1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR http://www… [609895]

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 1/57

ALTE DOCUMENTE
Planificare – Consiliere si orientare –
PROIECT DIDACTIC – GEOGRAFIA EUROPEI
Examenelor din sesiunea de toamna 25 August –
7 Septembrie 2008
Proiect didactic – Informatica- T ehnologii asistate
Username / Parola inexistente

email ••••••
Login Am uitat parola x Creaza cont nou
Home Exploreaza
Upload

LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN
INVATAMANTUL PRIMAR
profesor scoala

UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU '' ARAD
FACULTATEA DE sTIINȚE ALE EDUCAȚIEI sI
ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

ARAD, 2008
UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU'' ARAD
FACULTATEA DE sTIINȚE ALE EDUCAȚIEI sI
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA: Pedagogia Învatamântului
Primar s i Prescolar
LUCRARE DE LICENȚĂ
1
Download This to PDF – Download This to PDF
To View PDF , Download Here
easypdfcombine.com
2
Start Download – V iew PDF
Convert From Doc to PDF , PDF to Doc Simply With The Free Online App!
FromDocT oPDF

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 2/57de calculator
PROIECT AREA UNIT ATII DE INV ATARE –
Baschet – Clasa a-VII-a
RITMUL LECTURII
ORARUL ACTIVIT ATILOR SCOLARE
VOCABULARUL
EXTRAS din metodologia concursului de
admitere in Academia de Politie \"Alexandru Ioan
Cuza\"
EDUCA TIA PENTRU SANA TATE
căutare personalizată Search
FORMAREA, DEZVOLTAREA sI
EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
ARAD, 2008
CUPRINS
Introducere…………………………….4
CAP.I: Probleme ale curriculum-ului nat ional……………..6
1.1. Concepte cu efecte metodologice………………….6
1.2. Principii, criterii, componente, finalitati………………..8
1.3. Locul si rolul limbii române în ciclul primar………………10
CAP.II: Limba si literatura româna…………………………………………13
2.1. Obiective educationale……………………..13
2.2. Continuturi lingvistice în ciclul primar…………………14
2.3. Metode de învatare………………………..17
CAP.III: Educarea limb ajului în c iclul de achizitii fundamentale……………………20
3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale…………..20
3.2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului……23
3.3. Evaluarea – barometrul activitatii scolare pentru învatator si elev……….31
CAP.IV: Comunic are si limb aj…………………….34
4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?………………….34
4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?………………….40
4.3. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna ……………..45
4.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura………………51
CAP.V. Experiment didactic………………………57
Concluzii……………………………………………………………………………………………………………………………69
Anexe……………………………….71
Bibliografie…………………………….81
Introducere

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 3/57Statutul disciplin ei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere – teoretic si practic – im
exigentele dinam ismului si plasticitatii. Studiul disciplinei îsi propune formarea personalitatii autonome si crea
capabila de a aborda actul didactic într-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare.
Limba si literatu 515q162f ra româna constituie o disciplina prioritara în învatamântul românesc, fiin
importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare, modele de exprimare nuantata si expresiva
Ea ajuta realizarea comunicarii, prin intermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gândirii si exprimare
ideilor. Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care înmagazineaz
memoria si învataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapânirea corecta a limbii române, ca limba materna
constituie, pe lânga toate argumentele de mai sus, o îndatorire fata de cultura si civilizatia româneasca, fata d
valorile pe care poporul român le-a creat în existenta sa.
Limba si literatu 515q162f ra româna, asa cum este ea cuprinsa în Planul de învatamânt al Curriculumulu
National, are doua aspecte: limba româna si lectura literara. Prin limba româna se înteleg toate componentel
acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical, gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Pri
lectura literara se întelege aspectul îngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el în textele literare s
neliterare si în diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiile utilizate la orele de Limba si literat
515q162f ra româna au menirea de a forma elevilor capacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati d
comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele orale s
scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se învata în scoala primara aceasta disciplina se numeste
modelul comunicativ-functional.
În cadru l componentelor limbii, un loc prioritar îl are formarea limbajului. Prin formarea limbajului întele
îmbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizati caci cu cât limbajul lor este mai bogat si ma
nuantat cu atât sunt mai inteligenti, mai învatati si obtin rezultate mai bune la învatatura. Modalitatile de îmbogatir
a vocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, atât izolat cât si în contextu
lor. Totodata, un cuvânt nu are valoare decât în combinatie cu alte cuvinte, adica în propozitii, fraze si texte integrat
sau fragmentare. Un cuvânt poate sa dezvolte sensuri diferite în contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot
sinonime, omonim e, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se învata cu elevii (fara a denumi notiunile
înca din ciclul de achizitii fundamentale.
Pentru elaborarea prezentei lucrari, am în vedere ipoteza ca limbajul contribuie la obtinerea
unor rezultate mai bune la învatat ura. Îmbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura de calitate a unor texte, surs
de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sa se puna accent pe formarea de capacitati/subcapac itat
la elevi, excluzându-se tipurile de continuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajulu
comunicativ devin automatisme. Am tinut cont într-o anumita masura de conditiile scolare în care acum lucrez, d
nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care îi am în vedere. Am pornit de la ideea ca îmbogatire
limbajului este unul din temeiurile pentru formarea unei exprimari corecte. Cu cât vocabularul este mai bogat, c
atât se asimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediul limbajului.
Se pune întrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Este necesara lectur
suplimentara ? Cine se ocupa de îndrumarea acesteia ? Sprijina lectura suplimentara macar obiectivul-cadru care s
refera la ,,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective
cadru, având în vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentara îmbogatirea si nuantare
vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privind lectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit î
obiective si în continuturi, s-ar putea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de îndrumare si contro
aceasta trecând, eventual, în optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea figura în cadru
,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa în schema orara, sub denumirea de ,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectur
suplimentara''. În opinia mea, lectura suplimentara este necesar a din mai multe puncte de vedere. În primul rând
continua sub forma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare îmbogatesc ,, experienta literara
a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca
experienta indirecta.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 4/57Cercetarea exper imentala pe care am prezentat-o în continutul lucrarii a evidentiat ca lectura nu numai c
contribuie la îmbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvolta acestora si alte capacitati de gândire si odine
îmbogatire si nuantare a limbajul ui. Acum, în conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii pri
lectura sau/si prin imagini audio-vizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act de intelectualitate. Obiceiu
de a citi si de a cumpara o carte, de a încropi o biblioteca personala ori de a petrece oarecare timp printre rafturil
bibliotecilor ori printre paginile cartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilo
si a presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi o optiune. Nu se poate cred
ca elevii citesc doar ceea ce exista în manualele scolare. De aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vârste
constituie o forma importanta de realizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important îl ar
disciplina limba si literatura româna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprima atributii de stimulare
încurajare si învatare a lecturii elevilor.
CAPITOLUL I
PROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAȚIONAL
1.1. Concepte cu efecte metodologice
Curriculum-ul National pentru învatamântul primar promoveaza o viziune noua asupra însusirii limbii s
literaturii române de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare)
noii viziuni privind parcursul didactic în învatarea limbii si literaturii române este numit "comunicativ-functional"
Întregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.s
întelege prin curriculum, în sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trec
elevul pe durata parcursului sau scolar", iar în sens restrâns, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip
reglator, în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare p
care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu în Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dore
Ungureanu în Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, în Pedagogie (1998), Sorin Cristea în Dictionar d
pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru în Educatie si învatare (2001)
Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinând mentalitat
transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum
nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta, standarde de performanta, schema orara, descriptori de performanta
La acestea, învatarea limbii si literaturii române presupune extinderea unor componente ale comunicarii spr
capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa), dupa cum urmeaza:
-receptionarea mesajului oral (ascultarea)
-exprimarea orala (vorbirea)
-receptionarea scrisului (citirea)
-exprimarea scrisa (scrierea).
Le vom defini pe rând, împrumutând semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit documen
normativ):
· cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii, stabilite pe baza unor obiective comune; CICLU
de dezvoltare (clasele II, IV) s.c.l.
· curriculum nucleu se exprima în obiective, continuturi si numar de ore, valabile pentru întregul proces d
învatamânt primar. Totodata, curriculum nucleu are în vedere "realizarea standardelor de performanta
devenind norma si obligativitate, fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale".
· Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale învataturii pe parcursul unui an de studiu; ele s
exprima într-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil".
· Standardele curriculare de performanta au caracter normativ, fiind echivalente pentru toti elevii ajuns
la sfârsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelu
mediu de asimilare a cunostintel or ("a sti"), competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii ")

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 5/57exprimate în rezultatele asteptate ale învatarii. In principiu, standardele curriculare de performanta
cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfârsit de ciclu curricular, fiind constituite ca un sistem
unitar de cerinte.
· Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de învatamânt pentru care a optat institutoarea sa
fiecare grup de clase. Pentru ca planul de învatamânt este flexib il, flexibilitate întretinuta de disciplinel
optionale, fixarea anuala a acestu ia se constituie în schema orara a clasei respective. Sintetic, aceasta s
exprima în orar, dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesulu
didactic în functie de optiune: curriculum nucleu, curriculum aprofundat, curriculum extins.
· Descriptori de performanta (ca si concept) descind din înlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) c
calificative. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine, bine, suficient, insuficient
cât mai exacta a fiecarui elev, rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati s
subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire". D
regula, capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum.
Viziunea comunicativ -functionala de învatare a limbii si literaturii române în învatamântul primar are în veder
ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea) sunt integratoare, intradisciplinare
adica în fiecare moment al învatarii se realizeaza "din toate", fiind astfel împartite numai din ratiuni metodologice s
explicative. Ele au în vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca, reciproca dintre emitator si receptor
ascultator si exprimator, dintre întelegere si exprimare.
În practic a, obiectivele de referinta, formulate în curriculum, se nuanteaza în fiecare lectie/sistem de lectii (sa
unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative, operationale sau concrete, pe capitole si lecti
Acestea sunt elaborate de institutoare, utilizând verbe de actiune ca a vedea, a auzi, a verifica în mod direct d
institutor pentru fiecare elev, grup de elevi sau clasa de elevi. Ele confirma actiunea elevilor care identifica
demonstreaza, clasifica, elaboreaza, enunta, executa, aplica caracterizeaza, creeaza. Sustinerea operatorie
obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile concrete direct evoluabile, prin intermediul carora se realizeaza
obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza, prin însumare (liniara, concentrica si sferica)
capacitati comunicative în conformitate cu standardele de performanta.
1.2. Principii, criterii, componente, finalit ati
Principiile de construire ale Curric ulum-ului National, relevate de Consiliul National pentru Curriculum a
fost:
A. Principii privind curriculum-ul ca întreg :
– sa reflecte idealul educational ;
– sa respecte caracteristicile de vârsta ale elevului ;
– sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice ;
– sa stimuleze dezvoltarea unei gândiri critice si creative ;
– sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim în folosul lor si a
societatii.
B. Principii privind învatarea :
– elevii învata în stiluri si ritmuri diferite ;
– învatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina ;
– învatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la însusirea de cunostinte ;
– învatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvo ltarea personala a elevului si pentr
insertia lui în viata sociala ;
– învatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup.
C. Principii privind predarea :
– predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru învatare continua ;
– educatorii trebuie sa creeze oport unitati de învatare diverse, care sa faciliteze atingerea obiectivelo
propuse ;

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 6/57- educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor ;
– predarea nu înseamna numai transmiterea de cunostinte, ci de comportamente si atitudini;
– predarea trebuie sa puna în valoa re acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev, car
este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei, bazându-se pe inteligentele lor multiple ;
– predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta ;
– predarea trebuie sa se desfasoare în contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana.
D. Principii privind evaluarea :
– evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa ;
– evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode ;
– evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitate
activitatii scolare ;
– evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o îmbunatatire continua
performantelor ;
– evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta, orientate spre ceea ce va
elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea în viata sociala.
Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost :
– centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati, competente si atitudini ;
– situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline ;
– asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadr
si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta ;
– propunerea unor variante de activitati de învatare centrate pe elev, care sa asigure atingere
obiectivelor si a standardelor propuse ;
– selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei.
Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitat
umane în vederea formarii unei personalitati autonome si creative.
Curriculum Nation al cuprinde componentele: curriculum nucleu , curriculum diferentiat, curriculum la decizi
scolii, curriculum nucleu aprofundat, curriculum extins, curriculum elaborat în scoala: optionalul la nivelul discipline
optionalul la nivelul ariei curriculare, optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.
Finalitatile învatamântului primar:
· asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii;
· formarea personalitatii copilului respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare ;
· înzestrarea copilului cu acele cunostinte, capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva s
creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei.
1.3. Locul si rolul limb ii române în ciclul primar
Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamen tala a procesului de învatar
oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii.
Obiectivul central al studierii limbii si literaturii române în învatamântul primar îl constituie dezvoltare
competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor, precum si familiarizarea acestora cu text
literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani.
Comunicarea este un domeniu complex, care înglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scri
(citirea/lectura), precum si cel de exprimare orala, respectiv de exprimare scrisa.
O alta caracteristica a curriculum- ului de limba româna o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv î
termeni de capacitati : receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orala si cea scrisa.
Specificul curriculum-ului actual de limba româna consta în:

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 7/57- centrarea obiecti velor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii în contexte concrete d
comunicare;
– structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referint a sintetice, în masura sa surprind
ceea ce este esential în activitatea de învatare;
– orientarea continuturilor spre încurajarea creativitatii învatatorului, acordându-i-se acestuia libertate d
alegere;
– conectarea la realitatile comunica rii cotidiene propriu-zise; de aceea, se pune un accent deosebit p
învatarea procedurala , adica se urmare ste structurarea unor strategii proprii de rezolvar e de probleme
de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare.
Un element de noutate îl constituie manualele alternative, cu rol auxiliar. Astfel, continutul lor nu este neapara
obligatoriu, lasându-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze. Toate au ca baza
programa scolara comuna, eficienta lor urmând a fi apreciata.
Prin studiul organizat al limbii române în scoala primara, elevii vor constientiza actul comunicarii, vor afl
înca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite regului pe care ei le pot întelege si aplica fara dificultate
construind comun icari (propozitii) care se despart în cuvinte, silabe, sunete. Familiarizarea elevilor cu unele element
de constructie a comunicarii în clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii d
exprimare corecta orala si scrisa.
Studiul elemente lor de gramatica, incluzând si cele de fonetica si de vocabular, are ca scop fundamenta
cultivarea limbaju lui elevilor, întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocire
limbii.
În prima etapa, elevii opereaza cu notiunile de limba, în cele mai multe cazuri, fara sa le si numeasca si far
sa le defineasca (asa se întâmpla în clasele I si a II-a). În clasele a III-a si a IV-a elevii îsi însusesc în mod stiintifi
notiuni de limba prin reguli si definitii. În acest scop se face apel si la ,,experienta lingvistica'' dobândita în etap
oral-practica, pe baza careia elevii învata unele reguli si definitii gramaticale.
Ca disciplina scolara în învatamântul primar, limba româna îndeplineste mai multe functii:
– functia instrumentala – realizata prin toate compartimentele limbii române: citire, scriere
lectura,comunicare;
– functia informationala – realizata în mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de l
orice disciplina sau prin orice tip de lectura;
– functia informativ-educativa – realizata prin exersarea actului de lectura d
comunicare.
Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatar
oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii.
Importanta studierii limbii române în scoala deriva din urmatoarele aspecte:
– limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului român;
– limba româna este limba oficiala a statului national român;
– limba româna, având acest statut oficial, asigura dobândirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalt
discipline de învatamânt;
– procesul studierii limbii române în scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gândirii, dat fiin
faptul ca ideile se prefigureaza si persista în mintea omului pe baza cuvintelor, a propozitiilor, a frazelor
– limba româna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii, de a întretine relat
interumane eficiente pe diverse planuri de activitate, imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne;
– limba româna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor, la nuantarea exprimarii orale si scrise.
CAPITOLUL AL II-LEA
LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 8/57Primul si principalul document normativ, deci obligatoriu de realizat, este Planul-cadru de învatamânt. E
cuprinde disciplin ele de studiu, numarul minim si maxim de ore saptamânale de studiu si anuale. Spre deosebire d
anii anteriori, actualul plan-cadru este structurat pe arii curriculare . Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi
si/sau interdisciplinare asupra obiectelor de studiu ",[1] dispunând de câteva dimensiuni de noutate:
-planul-cadru propune o oferta de învatare flexibila (numar diferit si optional de ore, disciplin
optionale);
-creste responsabilitatea instituoarei în proiectarea si monitorizarea actului de învatare;
-propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara, colectiv didactic, parinti, chia
comunitatea civica) de a adopta învatarea la realitati cotidiene, locale, specifice.
Se afla aici chiar o forma de oferta a învatarii pentru trasee individuale si pentru grupe de învatare de diferit
marimi ori nivele valorice.
Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare, prima fiind Limba si comunicare. Disciplin ele obligatorii al
acestui sector curricular sunt: limba si literatura româna si limba moderna. Secventa mai cuprinde "optionale", l
care institutoarea, elevii si parintii pot renunta sau si le pot asuma. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I
II), literatura pentru copii, teatru de papusi, dramatizare s.a.
2.1. Obiective educationale
Pentru limba si literatura româna, obiectivul fundamental consta în "dezvoltarea competentelor elementar
de comunicare orala si scrisa ale copiilor, precum si asigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare
semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani".[2] În esenta, se va urmari ca, pri
disciplina limba si literatu 515q16 2f ra româna, sa se asigure elevilor "o cultura comunicationala si literara de baza"
capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cu semenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. Î
virtutea acestei intentii, Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire, lectura, scriere, comunicare), c
defineste capacitatile. Aceste capacitatii (receptionare, emitere) deriva din obiectivele-cadru, generale, esentiale s
obligatorii. Ele sunt:
· dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral, adica ascultare;
· dezvoltarea capacitatii de exprimare orala;
· dezvoltarea capacitatii de receptar e a mesajului scris, adica citire, lecturarea textelor literar
sau nonliterare;
· dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris, scriere elaborata, compunere;
Toate aceste functii se realizeaza, în mod fundamental si special, prin intermediul lectiei, vazuta ca: "o unitat
logica, didactica si psihologica ", ca "un program didactic "[3] coerent, structurat,. În ciclul de achizitii fundamentele
aceste competente au un specific metodologic, desprins din atributia institutoarei de a-i învata pe elevi instrumentel
oricarei activitati intelectuale sau practice. Întreaga activitate didac tica la limba si literatura româna se structureaz
în jurul formarii acestor achizitii fundamentale si, de aceea, are un anumit specific metodologic.
Asimilarea capacitatilor de comun icare si de formare/activizare/nua ntare a vocabularului sprijina activitatea d
învatare a celorlalte discipline didactice, asa cum îmbogatirea vocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte, u
limbaj mai bogat. În consecinta, fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare, care s
mentin printr-o activitate perman enta de primenire a lexicului si de transferare a cuvintelor dintr-un registru verba
în altul. Structurile lingvistice formate si utilizate dau nota de originalitate a vorbitorului, iar copiii cu cât au un limba
mai elevat si nuantat dau impresia unei note de intelectualitate si de gândire flexibila.
2.2. Continuturi ling vistice în ciclul primar

