19.

17 Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a
funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al
României, partea I , nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și amendamentele ulterioare. 18 www.coe.int/cybercrime 19 Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Consiliul Europei privind Oficiul Consiliului Europei
în domeniul criminalității informatice din București semnat la București la 15 octombrie 2013 și ratificat prin
Legea nr. 33/2014.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 37 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

La 7 aprilie 2014 C – PROC a devenit operațional. C -PROC din București, România, are rolul de a
asista statele din întreaga lume în consolidarea capacității justiției penale de a răspunde provocărilor
cauzate de criminalitatea informatică și de probele elec tronice, având la bază standardele
Convenției de la Budapesta privind criminalitatea informatică. Aceasta include suport pentru
consolidarea legislațiilor, inclusiv respectarea standardelor statului de drept, a drepturilor omului și
protecția datelor perso nale; pregătirea judecătorilor, procurorilor și polițiștilor; înființarea de unități
specializate în domeniul combaterii criminalității informatice și în domeniul criminalisticii
informatice și întărirea cooperării interinstituționale; promovarea cooperări i dintre sectorul public și
cel privat; protecția copiilor împotriva violenței sexuale săvârșite online și creșterea eficienței
cooperării internaționale. C -PROC, prin funcția sa de consolidare a capacităților, completează
activitatea Comitetului Convenție i privind criminalitatea informatică (T -CY) prin intermediul
căruia statele părți asigură punerea în aplicare a Convenției de la Budapesta. România participă
activ la activitățile Comitetului Convenției privind criminalitatea informatică (T -CY) și din iuni e
2014 deține poziția de vice -președinte.

5.1.2 Descrierea legislației naționale

A/ Decizia -cadru 2005/222/JAI a Consiliului privind atacurile împotriva sistemelor
informatice și Directiva 2013/40/UE privind atacurile împotriva sistemelor informatice

În dreptul român există o legislație bogată în materie de criminalitate informatică20. Decizia -cadru
2005/222/JAI a Consiliului privind atacurile împotriva sistemelor informatice a fost transpusă în
dreptul român. Prin urmare, în Codul penal român (CP) inc riminează următoarele fapte: frauda
informatică (articolul 249), efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (articolul 250),
falsul informatic (articolul 325), accesul ilegal la un sistem informatic (articolul 360), interceptarea
ilegală a unei t ransmisii de date informatice (articolul 361), alterarea integrității datelor informatice
(articolul 362), perturbarea funcționării sistemelor informatice (articolul 363), transferul neautorizat
de date informatice (articolul 364), operațiuni ilegale cu di spozitive sau programe informatice
(articolul 365), actul sexual cu un minor (articolul 220), racolarea minorilor în scopuri sexuale
(articolul 222), pornografia infantilă (articolul 374). 20 Dat fiind numărul mare de pagini implicate, descrierea sa nu a fost inclusă în raport. Pentru
mai multe informații a se vedea anexa D.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 38 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Legea prevede faptul că și tentativele de săvârșire a acestor in fracțiuni se pedepsesc, cu excepția
celor prevăzute la articolele 220, 222 și 325 din CP. Instigarea și complicitatea sunt, de asemenea,
incriminate în temeiul dreptului român. Entitățile juridice, cu excepția autorităților de stat și publice,
pot fi răspu nzătoare penal pentru infracțiuni săvârșite în exercitarea obiectului activității entităților
juridice sau în interesul sau în numele acestora.

În Codul penal nu există o definiție a criminalității informatice, dar aceasta apare în Strategia
națională de securitate cibernetică din motive de politică.

La momentul vizitei la fața locului, România analiza transpunerea Directivei 2013/40/UE. Conform
autorităților române, prin punerea în aplicare a Convenției privind criminalitatea informatică,
România asigu ră, în mare măsură, transpunerea directivei, rămânând ca numai anumite aspecte,
precum necesitatea introducerii de circumstanțe agravante speciale, să fie perfecționate, să fie
clarificate unele definiții și să fie furnizate statistici. Noul Cod penal și d ispozițiile din titlul III,
capitolul 2 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, cu modificările și amendamentele ulterioare, pun în aplicare Convenția
privind criminalitatea informatică și, implicit, și directiva21.

Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării
sexuale a copiilor și a pornografiei infantile

O serie de acte normative au transpus dispoziții ale Directivei 2011/93/UE, în special noul Cod
penal. Totuși, transpunerea nu a fost încă încheiată. Autoritățile române au afirmat că un nou proiect
de lege prin care se transpun dispozițiile rămase este în curs de aprobare și, după dezbaterea
publică, va fi transmis guvernului.
21 În urma vizitei la fața locului, echipa de evaluare a fost informată că legislația română este deja conformă cu
Directiva 2013/40/UE, nefiind necesare modificări legislative suplimentare. România a informat Comisia
Europeană în iuli e 2015 cu privire la transpunerea integrală a directivei.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 39 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

C/ Frauda cu carduri online

Dreptul român combate orice operațiuni financiare efectuate online în mod fraudulos. Conform
articolului 250 din CP, se pedepsesc următoarele acțiun i:
a) efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de
monedă electronică ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui
instrument de plată electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia;
b) acțiuni înfăptuite prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de
date de identificare fictive;
c) transmiterea neautorizată către altă persoană a oricăror date de ident ificare, în vederea efectuării
uneia dintre operațiuni.

4.2 Chestiuni procedurale
5.2.1 Tehnici de cercetare

Codul de procedură penală (articolul 138 din CPP) prevede următoarele metode speciale de
supraveghere sau cercetare:
a) interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță (acoperă
interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin
telefon, sistem informatic sau prin orice alt mijloc de comunicare);
b) accesul la un sistem informatic (pătrunderea într -un sistem informatic sau mijloc de stocare a
datelor informatice fie direct, fie de la distanță, prin intermediul unor programe specializate ori prin
intermediul unei rețele, în scopul de a identifica probe);
c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere (fotografierea persoanelor, observarea sau
înregistrarea conversațiilor, mișcărilor ori a altor activități ale acestora);

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 40 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice (folosirea unor dispozitive ca re determină
locul unde se află persoana sau obiectul la care sunt atașate);
e) obținerea datelor referitoare la tranzacțiile financiare ale unei persoane (operațiunile prin
care se asigură cunoașterea conținutului tranzacțiilor financiare efectuate sau ca re urmează să fie
efectuate prin intermediul unei instituții de credit sau al altei entități financiare, precum și obținerea
de la o instituție de credit sau de la altă entitate financiară de înscrisuri ori informații aflate în
posesia acesteia referitoar e la tranzacțiile sau operațiunile unei persoane);
f) reținerea, predarea sau percheziționarea trimiterilor poștale (verificarea, prin mijloace fizice
sau tehnice, a scrisorilor, a altor trimiteri poștale sau a obiectelor transmise prin orice alt mijloc);
g) utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor (folosirea unei persoane cu o altă
identitate decât cea reală în scopul obținerii de date și informații cu privire la săvârșirea unei
infracțiuni);
h) participarea autorizată la anumite acti vități (înseamnă comiterea unei fapte similare laturii
obiective a unei infracțiuni de corupție, efectuarea de tranzacții, operațiuni sau orice fel de înțelegeri
privind un bun sau privind o persoană despre care se bănuiește că ar fi dispărută, că este vic tima
traficului de persoane ori a unei răpiri, efectuarea de operațiuni privind droguri, precum și prestarea
unui serviciu, desfășurate cu autorizarea organului judiciar competent, în scopul obținerii de
mijloace de probă);
i) livrarea supravegheată (o teh nică de supraveghere și cercetare prin care se permite intrarea,
tranzitarea sau ieșirea de pe teritoriul țării a unor bunuri în privința cărora există o suspiciune cu
privire la caracterul ilicit al deținerii sau obținerii acestora, sub supravegherea ori cu autorizarea
autorităților competente, în scopul investigării unei infracțiuni sau al identificării persoanelor
implicate în săvârșirea acesteia);

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 41 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

j) obținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații
electronice sau de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât
conținutul comunicațiilor, reținute de aceștia în temeiul legii speciale privind reținerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunic ații electronice și de furnizorii de
servicii de comunicații electronice destinate publicului22.

Există distincții procedurale între metodele speciale de supraveghere și tehnicile speciale de
cercetare, precum și condiții de fond referitoare la tipul de in fracțiune investigată. Supravegherea
tehnică se poate dispune numai în cazul infracțiunilor considerate grave și care sunt enumerate la
articolul 139 alineatul (2). Celelalte tehnici, deși respectă dispozițiile referitoare la necesitatea de a
le utiliza, p ot fi dispuse indiferent de natura infracțiunii comise.

Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când există o
suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni enumerate mai jos,
măsura este proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, date fiind
particularitățile cauzei, importanța informațiilor ori a probelor ce urmează a fi obținute sau
gravitatea infracțiunii și probele nu ar putea fi obținute în alt mod sa u obținerea lor ar presupune
dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a
unor bunuri de valoare. Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracțiunilor contra
securității naționale prevăzu te de Codul penal și de legi speciale, precum și în cazul altor infracțiuni
enumerate în mod special, inclusiv în cazul infracțiunilor care se săvârșesc prin sisteme informatice
sau mijloace de comunicare electronică.
22 A se vedea Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014 a Curții Constituționale referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 82/2012 privind reținerea datelor generate sau
prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii
de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter perso nal și protecția vieții private în
sectorul comunicațiilor electronice și ale art. 152 din Codul de procedură penală.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 42 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Supravegherea tehnică poate fi disp usă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile,
la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi și libertăți competent. În cazul în care apreciază
că cererea este întemeiată, judecătorul de drepturi și libertăți emite mandatul de su praveghere
tehnică (articolul 140 din CPP). Totuși, procurorul poate autoriza, pe o durată de maximum 48 de
ore, măsuri de supraveghere tehnică, având obligația de a sesiza, în termen de cel mult 24 de ore de
la expirarea măsurii, judecătorul de drepturi ș i libertăți, înaintând totodată un proces -verbal de
redare rezumativă a activităților de supraveghere tehnică efectuate și dosarul cauzei.

În conformitate cu articolul 147 din CPP, reținerea, predarea și percheziționarea trimiterilor poștale
se poate dis pune de judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i -ar reveni competența să
judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei
circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procuro rul care a întocmit propunerea,
cu privire la scrisorile, trimiterile poștale sau obiectele trimise ori primite de făptuitor, suspect,
inculpat sau de orice persoană care este bănuită că primește ori trimite prin orice mijloc aceste
bunuri de la făptuitor, suspect sau inculpat ori bunuri destinate acestuia, dacă:
a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni;
b) măsura este necesară și proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, date
fiind particularitățile cauzei, importanța informațiilor sau a probelor ce urmează a fi obținute ori
gravitatea infracțiunii;
c) probele nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar
prejudicia ancheta ori exi stă un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

Conservarea datelor informatice (art. 154)
Dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni, în scopul
strângerii de probe ori identificării făptuitorului, suspectului sau a inculpatului, procurorul care
supraveghează sau efectuează urmărirea penală poate dispune conservarea imediată a anumitor date
informatice, inclusiv a datelor referitoare la traficul informațional, care au fost stocate prin
intermediul unui sistem informatic și care sunt în posesia sau sub controlul unui furnizor de rețele
publice de comunicații electronice sau al unui furnizor de servicii de comunicații electronice
destinate publicului, în cazul în acre există pericolul pierderii sau modificării acestora.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 43 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Conservarea se dispune de procuror din oficiu sau la cererea organului de cer cetare penală, pe o
durată de maximum 60 de zile, prin ordonanță care trebuie să cuprindă menționarea obligației
persoanei sau furnizorului de rețele publice de comunicații electronice sau a furnizorului de servicii
de comunicații electronice destinate pub licului de a conserva imediat datele informatice și de a le
menține integritatea, în condiții de confidențialitate. Măsura conservării poate fi prelungită pe o
durată de maxim 30 de zile.

În cazul în care datele referitoare la traficul informațional se află în posesia mai multor furnizori de
rețele publice de comunicații electronice sau furnizori de servicii de comunicații electronice
destinate publicului, furnizorul în posesia sau sub controlul căruia se află datele informatice are
obligația de a pune, de îndată, la dispoziția organului de urmărire penală informațiile necesare
identificării celorlalți furnizori, în vederea cunoașterii tuturor elementelor din lanțul de comunicare
folosit. Procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală poate , cu încuviințarea
prealabilă a judecătorului de drepturi și libertăți, să solicite unui furnizor de rețele publice de
comunicații electronice ori unui furnizor de servicii de comunicații electronice destinate publicului
transmiterea datelor conservate po trivit legii ori poate dispune ridicarea acestei măsuri. Judecătorul
de drepturi și libertăți soluționează cererile organelor de cercetare penală referitoare la transmiterea
de date în termen de 48 de ore. Până la terminarea urmăririi penale, procurorul es te obligat să
încunoștințeze, în scris, persoanele față de care se efectuează urmărirea penală și ale căror date au
fost conservate.

Strângerea probelor
Prin percheziție în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se înțelege
procedeul de cercetare, descoperire, identificare și strângere a probelor stocate într -un sistem
informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace
tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informațiilor conținute de acestea
(articolul 168 din CPP). În cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța
căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în
grad acesteia poate dispune efectuarea unei percheziții informatice, la cererea procurorului, atunci
când pentru descoperirea și strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau
a unui suport de stocare a datelor informatice. Cererea se soluțione ază în camera de consiliu, fără
citarea părților.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 44 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni
și sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauz ă,
organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot dispune persoanei fizice sau juridice în
posesia căreia se află să le prezinte și să le predea, sub luare de dovadă (art. 170 din CPP).

5.2.2 Criminalistică și criptare

Codul român de procedură penală nu prevede în mod special expertiza criminalistică la distanță.
Cadrul general pentru dispunerea efectuării unei expertize sau pentru efectuarea unei constatări este
prevăzut la articolul 172 din CPP. Efectuarea unei expertize se dispune când pentr u constatarea,
clarificarea sau evaluarea unor fapte sau împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea
adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert. De asemenea, dacă există pericolul
dispariției probelor sau al schimbării unei situații de f apt, sau atunci când este necesară clarificarea
urgentă a faptelor sau împrejurărilor unei cauze, organele de urmărire penală pot dispune prin
ordonanță efectuarea unei constatări. Aceasta este efectuată de un specialist care funcționează în
cadrul organel or judiciare sau de un specialist extern.

Criptarea asigură securitatea și siguranța transmiterii datelor informatice, dar există aspecte care
sunt generate pentru structurile de aplicare a legii în efectuarea anchetelor, pentru identificarea
comunicații lor sau a datelor informatice protejate de criptare, care sunt folosite de suspecți. În cazul
activităților investigative efectuate de structuri polițienești specializate, identificarea datelor
informatice sau a comunicațiilor criptate are loc în cooperare cu posesorul acestora, în măsura în
care acesta/aceasta dorește acest lucru sau este de bună credință. Nu există dispoziții legale
referitoare la criptare prin care să se incrimineze lipsa cooperării posesorului sau circumstanțe
agravante care să poată fi aplicate în astfel de situații.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 45 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Pentru soluționarea cauzelor care implică criptarea datelor sau a comunicațiilor, poliția utilizează
instrumente și aplicații disponibile. Există și o colaborare cu structurile specializate în acest
domeniu din cadrul Se rviciului Român de Informații. La nivelul poliției, aceste activități sunt
anchetate de structura specializată în criminalitate informatică. Cooperarea este, de asemenea,
posibilă cu sectorul privat în soluționarea cauzelor specifice referitoare la criptar e prin furnizarea
sprijinului (aplicațiilor) tehnic(e) autorităților publice. Cooperarea instituțională este efectuată pe
baza cadrului juridic actual și în temeiul acordurilor și protocoalelor de cooperare. Institutul pentru
Tehnologii Avansate (Serviciul Român de Informații) are structuri care desfășoară activități de
cercetare tehnică și științifică în domenii precum informatica și comunicațiile. Conform
protocoalelor de cooperare cu instituțiile competente și pe baza documentelor de autorizare emise
de organele judiciare, Institutul pentru Tehnologii Avansate, prin personal special desemnat, poate
desfășura activități de criminalistică.

Autoritățile române au devenit conștiente de unele probleme legate de criptare în cadrul
constatărilor experților/știi nțifice, există obiecte (dosare, volume de date etc.) cifrate extrem de
complex, au fost identificați algoritmi digitali pentru care nu există atacuri eficiente în lipsa
informațiilor referitoare la parolă sau cheie. Chestiunea a fost abordată prin utiliza rea
instrumentelor disponibile pe piață și prin dezvoltarea de noi instrumente.

Până acum nu s -a înregistrat o cooperare cu societăți private de decriptare.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 46 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

5.2.3 Probe electronice

Codul de procedură penală prevede o definiție a probelor și a mijloacelor de probă, precizând faptul
că proba se obține în procesul penal prin mijloace de probă și este prezentată prin intermediul
mijloacelor de probă prevăzută de lege.
Practica admite fa ptul că „probele electronice” (probele digitale) reprezintă orice element de fapt creat
sau care există într -un mediu electronic (digital) care servește la constatarea existenței sau inexistenței
unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit o infracțiune și la stabilirea circumstanțelor
necesare pentru corecta soluționare a unei cauze. Conform articolului 100 din CPP, în cursul urmăririi
penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe, inclusiv probe electronice, atât în
favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu sau la cerere.

Articolul 197 alin. (1) și (2) din CPP prevede că obiectele care conțin sau poartă o urmă a faptei
săvârșite sunt mijloace materiale de probă (de exemplu un HDD, CD, DV D, router, stick de
memorie sau orice alt echipament), iar obiectele folosite pentru săvârșirea unei infracțiuni sunt
corpuri delicte (de exemplu sistemul informatic folosit). Ținând seama de natura specială a unui
mijloc de probă care este produs, transmi s sau păstrat într -un sistem informatic, CPP a stabilit
norme speciale referitoare la modul în care se desfășoară supravegherea tehnică, modul în care se
efectuează o percheziție informatică și modul în care sunt predate sau păstrate date informatice.

Supravegherea tehnică (articolele 142 -143)
Orice persoană autorizată care realizează activități de supraveghere tehnică are posibilitatea să
asigure semnarea datelor rezultate din măsurile de supraveghere tehnică, utilizând o semnătură
electronică bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
Procurorul sau organul de cercetare penală întocmește un proces -verbal pentru fiecare activitate de
supraveghere tehnică, în care sunt consemnate rezultatele activită ților efectuate care privesc fapta ce
formează obiectul cercetării sau contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, datele de
identificare ale suportului care conține rezultatul activităților de supraveghere tehnică, numele
persoanelor la care se referă, dacă sunt cunoscute, sau alte date de identificare, precum și, după caz,
data și ora la care a început activitatea de supraveghere tehnică și data și ora la care s -a încheiat.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 47 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Orice persoană autorizată care realizează copii ale unui suport de stocare a datelor informatice care
conține rezultatul activităților de supraveghere tehnică are posibilitatea să verifice integritatea
datelor incluse în suportul original și, după efectuarea copiei, să semneze datele incluse în aceasta,
utilizând o semnă tură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de
servicii de certificare acreditat și care permite identificarea neambiguă a persoanei autorizate,
aceasta asumându -și astfel responsabilitatea în ceea ce privește integri tatea datelor.

Percheziția informatică (articolul 168)
Prin percheziție în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se înțelege
procedeul de cercetare, descoperire, identificare și strângere a probelor stocate într -un sistem
informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace
tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informațiilor conținute de acestea. În
vederea executării percheziției dispuse, pentru asigurarea integrității datelor informatice stocate pe
obiectele ridicate, procurorul dispune efectuarea de copii. Dacă ridicarea obiectelor care conțin
datele informatice ar afecta grav desfășurarea activității persoanelor care dețin aceste obiecte,
procurorul poat e dispune efectuarea de copii, care servesc ca mijloc de probă.

Predarea obiectelor, înscrisurilor sau a datelor informatice (art. 170)
În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni
și sunt teme iuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză,
organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot dispune persoanei fizice sau juridice în
posesia căreia se află să le prezinte și să le predea, sub luare de do vadă.

Nu există norme speciale cu privire la admisibilitatea probelor electronice, mai ales dacă acestea
sunt obținute în afara României. Normele obișnuite se aplică indiferent dacă probele sunt colectate
la nivel național sau prin asistență judiciară reciprocă.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 48 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

5.3 Apărarea drepturilor omului/libertăților fundamentale

Comunicarea prin internet și alte mijloace de comunicare este protejată și garantată de dreptul
român. În același timp, datele cu caracter personal sunt protejate de legislația română în vigoare, iar
diseminarea lor ilegală pe internet se sancționează cu amendă.

Constituția României garantează o serie de drepturi și libertăți fundamentale, printre care dreptul la
viața intimă, familială și privată (articolul 26); inviolabilitatea domi ciliului (articolul 27); secretul
corespondenței (articolul 28) și libertatea de exprimare (articolul 30). Respectivele principii
constituționale sunt reflectate, de asemenea, în legislația penală, inclusiv Codul de procedură penală și
Codul penal, prin in criminarea faptelor care încalcă dreptul la domiciliu și viață privată (capitolul IX).

Ținând seama de apartenența României la Consiliul Europei și la Uniunea Europeană, reforma în
materie penală în România a încercat să alinieze legislația în materie p enală la exigențele și
cerințele Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
precum și ale altor instrumente internaționale și comunitare relevante. Prin urmare, Legea nr.
677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera
circulație a acestor date (Monitorul Oficial nr. 790, 12 decembrie 2001) prevede cadrul general
pentru protecția persoanelor, scopul fiind acela de a garanta și proteja libertățile fundamentale și
libertățile persoanelor, în special dreptul la viață privată, familială, cu privire la prelucrarea datelor
cu caracter personal. Activitățile ilegale legate de criminalitatea informatică sunt incriminate de
legislația în vigoare.

Obiectivele noului C od de procedură penală au inclus protecția unitară a drepturilor omului și a
libertăților garantate de Constituție și de instrumentele juridice internaționale, precum și
reglementarea adecvată în legislația penală a obligațiilor internaționale asumate de R omânia. În
ceea ce privește respectarea dreptului la viață privată și corespondență, Codul de procedură penală
prevede norme procesuale referitoare la metode speciale de supraveghere și

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 49 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

cercetare, care îndeplinesc criteriul accesibilității, predictibili tății și proporționalității. Atunci când
se autorizează astfel de măsuri, dreptul penal impune existența unei suspiciuni rezonabile cu privire
la pregătirea unei infracțiuni, respectarea principiului subsidiarității – fiind de menționat caracterul
excepțional al imixtiunii în viața privată – precum și a principiului proporționalității măsurii în
raport cu restrângerea exercitării dreptului la viață privată, legat de specificitatea cauzei, importanța
informațiilor sau a probelor care urmează a fi obținute, s au de gravitatea infracțiunii.

Având același obiectiv de a garanta dreptul prevăzut la articolul 8 din Convenția europeană pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Codul de procedură penală prevede, ca
principiu, obligația proc urorului ca, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, să informeze,
în scris, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în
privința sa.

5.4 Competența
5.4.1 Principii care se aplică pentru anchetarea criminalității informatice

Codul penal face trimitere la principiul personalității legii penale, al realității și al universalității
legii penale. Legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României, prin care
se înțelege întinderea de pământ, marea teritorială și apele cu solul, subsolul și spațiul aerian,
cuprinse între frontierele de stat. Infracțiunea se consideră săvârșită pe teritoriul României și atunci
când pe acest teritoriu ori pe o navă sub pavilion românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în
România s -a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s -a produs, chiar în
parte, rezultatul infracțiunii.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 50 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Legea penală română se aplică, de asemenea, infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului României
de către un cetățean român sau de o persoană juridică română, dacă pedeapsa prevăzută de legea
română este detențiunea pe viață ori închisoarea mai mare de 10 ani. În celelalte cazuri, legea
penală română se aplică infracțiunilor săvârșite în afa ra teritoriului României de către un cetățean
român sau de o persoană juridică română, dacă fapta este prevăzută ca infracțiune și de legea penală
a țării unde a fost săvârșită ori dacă a fost comisă într -un loc care nu este supus jurisdicției niciunui
stat. Punerea în mișcare a acțiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al
parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat
sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În același timp, legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de
către un cetățean străin sau o persoană fără cetățenie, contra statului român, contra unui cetățean
român ori a unei persoane juridice române. Punerea în mișcare a acțiunii penale se face cu
autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție și numai dacă fapta nu face obiectul unei proceduri judici are în statul pe teritoriul căruia s -a
comis. Legea penală română se aplică și altor infracțiuni săvârșite în afara teritoriului României de
un cetățean străin sau o persoană fără cetățenie, care se află de bunăvoie pe teritoriul României, în
următoarele c azuri:
a) s-a săvârșit o infracțiune pe care statul român și -a asumat obligația să o reprime în temeiul unui
tratat internațional, indiferent dacă este prevăzută sau nu de legea penală a statului pe al cărui
teritoriu a fost comisă;
b) s-a cerut extrădarea sau predarea infractorului și aceasta a fost refuzată.

Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față
de acea persoană s -a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar
și sub altă încadrare juridică.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 51 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

5.4.2 Norme aplicabile în caz de conflicte de competență și trimiterea la Eurojust

Decizia -cadru 2009/948/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind prevenirea și soluționarea
conflictelor referitoare la exerc itarea competenței în cadrul procedurilor penale a fost transpusă în
legislația română pe baza Legii nr. 300/2013. Totuși, autoritățile române nu au raportat cazuri în
care să fi apărut această chestiune.

5.4.3 Competența pentru fapte de criminalitate i nformatică săvârșite în
„cloud”

Aceleași norme se aplică pentru a investiga infracțiuni săvârșite în „cloud” ca și infracțiunilor
săvârșite în afara teritoriului României de un cetățean român, de un cetățean străin sau de o
persoană fără cetățenie împotri va statului român, a unui cetățean român sau a unei persoane juridice
române (a se vedea punctul 5.4.1).

5.4.4 Percepția României cu privire la cadrul juridic pentru combaterea criminalității
informatice

Cadrul juridic național face posibilă gestionarea cauzelor referitoare la infracțiuni săvârșite în
străinătate. Totuși, principalul obstacol în calea investigării infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului
național este prezentarea probelor, dat fiind faptul că urmele specifice acestor infracțiuni se găsesc,
parțial, pe teritoriul unui alt stat. Obținerea probelor prin comisii rogatorii este costisitoare, în special
în ceea ce privește timpul necesar pentru desfășurarea anumitor activități. Mai mult, obstacolele pot
include, de asemenea, obținerea date lor de identificare a adreselor IP, conținutul comunicărilor (căsuța
poștală) și supravegherea tehnică și fizică a persoanelor. Deși legislația statelor s -a schimbat ca
rezultat al adoptării de instrumente de cooperare internațională, inclusiv a Convenției de la Budapesta,
structura instituțiilor care răspund de executarea cererilor de asistență judiciară internațională nu a
suferit schimbări reale, nici în ceea ce privește numărul real de persoane desemnate per activitate, nici
în ceea ce privește formarea personalului referitor la noi tipuri de infracțiuni, precum criminalitatea
informatică. Autoritățile române au subliniat, de asemenea, necesitatea de a identifica soluții comune
pentru strângerea de probe electronice, precum accesarea spațiilor de stocare a datelor din „cloud” sau
executarea de percheziții autorizate ale acestor spații.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 52 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

5.5 Concluzii

x România a semnat și a ratificat Convenția privind criminalitatea informatică, fiind una dintre
primele țări din Europa care a făcut acest lucru. Convenția a intrat în vigoare pentru România la
1 septembrie 2004. Modul în care România a pus în aplicare convenția este utilizat de Consiliul
Europei drept lege -model în cadrul a numeroase activități de asistență tehnică. Participarea activă
la T-CY și implicarea în promovarea convenției au avut drept rezultat decizia de a institui C –
PROC în România. În opinia echipei de evaluare, instituirea C -PROC consolidează sprijinul
activ al României pentru promovarea Convenției drept un instrument global.

x Decizia -cadru 20 05/222/JAI a Consiliului privind atacurile împotriva sistemelor informatice a
fost pusă în aplicare în dreptul român. Punerea în aplicare a Convenției privind criminalitatea
informatică a facilitat foarte mult transpunerea Directivei 2013/40/UE privind ata curile
împotriva sistemelor informatice. Autoritățile române au raportat că legislația română este în
concordanță cu directiva.

x Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea abuzului
sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile a fost pusă în
aplicare în mare măsură.

x Combaterea fraudei cu carduri de credi t este abordată în Codul penal român.

x În Codul penal nu există o definiție a criminalității informatice, dar aceasta este definită în
Strategia națională de securitate cibernetică. Prin urmare, tendința este de a utiliza definiția din
Strategia națională de securitate cibernetică, care se referă la orice fapte prevăzute de legea
penală sau de alte dispoziții penale și care prezintă pericol social, sunt săvârșite cu vinovăție,
prin intermediul ori asupra infrastructurilor cibernetice. În consecință, părțil e interesate din
domeniul criminalității informatice pot să nu împărtășească o înțelegere comună amplă a
aceluiași concept.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 53 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x În februarie 2014 au intrat în vigoare noul Cod penal și noul Cod de procedură penală.
Modificările care privesc criminalitatea i nformatică sunt, printre altele, ademenirea unei
persoane în vederea săvârșirii de acte sexuale cu un minor și efectuarea de operațiuni financiare
în mod fraudulos. Metodele de cercetare și activitățile conexe legate de domeniul informaticii
sunt prevăzute în Codul de procedură penală. Cinci dintre cele nouă tehnici de cercetare sunt
definite drept supraveghere electronică, aceasta putând fi impusă numai în cazul unor infracțiuni
considerate grave sau care necesită măsuri specifice. De asemenea, sunt descri se alte activități
legate de domeniul informaticii, cum ar fi perchezițiile informatice, păstrarea datelor informatice
și, în special, utilizarea semnăturilor electronice.

x În pofida cooperării strânse dintre poliție și Serviciul Român de Informații și a eforturilor
acestora în materie de cunoștințe de specialitate, formare și dezvoltare de instrumente tehnice,
criptarea a fost identificată drept unul dintre aspectele care împiedică desfășurarea cu succes a
cercetărilor poliției. În opinia evaluatorilor, l ipsa cooperării cu societățile private la decriptarea
datelor și lipsa unor dispoziții legale pentru incriminarea, cel puțin în cazul infracțiunilor grave, a
împotrivirii persoanelor suspectate de a coopera la deschiderea fișierelor criptate pe computerele
lor ar putea fi menționate ca motive care creează respectivele piedici. Un mod de abordare
pentru sporirea eficienței cercetărilor ar putea fi introducerea conceptului de ordin de decriptare,
care ar trebui elaborat la nivel european pe baza celor mai bu ne practici ale statelor membre.

x România recunoaște faptul că autoritățile de aplicare a legii se confruntă cu dificultăți în ceea ce
privește prezentarea probelor – inclusiv obținerea datelor de identificare a adreselor IP și a
conținutului comunicărilo r (căsuța poștală) – în cazul infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului
național, nu în ultimul rând din cauza implicațiilor transfrontaliere ale criminalității informatice.
O problemă similară cu care se confruntă autoritățile de aplicare a legii se referă la accesarea
spațiilor de stocare a datelor din „cloud”, precum și la utilizarea probelor colectate în străinătate.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 54 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x Dreptul român impune o obligație de a cerceta infracțiunile săvârșite pe teritoriul României. În
plus, Codul penal român prevede temeiuri de jurisdicție pentru multe infracțiuni specifice
săvârșite în afara României. Codul penal român stabilește jurisdicți a cu privire la aproape toate
infracțiunile informatice atunci când sunt săvârșite de cetățeni români în străinătate.

x În timpul vizitei la fața locului, autoritățile române au indicat probleme legate de lipsa unor
dispoziții la nivel european privind adm inistrarea păstrării datelor. Întrucât Curtea de Justiție a
Uniunii Europene a declarat nulă Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a
Consiliului privind păstrarea datelor, acest lucru a afectat dispoziții esențiale din Legea nr.
82/2012 de trans punere a directivei în legislația română. Drept rezultat, Curtea Constituțională a
României a admis excepția de neconstituționalitate privind Legea nr. 82/2012 și a decis că
dispozițiile acesteia sunt neconstituționale. A fost înființat un grup de lucru pe ntru a găsi soluții
la această situație. O nouă lege privind securitatea cibernetică se află în curs de pregătire. În
opinia evaluatorilor, ar trebui luate măsuri la nivelul UE pentru a acoperi lacuna care a rezultat în
urma hotărârii Curții de Justiție, î ntrucât probleme similare ar putea apărea în alte state membre
ale UE ca urmare a punerii în aplicare a directivei declarate nule.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 55 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

5 ASPECTE OPERAȚIONALE
5.1 Atacurile cibernetice
6.1.1 Natura atacurilor cibernetice

Nu există statistici privind atacurile cibernetice asupra sistemelor informatice ale autorităților
publice, dar există statistici generale privind criminalitatea informatică. Instituțiile publice (cum ar
fi instanțele judecătorești, Ministerul Public și po liția) își colectează propriile statistici privind
cercetările și cauzele penale (a se vedea mai multe detalii în capitolul 3.3).

În 2013, CERT -RO a primit următoarele alerte:
1. Numărul total de alerte automate primite: 43 231 149;
2. Numărul total de a drese IP unice extrase din toate alertele: 2 213 426.
Majoritatea alertelor analizate de CERT -RO, din segmentele alertelor automate sau individuale, se
referă la entități din România, victime ale atacurilor/atacatorilor care au profitat de obicei de
vulner abilități tehnice. Principalul obiectiv al atacurilor era de a infecta sistemele informatice cu
diverse aplicații rău -intenționate pentru a le integra în diferite tipuri de botneturi ( zombies ). Aceste
sisteme compromise (victime) sunt adesea utilizate cu r ol de „proxy” pentru desfășurarea altor atacuri
asupra unor ținte din afara României. Există avantaje semnificative pentru atacatorul care utilizează o
astfel de abordare, de exemplu abilitatea de a -și ascunde adevărata identitate și, de asemenea, de a
utiliza un număr mare de computere (în funcție de numărul de sisteme informatice infectate) pentru a
lansa atacurile. Totodată, pe baza analizei tipurilor de malware specifice spațiului cibernetic român și
a tipurilor de sisteme compromise, reiese faptul că c ele mai multe atacuri sunt îndreptate împotriva
unor sisteme învechite, depășite moral, fără posibilități native de securizare (de ex. sisteme afectate de
Conficker) sau care nu sunt actualizate cu ultimele patch -uri/actualizări de securitate.

Potrivit da telor furnizate de autoritățile române, entități române au devenit din ce în ce mai frecvent
ținta amenințărilor de tip APT, respectiv atacuri cibernetice cu un grad ridicat de complexitate,
lansate de grupuri care au capacitatea și motivația de a ataca în mod persistent o țintă în scopul
obținerii anumitor beneficii (de obicei, acces la informații sensibile).

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 56 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

6.1.2 Mecanismul de răspuns la atacurile cibernetice

România aplică principiul legalității în ceea ce privește cercetarea infracțiunilor. Potrivi t articolului
3 din Codul de procedură penală, funcțiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când,
prin lege, se dispune altfel. Prin urmare, pentru o gamă largă de infracțiuni, printre care și
criminalitatea informatică, urmărirea penală s e desfășoară din oficiu. Cu toate acestea, în anumite
circumstanțe, procurorul poate decide să renunțe la urmărirea penală în temeiul articolului 314
alineatul (1) litera (b) din Codul de procedură penală (în cazul infracțiunilor pentru care legea
prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult șapte ani).

Denunțarea activităților ilegale reprezintă o obligație pentru cei care au cunoștință despre astfel de
activități, inclusiv atacurile cibernetice. În temeiul articolului 16 din Legea nr. 365 /2002 privind
comerțul electronic, furnizorii de servicii sunt obligați să informeze de îndată autoritățile publice
competente despre activitățile cu aparență nelegală desfășurate de destinatarii serviciilor lor sau
despre informațiile cu aparență nelegală furnizate de respectivii destinatari [articolul 16 alineatul
(1)]. De asemenea, furnizorii de servicii sunt obligați să întrerupă transmiterea într -o rețea de
comunicații sau stocarea informației furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, în spe cial
prin eliminarea informației sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o rețea de comunicații sau
prestarea oricărui alt serviciu al societății informaționale, dacă aceste măsuri au fost dispuse de o
autoritate publică [articolul 16 alineatul (3)]. Un furnizor de servicii care încalcă condițiile stabilite
la articolul 16 alineatele (1) -(3) din Legea nr. 365/2002 poate fi sancționat cu amendă.

Cu toate acestea, dreptul național nu prevede o atribuție specifică pentru operatorii de infrastructuri
critice și operatorii sistemelor informatice. Absența unor dispoziții legale specifice privind
responsabilitățile referitoare la notificarea, răspunsul, combaterea și eliminarea efectelor
incidentelor de securitate de către autoritățile publice sau entitățil e private, absență care are efectul
de a aduce atingere răspunsului în timp real la astfel de incidente, reprezintă una dintre principalele
dificultăți raportate de autoritățile române în ceea ce privește răspunsul la incidentele de securitate
cibernetică. În acest context, furnizorii de servicii internet răspund uneori cererilor autorităților
publice, iar alteori susțin că se vor produce pierderi materiale sau costuri sporite în cazul în care dau
curs unor astfel de cereri.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 57 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

În cazul în care există indic ii clare ale unor încălcări ale legii, furnizorii de servicii internet dau curs
cererilor statului, dar uneori simpla întârziere în furnizarea răspunsurilor la cereri generează efecte
nedorite. Totuși, echipa de evaluare a fost informată că proiectul de le ge privind securitatea
cibernetică reglementează conceptul de „infrastructuri cibernetice de interes național” (ICIN),
precum și atribuțiile care sunt de competența tuturor deținătorilor de astfel de infrastructuri privind
asigurarea securității rețelei și diminuarea efectelor atacurilor cibernetice.