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 9/57 Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobând i elevii în decursul învatarii organizate î
scoala a limbii:

A. FONETICA
1. Fonem ( cea mai mica unitate fonetica, din care se alcatuieste forma cuvintelor). Ex: t, a, b, l, a;
2. Litera ( semnul grafic cu care se noteaza, în general, un fonem)
Sistemul fonologic al limbii
a) vocalele: a,e,i,o,u,a,î,â;
b) consoanele: b,c,d,f,g,h,j,k,l,m,n,p,r,s,s,t,t,v,w,x,y,z;
Aspecte particulare
a) diftongi, triftongi, hiat;
b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce, ci ge, gi, che, chi, ghe, ghi, k, x;
c) accentul si intonatia.
B. LEXICUL
1. Componenta:
a) fondul principal de cuvinte;
b) masa vocabularului:
– neologisme;
– regionalisme;
– arhaisme;
– limbaj stiintific;
– limbaj tehnic;
– limbaj argotic;
– limbaj de jargon.
2. Îmbogatirea vocabularului:
– derivarea cu sufixe;
– derivarea cu prefixe;
– compunerea prin alaturare;
– compunerea prin juxtapunere;
– compunerea prin abreviere;
– schimbarea valorii gramaticale.
3. Sensul cuvintelor:
– de baza;
– secundar;
– figurat.

C. GRAMATICA

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 10/57 1. Morfologia (parti de vorbire):
– substantivul (felul, genul, numarul);
– adjectivul (felul, acordul cu substantivul);
– numeralul (felul);
– pronumele (personal, de politete);
– verbul (felul, timpul);
– adverbul;
– articolul;
– prepozitia;
– conjunctia;
– interjectia.
2. Sintaxa ( parti de propozitie)
– predicatul;
– subiectul;
– atributul;
– complementul.
D.STILISTICA
1. stilul cotidian (limbajul comun);
2. stilul literar (beletristic);
3. stilul functional (utilitar);
4. stilul administrativ;
5. stilul stiintific;
6. stilul publicistic.
Obiectivele educationale au menirea de a stabili, la nivelul copiilor, deprinderi, capacitati automatizate astfe
încât învatarea limbii si literaturii române sa aiba un caracter comunicativ-functional [4]. Dobând irea capacitatii d
vorbire corecta si coerenta se realizeaza prin învatarea reguli lor de functionare a limbii. De asemenea, î
conformitate cu cerintele Programei de limba si literatura româna pentru învatamântul primar , învatarea are î
vedere formarea capacitatii de comunicare în procesul de vorbire efectiva, excluzând aspectele teoretice de dragu
teoriei. Nimic nu este necesar sa încarce memoria elevilor, daca nu îi este de folos în activitatea de comunicar
corecta prin limbaj. Este una din noutatile prioritare ale Curricul um-ului National de învatare a comunicarii pri
intermediul limbii române si de promovare a modelului utilitar, functional.
2.3. Metode de învatare
Cuvântul metoda are ca origin e greces cul methodos (metha-catre, odos-cale) însemnând ,,cale de urmat
pentru gasirea adevarului.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 11/57 Metoda de învatamânt reprezinta o modalitate de actiune, un instrument cu ajutorul caruia elevii, su
îndrumarea institutorului sau în mod independent îsi însusesc si aprofundeaza cunostinte, îsi formeaza si dezvolt
priceperi si deprinderi intelectuale si practice, aptitudini, atitudini.
Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelo r didactice utilizate în procesul d
învatamânt.
Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura, scriere, vorbire si ascultare, se impun
utilizarea unei metodologii didactice. Metodologia didactica se refera ,,la un sistem de tehnici, metode si procede
didactice de optimizare a activitatii de predare, învatare si evaluare''. Principalul element al conceptului, de la care s
deriva este metoda de învatamânt. În didactica moderna, se apreciaza ca ,,metodele sunt instrumente c
ajutorul carora elevii, sub îndruma rea institutoarei sau în mod independent progreseaza în actiunea de cunoastere s
de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practic'' (M. Ionescu).
Taxonomia metodelor didactice
· metode de comunicare orala:
– expozitive: expunerea, povestirea, descrierea, explicatia, prelegerea, prelegerea interactiva, cursul;
– conversative: conversatia, discutia, dezbaterea, colocviul, Phillips 66, brainstorming.
· metode de comunicare scrisa: lectura explicativa, munca cu manualul sau cartea;
· metode de autocomunicare: reflectia personala, introspectia, jurnalul;
· metode de cercetare a realitatii: observatia, experimentul, descoperirea, munca în grup
demonstratia, modelarea;
· metode de actiune: exercitiul, algoritmizarea, lucrari practice, studiu de caz, proiectu
portofoliul, simularea, modelarea, jocuri;
· metode asistate: IAC (M. Ionescu, 2003)
Sistemul metodelor de predare-învatare
· de comunicare: descrierea, explic atia,prelegerea, instructajul,conve rsatia,discutia colectiva
problematizarea, lectura explicativa, mass-media, reflectia;
* de explorare: observatia, experimentul, studiul de caz, anchete, demonstratia, modelarea;
· de actiune: exercitiul, lucrari practice, aplicatia teoretica, proiecte, jocuri;
· de rationalizare: algoritmul, instruirea programata, instruirea asistata de calculator.
Exista o clasificare a metodelor de învatamânt, dupa cum urmeaza:
Metode de transmitere si însusire a cunostintelor:
– metode de comunicare orala- expozitiva: expunerea, expunerea cu oponent, povestirea, descrierea
explicatia, informarea, prelegerea scolara, prelegerea-dezbatere, conferinta-dezbatere, cursul magistral
– metode de comunicare orala conversativa: conversatia, discutia, dezbaterea, asaltul de idei, colocviul;
– metoda problematizarii;
– metode de comunicare scrisa: lectura explicativa, lectura dirijata, activitatea cu manualul;
– metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala, introspectia.
Metode de cercetare a realitatii:
– metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta, experimentu
abordarea euristica, învatarea prin descoperire;
– metode de cercetare indirecta: abordare euristica, învatarea prin descoperire ( în plan mintal)
demonstratia, modelarea.
Metode bazate pe actiunea practica:
– metode de actiun e reala: exercitiul, rezolvarile de probleme, algoritmizarea, lucrarile practice, studiul d
caz, proiectul/tema de cercetare;
– metode de actiune simulata: jocuri didactice, jocuri de simulare, jocuri de roluri.
Instruirea si autoinstruirea asistate de calculator
O buna parte din aceste metode, se pot utiliza în învatamântul primar pentru învatarea diferitelor component
ale Limbii si literaturii române. Astfel pentru învatarea si dezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele d
comunicare, jocurile didactice, pentru învatarea scrierii se utilizeaza exercitiul, pentru exersarea lecturii-citirii s
foloseste metoda lecturii explicat ive. Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate si se recomand

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 12/57utilizarea unui complex de metode si procedee; unele metode, cum este si lecturaexplicativa, au nevoie de sprijinu
altora pentru a avea eficienta scontata. Totusi, se poate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metod
specifica învatarii si exersarii citirii, adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura româna.
CAPITOLUL AL III-LEA
EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN CICLUL DE ACHIZIȚII FUNDAMENTALE
3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice, operationale
Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta în operationalizarea obiectivelor pedagogice
Autorii Curriculum-ului National au în vedere cel putin trei nivele de obiective:
– obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitii fundamentale);
– obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar);
– obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentru fiecare activitate zilnica
Obiectivele sunt corelate, astfel ca cele concrete, vizând comportamente observabile
si masurabile însumate, genereaz a realizarea obiectivelor referentia le si apoi a celor generale. Curriculumul Nationa
da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivele zilnice, punându-l în situatia de a-si asuma independenta s
responsabilitatea realizarii acestora, adica de a le operationa liza. Operationalizarea obiectivelor pedagogic
,,semnifica transpu nerea, respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice si a acestora în
obiective concre te, prin precizarea unor compartimente cogniti ve sau / si psihomotorii direct observabile s
masurabile" [5]. Iata, prin urmar e,ca, daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv (si ma
ales) a obiectivel or operationale, noul curriculum pune institutoarea în situatia creativa. El trebuie sa defineasca cee
ce asteapta de la elevi, rezultatele asteptarii în termeni specifici. Obiectivele operationale ar fi acele obiective definit
în mod concret, care vizeaza comportamente observabile si masura bile , care permit realizarea eficienta a stategiilo
instruirii în raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtina elevul ca performanta si, deci, ceea c
va fi evaluat, pe baza unor criterii precise.
Trebuie avut în vedere ca ,,obiectivele operationale. sa fie în concordanta cu obiectivele de generalitate medi
si sa acopere întreaga arie de capacitati care pot fi dezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esential
ale disciplinei". O dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor. Acestea s
centreaza pe activitatile de învatare ale elevilor vizând ,,procese, actiuni, acte, operatii observabile scontate
immediate, în cadrul diferitelor secvente si situatii de predare-învatare" [6]. În general, se aleg verbele care indic
comportamente de învatare cum ar fi: sa identifice, sa distinga , sa defineasca,sa recunoasca, sa exprime, s
citeasca, sa scrie, sa schimbe, sa rearanjeje, sa completeze, sa utilizeze, sa clarifice, sa analizeze, sa povesteasca, s
modifice, sa combine, sa selecteze, sa motiveze etc. Totodata, în formularea obiectivelor educationale, institutoare
va cuprinde cerinta urmarita, conditiile de realizare si performanta asteptata.
Pentru aria curric ulara limba si comunicare , obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza – cred- teoriei comunicarii î
general. Se are în vedere formarea capacitatii de receptare a mesajelor si formarea capacitatii de emitere
mesajelor. Mesajele verbale pot fi orale sau scrise. În felul acesta, obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptar
a mesaju lui oral, adica de ascultare, capacitati de exprimare a mesajului oral, adica de vorbire , educarea limbajulu
capacitati de receptare a mesaju lui scris, adica citirea unui text tiparit sau lectura unui text manuscris, în fine s
stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris, adica de scriere. Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 ,,iesiri
ale elevu lui din învatamântul obligatoriu: se asteapta ca elevul sa comunice eficient în situatii reale . Acest fap
confirma necesita tea ca fiecare elev sa achizitioneze, sub îndrumarea institutoarei, abilitati de comunicare operativ
functionale, fiind capabil sa partic iple la o conversatie, la o situatie de comunicare reala, din activitatea sociala, di
cadrul relatiilor interumane.
La nivelu l lor, obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa le asimileze elevii. Astfel, di
,,receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele de referinta, dupa cum urmeaza:
clasa I : – sa înteleaga semnificatia mesajului oral;

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 13/57 – sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate;
– sa distinga cuvinte si sensul lor într-o propozitie data;
– sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvânt;
– sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de persoane diferite.
clasa a II- a – sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat;
– sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un enunt oral;
– sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat;
– sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului;
– sa manifeste interes fata de mesajul partenerului [7].
Se poate observa ca, din aceste obiective referentiale, nu se pot extrage obiective operationale, decât pri
particularizare, desi unele au o formulare aproape identica.
De pilda:
– sa desparta în silabe cuvintele.
– sa rosteasca o propozitie, de cel putin doua cuvinte, corecta grammatical
– sa raspunda la întrebari.etc.
,,Exprimarea mesajului oral" tine în mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarea
limbajului . Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a II-a:
– clasa I:
– sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date;
– sa integreze cuvintele noi în enunturi
– sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti;
– clasa a II-a:
– sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu;
– sa pronunte clar si corect enunturi;
– sa redea prin cuvinte proprii, cu sprijin,un paragraf / fragment dintr-un text citit;
– sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog;
– sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute.
În aceste cazuri, obiectivele de referinta se pot operationaliza în termen de
comportament observabil si masurabil. Mai mult, o buna parte din obiectivele enuntate mai sus sunt formulate ca s
obiective operationale.
În veder ea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris, adica a întelegerii acestuia, a decodarii pri
citire, elevii ar trebui sa-si însuseasca urmatoarele obiective de referinta, în functie de:
– clasa I: – sa identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte si enunturi în textul tiparit si în textul scris d
mâna;
– sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le însotesc;
– sa desprinda semnificatia globala a unui text citit;
– sa citeasca în ritm propriu, corect un text cunoscut;
– sa manifeste curiozitate pentru lectura [8].
– clasa a II-a: – sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina ;

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 14/57 – sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit;
– sa citeasca fluent, corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere;
– sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere;
– sa manifeste interes pentru lectura [9].
Obiectivul educat ional de formare si dezvoltare a capacitatii (si deprinderilor) de exprimare scrisa este defalca
în urmatoarele obiective referentiale:
-clasa I: – sa scrie corect litere, silabe, cuvinte;
– sa scrie corect,lizibil si îngrijit propozitii scurte
– sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual, semnul întrebarii, scrierea cu majuscula);
– sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa.
– clasa a II-a: – sa scrie corect litere, silabe, cuvinte, enunturi;
– sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari;
– sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii;
– sa scrie corect, lizibil si îngrijit texte;
– sa utilizeze conventii ale limbaju lui scris (semnul de exclamare, linia de dialog, virgula, dou
puncte);

Download PDF
Download Her e
Easypdf combine OPEN

– sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului.
Lecturând astfel obiectivele, aseza te sub forma unei vizualizari în completare, se poate observa organizare
acestora în structura concentrica. În esenta, la sfârsitul ciclului de achizitii fundamentale, elevii promovabili dispun d
elementele de baza pentru învatarea corecta a limbii române. Ei vor fi capabili sa asculte cu respect si întelegere u
partener de dialog, sa participe active la un dialog prin a pune si a raspunde la întrebari, sa citeasca corect, cursiv s
constient un text de pâna la 100 de cuvinte, în ritm propriu, precum si sa scrie corect, lizibil si îngrijit un tex
cunoscut. Sunt create premisele pentru ,,dezvoltarea" capacitatilor, deprinderilor si atitudinilor de limba si literatur
româna. Fiecare institutoare este coautoare la elaborare
documentelor scolare, la operationalizarea procesului didactic, în functie de aspectele particulare ale proprie
activitati. Dificultatile întâmpinate tin de formularea coerenta a obiectivelor privind educarea limbajului si corelare
acestora cu sistemul de comunicare prin verbalizare.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 15/57 3. 2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului
Curriculumul National sugereaza câteva exemple de activitati de învatare, recomandând tipuri de exerciti
Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze în exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale
adica din clasa I si clasa a II-a, având în vedere si forme de continuitate în urmatorul ciclu de dezvoltare.
Astfel la clasa I, se recomanda numeroase activitati de învatare (care vor fi realizate cu ajutorul uno
continuturi, sugerate). Ele sunt, în general, exercitii de selectar e, corectare, delimitare, identificare, construire
determinare, transformare, corectare etc.
Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete, pe care institutoarea le poate îmbunatati sau adapta
la specificul clasei.
1. Pronuntarea alfabetului.
Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului. ,,Vreau sa pronuntati corect sunetele indicat
de mine" . Se va indica, pe sarite diferite litere, iar elevii le vor pronunta corect. Exercitiul capata complexitate prin
cere sa se gaseasca un cuvânt care sa înceapa cu litera respectiva. Exemplu: a – avion ; s – soarece ; z – zbor etc. Î
continuare, elevii vor fi solicitati sa scrie cuvântul ales la tabla si în caietele speciale. Exercitiul devine si ma
instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvântul obtinut într-o comunicare cu înteles, adica printr-o propozitie
Aceasta poate fi scrisa pe tabla, dar poate fi complicata, prin schimbarea unor cuvinte, a formei unui cuvânt sau
intonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie).
2. Învatarea observarii.
Se prezin ta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate), cum ar fi: ,,un copil citind", ,,tat
sofeaza", ,,catelul latra" etc. Se solicita scrierea , necorelata, a 3-4 cuvinte în legatura cu fiecare imagine. De pilda
copil, fotoliu, carte; volan, parbriz, ochelari; curte, catel, lant. Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin tre
cuvinte despre fiecare desen, pe care elevii o vor scrie pe caiete.
3. Locul literei.
Pe o fisa se scriu zece cuvinte. Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere în fiecare cuvânt, precum s
numarul de litere din cuvintele alese. Exemplu:
parc câte litere – 4- locul literei ,,p" – 1 –
pasare ____ ____
împarat ____ ____
peste ____ ____
crap ____ ____
copil ____ ____
pom ____ ____
Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test, de alegere a raspunsului corect, din mai multe variant
indicate.
la început ___
Litera ,,p" în ,,parc" este la mijloc ___
la sfârsit ___
4. Locul silabelor.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 16/57 Se efectueaza exercitii de recunoastere, de completare si de ordonare:
a) Indicati numarul silabelor din cuvintele:
limba ___
literatura ___
scoica ___
carte ___
institutoare ___
b) Ordonati silabele de mai jos, astfel încât sa obtineti un cuvânt cu înteles:
tri-, lec-, e-, – an, ci- ____________________
în-, toa-, ta-, va-, re ____________________
dar, a-, ce-, be- ____________________
c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare:
Ma – – a – na; _____________________
în – tre – – re; _____________________
sa – na – toa – ; ______________________
i – ma – – na – – va. _____________________
În gener al, exerc itiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbii române. Eforturile de silabisir
pot fi diminuate si chiar evitate în vederea învatarii globalizate a cuvintelor.
5. Ordonarea cuvintelor.
Se stabilesc, pe jetoane sau fise, mai multe cuvinte, care asezate de catre elevi în anumita ordine, s
constituie în propozitii:
Ionel, Lupu, în curte, se joaca
________________________
scolii, elevii, alearga, în curte
________________________
6. Cuvinte adaugate . Institutoarea propune copiilor mai multe propozitii alcatuite din doua cuvinte, iar elev
vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua sa aiba trei sau patru cuvinte. Elevii vor recunoaste locul în care a
înserat un cuvânt nou.
De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza.
Propozitiile construite de elevi:
a) Acum, Ileana deseneaza.
b) Ileana deseneaza câinele.
c) Ileana nu mai deseneaza.
7.Alcatuiti propozitii.
Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii, cu cerinte diferentiate:
a) din câte doua cuvinte, despre: carte, elevii, calculatorul, Mariana, Mihai Eminescu;

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 17/57 b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare, curte, animale, carti, oameni;
c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri:
I). Cuvinte care denumesc fiinte:
rândunica______________________________________________
scolar__________________________________________________
catel___________________________________________________
II). Cuvinte care denumesc lucruri:
stilou____________________________________________________
televizor__________________________________________________
telefon___________________________________________________
8. Exercitiul propune elevilor doua sarcini:
– obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet;
– alcatuirea unei propozitii cu un cuvânt nou.
var car ___________________________________________
parc ____ ____________________________________________
vase ____ ____________________________________________
ceapa ____ ____________________________________________
Exercitiul de stimulare a creativitatii în activitatea de învatare poate lua forme mai complicate, cum ar
sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelor obisnuite, pornind de la litera sau litere commune:
sa as pa
na at fa

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 18/57
ca da p ot ta ce
le ic re
pac us toar
9. Atribuiti însusiri.
Se provoaca un joc de rol, în care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama, tata, fratele si surioara
Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei însusiri pentru fiecare. Apoi se vor aseza la masa si-si vor fac
,,complimente" reciproce.
10. Povestiri imaginate sau reale.
Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa, în care elevii vor povesti în maximum cinci minute
întâmplare reala, în care el sau altcineva a fost participant sau narator, iar în lipsa acesteia va putea nara
întâmplare literara, cunoscuta din lecturi. Un juriu, alcatuit din trei elevi, va stabili ierarhia primelor trei ,,naratori".
11. Întrebari si raspunsuri.
Sub forma ,,jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi în diferite situatii (la telefon, pe strada, l
magazin, pe patinoar, la calculat or, la muzeu etc.) de a pune întrebari si a raspunde la acestea. Se va avea î
vedere ca enunturile sa fie proprii, precum si corecte din punct de vedere grammatical.
12.Cititi mesajele.
Pentru a forma capacitati de citire corecta, fluenta, în ritm propriu, pe niste biletele, tip jeton, se va scrie – sa
lipi prin decupaje – fragmente din texte cunoscute. Acestea vor fi puse într-un plic, iar elevii vor extrage biletelul p
care-l va citi în fata clasei. Se poate ca un juriu sa acorde note sau calificative. Activitatea de învatare se poat
complica prin cerinte suplimentare ca:
– citirea unor cuvinte pe silabe;
– înlocuirea unui cuvânt cu opusul sau;
– schimbarea intonatiei;
– modificarea ordinii unor cuvinte;
– citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia;
– memorizarea unor versuri (în plicuri s-au pus texte lirice).
13. Punctuatia potrivita.
În clasa I, se învata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul întrebarii. Se va pregati un tex
adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne. Ele vor fi omise, iar elevii le vor aseza, conform modelului:
Ileana citeste ___ Mama intra în casa ___
– Ce faci ___ Ileana ___
– Citesc ___

– Tata a sosit ___
– Nu ___
14. Transcriere selectiva.
Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-u n saculet pregatit de învatatoare. Se poat
solicita copiilor sa adauge înca doua-trei propozitii în plus care sa aiba legatura cu continutul textului transcris.
15.Exercitii de dictare.
Respectându-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari, institutoarea va alege texte potrivite c
specificul de vârsta a elevilor din clasa I. Va efectua exercitii de dezvoltare a muschilor mâinii, elevii vor fi învatat
sa încadr eze corect textul în pagina, sa scrie corect, lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuati
(punct, semnul întrebarii), scriere a semnelor de ortografie si punctu atie (punct, semnul întrebarii, scrierea cu liter
mare, scrierea ortogramelor etc.).
Spre exemplu:

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 19/57 ,,Gina, Gheorghe si Tache fac gimnastica. Gelu le arata un exercitiu nou.
– Cine vrea sa-l execute primul? întreaba Gelu"
Activitatile de învatare propuse sunt variante desprinse din sugestiile Curriculum-ului National. Ele vor
nuantate si adaptate în functie de continuturile învatarii, sugerate si ele, în curriculum . Se adauga alte contexte d
realizare a procesului scrierii si a constructiei comunicarii. Toate acestea le-am utilizat în clasa, constatând ca elev
participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor. În acelasi timp, am constatat ca ele au contribuit l
dezvoltarea limbajului, la formarea si dezvoltarea unor structuri corecte de comunicare verbala.
Pentru clasa a II-a, activitatile de învatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate în prima clasa a ciclului d
achizitii fundamentale. Apar o serie de probleme noi, dupa cum urmeaza:
– realizarea acordului gramatical (S si P, subs. si adj.);
– determinarea sensului unor cuvinte noi;
– învatarea conversatiei de grup;
– construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii;
– reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire;
– recitarea versurilor;
– povestirea unor întâmplari, cu respectarea logicii narative;
– initierea si mentinerea unui dialog;
– recunoasterea personajelor dintr-un text narativ;
– citirea unui text la prima vedere;
– lecturarea unor texte din literatura pentru copii;
– redactarea scrisa a unor texte, pe baza ilustratiilor;
– elaborarea de bilete si scrisori;
– integrarea în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute;
– despartirea cuvintelor la capat de rând;
– scrierea caligrafica a textului;
– familiarizarea cu notiunile: aseza rea textului în pagina, factorii perturbatori ai comunicarii, intonare
propozitiilor, alineatul, diftongi, triftongi, semnul exclamarii, linia de dialog, doua puncte, virgula, compuneri, lucrar
de control, cuvin te cu sens opus, cuvinte cu sens asemanator, vocala,consoana, scriere imaginativa (compunere)
text liric.
În acelasi timp, asimilarea unor elemente ale limbajului, care-i regleaza utilizarea, devine necesara si capat
un caracter aplicativ. În clasa a II-a, importanta este dezvoltarea vocabularului elevilor, prin învatarea sensului uno
cuvinte noi, introducerea acestora în contexte inventate si variate, utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse, cu sensur
identice ori cu sensuri apropiate.
Pentru clasa a II-a, în care se fixeaza, se consolideaza abilitatile de citit- scris- ca forme de achizit
fundamentale- se pot organiza felurite activitati de învatare, unele sugerate de programa scolara, altele propuse d
institutoare. Aceasta are la dispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii.
Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii, cum ar fi:

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 20/57- identificarea titlului si autorului;
– recunoasterea alineatelor;
– analiza imaginilor aferente textului;
– identificarea si relatarea unor întâmplari;
– identificarea personajelor;
– intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie;
– recitarea poeziilor;
– povestirea unor texte citite.
Sugeram câteva unitati de exercitii, pe care le-am aplicat în clasa si care au avut
efecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor:
1. Nume de fiinte si lucruri. Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de cuvinte. Apoi, solicita elevilor s
grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele de lucruri. În continuare, institutoarea cere sa se alcatuiasca
propozitii folosin d cuvinte din fiecare coloana. Ca forma de diferentiere a activitatii, se solicita alcatuirea uno
propozitii care sa cuprinda:
– numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte);
– numai nume de lucruri;
– atât nume de fiinte cât si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii).
2. Punctuatia propozitiilor . Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiasca noua propozitii, în asa fel încât l
sfârsitul acestora sa pot pune un numar egal de semne de punctuatie specifice sfârsitului de propozitie: punct (.)
semnul întrebarii (?) si semnul exclamarii (!). Activitatea de învatare capata iz de creatie didactica, solicitând elev
apoi ,,sa încurce" semnele, observând apoi modificarile de pronuntare si intonatie.
3. Punerea semnelor de punctuatie. Se ofera elevilor urmatorul text, transcris fara semne de punctuatie
urmând sa le puna pe cele potrivite:
,,O vulpe era tare flamânda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-a asezat în mijlocu
drumului __
-Iata o vulpe moarta __ striga taranul __
El o arunca în car __
– Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea începu sa arunce pestele din carul taranului __
Țaranul îsi mâna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __
4. Corectarea greselilor . Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate, pe care trebuie sa-l corecteze
Iata un posibil text:
,,O eleva merge spre scoala. În tramvai vine controlorul biletul ui la control zise acesta Am abonament asteptati sa-
caut Iertati-ma l-am uitat Acasa."
5. Alcatuiti texte. Pe baza unor întrebari, date de institutoare, elevii vor alcatui un text coerent si corect di
punct de vedere gramatical. Întrebari posibile:
* Ce orar ai astazi?
* Ce cuprinde ghiozdanul tau?
* Ce vei mânca în pauza mare?
* Cum ajungi acasa?
* Ce program ai dupa- masa?
6. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate în strofe sau aranjate în strof
(Inima de câine de T. Arghezi; Țântarul si avionul de O. Cazimir).
Pentru formarea deprinderilor de versificatie, se propun exerciti i de tipul: aleg cuvântul care sa s
potriveasca cu anteriorul:
a. Cu hainutele calcate.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 21/57b. Cu rochitele…………. (curate).
c. Cu coditele pe ………….. (spate).
d. Ele intra-n clasa noastra.
e. Pe usa nu pe …………… (fereastra).
7. Întelesul cuvintelor . Se are în vedere atât cuvintele cu înteles asemanator, apropiat sau identic – cu anumit
cuvinte date – cât si cuvinte cu înteles opus: prieten, calatorie, masa, masina, guma, a mânca, a fugi etc.
8. Ortogramele . Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie ,, perechile" gramaticale omonime:
deal – de-al; ne-am – neam; ce-i – cei; nai – n-ai; s-au – sau; s-a – sa; sa-i – sai; la – l-a; ia – i-a; m-ai
mai; cai – ca-i. Elevii vor alcatui câte o propozitie cu fiecare cuvânt dat.
9. Alegeti forma corecta . Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana I pentru a implica afecti
si volitiv elevii. ,,Eu voi alege forma corecta, taind cuvântul care nu se potriveste":
Alearga pe ca-i / cai îngrijite.
Câinii cei / ce-i patati sunt ai mei.
Baiatul ce-l / cel înalt e vecinul meu.
Tu nu m-ai / mai vazut?
Tu n-ai / nai un nai nou?
Ion si Ilie s-au / sau dus la teatru.
Colega sa / s-a nu-i acasa.
Colega s-a / sa dus în tabara.
Ionel sta la / l-a tara.
Ionel merge la / l-a teatru.
Întreaga activitate are rolul de a pune copilul într-o postura educa tionala. El trebuie sa stie ca exercitiul
formeaza abilitat i adecvate si adecvabile nevoilor sociale – civice: elevul ,,experimenteaza de fapt cu sine însusi"
aceasta fiind o premisa obligatorie pentru ,,asigurarea unui exercitiu didactic adecvat, a unui univers în care copilulu
sa-i fie recunoscut ,,dreptul" de a face ,,propriile" experiente de a ,,încerca propriile" idei, de a gresi, de a ave
propriul ritm, propriile preferinte si antipatii". Activitatile de învatare pun elevii în situatii concrete, iar acestea pot lu
aspectul unor jocuri de rol. Efectele sunt benefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilo
si pentru însusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala.
3.3 Evaluare a – barometrul activitatii scolare pentru institutor si elev
Actualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de învatamânt. Se urmareste astfel trecerea de la u
învatamânt mode rn, în care elevu l este înzestrat cu mijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare. D
asemenea, partea de comportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere, ci prin întelegerea unor norme s
acceptarea lor liber consimtita. De asemenea, se urmaresteeliminar ea stresului cotidian existent, elevului dându-i-s
posibilitatea de exprimare si manifestare. Evaluarea, ca barometru al achizitiilor, ramâne aceeasi parte importanta î
procesul învatarii . Este necesar sa vedem daca în cadrul învatarii elevul si-a însusit toate instrumentele cu care no
dorim sa-l înzestram. Fiecare pas facut deschide noi orizonturi, da noi posibilitati. De aceea tinând seama si d
particularitatile individuale si de vârsta, evaluarea este momentul în care se face bilantul, putându-se apoi trece ma
departe.
O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta, atât a elevului, cât si a cadrului didactic.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 22/57 Se trece astfel de la o evaluare comparativa, a carei functie principala este de a clasifica elevii, la o evaluar
criteriala, corectiv a si constientizata. Aceasta are rolul de a furniza informatiile functionale, de a situa elevii în rapor
cu atingerea rezultatelor prevazute în documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. S
doreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare în functie de dificultatile constatate, pentru a-i facilit
învatarea si se urmareste participarea activa si autonoma a elevului, cu scopul de a constientiza propriile dificultati.
Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala, formativa si sumativa, dar accentul este deplasat în functi
de specificul vârstei si de competentele elevului.
In mod corect, dupa fiecare unitate de învatare se realizeaza evaluarea – prin probe orale, scrise sau practice.
Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât sa dea posibilitatea elevului si înstitutorului sa afle cu exactitat
progresele realizate. Se îmbina astfel raspunsurile cu alegere duala, raspunsurile cu alegere multipla, itemi ti
pereche, textele lacunare, eseul semistructurat, eseul structurat, eseul liber.
Anexa nr. 1 – Test de evaluare – clasa a II-a
Într-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite si recupera un mesaj oral, de
formula raspunsuri, de a pune întrebari sau de a dialoga dupa niste imagini date. Ei trebuiau sa-si imagineze c
întrebare poate sa puna elevul din imagine la un raspuns dat, sau ce raspuns a dat fetita la întrebarea pusa. Apoi a
trebuit sa realizaze un dialog. Apoi sa gaseasca o formula de adresare la începutul unui dialog, o formula de încheier
pentru un dialog, sa formuleze diferite mesaje.
Astfel elevii au trebuit sa desprind a informatiile dintr-un mesaj, sa distinga sensul cuvintelor si sa semnslez
prin replici corecte întelegerea mesajului scris.
Au fost pusi în situatia de a initia sau încheia un schimb verbal, de a identifica obiecte sau persoane, s
formuleze întrebari si raspunsuri, sa efere informatii, si sa-si exprime parerile în legatura cu un fapt.
Evaluarea odata realizata, trebuie interpretata de catre învatator, iar activitatea urmatoare trebuie s
porneasca avându-se în vedere rezultatele evaluarii. Se pot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimular
si ameliorare.
Fiind constienti de propriile capaci tati, dar si de dificultatile pe care le întâmpina, elevii au astfel posibilitati d
comunicare, cooperare, colaborare si autoevaluare, atât la nivelul grupului, al clasei, cât si la nivelele sociale
depasind granitele scolii.
CAPITOLUL AL IV-LEA
COMUNICARE sI LIMBAJ
4.1. Ce este limb a? Ce este limbajul?
Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane, a fiecarui individ, deoarece fara limba, om
nu ar mai fi fiinta umana. Functia de baza a limbii este în primul rând cea de a permite oamenilor sa comunice înt
ei, sa se înteleaga. Aceasta nu este specifica fiintei umane, deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme d
comunicare, însa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi.Acestea determina fiinta umana la nivel sociolog
si de grup, ca membru al unei comunitati sociale în cadrul careia se utilizeaza o anumita limba. Aici apar
caracteristici individuale ale fiecarui om în parte [10] . Limba a aparut, dainuie si se dezvolta interdependent d
mediul si comunitatea în care se foloseste. Aceasta interdependenta reiese si din vasta experienta umana. Limba ,
apreciaza de catre Ion Coteanu [11] , reprezinta în acelasi timp si expresia relatiei între om si natura, între om
societate si fata de el însusi.Totod ata, limba este o forma a creatiei umane care modifica atât societatea cât si limb
însasi. Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana, permitînd modificari, însa doar în cadr
anumitor sisteme si procese. Relatia între limba si societate este reciproca, limba trebuind sa ofere fiintei umane, su
aspect social si psihic, o viata decenta -fiind mijloc de comunicare si , nu numai atât, ci si instrument pentru reflec
filozofice si cel al inspiratiei poetice.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 23/57Astfel, limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul anumitor grupuri umane, oferindu-le
acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toate elementele specifice ale comunitatii umane . Limba este mu
mai mult decât un simplu mijloc de transmitere a informatiilor.Este un element de identitate nationala si culturala.
acelasi timp, limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului de semne verbale articulate.
Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu [12] concluzioneaza ca:
1.Limba este un semn de semne cu o structura determinata în care locul si rolul anumitor pa
componente este stabilit în functie de alte parti si de întreg ansamblul.
2.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii. Realizând diferen
între mijloc de exprimare si obiectul desemnat, aspecte si relatii cu lumea în care traieste.
3.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet si semnificatie.
Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza, în afara de semne naturale (când tuna si fulgera, înseamna c
va ploua) si semne conventionale, respectiv semne intuite de societate, numite simboluri.Aptitudinea de a cre
simboluri verbale, dar si acceptarea si utilizarea acestora, sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale.
Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om. Ea se concretizeaza în trei planuri:
a)aptitudine;
b)cunoastere (competenta);
c)utilizare (actiune, act, practica).
Deoarece limba înseamna înainte de toate, comunicare interumana , fiind instrumentul de baza, dar în acela
timp si cel mai perfect pentru comunicare, fara ea nu ar putea fi organizate si nu ar exista comunitati sociale. De a
reiese ca limba este o premisa importanta pentru existenta societatii umane.
Limba însa, îsi are rolul doar în societate, deci în comunitate sociala. Datorita acestui fapt se poate concluzion
ca între limba si societate exista o relatie de interdependenta. Putem afirma ca limba si societatea au aparut simulta
într-o interactiune permanenta. Numai în acest fel, ele pot coexista si dainui.
Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare între oameni, limba le permite transmitere
informatiei. Cu ajutorul ei, oamenii percep lumea si pe sine, meditând si creând opere literare. De aici rezulta înca
caracteristica specifica a limbii si relatia acesteia cu cultura în general si în particular.
Structura lingvis tica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii. Aceasta presupune existen
planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si a celui compus din unitati care doar prin combina
au semnificatie (sunete).
Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut);
Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie, prin combinarea carora se obtin unitati cu semnificatie (plan d
exprimare) – articularea.
Exemplu: casa – cuvântul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limba româna. Acest cuvânt (cas
însa este compus din patru sunete ( c, a, s, a) care , luate separat , nu înseamna nimic. Ele însa primesc semnificat
ca ansamblu, luate în ordinea amintita.
Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele , constituie gramatica limbii respectiv
fiind o trasatura importanta a acesteia.
Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore, adica literele /
sunetele alfabetului, realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii. De aici rezulta ca limba es
accentuat productiva, permitând crearea unor enunturi noi, prin care se pot transmite o multitudine de noi informa