Denunțarea activităților ilegale (inclusiv a atacurilor cibernetice) poate fi realizată direct, prin fax,
telefon, e -mail sau alte mijloace de comunicare, către parchetele sau secțiile de poliție specializate în
criminalitatea informatică. Poliția a creat un site internet pentru primirea sesizărilor online referitoare
exclusiv la criminalitatea informatică23. Aceste sesizări acoperă toate tipurile de infracțiuni
informatice. Printre principalele dificultăți rapo rtate referitoare la activitatea de răspuns la incidente s –
a numărat lipsa unor reglementări juridice explicite privind responsabilitățile pentru notificarea,
răspunsul, prevenirea și atenuarea incidentelor de securitate cibernetică de către instituțiile p ublice sau
societățile din sectorul privat. Cetățenii au acceptat instrumentul, sute de incidente fiind denunțate
prin intermediul site -ului, lucru care, după verificare, poate constitui baza pentru cercetările penale
sau poate constitui sursa de informați i pentru intelligence . De asemenea, poliția a elaborat un set de
unsprezece proceduri -standard de operare care sprijină punerea în aplicare a legislației privind
criminalitatea informatică, oferind, așadar, un compendiu armonizat de practici pentru utiliza rea de
către toate unitățile de poliție atunci când cercetează infracțiuni informatice.

Printre principalele obstacole cu care autoritățile române se confruntă atunci când răspund la un atac
cibernetic se numără cele referitoare la provocările reprezenta te de noile dispozitive TIC, lipsa unei
legislații privind păstrarea datelor, probele stocate în străinătate în diverse sisteme informatice,
serviciile anonime, soluțiile de criptare, perioada scurtă disponibilă pentru analiza datelor și lipsa
unui răspuns de la anumiți deținători/proprietari ai sistemelor informatice. Cu toate acestea, în
opinia evaluatorilor, simplificarea utilizării SNSC pentru discutarea incidentelor, tendințelor și
evoluțiilor cu reprezentanții sectorului privat ar putea facilita coope rarea cu sectorul privat.
23 www.efrauda.ro.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 58 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

6.2 Măsuri împotriva pornografiei infantile și a abuzului sexual asupra
copiilor online
6.2.1 Baze de date informatice de identificare a victimelor și măsuri de
evitare a revictimizării

Potrivit autorităților române, au fost create baze de date speciale utilizând aplicațiile informatice
Netclean Analyze și C4ALL, aceste aplicații fiind în prezent folosite pentru analiza imaginilor și a
înregistrărilor video care rezultă din cercetări. Aceste baze de date conțin semnături ale HASH MD
5 și PhotoDNA ale fișierelor analizate, organizate în patru categorii, în funcție de un standard de
categorie stabilit prin metodologia cercetării pornografiei infantile prin intermediul sistemelor
informatice. De asemenea, poliția stochează fișier e imagine și video care reprezintă probe ale
pornografiei infantile rezultate în urma unor cercetări specifice. Furnizorii de servicii internet au
obligația de a înlătura materialele ilegale implicând minori pentru a evita revictimizarea.

6.2.2 Măsuri de combatere a exploatării sexuale/abuzului sexual online, a
sextingului și a hărțuirii cibernetice ( cyber -bullying )

În temeiul Codului penal, România incriminează următoarele fapte referitoare la exploatarea
sexuală/abuzul sexual online, sextingul, hărțuire a cibernetică ( cyber -bullying ):
x traficul de minori (articolul 211 din Codul penal);
x exploatarea unei persoane (articolul 182 din Codul penal);
x violul (articolul 218 din Codul penal);
x agresiunea sexuală (articolul 219 din Codul penal);
x actul sexual cu un minor (articolul 220 din Codul penal);
x coruperea sexuală a minorilor (articolul 221 din Codul penal);
x hărțuirea (articolul 208 din Codul penal);
x racolarea minorilor în scopuri sexuale (articolul 222 din Codul penal);
x pornografia infantilă (articolul 374 di n Codul penal).24 24 Conținutul acestora a fost introdus în anexa D.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 59 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

6.2.3 Măsuri de prevenire a turismului sexual, a spectacolelor pornografice
cu implicarea copiilor și a altor fapte

România asigură transpunerea articolului 21 din Directiva 2011/93/UE prin incriminarea, în Codul
penal, a persoanelor c are, cu intenție, determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de
legea penală (articolul 47 – Instigatorul) și/sau care, cu intenție, înlesnesc sau ajută în orice mod la
săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau care promit că vor tăinui bunurile provenite din
săvârșirea infracțiunii sau că vor favoriza pe făptuitor, chiar dacă, după săvârșirea faptei,
promisiunea nu este îndeplinită (articolul 48 – Complicele).

Autoritățile române au raportat că în decursul ultimilor ani s -au înregistrat cazuri de cetățeni străini
condamnați în propriile lor țări pentru pornografie infantilă săvârșită pe internet, care, ulterior, au
venit în România și au desfășurat activități de racolare a minorilor și de abuz sexual asupra
minorilor. Identificare a și cercetarea respectivelor persoane au fost desfășurate pe baza informațiilor
deținute sau a notificărilor primite de la autoritățile străine. Atunci când sunt primite/există date sau
informații despre persoane care călătoresc în România în scopul săvâr șirii unor fapte de exploatare
sexuală a minorilor, respectivele persoane sunt monitorizate pentru a stabili dacă ele călătoresc în
scopul săvârșirii unor infracțiuni și pentru a preveni eventuale activități infracționale. Activitățile de
monitorizare sunt desfășurate, printre altele, cu ajutorul structurilor poliției locale, cu notificarea
țărilor de destinație ale persoanelor suspectate, după caz. Ținând seama de gradul înalt de dificultate
pe care îl presupune dovedirea acestui tip de exploatare sexuală a minorilor, unitatea specializată a
poliției desfășoară activități specifice în mediul online pentru a identifica și cerceta activitatea
infracțională a persoanelor care săvârșesc astfel infracțiuni.

Au fost luate următoarele măsuri pentru a preveni por nografia infantilă online:
x Ministerul Justiției administrează un site internet pe care sunt publicate detaliile liniei telefonice
(telverde) pentru informarea victimelor infracțiunilor, după cum urmează: 0800 800 886, de luni
până vineri, între orele 09.00 – 17.00.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 60 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x Centrul de informare și consiliere Internet Helpline, înființat în cadrul proiectului Safe Internet,
oferă un număr de telefon gratuit (031 80 80 000) și numere la tarif normal (0744 300 476, 0762
639 300, 0722 753 744).
x Complexitatea mediului școlar a făcut necesară crearea unui parteneriat educațional, un caz de
bune practici fiind cooperarea dintre Ministerul Educației Naționale și Asociația Telefonul
Copilului. Centrul de intermediere telefonică, care furnizează servicii sociale, axat pe cop ii,
dispune de un număr de telefon gratuit de asistență, numărul unic european de asistență pentru
copii, 116111.

Ministerul Educației Naționale colaborează cu Asociația Telefonul Copilului la punerea în practică
a Strategiei Ministerului Educației cu pri vire la reducerea fenomenului de violență în unitățile de
învățământ preuniversitar. Această cooperare are drept scop monitorizarea, combaterea și reducerea
crizei din școli, adesea concretizată prin manifestări violente. Copiii și părinții pot semnala
problemele cu care se confruntă prin e -mail, la adresa: telefonulcopilului@gmail.com . În plus,
numărul unic european de asistență pentru copii, 116111, este afișat în fiecare școală într -un loc
vizibil – aproape de intrarea elevilor. Asociația Telefonul Copilului oferă sprijin copiilor care au
nevoie de îngrijire și de protecție, copiilor ale căror drepturi au fost încălcate și părinților care au
nevoie de consiliere, orientând problemele semnalate de inst ituții și organisme și oferind consiliere
psihologică și educațională. Centrul de intermediere telefonică gratuit facilitează comunicarea
dintre Ministerul Educației Naționale și beneficiarii educației (elevi, părinți, entități ale societății
civile), prom ovând inițiativele și politicile în materie de educație ale ministerului.

x Sigur.Info
Programul național Sigur.Info este multianual și este pus în practică de Organizația Salvați Copiii
din România, în parteneriat cu Positive Media Iași și cu Centrul FOCUS – Centrul Român pentru
Copii Dispăruți și Exploatați Sexual, cu finanțare din partea Comisiei Europene (Safer Internet).
Următoarele instituții și organizații s -au implicat în dezvoltarea programului: Ministerul Educației
Naționale, Ministerul pentru Soci etatea Informațională, Autoritatea Națională pentru Administrare
și Reglementare în Comunicații, Asociația Națională a Internet Service Providerilor, Poliția
Română, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Microsoft, UPC,
Orange, Vodafone, Cosmote, Kaspersky Lab, ECDL etc.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 61 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Scopul programului este de a promova siguranța pe internet prin activități multiple, organizate pe
trei niveluri:
1. Conștientizare – sporirea gradului de conștientizare și educarea cu privire la benefi ciile utilizării
noilor tehnologii și măsurile de prevenire a riscurilor disponibile pe internet;
2. O linie de consiliere (helpline) – informare și consiliere permanentă pentru copii și adulți;
3. O linie de raportare (hotline) – pentru raportarea către a utorități a conținutului ilegal.
Așadar, au fost dezvoltate atât instrumente online (jocuri, anunțuri publicitare, înregistrări video), cât și
offline (broșuri specifice grupului țintă: copii, adolescenți, cadre didactice, părinți). De asemenea, au
fost de zvoltate instrumente/resurse în cadrul altor proiecte (de exemplu, proiectul Tineri în Siguranță pe
Internet, materiale video ale CEOP traduse etc.). Programul național Sigur.Info s-a dovedit a avea un rol
important în sporirea gradului de conștientizare de către copii, părinți și cadre didactice a
beneficiilor/avantajelor utilizării internetului și a noilor tehnologii online, precum și a
pericolelor/riscurilor asociate acestora, p rin desfășurarea de campanii naționale de promovare a
siguranței copiilor pe internet și atunci când utilizează telefoane mobile; de asemenea, programul s -a
dovedit deosebit de eficient în activarea unor parteneriate efective între instituțiile menționate anterior.
Până în prezent, de la începutul punerii sale în aplicare, programul a implicat peste 650 de voluntari în
activități, informând peste 43 000 de părinți și cadre didactice și 98 000 de copii cu privire la beneficiile
și riscurile pe care le presup une o utilizare nesupravegheată a internetului de către minori.

x Ghidul școlar
În februarie 2014, în România a fost lansat primul ghid școlar destinat utilizării sigure și eficiente a
internetului, cu scopul de a forma cadrele didactice pentru a -l utiliza în cadrul INSAFE, European
Safer Internet Network (Programul Safer Internet Plu s al Comisiei Europene). Ghidul școlar conține
atât informații teoretice, cât și aplicații practice pentru a promova utilizarea în siguranță a
internetului de către elevi. Scopul acestui ghid este de a furniza resurse ușor de înțeles cadrelor
didactice și adulților care doresc să lucreze cu copiii și tinerii pe tematica utilizării sigure și
eficiente a internetului. Aspectele teoretice sunt întărite de aplicații practice care nu necesită
utilizarea calculatorului sau tehnologiilor avansate. Ghidul cuprinde diferite teme (conținut ilegal,
hărțuirea cibernetică, protecția datelor cu caracter personal etc.), recomandări (pagini privind rolul
școlilor, consilierea cadrelor didactice), activități în sala de clasă (introducere tematică, un set de
lecții, concluzii , materiale suplimentare pentru copii/părinți) și include o componentă de evaluare
(evaluarea activităților desfășurate în sala de clasă, chestionare).

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 62 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x Safernet.ro
Cealaltă inițiativă demnă de menționat este Safernet.ro, un exemplu de site internet care își propune
să asigure o modalitate sigură de raportare rapidă a activităților de pornografie infantilă desfășurate
pe internet. Site -ul este administrat de poliție, în parteneriat cu un ONG.

Deși există atât de multe inițiative și atât de multe organiza ții implicate, în opinia poliției,
rezultatele au demonstrat utilitatea acestei cooperări.

6.2.4 Actori și măsuri de combatere a site -urilor internet care conțin sau
diseminează pornografie infantilă

Potrivit articolului 25 alineatul (2) din Directiva 2077/93/UE, măsura blocării este opțională. Dacă
site-urile internet au conținut ilegal, acestea pot fi blocate sau eliminate de furnizorii de servicii
internet care găzduiesc respectivul conținut, după cum dispune legea, pe baza unei cereri făcute de
organismul competent. În temeiul legii române, poliția le solicită furnizorilor de servicii internet din
România să elimine materialele ilegale cu minori, după verificarea acestora potrivit unor proceduri
speciale. În cazurile în care se descoperă că imaginile sunt găzduite de furnizori de servicii din alte
state, sunt informate autoritățile judiciare din respectivele țări.

Cu toate acestea, autoritățile române au informat că în prezent nu sunt folosite instrumente specifice
pentru a filtra accesul la site -uri care găzduiesc materiale ilegale implicând minori. Totuși, odată ce pe
un anumit site este descoperit conținut ilegal, accesul la site -ul respectiv este blocat. Autoritățile
competente care pot autoriza blocarea accesului și eliminarea materialelor ilegal e implicând minori
sunt poliția și parchetul sau, după caz, instanța judecătorească a cărei competență în materie a fost
stabilită prin dispozițiile legale în vigoare. Sectorul privat este responsabil pentru punerea în aplicare a
măsurilor luate de autorit ățile competente sau prin blocarea sau eliminarea conținutului ilegal. În
general, furnizorii de servicii nu sunt responsabili pentru conținut în cazul serviciilor pe care le
furnizează; persoana care a închiriat sau care utilizează serviciul este responsa bilă pentru conținut.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 63 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Totuși, dacă furnizorii de servicii au cunoștință de orice conținut ilegal, aceștia dispun eliminarea
conținutului respectiv și raportează acest lucru autorităților competente, în vederea cercetării. În
practică, această situație c onstă în verificarea sursei site -ului internet – dacă aceasta ține de
jurisdicția națională – și a naturii ilegale a conținutului prezentat, după care furnizorului de servicii i
se transmite o solicitare de a aplica imediat măsura dispusă (blocare, elimina re etc.).

Nu există proceduri de urgență separate, însă există puncte de contact pentru principalii furnizori de
servicii care sunt utilizate în astfel de cazuri. Autoritățile române au arătat faptul că, în cazul în care
sectorul privat raportează astfel de activități, autoritățile competente dispun imediat măsurile
necesare și cercetarea cazului, în funcție de natura conținutului ilegal. În cazul în care serverul care
găzduiește materialul ilegal se află în afara țării, statul vizat este informat prin in termediul Europol,
prin punctul de contact 24/7 sau prin intermediul rețelei ofițerilor de legătură, în funcție de natura
conținutului și de gravitatea infracțiunii. Un aspect important de care se ține seama la utilizarea
instrumentului prin care un stat e ste informat este etapa cercetării în România. Principalele
instrumente utilizate pentru a solicita măsuri de asistență sunt cererile poliției de conservare și de
comisie rogatorie. Pentru țările din afara UE, principalele instrumente utilizate sunt puncte le de
contact 24/7 și Interpolul.

Pentru a denunța fapte legate de pornografia infantilă pe internet, a fost creat un site internet al
poliției care este administrat în comun cu Organizația Salvați Copiii din România, Positive Media
Iași și Centrul FOCUS – Centrul Român pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual.

În cadrul poliției române există o unitate specializată în prevenirea și cercetarea infracțiunilor de
pornografie infantilă prin internet (în cadrul Serviciului de combatere a criminalității inf ormatice),
iar la nivel local, în fiecare județ, există cel puțin un ofițer numit și format în mod special pentru a
desfășura activități în acest domeniu. Această unitate specializată este formată din șase ofițeri în
total și are următoarele atribuții: ce rcetarea pornografiei infantile prin internet; colectarea și
utilizarea datelor și informațiilor disponibile pe internet privind pornografia infantilă prin
intermediul sistemelor informatice; realizarea de studii, analize și evaluări ale evoluției fenomenu lui
infracțional în domeniu și propunerea

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 64 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

de măsuri corespunzătoare; coordonarea cercetării pornografiei infantile la nivel național; activități de
cooperare cu sectorul privat și cooperare internațională; promovarea unor evenimente de prevenire în
dome niu; activități de identificare a victimelor din materialele pornografice cu minori și gestionarea
bazelor de date speciale. În ceea ce privește pornografia infantilă care nu are legătură cu mediul
online, există structuri specializate în cadrul Direcției de Investigații Criminale a Poliției Române.

6.3 Frauda cu carduri online

În 2012, Serviciul de combatere a criminalității informatice al Poliției Naționale Române (PNR) a
inițiat o investigație privind intruziuni în terminalele POS (Point -of-Sale) și vânzarea de date
privind cărți de credit compromise pe site -uri internet de vânzare automată, activități care s -au
soldat cu pierderi în valoare de 25 000 000 USD pentru industria bancară australiană. PNR a
efectuat activități de supraveghere, investigații sub acoperire și operații sub acoperire online pentru
a-i identifica pe suspecți. Procurorul DIICOT responsabil de cazul respectiv a solicitat și a obținut
de la Tribunalul București circa 100 de mandate de interceptare a datelor telefonice și internet. P NR
a realizat localizări ale turnurilor de telefonie mobilă pentru a identifica locurile din care suspecții
își desfășurau activitatea infracțională, clonarea serverelor autorizate la distanță și interceptări de
date. Ofițeri ai PNR și ai Poliției Federale Australiene (PFA) au realizat teleconferințe săptămânale
care au avut drept rezultat primirea de plângeri, rapoarte criminalistice și informații privind citațiile
obținute de PFA și utilizate în cercetarea penală de către PNR. Ofițeri ai PFA au călătorit în
România pentru a transfera către PNR clonele computerelor compromise folosite drept probe
judiciare, pentru a furniza informații operative și pentru a depune depoziții scrise.

PNR a identificat noi sisteme POS compromise și date privind carduri de cred it compromise
localizate în SUA, Canada, Brazilia și Franța. Agenți ai PNR, PFA, FBI și USSS au participat la
București la reuniuni de coordonare a cazurilor. PFA, FBI și USSS au furnizat autorităților române
informații privind citațiile referitoare la vic timele identificate, precum și jurnalele de acces pentru
autentificare din conturile de e -mail și conturile de utilizator de forum utilizate de suspecți în cadrul
activității lor ilicite. PNR a citat furnizori români de servicii de internet și de telefonie pentru a
identifica suspecții, fiind de o importanță vitală accelerarea fluxului de informații dintre autoritățile
străine de aplicare a legii și PNR.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 65 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

A fost identificată o persoană de cetățenie română, suspectată de gestionarea unui centru de date
care cuprindea servere utilizate de hackeri din toată lumea pentru a lansa atacuri cibernetice. Acesta
era renumit în rândul hackerilor pentru furnizarea de găzduire extrem de sigură ( bulletproof
hosting ). La sfârșitul investigației, au fost efectuate simulta n 34 de percheziții domiciliare. Una
dintre adrese era locul în care se găsea principalul centru de date suspectat utilizat pentru găzduirea
extrem de sigură ( bulletproof hosting ) (au fost confiscate peste 400 TB de date). Centrul de date a
fost desființat . A fost confiscată o sumă de circa 400 000 USD bani lichizi. Au fost cercetate
șaisprezece persoane suspectate, iar șapte au fost arestate.