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 24/57si noi continuturi logice.
Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993), functia de baza a limbii este de a asigura comunicarea între oameni, de
transmite informatia. Alte functii ale limbii sunt: reprezentativa -prezentarea realitatii; expresiva -privind vorbire
subiectul si cea apelativa -adresata ascultatorului.
O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sau transpunere în spatiu si tim
nefiind legata de ceea ce se întâmpla acum si aici.Se poate vorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chi
despre cele inexistente. Simbolizarea permite acest lucru.
Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba, ci este chiar determinata de aceasta. Desi capacitate
verbala este o însusire naturala a fiecarui individ, limba se transmite si se asimileaza pe cale culturala- fieca
generatie la rândul sau este nevoita s-o învete. De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente a
limbii.
Din cele afirmate pâna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este un fenomen unic, fiin
indispensabila, utilizata de fiecare individ si comunitate, în primul rând ca mijloc de comunicare. De aici si necesitate
acordarii unei atentii deosebite comunicarii si transmiterii informatiilor.
Oamenii pot comunica si se pot întelege si prin alte moduri, prin gesturi, cu ajutorul steguletelor sau
semnalelor fumig ene etc., dar si folosind diferite alte sisteme simbolice deduse din vorbirea curenta (matematic
fizica, chimia,mu zica, alfabetul Morse etc.). Toate acestea însa sunt complementare limbii umane, având denumire
de forme de comunicare nonverbala si paraverbala.
Exista totodata si o etica a vorbirii , dupa aprecierea lui Alexandru Metea [13] care apare în planul practic si c
spiritual. În plan practic este vorba de convingere, distractie si angajare în treburi de interes comun uzând nu do
demijloace lingvistice. La nivel spiritual însa, este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul caro
individul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze în treburi de interes general.
stiinta, afirma Tatiana Slama-Caz acu[14], face deosebirea între notiunea de limba si cea de vorbire.Limb
reprezinta mijloc ul prin care se fiinteaza comunicarea interumana, fiind un sistem de semne, de fapt o structura d
semne verbale. Pentru a putea îndeplini aceasta functie într-o comunitate fie ea si etnica, limba trebuie sa cuprind
acelasi sistem fonetic, morfologic, sintactic si lexical. De pilda, semnificatia unui numar mare de cuvinte apartinân
unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatii care vorbesc aceeasi limba.
Ca atare, limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea utilizarii semnelor verbale,
timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestor semne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de cat
membrii comunitatii în comunicarea lor cotidiana.
Limba este deci, sistem de semne verbale, iar vorbirea reprezinta realizarea, materializarea acestui sistem
Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice este specifica, ea depinde de mediul social, de nivelul education
al individului etc. Spre exemplu, vorbirea unui copil difera de cea a unui batrân, desi vorbesc aceeasi limba.
Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri organizate, iar vorbirea s
dezvoltat în baza limbii.Aceasta înseamna ca nu poate exista limba fara vorbire si invers. Vorbirea rezulta din limb
fiind realizarea sonora a acesteia. Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta în toate structuri
lingvistice, deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor si alegerea cuvintelor,
si prin exprimarea plastica, sugestiva, prin intonatie si folosirea accentelor [15].
Vorbirea individuala apare când persoana aflata într-o situatie concreta, activeaza cu ajutorul organelor sa
vocale, sistemul de semne al anumitei limbi.
Vorbirea îmbogat este considerabil limba. În tezaurul lingvistic al unui popor se introduce destul de des cuvinte noi.
îmbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (marii scriitori), mass-media, vorbitorii si altii. Vorbirea difera în fuct
de sistemul lingvistic al unei comunitati, depinzând de vârsta persoa nei în cauza, de constitutia psihica si de nivelul d
cultura al acesteia.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 25/57 stiinta moderna despre limba, care poarta numele de lingvistica scoate în evidenta faptul ca formele analogic
ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorb irea orala) si scrierea (exprimarea scrisa). Gestica sau gesticulare
este o forma neverbala de comunicare, avînd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum
de a întari informatia scrisa. Ca atare, vorbirea orala si scrisa repre zinta materializarea limbii, iar gestica un eleme
auxiliar. Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma de concretizare a limbii în care predom ina elementele auditi
sonore, înfaptuindu-se cu ajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. Aceasta presupune ca vocea este baz
comunicarii, rezultând de aici practic si vorbirea orala. Ne referim desigur la actul autentic de exprimare în moment
producerii sunetelor si al vorbirii în întregime. Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea, gestul, mimica, canal
de comunicare, timpul util si elementul auditiv. Cuvântul este baza de plecare a exprimarii orale.
Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara, iar scrierea secundara, cea din urma fiind reprezent are
grafico-vizuala a vorbirii orale. Exprimarea este însa deosebit de complexa, având o paleta larga de elemente c
ajutorul carora se obtine informat ia suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia, ritmul, tempo, pauza
Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci când se uzeaza de elemente ale vorbi
gesticulative, mai ales gestul si mimica.
Avantajul exprim arii orale consta în faptul ca participantii sunt prezenti fizic si urmaresc reactia ascultatorilo
Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen deosebit de complex, deoarece se realizeaza instantane
neexistând timp pentru concentrare si revenire. Predomina tonul emotiv si în principiu exprimarea are un efe
puternic asupra celui care asculta. Informatia este transmisa direct. În acelasi timp însa, exprimarea orala scoate
iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste sa ascunda. Elementele care-l demasca pe vorbitor atât
sens pozitiv cât si negativ sunt articularea, accentul, pronuntarea regionala etc.De aici rezulta importanta exprima
mai ales când este vorba de prima impresie sau prima încercare de a comunica, dar si mai târziu. Din aceste motiv
trebuie acordata o mare atentie exprimarii. De mare importanta este vorbirea cultivata în comunicare. De aici
sloganul: ,, Vorbeste pentru a-mi da seama cine esti !" sau ,,Cuvântul va va trada !". Aici nu ne referim doar
continut ci si la actul în sine de exprimare, de vorbire. Folosind terminologia economiei de piata, iatao comparat
interesanta: continutul exprimari i orale (al vorbirii orale) este produsul, iar exprimarea în sine forma, ambalaj
acesteia. Sa ne reamintim ca produsele se cumpara si cu privirea si cu urechile, desi calitatea ramâne cea m
importanta.
Scrierea (vorbire a scrisa) este forma de concretizare a limbii în care predomina imaginea grafico-vizuala
vorbirii. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile, marcând trecerea societatii umane la un nivel superior d
dezvoltare.
Oricum, având în vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico -vizuala, în scris nu se pot exprima toa
nuantele, mai ales elementele vorbirii gesticulative, sau cele care definesc exprimarea orala (intonatie, tempo, ritm
pauza, accent etc.) Totusi, în scriere, avem sufficient timp de gândire, retusare, corectare si rescriind, îmbunatati
textul. Aici se foloseste si alt stil de exprimare decât vorbirea orala. În ambele cazuri însa, trebuie sa tinem seama d
normele lingvistice, ortoepice si ortografice.
În cazul scrierii, problema de baza este lipsa contactului cu cititorul, deoarece acesta asociaza informatia c
actul de citire. Aici este nevoie de un effort sustinut pentru a comunica, de unde si aparitia unor probleme privin
circulatia informatiei. În cazul exprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi înlaturate prin reactii (feed
back), iar informatia completata si explicata, ceea ce nu este posibil în cazul scrierii.
În ultimul timp, gesticularea (vorbirea gesticulata ) este tratata separate, desi functia sa de baza este cea d
a accent ua si completa informatia în timpul exprimarii orale. Oricum, gestul si mai ales mimica sunt importante m
ales în comunicarea oficiala. Utilizarea excesiva a unor gesture însa, poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii
a eficientei elementelor de baza ale vorbirii orale, devenind o piedica pentru circulatia informatiilor. Gestul si mimic
trebuie sa urmareasca vorbirea, informatia, în genere tot ceea ce vorbitorul doreste sa exprime. Astfel, acestea dev
elemente importante si functionale, iar vorbirea gesticulativa îsi îndeplineste în totalitate functia.
Limbajul, oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare între oameni. Important este ca acestia s
stapâneasca sufficient de bine limba de comunicare, iar aceasta sa-si poata exprima menirea. Însotirea exprima
orale de mesaje neverbale este un avantaj al omului.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 26/57Vorbirea este un fenomen uman, care permite vorbitorului sa-si exprime gândurile si sentimentele. Vorbire
influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere al gândirii si din punct de vedere emotional. De fap
vorbirea este cea mai complexa functie a omului. Fiinta umana a acordat întotdeauna o importanta deosebi
cuvintelor. Uneor i acestea au avut pentru om o relatie magica. Oamenii au crezut în puterea cuvântului, în putere
cântecelor, a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descântecelor).
Limba si gândirea reprezinta un întreg, un ansamblu, dar ele nu sunt fenomene identice. Toate unitati
lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele), iar sonoritatea este materiala, altfel decât formele gândi
(notiunea, cugetarea, concluzionarea) care, în mare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. Limba nu este do
un simplu mijloc de comunicare, ci si cel de formare a gândurilor. Daca urmarim cu atentie gândurile vom vedea cu
apar în gândire anumite elemente de limba.
Prin vorbire, omul apare în dubla calitate: ca individ si ca fiinta sociala.Elementele sociale ale limbii consta
faptul ca ea permite realizarea legaturii între membrii comunitatii etnice. Limba urmareste dezvoltarea unei comunita
lingvistice transmitând experienta acesteia.
O vorbire buna, atât cea orala cât si cea scrisa, în afara de functiile de baza (practice) are si una estetic
Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda, cu cât este vorbirea mai îngrijita, mai bogata mental, m
convingatoare prin selectarea cuvintelor, cu atât exprimarea este mai frumoasa. Aceasta iese în evidenta cel mai bin
prin recitarea versurilor, discursuri, monologuri, conversatie.
Aspectul estetic al comunicarii, al vorbirii apare, ca si celelalte aspecte, în limbajul cotidian. Ceea ce poa
influenta negativ vorbirea, este slaba articulare, adica ortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. Cert es
ca limba este o forma de comunicare interumana, cea mai utilizata.
Am amintit deja ca vorbirea spont ana, naturala, se manifesta în cel putin trei planuri: în cel de aptitudine,
cel de cunoastere (competenta) si în cel de utilizare (act, practica, realizare etc.). Creativitatea este cea m
importanta carac teristica a vorbirii, întelegându-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa. Toate aceste
permit fiintei umane sa-si evidentieze creativitatea în cele mai diverse domenii: social, cultural, gândirii si
interactiunea zilnica. În acelasi timp, limba este un sistem complex constituit din subsisteme interdependente.
4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?
Limbajul verbal consta în exprim area orala a omului în diferite situatii, este o activitate specific umana, pr
care se realizeaza cu ajutorul limbii atât comunicarea verbala între oameni, cât si procesul de gândire notionala.
Limba este mijlocul prin care se realizea za comunicarea, ea este un câstig socio-istoric al oamenilor, alcatui
din subsisteme lingvistice: fonetice, lexicale si gramaticale. Limba unui popor se îmbogateste si se nuanteaz
reflectând condit iile în care traies c oamenii, ea este rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice
socio-culturale.
În cadrul procesului de comunicare participând efectiv si direct la cunoasterea realitatii, limba si limbajul detin
functie cognitiva. Cu ajutorul limbajului omul transmite experienta, dobândeste informatii, prelucreaza date cunoscu
din realitatea obiectiva sau subiectiva.
Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza întreaga sa dezvoltare psihica. Pâna
intrarea în scoala, copilul învata vorbirea într-un anumit fel, mai mult spontan, iar de la aceasta vârsta apar o serie d
caracteristici noi, datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale. La intrarea în scoala copilul a
deja o anumita experienta intelec tuala si verbala. În general, el întelege bine vorbirea celor din jur si se poate fac
înteles prin exprimarea gândurilo r în propozitii si fraze alcatuite corect. Exprima bine diferentele dintre obiecte
fenomene, este capabil de a sustine discutii contradictorii, de a întelege subtilitatile vorbirii aluzive, glumele, i
dorintele, preferintele, politetea sunt tot mai clar exprimate. Aceasta exprimare este facilitata si de volumul mare
vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. 700-800 fac parte din vocabularul sau activ. La sfârsit
micii scolaritati, vocabularul sau ânsumeaza cca. 4000-4500 cuvin te din care aproximativ 1500-1600 fac parte d
vocabularul activ. Se pot constata diferente însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveste dezvoltarea limbajulu
pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului, iar pe de alta parte, influentelor mediului familial si social.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 27/57Învatarea scris-c ititului creeaza un câmp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. Su
influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. Desi limbajul nu este suficient automatizat
înca mai întâlnim elemente ale limbajului situativ, vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gândirii c
pronuntate note personale. Daca în clasa I si a II-a întâlnesc expuneri incomplete, în clasa a III-a si a IV-a ap
raspunsuri mai complexe, mult mai organizate si sistematizate. O astfel de exprimare fluenta si coerenta es
facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A
1996). [16]
Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva, coerenta a comunicarii verbale persista în întreag
copilarie, fiind întretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediul
lingvistic în care traieste copilul.
Se manifesta unele defecte temporare de vorbire, ele trebuie puse pe seama unor disfunctii ale crester
dezvoltarii asincr one a unor segmente ale aparatului articular si respirator, schimbarii dentitiei, particularita
trecatoare ale dezvoltarii. S-a observat o problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezen
sunetelor parazitare în vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat, de obicei atunci când copiii expun lectia si m
putin în dialoguri. Cea mai mare frecventa ca sunete parazita re, o au sunetele isi a la sfârsitul si început
propozitiilor. În povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare, disimulari în articularea diferitelor cuvint
,,recreatie'', ,,lu''(în lo de lui), ,,p'orma'', ,,tocma'', ,,aia'', ,,t-a dat o carte''. Apar uneori si sunete mai multe dec
trebuie sa apara în cuvânt: este vorba de un fenomen de încarcare fonetica a cuvântului. De pilda, scolarul de 8 a
mai spune ,,iera'' în loc de ,,era'' sau ,,ieu'' în loc de ,,eu''.
Perioada micii scolaritati este perioada în care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal, cu foar
multe diferente individuale. În dezvoltarea scrierii corecte, se manifesta la început greutati de diferentiere a sunetelo
În primii doi ani ai învatarii scrierii, sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu ,,îtuneric'', ,,ître'', ,,hotomalu
,,cardula''etc.); fenomene asemanatoare se petrec în scrierea diftongilor si a triftongilor, precum si a grupurilor d
litere ,,che, ce, ci, chi, ge, ghe, ghi, gi'' între care, micul scolar face adesea numeroase confuzii. Alteori în scriere ap
sunete supraadaugate (,,viouara'', ,,diminiata'', ,,artimetrica'' etc.); apar si cazuri de inversari ale silabelor cuvântulu
este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor.
Alte defecte ale scrierii, ca acelea de caligrafiere sau de înclinatie a literelor, se corecteaza pâna la sfârsit
clasei a IV-a. cresterea volumului de cuvinte tehnice (la gramatica, aritmetica, istorie) va duce la dificultati
pronuntie si scriere, iar elementele de pronuntie dialectala prezente la începutul scolaritatii vor scadea treptat pr
dezvoltarea limbajului cult. Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la început elevul nu poate distinge bin
câte cuvinte sunt într-o propozit ie, dar treptat el începe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvântului
elementele propozitiei simple si dezvoltate. Pentru început însusirea ortogramelor nu are la baza cunostin
gramaticale precise, datorita nivelului de întelegere precar al copilului, dar treptat scolarul îsi va da seama d
diferentele gramaticale existente (exemplu ,,sau'' si ,,s-au''). De aceea problemele de omonimie vor implica dificulta
(,,fetita sare coarda'' si ,,mai trebuie putina sare''), acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificat
cuvintelor.
În vorbir ea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale, în care timp
verbal nu este bine acordat cu substantivul (,,pâna vine ei''- clasa a II-a, ,,atâta animale cunosc''- clasa a II-
,,istoria este o lectie, ca o lectie principala a lor''- clasa a IV-a). limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formula
neclsare, neglijente sau greoaie.
În comunicare persista înca destu le elemente ale limbajului situativ. Particularitatile dificultatilor întâmpinate d
copil în vorbire sunt datorate, pe de o parte, înca insuficientei automatizari, mecanismele trecerii din limbajul interi
în cel exterior sunt deficitare si, pe de alta parte, însusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat.
Exprimarea în scris opereaza înca de la început cu un vocabular mai critic si cu rigori de o topica expres
Exprimarea în scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pâna în clasele a III-a, a IV-a, dupa care devine m
activa si mai personala.
Între scolarii din clasele I-IV exista diferente importante în consistenta vocabularului, bogatia si varietatea lu
în ceea ce priveste stilul vorbirii, caracteristicile exprimarii, bogatia structurii gramaticale a propozitiilor, existenta sa

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 28/57inexistenta fenomenelor parazitare în vorbire, a repetitiilor, a defectelor de pronuntie. Toate aceste particularitati a
limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral si scris. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste, debit
scris creste mult mai lent, dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si c
rigorile impuse de scoala în legatura cu exprimarea verbala. În aceasta perioada scrierea devine un nou potential
sistemului verbal, cu foarte multe diferente individuale.
Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare; e
influenteaza negativ randamentul scolar si în general integrarea în colectiv si activitate. (Mitiuc I.)[17] Limbaj
contribuie la întreaga viata spiritu ala a copilului, iar în cazurile când se produc deteriorari ale limbajului, evolutia s
este îngreunata sau stopata în functie de gravitatea tulburarii. Implicatiile defectelor de vorbire sunt grave si se f
simtite în întreaga activitate psihica a copilului si îi modifica comportamentul.
Pentru o dezvoltare normala limbajul necesita o permanenta stimulare, prin antrenarea permanenta
insistenta a copilului în activitatile scolare. Climatul afectiv, încurajarile si crearea unui tonus psihic ridicat constitu
factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu deficiente de limbaj. [18]
Dificultatile de învatare a vorbirii sunt constante de regula, cu certitudine, pe la 4-5 ani, netratate, acestea v
deveni si mai evidente, grave si persistente în primii ani de scoala. Cei mai multi dintre copiii care în clasele prima
prezinta dificultati de învatare au avut dificultati de învatare a vorbirii în prima copilarie.
Achizitia si dezvoltarea limbajului implica, în esenta, cateva demersuri specifice de învatare:
· învatarea fonemelor si a combinarii lor;
· învatarea cuvintelor, a formei si continutului lor;
· învatarea combinarii de cuvinte în sintagme, propozitii, fraze, a acestora în mesaje;
· învatarea regulilor gramaticale si utilizarii lor curente;
· învatarea extragerii semnificatiei din compexele ideatice mai ample.
Dificultatile de învatare verbale aferente vorbirii se pot manifesta pe directia combinarii de cuvinte, a regulil
gramaticale si mai ales învatarea captarii de semnificatii ample, articulate ideatic, de maniera orala ( rapida
contextuala).
Dificultatile de învatare a vorbirii sau a articulatiei, sunt cauzate de o inadecvata însusire a pronuntiei, dar ca
pot fi remediate printr-o actiune convergenta determinând:
– reducerea lor odata cu maturizarea si dezvoltarea copilului în activitatea scolara;
– înlaturarea lor printr-o abordare din timp prin metode terapeutice si logopedice;
– corectarea lor doar prin oferirea de modele corecte de vorbire, prin stimularea si încurajarea judicioasa
copilului.
În cazul în care un copil prezinta dificultati de învatare a limbaju lui expresiv el trebuie sa se identifice pr
urmatoarele caracteristici:
– vocabular restrâns, saracacios, lacunar, ambiguu;
– dificultati în achizitia de cuvinte noi;
– erori de lexic, precum substituiri, argotisme;
– limbaj telegrafic, fraze scurte si simple;
– simplificari sintactice atât ca lungime, cât si ca varietate categoriala;
– carente în formularile verbale nereferentiale;
– limitari în dezvoltarea pe orizontala si verticala a aspectelor pragmatice, a finalitatilor limbajului;
– omisiuni ale unor elemente-cheie din fraza;
– alterarea ordinii sintactice a cuvintelor în fraza;
– o anumita ramânere în urma, în raport cu asteptarile vârstei, ca medie normala.
În cazul dificultatilor de învatare ale limbajului receptiv, dificultatile de învatare a limbajului nu mai sunt d
constructie si de vorbire ca atare, ci de dezvoltarea limbajului ca fenomen global. Limbajul receptiv sau limbaj

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 29/57comprehensiv asigura receptarea si întelegerea mesajului transmi s de emitator. Copiii întâmpina dificultati pe ar
limbajului receptiv mai ales în anumite situatii care presupun întelegerea:
– unor formulari mai ample: propozitii dezvoltate si fraze;
– prezenta unor termeni necunoscuti sau abstracti;
– formulari eliptice, cu subîntelesuri;
– expresii stilistice mai elaborate.
Dificultatile de învatare a limbajului receptiv sunt însotite si de alte manifestari, usor de detectat, copil
manifesta usoare tulburari de motricitate, deficit sporit de atentie, deficit de implicare, atitudine precara, rezervat
Copilul care nu întelege multe din cele ce se spun în jurul lui este stresat, frustrat si demoralizat. Ameliorarea un
astfel de cazuri este totusi posibila în scoala, daca sunt depistate la timp si tratate cu multa rabdare, cu numeroa
reveniri în explicatii.
Însusirea lexiei reprezinta un proces amplu si complicat, care neces ita din partea unui copil de 6-7 ani un efo
foarte mare. El trebie sa învete sa citeasca în mai putin de 1 an de zile, un timp mult prea scurt pentru un mecanis
atât de complex. Astfel ca problem ele disfunctionale în citire pot aparea în oricare din cele patru module ( percepti
lexical, sintactic, semantic), ca si în orice demers de procesare actional, ce se finalizeaza cu rostirea cuvântului final
întelegerea textului. Dificultatile de învatare a citirii se manifesta astfel: unii copii fotografiaza la nesfârsit cuvinte
citite, pentru a le recunoaste ulterior în alte texte, fapt ce-i obliga la un mare consum energetic forma
predispunându-i totodata la multe confuzii; alti copii întâmpina dificultati pe ruta fonologica si se straduiesc mereu s
recompuna auditiv cuvântul grafic, fara sa termine întotdeauna sinteza fonemica în timp util, întârziind, astfel,
revenirea obligatorie în planul vizual pentru a citi, în sfârsit un cuvânt; alti copii procedeaza la o alternan
întâmplatoare a celor doua rute, poticnindu-se la cuvinte noi pentru ca se încapatâneaza sa le citeasca doar vizua
având senzatia vaga, dar falsa, ca acestea seamana cu ceva din ce cunosc deja. De multe ori dificultatile de învatare
citirii sunt cauzate de procesul de învatamânt în sine, prin metodele neadecvate de învatare a citirii si scrierii
scoala, în clasele primare. Metoda practicata la noi, de tip fonetic, metoda analitico-sintetica presupune predare
scris-cititului simultan.
Dificultatile de învatare ale citirii sunt determinate de greutati întâmpinate în asocierea prompta, corecta
trainica între fonem si grafem, pentru realizarea mult doritului complex grafo-sonor. Este normal ca la început elev
ce învata citit-scrisul simultan si în ritm alert, pe fondul atâtor altor solicitari scolare paralele sa prezinte manifesta
precum: problem e perceptive, scaderea capacitatii de concentrare în alte zone, perturbari afectiv-emotional
anxietate, irascib ilitate, dezorganizare generala sau chiar o inhibare totala. Educatorul, parintii trebuie sa manifes
întelegere si menajare a copilulu i, pentru a evita posibila agravare în sensul aparitiei unor eventuale manifesta
nedorite, negativism, mutism si chiar manifestari de tip schizoid.
4.3. Jocul didactic folosit în le ctiile de limba româna
Principala activitate a copilului este jocul, iar cu cât omul se joaca mai mult cu atât îsi pastreaza atribute
copilariei. Copiii se joaca, exersând o activitate serioasa, simulativa din lumea adultilor, fiind un mod foarte serios d
a aduce la nivelul sau lumea celor mari si de a o întelege.
Jocul reprezinta o activitate proprie vârstei fragede, copilariei si izvoraste din nevoia de actiune a copilulu
trasatura dominanta a conditiei umane.
Înscriindu-se în sfera actiunilor din perioada de început a vietii omului, jocul este o activitate concreta, vie
corespunde primei etape a procesului de cunoastere, caracterizata prin intuirea lumii pe calea simturilor. Caracter
practic al jocurilor se evidentiaza pregnant si la copiii scolari – la care apare si se dezvolta, treptat, cunoastere
abstracta – si chiar în jocurile adultilor.
Prin caracterul sau practic, jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si, mai ales, cultiva deprinderi bogat
trasaturi complexe de caracter, convingeri si puternice trairi emotionale.
Pentru scolari, jocul este o cale eficienta de educare, de cultivare a unor bogate calitati fizice, morale, esteti
si sociale.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 30/57Jocul capata o pondere si un rol deosebit, cu valoare formativa bine determinata în momentul în care cadr
relational al copilului se largeste prin intrarea lui în scoala. Posibilitatile sporite de contact si cu alti adulti, din afa
cercului familial, determina un proces de emancipare afectiva reflectata în joc.
Jocul îmbraca forme variate de manifestare, între acestea existând determinari strânse, dialectice.
Primele jocuri pe care le practica copiii sunt jocurile de rol (în special în orele de limba româna). Copiii su
solicitati sa creeze diverse dialoguri ce pot fi purtate în situatii date.
Jocurile de reguli se caracterizeaza prin faptul ca regula este elementul principal al jocurilor, din care decurg
cu usurinta, rolul jocului si situatia imaginara.
Aceste jocuri sunt specifice scolarilor, pentru ca cer o dezvolta re psihica si fizica necesara întelegerii
practicarii regulilor de joc. În desfasurarea jocurilor: Ghicitorul , Cine stie geograf ie etc. , atentia copiilor se îndreapt
cu precadere, spre respectarea regulilor de joc.
Asadar, jocul cu rol include si anumite reguli. Iar jocul de reguli cuprinde si anumite roluri. Jocul cu regu
izvoraste si se dezvolta din jocul cu rol si se caracterizeaza prin separarea si prin constientizarea sarcinii jocului.
Pe lânga aceste tipuri de joc amintim si jocurile de miscare, jocurile distractive, jocurile sportive, jocurile d
imaginatie, jocurile muzicale s.a. acestea pot fi însa incluse si în categoria jocurilor cu reguli.
Toate tipurile de jocuri prezentate favorizeaza interrelationarea copiilor. În ultimii ani, copiii s-au dovedit a fi d
ce în ce mai atrasi de un alt tip de joc, jocul pe calculator , care însa îl izoleaza oarecum de ceilalti copii ori adulti.
Jocurile pe calculator fac parte, de regula, din categoria celor intelectuale: pentru cunoasterea mediul
înconjurator, jocuri matematice, jocuri muzicale, de recitare si cânt, jocuri fonematice, jocuri pentru îmbogatire
vocabularului, corectarea ortografiei, jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gindirii, jocuri logice, jocuri de atentie.
In acest moment creatorii de soft educational au scos pe piata o serie larga de CD accesibile atât scolarilor c
si prescolarilor (ISA multimedia, Erc Press, CD Press etc.).
Este bine ca noi, în calitate de cadre didactice, sa cunoastem continutul acestor softuri si sa ne straduim a
integra în procesul instructiv educativ, caci daca dorim sa le captam atentia si sa le transmitem cât mai mul
informatie, cel mai eficient joc se pare a fi astazi cel pe calculator.
Daca este utilizat cum trebuie si cât trebuie, calculatorul va oferi copilului sansa de a patrunde în lumea din c
în ce mai complexa a informatiei în folosul lui. Sa-i deschidem asadar dumul catre ,,a treia alfabetizare'' si sa fi
alaturi de el. învatamântul modern trebie sa-l învete pe elev cum sa învete, cum sa caute informatia si unde sa
caute.
Integrarea jocului în procesul instructiv educativ face ca elevul ori prescolarul sa învete cu placere, sa devin
interesat de activitatea pe care o desfasoara, face ca cei timizi sa devina mai volubili, mai activi, mai curajosi, s
capete mai multa încredere în capacitatile lor, mai multa siguranta si tenacitate în raspunsuri.
Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea, organiz area lui metodica, de modul în care no
institutorii, stim sa asiguram o concordanta deplina între elementele ce îl definesc.
Pentru organizarea unui joc didactic trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte:
– pregatirea jocului;
– organizarea judicioasa a acestuia;
– respectarea momentelor jocului didactic;
– ritmul si strategia conducerii lui;
– stimularea elevilor în vederea participarii afective la joc;
– asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
– varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului, introducerea altor variante).
Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente care trebuie parcurse în organizarea lui:

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 31/57- introducerea în joc;
– anuntarea titlului jocului si a scopului;
– prezentarea materialului;
– explicarea si demonstrarea regulilor jocului;
– fixarea regulilor;
– executarea jocului de catre elevi;
– complicarea jocului;
– încheierea ( evaluarea conduitei elevilor).
Voi prezenta un joc didactic folosit înaintea alcatuirii unei compuneri despre primavara:
Cuvântul interzis
Scopul: activizarea vocabularului, dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei.
Sarcina didactica: formularea unor întrebari care cer în raspuns cuvântul interzis.
Demersul jocului: jocul se poate desfasura în colectiv sau în perechi.
Se solicit a elevilor ca la întrebarile învatatorului sa raspunda în asa fel încât un anumit cuvânt stabilit anteri
sâ nu fie folosit, ci sa se gâseas câ alte formulari, care sa constituie totusi raspunsul la întrebarea pusa. Aceas
trebuie construita în asa fel încât sa ceara în raspuns folosirea cuvântului interzis.
Dupa ce clasa a fost organizata, se explica desfasurarea jocului si se arata ca pentru fiecare raspuns au
dispozitie un minut de gândire. Se dau înainte de joc doua-trei exemple de raspunsuri în care sa nu fie inclus cuvânt
interzis.
Exemple:
Cuvântul interzis a treia.
-În ce clasa sunteti?
-În clasa care urmeaza dupa a doua.
-În ce banca sta elevul.?
-În banca din spatele elevului..
Cuvântul interzis primavara.
-Când se topeste zapada?
-În anotimpul în care înfloresc ghioceii.
-Când vin pasarile calatoare?
-Când încep sa înfloreasca pomii.
La sfârsitul jocului vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai mul
fantezie.
În activitatea de fiecare zi a copilului, jocul ocupa, evident, locul preferat. Aplicând aceste jocuri, am observ
cum se manifesta elevii în urma lor. Jucându-se, acestia îsi satisfac nevoia de activitate, de a actiona cu obiecte rea
sau imaginare, de a se transpune în diferite roluri si situatii care îi apropie de realitatile înconjuratoare. Copiii cei m
înzestrati sunt cei care se joaca mai mult.
Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordan
între tema jocului si materialul didactic existent, sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor pr
întrebari, raspunsuri, explicatii, aprecieri.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 32/57Jocurile didactice care le-am folosit cu bune rezultate la clasa I si care au ajutat la învatarea cititului si
scrisului sunt Robotii, Alfabetul Morse, Litera se plimba etc. (vezi Anexe).
Folosind aceste jocuri, am observ at ca se dezvolta capacitatea de exprimare corecta, nuantata. Jocul solici
efortul intelectual. Elevii pot exersa actul vorbirii într-un mod placut, recreativ, descopera o serie de motivatii pentru
învata, îsi asuma sarcinile de învatare, alegând mijloacele adecvate de îndeplinire a lor.
Jocurile de creativitate trebuie sa urmareasca cunoasterea, stimularea, educarea si dezvoltarea tutur
factorilor implicati în procesul creatiei. Voi prezenta câteva sarcini didactice, ce pot fi realizate prin intermediul un
astfel de jocuri si jocurile prin care se pot realiza:
* Creare a unor povesti pornind de la un cuvânt, de la doua cuvinte ( binomul fantastic) sau de la mai mul
cuvinte.
Exemplu:
Jocul Ce putem face cu ajutorul a doua cuvinte.
Obiective: dezvoltarea fluiditatii, flexibilitatii si originalitatii, a imaginatiei creatoare, îmbogatirea si activizare
vocabularului elevilor, formarea deprinderii de exprimare corecta, expresiva, dezvoltarea perseverentei.
Sarcina didactica: crearea unei povesti pornind de la doua cuvinte.
Desfasurarea jocului: alegem doua cuvinte, între care safie o anumita distanta; unul sa fie suficient de strain d
celalalt. Spre exemplu, lup si urs sunt prea apropiate, fac parte din aceeasi notiune.
Pentru alegerea cuvintelor se recomanda urmatorul procedeu: fiecare elev va scrie un cuvânt pe o hârtiuta p
care o va împatu ra. Se amesteca toate biletelele si se extrag doua la întâmplare. Primul, spre exemplu, câine,
doilea dulap. aceste doua cuvinte vor forma o pereche. Va fi o descoperire, o inventie, un stimul.
Imaginatia elevul ui e constrânsa sa se puna în miscare, spre a institui între ele o înrudire, spre a constitui u
tot unde cele doua elemente straine sa poata convietui.
Procedeul cel mai simplu pentru a institui între ele un raport e acela de a le lega printr-o propozitie. Obtine
astfel diferite figuri:
Câinele cu dulapul.
Dulapul pentru câine.
Câinele pe dulap.
Câinele în dulap.
Fiecare figura ne ofera schema unei situatii fantastice care sta la baza unei povesti. Spre exemplu:
* Un câine trece strada cu un dulap ân spate. E cotetul lui, ce sa-i faci. Îl poarta mereu dupa el, cum fac
melcul cu cochilia.
* Dulapul pentru câine contine paltonasul câinelui, sirul de botnite si de zgarzi, papucii îmblaniti, oase fals
pisici false, ghidul orasului (ca sa mearga sa ia laptele, ziarul si tigarile stapânului).
* Câinele în dulap. Doctorul x se întoarce acasa, deschide dulapul sa-si ia halatul si aici gaseste un câin
Prietenos fata de aproapele sau, da din coada afectuos, da laba elegant, dar sa iasa din dulap nici gând, oricât l-
implora doctorul. Doctorul merge sa faca un dus si gaseste alt câine în dulapiorul de baie. E unul si-n dulapul cu oa
din bucatarie, unul în masina de spalat, unul în frigider pe jumatate congelat. E un câine latos în dulapul pentr
maturi, unul în sertarul biroului.
Deci, ,,drumul'' pe care va trebui sa-l pargurga elevul este urmatorul:

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 33/57- alegerea celor doua cuvinte ( la întâmplare);
– legarea cuvintelor în propozitii;
– dezvoltarea propozitiilor în povesti.
În caz ca elevii nu pot parcurge singuri aceste etape, învatatorul va trebui sa le exemplifice. O data însusite d
elevi, acestia le vor aplica cu mult amuzament. Pe lânga stimularea creativitatii, compunerea unor asemenea poves
are si efecte comice.
În aprec ierea povestilor create de elevi, sa se tina seama, în primul rând de gradul lor de noutate, d
originalitatea lor. Se recomanda sa li se permita elevilor sa creeze si acasa povesti.
De asem enea, este indicat sa li se ceara elevilor sa-si deseneze episoadele cele mai importante ale povestirii p
care au inventat-o; aceasta deoarece unii elevi, cu o imaginatie bogata, pot avea un vocabular sarac. E posibil ca ei s
realizeze desene cu mult superioare creatiilor literare.

Învatarea prin actiune este un stil eficient. Dramatizarile au ca obiectiv de prima importan ta sa provoace elev
sa intera ctioneze în comunicare. Obiectivul avut în vedere nu este nici pe departe un antrenament pentru actorie,
unul de participare activa în comunicare.
În gener al, prin comunicarea nonverbala se exprima atitudini interpersonale. Cunoasterea feptului ca la cop
gesturile sunt mai frecvente decât la adult, poate sa atentioneze învatatorul asupra înclinatiei de a recepta si emi
mesaje referitoare mai mult la atitudini interpersonale decât la continutul comunicarii verbale.
Comunicarea nonverbala la copii are un rol de compensator sau substituient al limbajului verbal. Gesturi
copilului nu se limiteaza cu vârsta. Ele se perfectioneaza pe masura ce comunicarea nonverbala se îmbogatest
Gesturile, miscarile, privirea, expresiile faciale transmit, comunica emotiile mai bine decât mesajul verbal.
Jocurile dramatice ofera o trecere si adaptare mai usoara de la învatamântul prescolar la cel scolar.
Învatatorii si elevii îndragesc aceste jocuri înca din clasa I si le vor folosi si în urmatorii ani de scoala, la un gra
mai ridicat de dificultate, cu unele modificari, pentru a usura si a face placuta, atractiva si interesanta activitatea d
scoala.
Aceste jocuri au un rol însemnat în educarea elevilor, în formarea si dezvoltarea vointei, ajuta elevii
exercitiile de miscare necesare pentru o dezvoltare fizica si psihica , îi ajuta în vorbire, exprimare. De asemenea,
dezvolta capacitatea de a improviza în anumite situatii în fata unui public.
Jocurile dramatice ofera prilejul pentru a învata o respiratie corecta în timpul vorbirii. Ele ajuta si corecteaz
pronuntia, intonatia si vorbirea inteligibila, articulata si corecta.
Pedagogii au facut o clasificare a acestor jocuri:
· jocuri de formare a unor relatii între copii;
· jocuri care dezvolta functionarea organelor de simt: auz, vaz, miros, gust, pipait;
· jocuri care dezvolta atentia, memoria, fantezia;

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 34/57· jocuri care cultiva dezvoltarea fizica si coordoneaza miscarile.
Aceste jocuri se bazeaza pe anumite tipuri de exercitii: de destindere, de concentrare, de simt, de interpretar
de simulare.
Am folosit cu succes, la clasa, urmatorul joc de simulare:
Ce profesiune are?
Obiective: activizarea bagajului de cunostinte, dezvoltarea capacitatii de exprimare în propozitii corect
dezvoltarea atentiei, a memoriei, a imaginatiei si a capacitatii de coordonare a miscarilor.
Sarcina didactica: recunoasterea, din mimica si gesturile colegilor lor, la ce profesie se refera.
Desfasurarea jocului: Se împart copiii în doua, trei sau patru grupe. Un elev din prima grupa se duce afar
revine si mimeaza, cu ajutorul gesturilor, caracteristicile unei profesiuni. Înainte de a trece la mimare, el se va sfat
în soapta cu învatatorul, pentru a alege miscarile cele mai sugestive. Nu se va mai mima o profesiune ghicita sau s
va mima, dar cu alte gesturi. Se vor antrena în roluri actrive cât mai multi copii.
Raspunsul se va da sub forma unei propozitii de catre un repreze ntant din alta grupa. Se noteaza raspuns
corect cu plus, iar cel gresit cu minus.
Apoi mimeaza un copiol din grupa a doua pentru unul din grupa a treia, apoi unul din grupa a treia pent
grupa a patra si unul din grupa a patra pentru altul din grupa întâi. Se continua jocul pâna vor participa toti elevii. V
fi evidentiata grupa care a obtinut cele mai multe pulsuri.
Exemplu: copilul din prima grupa intra în clasa, se asaza pe un scaun si mimeaza mânuirea schimbatorului d
viteza, mersul masinii si mânuirea volanului. Un copil din a doua grupa raspunde cu o propozitie: Mircea este sofer.
Învatatorul trebuie sa permita scolarului sa se elibereze: a juca jocul si a-l juca pe cât posibil mai bine es
calea cea mai sigura pentru a-l face sa iasa din el însusi, sa regaseasca natura generoasa ce se ascunde dup
conventiile impuse de societate, sa dea curs imaginatiei creatoare, nonconformiste. Sa îndrumam scolarul sa-
construiasca o baza solida, stabila: disciplina corporala, antrename ntul afectiv sunt solicitate din ce în ce mai mult
jocuri. Copilul cauta sa mearga în aceasta directie cât mai mult posibil. El întelege ca nu-i o marioneta si, daca vrea s
exprime tot ceea ce are sa spuna , trebuie sa faca apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginatie, la observare
sensibilitate, puse în serviciul tuturor muschilor.
4.4. Formare a si educarea limbajului prin le ctura
Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text.
Ea se exprima în doua modalitati, diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii didactice. În cla
I, elevii învata elementele analitic e ale cititului, adica literele, silabele, cuvintele si combinarea cuvintelor în veder
întelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . În celelalte clase, actul citirii devine o forma automatizata –
gest,fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare domeniu de activitate. Lectura se manifesta ca
exercitiu de performanta, aplicat la diferite tipuri de texte literare sau nonliterare, cunoscute sau la prima vedere,
limbaj afectiv sau stiintific etc. În ultima instanta, învatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari, asa cu
rezulta din obiectivele referentiale ale Curriculum-ului National:
– sa identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte în text tiparit si text scris de mâna;
– sa exprime legatura dintre text si imagini;
– sa asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora;
– sa înteleaga semnificatia globala a unui text dat;
– sa citeasca fluent si corect enunturi cunoscute;
– sa citeasca, în ritm propriu, un scurt text cunoscut;
– sa manifeste curiozitate pentru lectura.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 35/57 Învatarea elemen telor citirii se desfasoara în doua etape (în noua situatie creata de scolarizarea copiilor de la
ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara.
În etapa prealfabetara , elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor. Pentru aceasta, institutorul trebuie
se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele dintr-un cuvânt. Se insista asup
pronuntiei corecte a unor sunete care în anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit, cum ar fi: r
s, z. Activitatile de învatare au un caracter intuitiv, bazat pe foarte mult material didactic, elegant ilustrat. Copiii v
învata sa lecturez e dupa imagini, sa utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare, sa analizeze limbajul.
pilda, elevii ,,citesc" diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor, si anume ,,Punguta cu doi bani", ,,A
ca Zapada", ,,Ursul pacalit de vulpe", ,,Capra cu trei iezi", ,,Povestea gâstelor" s.a. Rolul acestei perioade este de
familiariza copiii cu atmosfera scolara, de a depista deficientele de pronuntare, de analiza, de sinteza, precum si de
înlatura inhibitiile copiilor. Tot în aceasta perioada se folosesc imagini care provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor,
întelegerea sensului exact al acestora.
O posibila conversatie ar fi aceasta:
Institutoarea: – Priviti aceasta imagine! Ce face tata?
Elevul: – Tata citeste.
Institutoarea: – Ce este aceasta?
Elevul: – Aceasta este o propozitie.
Continuând, analitic, întrebarile se vor derula astfel:
Care este primul cuvânt al propozitiei?
– ,,Tata".
– Care este al doilea cuvânt?
– ,,citeste".
În acest fel se va separa propozitia în cuvinte, urmând sa se rosteasca primul cuvânt mai
(,,ta"-,,ta"),descoperind ca , pentru rostirea acestui cuvânt, se deschide gura de doua ori. Urmeaza sa se fa
separarea sunetului din silaba, intuind, la început vocala (,,a"), iar apoi consoana (,,t"). În felul acesta,
urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au nevoie spre a putea întelege activitatile
învatare (propoz itie, cuvânt, silaba, text). De mentionat ca în perioada prealfabetara, elevii învata câte
sunete din alfabe t, cum ar fi vocalele (a, e, i, o, u) si câteva consoa ne (m, t, r, z). Fiind o etapa de trecere
la activitatea din gradinita spre cea din scoala, aceasta perioada se centreaza pe învatarea prin joc. Se are
vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gândirii, a creativitatii, formarea deprinderilor de activita
independenta si în grup, formarea deprinderilor de a actiona ordon at. Se acorda atentie educarii prieteniei
respectului fata de colegi si adulti.
În etapa alfabetara, elevii vor învata toate literele alfabetului limbii române, sa le pronunte, sa
recunoasca, sa le uneasca în silabe, cuvinte, propozitii si texte. În acelasi timp, elevii vor învata citirea unor tex
cunoscute, în ritm propriu, de 40- 50 de cuvinte, memorarea unei poezii de 2-3 strofe. În acest caz, meto
fundamentala este cea numita fonetica, analitico-sintetica. Aceasta se bazeaza pe urmatorul algoritm: convorb
initiala, desprinderea unei propo zitii (,,Tata citeste ziarul"), separarea în cuvinte si analiza unui cuvânt (,,tata
despartirea în silabe (,,ta-ta"), separarea sunetului (,,t", ,,a", ,,t", ,,a"), familiarizarea cu sunetul (,,t"), iar apoi
parcurge calea metodica în sens invers (,,te"), apoi (,,te-ren") si în fine ,,Suntem pe teren".
Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolid are a citirii.Aceasta se desfasoara în prima parte
semestrului I din clasa a II-a. Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al continutului, fara problem
ortografice ori de punctuatie si usor de înteles. Un rol esential îl au exercitiile de citire, fragmentara, selectiva, în la
cu sarcin i. Important este ca toti elevii sa aiba deja formate deprinderi sigure de citire corecta, constienta si fluida
unor texte de pâna la 75 de cuvinte.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 36/57 În clasa a II-a, receptarea mesajului scris pune în fata elevilor câteva obiective de referinta mai complex
cum ar fi identificarea literelor, grupurilor de litere, cuvintelor si sintagmelor în spatiul grafic; corelarea litere
de tipar si corespondentelor lor scrise de mâna; citirea în ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscu
identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit în gând; corelarea imaginilor cu textul , lectura un
text de mica întindere (150-200 cuvinte), la prima vedere, precum si citirea expresiva, cu intonarea corecta
sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct, semnul întrebari i, semnul exclamarii) . Pentru acestea, ele
vor învata despre titlu, autor, alineate, text si ilustratie, vor relata întâmplari dintr-un text narativ, vor rec
poezii si vor începe sa citeasca – în mod dirijat – carti din literatura pentru copii, fiind îndemnati sa
întocmeasca o biblioteca personala.
În clasa a III-a, care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (III-IV), se propun, între obiectivele de referin
cerinte legate de texte literare si nonliterare, ,,citirea în mod corect a unui text necunoscut ( la prima veder
precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare''.
Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii, gânduri, sentimente în legatura cu faptele si actiun
personajelor, despre continutul narator al textelor, diferentierea acestora. Pe lânga învatarea altor elemen
despre carte , povestire, personaje, dialog, descriere, text liric, elevii vor fi initiati în textele nonliterare cum a
reclama, informatia din ziar, cuvinte încrucisate. Lungimea textelor poate fi de pâna la 300 de cuvinte, d
cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva.
În clasa a IV-a, capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta
sens didactic), înzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate , ca si continut, forma si întindere. Elevii v
cunoaste multe dintre ,,secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere, dialog, naratiune), caracterizar
si rolul personajelor, ideile organizate în jurul unor subiecte si conflicte, tipologia textelor si configura
bibliotecilor. La obiectivele de referinta, se manifesta aceeasi grija pentru ,,creslterea interesului pentru anum
tipuri de lectura (istorice, mitologice etc.)'', pentru alegerea lecturii în functie de gustul personal, de calitat
textelor recomandate sau descoperite. Mai mult, se avanseaza lectura unor texte de 400 de cuvinte, dar s
afiselor, mesajelort publicitare, invitatia, alte forme de lecturare decât pe pagina tiparita.
Lectura- ca forma de acces la orice fel de informatie – constitu ie cea mai utila achizitie abilitara
intelectuala din aceasta perioada. Nici o comunicare nu se poate realiza decât daca se utilizeaza un limbaj comu
daca elevii înteleg la fel sensul cuvintelor, daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva.
Din punct de vedere al metodologiei, formula de ,,lectura suplimentara'' este dublata de alte denumiri, cum
fi ,,lectu ra particulara'' sau ,,lectura în afara clasei'' sau ,,lectura individuala''. Lectura în afara clasei vizeaz
activitatea de citire a elevului a unor carti, prin care se prelungeste citirea în scoala realizata sub îndrumarea directa
înstitutoarei. Lectura, ca obiectiv didactic fundamental, devine o capacitate, care prin perfectionare se transforma
competenta.

Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa, din manualul scolar. De aceea, controlul
îndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona, prin activitate indirect
independenta, actul de citire, exersat pe diferite tipuri de texte. Cum cititul cartilor constituie o abilitate fundamenta
de natur a intelectuala, fiind un instrument al activitatii intelectuale, o deprindere utilizabila pentru toate domeniile d
cunoastere umana, competenta lecturala constituie o achizitie fundamentala. De aici rezida importanta lecturii pent
orice elev, pentru devenirea sa ulterioara, pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactic
Cartea, iubirea pentru citit, permit e ,,deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera în lumea fascinan
a cartii'' [19]. Gustul pentru lectura, atasament ul pentru ,,expresia tiparita (carti, reviste, ziare, diverse publicat
reprezinta una din cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern'' [20], în ciuda unei acerbe concurente c
mijloacele audio-vizuale. Lectura îndeplineste rolul de sursa principala de informare, de achizitionare a un
experiente individ uale, cu tenta morala; ea propune, de regula, valori universale umane, realizând, în mintea copiilo
o ierarhizare si coagulare a valorilor culturii nationale si universale; lectura ofera satisfactii estetice, propune mode
de comportament; lectura contri buie la îmbogatirea limbajului, la nuantarea si dezvoltarea/activizarea exprimar
însusirea unor structuri comunicative; lectura ,,umple'' în mod placut timpul liber al elevilor, oferind clipe d
satisfactie, de meditatie, fiind principala ,,sursa de miraje'' [21]. Iata pentru ce lectura ca act de parcur gere a textel
(literare si neliterare) în clasa si în afara clasei, prin importanta ei, ramâne o obligativitate didactica. Chiar daca

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 37/57programa scolara nu sunt ore speciale pentru lectura, îndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramâne o atribut
a institutoarei. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru învatarea permanenta.
Lectura particulara se impune sa fie stimulata si îndrumata, iar în acest proces de formare intelectuala trebu
atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala.
Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei) presupune optiune
pentru curriculum aprofundat. În acest caz, lectura suplimentara este implicita, inclusa în ,,programul'' de învatare
limbii si literatur ii române. O alta varianta de optiune este Curriculum extins , gratie careia se studiaza întreag
programa parcurs a în numarul maxim de ore. Exista asa numitul ,, Curriculum elaborat în scoala'' si care se refera
disciplinele optionale, neincluse în planul cadru de învatamânt.
Exista, la sugestia organelor decizionale, optional la nivelul disciplinei (Limba si literatu ra româna), optional
nivelul ariei curriculare, (limba si comunicare), optional la nivelul mai multor arii curricuilare, intersecta
,,transdisciplinar si interdisciplinar''. În cadrul optiunii ,,literatura pentru copii'', lectura suplimentara ca fapt devine
activitate de baza care ,,formeaza interes ul si gustul pentru lectura, pune bazele unei judecati de valoare
discernamânt asupra lecturilor parcurse'' [22].
Daca nu exista posibilitatea asumarii, prin alegere, a unui optional de tip umanist (cum ar fi, de exemp
Literatura pentru copii ), acest lucru nu înseamna ca se ignora, din partea institutoarei, organizarea, desfasurarea
îndrumarea lecturii particulare a elevilor. Institutoarea va gasi alte forme de a stimula si controla ceea ce citesc elev
în afara scolii, stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se utilizeaza , mai apoi, la toate disciplinele scolare, precum
în orice tip de asimilare a culturii generale si de specialitate.
Exista , în stare concurentiala, doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica, literara) si lectu
electronica (iconica, de imagini). Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de complementaritate si n
unul de disjunctie. De acee, se impune, din partea institutoarei, sa promoveze ambele tipuri de lectura, prezentân
avantajele si dezavantajele fiecarei categorii. Fiecare dintre cele doua aduce ,,lectorului'' avantaje si ispite (ve
tabelul de mai jos):
Lectura electronica Lectura cartilor
Imagini colorate, atragatoare, clare, usor de asimilat Imaginea e reconstruita ,,mental'', presupunând efort si gândire
Imagini totale, gata alcatuite, cu detalii si si accesorii Imagini sugerate, solicitând ,,investigatie
imaginativa''
Imagini reale, exacte, concrete Imagini voit scriptice, simbolizate în
metafore
Limbaj direct, simplu, accesibil Limbaj mediat, polisemantic, ambiguu
Confortabila, domestica, pasiva Act complex, activ
Ireversibila, flux continuu ,,reversibila si meniabila''
În actul de lectur are/citire, este nevoie sa se angajeze doi ,,actori'': textul si cititorul. În mod particular, pent
scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi întelese de elevi, cititori cu particularita
individuale si de vârsta pentru prima etapa de scolarizare. În consecinta, lectura scolara si particulara are nevoie d
texte scolare si lectori scolari.
CAPITOLUL AL V-LEA
EXPERIMENT DIDACTIC

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 38/57 Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor, precum si asupra dezvolta
unor capacitati si comportamente ale elevilor, am organizat o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala c
clasele I-IV, Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia
judetul Arad. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric, având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi medi
ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale, ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. Iata situatia
învatatura a elevilor dupa semestrul I, anul 2007/2008:
Clasa control
Clasa a III-a (17 elevi)
scoala Generala
FântâneleClasa experiment
Clasa a III-a (10 elevi)
scoala cu clasele I-IV ,
Tisa Noua
Calificative 4 fb, 7 b, 6 s 2 fb, 5 b, 3 s
Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura, cartile, capacitatea de gândir
Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase, fiind semnat, optional de catre elev
În urma analizei raspunsurilor elevilor, a rezultat urmatoarea situatie, exprimata procentual. Tabelul de mai jos es
un indicator asupra acestora
Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a T isa Noua
Conditie sociala peste
nivel mediu68,5% 67,2%
Biblioteca personala cu
peste 30 volume72,1% 61,8%
Dispune de calculator
personal1,2% 1,8%
Performante exprimate în
promovabilitate87,2% 90%
Lectureaza în medie o
carte pe semestru86,4% 69,1%
Cumpara o carte pe
semestru32,1% 19,3%

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 39/57Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor, inclusiv conditii de locuire si finantare. S
poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor.
Pentru experimentul nostru privin d lectura, am observat elevii pe baza unui plan. Planul vizeaza urmatoare
categorii:
· nivelul limbajulu i elevilor (corect/incorect gramatical, pronintare literara/familial
vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat);
· capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare; ascultator/vorbitor);
· discutii în situatii nonformale (despre carti, lecturi);
· pasiuni lecturale;
· conduita în pauze (joc, rasfoire carti, la biblioteca);
· caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza), jurnalul de idei;
· implicarea/participarea la lectii.
Pe perioada a doua luni, elevii au fost ,,monitorizati'', pe baza unui protocol de observatie. Informatiile obtinu
au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor. Matrita rezultata din observarea colectivelor de ele
cuprinde elemen te legate de înzestrarile personale (psihice si volitive). Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul un
categorii care contureaza personalitatea elevilor, s-au evidentiat urmatoarele:
Clasa a III-a – 17 elevi
Total elevi Pasionati
de lecturaCapacitate
de memorareCapacitate
de atentieNivelul
limbajuluiSârguinta Imaginea de
sineStil de
învatareMotivatie
Slab (x) 4 4 6 6 5 11 7 4
Mediu (xx) 10 9 7 5 9 4 9 8
Supra (xxx) 3 4 4 6 3 2 1 5
Clasa a III-a – 10 elevi
Total
elevi:Pasionati de
lecturaCapacitate
de memorareCapacitate
de atentieNivelul
limbajuluiSârguinta Imaginea de
sineStilul de
învatareMotivatie
Slab (x) 1 2 3 2 3 4 3 2
Mediu (xx) 5 2 3 5 3 5 4 3
Supra (xxx) 4 6 4 3 4 1 3 5
Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor, am solicit
elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. Chestionarul pretest, la care au raspun
27de subiecti, evidentiaza urmatoarele:
Au biblioteci familiale: 23 adica 85,18%, din care:
– 4 au sub 50 de volum (17,39%);
– 11 au între 50 – 100 volume (47,82%);
– 9 au între 100 – 200 volume (39,13%);
– 3 au peste 300 volume (13,04%).
Ponderea cartilor:
– literare (beletristice): 15%

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 40/57- de specialitate: 21%
– pentru copii: 64%
recomanda lectura cartilor:
– institutoarea: 62,8%
– parinti, familie (frati, bunici): 26,2%
– colegi, prieteni: 8%
– nimeni: 3%
Ca motivatie, 24% din subiecti lectureaza de placere, iar restul din obligatie scolara (76%). Întrebarea ,,Cu
citesti?'' a fost nerelevanta, întrucât elevii citesc: lejer, subliniind, rezumând, adnotând, memorând etc.
Lectura cartilor foloseste, dupa opinia celor 27 de subiecti, la:
Informare 10 37,03%
Dezvolta gândirea 14 51,85%
Îmbogateste limbajul 20 74,07%
Sprijina întelegerea cunostintelor 26 96,29%
La destindere 13 48,14%
La nimic 2 7,40%
Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt:
– la lectii: 92%
– în conversatie: 74%
– la lectura altor carti: 59%
– în scrierea unor compozitii: 83%
Se prefera lecturi:
– literare: 73%
– stiintifice-tehnice:9%
– pentru copii: 51%
– informative: 49%
– cotidiene: 12%
Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile, daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca su
scumpe), cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni, biblioteci sau parinti. În relatie c
bibliotecile, rezulta urmatoarea situatie:
· înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81,48%)
· înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11,11%)
· neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7,40%)
Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare:
Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura, atunci trebu
stimulata lectura independenta.
Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente, care sa fie realizate pr
intermediul lecturii suplimentare a elevilor:
· îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi);
· exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte);

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 41/57· capacitatea de gândire autonoma si critica;
· deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire;
· calitatea atentiei si controlul acesteia;
· nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica);
· capacitate analitica, de întelegere/comprensiune a textelor;
· dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza în elaborarea d
texte.
Pentru verificarea celor de mai sus, am aplicat un chestionar.ches tionarul solicita elevilor analiza unui text c
valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia, într-un timp limitat la doua ore si în prezenta
sub supravegherea institutoarei.
Am dat copiilor urmatoarea cerinta:
Se da textul:
,,A început serbarea. Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii. Copiii spuneau
poezii. Învatatorul clasei a IV -a, domnul T eodorescu, îsi sterse sudoarea. Se facuse foarte cald.
– Voi striga catalogul! A spus învatatorul. V eniti mai aproape! Premiul întâi la fete se
acorda elevei Botoghina Irina, iar premiul întâi la baieti, lui Moromete Niculae.
Învatatorul îi împinse pe copii în fata, ca sa spuna poeziile. Niculae zâmbea fericit, cu
coroana într -o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat.''
(Marin Preda Morometii)
Cerinte:
1. Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai
sus. Compozitia va fi apreciata, urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat,
precum si originalitatea acesteia.
2. Extrageti din text cinci cuvinte:
* Explicati întelesul acestora;
* Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic, altul cu înteles opus si alt cuvânt cu
înteles asemanator;
* Realizati, în 5-6 rânduri, o scurta impresie despre ,,privelistea'' pomenita în text si un
cunoscut peisaj românesc.
Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de m
sus s-a realizat dupa urmatoarea grila, pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte:
Capacitate Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a T isa Noua
Asimilare/procesare 6,31 6,56
Gândirea 5,39 5,91
Inteligenta 6,97 6,87
Atentia 8,35 8,12
Originalitate 5,33 5,42
Independenta 5,91 5,44
Memoria 8,56 8,23

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 42/571. De ce citesti?
2. Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor?
3. Care sunt efectele lecturii asupra învatarii?
4. Care este viitorul lecturii?Analiza 5,76 5,98
Sinteza 5,11 5,32
Vocabularul 6,99 7,02
Exprimarea 7,22 6,61
TOTAL 7,19 7,14
Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor, masuratorile indi
valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite.
Observatiile de mai sus au fost ,,sprijinite'' de interviu ri de grup, organizate pe clase, provocându-se discu
libere, despre lectura si rolul acesteia în învatare. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoare
probleme:

Analiza ,,produselor'' elevilor a fost o alta modalita
de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara îl a
asupra progresul ui la învatatura al elevilor. Caietele d
notite (,,jurnalul de lectura''), extemporalele si portofoliil
caietele de lecturi suplimentare au fost surse d
identificare a progreselor elevilor la învatatura si lectura.
Pe baza constatarilor exprimate, care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase, am conceput
cercetare, prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental. Clasa de control
desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica, adica învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (
variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate).
La clasa experimentala, am utiliza t unitatile de învatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice
am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii române.
Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare, elabor ate sub coordonarea Consiliului Nation
pentru Curriculum, recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din Planurile de învatamânt pe baza un
proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare. ,,Conceptul de unitate de învatare are rolul sa materializez
conceptul de demers didactic personalizat, flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practic
didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC, CNC, 2000). O unitate de învata
are urmatoarele componente:
Continuturi Obiective de
referintaActivitati de
ÎnvatareResurse Evaluare

Am stabilit urmatoarea strategie experimentala;
· proiectarea programelor scolare în sistemul ,,unitatilor de învatare'', sau ,, situatiilor d
instruire'';
· elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din program
scolara/analitica;
· fiecare elev/student primeste tema, problematica, bibliografia, modalitatea de evaluare
obiactivele proiectate;

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 43/57· orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective, precum
schimbului de volume, document arii în biblioteca, consultarii lucarilor de referinta – tratat
dictionare, ghiduri etc.;
· evaluarea a constat din chestionari orale, extemporale.
Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI):
Clasa a III-a1. Cartea. T exte literare si non-literare
2. Povestirea orala si scrisa
3. Comunicarea orala. Dialogul
4. Comunicarea scrisa. Compozitia
5. De la cuvânt la propozitie

Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare. Pentru clasa d
control (martor), manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii, în timp ce pentru grup
experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate. Care au fost principalele modalitati d
actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat, elevii din clas
experimentala au fost informati asupra noului mod de a învata. Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii
redactarii ,, jurnalui de legatura''. În consecinta, caietul de notite al elevului va avea aspectul ,,unui jurnal de lectura
care, dupa opinia împartasita de noi în experiment, a avut urmatoarea structura:
– fila cu lista cartilor citite;
– file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca;
– note de lectura:
· notarea reactiilor subiective, impresii;
· formularea constatarilor (subiect, continut, idei, scheme, desene);
· interactiunea cu textul (puncte de vedere, cuvinte noi, sintagme de retinut, idei derivate);
· judecati critice, deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice.
– pagina libera pentru comentariile institutoarei.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 44/57
Pe parcu rsul semestrului, majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor ,,jurnale de lectura'' aten
elaborate, cu grija pentru ordine, rigoare, exprimare si calitatea redactarii scrierii. Un numar însemnat de elevi si
conceput ,,jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat, personaje, idei, cuvin
s. a.), iar a doua coloana era completata cu consideratii personale, opinii (,,mi-a placut.'', ,, m-a deranjat ca.''). A
fost elevi, care au alcatuit portofolii din îndosarierea foilor minister iale, asezate în bibliorafturi dupa criteriul temati
Dupa ,,instructaj ul'' de început al institutoarei, subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru adunare
înformatiilor solicitate de program a scolara, exprimata prin intermediul unitatilor de învatare. Au început sa lecture
iar informatiile au fost înregistrate în ,,jurnalul de lectura'', sub forma de citate, impresii, comentarii opinii critic
cuvinte, concepte, definitii. Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti), au elabor
planuri tematice si sinteze documentare.
Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor, a rezultat ca elevii din clasa experimental
pe parcursul a jumatate de an calendaristic, au lecturat/consultat media de:
Pentru verificarea capacitatilor dobândite, elevii ambelor clase au fost solicitati, în decursul a doua ore, s
raspunda urmatoarelor cerinte:
Se da textul:
,, Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele, ofta si, cu lacrami în ochi, cata

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 45/57sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele;
ocoli de vreo doua-trei ori, cercetând fiecare camara, fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecu-
te, grajdul în care gasise calul; se pogorî apoi în pivnita.'' ( Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte – basm)
Cerinte:
1. Scrieti o compunere libera, pornind de la textul de mai sus;
2. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse
în text
Aplicarea experim entului, realizar ea unor interviuri de grup, analiza produselor elevilor, precum si anumi
observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor ,,piese'' la portofoliul cercetarii:
– situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor;
– chestionarele cu itemi pentru elevi;
– raspunsurile la interviul de grup;
– notite analitice privind ,,produsele elevilor'' (caiete de lsectura, portofolii, extemporale etc.);
– jurnalele de lectura ale elevilor;
Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si ,,bruta'' a fost supusa unei analize statistice
pedagogice. În activitatea de clasificare, ordonare, comparare si interpretare a datelor înregistrate în portofoliu s-a
urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul d
învatare) si învatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare).
Analiza datelor experimentale a evide ntiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista
relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna si numarul de pagini lecturate.
Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagi
lecturate. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment:
Note 4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
Clasa
control0 2 1 3 5 4 2

Numar de pagini Pâna 10 pp. 10-30 pp. 50-100 pp. 100-150 pp. 150-200 pp. Peste 200 pp.
Clasa control 3 2 3 3 4 2
Note 4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
Clasa experiment 0 0 1 1 1 3 4
Numar de pagini Pâna 10 pp. 10-30 pp. 50-100 pp. 100-150 pp. 150-200 pp. Peste 200 pp.
Clasa experiment 0 0 1 2 4 3
Abaterile de la distributia oarec um fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale d
personalitate a membrilor grupului selectat. Luând, depilda, situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezul
urmatoarele curbe valor

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 46/57
În concluzi
rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de îmbunatatita fata de clasa marto
Trebuie sa remar cam înca alte înzestrari ale personalitatii: rigoare, coerenta, disciplina, deprinderi analitico-sintetic
autonomie, libertate de optiune, cutezanta memorie, ambitie, creativitate si cooperare. Lectura este un proces ca
determina stimularea personalitatii. De aceea, se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat p
lectura intensiva, asumata si sistematica. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale, la
deschidere spre o viata intelectualizata, la un nou tip de relatie cu cartea si textul.
CONCLUZII
Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic îl are asupr
învatarii elevilor în clasele primare. În cazul nostru, am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare
vocabularului în comunicare, modalitatile de îmbogatire si nuantare a acestuia. Urmatoarele concluzii au rezultat l
finalul lucrarii:
limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapânirii
structurilor de comunicare;
formarea deprind erilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii fundamentale, bazându-se pe
investigarea textelor, în primul rând pornind de la limbaj;
pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi, pornind de la un
text literar sau nonliterar;
asemenea strate gie cuprinde urmatorul algori tm: inventariere a cuvântului sau expresiei verbale,
clarificarea sensului sau întelesului; utilizarea în alt context decât cel din care a fost selectat;
limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii;
componentele limbii se refera la fonetica, morfologie, sintaxa, stilistica, toate contribuind în egala
masura la dezvoltarea limbajului;
în ciclul de achizitii fundamentale, elevii utilizeaza un limbaj intuitiv, cu structuri de comunicar e însusite
ad-hoc, dupa modelul adultilor;
în scoala, elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj, abilitati de ascultare, vorbire, citire si
scriere, capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de catre elevi a limbii si literaturii