6.3.1 Raportarea online

Autoritățile române au garantat că activitățile de fraudă cu carduri online sunt raportate autorităților,
iar entitățile din sectorul privat, în special instituțiile financiare, oferă asistență pentru desfășurarea
cercetărilor prin furnizarea datelor necesare autorităților, în conformitate cu legea.

6.3.2 Rolul sectorului privat

În opinia autorităților române, cooperarea dintre autorități și instituțiile financiare este pozitivă sub
toate aspectele în ceea ce privește prevenirea și combaterea fraudelor cu carduri online. Instituțiile
financiare și poliția au stabilit puncte de contact , pentru un schimb de informații rapid și eficace. De
asemenea, instituțiile financiare și reprezentanții autorităților publice realizează formări comune și
activități de sensibilizare.

Posibilele lacune din legislația națională privind aplicarea măsurilor care ar ajuta la îmbunătățirea
securității cibernetice și, prin urmare, la prevenirea criminalității informatice au fost soluționate prin
semnarea unor acorduri de cooperare între insti tuții publice și entități private. Astfel, CERT -RO a
semnat până în prezent peste 20 de astfel de documente cu reprezentanți ai sectorului privat,
inclusiv ai sectorului bancar, care fac schimb de informații pentru a preveni sau a combate efectele
incident elor de securitate din sistemele informatice.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 66 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

6.4 Concluzii

x România colectează anual statistici privind criminalitatea informatică. Acestea cuprind statistici
privind incidentele colectate de CERT -RO și altele, care au o mai mare legătură cu proceduri le
penale în curs, colectate de instanțe judecătorești, de Ministerul Public și de poliție. Cu toate
acestea, nu există o instituție responsabilă de colectarea tuturor statisticilor și de transmiterea
acestora organelor de decizie pentru a realiza o imagin e de ansamblu a acestui fenomen în
România (precum COSC). Evaluatorii consideră că acest lucru ar putea contribui la măsurarea
evoluției criminalității informatice în România și la luarea unor măsuri adecvate.

x România aplică principiul legalității, ceea ce ar putea avea drept rezultat consolidarea politicii
de combatere mai eficace a criminalității informatice. Celălalt exemplu al răspunsului la
criminalitatea informatică este obligația existentă de raportare a activităților ilegale adresată
celor care au cunoștință de astfel de activități, inclusiv de atacuri cibernetice. Cu toate acestea,
nu există dispoziții speciale adresate sectorului privat. În opinia evaluatorilor, o obligație clară
care să precizeze situațiile în care ar fi obligatoriu pentru socie tățile private să genereze un
raport automat ar putea contribui la combaterea criminalității informatice.

x Mai mult, dreptul național nu prevede un rol specific pentru operatorii de infrastructuri critice și
operatorii sistemelor informatice. Totuși, ec hipa de evaluare a fost informată că proiectul de
lege privind securitatea cibernetică reglementează conceptul de „infrastructuri cibernetice de
interes național” (ICIN), precum și atribuțiile care sunt de competența tuturor deținătorilor de
astfel de infr astructuri privind asigurarea securității rețelei și diminuarea efectelor atacurilor
cibernetice. În opinia evaluatorilor, s -ar putea aduce îmbunătățiri în ceea ce privește cooperarea
cu sectorul privat. Cooperarea structurată proactivă cu sectorul bancar ar trebui extinsă la
celelalte sectoare relevante. Organizarea unor reuniuni periodice sau a unei structuri pentru
discutarea incidentelor, a tendințelor și a evoluțiilor cu reprezentanți ai sectorului privat (din
partea băncilor, furnizorilor de servicii de internet și societăților IT) ar putea, de asemenea, să
consolideze această cooperare.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 67 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x Poliția a elaborat un set de proceduri -standard de operare care sprijină punerea în aplicare a
legislației privind criminalitatea informatică, oferind, așadar, un compendiu armonizat de
practici pentru utilizarea de către toate unitățile de poliție atunci când cercetează infracțiuni
informatice. Procedurile au fost pregătite de unitatea centrală a poliției, după consultarea
serviciilor regionale, și acoperă diferite aspecte ale cercetării infracțiunilor informatice, precum
percheziții informatice, interceptarea sau păstrarea datelor informatice stocate, infracțiunile de
pornografie infantilă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice etc.

x România dispune de u n instrument pentru raportarea online a incidentelor de criminalitate
informatică: www.efrauda.ro . Astfel de incidente pot fi raportate de cetățeni în ceea ce privește
toate tipurile de criminalitate informatică. A cestea sunt utilizate de poliția română pentru a
deschide o investigație sau pot servi drept informații operaționale.

x De asemenea, există site -uri create în mod special pentru a combate pornografia infantilă.
Safernet.ro este un exemplu de site internet care își propune să asigure o modalitate sigură de
raportare rapidă a activităților de pornografie infantilă desfășurate pe internet. Proiectul
Sigur.Info este conceput pentru a spori gradul de conștientizare de către copii, părinți și cadre
didactice a be neficiilor/avantajelor utilizării internetului și a noilor tehnologii online, precum și
a pericolelor/riscurilor asociate acestora, prin desfășurarea de campanii naționale de promovare
a siguranței copiilor pe internet și atunci când utilizează telefoane m obile; de asemenea,
programul este conceput pentru a fi foarte eficient în activarea unor parteneriate efective între
instituțiile naționale.

x Potrivit autorităților române, există o sinergie între instrumentele menționate anterior, întrucât
acestea sunt a dministrate de Poliția Română. În eventualitatea unor incidente adresate eronat,
cererea va fi redirecționată către autoritatea competentă în vederea cercetării. Cu toate acestea,
nu s-au înregistrat cazuri de rapoarte adresate eronat. Evaluatorii consider ă raportarea online a
criminalității informatice o abordare lăudabilă, un model similar putând fi avut în vedere pentru
a fi dezvoltat în statele membre.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 68 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x Pornografia infantilă prin intermediul sistemelor informatice are loc în România mai ales prin
distribuirea și schimbul de imagini pe internet. Cazurile de racolare de minori și de producere de
materiale pornografice sunt rare. S -a înregistrat o creștere a numărului de cazuri implicând
distribuirea de imagini, dar producerea de astfel de imagini este scă zută comparativ cu
tendințele internaționale.

x Potrivit autorităților române, furnizorii de servicii internet au obligația de a elimina materialele
ilegale implicând minori, o procedură care există de la intrarea în vigoare a Legii privind
comerțul electr onic în 2002. Totuși, dezvoltarea și utilizarea de către polițiști a unor instrumente
speciale pentru a filtra site -urile internet pentru conținut pornografic implicând minori ar spori
posibilitatea de a utiliza dispozițiile vizate la maximum.

x Autorități le române iau măsuri preventive, inclusiv activități de monitorizare, atunci când se
aduce la cunoștința autorităților că persoane cercetate pentru fapte de exploatare sexuală a
minorilor călătoresc în România în scopul săvârșirii unor infracțiuni și pentr u a preveni
eventuale activități infracționale. Echipa de evaluare a fost informată că nu există dispoziții
pentru astfel de măsuri în cazul opus, astfel încât nu se transmite nicio înștiințare țării de
destinație atunci când există informații că un cetățe an român condamnat pentru orice abuz
sexual grav asupra minorilor călătorește în străinătate, cu excepția cazului în care în hotărârea
judecătorească de condamnare se dispune acest lucru. Evaluatorii consideră că absența unei
opțiuni de a transmite un mesa j în cazul opus lasă loc pentru îmbunătățiri.

x România investește în relația dintre partenerii publici și privați în diverse moduri. O metodă este
schimbul de informații cu partenerii privați cu privire la incidente, măsuri tehnice și posibile
soluții. Poliția și parchetele organizează numeroase conferințe în care partenerii privați dispun
de o platformă pentru a -și comunica abordarea.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 69 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

7 COOPERAREA INTERNA ȚIONALĂ
7.1 Cooperarea cu agențiile UE
7.1.1 Cerințe formale de a coopera cu Europol/EC3, Eurojus t, ENISA

România a creat mediul legal pentru cooperarea cu Eurojust prin punerea în aplicare a Deciziei
2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării
luptei împotriva formelor grave de criminalitate (Ordo nanța nr. 123 din 5 noiembrie 2007) și a
Deciziei 2009/426/JAI a Consiliului privind consolidarea Eurojust (Legea nr. 35 din 19 martie
2012). Dispozițiile actului legislativ sunt organizate în trei rubrici, dedicate măsurilor instituționale
și operaționale necesare pentru schimbul de magistrați de legătură (titlul I), cooperării cu Eurojust
(titlul II) și funcționării rețelelor existente și viitoare la nivel național și la nivelul UE în domeniul
cooperării judiciare (titlul III). Acesta prevede o obligație de a face schimb de informații în temeiul
articolului 13 alineatele (5) -(7) din Decizia consolidată privind Eurojust. De la DIICOT,
informațiile sunt transmise prin intermediul unei conexiuni securizate, în mod structurat, utilizând
modelele create de Euro just.

În cadrul Poliției Naționale Române, există o vastă experiență de cooperare între Europol și Direcția
de Combatere a Criminalității Organizate. Aceasta a vizat mai multe domenii, cum ar fi atacurile
cibernetice, exploatarea sexuală a minorilor pe i nternet și fraudele cu carduri. În plus, în cadrul
EMPACT, România a îndeplinit rolul de inițiator în domeniul fraudelor cu carduri, precum și rolul
de coinițiator în domeniul atacurilor cibernetice. Reprezentanți ai poliției române participă la
evenimente le organizate de Europol/EC3, fie sub formă de seminarii/ateliere, fie sub formă de
reuniuni cu experți din diferite domenii, fie sub formă de reuniuni de coordonare. Reprezentanți ai
Europol au participat la activități desfășurate în România, în anumite o perații, pentru a asigura un
schimb de date eficace și pentru a furniza sprijinul necesar. Reprezentantul poliției române participă
la reuniunile Consiliului de administrație al Europol/EC3 și este inițiatorul proiectului EMPACT
privind fraudele cu carduri de credit. În plus, România conduce alături de alte părți o acțiune
operațională (din 18) și două acțiuni operaționale (din 23) din cadrul planurilor de acțiune
operaționale (PAO) privind fraudele cu carduri de plată online și, respectiv, privind atacuril e
cibernetice. De asemenea, România participă la 29 (din 66) de acțiuni operaționale din cadrul PAO,
precum și la punctele focale ale Europol care desfășoară activități privind aceste trei subpriorități
ale criminalității informatice ( FPs Twins , Cyborg și Terminal ).

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 70 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

CERT -RO colaborează cu ENISA în cadrul unor programe de sprijinire a CERT naționale.
Colaborarea cu ENISA se concretizează în participarea la grupuri de lucru, ateliere și conferințe
privind securitatea cibernetică referitoare la cooperarea di ntre CERT naționale și agențiile de
aplicare a legii, precum exercițiile de securitate cibernetică (CYBER -EX) din 2012 și 2014. CERT –
RO coordonează calendarul activităților desfășurate la nivel național în cadrul ECSM (evenimente
de securitate în luna secu rității cibernetice). Reprezentantul CERT -RO participă la reuniunile
Consiliului de administrație al ENISA. În plus, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne au
participat la exercițiul cibernetic din cadrul evenimentului paneuropean Europa ciberne tică 2014
(CE 2014) organizat de ENISA.

7.1.2 Evaluarea cooperării cu Europol/EC3, Eurojust, ENISA

Potrivit autorităților române, capacitatea Eurojust de a facilita comunicarea cu autoritățile străine și
de a accelera executarea solicitărilor urgente este consolidată de DIICOT. Posibilitatea de finanțare
din partea Eurojust este apreciată de practicieni . Sprijinul pe care Eurojust îl poate oferi este
considerat foarte util în ceea ce privește facilitarea cooperării cu țările terțe. Evaluarea cooperării
dintre autoritățile competente din România și Eurojust este pozitivă; cooperarea constă în
organizarea de reuniuni de coordonare privind cazuri concrete. Este demn de menționat că membrul
național al României la Eurojust este și punctul de contact al Eurojust la Europol/EC3 de la Haga,
fiind și punctul de contact al Eurojust la punctul focal Terminal al Eur opol privind fraudele cu
carduri de plată. Practicienii întâlniți au considerat utilă colectarea de Eurojust a celor mai bune
practici și a jurisprudenței din alte jurisdicții, precum și diseminarea acestor informații în toate
statele membre.

Înființarea Europol/EC3 a adus valoare adăugată în ceea ce privește prevenirea și combaterea
criminalității informatice la nivel european, dar și la nivelul statelor membre. Abordarea integrată a
criminalității informatice în ceea ce privește atacurile cibernetice, fr audele online și pornografia
infantilă prin intermediul sistemelor informatice demonstrează importanța celor trei domenii și
legăturile dintre acestea, în ceea ce privește instrumentele tehnice și juridice de investigare.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 71 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Autoritățile române au remarcat o îmbunătățire în modul în care noile evoluții ale tehnologiei și
modurile de funcționare sunt identificate și prezentate statelor membre pentru a lua măsuri și pentru
a dispune măsuri specifice preventive și investigative. Rapoartele de analiză realizate la nivelul
Europol/EC3 au o valoare ridicată și conțin date integrate din baze de date. Resursele disponibile
statelor membre în special pentru reuniuni de coordonare operaționale sunt de un nivel înalt. Un alt
aspect pozitiv este implicarea sporită a Eur opol/EC3 în cooperarea cu sectorul privat, dar și cu țări
terțe. Autoritățile române au subliniat faptul că Europol/EC3 ar trebui să continue să evalueze noile
tendințe infracționale și să disemineze rezultatele în statele membre, precum și să își îmbunătă țească
capacitățile privind atacurile cibernetice și criminalistica informatică.

Programul ENISA de sprijinire a cooperării operaționale a CERT naționale cu agențiile de aplicare
a legii la nivel național și european reprezintă un bun început. Programul a r trebui să fie continuat și
axat pe schimbul de informații. În prezent, cele două părți, CERT naționale și agențiile de aplicare a
legii, nu cunosc destul de bine atribuțiile, responsabilitățile și limitările celeilalte părți, în special în
ceea ce priveș te realizarea prevenției și a acțiunilor de combatere. Astfel, capabilitățile site -urilor
CERT naționale nu sunt întotdeauna utilizate în mod eficace pentru a sprijini activitatea agențiilor
de aplicare a legii. Potrivit autorităților române, acest lucru s -ar putea schimba prin modificarea
legislației naționale și europene, pentru a introduce obligații specifice de cooperare în vederea
evitării dublării eforturilor și a cheltuielilor. De asemenea, ENISA ar putea elabora un format
standardizat pentru statist icile analizate de CERT pentru ca alertele înregistrate să devină
comparabile și armonizate în întreaga UE.

7.1.3 Performanța operațională a echipelor comune de anchetă și a patrulelor informatice

Autoritățile române au raportat numeroase cazuri de coop erare în materie de criminalitate
informatică cu Europol/EC3 în care cetățeni români erau făptuitorii unor activități ilegale sau în
care cetățeni români, autorități sau instituții private din România erau victime ale criminalității
informatice. Colaborare a a implicat schimburi de date și informații, realizarea de reuniuni
operaționale cu alte state membre sau

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 72 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

cu țări terțe și participarea, alături de biroul mobil al Europol, la activitățile desfășurate în România.
De exemplu, o echipă comună de anchetă privind criminalitatea informatică (atacuri cibernetice și
obținerea de baze de date cu detalii privind carduri de credit) a fost stabilită între Regatul Unit,
Finlanda, Slovenia, România și SUA. De asemenea, au fost desfășurate anchete în cazuri comune de
criminalitate informatică cu alte state membre ale UE sau cu state din afara UE. Experiența
dobândită cu respectiva ocazie a fost pozitivă întrucât au fost stabilite în mod eficace anchete
comune, precum și coordonarea măsurilor de anchetă, a răspunsului rapid în obținerea probelor etc.

A fost acordată finanțare din partea UE (Eurojust sau Europol/EC3) numai pentru sprijinirea
organizării reuniunilor de coordonare cu statele membre ale UE și cu țările terțe.

România participă la Grupul strategic al Uniunii Europene al șefilor unităților naționale ale Europol
de combatere a criminalității din domeniul înaltei tehnologii. Poliția Română participă în calitate de
membru în cadrul Grupului operativ al UE pentru combaterea criminalității informatice (EUCTF ) și
a participat la activitățile grupului de la înființarea acestuia. Conceptul de „patrulă informatică” are
multe avantaje, dar are nevoie de anumite resurse pentru a funcționa bine. La nivelul CERT -RO a
fost dezvoltat un proiect care a avut drept rezult at mai multe propuneri, inclusiv punerea în practică
a conceptului de „patrulă informatică” în cadrul poliției române. În prezent, conceptul de „patrulă
informatică” este utilizat în cadrul poliției române pentru cazuri specifice, dar nu este
instituțional izat și nu este realizat la nivel internațional. Aceste instrumente de cooperare sunt utile
din mai multe motive, inclusiv la instituirea și identificarea cazurilor comune și la obținerea mai
rapidă a probelor. Cu toate acestea, în opinia autorităților rom âne, instrumentele nu sunt destul de
eficace în ceea ce privește criptarea, serviciile anonime, cloudul și cooperarea cu țările terțe.

7.2 Cooperarea dintre autoritățile române și Interpol

Autoritățile române apreciază evenimentele organizate de Interpol și schimbul de date și informații
furnizate de biroul național al Interpol. La invitația Interpol, ofițeri ai acestei unități au participat la
două ateliere organizate de Interpol în cadrul proiectului „Baseline” privind instituirea unei liste de
semnături ale fișierelor conținând materiale pornografice care prezintă minori prepubescenți care
sunt implicați în activități sexuale explicite, această listă urmând să fie pusă ulterior la dispoziția
furnizorilor de servicii internet pentru a bloca prezența onli ne a fișierelor cu semnăturile respective
și pentru a informa autoritățile judiciare competente cu privire la entitățile care inițiază transmisia
de astfel de activități în mediul lor online.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 73 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Din 2010, prin intermediul unității specializate în cercetare a cazurilor de exploatare sexuală a
minorilor pe internet, poliției române i s -a acordat acces la baza de date ICSE a Interpol și aceasta a
început să o utilizeze, desfășurând următoarele activități:
ƒ introducerea de materiale prezentând victime identificat e în România;
ƒ cooperarea cu alți utilizatori pentru a identifica victimele materialelor introduse în ICSE, atât
prin introducerea unor materiale cu victime neidentificate, cât și prin analizarea unor astfel
materiale existente în ICSE.
În 2011, aceeași uni tate a început să utilizeze bazele de date ICACOPS și CPS conținând date și
informații privind entitățile care săvârșesc fapte de pornografie infantilă prin intermediul sistemelor
informatice în medii online specifice (P2P, Tor etc.).

7.3 Cooperarea cu s tatele terțe

Temeiul legal pentru cooperarea cu țările terțe este reprezentat de instrumente internaționale,
precum și de canalul Interpol, punctele de contact 24/7, rețeaua de ofițeri de legătură sau contactele
directe stabilite. Autoritățile române au i ndicat faptul că există țări terțe care sunt furnizori de
activități ilegale, iar lipsa de reacție a acestora în cadrul cooperării internaționale face anumite
investigații imposibile. Europol/EC3 a adus valoare adăugată în cadrul cooperării cu țările terțe prin
resursele disponibile pentru reuniunile de coordonare operaționale și contactele cu respectivele țări
terțe, care pot fi utilizate pentru a asista statele membre.

Cererile de asistență judiciară internațională făcute în cazuri de criminalitate informatică (inclusiv în
cazuri de fraude cu carduri bancare) reprezintă aproape 40% din activitatea de cooperare judiciară
internațională a DIICOT. În perioada 2013 -2014, la nivelul DIICOT s -au înregistrat 262 de cereri,
provenind din alte țări, de asistență judiciară internațională privind criminalitatea informatică. La
rândul său, DIICOT a transmis 397 de astfel de cereri autorităților din alte state.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 74 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

În ceea ce privește relațiile cu țări terțe, în respectiva perioadă s -au înregistrat următoarele cereri.
ȚARA PRIMITE TRANSMISE ALBANIA 1 – AUSTRALIA – 6 BELARUS 1 – BRAZILIA – 2 CANADA – 5 CHINA – 4 COREEA DE SUD 1 2 ELVEȚIA 6 7 FEDERAȚIA RUSĂ 2 2 HONG KONG – 1 ISRAEL – 1 JAPONIA 1 1 LIECHTENSTEIN 2 – MALAYSIA – 2 MEXIC – 3 NIGERIA 5 – NORVEGIA 3 2 NOUA ZEELANDĂ – 2 PALESTINA – 2 PERU – 2 PRINCIPATUL ANDORRA 2 – REPUBLICA DOMINICANĂ – 1 REPUBLICA MOLDOVA – 2 SERBIA 1 – SUA 32 19 TURCIA 2 1 UCRAINA – 3

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 75 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

7.4 Cooperarea cu sectorul privat

Autoritățile române au declarat că cooperarea internațională privind fraudele cu carduri online pentru
cazurile cu implicații transfrontaliere este foarte importantă pentru succesul unei investigații. De
asemenea, cooperarea este posibilă în cazul în care societățile private își au sediul principal într -un
stat terț, dar depinde de organizarea și funcționarea lor. În cazul în care societățile respective
cooperează în conformitate cu statutul și dispoziț iile juridice care li se aplică, schimbul de date și
informații este mai rapid. Birourile societăților private pot face obiectul unor investigații și percheziții.

În timpul vizitei de evaluare, s -a subliniat faptul că cooperarea cu Western Union funcțione ază, de
asemenea, foarte bine, datorită prezenței unui punct de contact în România. În plus, Western Union –
SUA cooperează, de asemenea, bine, mulțumită bunelor relații dintre poliția română și FBI din
SUA. Cu toate acestea, cooperarea cu societățile din do meniul transferului de bani ar putea fi
îmbunătățită. În timpul vizitei, s -a subliniat faptul că reprezentanți ai poliției și ai Ministerului
Public se întâlnesc ad -hoc cu reprezentanți ai sectorului privat pentru a dezbate aspectele tehnice ale
colectării de informații, măsurile care trebuie adoptate pentru a garanta că aceste informații sunt
admisibile în instanță etc.

7.5. Instrumentele cooperării internaționale

În domeniul cooperării în materie penală, România utilizează instrumente multilaterale și bilaterale
la care este parte (tratate ale Consiliului Europei, în special Convenția privind criminalitatea
informatică, Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate, Acordul UE –
Japonia privind asistența judiciară reciprocă, Tratatul b ilateral cu SUA etc.). Pentru a asigura o
cooperare internațională imediată și continuă în ceea ce privește combaterea criminalității
informatice, a fost instituit un punct de contact în cadrul Serviciului de combatere a criminalității
informatice din cadr ul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceste instrumente
sunt foarte importante pentru colectarea probelor digitale și pentru desfășurarea activităților de
investigare în alte jurisdicții. Dificultățile întâmpinate privesc volatil itatea probelor digitale și
probleme legate de „cloud”.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 76 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

7.5.1 Asistența judiciară reciprocă

Cererile de asistență judiciară reciprocă în cazurile de criminalitate informatică sunt executate în
temeiul Legii privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (Legea nr. 302/2004) și
în temeiul dispozițiilor Legii nr. 161/2003. În plus, ținând seama de dispozițiile constituționale care
dispun că tratatele devin parte din dreptul intern după ratificare, diverse tratate regionale și
internaționale pot fi utilizate drept temei legal pentru cooperarea cu UE sau cu țările terțe. În acest
caz, Legea nr. 302/2004 este aplicabilă cooperării judiciare internaționale în materie penală numai
pentru a completa respectivele instrumente în cazurile care nu sunt reglementate de acestea. Dreptul
intern stabilește norme numai atunci când respectivele norme nu sunt deja reglementate de tratatul
internațional sau numai pentru a le completa. Legea nr. 161/2003, care pune în aplicare Convenția
privind criminalitatea in formatică, prevede dispoziții speciale referitoare la cererile în materie de
criminalitate informatică.

În funcție de instrumentele juridice aplicabile, pot fi competente diferite autorități pentru primirea
sau trimiterea de cereri de asistență judiciară internațională în cadrul cercetărilor în materie de
criminalitate informatică. La nivelul UE, sunt încurajate contactele directe dintre autoritățile
judiciare care emit și care execută cererile, indiferent de stadiul în care este emisă cerere (cercetare,
urmărire penală, judecată sau executare). Astfel, procurorii sau judecătorii pot comunica direct,
acest lucru realizându -se în practică.

În cazul țărilor terțe, de obicei în temeiul tratatului juridic aplicabil, pot fi întâlnite două situații în
legătură cu autoritățile centrale competente pentru a trimite/primi cererea de asistență judiciară
reciprocă:
x două autorități centrale: Ministerul Public, pentru cererile de asistență judiciară reciprocă făcute
în timpul etapei cercetării și urmăririi penale, și Mi nisterul Justiției, pentru cererile făcute în
timpul etapei judecății și executării, sau
x o autoritate centrală: Ministerul Justiției, în cazul în care cererea a fost emisă în absența unui
tratat și pe baza reciprocității sau dacă tratatul aplicabil desemne ază Ministerul Justiției drept
autoritate centrală unică.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 77 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

În plus, pentru cererile referitoare la caziere, care sunt înregistrate în mod diferit față de cererile de
asistență judiciară reciprocă, autoritatea centrală este Ministerul Afacerilor Interne.

În ceea ce privește canalele de comunicare, la nivelul UE există un canal direct utilizat între
autoritățile judiciare care emit și care execută cererile. În anumite cazuri, este preferabilă
transmiterea prin intermediul autorităților centrale, în special e de țările care, deși sunt părți la
Convenția din 29 mai 2000 privind asistența judiciară în materie penală între statele membre ale
Uniunii Europene și Protocolul adițional la aceasta, continuă să utilizeze autoritățile centrale. Altfel,
în ceea ce prive ște țările terțe, transmiterea are loc între autoritățile centrale sau chiar prin
intermediul misiunilor diplomatice.

Date statistice privind cazurile de asistență judiciară reciprocă soluționate prin intermediul
Ministerului Justiției25
Anul Active Pasive 2013 15 11 2014 34 12
Cererile de asistență judiciară reciprocă pot fi transmise și prin intermediul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și de Justiție și direct între autoritățile judiciare în ceea ce privește țările UE.
Potrivit statisticilor privind asistența jud iciară reciprocă referitoare la cazurile de criminalitate
informatică cercetate de DIICOT, România a primit 139 de cereri de asistență juridică reciprocă și a
trimis 220 de cereri în 2013, iar în 2014 a primit 140 și trimis 150 de astfel de cereri.

Prin intermediul asistenței judiciare reciproce pot fi solicitate diverse forme de cooperare în ceea ce
privește infracțiunile informatice, în funcție de tipul de infracțiune informatică constituit de
comportamentul ilegal. Majoritatea cererilor se referă la fr aude și falsificări informatice, infracțiuni
legate de carduri de credit și, cel mai recent, încălcări ale drepturilor de autor prin intermediul
sistemelor informatice. În consecință, multe dintre cereri se referă la furnizarea de informații privind
abonații, date privind autentificarea, date privind conținutul (în mai mică măsură), percheziții și
confiscări ale unor sisteme informatice, producerea de documente, interogarea unor martori etc. 25 Aceste date se referă la cererile procesate prin intermediul Min isterului Justiției din România,
exclusiv în calitate de autoritate centrală, după cum se dispune în instrumentele juridice
internaționale.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 78 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Potrivit autorităților române, dificultățile care rezultă la ex ecutarea cererilor apar în general din
cauza diferențelor dintre sistemele juridice și din cauza perioadei premergătoare executării cererii.
În multe cazuri, instrumentul juridic aplicabil sau lipsa unui tratat aplicabil impune transmiterea
prin intermediu l canalelor diplomatice, ceea ce durează mai mult și duce la întârzieri evidente.

7.5.2 Instrumente de recunoaștere reciprocă

Nu sunt furnizate statistici specifice cu privire la aplicarea diferitelor instrumente de recunoaștere
reciprocă. În plus, numai câteva ar fi aplicabile cazurilor de criminalitate informatică. De exemplu,
datele statistice (pentru luna iunie 2014) referitoare la aplicarea Deciziei -cadru 2008/909/JAI arată
că au fost primite șase cereri din partea altor state membre în legătură cu c lonarea cardurilor de
credit (trei cu Italia, una cu Belgia și două cu Polonia).

7.5.3 Predarea/extrădarea

Predarea
Procedura de predare în temeiul Deciziei -cadru privind mandatul european de arestare și
procedurile de predare între statele membre stabilește un contact direct între autoritatea judiciară
emitentă și autoritatea judiciară de executare, aspect preluat de l egislația română. Ministerul
Justiției în calitate de autoritate centrală intervine rar în proces, jucând un simplu rol administrativ.
Autoritățile competente pentru primirea mandatelor europene de arestare sunt parchetele de pe
lângă curțile de apel, în t imp ce autoritățile competente pentru executarea mandatelor europene de
executare sunt curțile de apel. În ceea ce privește emiterea unui mandat european de arestare, în
funcție de tipul de infracțiune, toate instanțele române pot fi implicate (pe baza com petenței
materiale).

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 79 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Date statistice privind mandatele europene de arestare emise în cazuri de criminalitate
informatică în 2013 și 2014
Curtea de Apel Active Pasive 1.Oradea 4 7 2.Craiova 25 17 3. Ploiești 4 7 4.Pitești 5 7 5. Galați – 4 6. Bacău 9 8 7. București 48 27 8. Brașov 1 1 9. Suceava 7 1 10. Timișoara – 4 11. Constanța 4 2 12. Iași 6 70 TOTAL 113 155

Articolul 96 din Legea nr. 302/2004 menționează lista celor 32 de infracțiuni pentru care este
eliminată verificarea dublei incriminări. Criminalitatea informatică, exploatarea sexuală a copiilor și
falsificarea de monedă sunt incluse pe lista respectivă. Această tipologie foarte amplă permite
includerea pe listă a unei ample game de infracțiuni informatice prevăzute de Codul p enal român.
Cu toate că pot fi remarcate limite ale infracțiunilor informatice și ale infracțiunilor conexe astfel
cum sunt prevăzute în noul Cod penal, poate fi remarcat faptul că majoritatea infracțiunilor respectă
pragul de trei ani. În plus, în cele ma i multe cazuri, infracțiunile informatice sunt săvârșite cu
participarea la un grup infracțional organizat și, prin urmare, pragul de trei ani este cel mai probabil
întotdeauna atins.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 80 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Extrădarea
Autoritatea responsabilă de trimiterea și primirea cererilo r de extrădare este Ministerul Justiției. În
cazul în care cerințele legale prevăzute în instrumentul juridic internațional aplicabil și în Legea nr.
302/2004 nu sunt îndeplinite, Ministerul Justiției are dreptul să solicite informații suplimentare sau
să returneze cererile. În cazul cererilor active, Ministerul Justiției este responsabil de redactarea
cererii, pe baza documentelor anexate furnizate de instanța relevantă.

Articolul 26 din Legea nr. 302/2004 dispune că gravitatea infracțiunii este criteriul care trebuie luat
în considerare pentru a stabili dacă extrădarea poate fi acordată sau nu în cazul unei infracțiuni
anume. Prin urmare, România nu mai utilizează o listă de infracțiuni. Au fost instituite două praguri
– un prag de cel puțin un an – în cazul în care se urmărește extrădarea în vederea urmăririi penale
sau a judecății unei persoane și un prag de patru luni – în cazul în care extrădarea este solicitată în
vederea executării unei pedepse.

Cererile de extrădare și/sau de mandat european de arestare sunt prelucrate în regim de urgență, dreptul
român impunând termene stricte în acest sens, indiferent dacă cererea este activă sau pasivă (coroborat
cu alte instrum ente juridice aplicabile). De exemplu, în ceea ce privește executarea mandatului european
de arestare, dreptul român impune o perioadă maximă de 90 de zile. Dacă persoana consimte, decizia de
predare se pronunță în termen de zece zile. În medie, predarea î n temeiul mandatului european de
arestare are loc în mai puțin de o lună. În ceea ce privește extrădarea, procesul de extrădare în România
durează în medie de la două la trei luni. Cu toate acestea, se înregistrează variații, în funcție de
instrumentul jur idic aplicabil și de termenele arestării preventive.

Nu există proceduri specifice care trebuie îndeplinite cu privire la cererile privind criminalitatea
informatică. Există o procedură aplicabilă în general, indiferent de infracțiunea săvârșită. Pe de al tă
parte, cererile de extrădare privind criminalitatea informatică sau privind un mandat european de
arestare emis pentru o infracțiune informatică au anumite particularități care sunt stabilite de caracterul
transnațional. De asemenea, în multe cazuri, po t apărea conflicte pozitive de competență, și, pentru a
evita astfel de conflicte, este necesară o coordonare prealabilă între autoritățile relevante.

În ambele cazuri, atunci când România este statul de executare în cadrul extrădării sau al
mandatelor e uropene de arestare, autoritățile judiciare (instanțele române – mai exact, curțile de
apel) hotărăsc cu privire la extrădare/predare.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 81 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

7.6 Concluzii

x Se pare că România utilizează la scară largă serviciile oferite de Eurojust și Europol, precum și
posibil itățile de cooperare și coordonare în ceea ce privește criminalitatea informatică. România
recunoaște sprijinul furnizat de Eurojust în ceea ce privește facilitarea comunicării cu autoritățile
străine și în ceea ce privește accelerarea executării cererilor urgente primite din partea altor țări
din UE sau adresate acestora, schimbul de date și informații, precum și în ceea ce privește
desfășurarea de reuniuni operaționale cu alte state membre și părți terțe. Cu toate acestea,
practicienii întâlniți în timpul vizitei la fața locului au semnalat faptul că Eurojust ar putea avea un
rol în asistarea practicienilor prin colectarea de cele mai bune practici și de jurisprudență din
celelalte jurisdicții și ar putea disemina respectivele informații în toate statele m embre.

x Autoritățile întâlnite, în special din cadrul poliției, cunosc foarte bine Europol/EC3. Poliția
română a participat la reuniuni ale Consiliului de administrație al Europol/EC3 și a apreciat în
special rapoartele de analiză realizate de Europol/EC3 și cooperarea Europol/EC3 cu sectorul
privat și cu țările terțe. Sprijinul oferit de biroul mobil al Europol pentru activitățile desfășurate
în România și abordarea sa integrată a criminalității informatice în cadrul Europol/EC3 în ceea
ce privește atacuri le cibernetice, fraudele online și pornografia infantilă prin intermediul
sistemelor informatice au fost, de asemenea, lăudate de practicieni.

x Experiența României în materie de criminalitate informatică este, așadar, un element valoros în
lupta împotriva infracțiunilor informatice identificate de UE ca priorități. Ca exemplu, România
a adoptat rolul de inițiator în ceea ce privește fraudele cu ca rduri chiar de la începutul ciclului
UE de elaborare a politicilor (EMPACT) în 2012; ulterior, a devenit coinițiator pentru atacurile
cibernetice în 2014 și 2015 și participant în ceea ce privește exploatarea sexuală a copiilor
online în 2014 și 2015.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 82 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x Există o gamă amplă de exemple de colaborare a CERT -RO cu ENISA, cum ar fi în ceea ce
privește programele realizate de aceasta din urmă, sprijinirea CERT naționale și identificarea
capabilităților acestora de sprijinire a activității agențiilor de aplicare a legii, participarea la
grupuri de lucru și ateliere, conferințe privind criminalitatea informatică și exerciții cibernetice
(Europa cibernetică 2012 și 2014), participarea la reuniunile Consiliului de administrație al
ENISA etc. Cu toate acestea, ENISA ar putea elabora un format standardizat pentru statisticile
analizate de CERT pentru ca statisticile respective să devină comparabile și armonizate în
întreaga UE.

x România participă în calitate de membru în cadrul Grupului operativ al UE pentru combatere a
criminalității informatice (EUCTF) și a participat activ la activitățile și reuniunile EUCTF.
Cooperarea cu Interpol pare a fi bună. România beneficiază de serviciile oferite de Interpol, cum
ar fi baza de date ICSE pentru identificarea victimelor abuzul ui asupra copiilor.

x România este deschisă cooperării cu țări terțe, fiind parte la multe instrumente internaționale
care constituie un temei pentru asistența juridică. Cel mai adesea se utilizează acorduri bilaterale
(mai ales cu SUA și Canada), acorduri multilaterale (Convenția privind criminalitatea
informatică, Convenția din 1959 și cele două protocoale adiționale la aceasta, Convenția ONU
împotriva criminalității transnaționale organizate, Acordul UE -Japonia privind asistența
judiciară reciprocă, Conv enția din 29 mai 2000 privind asistența judiciară în materie penală între
statele membre ale Uniunii Europene) sau acorduri bilaterale coroborate cu acorduri
multilaterale (Tratatul bilateral cu SUA coroborat cu Convenția de la Budapesta din 2001 sau
Trata tul bilateral cu SUA coroborat cu Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale
organizate și cu Convenția de la Budapesta din 2001). În vederea unei bune cooperări, România
utilizează canalele Interpol, punctele de contact 24/7, rețeaua ofițerilor de legătură sau
contactele directe stabilite.

x În ceea ce privește mandatele europene de arestare, România își întemeiază cooperarea pe
contactele directe dintre autoritățile judiciare. Ministerul Justiției în calitate de autoritate
centrală intervine ra r în proces, jucând un simplu rol administrativ. Există statistici care arată o
tendință de a aplica mandate europene de arestare și în cazuri de criminalitate informatică.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 83 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

8 FORMARE, SENSIBILI ZARE ȘI PREVENIRE
8.1 Formare specifică

România oferă formare în materie de criminalitate informatică, adresată unor grupuri specifice de
practicieni, cum ar fi judecătorii, polițiștii și experții IT, dar și publicului larg.

Institutul Național al Magistraturii (INM) oferă judecătorilor și pro curorilor formare în materie de
criminalitate informatică. Activitățile de formare au drept scop familiarizarea judecătorilor și a
procurorilor cu metodele de cercetare a infracțiunilor din acest domeniu, oferindu -le magistraților
cunoștințe privind noile modi operandi și informațiile care pot fi obținute de la societățile private și
care sunt utile pentru desfășurarea cercetărilor sau la instrumentarea dosarelor. INM organizează în
fiecare an aproximativ 2 -3 seminarii referitoare la evoluțiile criminalităț ii informatice în România,
inclusiv privind importanța activității de cercetare criminalistică privind noile caracteristici și
funcții ale dispozitivelor mobile, probele digitale, impactul criminalității informatice asupra
sistemului de plăți electronice, tendințe și metode de investigare, cooperarea societăților private cu
instituțiile de aplicare a legii, regulile pentru realizarea perchezițiilor informatice și resursele
speciale de investigare. În 2011, INM și Europol au realizat un proiect care a inclus trei seminarii de
două zile pentru magistrați la Cluj, Brașov și București. Aproximativ 25 de judecători și procurori
sunt invitați să participe la fiecare seminar.

În plus, în fiecare an este organizată o conferință intitulată „Justiție și criminalitat e informatică”, ca
formare decentralizată continuă, cu sprijinul Tribunalului Gorj. Există de asemenea evenimente
regionale privind criminalitatea informatică organizate chiar de judecători, precum cel desfășurat la
Tribunalul Târgu Jiu (în ultimii șapte a ni) cu participarea unor judecători, procurori și polițiști.
Printre formatori s -au numărat și reprezentanți ai sectorului privat.

CERT -RO este o altă instituție foarte activă în promovarea luptei împotriva criminalității
informatice. În cadrul proiectulu i „Sistemul național de combatere a criminalității informatice
«Cyber Crime»” desfășurat de CERT -RO și sprijinit de un grant din partea programului operațional
sectorial Dezvoltarea capacității administrative 2007 -2013, a fost dezvoltat un program de forma re
în materie de prevenire și combatere a criminalității informatice. Programul de formare a fost
împărțit în patru module:

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 84 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Modulul I – Aspecte de ordin juridic și politici publice cu referire la securitatea cibernetică (40 de participanți) 27.1.2014 – 31.1.2014 5 zile, 2 serii de câte 20 de persoane – simultan Modulul II – Certified Ethical Hacking (20 de participanți)
3.2.2014 – 7.2.2014 (prima serie)
10.2.2014 – 14.2.2014 (a doua serie)
5 zile, 2 serii de câte 10 persoane Modulul III – Computer Hacking Forensic Investigator (20 de participanți)
3.3.2014 – 7.3.2014 (prima serie)
10.3.2014 – 14.3.2014 (a doua serie)
5 zile, 2 serii de câte 10 persoane
Analiză malware (10 participați, în funcție de rezultatele după evaluare)
7.4.2014 – 11.4.2014
5 zile, 1 serie de 10 persoane Modulul IV – Exercițiu cibernetic (40 de participanți) 7.5.2014 – 9.5.2014 3 zile, 1 serie de 40 de persoane

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă crearea unui cadru adecvat în vederea creșterii
capacității de formulare a politicilor și de punere în aplicare a acestora și de realizare a unei mai
bune reglementări și planificări strategice, prin consolid area parteneriatelor atât la nivel
interinstituțional, cât și între instituțiile publice și reprezentanți ai altor domenii vizate de
combaterea criminalității informatice.

În plus, activitățile din programa de formare și din afara acesteia cuprind materi ale realizate în
cadrul proiectului Sigur.Info , precum și resurse elaborate de alte proiecte care abordează această
temă. Proiectul Sigur.Info include și o componentă de formare, astfel încât există în fiecare țară o
persoană responsabilă cu resursele (cad ru didactic/inspector), formată în cadrul proiectului. De
asemenea, sunt organizate sesiuni de formare pentru voluntari pe tema siguranței online.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 85 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

În plus, ar trebui evidențiat și rolul Ministerului Educației în formarea referitoare la criminalitatea
informatică. Proiectul ministerului, intitulat „Dezvoltarea competențelor manageriale ale personalului
didactic cu funcții de conducere, îndrumare și control din sistemul preuniversitar, în societatea
cunoașterii – OSCINT 2009 ID – 63376”, se adresează insp ectoratelor școlare județene și instituțiilor
de învățământ. Obiectivul general al proiectului este popularizarea în rândul personalului didactic cu
funcții de conducere, îndrumare și control din sistemul de învățământ a principalelor repere
conceptuale di n cadrul OSCINT, domeniile inteligenței competitive și managementului cunoștințelor;
cunoașterea organizării OSCINT – resursele umane, cadrul juridic și competențele OSCINT; rațiunea
de a exista a inteligenței competitive și a managementului cunoștințelor în cadrul învățământului
preuniversitar; înțelegerea contextului în care cunoștințele/informațiile sunt create, gestionate și
utilizate; familiarizarea cu principiile inteligenței colaborative și cu instrumentele OSCINT pentru
activitatea colaborativă – platforma informatică de instruire.

Polițiștilor le este oferită formare în materie de criminalitate informatică prin intermediul Planului
național anual de formare, care include teme de interes, și, de asemenea, prin intermediul altor
evenimente organizate cu instituții publice, autorități străine sau parteneri privați. Participarea
individuală la cursurile de formare de către polițiști este un alt mod de a asigura nivelul de
cunoștințe necesar. În 2014, în cadrul ISOP a fost organizat cursul anual de forma re privind
„Percheziționarea sistemelor informatice” pentru polițiștii care lucrează în structuri care combat
criminalitatea organizată. Programa cursului a inclus prezentări ale procedurilor speciale de
percheziționare a sistemelor informatice, aspecte de ordin juridic și procedural privind perchezițiile
informatice, identificarea, securizarea și colectarea probelor digitale, copierea suporturilor de
stocare a datelor – aspecte procedurale și aplicații, prezentarea software -ului utilizat în activitățile de
percheziționare a sistemelor informatice, o prezentare generală a caracteristicilor de bază și
configurarea software -ului EnCase Forensic , precum și multe alte teme.

Există de asemenea module educaționale specializate orientate către criminaliștii IT sau către
anchetatorii specializați în criminalitate informatică. În cadrul Serviciului de combatere a
criminalității informatice al Poliției Române sunt desfășurate periodic sau ori de câte ori este nevoie
sesiuni de formare pentru polițiștii care lucreaz ă în domeniul criminalisticii informatice. Cursurile
sunt ținute de formatori din cadrul Serviciului de combatere a criminalității informatice pentru
polițiștii noi sau locali pentru a acoperi nevoia de formare privind noile evoluții IT.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 86 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

De asemenea, Rom ânia participă la Grupul european privind formarea și educația în combaterea
criminalității informatice (ECTEG) și contribuie la noile materii de studiu care sunt identificate și
dezvoltate. Astfel, la sfârșitul lui 2014, România a participat la un proiect european, coordonat de
ECTEG și de University College Dublin, cu scopul de a actualiza trei cursuri de formare specifică
în domeniul criminalității informatice. Polițiștii au participat și la formarea specializată a
personalului din agențiile de aplicare a legii, organizată de Colegiul European de Poliție (CEPOL)
alături de Europol, privind: criminalistica în cazuri de criminalitate informatică și probele digitale,
la Tallinn, Estonia, în noiembrie 2014; criminalitatea informatică vs. securitatea ciberneti că, la
Tampere, Finlanda, în octombrie 2014; abuzurile asupra copiilor în spațiul cibernetic, la Barcelona,
Spania, în aprilie 2014 și un curs privind combaterea exploatării sexuale a copiilor pe internet, la
Selm, Germania, în octombrie 2014.

Formarea pr ofesională în materie de criminalitate informatică se află în sarcina autorităților publice
competente în ceea ce privește prevenirea și combaterea acestui fenomen. Primul proiect național pentru
formarea în comun a poliției, a procurorilor și a judecători lor – Centrul de Excelență pentru Combaterea
Criminalității Informatice (CYBER -EX) – a fost inițiat de Poliția Română în cooperare cu DIICOT,
Institutul Național al Magistraturii și alții. În prezent, sunt desfășurate acțiuni specifice pentru a permite
centrului să devină funcțional și, prin urmare, să ofere formare specifică începând cu al doilea trimestru
al anului 2015 (cursuri, sesiuni de formare etc.) care vor facilita promovarea, dezvoltarea și punerea în
practică a unor metode și instrumente orizonta le de combatere a criminalității informatice. Cu toate
acestea, merită menționat faptul că la momentul vizitei la fața locului fuseseră deja organizate mai multe
evenimente cu participarea unor polițiști, procurori și judecători.

8.2 Sensibilizare

Deci zia din 30.9.2014 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării menționează includerea unor cursuri
în domeniul securității cibernetice în formarea școlară. Pentru a atinge acest obiectiv, sectorul privat
are un rol important în ceea ce privește dezvoltarea unor campanii de informare și evenimente de
sensibilizare, în special pentru tineri, cu privire la amenințările online și la necesitatea de a respecta
măsurile de securitate informatică. Sectorul privat este implicat în evenimente de informare și
sensibilizare precum Ziua Siguranței pe Internet și Luna Securității Cibernetice.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 87 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

În Ziua Siguranței pe Internet 2014, a fost lansat în România eSafety Label, o platformă online
gratuită care sprijină specialiștii TIC și cadrele didactice în crearea unui mediu școlar sigur în ceea
ce privește accesarea mediului online. Platforma oferă mai multe fișe de lucru pe teme cum ar fi
cyber -bullyingul (hărțuirea cibernetică) și gestionarea incidentelor din mediul online, un forum în
care cadrele didactice pot face schimb de ex periență cu alte cadre didactice din întreaga Europă și
asigură o comunicare directă cu experții eSafety care vor răspunde la întrebările acestora prin
intermediul platformei. Prin completarea unui formular de evaluare de 30 de întrebări, care acoperă
aspecte legate de infrastructură, politici și practici, reprezentantul școlii poate descărca un plan de
acțiune personalizat. Acesta prezintă măsuri concrete de îmbunătățire a eSafety în școala lor.
Această etichetă unică la nivel european demonstrează părinți lor și instituțiilor că principiile eSafety
sunt luate în serios și că acestea sunt esențiale în educația tinerei generații.

Concursul „Eu și internetul” face parte din Ziua Siguranței pe Internet 2014; în cadrul acestuia,
copii cu deficiențe de auz ajută la crearea unui mediu mai sigur pentru ei și pentru alți copii
hipoacuzici. Participanții realizează o galerie de tip Photo Voice în care să surprindă prin zece
fotografii reprezentative activitatea lor online și atitudinea lor față de internet dobân dită în cadrul
proiectului eSign, înscriind o colecție de resurse pentru persoane cu deficiențe de auz (selectarea
unor site -uri sau bloguri educaționale, resurse în format electronic, clipuri video, creații artistice,
grupuri de discuție etc. specifice pe ntru persoanele cu deficiențe de auz).

Recent, Comisia pentru învățământ din cadrul Camerei Deputaților din Parlamentul Român a
dezbătut cu reprezentanți ai instituțiilor publice, ai sectorului privat și ai ONG -urilor crearea unui
curs privind criminalita tea informatică care să fie introdus în școli, o activitate aflată în curs de
desfășurare. Cursurile școlare ar trebui să prezinte teme referitoare la transmiterea datelor personale
pe internet, securitatea online a copiilor și amenințările cibernetice.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 88 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

8.3 Prevenție

Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică stipulează necesitatea de consolidare
instituțională pentru a preveni și combate criminalitatea, în timp ce planul de acțiune al poliției
prevede măsuri concrete de îmbunătățire a prevenției . De asemenea, aceasta este dezvoltată de
Legea nr. 161/2003 care reglementează prevenirea și combaterea criminalității informatice prin
intermediul unor măsuri speciale de prevenire, detectare și pedepsire a infracțiunilor săvârșite prin
intermediul siste melor informatice, asigurând respectarea drepturilor omului și protecția datelor cu
caracter personal. Legea respectivă prevede că autoritățile publice, furnizorii de servicii, ONG -urile
și alți reprezentanți ai societății civile desfășoară activități și p rograme comune pentru a preveni
criminalitatea informatică, în vederea asigurării securității sistemelor informatice și a protecției
datelor cu caracter personal. Prin urmare, ar trebui ca aceștia să organizeze campanii de informare
privind criminalitatea informatică și riscurile la care sunt expuși utilizatorii sistemelor informatice.

Protecția copiilor împotriva abuzurilor săvârșite prin intermediul internetului este limitată în ceea ce
privește cadrul de reglementare pentru apărarea drepturilor copiilor , general față de dispozițiile legii
speciale privind protecția copilului împotriva tuturor formelor de abuz, neglijare și exploatare.
Potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul
de a fi protejat î mpotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii,
violenței, pornografiei prin internet, precum și a oricăror forme de violență. Orice persoană fizică,
inclusiv un copil, poate sesiza direcția generală de asistență socială și protecția copilului din
județul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a proteja un copil împotriva
oricăror forme de violență, inclusiv violență sexuală, vătămare sau de abuz fizic sau mental, de rele
tratamente sau de exploatare.

În același timp, Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului, care
acoperă perioada 2014 -2020, se referă la prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență și la
punerea în aplicare a unor acțiuni de sensibilizare, incl usiv măsuri de reducere a gradului de
expunere a copiilor la violență în mass -media și în mediul online. Autoritățile române au indicat că,
pentru a îndeplini acest obiectiv, ar trebui modificată legislația privind protecția copilului împotriva
formelor de violență.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 89 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Cealaltă inițiativă, intitulată Împreună facem internetul mai bun , realizată în cadrul Sigur.Info , este
un proiect care urmărește implicarea copiilor, a tinerilor, a părinților și a cadrelor didactice în
conturarea unor idei prin care utilizatorii pot construi împreună un internet mai bun, fie prin
moderarea propriului comportament sau modelarea unor comportamente pozitive pentru alți
utilizatori, fie prin raportarea conținuturilor ilegale, necorespunzătoare sau dăunătoare, precum și
prin crearea unor oportunități de colaborare, lucru în echipă și împărtășire a informațiilor. Tema
concursului din 2014 s-a axat pe responsabilitatea pe care societatea (inclusiv copiii, părinții,
cadrele didactice, educatorii și politicienii) trebuie să și -o asume pentru a face internetul un loc mai
bun și mai sigur. În plus, această competiție urmărește să sporească gradu l de conștientizare în
rândul copiilor, tinerilor, cadrelor didactice și părinților cu privire la oportunitățile pe care le oferă
internetul și să identifice comportamente prin intermediul cărora utilizatorii pot crea un mediu
online mai bun, propunând mod alități inovatoare prin care utilizatorii, reprezentanții industriei
(Facebook, Google etc.) și instituțiile publice pot contribui în acest sens. Competiția este deschisă
atât școlilor, cluburilor de tineret, cât și copiilor. Competiția Împreună facem inte rnetul mai bun
include și categorii speciale, de premiere a persoanelor și instituțiilor celor mai implicate în
promovarea și asigurarea unei activități responsabile online în anul 2013:
• Profesorul anului – profesorul cel mai implicat în activități de pr omovare și sensibilizare a
siguranței online în rândul studenților și al comunității;
• Școala anului – școala cu cel mai mare număr de activități de promovare și conștientizare
privind siguranța online în rândul elevilor;
• Grădinița anului – grădinița ca re prezintă cel mai clar și creativ într -un proiect de echipă tema
competiției naționale Împreună facem internetul mai bun! ;
• Voluntarul Sigur.Info al anului – cel mai activ voluntar Sigur.Info care a promovat siguranța
online în rândul grupurilor -țintă și a inițiat proiecte și activități proprii în vederea asigurării
unui comportament responsabil la utilizarea internetului.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 90 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Autoritățile române au dat, de asemenea, exemple de cele mai importante evenimente privind
prevenirea criminalității informatice o rganizate în 2014 privind:
• Securitatea cibernetică, pentru a realiza o platformă interactivă pentru dialog între factorii de
decizie și specialiștii IT, la 2 octombrie 2014;
• riscurile cibernetice în serviciile financiare, la 9 octombrie 2014;
• Seminarul tehnologic NEC, la 14 octombrie 2014 – organizat de Corporația NEC și CERT -RO;
• Viitorul și siguranța plăților electronice , la 16 oct ombrie 2014 – organizat de Asociația Română
a Băncilor (ARB), Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI) și
CERT -RO;
• Securitatea ciberne tică UTI, la 29 octombrie 2014 (inclus în seria de evenimente legate de Luna
Securității Cibernetice a ENISA);
• Noile provocări globale de securit ate cibernetică , la 3 noiembrie 2014;
• Conferința „CYBERTHREATS” , la 13 noiembrie 2014.

Institutul Bancar Român (IBR) a organizat cea de a șaptea ediție a conferințelor „CyberThreats”, în
parteneriat cu CIO Council România și cu contribuții din partea unor funcționari ai Serviciului
Român de Informații, CERT -RO, Băncii Naționale Române (BNR) și ARB, din partea instituțiilor
financiare și a instituțiilor guve rnamentale, precum și din partea firmelor de audit și a unor societăți
din domeniul tehnologiei și al securității. Această ediție s -a axat pe riscurile principale asociate cu
amenințările vechi și noi și pe metodele de a ține pasul atât cu principiile tehn ologice, cât și
procedurale, precum și pe metodele de management al crizelor.

În cadrul proiectului „Sistemul național de combatere a criminalității informatice «Cyber Crime»”,
desfășurat de CERT -RO, au fost elaborate patru seturi de propuneri de politică , menite să
îmbunătățească mediul de lucru astfel încât să fie consolidată capacitatea de a formula politici
publice și de a obține o mai bună reglementare și planificare strategică, prin consolidarea
parteneriatelor, atât la nivel interinstituțional, cât și între instituțiile publice și reprezentanții altor
domenii interesate de combaterea criminalității informatice.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 91 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

8.4 Concluzii

x Institutul Național al Magistraturii oferă judecătorilor și procurorilor formare în materie de
criminalitate informatic ă, iar Academia de Poliție oferă o astfel de formare polițiștilor. În plus,
conceptul de „formare în comun” pentru polițiști, procurori și judecători a fost deja utilizat în
cadrul mai multor evenimente organizate de autoritățile române.

y În plus, această inițiativă ar trebui consolidată atunci când Centrul de Excelență pentru
Combaterea Criminalității Informatice (CYBER -EX) devine pe deplin funcțional, lucru
preconizat să se întâmple în 2016. Deschiderea CYBER -EX ar trebui să faciliteze pr omovarea,
dezvoltarea și punerea în aplicare a unor metode orizontale și instrumente pentru combaterea
criminalității informatice. Această posibilitate va avea probabil o valoare deosebită pentru
sectorul judiciar în ceea ce privește sporirea cunoștințelor de specialitate în materie de
criminalitate informatică. CYBER -EX ar putea, de asemenea, să furnizeze consiliere la nivel de
experți și un punct de contact pentru probleme legate de criminalitatea informatică, în special
pentru judecătorii care instrument ează cazuri de criminalitate informatică, întrucât nu există
judecători specializați în acest domeniu, spre deosebire poliție și procurori.

y Prin urmare, evaluatorii consideră că înființarea CYBER -EX în vederea organizării de formări
pentru toate autorită țile implicate în cercetarea, urmărirea și judecarea cazurilor de criminalitate
organizată, cu formatori din toate sectoarele, ar trebui considerată drept un exemplu de bună
practică.

y Echipa de evaluare a fost de asemenea informată că judecătorii se orga nizează în ceea ce privește
formarea în materie de criminalitate organizată, de exemplu, Tribunalul Târgu Jiu. Au fost
implicați și formatori din sectorul privat. Evaluatorii consideră că faptul că judecătorii au avut
inițiativa de a organiza mai multe oca zii de formare în materie de criminalitate organizată și în
legătură cu poliția și procurorii reprezintă un exemplu de bună practică demnă de urmat. În opinia
evaluatorilor, stabilirea unei rețele de magistrați specializați în materie de criminalitate info rmatică
ar putea, de asemenea, să răspândească cunoștințele despre criminalitatea informatică.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 92 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

x Ar trebui menționat și faptul că multe dintre celelalte instituții organizează formări pentru
avocați și experți IT. Printre organizațiile care oferă formare î n materie de criminalitate
informatică se numără ECTEG și Europol. Cu toate acestea, respectiva formare se axează din ce
în ce mai mult pe e -learning și pe instrumente din surse deschise mai degrabă decât pe
instrumente comerciale. Cu toate că România util izează cu succes resursele oferite de Eurojust,
Europol și ENISA, practicienilor nu le este oferită multă formare privind posibilitățile oferite de
respectivele instituții.

x Din moment ce România este o țară relativ mare, oferirea de formare unor unități dispersate
geografic poate constitui o provocare. În opinia evaluatorilor, punerea în practică a metodei e –
learning pentru anumite tipuri de formare (formarea celor care asigură răspunsul imediat,
informații din surse deschise, scripting , introducere în an aliza malware -ului static etc.) ar putea
duce la o învățare mai eficace și la îmbunătățirea resurselor. Fie materialele de formare ar putea
fi oferite de ECTEG, fie cursurile ar putea fi dezvoltate intern sau în cooperare cu UCD sau cu
Universitatea Română .

x De asemenea, CERT -RO este foarte activ în materie de formare și campanii de sensibilizare.
Acesta organizează miniseriale TV, seminarii tehnice și conferințe și emite alerte de impact
ridicat pe site -ul internet CERT.

y Ministerul Educației este foarte implicat în prevenirea criminalității informatice și în securitatea
cibernetică. Acesta sprijină inițiative de sensibilizare, de asemenea în bună cooperare cu actori
relevanți din sectorul privat, în special linii telefonic e de urgență și instituții similare (Asociația
Telefonul Copilului), în special în domeniul abuzului împotriva copiilor. De asemenea, ministerul
elaborează materiale de studiu pentru școlile primare și organizează diverse evenimente pentru a
crește gradul de conștientizare privind securitatea cibernetică. Materialele urmăresc (similar
proiectului Sigur.Info ) să împiedice ca cetățenii să devină victime ale criminalității informatice
(formări pentru cadre didactice, elevi și părinți). Acest tip de campanii de sensibilizare și educare
oferite societății ar trebui să fie considerat un exemplu de bună practică.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 93 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

y Sectorul privat este, de asemenea, implicat în organizarea de campanii de sensibilizare și de
cursuri de formare în comun cu autoritățile de aplicare a legii. Potrivit autorităților române,
colaborarea cu sectorul privat în domeniul prevenirii și combaterii criminalității informatice se
desfășoară în condiții bune. Cu toate acestea, organizarea unor reuniuni periodice sau a unei
structuri pentru a discuta incidentele, tendințele și evoluțiile în ceea ce privește criminalitatea
informatică ar putea consolida această cooperare.

y Prevenirea infracțiunilor săvârșite prin intermediul internetului sau pe internet ar putea să aibă
beneficii ca urmare a unei activ ități sporite și mai orientate din partea autorităților publice
relevante și ca urmare a dezvoltării unui parteneriat privat/public. Acest lucru ar putea include
activități de sporire a gradului de conștientizare cu privire la fraude și securitatea ciberne tică,
precum și măsuri de prevenire luate de sectorul privat, cum ar fi furnizorii de servicii de internet
și sectorul bancar.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 94 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

9 OBSERVAȚII FINALE ȘI RECOMANDĂRI
9,1. Sugestii din partea României

Criminalitatea și securitatea cibernetică reprezintă preocupări majore pentru guvernul român
întrucât România se confruntă cu criminalitate organizată transfrontalieră, inclusiv cu criminalitate
informatică. Din perspectiva României, caracterul transfronta lier al activității infracționale aferent
criminalității informatice și dificultățile legate de obținerea de probe prin intermediul cooperării
internaționale sau de obținerea identificărilor pentru adresele IP sau a altor date se numără printre
principalel e obstacole care limitează combaterea cu succes a criminalității informatice. În plus,
consolidarea capacităților instituționale, armonizarea legislației și alocarea de resurse financiare
trebuie să fie realizate în conformitate cu standardele și evoluții le internaționale.

România dorește să continue sprijinirea eforturilor comunității internaționale de combatere a
criminalității informatice.

9.2 Recomandări

În ceea ce privește punerea în aplicare concretă și funcționarea deciziei -cadru și a directivel or,
echipa de experți implicată în evaluarea României a putut să analizeze în mod satisfăcător sistemul
din România.

România ar trebui să întreprindă acțiuni ulterioare recomandărilor făcute în prezentul raport 18 luni
după evaluare și să raporteze cu p rivire la progresele sale Grupului de lucru pentru chestiuni
generale, inclusiv evaluare (GENVAL).

Echipa de evaluare a considerat adecvat să facă o serie de sugestii în atenția autorităților din
România. Pe baza unor bune practici diverse, sunt, de asem enea, prezentate recomandări conexe
adresate UE, instituțiilor acesteia, Eurojust, Europol și ENISA.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 95 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

9.2.1 Recomandări adresate României

1. România ar trebui să elaboreze o metodă de colectare a unor statistici standardizate și generale cu
privire la cercetările și urmăririle penale și condamnările aferente criminalității informatice, defalcate
pe domenii specifice de criminalitate informatică, de preferință cele identificate la nivelul UE, și
anume abuzul online asupra copiilor, fraude cu carduri onli ne și atacurile cibernetice; (cf. 3.3 și 3.5)

2. România ar trebui să intensifice activitatea CERT -RO prin sporirea numărului de angajați pentru
a atinge efectivele stabilite prin buget; (cf. 3.1, 4.3, 4.4.2 și4.5)

3. România ar trebui să reglementeze conceptul de „infrastructuri cibernetice de interes național”
(ICIN) și să instituie un instrument juridic național care să prevadă atribuții specifice pentru
operatorii ICIN, inclusiv societățile private răspunzătoare de infrastructurile critice în eventu alitatea
unui atac cibernetic, precum și să organizeze o structură care să permită partajarea informațiilor cu
privire la evoluții și incidente; (cf. 4.3 și 4.5)

4. România ar trebui să aibă în vedere consolidarea rolului Consiliului Operativ de Securitat e
Cibernetică (COSC), drept organism de coordonare a eforturilor instituțiilor publice implicate în
securitatea cibernetică, și să analizeze posibilitatea includerii altor organisme în componența
acestuia (cum ar fi Ministerul Educației) și a instituirii u nui mecanism care să faciliteze contribuțiile
sectorului privat la sistemul național de securitate cibernetică; (cf. 4.4.1 și 4.5)

5. România ar trebui să pună în aplicare pe deplin Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European
și a Consiliului privind c ombaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor
și a pornografiei infantile; (cf. 5.1.2 și 5.5)

6. România ar trebui să aibă în vedere stabilirea unui concept de „criminalitate informatică” comun care
să fie împărtășit de toate părțile interesate care combat criminalitatea informatică; (cf. 5.1.2 și 5.5)

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 96 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

7. România ar trebui să aibă în vedere organizarea unor reuniuni periodice sau a unei structuri
pentru discutarea incidentelor, a tendințelor și a evoluțiilor cu reprezentanț i ai sectorului privat (din
partea băncilor, furnizorilor de servicii de internet și societăților IT) în materie de criminalitate
informatică (cf. 6.1.2 și 6.4)

8. România ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea și utilizarea unor instrumente specifice p entru a
filtra site -urile internet în ceea ce privește conținutul de pornografie infantilă, pentru a completa
posibilitățile de utilizare la potențial maxim a obligației legale a furnizorilor de servicii internet de a
elimina materialele ilegale implicând minori; (cf. 6.2.4 și 6.4)

9. România ar trebui să fie încurajată să continue activitățile de formare implicând poliția,
procurorii și judecătorii și să includă în cadrul acestor activități de formare informații privind
sprijinul care poate fi oferit auto rităților naționale de Eurojust, Europol și ENISA; (cf. 8.1 și 8.4)

9.2.2 Recomandări adresate Uniunii Europene, instituțiilor sale și altor
state membre

1. Statele membre ar trebui să analizeze toate posibilitățile disponibile, printre altele prin trim iteri la
Directiva 2002/58/CE, și să se implice într -un dialog cu sectorul privat, în vederea găsirii unor
posibilități de păstrare a datelor; (cf. 3.2, 3.5 și 5.5)

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 97 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

2. Statele membre ar trebui să aibă în vedere analizarea cooperării dintre agențiile de aplicare a legii
și serviciile naționale de informații în combaterea criminalității informatice, cum ar fi cea existentă
în România, în special în ceea ce privește obținerea și prelucrarea probelor digitale; (cf. 4.3 și4.5)

3. Statele membre ar trebui să aibă în vedere participarea la un dialog cu sectorul privat pentru a
discuta metodele de asigurare a faptului că colectarea informațiilor are loc astfel încât acestea să fie
admisibile în instanță; (cf. 5.2 și 5.5)

4. Statele membre ar trebui să urmăreasc ă găsirea unei soluții juridice la lacuna provocată de lipsa
unor soluții juridice care să permită localizarea și accesarea datelor din cloud; (cf. 5.4.3, 5.4.4 și 5.5)

5. Statele membre ar trebui să aibă în vedere furnizarea unor proceduri standard de funcționare
pentru practicieni, în vederea punerii în aplicare a legislației privind criminalitatea informatică,
similare celor pregătite de poliția română; (cf. 6.1.2 și 6.4)

6. Statele membre ar trebui să utilizeze la maxim serviciile oferite de Euroju st și Europol în ceea ce
privește criminalitatea informatică și să prevadă o cooperare strânsă între CERT naționale ale
acestora și ENISA; (cf. 7.1.2 și 7.6)

7. Statele membre ar trebui să fie încurajate să implice o gamă largă de actori și programe în
prevenirea criminalității informatice, inclusiv instituțiile responsabile de educarea elevilor și a
studenților, după modelul acțiunilor realizate de Ministerul Educației din România; (cf. 4.3, 4.4.1,
4.4.2, 6.2.3, 8.1, 8.3 și 8.4)

8. Statele membre ar tr ebui să analizeze fiabilitatea desfășurării unor formări în comun în materie de
criminalitate informatică (care să acopere ciclul de viață al cazurilor de criminalitate informatică)
pentru polițiști, procurori și judecători, precum și fiabilitatea utilizăr ii, în acest scop, a unei
platforme precum CYBER -EX în România, care să implice reprezentanți ai poliției, ai autorităților
de urmărire penală și judiciare și ai sectorului privat drept participanți și formatori; (cf. 8.1 și 8.4)

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 98 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

9. Statele membre ar trebui să încurajeze și să sprijine judecătorii care au inițiative de organizare a
mai multor ocazii de formare pentru a ridica gradul de conștientizare cu privire la criminalitatea
informatică, în cooperare cu poliția și procurorii; (cf. 8.1 și 8.4)

10. Statele membre ar trebui să aibă în vedere înființarea unei rețele de magistrați specializați în
materie de criminalitate informatică, printre altele în vederea facilitării diseminării celor mai bune
practici în rândul practicienilor; (cf. 8.1 și 8.4)

11. Instituțiile UE ar trebui să încurajeze și să sprijine în continuare inițiative de organizare a unor
formări care să acopere întregul ciclu de viață al cazurilor de criminalitate informatică, adresate
poliției, procurorilor și judecătorilor; (cf. 8.1 și 8 .4)

12. Instituțiile UE ar trebui să adreseze problema păstrării datelor cât mai curând posibil; (cf. 3.2 și 3.5)

9.2.3 Recomandări adresate Eurojust/Europol/ENISA

1. ENISA ar trebui să analizeze modalități de standardizare a conceptului de „alerte cibernetice”
colectate și transmise de sistemele automate, care ar permite ca statisticile privind aceste alerte să
fie comparabile și armonizate în toate statele membre; (cf. 7.1.2 și 7.6)

2. Eurojust ar trebui să aibă în vedere colectarea și diseminarea celor mai bune practici la nivel
național, identificate din cazurile Eurojust, în special în cazurile în care este implicată cooperarea
judiciară în materie penală; (cf. 7.1.2 și 7.6).

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 99 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

ANNEX A: PROGRAMME FOR THE ON -SITE VISIT AND PERSO NS
INTERVIEWED /MET
Monday, 19 January 2015, Bucharest Participants Arrival of the delegation 17h30 – 19h00 Informal meeting at the hotel bar Romanian Police, Ministry of Justice, Public Ministry Tuesday, 20 January 2015, Bucharest (The National Police headquarters) 9h00- 10h00 Welcoming remarks High-level officials from the Ministry of Internal Affairs, Romanian Police, Ministry of Justice, Public Ministry, Romanian Intelligence Service, CERT-RO, Ministry of National Education Short break 10h00-10h45 Introduction from the evaluation team and general discussion Representatives from the Ministry of Internal
Affairs, Romanian Police, Ministry of Justice, Public
Ministry, Romanian Intelligence Service, CERT -RO,
National Authority on the Protection of Children,
Ministry of Education 10h45-11h00 Coffee break
11h00-11h15 Presentation of the relevant substantive law provisions on cybercrime Ministry of Justice 11h15-11h30 Presentation of the procedural law provisions on cybercrime Directorate for the Investigation of Organised Crime and Terrorism (DIOCT) within the Public Ministry – the Service for the Prevention and Fight against Cybercrime 11h30 – 12h30 Discussion Representatives of the Ministry of Justice, Public Ministry and Romanian National Police 12h30-14h00 Lunch break 14h00-14h10 Transfer to the Public Ministry 14h10-15h10 Meeting with DIOCT Representatives of the Service for the Prevention and Fight against Cybercrime and representatives of the International Cooperation Service 15h10-15h30 Transfer to the Romanian National Police 15h30-17h00 Visit to the Romanian Cybercrime Unit Discussion on: organisation, responsibilities, inter-agency cooperation, cooperation with the private sector and international cooperation Representatives of the Cybercrime Unit from the
Romanian National Police
17h00 Closing and transfer to the hotel

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 100 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
Wednesday, 21 January 2015, Bucharest 9h00-9h30 Transfer to CERT-RO 9h30-10h30 Meeting at CERT-RO Discussion on: organisation, responsibilities, running projects, inter-agency cooperation, international cooperation Representatives of CERT-RO 10h30-11h00 Transfer to the Romanian Intelligence Service 11h00-12h00 Meeting with the Romanian Intelligence Service Discussion on: organisation, responsibilities, the cyber security strategy, inter-agency cooperation, international cooperation Representatives of the Romanian Intelligence
Service 12h00-14h00 Lunch break
14h00-14h30 Transfer to SELEC
14.30-15.30 Meeting with SELEC Representatives of Southeast European Law
Enforcement Centre (SELEC) 15h30-16h00 Transfer to C -PROC
16h00-17h30 Meeting with C-PROC Representatives of the Council of Europe's Office on Cybercrime 19h30-22h00 Dinner Thursday, 22 January 2015, Craiova Participants 8h00-11h00 Travel from Bucharest to Craiova 11h00-13h00 Meeting at Prosecutor’s Office and Police Cybercrime Unit from Craiova Discussion on: organisation, responsibilities, cases, cooperation Representatives of the Prosecutor’s Office, the Police
Cybercrime Unit (Craiova), 13h00-14h30 Lunch break 14.30-17.30 Travel from Craiova to Bucharest

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 101 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
Friday, 23 January 2015, Bucharest (The National Police) Participants 9h00-9h30 Transfer to the Romanian National Police 9h30-10h00 Overview of the evaluation visit Representatives from the Ministry of Internal Affairs, Romanian Police, Ministry of Justice, Public Ministry, Romanian Intelligence Service, CERT-RO, National Authority on the Protection of Children, Ministry of Education 10h30-10h45 Coffee break 10h45-12h00 General remarks and conclusions 12h00 Lunch and departure of the experts
End of the visit
-/-

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 102 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

ANNEX B: PERSONS INTERVIEWED /MET
MEMBERS OF THE DELEGATIONS Name Institution Contact details
ROMANIA Ministry of Internal Affairs Ms Claudia VIȘOIU Deputy Director Directorate for European Affairs and International Relations claudia.visoiu@mai.gov.ro Ms Simona ȘTEFAN Head of Service Directorate for European Affairs and International Relations Ms Diana BĂDESCU Expert Directorate for European Affairs and International Relations sae@mai.gov.ro
The General Inspectorate of the Romanian Police
Mr Virgil SPIRIDON Deputy Inspector-General General Inspectorate of the Romanian Police virgil.spiridon@root.ro Mr Marius ROMAN Director Directorate for European Affairs, Missions and International Relations marius.roman@mai.gov.ro Mr Marcel PATATU Head of Service Service for Combating Cybercrime Directorate for Combating Organised Crime cybercrime@politiaromana.ro Mr Andrei LINȚĂ Head of Office European Affairs Unit Directorate for European Affairs, Missions and International Relations integrare@politiaromana.ro Ms Mihaela RADU Specialist officer European Affairs Unit Directorate for European Affairs, Missions and International Relations mihaela.radu@politiaromana.ro

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 103 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
Mr Daniel FILIP Head of office Service for Combating Cybercrime Directorate for Combating Organised Crime Dl. Daniel FILIP Mr Paul ROMAN Head of Office Service for Combating Cybercrime Directorate for Combating Organised Crime Dl. Paul ROMAN Mr Silviu CRIȘAN Head of Office Service for Combating Cybercrime Directorate for Combating Organised Crime Dl. Silviu CRIȘAN Mr Bogdan BADIU Head of Office Service for Combating Cybercrime Directorate for Combating Organised Crime Dl. Bogdan BADIU The Public Ministry
Directorate for the Investigation of Organised Crime and Terrorism (DIOCT)
Service for the Prevention and Fight against Cybercrime
Ms Ioana ALBANI Chief Prosecutor albani_ioana@mpublic.ro Ms Camelia STOINA Prosecutor Mr Viorel BADEA Chief Prosecutor Mr Cătălin CAMBURI Chief Prosecutor Ms Silvia POPA Prosecutor Ms Elena DINU Prosecutor Mr Marius CRIVAT Prosecutor

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 104 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Ministry of Justice Ms Viviana ONACA Director Directorate for International Law and Judicial Cooperation vonaca@just.ro Ms Cristina SCHULMAN Legal adviser having the status of judge/prosecutor Treaties, International Relations and Liaison Magistrates Unit Directorate for International Law and Judicial Cooperation cschulman@just.ro Ms Raluca SIMION Legal adviser having the status of judge/prosecutor Service for Judicial Cooperation in Criminal Matters Directorate for International Law and Judicial Cooperation rsimion@just.ro Ms Mihaela MEREUȚĂ Counsellor for European Affairs Directorate for European Affairs and Human Rights mihaela.mereuta@just.ro Romanian Intelligence Service
Mr Florin COSMOIU Colonel florin.cosmoiu@cyberint.ro Mr Gabriel MAZILU Colonel Mr Lucian MARINESCU Captain Mr Cristian CONDREA Colonel Ms Luiza IORDACHE Major CERT-RO Mr Augustin JIANU Director-General Mr Mircea GRIGORAS Deputy Director-General Mr Dan TOFAN Technical Director Mr Daniel IONITA Head of the Legal, Analyses and Policies Department daniel.ionita@cert-ro.eu

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 105 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
National Authority on the Protection of Children Mr Octavian CIOBA Senior Counsellor octavian.cioba@anpdca.ro
Ministry of Education and Scientific Research Mr Eugen STOICA Department for Education and Lifelong Learning eugen.stoica@medu.edu.ro Ms Megdonia PĂUNESCU Counsellor Department for Education and Lifelong Learning megdonia@gmail.com megdonia.paunescu@medu.edu.ro Ms Daniela CĂLUGĂRU General Inspector Department for Education and Lifelong Learning calugaru.daniela@gmail.com daniela.calugaru@medu.edu.ro

-//-

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 106 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

ANNEX C: LIST OF ABBREVIATIONS /GLOSSARY OF TERMS
LIST OF ACRONYMS, ABBREVIATIONS AND TERMS ROMANIAN ACRONYM OR ACRONYM IN ORIGINAL LANGUAGE ROMANIAN ACRONYM OR ACRONYM IN ORIGINAL LANGUAGE ENGLISH AFP AFP Australian Federal Police BCEAR BCEAR Bucharest Centre for Educational Assistance and Resources CCEAR CCEAR County Centre for Educational Assistance and Resources CEPOL CEPOL European Police College CERT-RO CERT-RO Romanian National Computer Security Incident Response Team CINI CINI Cyber-Infrastructures of National Interest CPC CPC Criminal Procedure Code C-PROCMSINF C-PROC Cybercrime Programme Office of the Council of Europe CSAT CSAT Supreme Council of National Defence CSNS Cyber-Security National System CYBER-EX CYBER-EX Cybercrime Centre of Excellence DIOCT DIOCT Directorate for Investigating Organised Crime and Terrorism DIPI DIPI Department for Information and Internal Protection ECTEG ECTEG European Cybercrime Training and Education Group

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 107 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
LIST OF ACRONYMS, ABBREVIATIONS AND TERMS ROMANIAN ACRONYM OR ACRONYM IN ORIGINAL LANGUAGE ROMANIAN ACRONYM OR ACRONYM IN ORIGINAL LANGUAGE ENGLISH EWS EWS Early Warning and real-time information System ISF ISF Internal Security Funds MSINF MSINF Ministry for the Information Society NACPA NACPA National Authority for Child Protection and Adoption NFSI NFSI National Forensic Science Institute OCCS OCCS Operational Council of Cyber-Security RIS RIS Romanian Intelligence Service RNP RNP Romanian National Police's Service for Combating Crime SCND SCND Supreme Council of National Defence
-//-

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 108 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

ANNEX D: ROMANIAN LEGISLATION

The relevant crimes are criminalised under the following chapters in the Criminal Code :
Title II. Offences against property. Chapter IV – Fraud perpetrated using computer systems and
electronic payment methods
Title VI. Forgery offences. Chapter III – Counterfeiting documents
Title VII. Offences against public security. Chapter VI – Offences against the security and integrity
of computer systems and data
Title I. Offences against individuals. Chapter VIII – Offences against sexual freedom and integrity
Title VIII. Offences that harm social cohabitation relationships. Chapter I – Offences against public
order

Title II. Offences against property. Chapter IV – Fraud perpetrated using computer systems and
electronic payment methods

Article 249 – Computer fraud
Entering, altering or deleting computer data, restricting access to such data or hindering in any way
the operation of a computer system in order to obtain a benefit for oneself or another, if it has
caused damage to a person, shall be punishable by no less than two and no more than seven years of
imprisonment.

Article 250 – Making fraudulent financia l operations
(1) Making cash withdrawal operations, loading or unloading of an electronic money instrument or
a fund transfer instrument, by using, without the consent of the owner, an electronic payment
instrument or the identification information that al lows its use, shall be punishable by no less than
two and no more than seven years of imprisonment.
(2) The same penalty is applicable to the operations referred to in paragraph (1), performed by
means of the unauthorised use of any identification informat ion or by using false identification data.
(3) The unauthorised transmission to another person of any identification information, in order to
perform one of the operations referred to in paragraph (1), shall be punishable by no less than one
and no more th an five years of imprisonment.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 109 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Title VI. Forgery offences. Chapter III – Counterfeiting documents

Article 325 – Computer data forgery
Unauthorised input, alteration or deletion of computer data, or unauthorised restriction of access to
such data, resul ting in inauthentic data to be used to produce legal consequences, constitutes an
offence and shall be punishable by no less than one and no more than five years of imprisonment.

Title VII. Offences against public security. Chapter VI – Offences against t he security and integrity
of computer systems and data

Article 360 – Illegal access to a computer system
(1) Unauthorised access to a computer system shall be punishable by no less than three months and
no more than thr ee years of imprisonment or by a fine.
(2) The act referred to in paragraph (1), perpetrated in order to obtain computer data, shall be
punishable by no less than six months and no more than five years of imprisonment.
(3) If the act referred to in paragraph (1) was perpetrated a computer system to which, through
processes, devices or specialised programmes, access is restricted or prohibited for certain
categories of users, it shall be punishable by no less than two and no more than seven years of
imprisonment.

Article 36 – Illegal interception of computer data transmissions
(1) Unauthorised interception of a computer data transmission which is not public and which is
intended for a computer system, originates from such a computer system or is carried out within a
computer system shall be punishable by no less than one and no more than five years of
imprisonment.
(2) The same penalty shall apply to the unauthorised interception of electromagnetic emissions from
a computer system containing compu ter data which is not for public information.

Article 362 – Altering computer data integrity
Illegally altering, deleting or damaging computer data or restricting access to such data shall be
punishable by no less than one and no more than five years of i mprisonment.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 110 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Article 363 – Disruption of the operation of computer systems
The act of seriously disrupting, without authorisation, the operation of a computer system by
inputting, transmitting, modifying, deleting or damaging data, or by restricting acc ess to data, shall
be punishable by no less than two and no more than seven years of imprisonment.

Article 364 Unauthorised transfer of computer data
The unauthorised transfer of computer data from a computer system or from a data storage device
shall be punishable by no less than one and no more than five years of imprisonment.

Article 365 Illegal operations with devices or software
(1) Any person who illegally produces, imports, distributes or makes available in any form:
(a) devices or software des igned or adapted for the purpose of perpetrating any of the offences
referred to in Articles 360 – 364;
(b) passwords, access codes or other such computer data allowing full or partial access to a
computer system for the purpose of perpetrating any of the offences referred to in Articles 360 –
364shall be punishable by no less than six months and no more than three years of imprisonment or
by a fine.
(2) Illegally owning a software program, password, access code or other data as mentioned in
paragraph (1), with the purpose of perpetrating any of the offences referred to in Articles 360 – 364,
shall be punishable by no less than three months and no more than two years of imprisonment or by
a fine.

Title VIII. Offences that harm relationships of social cohabitation. Chapter I – Offences against
public order

Article 374 – Child pornography
(1) The production, possession for display or distribution, purchase, storage, display, promotion,
distribution and provision, in any manner, of child pornography shall be punishable by no less than
one and no more than five years of imprisonment.
(2) If the acts referred to in paragraph ?? are perpetrated via a computer system or other means of
data storage, they shall be punishable by no less than two and no more than seven years of
imprisonment.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 111 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

(3) The act of unlawfully accessing child pornography through computer systems or other means of
electronic communication shall be punishable by no less than three months and no more than three
years of imprisonment or b y a fine.
(4) Child pornography means any material that shows a minor displaying sexually explicit
behaviour or that, even if not showing a real person, simulates in a credible manner a minor
displaying such behaviour.
(5) Any such attempt shall be also pu nished.

Article 6 of Law No 365/2002 (republished) sets out the legal conditions for transmitting
commercial communications via electronic mail, i.e commercial communications via electronic
mail are forbidden, except where the recipient has expressed his or her agreement to receiving such
communications.
Infringement of this rule is considered a contravention, pursuant to Article 22, indent 1, item a, of
Law No 365 (republished).
In practice, however, depending on the content or the amount of communication s, the act of
transmitting commercial communications via electronic mail may constitute an actual offence,
either as committed by a perpetrator (Article 363 of the Criminal Code or Article 325 of the
Criminal Code) or by an accomplice to one or more comput er offences.

Trafficking in underage persons (Article 211)
(1) Recruitment, transportation, transfer, harbouring or receipt of a minor for the purpose of his her
exploitation shall be punishable by no less than three and no more than 10 years of impris onment
and a ban on the exercise of certain rights.
(2) If such act was perpetrated under the terms of Article 210 paragraph (1) or by a public servant
while fulfilling his or her professional duties and prerogatives, it shall be punishable by no less than
five and no more than twelve years of imprisonment and a ban on the exercise of certain rights.
(3) The consent of an individual who is a victim of trafficking does not represent grounds for
justification of the act.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 112 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Exploitation of persons (Article 182 )
Exploitation of persons means:
(a) forcing a person to carry out work or tasks;
(b) enslavement or other similar procedures implying deprivation of freedom;
(c) forcing persons into prostitution, pornography – with a view to obtaining and distributing
pornographic material – or any other types of sexual exploitation;
(d) forcing persons into mendicancy;
(e) illegal collection of body organs, tissues or oth er cells.

Rape (Article 218)
(1) Sexual intercourse, oral or anal intercourse with a person, perpetrated by constraint, by
rendering the person in question unable to defend themselves or to express their will, or by taking
advantage of such state, shall be punishable by no less than three and no more than 10 years of
imprisonment and a ban on the exercise of certain rights.
(2) The same penalty shall apply to any act of vaginal or anal penetration perpetrated under
paragraph (1).
(3) It shall be punishabl e by no less than five and no more than twelve years of imprisonment and
a ban on the exercise of certain rights, when:
(a) the victim is entrusted to the perpetrator for care, protection, education, safeguarding or
treatment;
(b) the victim is a fi rst degree relative, i.e. brother or sister;
(c) the victim has not reached the age of 16 years;
(d) the act was perpetrated for the production of pornography;
(e) the act resulted in bodily injury;
(f) the act was perpetrated by two or more individual s, acting together.
(…)

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 113 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

Sexual assault (Article 219)
(1) An act with a person that is sexual in nature, other than the acts referred to in Article 218 , and is
perpetrated by constraint, by rendering the person in question unable to defend themselves or to
express their will or by taking advantage of such state, shall be punishable by no less than two and
no more than seven years of imprisonment and a ban on the exercise of certain rights.
(2) It shall be punishable by no less than three and no more than 10 years of imprisonment and a
ban on the exercise of certain rights, when:
(a) the victim is entrusted to the perpetrator for care, protection, education, safeguarding or
treatment;
(b) the victim is a first degree relative, i.e. brother or sister;
(c) the victim has not reached the age of 16 years;
(d) the act was perpetrated for the production of pornography;
(e) the act resulted in bodily injury;
(f) the act was perpetrated by two or more individuals, acting together.
(…)

Sexual intercourse with a minor (Article 220)
(1) Sexual intercourse, oral or anal sex, as well as any act of vaginal or anal penetration perpetrated
against a minor aged 13 to 15 years old, shall be punishable by no less than one and no more than
five years of imprisonment.
(2) The acts referred to in paragraph (1), perpetrated against a minor who has not reached the age of
13, shall be punishable by no less than two and no more than seven years of imprisonment and a
ban on the exercise of certain rights.
(3) The acts referred to in paragraph (1), perpetrated against a minor aged 13 to 18 by a person of
the age of majority who abused their authority or influence over the victim, shall be punishable by
no less than two and no more than seven years of imprisonment and a ban on the exercise of certain
rights.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 114 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

(4) The acts referred to in paragraphs (1) to (3) shall be punishable by no less than three and no
more than 10 years of imprisonment and a ban on the exercise of certain rights, when:
(a) the minor is a first degree relativ e, i.e. brother or sister;
(b) the minor is entrusted to the perpetrator for care, protection, education, safeguarding or
treatment;
(c) the act was perpetrated for the production of pornography.
(…)

Sexual corruption of minors (Article 221)
(1) Perpet rating an act that is sexual in nature, other than the acts referred to in Article 220, against
a minor who has not reached the age of 13, as well as forcing a minor to endure or carry out such an
act, shall be punishable.
(4) Child pornography means any material which shows a minor displaying sexually explicit
behaviour or which, even if not showing a real person, simulates in a credible manner a minor
displaying such behaviour.
(5) Any such attempt shall be also punished.
Note: Romania penalises the tran smission of pornographic material involving minors irrespective of
the manner in which such material is transmitted (for example, via mobile phone).

Harassment (Article 208)
(1) The act of an individual who repeatedly, with or without a legitimate interest, pursues an
individual or observes their domicile, workplace or other places frequented by them, thus provoking
a state of fear in them, shall be punishable by no less than three and no more than five years of
imprisonment.
(2) It shall be punisha ble by no less than two and no more than seven years of imprisonment and a
ban on the exercise of certain rights, when:
(a) the minor is a first degree relative, i.e. brother or sister;

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 115 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

(b) the minor is entrusted to the perpetrator for care, protection, education, safeguarding or
treatment;
(c) the act was perpetrated for the production of pornography.
(3) A sexual act of any nature, perpetrated by a person of the age of majority in the presence of a
minor who has not reached the age of 13, shall be punis hable by no less than six months and no
more than two years of imprisonment or by a fine.
(4) Where a person of the age of majority forces a minor who has not yet reached the age of 13 to
witness the perpetration of acts that are exhibitionist in nature or shows or performances in which
sexual acts of any kind are perpetrated, and makes available to the minor materials that are
pornographic in nature, such act shall be punishable by no less than three months and no more than
one year of imprisonment or by a fine.
(5) The acts referred to in paragraph (1) shall not be punished if the age difference does not exceed
three years.

Recruitment of minors for sexual purposes (Article 222)
The act of an individual of the age of majority proposing to a minor who has not yet reached the
age of 13 to meet for the purposes of the perpetration of one of the acts referred to in Article 220 or
Article 221, including when such proposal has been made using remote means, shall be punishable
by no less than one month and no mo re than one year of imprisonment or by a fine.

The following definitions are used in Romanian law:

Article 35 of Law No 161/2003
(1) In this title, the following words and expressions have the following meaning:
(a) 'computer system' means any device or group of interconnected or related devices, of which one
or more ensure the automatic processing of data by using a computer program;
(b) 'automatic data processing' means the process by which data from a computer sys tem are
processed through a computer program;
(c) 'computer program' means a set of instructions that can be performed by a computer system to
achieve a specific result;

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 116 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO
(d) 'computer data' means any representation of facts, information or concepts in a form that can be
processed by a computer system. This category includes any computer program that can determine
performance of a function by a computer system;
(e) 'service provider' shall mean:
1. any natural or legal person that offers users the ability to communicate through computer
systems;
2. any other natural or legal person that processes or stores data for the persons referred to under
point 1 and for users of services provided by them;
(f) 'data on traffic information' shall mean any computer data related to a communication made via a
computer system and its products, which is part of the communication chain, indicating the origin,
destination, route, time, date, size, volume and duration, and type of service used for
communication;
(g) 'user data' shall mean any information that may lead to the identification of a user, including
type of communication and service used, address, geographical location, phone numbers or any
other access numbers and manner of payment of that service, and any other data that may lead to
identification of the user;
(h) 'security measures' shall mean the use of procedures, tools or specialised computer programmes
by which access to a computer system is restricted or prohibited for certain categories of users;
(i) 'child po rnography' shall mean any material that shows a minor displaying explicit sexual
behaviour or an adult who is presented as a minor displaying explicit sexual behaviour or images
which, while not representing a real person, simulates in a credible manner a minor displaying
explicit sexual behaviour.
(2) Within the meaning of this Title, persons in one of the following situations are deemed to act
illegally if:
(a) they are not authorised by law or a contract;
(b) they exceed the limits of authorisation;
(c) they do not have permission from the person or entity responsible, by law, to grant, use, manage
or control a computer system or to conduct scientific research or perform any other operation in a
computer system.

RESTREINT UE/EU RESTRICTED
13022/1/15 REV 1 ir/NT/cm 117 ANEXĂ DGD2B RESTREINT UE/EU RESTRICTED RO

The Criminal Code
Article 181 – Compu ter systems and electronic data
(1) 'Computer systems' means any device or group of (functionally) interconnected devices, where
one or several of such systems ensure automatic processing of data, using a computer program.
(2) 'Electronic data' means any representation of acts, information or concepts in a manner which
allows processing by means of a computer system.

The Criminal Procedure Code
Article138
(4) A 'computer system' is any device or combination of devices interconnected between them o r in
a functional relationship, one or more of which provide automatic data processing by means of a
computer program.
(5) 'Computer data' is any representation of facts, information or concepts in a form appropriate for
processing in a computer system, in cluding a program able to determine the performance of a
function by a computer system.

________________