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 47/57române;
învatarea si educarea limbajului se realizeaza, în scoala, pe baza modelului comunicativ-functional, asa
cum este surprins el în Curriculum National;
am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara, în sensul ca lucrarea mea de absolvire,
vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare;
am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare, exercitiilor si antrenamentelor privind
educarea si nuantarea limbajului;
Curriculum National , prin Programa scolara de Limba si literatura româna , are continuturi care au
menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui în mod progresiv.
Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii î
general si a limbajului în special. În consecinta am abordat atât probleme de metodologie, de didactica si d
continuturi specifice limbii române. Textele sunt modele de vorbire si scriere, de aceea în analiza limbajului, am
adoptat metode deductive, pornind de la text si ajungând la semantica cuvintelor. Acestea vor fi temeiuri pentr
clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic, adica la nivel de sinonime, omonime, paronime
antonime si cuvinte polisemantice . Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elev
deprind obiceiul, ca prin intermediul lecturii, sa aiba îndemnul spre autoinstruire, spre o educatie permanenta, spr
autoeducatie. Lectura, ca activitate dar si ca competenta, are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit
pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni, viata realitatea înconjuratoare. In acelasi timp, lectura contribui
la formarea capacitatii de comunicare, la îmbogatirea vocabularului, la formarea educatiei estetice. Cartile reprodu
sentimente umane si sugereaza modele de comportament, precu m si calitati ca prietenie, cinste, omenie, iubire
sacrificiu, curaj, fermitate. Prin citire, elevii cunosc o noua lume, interesanta. Activitatea de lecturare, constituie n
numai o forma de intelectualizare, ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. Iata pentru ce îndrumarea s
controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive, un rol formativ , marcând întreaga devenire a copiilor. Lectur
suplimentara îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor.
În concluzie, obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura, pasiunea pentr
citit. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor, pentr
largirea orizontului de cunoastere si cultural. Intreaga evolutie a elevilor în scoala si din viata depinde de masura î
care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. Lectur
asigura permanenta educatiei permanente.
ANEXA 1
Aplicatie: Fisa de evaluare, clasa a II-a
FIsĂ DE MUNCĂ INDE PENDENTĂ
CE VOI FI?
1. Citeste cu atentie poezia! Îti va ajuta la dezlegarea rebusului.
– Ce voi fi? l-am întrebat pe tata,
Ce meserie sa-mi aleg?
Tata a zâmbit privindu-mi fata
si mi-a zis domol sa-l înteleg:
– Multe meserii sunt inventate,
Însa lucrul cel mai minunat
E sa-nveti sa fii întâi de toate,
Ține minte, OM ADEVĂRAT!
Vorba lui în gând înca-mi rasuna
si ma-ntorc la sfatul sau mereu:
Zilnic am sa fac o fapta buna,
Ca sa ajung un OM ca tatal meu.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 48/572. Explica întelesul expresiei ,,om adevarat''.
3. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul, ap
ordoneaza-le pentru a alcatui un text. Da un titlu potrivit textului!
4. Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate în textul de mai sus.
5. Alcatuieste doua propozitii în care cuvântul minte sa aiba sensuri diferite.
CE MESERIE ÎMI A LEG?

Definitii:
1. Meseria recomandata în poezia de mai sus
2. Conduce autobuzul
3. Ia banii la supermarket
4. Te învata la scoala
5. Face haine
6. Scoate carbune din mina
7. Piloteaza avioane
AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RĂSPUNS CORECT CERINȚELO
FORMULATE?
BRAVO
AI OBȚINUT CALIFICATIVUL..
ANEXA 2
JOCURI DIDA CTICE :
ROBOȚII – analiza fonetica a cuvântului, elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-a-l-a.
ALFABETUL MORSE – elevul desparte cuvântul în silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na.
Se dau literele : a, m, i, n, r, e, s, u, c.
Cerinte:
a) compunerea de silabe formate din doua litere;
b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite;
c) formularea cât mai multor propozitii din cuvintele alcatuite.
Se dau silabele : soa, se, re, nin, ver, soa, va, se, de, ra, pri, se, nea, va, nat, ra.
Cerinte :
a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare, senin, ninse, reverse , verde, vara, primavara
semanat) ;

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 49/57b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute.
LITERA SE PLIMBĂ : cana, casa, ca la, ca ra.
Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvântul : ca_te, ia_na, ha_ta, va_za.
Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere înaintea cuvântului nou format ?
ac ac
rac tac
arac atac
sarac iatac
Se dau literele amestecate : TARA, IGANA, SÂCĂG, OsCOC, RUCNAC. Puse în ordinea corecta, acestea dau
numele unor pasari domestice.
În fiecare oval aveti câte doua perechi de cuvinte. Apoi, folosind aceeasi legatura, veti gasi si cuvântul care
lipseste din cea de-a doua pereche :
avion peste ceai supa sare zahar
aer ? ceasca ? sarat ?
Pentru constientizarea folosirii corecte a grupur ilor de litere, am folosit exemplele gresite, greseli pe care elevii
le observa si le corecteaza :
Mama face ghem de prune.
Pisica se joaca cu un gem de lâna.
Spuneti cât mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite :
do-sar ; bal-con ; cas-ca-val.
Cine stie mai multe despre.?
– vulpe – roscata, codata, sireata, vicleana, hoata ;
– veverita –
ANEXA 3
PROIECT DIDA CTIC
Clasa : I, a II-a, a III-a, a IV-a
Obiectul: Literatura pentru copii – optional
Unitatea de învatare: Traista cu basme si povesti
Subiectul : Punguta cu doi bani
Tipul lectiei : de fixare si sistematizare
Obiective cadru : – stimularea capacitatii de receptare a textelor literare
– dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa
– dezvoltarea interesului pentru lectura
Obiective de referinta : – sa înteleaga continutul textului studiat ;
– sa prezinte textul literar ;
– sa formuleze întrebari si raspunsuri în legatura cu textul studiat ;
– sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic ;
– sa gaseasca cuvinte rimate;
– sa completeze corect propozitiile si schemele date;
– sa compuna poezii scurte în legatura cu continutul povestii.
Modalitatea de desfasurare: în pereche si frontal

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 50/57Metode si procedee : conversatia euristica, munca independenta, problematizarea, jocul didactic, munca î
pereche, observatia, exercitiul, eseul, ciorchinele, diagrama Wenn, cvintetul, brainstorming-ul.
Suport si resurse : papusi, fise de munca independenta, planse, carioci.
I. AVANPREMIERA
a) – organizarea clasei ;
– pregatirea materialelor necesare lectiei;
b) – captarea atentiei: – prezentarea unor papusi confectionate din lâna care reprezinta personajele povestii.
– La ce te gândesti când spui cuvântul ,, cocos''?
II. CONCENTRARE sI REVIZUIRE
Fisa 1. – Elevii vor rezolva independent fisa :
a) – Rezolvati urmatoarele exercitii:
N 8 – 5 =
A 10 + 4 + 4 =
B 70 + 20 =
U 25 + 5 =
P 47 – 25 =
C 30 + 23 – 3 =
G 69 + 10 =
D 55 + 24 =
Ț 35 + 45 =
O 30 – 25 + 5 =

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 51/57I 96 – 45 =
b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunza tor de mai jos pentru a afla numel
unui personaj din povestea vizionata ora trecuta.
– – – – – – – – – – – – – – – –
22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51
– verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla ;
III. ANUNȚAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAȚIONALE
Exercitii explicative asupra continutului povestii ,, Punguta cu doi bani'' în urma ascultarii povestii la casetofon.
IV. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII
a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe, trei adjective, o propozitie din 4 cuvinte si un verb l
gerunziu)
– verbe (cauta, gaseste)
– adjective (hoinar, insistent, bucuros)
– propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani)
– verbul la gerunziu poate fi înlocuit cu cuvântul ,,personaj''
b) METODA R.A.I. (raspunde, arunca, interogheaza)
1. elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o întrebare pentru elevul care o prinde.
2. Elevul raspunde la întrebare, arunca mingea altui coleg punându-i o alta întrebare.
3. Acesta raspunde la întrebare si jocul continua pâna la epuizarea întrebarilor sau a timpului stabilit la început.
4. Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna întrebarea iese din joc.
Ce avea baba ? Dar mosul ?
Ce i-a facut mosul cocosului ?
Ce a gasit cocosul pe drum ?
Cine i-a luat punguta ?
Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos?
Cum a scapat cocosul din fântâna?
Ce i-a adus cocosul mosului?
Ce a facut baba cu gaina ?
Ce a gasit pe drum ?

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 52/57Ce a ouat gaina ?
Ce i-a facut baba ?
Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date :
Acasa – …….(frumoasa, invidioasa)
Plecat – …….(cautat, umblat, înselat)
Mos – ……..(cocos, tantos)
d) Ciorchinele : Spuneti însusiri care îl caracterizeaza pe cocos. Care este rolul fiecarui personaj?
e)Se lucreaza în pereche urmatoarea diagrama.
Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos, cocos si scrieti-le în primul cerc si pe cele care se potrives
babei în al doilea cerc :
Zgârcita oua
Urâta avere
Bun boi
Sarac rea
Invidioasa margica

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 53/57
Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le în spatiul în care cel
doua cercuri se intersecteaza : (saraci)
f) Eseul de cinci minute- oral
Daca ati întâlni-o pe baba sau pe mos, v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare i-ati pune ?
V. EVALUAREA
Compuneti o poezie de cinci versu ri despre cocos, mos, baba sau gaina. Fiecare elev se va confrunta cu colegul d
banca pentru a obtine o poezie. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina.
,,Cocoselul alungat ,,De acasa a plecat
De acasa a plecat si prin lume a umblat
si gaseste o punguta O margica a gasit
Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit
Ia cocosului punguta.'' De aceea a murit.''
VI. ÎNCHEIEREA
– tema pentru acasa :
– Alege personajul îndragit din poveste si deseneaza-l .
– Aprecieri generale si individuale.
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru Gheorghe, sincan Eugenia – Lecturi literare pentru ciclul primar, Craiova, Editura D. Dutescu, 1993.
2. Bocos Musata – Instruirea interactiva, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2006.
3. Cerghit Ioan – Metode de învata mânt, Editia a III-a revazuta si adaugata, Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti, 1997.
4. Chiscop Liviu – Lectura suplimentara a elevilor (organizare, îndrumare, valorificare), Editura Gheorgh
Tabacaru, Bacau, 2002.
5. Cornea Paul – Introducere în teoria lecturii, Ed. A II-a, Editura Polirom, Iasi, 2002.
6. Coteanu Ioan – Gramatica de baza a limbii române , Editura Albatros, Bucuresti, 1997.
7. Cosmovici Andrei – Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi,1996.
8. Cosmovici A ndrei, Cozma Traian – Psihopedagogie , Editura Spiru Haret, Iasi, 1995.
9. Crisan Corneliu – Metodica predarii limbii române în învatamântul primar, Editura Emia, Deva, 2001.
10. Cucos Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1998.
11. x x x – Curriculum National, ord. M. E. N., nr. 4263 / 1998.
12. Dragan Ion, Nicola Ion – Cercetarea psihopedagogica , Editura Tipomur, 1995.
13. Dumitru Al. Ion – Educatie si învatare , Editura Eurostampa, Timisoara, 2001.
14. Dumitru Al. Ion – Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta, Editura de Vest, Timisoara, 2000.
15. Goia Vistian – Ipostazele învatarii limbii si literaturii române, Editura Napoca-Star, Cluj-Napoca,1999.
16. Herlo Dorin – Asupra Curriculum-ului Educational, Editura Universitatii Aurel Vlaicu , Arad, 2004
17. Herlo Dorin – Metodologie Educationala , Editura UAV, Arad,2000.
18. Ilica Anton – Didactica generala si didactica limbii române si a lecturii , Editura scoala vremii, Arad, 2004.

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 54/5719. Ilica Anton, Mos Pavel, Mos Ana, Ardelean Adina, Ardelean Alina – Didactica limbii române si a lecturii, Editur
Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2007.
20. Ilica Anton – Metodologia cercetarii experimentale , Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2005.
21. Ilica Anton, – Metodica învatarii limbii române în ciclul primar, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2006.
22. Ilica Anton – Pedagogia lecturii , Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2003.
23. Ionescu Miron – Demersuri creati ve în predare si învatare, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca
2000.
24. Ionescu Miron – Instructie si educatie, Editura Cluj Napoca, 2003
25. Iucu Romita – Pedagogie, Editura Credis, Bucuresti, 2001-2002.
26. Kelemen Gabriela – Copilul cu dificultati de învatare , Editura Universitatii Aurel Vlaicu , Arad, 2007.
27. Metea Alexandru – Gramatica limbii române de la A la Z , Editura Mirton, Timisoara, 1998.
28. Mihut Lizica – Corectitudine în vorbire si scriere-Limba româna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
29. Mitiuc I. – Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj , Editura Ankaron, Iasi, 1996.
30. Molan Vasile, Pârvulescu Letitia, Teodorescu Iulia – Limba noastra-i o comoara. Exercitii de limba român
pentru ciclul primar, Editura Petrion, Bucuresti, 1991.
31. Moldovan Olga, Timar Balas Dana – Psihologia adolescentei si vârstei adulte, Editura Universitatii Aurel Vlaicu
Arad, 2007.
32. Penes Marcela – Comunicare. Culegere de exercitii pentru clasele I-IV, Editura Aramis, Bucuresti, 1998.
33. Schwartz Gheorghe – Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale , Editura Nemira
Bucuresti, 2005.
34. Ungureanu Dorel – Educatie si curriculum, Editura Eurostampa, Timisoara, 1999.
DECLARAȚIE
Subsemnata, Homenco Adriana, declar pe propria raspundere ca lucrarea
intitulata: Formare a, dezvoltarea si educarea limbajului în învatamântul primar
la specialitatea limba si literatura româna, îmi apartine în întregime, nu a fost plagiata
iar la întocmirea ei nu am consultat alte izvoare si materiale în afara celor mentionate la
Bibliografie, în corpul lucrarii si în note.
Homenco Adriana

[ 1 ] Curriculum National pentru învatamântul primar , Ed. Coresi, Bucuresti, 1998, p.14.
[2] Alexandru Crisan, Noul Curriculum National: statut, componente si caracteristici (I), în Învatamântul primar, nr.
2-3, Editura Discipol, Bucuresti, p.4.
[3] Lizica Mihut, Corectitudine în vorbire si scriere. Limba româna , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p.62.
[4] Anton Ilica, Ileana Iovin, Metodica învatari i limbii române în învatamântul primar , Editura Nigredo, Arad, 2000,
p. 34.
[5] Miron Ionescu, – Instructie si educatie , Editura Garamond S.R.L., Cluj-Napoca, 2003, p. 60;
[6] Georgeta Cornita – Metodica predarii si învatarii limbii si literaturii române , Editura Umbria, Baia-Mare, 1993, p.
39;
[7] Alexandru Crisan – Noul Curriculum National: statut, componente si critici (I), în Învatamântul primar, nr. 2-3,
1998, p.5 ;
[8] M.E:C. – Programa scolara clasele I si a II-a, Bucuresti, 2004, p. 62-63;
[9] Ibidem, p. 68-69 ;
[10] Ion Coteanu – Gramatica de baza a limbii române, Editura Albatros, 1996:
[11] Ibidem, p. 57;

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 55/57[12] Tatiana Slama-Cazacu – Psiholingvistica, 1999, Editura All educational, Bucuresti, p. 23;
[13] Alexandru Metea – Gramatica de la A la Z, 1997, Timisoara, Editura de Vest, passim;
[14] Ibidem, p. 222;
[15] Ibidem;
[16] A. Cosmovici, (1996), Psihologie generala, Ed. Polirom, Iasi, p. 145
[17] I. Mitiuc, Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj , Ed. Ankarom, Iasi, 1996, p. 127;
[18] E. Verza, Metodologii conte mporane în domeniul defectologiei si logopediei , Tipografia Universitatii, Bucuresti,
1987, p. 136;
[19] Ioan serdean, Didactica limbii române în scoala primara, Editia a II-a, Editura Corint, Bucuresti, 2002, p.188;
[20] Ibidem, p. 187.
[21] Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, Editia a II-a, Editura Polirom, Iasi, 2002, p.4.
[22] Liviu Chiscop, Lectura suplimentara a elevilor (organizare, îndrumare, valorificare), Editura Gheorghe Tabacaru,
Bacau, 2002, p.56.

Soțul are slaba
potență? Încercați să-i
dea 1 data pe zi…
O modalitate simplă
de a crește potența în
3 minute. Secretul!
Potență și la a doua
tinerețe, după 50 de
ani – aceasta este
realitatea!
Parazitii vor ieși
dimineața, e de ajuns
doar sa…

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 56/57

Document Info

Accesari: 68823
Apreciat:

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou
A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a href="http://www .scritub.com/profesor-
scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-
DE17151621 1.php" target="_blank" title="LUCRARE
C O O S
Download PDF
Anunț Easypdfcombine
LUCRARE MET ODICO-
STIINTIFICA PENTRU
OBTINEREA GRADULUI…
scritub.com
Start Download – V iew
PDF
Anunț FromDocT oPDF
MET ODE ACTIV –
PARTICIP ATIVE ALE
PREDARII/INV ATARII…
scritub.com
Convert T o PDF
Anunț free.myfileconvert.com
MET ODE ACTIVE ÎN
ÎNVĂȚAREA CENTRA TĂ
PE ELEV
scritub.com
Analiza problematizata
privind asigurarea calitatii
LA LIMBA SI…
scritub.com
LIMBA SI LITERA TURA
ROMANA PENTRU
SCOALA ALOLINGV A…
scritub.com

1/27/2019 LUCRARE DE LICENT A FORMAREA, DEZVOL TAREA SI EDUCAREA LIMBAJULUI IN INV ATAMANTUL PRIMAR
http://www .scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-LICENT A-FORMAREA-DE17151621 1.php 57/57

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )