1.2. Tratareatemeiîn literaturadespecialitate pag.4 Capitolul II pag.5 2.1. Gonartroza– no¸ tiunifundamentale pag.5 2.1.1. No¸… [602354]

Licență

1.2. Tratareatemeiîn literaturadespecialitate pag.4 Capitolul II pag.5 2.1. Gonartroza– no¸ tiunifundamentale pag.5 2.1.1. No¸… [602354]

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS
Capitolul I pag.3
1.1. Importan¸ tatemei pag.3
1.2. Tratareatemeiîn literaturadespecialitate pag.4
Capitolul II pag.5
2.1. Gonartroza– no¸ tiunifundamentale pag.5
2.1.1. No¸ tiunifundamentaledeanatomie ¸ sibiomecanic ˘a pag.5
2.1.2. Etiologiagonartrozei pag.13
2.1.3. Tabloulclinic–func¸ tionalal genunchiului pag.18
Capitolul III pag.42
3.1. Ipoteza ¸ sisarcinilecercet ˘arii pag.42
3.2. Metodedecercetare utilizate pag.42
3.3. Exerci¸ tiiﬁzice terapeutice pag.43
Capitolul IV pag.53
Desf˘a¸ surarea experimentului
Capitolul V pag.74
Concluzii ¸ si propuneri
Bibliograﬁe pag.76
CAPITOLUL I
-Introducere –
1

„S˘ an˘ atateanu estetotul,darf˘ ar˘ as˘ an˘ atate,totules tenimic”.
„S˘ an˘ atateaar trebuis˘ aseaﬂedeasupraoric˘ arorpl˘ ace ritrec˘ atoare”
ArturSchopenhauer
În ultimii ani se subliniaz ˘a efectele diverselor ac¸ tiuni motrice speciﬁce edu-
ca¸ tiei ﬁzice, sportului ¸ si kinetoterapiei care au o contr ibu¸ tie substan¸ tial ˘a la
men¸ tinerea st ˘arii de s ˘an˘atate a individului, a condi¸ tiei ﬁzice a acestuia.
Educa¸ tia ﬁzic ˘a ¸ si kinetoterapia desf ˘a¸ surate sistematic duc la un num ˘ar redus a mul-
tor defec¸ tiuni ale organelor ¸ si sistemelor corpului uman , la o bun ˘a func¸ tionare a
mu¸ schilor, ligamentelor, al întregului organism uman, fe rindu-l de boli cardiovas-
culare, obezitate, stres, contribuind astfel la o mai bun ˘a func¸ tionare a acestuia.
De-a lungul timpului s-au efectuat nenum ˘arate cercet ˘ari (în China, Fran¸ ta,
Egipt, Germania)care dovedesc aspectele negative pe care l e are asupra or-
ganismului uman lipsa de mi¸ scare, de practicare a unor acti vit˘a¸ ti ﬁzice.
Totodat˘a s-a ar ˘atat ¸ si rolul pe care îl are kinetoterapia ¸ si exerci¸ tiile ﬁzice executate cu o
anumit˘a intensitate distractive ¸ si relaxante în ceea ce prive¸ st e pre-întâmpinarea ¸ si combat-
erea st˘arii de depresie, anxietate, stres ¸ si în dezvoltarea voin¸ tei ¸ si încrederii în sine.
[1.][1.] Importan¸ ta temei
Genunchiul,una din cele mai mare articula¸ tii a corpului, p rin pozi¸ tia sa de
articula¸ tie intermediar ˘a a membrului inferior are în mers un dublu rol:
(a)•deaasigurastaticaprintr-o marestabilitateîn momentuld esprijin;
•deaasiguraeleva¸ tiapiciorului(corectareaacestuiaînf unc¸ tiededenive-l ˘arileterenuluiînmomentul
debalans);
Totodat˘a joac˘a un rol important într-o serie de momente ¸ si activit ˘a¸ ti uzuale
(stat pe scaun, în ˘al¸ tat, ridicarea unui obiect) sau activit ˘a¸ ti profesionale.
Datorit˘a rolului s ˘au în biomecanica static ˘a ¸ si dinamic ˘a a membrului inferior, ca ¸ si
prin slaba acoperire cu ¸ tesuturi moi, genunchiul devine de osebit de predispus trauma-
tismelor directe sau indirecte, care mai târziu pot conduce la artroze ale genunchiului.
Artroza = reumatismul cronic degenerativ este un proces articular d e uzur˘a întâlnit mai frecvent
la femei de la 40 de ani în sus, iar la b ˘arba¸ ti de 55 – 60 de ani în sus, totu¸ si îl putem g ˘asi
¸ si la o etate mai tân ˘ar˘a, chiar ¸ si în adolescen¸ t ˘a, în aceste cazuri uzura se poate constitui da-
torit˘a unui traumatism (accidente, contuzii, fracturi). Cei car e au reumatism degenerativ sufer ˘a de
dureri articulare aproape zilnic, iar pe termen lung pot pre zenta deform ˘ari articulare invalidante.
2

Ungenunchinormaldinpunctdevederemorfo-func¸ tional,e steungenunchica-re,încondi¸ tiideindolori-
tateareatâtstabilitatecât ¸ simobilitate,indiferentde activit˘a¸ tilelacaresuntsupusemembreleinferioare.
Genunchiul dureros este un genunchi nefunc¸ tional, atât pe ntru sus¸ tinere cât ¸ si
pentru mi¸ scare, iar prezen¸ ta gonalgiei îngr ˘ade¸ ste mult posibilitatea de recu-
perare a elementelor sechelare disfunc¸ tionale generate d e injuria respectiv ˘a.
Oricare din cele 3 compartimente ale genunchiului, femuro- tibial, femuro-rotu-lian, tibio-ﬁbular
superior, poate genera perturbarea stabilit ˘a¸ tii sau mobilit ˘aii,pe fondul unei st ˘ari dureroase.
În cadrul asisten¸ tei medicale conservatoare, kinetotera pia are un rol de-
osebit asigurând indolaritatea, stabilitatea ¸ si mobilit atea genunchiului.
Realizarea unui program eﬁcient de c ˘atre kinetoterapeut în recuperarea pacientului cu gonartr oz˘a, pre-
supune ca acesta s ˘a aib˘a cuno¸ stin¸ te temeinice de anatomie, ﬁziologie ¸ si biomec anic˘a ale genunchiului.
Rezultatele din ultimii ani privind recuperarea pacientul ui cu go-
nartroz˘a arat˘a rolul kinetoterapiei în asisten¸ ta medical ˘a a gonartrozei.
1.2. Tratarea temei înliteratura despecialitate
Deoarece la nivelul genunchiului se pot întâlni toate tipur ile de traumatisme ¸ si lezarea
tuturor structurilor anatomice ¸ si datorit ˘a rolului s ˘au în statica ¸ si dinamica picioru-
lui, de-a lungul timpului s-au scris diferite tratate, teze ¸ si lucr˘ari cu privire la uti-
lizarea programelor de kinetoterapie proﬁlactic ˘a ¸ si de recuperare în cazul gonartrozelor.
Astfel amintim din literatura de specialitate:„Kinetolog ia proﬁlactic ˘a, terapeutic ˘a ¸ si de re-
cuperare” de T. Sbenghe, „Bazele teoretice ¸ si practice ale kinetoterapiei” de T. Sbenghe,
„Kinetologie Medical ˘a” de M.Cordun, „Bazele ﬁzice ¸ si anatomice ale Kinetologie i”, de
Popescu R., Marinescu L., „Fizio-kinetoterapia ¸ si recupe rarea medical ˘a”, de Kiss I.
[1.]Motiva¸ tiaalegeriitemei
Tema a fost aleas ˘a cu scopul de a demonstra o dat ˘a în plus rolul beneﬁc al prac-
tic˘arii kinetoterapiei în recuperarea bolnavilor cu gonartro z˘a, în condi¸ tiile unei
bune colabor ˘ari între echipa de medici, kinetoterapeu¸ ti, asisten¸ ti, psihoterapeu¸ ti.
Gonartroza ﬁind o boal ˘a întâlnit ˘a în ultimii ani tot mai des ¸ si în rândul tinerilor, kine-
toterapia î¸ si propune ob¸ tinerea unei bune func¸ tionalit ˘a¸ ti a genunchiului ¸ si implicit al în-
tregului membru inferior prin utilizarea atât a mijloacelo r proﬁlactice dar ¸ si curative.
Un num ˘ar mare de bolnavi ar putea beneﬁcia de o mare autonomie de mi¸ scare, dac ˘a
s-ar aplica la timp anumite m ˘asuri simple de Kinetoterapie, de aceea un program de
recuperare trebuie început din primele zile de debut ale bol ii sau din faza ini¸ tial ˘a
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–– 0x08graphic: Stra ngeNoGraphicData–
–0x08graphic: StrangeNoGraphicData– –0x08graphic: Stra ngeNoGraphicData– CAPITOLULII
3

FUNDAMENTAREA ¸ STIIN ¸ TIFIC ˘A A TEMEI
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – 2.1. Gonartroza-no¸ tiuni fundamentale de
anatomie ¸ si biomecanic ˘a a genunchiului, etiopatologie ¸ si tabloul clinic-func¸ t ional.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – 2.1.1.No¸ tiuni fundamentale de anatomie ¸ si biomecanic˘ a
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData –Regiunea
genunchiului este delimitat ˘a superior de o linie orizontal ˘a care trece la dou ˘a laturi de deget
deasupra bazei rotulei iar inferior o linie orizontal ˘a care trece prin tuberozitatea tibiei.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData – – 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData –a) regiunea anterioar ˘a (Fig.1)prezint ˘a urm˘atoarele straturi: piele, ¸ tesut celular
subcutanat care este dezvoltat mai mult pe laturile rotulei ¸ si con¸ tine vase ¸ si nervi superﬁciali. La acest
nivelseaﬂ ˘abursaprerotulian ˘aapoifasciasuperﬁcial ˘acarecontinu ˘afascialat ˘a ¸ sicareînvele¸ stetendonul
mu¸ schiului cva-driceps. Acesta înglobeaz ˘a rotula, iar pe p ˘ar¸ tile laterale ale rotulei se aﬂ ˘a retinaculul
rotulei (aripioarele).Pe partea intern ˘a trec ten-doanele mu¸ schilor gracilis, semitendinos ¸ si s artorius. Pe
partea ex-tern ˘a seaﬂ˘a tendonul mu¸ schiuluibiceps femural.Sub mu¸ schise a-ﬂ ˘a bursa subrotulian ˘a,bursa
subtendinoas ˘a ¸ si bursa suprarotulian ˘a. La acest nivel re¸ teaua arterial ˘a articular ˘a este foarte abundent ˘a.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData –b) regiunea pos-
terioar˘a a genunchiului (Fig.2)este repre-zentat ˘a de fosa poplitee cu urm ˘atoarele structuri: piele, ¸ tesut
ce-lular – 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –subcutana t dispus în dou ˘a straturi prin dispozi¸ tia fa-
sciei superﬁciale. La acest nivel se aﬂ ˘a vena safena extern ˘a care per-foreaz ˘a fascia proprie ¸ si se vars ˘a în
venapoplitee. Fasciapo-pliteereprezint ˘acontinuareafascieilat ˘a. Fosapopliteeestede-limitat ˘asuperior
¸ si lateral de tendonul bicepsului femural, iar distal de ga stroenemianul medial. Fosa poplitee are forma
rombic˘a ¸ si prezint ˘a urm˘atorul con¸ tinut: ¸ tesut celular adipos care umple fosa ¸ si încon-
joar˘a m˘anunchiul vasculo-nervos popliteu reprezentat de artera, vena, vasele limfatice ¸ si
nervul ischiac care în unghiul superior al fosei se izoleaz ˘a în nervul tibial ¸ si nervul per-
onier. Planul profund al regiunii este reprezentat de artic ula¸ tia genunchiului (Fig.7,8).
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData–Articula¸ tiagenun chiuluiestedeosebitdeimportant ˘a,deoarece
estefoartemultsolicitat ˘aatâtlalocomo¸ tiecât ¸ siînstatic ˘a. Deaceeaaparerapiduzuraelementelorsale.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData – – 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: StrangeNoGraphicD ata –Suprafe¸ tele articulare suntreprezen-
tate de c ˘atre femur, tibie ¸ si patela (Fig.9, 10, 11). Epiﬁza inferio ar˘a a femurului reprezint ˘a doi
condili care au o direc¸ tie recurbat ˘a înapoi, iar condilul medial este mai proeminent decât cel l at-
eral. Patela prezint ˘a o suprafa¸ t ˘a articular ˘a la nivelul fe¸ tei posterioare, iar tibia prezint ˘a la nivelul
apoﬁzei superioare o suprafa¸ t ˘a articular ˘a cu 2 cavit ˘a¸ ti glenoide separate printr-o eminen¸ t ˘a. Core-
sponden¸ ta suprafe¸ telor articulare se face astfel: fa¸ ta patelar˘a a femurului r ˘aspunde fesei posterioare
4

a patelui; fe¸ tele articulare ale condililor r ˘aspunde foselor articulare ale platoului tibial. În aceast ˘a
articula¸ tie sunt prezente ﬁbrocartilagii semilunare int raarticulare. Acestea s-au dezvoltat la perife-
ria ﬁec˘arei fose articulare tibiale.Meniscurile prezint ˘a o fa¸ t˘a superioar ˘a ce r˘aspunde condililor femu-
rali ¸ si o fa¸ t ˘a inferioar ˘a corespunz ˘atoare platoului tibial. Meniscurile sunt mobile, alunec ˘a pe platoul
tibial, cel lateral are forma unui cerc aproape complet, iar cel medial are forma unei semilune.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsul ˘a întarit ˘a de ligamente.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData – Capsula:
reprezint˘a un man¸ son care une¸ ste cele 3 oase: femur, tibie ¸ si patela . În partea ante-
rioar˘a capsula este perforat ˘a de patel ˘a ¸ si se inser ˘a pe marginile ei. Inser¸ tia femural ˘a se re-
alizeaz˘a prin depresiunea patelar ˘a, pe con-dilii laterali pân ˘a sub epicondili, iar inser¸ tia tib-
ial˘a urm˘a-re¸ ste conturul condililor tibiali începând de la aria in tercondilian ˘a posterioar ˘a.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData –Ligamentele sunt
reprezentate de ligamentul rotulian sau patelar care este o forma¸ tiune ﬁbroas ˘a, puternic ˘a, lung˘a de 5-
6 cm situat ˘a înaintea articula¸ tiei. Are forma triunghiular ˘a ¸ si se inser ˘a cu baza pe vârful patelei, iar
prin vârf pe tuberozitatea tibiei. Ligamentele posterioare sunt reprezentate de un plan ﬁbros situat pe
partea posterioar ˘a a articula¸ tiei ¸ si format din 3 p ˘ar¸ ti,una mijlocie ¸ si dou ˘a laterale.În afara acestora se
mai aﬂ˘aligamentulpopliteuarcuit ¸ siligamentul popliteuoblic .Ligamentelecolaterale sunt în num ˘ar
de 2:colateral ﬁbular care se inser ˘a pe epi-condilul lateral al femurului ¸ si pe capul ﬁbulei,i ar ligamentul
colateral tibial se prinde pe epicondilul medial femural, i ar în partea inferioar ˘a pe fa¸ ta medial ˘a a tibiei.
Ligamentele încruci¸ sate sunt în num ˘ar de 2 (Fig.11) ¸ si se g ˘asesc posterior în fosa inter-
condilian ˘a. Se inser ˘a pe fe¸ tele intercondiliene ale femurului, iar de acolo pe a riile in-
tercondiliene ale tibiei. Se aﬂ ˘a în afara articula¸ tiei de¸ si sunt profunde. Dup ˘a in-
ser¸ tia lor tibial ˘a au fost denu-mite ligamentul încruci¸ sat anterior ¸ si lig amentul încruci¸ sat pos-
terior. Capsula articular ˘a este înt ˘arit˘a de 3 forma¸ tiuni apo-nevrotice reprezentate de:
1.•fascia genunchiului;
•expansiuneacvadricipital ˘a;
•aripioarelepatelei;
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData – Fascia genunchi-
uluiacoper˘a articula¸ tia ca un man¸ son ¸ si se continu ˘a în sus cu fascia femural ˘a, iar în jos cu fascia gam-
biar˘a. Expansiunea cvadricipital˘ a sedesprindedin tendonulmu¸ schiuluicvadri-
ceps, trece anterior de articula¸ tia genunchiului ¸ si se ﬁx eaz˘a pe circumferin¸ ta epiﬁzei proximale tibiale.
Aripioarele patelei sunt 2 bandelete ﬁbroase acoperite de expansiunea c va-
icipital˘a ¸ si se inser ˘a pe marginile patelei ¸ si pe condilii femurali.
–0x08graphic: StrangeNoGraphicData––0x08graphic: Stra ngeNoGraphicData– Sinoviala. Sinoviala
de la nivelul articula¸ tiei genunchiului este vast ˘a ¸ si complicat ˘a, deoarece prin marea ei întindere,
5

ofer˘a o surafa¸ t ˘a apreciabil ˘a pentru resorb¸ tia de toxine în infec¸ tii. Dup ˘a ce acoper ˘a fa¸ ta profund ˘a
a capsulei se inser ˘a la nivelul cartilajelor articulare de pe femur, patele, ti bie. Sinoviala este în-
trerupt˘a la nivelul meniscurilor articulare, ea înserându-se pe fa ¸ ta superioar ˘a ¸ si inferioar ˘a a aces-
tor ﬁbrocartilaje. Deci pe laturile articula¸ tiei exist ˘a dou˘a sinoviale: una suprameniscal ˘a ce core-
spunde articula¸ tiei femuromeniscale ¸ si alta inframenis cal˘a ce corespunde articula¸ tiei meniscotib-
iale. Deoarece sinovialaîn parteaanterioar ˘a ¸ si posterioar ˘adescindedirect
de la femur la tibie, trebuie considerate ca o singur ˘a sinovial ˘a subdivizat ˘a în 2 por¸ tiuni (Fig.12,13,14).
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –Bursa suprapatelar ˘a, fundul de sac sau recesul subcvadricip-
ital este o prelungire pe care sinoviala genunchiului o trim ite mu¸ schiului cvadriceps, între fa¸ ta pro-
fund˘a a acestui mu¸ schi ¸ si femur. La adult acest fund de sac este m ai mare, deoarece comunic ˘a parial
sau total cu bursa nervoas ˘a subcvadricipital ˘a.În general la f ˘at ¸ si copil exist ˘a o burs˘a subcvadricipital ˘a
independent ˘a; mai târziu în cursul dezvolt ˘arii, ea intr ˘a în comunicare cu articula¸ tia. Acest fund de
sac permite o alunecare u¸ soar ˘a a tendonului, când el este lezat mi¸ sc ˘arile sunt mult diminuate.Tot el
ap˘ar˘a tendonul de uzur ˘a în timpul mi¸ sc ˘arilor mai intense ale patelei (6 cm de la ﬂexie la extensie).
Mi¸ sc˘arilearticula¸ tiei genunchiului
Fiind o articula¸ tie cu un singur ax va prezenta 2 mi¸ sc ˘ari prin-cipale: ﬂexia,
extensia. (Fig.15,16) Pe lâng ˘a acestea mai sunt posibile mi¸ sc ˘ari secundare
de rota¸ tie medial ˘a ¸ si lateral ˘a ¸ si mi¸ sc ˘ari de înclinare lateral ˘a ¸ si medial ˘a.
Flexia este mi¸ scarea prin care gamba se apropie de fa¸ ta posterioa r˘a a coapsei,
ﬂexia este o mi¸ scare ce aparent se execut ˘a în jurul unui ax transvers care trece
prin condilii femurali. Principalii mu¸ schi care r ˘aspund la mi¸ scarea de ﬂexie sunt:
•bicepsulfemural;
•semimembranosul;
•semitendinosul;
În modsecundarmai intervin ¸ simu¸ schii:
•gemeni;
•croitorul;
•gracilisul;
6

– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData –
Dac˘a este analizat ˘a mi¸ scarea de ﬂexie, se va observa c ˘a punctul de mi¸ scare este de-
plasarea femurului pe tibie, dar în acela¸ si timp ini¸ tiere a mi¸ sc˘arii va implica o mi¸ s-
care mai redus ˘a de învârtire, urmat ˘a de o alta, mai ampl ˘a, de alunecare. Mi¸ scarea de
ﬂexie poate atinge un unghi de 1300¸ si se realizeaz ˘a în articula¸ tia femuromeniscal ˘a.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –Se apreciaz ˘a c˘a mi¸ sc˘arile de ﬂexie pân ˘a la 700sunt mi¸ sc ˘ari
„pure”, adic ˘a necombinate cu nici o alt ˘a mi¸ scare. Dup ˘a 700mi¸ scarea de ﬂexie se combin ˘a cu o mi¸ scare
de rota¸ tie intern ˘a a gambei ¸ si de aceea ele sunt mi¸ sc ˘ari „terminale”. Articula¸ tia femuro-tibial ˘a lucreaz˘a
dup˘a principiul unei pârghii de gradul 3, atât în mi¸ scarea de ﬂe xie cât ¸ si în extensie. Limitarea mi¸ sc ˘arii
de ﬂexie este realizat ˘a de întâlnirea fe¸ tei posterioare a gambei cu mi¸ scarea sim ilar˘a coapsei. Factorul
care frâneaz ˘a activ mi¸ scarea de ﬂexie este mu¸ schiul cvadriceps femura l, care este întins la maximum.
În aceast ˘a mi¸ scare, ligamentul colateral ﬁbular se relaxeaz ˘a total, iar cel co-
lateral tibial foarte pu¸ tin; ligamentul încruci¸ sat post erior este întins.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – Extensia este mi¸ scarea opus ˘a ﬂexiei, adic ˘a de îndep ˘artare
a fe¸ tei posterioare a gambei de fa¸ ta co-respunz ˘atoare a coapsei. Aceast ˘a mi¸ scare de extensie se ex-
ecut˘a în jurul aceluia¸ si ax transversal ca ¸ si ﬂexia.La început mi¸ scarea se realizeaz ˘a prin rotarea ex-
tremit˘a¸ tii femurului, apoi prin rostogolirea lui pe platoul tibi al pân˘a când axa lung ˘a a gambei ajunge
s˘a continue axa lung ˘a a coapsei. Mi¸ sc ˘arii de extensie i se asociaz ˘a o mi¸ scare de rota¸ tie în afara
gambei pe coaps ˘a. Aceast ˘a mi¸ scare se produce în articula¸ tia meniscotibial ˘a. Mu¸ schii ce intervin,
ﬁind direct implica¸ ti în extensie sunt:cvadricepsul femu ral ¸ si tensorul fasciei lata, având un rol de-
osebit de important pentru men¸ tinerea pozi¸ tiei de ortost atism. Extensorii ac¸ tioneaz ˘a cu toat˘a for¸ ta lor
atunci când se face extensia for¸ tat ˘a a genunchiului ﬂectat, când se execut ˘a o mi¸ scare for¸ tat ˘a de blo-
care a genunchiului în u¸ soar ˘a ﬂexie. For¸ ta lor de ac¸ tiune este atât de mare încât se rupe aparatul
extensor al genunchiului la un nivel oarecare, ajungându-s e la o ruptur ˘a de tendon cvadricipital.
Rupturatendonuluicvadricipital seproducelafotbali¸ sti¸ siruigbi¸ sti,iar ligamentulrotulian laalpini¸ sti.
Mi¸ scareadeextensieestelimitat ˘ade:
•ligamentulposterior;
•deligamentulîncruci¸ satanterior;
•demu¸ schiiischiogambieri;
•ligamentelelaterale;
Mi¸ scarea de rota¸ tie -în mi¸ scarea de rota¸ tie intervin ligamentele încruci¸ sa te care roteaz ˘a
gamba în afar ˘a, în pozi¸ tia ﬁnal ˘a de ﬂexie ¸ si în ˘auntru, în pozi¸ tia ﬁnal ˘a de extensie.
7

•Amplitudineami¸ sc ˘arii derota¸ tie activ ˘aestede 15 – 200iar rota¸ tiapasiv ˘ade35 – 400. Axa în jurul
c˘areia se execut ˘a mi¸ scarea este vertical ˘a ¸ si trece prin centrul spinelortibiale. Rota¸ tiaîn afar˘ a este
realizat˘a debiceps,iar rota¸ tiaîn˘ auntru de:
•mm.semimembranos;
•mm.semitendinos;
•mm.popliteudreptulintern;
•mm. croitor;
În rota¸ tia extern ˘a ligamentele laterale se întind, iar ligamentele încruci¸ sate se relaxeaz ˘a, în
timp ce în rota¸ tia intern ˘a se întind ligamentele încruci¸ sate ¸ si se destind ligamen tele laterale.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData – – 0x08
graphic: StrangeNoGraphicData – Înclinarea medial˘ a ¸ si lateral˘ a – este o mi¸ scare pasiv ˘a care se re-
alizeaz˘a astfel: se ﬁxeaz ˘a coapsa, iar gamba în semiﬂexie va prezenta mi¸ sc ˘ari de pendulare atât
în sens lateral cât ¸ si în sens medial. Mi¸ sc ˘arile sunt de amplitudine redus ˘a 2,5 cm ¸ si sunt lim-
itate de ligamentele colaterale ¸ si cele încruci¸ sate. Lig amentul încruci¸ sat an-terior limiteaz ˘a de-
plasarea înainte, iar cel posterior de-plasarea înapoi. Fo r¸ tarea genunchiului în val (în ˘auntru) sau
în var (în afar ˘a) înso¸ tit ˘a sau nu de r ˘asucirea gambei pe coaps ˘a, duce la leziuni de diferite inten-
sit˘a¸ ti ale li-gamentelor laterale, astfel este clasica entor s˘a a liga-mentului colateral intern (Fig.17).
Biomecanica articula¸ tiei femuro-tibiale
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –Este o articula¸ tie cu un singur grad de
libertate, prezint ˘a 2 mi¸ sc ˘ari secundare de rota¸ tie intern ˘a ¸ si extern ˘a (Fig.18).
În plus în articula¸ tie se mai pot efectua mi¸ sc ˘ari de încli-nare, foarte reduse ca ampli-
tudine. Mi¸ scarea se efectueaz ˘a în plan sagital, în jurul unui ax transversal care trece
prin cele 2 tuberozit ˘a¸ ti condiliene ale femurului. Clinic, axul biomecanic tra nsversal
este reperat pe fa¸ ta lateral ˘a a genunchiului, la 1,5 cm deasupra interliniei articulare , la
unirea celor dou ˘a treimi anterioare cu treimea posterioar ˘a a condilului femural extern.
Mi¸ sc˘ arile de ﬂexie – extensie Când membrul inferior ac¸ tioneaz ˘a ca un lan¸ t cinematic deschis,
articula¸ tia femuro-tibial ˘a func¸ tioneaz ˘a pe principiul unei pâr-ghii de gradul III. Mi¸ scarea se re-
alizeaz˘a prin deplasarea femurului pe tibia ﬂexat ˘a (ca în contactul f ˘ar˘a sprijin al piciorului pe
sol), ﬁe prin deplasarea simultan ˘a a celor 2 oase (ca în mers, când gamba este pendulat ˘a).
Când membrul inferior ac¸ tioneaz ˘a ca un lan¸ t cinematic închis, articula¸ tia femuro-
tibial˘a ac¸ tioneaz ˘a pe principiul unei pârghii de gradul I, cu sprijinul la mijl oc.
Dac˘a în pozi¸ tia de extensie se ﬁxeaz ˘a dou˘a repere osoase simetrice, unul în femur iar
cel˘alalt în tibie, în momentul în care începe ﬂexia, aceste repe re nu-¸ si mai p ˘astreaz˘a
8

simetria. Distan¸ ta parcurs ˘a de punctul tibial este mai scurt ˘a decât cea parcurs ˘a de
punctul femural, care s-a învârtit dinainte-înapoi, dar ¸ s i a alunecat dinapoi-înainte.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –Dac ˘a membrul inferior ac¸ tioneaz ˘a ca un lan¸ t cinematic de-
schis, femurul e luat drept segment ﬁx ¸ si tibia alunec ˘a pe el, în ﬁnal observându-se o retropozi¸ tie fe-
mural˘a. Dac˘a membrul inferior ac¸ tioneaz ˘a ca un lan¸ t cinematic închis, gamba ﬁxat ˘a pe rol este lu-
at˘a drept segment ﬁx ¸ si femurul alunec ˘a pe platoul tibial, în ﬁnal observându-se retropozi¸ tie ti bial˘a.
Biomecanica meniscurilor
–0x08graphic: StrangeNoGraphicData––0x08graphic: Stra ngeNoGraphicData–Meniscurile,solitare
la tibie se deplaseaz ˘a în ﬂexie dinainte-înapoi pe platoul tibial, dar se apropie u¸ sor între ele prin
extremit˘a¸ tile posterioare. În ﬂexia complet ˘a meniscul extern ajunge la 1 cm ¸ si cel intern la 0,8
cm de marginea anterioar ˘a a platoului. În extensie meniscul se deplaseaz ˘a în sus invers (dinapoi-
înainte). Alunec ˘arile meniscurilor pe platoul tibial se face prin modiﬁcare a formei lor, deoarece au
marginile ﬁxate. Rolul meniscurilor în biomecanica articu la¸ tiei genunchiului are 5 func¸ tii importante:
•– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData –completeaz ˘a
spa¸ tiulliberdintresuprafa¸ tacurb ˘aafemurului¸ sisuprafa¸ taplat ˘aatibiei¸ siîmpie-dic ˘aastfelprotuzia
sinovialei ¸ si capsuleiînca-vitateaarticular ˘a încursulmi¸ sc ˘arilor;
•centreaz˘a sprijinulfemuruluipetibieîn cursulmi¸ sc ˘arilor;
•– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –particip ˘a la lubreﬁerea suprafe¸ telor articulare asigurând
repartizarea uniform ˘aa sinovieipesuprafe¸ telecartilajelor;
•are rolul unui amortizor de joc între extremit ˘a¸ tile osoase, mai ales în mi¸ sc ˘arile de hiperextensie ¸ si
hiperﬂexie;
•reducîn modimportantfrecarea dintreextremit ˘a¸ tileosoase.
Rupturiledemeniscsedatoreaz ˘ami¸ sc˘arilorrapide ¸ siputernicesau care î¸ simodiﬁc ˘adirec¸ tiaîntimpul
efectu˘arii lor(Fig.19,20).
Biomecanica articula¸ tieifemuro-rotuliene
Rotulaestemen¸ tinut ˘apeloculei deun sistemcomplicatdefrâuri deoriginemuscu lar˘a, ligamentar ˘a ¸ si
tendinoas ˘a. În sens verticaleaesteﬁxat ˘adetendonulrotulian ¸ sitendonulcvadricipital-(Fig.21 ).
Închiderea unghiuluidintrecele2 tendoanefavorizeaz ˘a apari¸ tialuxa¸ tieirecidivantearotulei.
În senstransversalrotulaestemen¸ tinut ˘adecele2aripioarerotuliene. Înafara acestorforma¸ tiun i,oserie
deelementeﬁbroaseseîncruci¸ seaz ˘apesterotul ˘a. Eleprovindinexpansiuniledirecte ¸ siîncruci¸ sateale
croitorului,fasciei lata,aponevrozei gambiene ¸ sialedr eptuluianterior. Datorit ˘agrosimiisalerotulaare
rolul caîntimpulmi¸ sc ˘ariideextensies ˘amen¸ tin˘atendonulladistan¸ t ˘adetrohleeafemural ˘a. Prezen¸ ta
9

rotuleiu¸ sureaz ˘a activitateacvadricepsului ¸ si sena¸ steînmomentulﬂexi ei o rezultant ˘acare apas ˘a
puternicrotulapetrohleeafemural ˘a.
Când genunchiulesteîn hiperextensie ¸ si cvadricepsulcon tractat, rotulaocup ˘apozi¸ tiasacea maiînalt ˘a,
deasuprasuprafe¸ tei articulareatrohleei.
Dac˘a cvadricepsulnuestecontractat, iargenunchiulsemen¸ ti neîn extensie,suprafa¸ taarticular ˘aarotulei
în jum˘atateaei inferioar ˘aiacontact cu suprafa¸ taarticular ˘aatrohleei.Traiectulurmatderotul ˘aîntimpul
mi¸ sc˘ariideﬂexienu esterectiliniu,ci concav înafar ˘a.Pornind desus ¸ siu¸ sordinafar ˘a, undeeste
men¸ tinut˘adecontrac¸ tiacvadricepsului,rotulacoboar ˘aspreliniamedian ˘a, trecepesteliniavertical ˘aa
trohleei, apoiseîndreapt ˘adinafar ˘a pentruca lasfâr¸ situlmi¸ sc ˘ariideﬂexies ˘aacopereexclusivcondilul
extern.
În tabelulurm ˘atorsuntvizualiza¸ tiprincipaliimu¸ schicare particip ˘alaextensia ¸ siﬂexia
genunchiului(Fig.22,23):
Flexiagenunchiului (partea posterioar ˘a)
Mu¸ schi Origine Inser¸ tie
Biceps femural
Cap lung
Cap scurtIschion(tuberozitate)
Ligamentsacrotuberal
Femur(liniaaspr ˘a ¸ sicondil
lateral)Fibul˘a(cap lateral)
Tibie(condillateral)
Semitendinos Tuberozitateischiatic ˘aTibie(fa¸ tamedial ˘a)-
complexul„labadegâsc ˘a”
Semimembranos Tuberozitateischiatic ˘aTibie(condilmedial);
Femur(condilmadial)
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–– 0x08graphic: Stra ngeNoGraphicData–– 0x08graphic:
StrangeNoGraphicData– – 0x08graphic: StrangeNoGraphicD ata– – 0x08graphic:
StrangeNoGraphicData– – 0x08graphic: StrangeNoGraphicD ata– – 0x08graphic:
StrangeNoGraphicData– – 0x08graphic: StrangeNoGraphicD ata– – 0x08graphic:
10

StrangeNoGraphicData–
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–
Extensia genunchiulu (parteaanterioara)
Mu¸ schi Origine Inser¸ tie
DreptfemuralIlion(spin ˘aanteroinferioar ˘a)
Acetabul(posterior)Patel˘a(baz˘a);
Tibie(tuberozitate)
Vast intermediar Femur(2/3superioare)Patel˘a(baz˘a);
Tibie(tuberozitate)
VastlateralFemur(linieaspr ˘a, trohanter
mare, linieintertrohanterian ˘a)Patel˘a(lateral);
Tibie(tuberozitate)
VastmedialFemur(linieaspr ˘a, linie
intertrohanterian ˘a);
Tendoanelemu¸ schilor
adductorimare+lungPatel˘a(medial ˘a);
Tibie(tuberozitate)
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–– 0x08graphic: Stra ngeNoGraphicData–– 0x08graphic:
StrangeNoGraphicData– – 0x08graphic: StrangeNoGraphicD ata– – 0x08graphic:
StrangeNoGraphicData– – 0x08graphic: StrangeNoGraphicD ata– – 0x08graphic:
StrangeNoGraphicData– – 0x08graphic: StrangeNoGraphicD ata– – 0x08graphic:
StrangeNoGraphicData–
11

– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–
2.1.2 Etiologiagonartrozei
Artroza este o suferin¸ t ˘a a cartilajului articular, acesta este un ¸ te-
sut elastic care acoper ˘a extremit ˘a¸ tile oaselor din articula¸ tii.
În mod normal suprafa¸ ta acestor cartilagii este foarte net ed˘a, fa-
cilitând mobili-tatea articular ˘a ¸ si absorbind totodat ˘a ¸ socurile.
Acest lucru este deosebit de important la nivelul articula¸ tiilor mari, care suport ˘a
greutatea corpului, cum sunt cele de la picioare (în cazul no stru articula¸ tia ge-
nunchiului). Pe m ˘asur˘a ce artroza progreseaz ˘a, suprafa¸ ta cartilagiilor ¸ si a osu-
lui de dedesubt devine neregulat ˘a, apar excre¸ scen¸ te osoase („ciocuri”, „noduri”).
Acest lucru determin ˘a imposibilitatea culis ˘arii ﬁne a suprafe¸ telor articulare care
în schimb se freac ˘a între ele, mai ales cu ocazia mi¸ sc ˘arilor solicitante.
Frecven¸ ta gonartrozei este superioar ˘a celorlalte artroze.
Gonartroza apare, în general, între 40 ¸ si 70 de ani, cu maxi-
mum la 50 de ani. Gonartroza poate ﬁ esen¸ tial ˘a ¸ si secundar ˘a.
Anatomie patologic˘ a (dup˘ a traumatisme)
Se disting 4 stadii de evolu¸ tie (Collins):
•stadiulI:
•în zonademaxim ˘apresiune,cartilajulapare galben,f ˘ar˘aluciu,cu eroziuni tangen¸ tiale;
•stadiulII:
•distruc¸ tiilecartilajuluidevinmaiaccentuate, acesta l uândunaspect „vehetic”;
12

•apare hiperplaziamarginal ˘a;
•stadiulIII:
•cartilajuldispareînzoneledemaxim ˘apresiune,
•osulsubiacentestescleros ¸ sieburnat;
•apare osteoﬁtozamarginal ˘a;
•stadiulIV:
•cartilajulestedistruspesuprafe¸ teîntinse;
•eburna¸ tiaosoas ˘aesteintens ˘a;
•osteoﬁtozamarginal ˘asedezvolt ˘aconsiderabil,modiﬁcândmorfologiaarticular ˘a;
•menisculpoateﬁdegenerat ¸ sifragmentat;
•capsulaseîngroa¸ s ˘a,sinovialaprolifereaz ˘a;
•apar produc¸ tiiﬁbrocartilaginoaseintraarticulare;
Biochimic,leziuneaini¸ tial ˘aconst˘aîntr-odeperdi¸ tieacomplexelormucopolizaharidiceale substan¸ teifun-
damentale.
Deci, gonartroza este rezultatul unui dezechilibru func¸ t ional între rezisten¸ ta structurilor articulare
¸ si tensiunile exercitate asupra lor. Greutatea corpului s e transmite la genunchi de-a lungul axului
mecanic al membrului inferior (ax ce une¸ ste centrele artic ula¸ tiei ¸ soldului, genunchiului ¸ si gleznei)
¸ si ac¸ tioneaz ˘a asupra suprafe¸ telor articulare ca o for¸ t ˘a de compresiune. În mod normal, struc-
turile articulare ¸ si în special cartilajul de încrustare s unt adaptate pentru a face fa¸ t ˘a acestei tensi-
uni. Echilibrul dintre calit ˘a¸ tile mecanice ale structurilor articulare ¸ si solicit ˘arile la care sunt su-
puse poate ﬁ rupt ﬁe prin diminuarea rezisten¸ tei primelor ¸ si în primul rând a cartilajului de în-
crustare, ﬁe prin cre¸ sterea anormal ˘a a tensiunilor de compresiune. Cauzele care determin ˘a sc˘aderea
rezisten¸ tei mecanice a cartilajului sunt pu¸ tin cunoscut e. Au fost incrimina¸ ti urm ˘atorii factori:
VÂRSTAeste un factor etiologic important, artrozele ap ˘arând la o vârst ˘a ceva mai înain-
tat˘a, este, dup ˘a cum spun unii, reumatismul „uzurii” ¸ si „senescen¸ tei pre coce”. De¸ si îl în-
tâlnim mai frecvent la femei de la 40 de ani în sus, iar la b ˘arba¸ ti de la 55 – 60 de
ani, totu¸ si îl putem g ˘asi ¸ si la o etate mai tân ˘ar˘a, chiar în adolescen¸ t ˘a. În aceste cazuri,
uzura se poate constitui ca urmare a celui de-al 2-lea factor etiologic: traumatismul.
13

La genunchi pot ﬁ întâlnite toate tipurile de TRAUMATISME ¸ si lezarea tuturor structurilor anatomice:
1. – Leziuni ale p ˘ar¸ tilor moi: – tegumente ¸ si ¸ tesut celular subcutanat (co ntuzii – pl ˘agi – arsuri);
-tendon– mu¸ schi(întinderi– rupturi– sec¸ tion ˘ari– dezinser¸ tii);
-vase, nervi(rupturi –sec¸ tion ˘ari).
2. – Leziuni osoase (deranjamente trabeculare, ﬁsuri, frac turi) ale:
-epiﬁzelorfemurale, tibiale,peroniere;
-rotulei;
3. – Leziuniarticulare: -pl˘agiarticulare;
-rupturiligamentare;
-entorse,luxa¸ tii;
-leziuni meniscale;
Microtraumatismele sunt de cele mai multe ori de origine pro fesion-
al˘a (înc˘arc˘atori, perforatori cu ciocanul pneumatic, strungari, spor tivi).
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphic-
Data –Amintim în continuare câteva din traumatismele ge-nu nchiului care tratate
necorespunz ˘ator sau netratate duc în timp la instalarea gonartrozei sec undare.
[1.]Fracturilesupracondiliene
ale femurului, extraarticulare, care se produc mai frecven t printr-un mecanism direct, în caderile pe ge-
nunchisauînpicioare. Acestefracturi potﬁf ˘ar˘adeplasare ¸ sicudeplasare. Înfracturilesupra-condilie ne
f˘ar˘a deplasare se va recomanda imo-bilizare în aparat gipsat pe hipedios timp de 6-8 s ˘apt˘amâni, con-
trac¸ tiiizometricealemu¸ schiuluicvadricepssubghips, kinetoterapiepearticula¸ tiagenunchiului(Fig.24).
În fracturile cu deplasare tratamentul va urm ˘ari reducerea ortopedic ˘a ¸ si imobilizarea fracturii, re-
ducerea chirurgical ˘a cu plac ˘a Blount, dup ˘a care nu este necesar ˘a imobilizarea în aparat gipsat.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData –Mersul
se va reîncepe dup ˘a 10 – 12 s ˘apt˘amâni. În timp pot ap ˘area complica¸ tii precum:
1.•redoare articulare;
•pseudoartroz ˘a;
•gonartroz ˘a;
•atroﬁa mu¸ schiuluicvadriceps;
[1.]Fracturilecondililor ,
14

sunt fracturi intraarticulare grave din punct de vedere fun c¸ tional. Ele se produc în c ˘aderile pe ge-
nunchi. Acestefracturi potﬁunicondiliene,care seproduc înc˘aderilecu gambaîn varussau
valgus ¸ sibicondiliene. Complica¸ tiilecare potap ˘area sunthemartrozele, impoten¸ tafunc¸ tional ˘a(Fig.25).
3. Fractura de rotul ˘a
Rotula se fractureaz ˘a printr-un mecanism:
1.•direct(c˘aderile pegenunchi);
•indirect, cel mai adesea prin ﬂexie for¸ tat ˘a a gambei →baza rotulei ﬁind ﬁxat ˘a prin contractura
cvadricepsului;
Complica¸ tiile tardive ce apar în fractura rotulei sunt: pseudoartroza ro-
tulei, calusul rotulian hipertroﬁc, gonartroza ¸ si atroﬁa cvadricepsului.
Tratamentul ortopedic se aplic ˘a numai fracturilor f ˘ar˘a deplasare.
Aparatul gipsat care ﬁxeaz ˘a gamba ¸ si coapsa, va ﬁ men¸ tinut 2 – 3 s ˘ap-
t˘amâni, dup ˘a care începe tratamentul de recuperare func¸ tional ˘a.
Tratamentul chirurgical este indicat în fracturile cu deplasarea fragmentelor .
4. Leziuni traumatice ale ligamentelor încruci¸ sate
•leziunileligamentaresevorrepercutaîn primulrând asupr astabilit˘a¸ tiiînﬂexieagenunchiului;
Dup˘a func¸ tia elementului sau elementelor interesate rezulta tul va ﬁ pierdere a controlului :
•felxie-valgum-rota¸ tieiexterne;
•aﬂexiei-varum-rota¸ tieiinterne;
•leziunile izolate ale ligamentelorîncruci¸ sate vor duce l a apari¸ tia unui sertar anterior sau posterior,
în pozi¸ tiederota¸ tieneutr ˘a;
Leziunile pivotului central sunt de o gravitate deosebit ˘a prin rolul func-¸ tional al liga-
mentelor încruci¸ sate ¸ si prin lipsa tendin¸ tei de cicatri zare spontan ˘a a acestor leziuni.
Ele determin ˘a apari¸ tia unei subluxa¸ tii anterioare sau posterioare a t ibiei în raport cu femurul,
împiedicând mm-ul cvadriceps s ˘a-¸ si îndeplineasc ˘a func¸ tia de stabilizare a genunchiului în ﬂexie.
Tratamentul entorselor u¸ soare va consta în:
•exerci¸ tiidecontrac¸ tiealecvadricepsului,zilnic;
15

•– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–înc ˘al¸ t˘aminteasevaridicapeparteaintern ˘acu5 –6 mm
pentru anufor¸ tagenunchiulîntimpulmersului;
În cazuri de ruptur˘a a ligamentului colateral:
•– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–articula¸ tiatrebu ieimobilizat ˘apentru 30dezileîn
aparat gip-sat;
•în totacest timpbolnavulvafacecontrac¸ tii regulatealec vadricepsului,laﬁecare or ˘a5-6
contrac¸ tii izometricepen-tru apreveni atroﬁa muscu-lar ˘a;
Înentorsele grave este recomandat ˘a refacerea chirurgical ˘a a liga-
mentului. În timp aceste leziuni duc la instalarea gonartro zei.
5. Leziuni de menisc
Rupturile de menisc se întâlnesc:
•deobicei lavârstaadult ˘a;
•mai frecventlab ˘arba¸ ti decât lafemei;
•sunt strâns legate de practicarea unor sporturi (tenis, foo t-bal, rugby), care le favorizeaz ˘a în mod
special;
De asemenea, leziunile traumatice ale meniscurilor sunt în tâlnite, mai frecvent,
în unele profesiuni care reclam ˘a pozi¸ tia de genuﬂexie (mineri, parchetari).
Meniscurile se rup, de obicei:
–întimpulunei rota¸ tiifor¸ tateagenunchiuluisemiﬂectat caresus¸ tinegreutateacorpului;
–sau la trecerea brusc ˘a de la pozi¸ tia de ﬂexie accentuat ˘a la cea de extensie complet ˘a a ge-
nunchiului;
O ruptur ˘a de menisc nu se vindec ˘a niciodat ˘a, în timp apar leziuni articu-lare care duc la :
–sinovit˘acronic˘a;
–sinovit˘aproliferativ ˘a;
–lagonartroz ˘a;
TRATAMENTUL este:
16

•chirurgical
sau
•sepoateface deblocarea genunchiului ¸ si prinmanevreortopedicesubanalgezielocal ˘a;
•seﬂecteaz˘a articula¸ tia , apoiseducelentîn extensie;
•sefac dup ˘aaceea mi¸ sc ˘ari deabduc¸ tie ¸ siadduc¸ tieagambei;
•prinmi¸ sc ˘arimiciderota¸ tieimprimategambeireu¸ sims ˘adezinclav ˘ammenisculluxatintercondilian
¸ si s˘adebloc˘amarticula¸ tia;
•– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–Se imobilizeaz ˘agenunchiul2-3zilepeatel ˘aposterioar ˘a
¸ si sevorînce-peimediat contrac¸ tiileactive alemm.cva-driceps.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – 6. Fractura platoului
tibial are loc în timpul accidentelor de circula¸ tie (Fig27).
Ele se produc prin:
•agresiunedirect ˘a;
•lovirelateral ˘acare antreneaz ˘a unvalgussau unvarusfor¸ tat;
•ﬁe printransmiterelongitudinal ˘aprin c˘aderea pepicioare;
Cutottratamentulortopedic-chirurgicalcorectexecutat ,înceledinurm ˘afracturadeplatoutibialducela:
•redoare;
•anchiloz˘a;
•instalareauneigonartrozesevere;
[1.]Factori metabolici : =obezitatea:
este o cauz ˘a destul de important ˘a în constituirea artrozelor. Ponderea corporal ˘a crescut ˘a peste
greutatea ideal ˘a supune sistemul osos la un efort deosebit, exercitând o pre siune continu ˘a, o
microtraumatizare permanent ˘a, pe care trebuie s ˘a o suporte articula¸ tia ¸ si bineîn¸ teles, osul.
[1.]Tulbur˘arile destatic ˘a:
1. 1.·malforma¸ tiilecongenitale :
17

·piciorplat;
·luxa¸ tiicongenitalede ¸ sold;
·genu valgum;
·genu varum;
malforma¸ tiiletraumatice ;
→duc la aparitia gonartrozei.
[1.]Tulbur˘arile endocrine :
·1.·insuﬁcien¸ taovarian ˘a;
·insuﬁcien¸ tatiroidian ˘a;
→duc la o cre¸ stere ponderal ˘a favorizând dezvoltarea reumatismului artrozic.
[1.]Factoriimeteorologici :
1.·frigul;
·umiditatea;
prin tulbur ˘arile vasomotorii produse, favorizeaz ˘a apari¸ tia leziunilor articulare degenerative.
[1.]Tulbur˘arilecirculatorii potdetermina: →deregl˘ariîniriga¸ tialocal˘ a a¸ tesuturilor,fenomene
ce potducemaiu¸ sorla procese dedegenerescen-¸ t ˘a articular ˘acoroboratcu vârsta.
[1.]Infec¸ tiile :
1. 1.·uneorispeciﬁce,
·alteorinespeciﬁce →determin˘aartrite, cu timpulducla artroze.
To¸ tiace¸ stifactoriconcur ˘alaconstituireaproceselordedegenerescen¸ t ˘aarticular ˘alanivelulgenunchiului.
2.1.3 Tabloul clinic – func¸ tional al genunchiului
[A.]Semiologiagenunchiului
GONARTROZA secaracterizeaz ˘a prin:
18

1.•durere detipmecanic;
•redoare matinal ˘a,care dispareprin înc ˘alzireaarticula¸ tieigenun-chiului;
•instabilitate(articula¸ tiagenunchiuluiﬁindo articula ¸ tieportant ˘a);
•sc˘aderea mobilit ˘a¸ tii(înparte ¸ sidatorit ˘adurerii);
•hipotroﬁamm-uluicvadriceps;
Durerea este simptomul principal al gonartrozei.
Putem constata o genartroz ˘a care poate determina dureri ﬁe de tip mecanic (cal-mate de
repaus ¸ si exacerbate la mers, la suit-coborât sc ˘ari, la genuﬂexie, la ridi-carea din poz-
i¸ tia a¸ sezat), ﬁe de tip inﬂamator persistente ¸ si în decub it ¸ si cu exa-cerb ˘ari nocturne sau
la mobilizarea articula¸ tiei, înso¸ tite de redoare matina l˘a mai scurt ˘a decât în artrite.
Durerile de tip inﬂamator determinate de o „gonartroz ˘a acti-
vat˘a” trebuie atent diferen¸ tiate de cele din artroza genunchi ului.
Predominanta durere în zona anterioar ˘a a genunchiului sugereaz ˘a interesarea a-paratului
extensor. Predominanta durerilor pe fa¸ ta intern ˘a sau extern ˘a a genun-chiului sugereaz ˘a
afectarea ligamentelor colaterale, sau a inser¸ tiilor ten dinoase sau a meniscurilor.Predominan¸ ta
durerilor pe fa¸ ta posterioar ˘a a genunchiului im-pune examenul regiunii poplitee.
Dac˘a la manevra de ﬂexie-extensie a genunchiului
•cu ap˘asare simultan ˘a pe rotul ˘a→percepem cracmente ¸ si provoc ˘am go-nalgii („semnul rindelei”)
neorient˘amc˘atre oartroz˘a femuropatelar ˘a.
•provocarea sau exacerbarea durerii în zona de inser¸ tie a te ndoanelor „la-bei de gâsc ˘a” prin ﬂexia
gambei contra unei rezisten¸ te →ne orienteaz ˘a c˘atre o tendin¸ t ˘a de inser¸ tie a mm-lor croitor, semi-
tendinos ¸ simm-uluidrept intern;
În artroza femuro-tibial ˘a apar:
•dureri lamers caredisparînrepaus;
•tulbur˘aridestatic ˘a(genu valgum saugenu varum) ;
•reducerea ﬂexiei;
Redoare matinal ˘a :
•semanifest ˘adiminea¸ talatrezire;
19

•nu dureaz ˘amai multde20-30 minute(dispareprin mi¸ scare);
Pacien¸ tii ale c ˘aror articula¸ tii sunt:
•inﬂamate;
•prezint˘afebr˘a;
•dureri;
•tumefac¸ tie;
pot prezenta:
•impoten¸ t˘afunc¸ tional ˘a;
•tulbur˘ariledemerssuntnumeroase ¸ sisuntînso¸ titededureriînd elungatelanivelullimeiarticulare;
O dat˘a cu evolu¸ tia bolii scade amplitudinea de mi¸ scare la nivel ul articula¸ tiei cu deformare,
hipotroﬁe muscular ˘a ¸ si hipotonie ceea ce conduce spre reducerea mi¸ sc ˘arilor articulare.
Tulbur˘arile statice joac ˘a un rol important în instalarea unei artroze la nivelul genu nchiului.
Genu-valgum reprezint ˘a o deviere în plan frontal a genunchiului ¸ si este caracteri zat prin proem-
inen¸ ta în ˘auntru a genunchiului, membrul inferior formând o curb ˘a cu concavitatea extern ˘a.
Genu-varum reprezint ˘a o deviere a genunchiului în plan frontal, caracteri-
zat prin proeminen¸ t ˘a în afar ˘a a acestuia, membrul inferior formând o curb ˘a
cu concavitatea intern ˘a cu maximum de deformitate la nivelul genunchiului.
În interpretarea tabloului semiologic al sindroamelor de instabilitate , trebuie s ˘a avem în vedere c ˘a:
•grupelemusculareau un rolimportantînmen¸ tinereastabil it˘a¸ tiigenunchi-lor:
•hipotonia;
•artroﬁa unorgrupemusculareagraveaz ˘ainstabilitateagenun-chiului;
•în instabilitatea de origine ligamentar ˘a,daca grupele musculare deﬁcitare au fost toniﬁate ¸ si re-
cuperata for¸ ta muscular ˘a, vom constata un grad de a-meliorare a instabilit ˘a¸ tii, care a fost astfel
compensat ˘apar¸ tial.
20

Întrucât o leziune ligamentar ˘a determin ˘a tulbur˘ari biomecanice ale genun-chiului ea poate antrena lezi-
unea ¸ siacelorlalteligamente →rezult˘aim-portan¸ tadepist ˘ariiprecocea sindroamelordeinstabilitate .
Gonartroza se poate prezenta clinic în 3 stadii clinice:
– stadiul ini¸ tial care manifest ˘a:
–o incapacitateu¸ soar ˘a ¸ siintermitent ˘ade„înz˘avorâre” agenunchiuluiîn mers;
–u¸ soar˘ahipotroﬁea mm-uluicvadriceps;
–crepita¸ tiimoderate;
–– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData – – 0x08
graphic: StrangeNoGraphicData– stadiuevoluat cu:
–– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – dureri intense care apar în ortostatism ¸ si mers; –
0x08graphic: StrangeNoGraphicData–
–limitareamobilit ˘a¸ tiipân˘ala9oo;
–cre¸ sterea învolumagenunchiului;
–crepita¸ tii;
–u¸ sorﬂexum;
–hipotroﬁe ¸ sihipotonieimpor-tant ˘aamm-uluicvadriceps;
–instabilitatea genunchiului în mers ¸ si uneori chiar ¸ si de via¸ tii laterale ale sale (genu valgum,
genu varus)(Fig.28);
– stadiul ﬁnal cu:
–dureri ¸ siîn repaus;
–frecventeinﬂam ˘ari;
–mobilitatesub90o;
–deform˘ari evidentealearticula¸ tiei;
21

–ﬂexum ¸ si devia¸ tiiînplan sagital,frontal;
–mers greu f ˘acând absolutnecesar ˘a utilizareabastonului;
Examenul clinic ¸ si func¸ tional al genunchiului trebuie ef ectuat sistem-
atic ¸ si com-parativ între cei 2 genunchi în primul rând în ortostatism :
•în sta¸ tiunebi-podal ˘a;
•uni-podal ˘a;
•în mers;
•in pozi¸ tiaculcat;
[A.]Evaluarea pacientului cu gonartroz ˘a
Pentru a realiza o bun ˘a evaluare trebuie s ˘a ¸ tinem cont de urm ˘atoarele etape:
1.•triajul;
•interviulini¸ tial;
•informa¸ tiisubiective(anamneza);
•informa¸ tiiobiective;
•procesul deanalizeadatelor;
•concluziilelucrative;
Triajul – reprezint ˘a primul contact cu cazul, (bilet de trimitere, ﬁ¸ s ˘a med-
ical˘a, foaie de observa¸ tie, analize) sau prin discu¸ tia cu fami lia.
Interviul ini¸ tial – are rolul de a stabili începutul rela¸ tiei kinetoterapeut -pacient
prin teste simple privind mersul, mi¸ scarea unui segment, p ozi¸ tie, coordonare.
Informa¸ tiisubiective -serefer˘alaistoriculbolii¸ siatratamentelorefectuate,seconse mneaz˘adatelegen-
eraledesprepacient ¸ siseestimeaz ˘aîncem˘asur˘aboalaafecteaz ˘avia¸ tapersonal ˘a ¸ sisocial ˘aapacientului.
Informa¸ tii obiective – care cuprind:
•examenulclinicgeneral peaparate ¸ sisisteme;
22

•examenul clinic de evaluare a deﬁcien¸ telor de mobilitate a rticular˘a, postur˘a, for¸ t˘a muscular ˘a, ca-
pacitatedeefort;
•examenulparaclinic(radiograﬁi, ecograﬁi, analizebiolo gice).
Procesul de analiz ˘a a datelor – prin care se stabile¸ ste diagnosticul, aprecierea
evolu¸ tiei deﬁcitului ¸ si aprecierea obiectivelor progra mului de recuperare.
Concluzii lucrative – care const ˘a în:
•stabilirealisteicu problemelepacien¸ tilor,minimesau m ajore, pepriorit ˘a¸ ti;
•determinareaproblemelorrezolvateprinkinetoterapie.
Metode de evaluare
Evaluarea poate ﬁ:
•general˘a
•analitic˘a
•global˘a
Evaluarea analitic ˘a– se refer ˘a la evaluarea posturii, a mobilit ˘a¸ tii articulare, for¸ ta ¸ si
rezisten¸ ta muscular ˘a, control motor, se adreseaz ˘a inﬁrmit ˘a¸ tii ﬁziologice ¸ si anatomice.
Evaluarea global ˘a– se refer ˘a la deﬁcitele din activit ˘a¸ tile umane la nivel de in-divid.
În vederea realiz ˘arii evalu ˘arii globale s-au creat scale de eval-
uare cu scoruri sau coeﬁcien¸ ti pentru ﬁecare func¸ tiune.
Evaluarea clinic˘a
•La inspec¸ tia din fa¸ t˘ a , studiem aspectul morfologic al rotulei (cu marginea in-te rn˘a mai proemi-
nent˘a) ¸ si situa¸ tia sa cu vârful la nivelul interliniei articul are, în continuare putând urm ˘ari relieful
tendonului rotulian pân ˘a la nivelul tu-berozit ˘a¸ tii anterioare a tibiei. Deasupra rotulei, studiem in-
ser¸ tia patelar ˘a a tendonului cvadricipital ¸ si proeminen¸ ta vastului ext ern ¸ si vastului intern. Not ˘am
prezen¸ ta unei bursite prerotuliene, ro¸ sea¸ ta tegumente lor, tumefac¸ tia fundurilor de sac sinoviale
(subcvadricipital ¸ silaterorotuliene),atroﬁacva-dric epsului,luxa¸ tiasausubluxa¸ tiarotulian ˘apefa¸ ta
extern˘a a condilului ex-tern, permanent ˘a sau produs ˘a la ﬁecare ﬂexie a genunchiului. Studiem
con-tinuitatea axei femurului ¸ si tibiei,care în mod norma l fac un unghi de 170 – 185 grade, de-
schis în afar ˘a (un valgus ﬁziologic de 5 – 10 grade). Un genu-valgum (peste 10 grade) poate ﬁ
constitu¸ tionalsaulegatdeohipotoniesau hiperlaxitate ligamentar ˘a(lacopii),sau dup ˘aofractur ˘a;
evolu¸ tia se urm ˘are¸ ste clinic prin m ˘asurarea distan¸ tei intermaleolare. Un genu-varum (de obi cei
se-cundarrahitismului,dup ˘aofractur ˘asauhipoplazieiplatouluitibialintern)poateﬁevaluatc linic
prin m˘asurareadistan¸ teiintercondiliene(cu maleoleleintern eîncontact).
23

•La inspectia din proﬁl putem constataun genu-recurvatum(hiperextensiagenunch iuluiﬁind con-
secutiv˘adeobicei unorhipotoniisau parezeamuscu-laturiiposter ioare.
•putem observa la femei un discret genu-ﬂexum (consecutiv un ei hiper-laxit ˘a¸ ti ligamentare). În
cazulunuigenmu-ﬂexummaiaccentuatcon-secutivuneiartr ozeavansate,m ˘asur˘amcugoniometru
deﬁcitul deex-tensie;
•studiemapoicei patru timpiai mersului ¸ sicontribu¸ tiage nunchiuluilamecanismul ¸ schiop ˘at˘arii;
–Lainspec¸ tiaposterioar˘ a ,not˘amaspectulregiuniipoplitee(tumefac¸ tiafundu-luidesa cretro-
condilian, chist, adenopatii) ¸ si modiﬁc ˘ari ale troﬁcit ˘a¸ tii mus-culaturii posterioare a coapsei
¸ si gambei.
–Palparea- ne permite s ˘a depist˘am o eventual ˘a cre¸ stere a temperaturii locale (apreciat ˘a cu
dosulmâiniisauprin termometriecutanat ˘a ¸ si printermograﬁe).
C˘aut˘am prezen¸ ta ¸ socului rotulian, ca expresie a unei hidartro ze sau hemartroze
(comprimând simultan fundurile de sac prin ap ˘asarea palmelor pe aces-
tea, deasupra ¸ si sub genunchi, veriﬁcând cu indexul dac ˘a rotula plute¸ ste).
Veriﬁc˘am apoi pe genunchiul în extensie, dac ˘a rotula poate ﬁ mobilizat ˘a pasiv cronio-caudal
sau dac˘a poate ﬁ deplasat ˘a lateral peste amplitudinea normal ˘a (tendin¸ t ˘a de subluxa¸ tie).
Explor˘am interlinia articular ˘a femuro-tibial ˘a (reperat ˘a la nivelul vârfului rotulei),de
partea intern ˘a ¸ si de partea extern ˘a, notând existen¸ ta unor zone dureroase la palpare.
Explor˘am traiectul femuro-tibial al ligamentului colateral inte rn (lung de circa 10
cm, de form ˘a triunghiular ˘a aderent la capsula articular ˘a ¸ si la meniscul intern.
Explor˘am traiectul femuro-peronier al ligamentului colateral ex tern (lung de circa 5
cm, ca un cordon cilindric situat între condilul femural ext ern ¸ si capul ﬁbulei).
Palp˘am apoi zona de inser¸ tie a tendoanelor „labei de gâsc ˘a” – tendoanele terminale ale drep-
tului intern ¸ si semitendinosului acoperit de tendonul cro itorului cele 2 planuri tendinoase ﬁ-
ind separate printr-o burs ˘a seroas˘a) toate inserându-se în partea superioar ˘a a crestei tibiale.
Pentru a distinge dac ˘a o durere ¸ tine de ligamentul colateral intern sau de zona
„labei de gâsc ˘a”, opune o contra-rezisten¸ t ˘a la ﬂexia activ ˘a a gambei pe coaps ˘a,
în timp ce cu mâna cealalt ˘a palp˘am fa¸ ta supero-intern ˘a tibial˘a; provocarea exacer-
b˘arii durerii locale prin aceast ˘a manevr ˘a ne indic ˘a o tendin¸ t ˘a a „labei de gâsc ˘a”.
Explor˘am apoi tonusul ¸ si troﬁcitatea mu¸ schiului cvadriceps (va stul extern, dreptul an-
terior ¸ si vastul intern) ¸ si m ˘asur˘am perimetrul coapselor, la 10 cm deasupra bazei ro-
tulei; not ˘am dac˘a inser¸ tia tendonului cvadricipital pe baza rotulei este d ureroas˘a.
24

Palp˘am comparativmusculaturagambelor ¸ sim ˘asur˘am perimetrulacestora(la15 cmsub vârfulrotulei).
Cu genunchiul ﬂectat (subiectul ﬁind în decubit ventral) ex plor˘am zona poplitee. Pre-
ciz˘am topograﬁa zonelor dureroase, existen¸ ta unor parestezi i ¸ si veriﬁc ˘am reﬂexele rotuliene.
Studiem apoi circula¸ tia venoas ˘a ¸ si arterial ˘a a membrelor inferioare.
Trecem apoi la examenul mobilit ˘a¸ tii. Veriﬁc ˘am prezen¸ ta unor mi¸ sc ˘ari anormale de lateralitate (în
decubit, relaxat, cu genunchiul în extensie, apuc ˘am cu mâinile fe¸ tele laterale ale genunchiului, im-
primând mi¸ sc ˘ari în afar ˘a ¸ si în˘auntru; dac ˘a constat˘am unele mi¸ sc ˘ari de lateralitate ¸ si dac ˘a la contrac¸ tia
cvadricepsului mai persist ˘a, vom veriﬁca ce ligamente ¸ si mu¸ schi sunt deﬁcitari).Ver iﬁc˘am apoi stabil-
itatea antero-posterioar ˘a a genunchiului, cu gambele atârnând la marginea mesei, exa minatorul apuc ˘a
cu amândou ˘a mâinile genunchiul, tr ˘agând anterior, apoi împingând înapoi; mi¸ scarea de „serta r” in-
dic˘a leziunea ligamentelor încruci¸ sate (anterior, leziunea ligamentului antero-extern, posterior, leziunea
ligamentului postero-intern). Efectu ˘am apoi manevra Mac Murray, care împreun ˘a cu ap˘asarea letero-
articular˘a pe coarnele anterioare („strig ˘atul meniscului”) ne orienteaz ˘a c˘atre o leziune meniscal ˘a.
Trecem apoi la testarea bilan¸ tului articular prin goniome trie ¸ si bilan¸ tului muscular prin metoda
clinic˘a func¸ tional ˘a, testând global grupele musculare ale ﬂexorilor,extenso rilor ¸ si rotatorilor ge-
nunchilor. Prin efectuarea unor contrac¸ tii cu contrarezi sten¸ t˘a explor ˘am for¸ ta muscular ˘a.
Bilan¸ tul articular al genunchiului
Articula¸ tia genunchiului este o trohleartroz ˘a cu un singur grad de libertate pentru:
•mi¸ sc˘ari în plan sagital ¸ si ax frontal, reprezentate de ﬂexie ¸ si extensie; axul trece prin condilii
femurali.
Pozi¸ tia (0): decubit lateral cu partea de testat deasupra.
Goniometrul se plaseaz ˘a astfel:
•axul în dreptul axului biomecanic al articula¸ tiei, mai pre cis în proiec¸ tia automat ˘a a axei mi¸ sc ˘arii,
la1,5 cmdeasuprainterlinieiarticula¸ tiei;
•bra¸ tul ﬁx –peliniamedian ˘aafe¸ tei lateraleacoapsei;
•bra¸ tul mobil– peliniamedian ˘aafe¸ tei lateralea gambei;
Flexia este mi¸ scarea prin care fa¸ ta posterioar ˘a a gambei se apropie de fa¸ ta posterioar ˘a
a coapsei. Amplitudinea mi¸ sc ˘arii active este de 120o– 140o, pasiv atinge 160o.
Extensia este mi¸ scarea prin care fa¸ ta posterioar ˘a a gambei se îndep ˘arteaz˘a de fa¸ ta
posterioar ˘a a coapsei; revenire în pozi¸ tia (0), cu gamba în prelungire a coapsei.
Mi¸ scarea de extensie este limitat ˘a de ligamentul încruci¸ sat anterior, se-
cundar de ligamentul încruci¸ sat posterior ¸ si ligamentel e colaterale.
25

Flexia peste 70ose asociaz ˘a cu o mi¸ scare de rota¸ tie intern ˘a, prin care vârful piciorului este orien-
tat medial. În aceast ˘a mi¸ scare ligamentele încruci¸ sate se întind, iar cele col aterale se relaxeaz ˘a.
Extensia maxim ˘a se înso¸ te¸ ste de o rota¸ tie extern ˘a, prin care vârful piciorului este orientat lateral.
În aceast ˘a mi¸ scare, ligamentele încruci¸ sate se relaxeaz ˘a, iar cele colaterale se întind.
Bilan¸ tul muscular al genunchiului
1. Flexia este realizat ˘a de mu¸ schii ischiogambieri, reprezen-
ta¸ ti de semitendinos, semimembranos ¸ si biceps femural.
Ac¸ tiuni:
∗pe genunchi:
•ﬂexiagambeipecoaps ˘a;
•când genunchiulesteînﬂexiebicepsulesterotatorextern, iarsemitendinosulrotatorintern;
•stabilizareagenunchiuluiînmi¸ sc ˘arilederota¸ tie;
∗pe ¸ sold:
•când genunchiulesteﬂectat, particip ˘alaextensiacoapsei pebazin, mi¸ scaredemic ˘aamplitudine;
•particip˘alaadduc¸ tiacoapsei pebazin;
•când genunchiulesteextins,bicepsulsecontract ˘aîntimpulrota¸ tieiexterneacoapsei pebazin;
∗pe bazin:
•retroversie;
•stabilizareantero-posterioar ˘a;
•particip˘alatriplaﬂexieamembruluiinferior;
Ace¸ sti mu¸ schi fac parte din lan¸ tul muscular posterior ¸ s i se contract ˘a când subiec-
tul trece din pozi¸ tia a¸ sezat cu trunchiul înclinat anteri or, în pozi¸ tia stând.
Rol în mers:
•primuldublusprijin: limiteaz ˘aextensiagenunchiului,înmomentulatacului cu talosul;
26

•al doileadublusprijinunilateral: por¸ tiuneascurt ˘aabicepsului(singurulmu¸ schimonoarticulardin
grup)controleaz ˘a calitatea ¸ si amplitudinea ﬂexiei genunchiului; por¸ tiu nea lung˘a ¸ si ceilal¸ ti mu¸ schi
secontract ˘atardiv,înainteaataculuicu talosul.
•pentru testarea f 0– f1
Pozi¸ tia: decubit ventral sau lateral, cu genunchiul de tes tat în u¸ soar ˘a ﬂexie.
Se indic˘a subiectului s ˘a execute ﬂexia gambei pe coaps ˘a. Examinatorul palpeaz ˘a tendonul bicep-
sului pe fa¸ ta posterioar ˘a ¸ si lateral ˘a a genunchiului (partea supero-lateral ˘a a fosei poplitee), ten-
doanele semitendinosului ¸ si semimembranosului pe fa¸ ta p osterioar˘a ¸ si medial ˘a a genunchiului (partea
supero – medial ˘a a fosei poplitee), semitendinosul ﬁind mai intern în rapor t cu axa corpului.
Semimembranosul se palpeaz ˘a când genunchiul este ﬂectat la
70o, iar semi-tendinosul intervine începând cu 90oﬂexie.
•pentru f 2
Pozi¸ tia:decubit lateral pe partea membrului inferior de e xaminat, ¸ soldul ¸ si genunchiul extins.Membrul
inferior controlateral abdus din ¸ sold ¸ si extins din ge-nu nchi este sus¸ tinut de examinator. Se in-
dic˘a subiectului s ˘a execute, în amplitu-dine corect ˘a, ﬂexia gambei pe coaps ˘a. În timpul mi¸ sc ˘arii
piciorul este relaxat ¸ si se pozi¸ tioneaz ˘a în extensie pentru a diminua ac¸ tiunea gemenilor.
•pentru f 3–f5
Pozi¸ tia: decubit ventral, cum membrele inferioare extins e. Se ﬁx-
eaz˘a coapsa în 1/3 inferioar ˘a, f˘ar˘a a presa masele musculare.
•pentru f 3
Se indic ˘a subiectului s ˘a execute ﬂexia gambei pe coaps ˘a în amplitudine complet ˘a,
strict în plan sagital. Începând cu 90ose opune o rezisten¸ t ˘a u¸ soar˘a pe gamb ˘a,
în 1/3 inferioar ˘a. Piciorul este relaxat ¸ si se men¸ tine pozi¸ tionarea în ex tensie.
Rota¸ tia extern ˘aa gambei indic ˘a interven¸ tiamai puternic ˘a a bicepsului, iar cea intern ˘a a inschiogambier-
ilor interni.
•pentru f 4–f5
mi¸ scarea se execut ˘a împotriva unei rezisten¸ te crescânde, aplicat ˘a în pozi¸ tia ini-¸ tial ˘a.
EVALU ˘ARI ANALITICE
27

•pentru biceps
Se indic ˘a subiectului s ˘a execute ﬂexia gambei pe coaps ˘a asociat ˘a cu rota-
¸ tia extern ˘a, plasând rezisten¸ ta în 1/3 inferioar ˘a a fe¸ tei interne a gambei.
•pentru ischiogambieriiinterni :
Se indic ˘a subiectului s ˘a execute ﬂexia gambei pe coaps ˘a asociat ˘a cu ro-
ta¸ tia intern ˘a, plasând rezisten¸ ta în 1/3 inferioar ˘a a fe¸ tei externe a gambei.
2. Extensia este realizat ˘a de mu¸ schiul cvadriceps prin cele patru capete: drep-
tul anterior, vastul medial, vastul lateral ¸ si cruralul (v astul intermediar).
Ac¸ tiuni:
•extensia gambei pe coaps ˘a: dreptul anterior ¸ si cruralul au rol dinamic, iar va¸ stii sunt stabilizatorii
(împreun˘a cu mu¸ schii tricepsul viral ¸ si fesier mare, dreptul anter ior face parte din lan¸ tul triplei
extensii). Dreptulanterior,dinca-uzadispozi¸ tieibiar ticulare,realizeaz ˘aînplus ¸ siﬂexiacoapseipe
bazin, ac ˘a-rei amplitudinecre¸ stecu cât genunchiulesteîn ﬂexie ¸ s i ¸ soldulîn extensie;
•intervine în adaptarea pozi¸ tiei stând din pozi¸ tiile a¸ se zat ¸ si decubit în mers, a-lergare, urcare prin
contrac¸ tii excentrice;
•asigur˘asta¸ tiuneabiped ˘a;
Rol în mers
•primul dublu sprijin: în timpul atacului cu talosul, sub inﬂ uen¸ ta greut ˘a¸ tii corporale, genunchiul
tindes˘aseﬂecteze;
Mi¸ scarea este contracarat ˘a de mu¸ schiul cvadriceps astfel:
∗va¸ stiimonoarticularisecontract ˘aizotonicconcentric;
∗dreptul anterior, biarticular ac¸ tioneaz ˘a ca o ching ˘a,di-minuând ﬂexia genunchiului ¸ si
¸ soldului;
primul sprijin unilateral:cvadricepsul se contract ˘a par¸ tial, deoarece sta-bilitatea genunchiului este
asigurat˘amaiales detricepsulviral;
28

• •al doilea dublu sprijin:dreptul anterior ¸ si cruralul se co ntract˘a pentru a li-mita ﬂexia genunchiului
lasfâr¸ situlacestui timp;
•al doileasprijinunilateral: dreptulanteriorampliﬁc ˘aﬂexia ¸ soldului.
•pentru f 0–f1
Pozi¸ tia: decubit dorsal, cu membrul inferior de examinat e xtins, rotula la zenit, membrul inferior con-
trolateral ﬂectat din ¸ sold ¸ si genunchi, piciorul sprijin it pe mas ˘a. Se ﬂecteaz ˘a rotula în sens caudal.
Se indic ˘a subiectului s ˘a execute ridicarea rotulei, mi¸ scare ob¸ tinut ˘a prin ﬂexia piciorului.
Tendonul cvadricepsului se palpeaz ˘a la baza rotulei, iar va¸ stii pe fe¸ tele lateral ˘a ¸ si me-
dial˘a ale coapsei.Mi¸ scarea poate ﬁ compensat ˘a de mu¸ schiul tensor al fasciei lata.
•pentru f 2
Pozi¸ tia: decubit lateral, de partea membrului de examinat coapsa extins ˘a, ge-
nunchiul în ﬂexie, membrul inferior controlateral abdus di n ¸ sold ¸ si extins din ge-
nunchi, sus¸ tinut de examinator în 1/3 inferioar ˘a a fe¸ tei medial ˘a a coapsei.
Se indic˘a subiectului s ˘a execute, în amplitudine maxim ˘a, extensia gambei pe coaps ˘a evitând rota¸ tia.
•pentru f 3–f5
Pozi¸ tia: decubit dorsal, genunchiul ﬂectat în afara supra fe¸ tei de sprijin, mem-
brul inferior controlateral ﬂectat, în sprijin pe masa de ex aminat. Se ﬁxeaz ˘a
în 1/3 inferioar ˘a a fe¸ tei anterioare a coapsei, f ˘ar˘a a presa masele musculare.
•pentru f 3
Se indic ˘a subiectului s ˘a execute, în amplitudine complet ˘a, extensia gambei pe coaps ˘a.
•pentru f 4–f5
Mi¸ scareaseexecut ˘acontrauneirezisten¸ tecrescândeplasat ˘aîn1/3inferioar ˘aagambeipefa¸ taanterioar ˘a.
Evaluarea cvadricepsului se poate efectua ¸ si cu ¸ soldul în ﬂexie.
Dup˘a testarea mobilit ˘a¸ tii,studiem deﬁcitul mersului , depist˘am contribu¸ tia genunchiului la mecanismul
¸ schiop˘at˘arii, în cei 4 timpi ai mersului. În perioada „oscilant ˘a” sunt necesare minimum 40 grade de
ﬂexie a genunchiului pentru tre-cerea membrului inferior d in „dublul sprijin posterior în dublul sprijin
ante-rior”. Perioada sprijinului unipodal nu e posibil ˘a decât pe un genunchi nedureros cu extensie com-
plet˘a în rectitudine ¸ si cu o tonicitate ¸ si troﬁcitate echilibr ate a mu¸ schilor agoni¸ sti ¸ si antagoni¸ sti. Suitul
normal al sc ˘arilor nu e posibil decât da-c ˘a genunchii se ﬂecteaz ˘a alternativ minimum80 – 90 de grade.
29

Studiem cu aten¸ tie ¸ si not ˘am orice deﬁcit al ortostatismului bipodal ¸ si unipodal, li mitarea ca-
pacit˘a¸ tii de a¸ sezare în genu-ﬂexie, reducerea perimetrului de mers, deﬁcitul de suitul-coborâtul
sc˘arilor; redoarea sau anchiloza în genu-ﬂexum sau cu picioru l rotat în adduc¸ tie sau în
abduc¸ tie; dezaxa¸ tii ale genunchiului în genu-varum sau g enu-valgum sau recurvatum.
Termin˘am examenul ﬁzic,studiind eventualele tulbur ˘ari morfo-func¸ tionale ale picioarelor, articula¸ ti-
ilor coxo-femurale ¸ si coloanei dorso-lombare, care ar put ea inﬂuen¸ ta biomecanica genunchilor.
EVALUAREA RADIOLOGIC ˘A
Examenul clinic îl complet ˘am cu examenul radiograﬁc .
Se va face o radiograﬁe a ambilor genunchi de fa¸ t ˘a, în ortostatism; o radiograﬁe a ﬁec ˘arui genunchi
de proﬁl (din pozi¸ tia culcat) ¸ si trei radiograﬁi ale artic ula¸ tiilor femuro-patelare din inciden¸ t ˘a axial˘a, cu
genunchiul în ﬂexie de 30o, 60o, 90o. Radiograﬁa de proﬁl ¸ si de inciden¸ t ˘a axial˘a eviden¸ tiaz ˘a osteoﬁte
rotuliene,osteoscleroz ˘a¸ siuneorieroziunisubcondrale,pensareainterliniului femuro-patelar. Înartrozele
mai evoluate apar leziuni femuro-menisco-tibiale, vizibi le pe radiograﬁa de fa¸ t ˘a (osteoﬁtoz ˘a femural ˘a ¸ si
tibial˘a, osteoscleroz ˘a subcondral ˘a, pensarea interliniei femuro-tibiale, uneori de o singur ˘a parte. Când
suspicion ˘amclinicoleziunedemenisc,efectu ˘amartograﬁafemuro-tibial ˘a,gazoas˘asauculichidopac.
Sunt necesare adesea ¸ si alte explor˘ari paraclinice :-examenul lichidului sinovial,
examenul histologic al unor fragmente de sinovial ˘a sau de cartilaj articular.
EVALUAREA FUNC ¸ TIONAL ˘A
Dup˘a evaluarea clinic ˘a vom efectua evaluarea func¸ tional ˘a.
Orice pacient cu gonartroz ˘a care urmeaz ˘a un program de recuperare trebuie încadrat în confor-
mitate cu Clasiﬁcarea Interna¸ tional ˘a IDH ( I = inﬁrmitate; D = incapacitate; H = handicap).
Evaluarea func¸ tional ˘a este important ˘a deoarece furnizeaz ˘a informa¸ tii complexe ¸ si pe baza
acestora Kinetoterapeutul poate s ˘a-¸ si realizeze un program de recu-perare eﬁcient.
Inﬁrmitatea poate ﬁ temporar ˘a sau deﬁnitiv ˘a ¸ si se deﬁne¸ ste ca ﬁind o pierdere sau
anormalitate a unei structuri sau func¸ tii anatomice, ﬁzio logice sau psihologice.
Incapacitatea la pacientul cu gonartroz ˘a poate ﬁ: incapacitate de pozi¸ tionare a corpu-
lui, incapacitate de locomo¸ tie, de comportament, de îngri jire personal ˘a, de comunicare.
Incapacitatea se deﬁne¸ ste ca ﬁind o pierdere a aptitudinii de a exe-
cuta o activitate considerat ˘a ﬁreasc ˘a, normal ˘a pentru persoana respectiv ˘a.
Handicapul reprezint ˘a diﬁcultatea de a realiza rela¸ tii normale, în conformitat e cu vârsta, sexul,
condi¸ tiile sociale ¸ si culturale ale persoanei respectiv e, cu modul în care-¸ si desf ˘a¸ soar˘a via¸ ta.
Pentru notarea datelor, a scorurilor ob¸ tinute prin însuma rea not˘arilor s-au realizat di-
verse scale func¸ tionale de evaluare global ˘a. Pentru pacien¸ tii cu gonartroz ˘a putem
lua în considerare scalele pentru testarea mersului ¸ si sca la de evaluare a mersului.
30

Obiectivele ¸ si etapele urm ˘arite de kinetoterapie în programul de recuperare a pacient ului cu go-
nartroz˘a
Medicina modern ˘a a dat o excep¸ tional ˘a dezvoltare kinetoterapiei datorit ˘a rolului ei:
•curativ: de reeducare, readaptare, recuperare a capacit ˘a¸ tii func¸ tionale par-¸ tial ˘a sau total ˘a a organ-
ismuluilezat;
•preventiv : prin prevenirea deﬁcien¸ telor ﬁzice, stimularea func¸ ti ei mus-culare, dezvoltarea unei
staticinormale ¸ sieliminareaviciilordestatic ˘a ¸ sipostur ˘a,reconfortarea psihic ˘a;
•corector: serefer˘a lacombatereaunordeﬁcien¸ teﬁziceînn ˘ascutesaudo-bândite;
Kinetoterapia are indica¸ tii vaste ¸ si folose¸ ste mi¸ scar ea sub forma exerci¸ tiu-
lui ﬁzic. Cel mai simplu exerci¸ tiu ﬁzic care poate ﬁ la îndem âna oricui
este mersul, la început pe teren plan, iar apoi progresiv pe t eren înclinat.
Kinetoterapia trebuie s ˘a ﬁe selectat ˘a ¸ si dozat ˘a în func¸ tie de bolnav (vârst ˘a, starea bolii),
urm˘arindu-se individualizarea oric ˘aror mi¸ sc ˘ari pe care trebuie s ˘a le execute bolnavul.
Ea ac¸ tioneaz ˘a astfel încât prin metodele ¸ si mijloacele utilizate s ˘a duc˘a la
realizarea acelui citat antic roman: „Mens sana in corpore sano” .
Obiectivele urm ˘arite în tratamentul recuper ˘arii gonartrozei sunt:
[1.] ob¸ tinereaindolorit ˘a¸ tii; refacereastabilit ˘a¸ tii; refacereamobilit ˘a¸ tiiarticulare; s ˘arefac˘a
echilibrul corpului în timpul mersului; s ˘a scad˘a greutatea corporal ˘a în obezitate; cre¸ sterea
calit˘a¸ tiivie¸ tiipacientului
Ob¸ tinerea indolarit ˘a¸ tii
Inerva¸ tia bogat ˘a a genunchiului explic ˘a frecven¸ ta ¸ si intensitatea durerii în lezarea articular ˘a.
Ca metode de combatere a durerii se folosesc:
[a.]Medica¸ tia antiinﬂamatoare – antalgic ˘a: aspirina, indometacin, di-clofenac, ketotifen,
piroxicam,unguentecafenilbutazona,diclofe-nac. Medic a¸ tiaantiinﬂamatoareseasociaz ˘acuseda-
tive ¸ sitranchili-zante; Crioterapia (compresereci, pungideplasticcuap ˘adelacongelator)sau
termoterapia (aplica¸ tii calde, 10 minute o dat ˘a).Electroterapia (diadinamici, curen¸ ti Trabert,
ultrasunet) Repausul articular Ca la orice articula¸ tie important ˘a, desc˘arcarea articular ˘a în or-
tostatism ¸ si mers este un mijloc antalgic eﬁcient. Pentru a ceasta se indic ˘a folosirea bastonului
¸ si cârjelor pe perioade mai lungi sau mai scurte în func¸ tie de gradul durerii. În cazurile acute,
repausul prelungit la pat este obliga-toriu. Pozi¸ tia cea m ai bun˘a este cu genunchiul u¸ sor ﬂectat
(25 – 35o), sus¸ tinut de o pern ˘a, astfel scade presiunea intraarticular ˘a. Aceast ˘a postur˘a poate de-
veniperi-culoas ˘aîn proceseleinﬂamatoriialegenunchiuluiprintendin¸ ta deretractur ˘a capsular ˘a ¸ si
tendinoas ˘a.
31

Ob¸ tinerea indolarit ˘a¸ tii este primul obiectiv în recuperarea genunchiului, de oarece un
genunchi dureros este practic nefunc¸ tional ¸ si pentru sus ¸ tinere ¸ si pentru mi¸ scare.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. 2. 3. 4.– Refacerea stabilit ˘a¸ tii pasive se face prin interven¸ tii chirurgicale asigurând refacere a in-
tegrit˘a¸ tii aparatului stabilizator sau prin imo-biliz ˘ari ¸ si postur ˘ari în cazuri mai pu¸ tin grave.
Posturarea sau chiar imobilizarea se face întotdeauna resp ectând pozi¸ tiile anatomo-fun-
c¸ tionalevizânddirectrefacereaaxelor¸ siplanurilorfu nc¸ tionale¸ siapuneriiînpozi¸ tienormal ˘a
asuprafe¸ telorarticulare.
– Refacereastabilit ˘a¸ tiiactive înseamn˘atonizareagrupurilormus-culareceac¸ tioneaz ˘aasupra
genunchiului pân ˘a la valori care dau stabilitate genunchiului în condi¸ tiil e unei mobilit ˘a¸ ti
func¸ tionalenor-male;
– Refacerea tonusului muscular al cvadricepsului ¸ si a elasticit ˘a¸ tii mu¸ schilor posteriori se
va face blând, progresiv, pentru a împiedica atroﬁa cvadric epsului ¸ si limitarea mobilit ˘a¸ tii.
Recuperarea func¸ tio-nal ˘aacvadricepsuluiesteposibil ˘aimediatdup ˘asc˘aderea fenome-nelor
algice ¸ siinﬂamatoriicare înso¸ tescuneoriartrozele (ar trozeactivate);
Mu¸ schiul cvadriceps femural este un mu¸ schi voluminos ¸ si realizeaz˘a de unul sigur extensia gambei pe
coaps˘aoferindcorpuluiînortostatism¸ siînmersposibilitatea men¸ tineriicontroluluidegreutatedeasupra
punctului de sprijin, având un rol esen¸ tial în cadrul mu¸ sc hilor considera¸ ti antigravita¸ tionali. Tonusul
lui nu poate ﬁ un tonus oarecare ci de cel pu¸ tin 4 sau 5 pe scara valorilor tonusului 0-5. Stabilitatea
activ˘a a genunchiului este imposibil ˘a f˘ar˘a aceste valori ale acestui mu¸ schi în mers ¸ si în ortostatis m.
•Refacereatonusului sevarealizautilizândtipuridecontrac¸ tiemuscu-lar ˘a(izotonice¸ siizometrice)
în combina¸ tii diferite, la unghiuri de ﬂe-xie ¸ si extensie unde efortul s ˘au este mai mare, grupate în
tehnici ¸ si me-tode kinetologice.În paralel cu refacerea f or¸ tei cvadricepsului se va lu-cra ¸ si pen-
tru elasticitatea mu¸ schilor posteriori ai coapsei; (semi tendi-nosul, semimembranosul ¸ si bicepsul
femural).
•Refacereamobilit˘ a¸ tii genunchiuluipân ˘alalimitefunc¸ tionalenormale(extensiagenunchiuluipâ n˘a
la 0 (zero) este absolut necesar ˘a deoarece f ˘ar˘a aceasta membrul inferior respectiv este mai scurt
decât cel˘alalt, a-fectând astfel mersul ¸ si contribuind la uzarea ar ticular˘a a suprafe¸ telor articulare
ale genunchiului; o ﬂexie pân ˘a la cel pu¸ tin 90o(pentru adap-tarea pozi¸ tiei ¸ sezând); pân ˘a la 110o
(pentruurcarea ¸ sicoborâreatrep-telor)¸ side130o(pentruoactivitateînlimitecelpu¸ tinfunc¸ tionale
alemembruluiinferior).
Aceste obiective se realizeaz ˘a prin utilizarea kinetoterapiei ca
metod˘a fundamental ˘a dar ¸ si prin alte metode cum ar ﬁ:
32

•tratamentuleduca¸ tional(igieno-dietetic);
•tratamentulmedicamentos;
•tratamentulchirurgical –ortopedic;
•masaj;
•terapiaocupa¸ tional ˘a;
•tratamentulﬁzioterapic;
•tratamentulprinpeloidoterapie ¸ si hidroterapie;
Tratamentul igieno – dietetic
To¸ ti pacien¸ tii trebuie s ˘a ﬁe informa¸ ti cu privire la respectarea regulilor de proﬁl axie
secundar˘a care alc ˘atuiesc „igiena ortopedic˘ a” a genunchiului, reguli care cuprind:
•evitareaortostatismului ¸ simersuluiprelungit;
•evitareamen¸ tineriiprelungitea uneianumitepozi¸ tiia g enunchiului;
•mi¸ sc˘ariliberedeﬂexie-extensiedup ˘aunrepausmaiprelungit ¸ siînaintedetrecereaînortostat ism;
•evitareatocurilorînalte;
•reducerea greut ˘a¸ tiicorporale(acolo undeestecazul);
•evitareatraumatismelordirecte(lovituri,statîn genunc hi);
•mersulcu sprijinpebaston;
•evitareamersuluipeteren accidentat;
Tratamentul medicamentos
Ameliorarea fenomenelor algice este o condi¸ tie esen¸ tial ˘a pentru ini¸ tierea ¸ si desf ˘a¸ surarea pro-
gramului kinetic. Este important ca medica¸ tia antialgic ˘a s˘a nu ﬁe utilizat ˘a mult timp,
mai ales la persoanele de peste 65 de ani sau la pacien¸ tii cu p robleme gastrice.
Anxietatea sau depresia pacientului poate necesita medica ¸ tie simptomatic ˘a (tranchilizante, anxiolitice,
psihotrope) cu inﬂuen¸ tarea performan¸ telor motorii ale p a-cientului în cadrul programului kinetic.
La pacien¸ tii vârstnici, recuperarea poate ﬁ limitat ˘a de particularit ˘a¸ tile biologice ale senescen¸ tei
(cardiovasculare, biomotorii – osteoporoze, reumatismul degenerativ, neurologice).
Deci, ca tratament medicamentos amintim:
33

•medica¸ tieantalgic ˘aminor˘aobi¸ snuit ˘a(Acid Acetilsalicilic,Aminofena-zon ˘a);
•medica¸ tiepirazolonic ˘a(Fenilbutazon ˘a);
•medica¸ tieanalgetic ˘a ¸ si antinevralgic ˘a(Novocain ˘a, VitaminaB 1, B6, B12);
•medica¸ tiedecontracturant ˘a(Clorzoxazon, Decontractyl);
•medica¸ tieiodic ˘a,cu unefect bunvasodilatator,troﬁc, darcu aplica¸ tiese zonier˘a(însezonul cald);
Desigur se prevede o asociere medicamentoas ˘a în tratamentul artrozelor.
Tratamentul ﬁzioterapic
În combaterea gonartrozei un rol însemnat îl are ¸ si utiliza rea metodelor ca:
•Termoterapia :c˘aldura(utilizat ˘asubformab ˘aiipar¸ tialedelumin ˘a,radia-¸ tiileinfraro¸ sii,microunde
sau a împachet ˘arilor par¸ tiale cu paraﬁn ˘a la pa-cien¸ tii echilibra¸ ti hemodinamic), cu efecte mior e-
laxante ¸ si amelioreaz ˘a circula¸ tia periferic ˘a sau crioterapia cu rolul de a combate contractura mus-
cular˘a (masajul cu ghea¸ t ˘a), alegerea c ˘aldurii sau ghe¸ tii se face în func¸ tie de toleran¸ ta ﬁec ˘arui pa-
cient, cu recomandareafolosiriicrioterapieiîn con-text uldecompens ˘arilorinﬂamatorii;
•Electroterapia :omplexdemetodecareaulabaz ˘afolosireaefectelorcu-rentuluielectric,aenergiei
cuantice ¸ si aundelorelectromagnetice,în scopproﬁlacti c, curativ ¸ siderecuperare.
Tratamentele care folosesc curentul electric trebuie f ˘acute de cadre cu preg ˘atire special ˘a la
indica¸ tia medicului. Formele de energie electric ˘a folodite în practica medical ˘a sunt:
•curen¸ ti deînalt ˘a frecven¸ t ˘acu ac¸ tiunemiorelaxant ˘a ¸ siantialgic ˘a;
•curen¸ ti dejoas ˘a frecven¸ t ˘a(curen¸ ti diadinamici)cu efect analge-zic ¸ sidecontract urant);
•curentgalvanic cuefectanalgezic ¸ sidestimularevasomotorielanivelula mbilorpoliaicurentului
galvanic ce produce o reac¸ tie va-sodilatatoare interesân d atât circula¸ tia superﬁcial ˘a cât ¸ si cea pro-
fund˘a, având carezultat îmbun ˘at˘a¸ tireanutri¸ tieiregiuniisituat ˘aîn-tre2 electrozi;
•Ultrasunete : unde ultrasonore, sunt vibra¸ tii mecanice rezultate din t rans-formarea varia¸ tiilor de
poten¸ tial electric (curen¸ ti de înalt ˘a frecven¸ t ˘a) prin efectul priezoelectric invers, având o frecven¸ t ˘a
de20 MHz.
Se aplic ˘a direct pe tegumente, prin intermediul unei mase uleioase s au
sub ap ˘a, la distan¸ t ˘a de 4 – 5 cm, cu ajutorul unui emi¸ t ˘ator.
34

Are ac¸ tiune hidrolitic ˘a, efect termic de profunzime, efect vasodilatator, cre¸ st erea perme-
abilit˘a¸ tii membranelor celulare cu favorizarea p ˘atrunderii unor substan¸ te medicamentoase.
Ultrasunetele, datorit ˘a ac¸ tiunii lor sunt indicate în bolile reumatismale inﬂama torii cronice, în
spondiloze, în reumatismul articular ¸ si foarte des în reum atis-mele degenerative ale articula¸ tiilor.
Tratamentul gonartrozei prin peloidoterapie (n ˘amoloterapia)
N˘amolurile sunt mase plastice naturale, care au luat na¸ ster e prin procese geolog-
ice ¸ si biologice din amestecul de particule ﬁne insolubile , anorganice ¸ si organice cu
ap˘a. Cele mai utilizate n ˘amoluri sunt n ˘amolurile de turb ˘a, minerale ¸ si sapropelice.
Prin propriet ˘a¸ tile lor ﬁzice prezint ˘a un efect mecanic termic ¸ si capacitate de sorb¸ tiune, dep ˘a¸ sesc bari-
era cutanat ˘a modiﬁcând circula¸ tia local ˘a, tensiunea superﬁcial ˘a, difuziune ¸ si schimbul ionic. Profe-
sorul I. Snreich a dovedit c ˘a n˘amolul de turb ˘a împiedic ˘a activitatea excesiv ˘a a hialuronidozei, resta-
bilind echilibrul deranjat între cantitatea de acid hialur onic ¸ si sulfatul de condroitin la reumatici.
Înfunc¸ tiedeafec¸ tiune,stadiul,formabolii,localizar e,maladiiasociate,peloioterapiaesteindicat ˘aîn:boli
reumatice degenerative, cronice inﬂamatorii, în reumatis m abarticular, reumatism secundar infec¸ tios;
În ¸ tara noastr ˘a, dup˘a îndelungate cercet ˘ari experimentale ¸ si chimice s-a extras ¸ si brevetat din
n˘amolul de Techirghiol, peloxul (de chimist Dimitrie V. Hart ) cu efect antiinﬂamator, an-
talgic, decontracturant, decongestiv, biotroﬁc ¸ si stimu lator indicat în reumatismul degenerativ.
Hidroterapia
Înseamn˘a folosirea apei în scop terapeutic. Factorii care ac¸ tione az˘a în hidroterapie sunt:factorii
termici, se folose¸ ste apa cald ˘a sau ﬁerbinte 38o-39o-40oC. Apa se poate folosi la temper-
atura de indiferen¸ t ˘a care este 35 – 37oC cu un bun efect de sedare ¸ si relaxare.
Ca proceduri hidroterapeutice amintim:
1. Cataplasmele = aplicarea unor substan¸ te umede pe tegument (mu¸ se¸ tel, n ˘amol). Ele
se folosesc în procesele inﬂamatorii acute pentru efectul l or analge-zic ¸ si antispastic.
2. Împachet ˘arile= proceduri umede ¸ si uscate, se folosesc cear¸ safuri ume-z ite
sau p˘aturi, exist ˘a ¸ si împachet ˘ari cu diferite substan¸ te (paraﬁn ˘a, n˘amol). Ac¸ ti-
unea lor este vasodilatatoare cu bun efect antiinﬂamator, a ntalgic, relaxant.
Se folosesc în toate procesele inﬂamatorii cronice (artrit e, artroze, nevralgii).
3. B ˘aile= cele mai solicitate proceduri în hidroterapie. Ele sunt si mple, cu
ap˘a obi¸ snuit ˘a, medicamentoase cu diferite substan¸ te (sare, iod, sulf) , complete sau
par¸ tiale, la temperaturi de 35o– 37oC. Calde (38 – 40o) sau reci (sub 22oC).
B˘aile indiferente au efect sedativ, relaxant, indicate în bo li ale aparatului loco-motor.
B˘aile calde sunt indicate în afec¸ tiuni cronice ale aparatul ui locomotor (pareze, paralizii, reumatism
cronic).
B˘aile reci sunt folosite rar, au efect stimulant.
35

B˘aile medicinale – se adaug ˘a o substan¸ t ˘a chimic˘a (iod, sulf, clorur ˘a de sodiu) în boli reumatice.
Are o utilizare maxim ˘a în cura extern ˘a ¸ si se bucur ˘a de o apreciere deosebit ˘a din partea tuturor bol-
navilor, pentru efectul s ˘au calmant. În ¸ tara noastr ˘a exist˘a o se-rie de sta¸ tiuni cu proﬁl antireumatic:
–Felix– b˘aioligometalice,slabmineralizate ¸ si radionice;
–Herculane, Pucioasa,Vulcana –b˘ai termale ¸ sisulfuroase;
–Govora– b˘ai sulfuroase,iodate ¸ si s ˘arate;
–Sovata,Amara,Litoral(Eforie, Techirghiol) – b˘ai s˘arate ¸ sicu n ˘amoluri.
Masajul
Masajul este un procedeu indispensabil oric ˘arei reeduc ˘ari, având un rol deosebit în
ameliorarea circula¸ tiei locale, în favorizarea drenajul ui sanguin ¸ si limfatic, în resorb¸ tia
edemelor, în ameliorarea nutri¸ tiei ¸ tesuturilor, ca ¸ si î n normalizarea tonusului muscular.
De aceea este folosit ¸ si în cadrul ¸ sedin¸ telor de recupera re ale go-
nartrozei, având efect decontracturant ¸ si de ameliorare a durerii.
Se vor folosi manevre ca:
•eﬂeurajul , (cu proprietateadea activacircula¸ tialimfatic ˘a ¸ sivenoas ˘a ¸ sireduce contracturile);
•fr˘amântatul , cu ac¸ tiuneexcitant ˘aasupramu¸ schilor;
•fric¸ tiunea , asem˘an˘atoarecamanevr ˘a ¸ siac¸ tiunecufr ˘amântatul,favori-zeaz ˘aprocesuldevindecare
¸ si deresorb¸ tieaproduselorpatologicedin¸ tesuturi;
•vibra¸ tiile , suntcalmante ¸ sirelaxeaz ˘a mu¸ schii;
•scuturatul , cu rol derelaxare.
Masajul se va executa pe ambele membre inferioare (coaps ˘a, gamb ˘a), mi¸ sc ˘arile
lente vor alterna cu mi¸ sc ˘arile energice ¸ si se va efectua circa 20 – 30 min.
Masajul datorit ˘a calit ˘a¸ tii miorelaxante este utilizat atât în medic-
ina sportiv ˘a, cât ¸ si în kinetologia terapeutic ˘a sau de recuperare.
Masajul reprezint ˘a prelucrarea metodic ˘a a p ˘ar¸ tilor moi ale corpului,
prin ac¸ tiuni manuale sau mecanice în scop curativ sau proﬁl actic.
Deosebit de util este masajul cu ghea¸ t ˘a în stadiu ini¸ tial când al ˘aturi de durere întâl-
nim semne inﬂamatorii (tumefac¸ tie, c ˘aldur˘a local˘a), cu efect antialgic ¸ si antiinﬂamator.
36

Masajul este util pentru refacerea troﬁcit ˘a¸ tii ¸ si extensibilit ˘a¸ tii structurilor moi periarticu-
lare, preg ˘atind structurile pentru diferite tipuri de exerci¸ tii per formante de c ˘atre pacient.
Tratamentul gonartrozei prin terapie ocupa¸ tional ˘a
Al˘aturi de terapiile medicamentoase, de ﬁzio ¸ si kinetoterap ie, psihoterapie, recu-
perarea bolnavului cu gonartroz ˘a cuprinde ¸ si terapia ocupa¸ tional ˘a (ergoterapia).
Aceasta urm ˘are¸ ste recuperarea motricit ˘a¸ tii, reluarea activit ˘a¸ tilor cotidiene, adic ˘a redobândirea au-
tonomiei ¸ si reintegrarea psihosocial ˘a (reluarea rela¸ tiilor cu mediul psihosocial). Exist ˘a o ter-
apie ocupa¸ tional ˘a de func¸ tie, aplicat ˘a în st˘arile mai grave, în care bolnavul a pierdut ¸ si obi¸ sn-
uin¸ tele primare, instinctuale, pe care trebuie s ˘a le recapete (alimenta¸ tie, toalet ˘a zilnic˘a).
Alteori se urm ˘are¸ ste consolidarea rezultatelor ob¸ tinute. Aici intr ˘a activit ˘a¸ ti recre-
ative, hobi-terapia, activit ˘a¸ ti de utilitate practic ˘a, tricotaj).Vor ﬁ luate în consid-
era¸ tie ideile ¸ si preferin¸ tele bolnavilor, experien¸ ta personal˘a. Pe m ˘asura posibil-
it˘a¸ tilor bolnavii vor ﬁ dirija¸ ti c ˘atre activit ˘a¸ ti noi. Vor ﬁ evitate activit ˘a¸ tile grele.
Ergoterapia corelat ˘a cu celelalte tratamente urm ˘are¸ ste ca individul s ˘a se poat ˘a au-
toservi, deplasa cu mijloace de transport speciﬁce sau în co mun, practic ˘a anu-
mite jocuri, sporturi, activit ˘a¸ ti zilnice (ADL) sau chiar s ˘a-¸ si reexercite profesia.
Tratamentul chirurgical ortopedic
Gonartroza secundar ˘a sau primitiv ˘a avansat ˘a devine tot mai frecvent o „afec¸ tiune ortopedo-
chirurgical˘ a” ,deoarecemetodeleconservatoarenuau¸ sanses ˘aameliorezesaum ˘acars˘aopreasc ˘aevolu¸ tia
bolii. Experien¸ ta acumulat ˘a pân˘a acum a permis conturarea unei metodologii precise, ce se ap lic˘a în re-
cuperarea genunchiului operat pentru gonartroz ˘a secundar ˘a sau primitiv ˘a avansat ˘a – decompen-sat ˘a.
Referitor la gonartroza secundar ˘a, datorit ˘a dezvolt ˘arii chirurgiei recupera-
toare, Denischi ¸ si Antonescu clasiﬁc ˘a interven¸ tiile chirurgicale astfel:
ïOpera¸ tii care inﬂuen¸ teaz ˘a condi¸ tiile de înc ˘arcare a articula¸ tiei (repar-
ti¸ tia for¸ telor), prin redresarea axelor membrului infer ior.
ïOpera¸ tii care se adreseaz ˘a elementelor agravante ale artrozei, executate cu scop sim ptomatic paliativ.
ïOpera¸ tii care se adreseaz ˘a rotulei ¸ si articula¸ tiei femuro-patelare.
ïOpera¸ tii care înlocuiesc articula¸ tia – artoplastia tot al˘a.
Osteotomiile pot ﬁ considerate singurul tratament etiologic al gonartro zei se-cundare deza-
x˘arilor. În afar ˘a de refacerea valgului sau varului, prin aceasta ame-liorâ nd reparti¸ tia presiu-
nilor intraarticulare, osteotomia are ¸ si un efect vascula r beneﬁc prin hiperemia pe care o pro-
duce, prin îndep ˘artarea stazei venoase meta-ﬁzoepiﬁzare ¸ si, deci, prin am eliorarea nutri¸ tiei os-
cartilajului. Rezultatele os-teotomiei de corec¸ tie sunt bune din punct de vedere func¸ tional, iar
din punct de vedere al durerii – simptom principal al gonartr ozei – sunt chiar foarte bune.
Opera¸ tia intraarticular˘ a (emondajul) reprezint˘a de fapt o „cur ˘a¸ tire” a genun-
chiului de o serie de elemente anatomice, expresie a degener ˘arii articulare ca:
37

•osteoﬁte, zonededegenerescen¸ t ˘acartilaginoas ˘a;
•corpi str˘ainiintraarticulari(cartilaj, os,fragmentedemenisc);
Rezultatele acestui gen de opera¸ tii nu sunt deosebit de bun e în timp. Se poate
conta doar aproximativ 4-5 ani pe o ameliorare a simptomatol ogiei gonartrozei.
Patelectomia – scade for¸ ta de extensie a cvadricepsului (poate r ˘amâne chiar un mic deﬁcit
de extensie de 5o-10o), scade rezisten¸ ta la efort a genunchiului.To-tu¸ si o par te din aceste
efecte negative pot ﬁ îndep ˘artate prin recuperarea inten-siv ˘a postoperatorie, r ˘amânând efectele fa-
vorabile pentru artroza femuropatelar ˘a: ameliorarea durerilor ¸ si stoparea degrad ˘arii femurotib-
iale. La pacien¸ tii tineri, se prefer ˘a pateloplastia fe¸ tei posterioare rotuliene cu fascia lat ˘a.
Pateloplastia ﬁind mai func¸ tional ˘a, are efecte bune asupra durerilor, asupra evolu¸ tiei
procesului artrozic ¸ si nu compromite for¸ ta cvadricepsul ui, nici unghiul de extensie.
Artroplastia – prin artroplastia par¸ tial ˘a se poate înlocui condilii femurali sau u-nul sau ambele pla touri
tibiale.
Artroplastia par¸ tial ˘a se folose¸ ste în: dureri persistente, distrugere articul ar˘a moderat ˘a, pa-
cient peste 60 de ani, iar rezultatele sunt remarcabile în pe ste 70% din cazuri.
Proteza total˘ a este indicat ˘a în: gonartroze decompensate, care lezeaz ˘a toate
ele-mentele articulare, devia¸ tii axiale mari (peste 20o), ﬂexum ireductibil.
Opera¸ tia nu este simpl ˘a, existând multe complica¸ tii (embolii gr ˘asoase, embolie pul-
monar˘a, ﬂebite, sânger ˘ari mari, infec¸ tii, rupturi ale aparatului extensor, etc) , pro-
teza aduce îns ˘a ¸ si beneﬁcii mari ref ˘acând func¸ tia membrului inferior prin in-
doloritate, prin mobilitate suﬁcient ˘a ¸ si prin capacitate de mers recâ¸ stigat ˘a.
Kinetoterapia
ï¬Reguli ¸ si principii debaz ˘a înaplicarea kinetoterapiei
¸ sedin¸ tele de kinetoterapie trebuie s ˘ase desf˘a¸ soareînînc ˘aperi foarte cu-rate, bine aerisite, cu
temperaturi constante (18– 20o) ¸ siluminoase;
pacientul trebuie s ˘aaib˘a o vestimenta¸ tiecomod ˘a, dinbumbac saulân ˘a;
s˘a participe activ ¸ si con¸ stient;
s˘a repete singur exerci¸ tiilepecare lepoateexecuta;
•s˘a continuepracticarea zilnic ˘a a programului de gimnastic ˘a ¸ si dup˘areali-zarea obiectivuluipentru
aevitarecidivele;
38

•kinetoterapeutul are obliga¸ tia s ˘a explice pacientului necesitatea ¸ si impor-tan¸ ta kineto terapiei, s ˘a
formeze acestuia convingerea de a practica ¸ sedin-¸ tele de gimnastic ˘a ¸ si dup˘a terminarea perioadei
detratament;deasemeneamai areurm ˘atoareleobliga¸ tii;
•s˘acreeze atmosferacorespunz ˘atoareîntreel ¸ sipacient, pentruaob¸ tinecooperarea ace stuia;
•s˘aanalizeze, s ˘aselecteze ¸ sis ˘adozeze complexeledeexerci¸ tiidiferen¸ tiat delacaz lac az;
•ritmul de executare al exerci¸ tiilor, precum ¸ si durata lec ¸ tiei, s˘a se stabi-leasc ˘a în func¸ tie de posibil-
it˘a¸ tilepacientului;
•con¸ tinutul¸ sedin¸ telordegimnastic ˘amedies˘aﬁevariat,înfunc¸ tiedene-cesit ˘a¸ ti¸ siconcretdirec¸ tionat
în perspectiv ˘a;
•gradarea efortului s ˘a se fac˘a progresiv, pentru ca adaptarea organismului la efort s ˘a se realizeze
treptat;
•în timpul ¸ sedin¸ telordeKinetoterapiesevacontrolapuls ul ¸ sitensiuneaarterial ˘a;
Pentru persoanele f ˘ar˘a probleme deosebite se recomand ˘a zilnic gimnastic ˘a de înviorare timp de 10-15
min. diminea¸ ta, o or ˘a plimbare în aer liber ¸ si cel pu¸ tin 3 ore kinetoterapie / s ˘apt˘amân˘a de între¸ tinere.
Kinetoterapia are la baz ˘a mai multe principii:
[1.] „Înainte de toate s˘ a nu faci r˘ au” , principiu enun¸ tat de Hipocrate, care urm ˘are¸ ste s˘a
inﬁltrezeîncon¸ stiin¸ tapractican¸ tilorpruden¸ t ˘a¸ sis˘acon¸ stientizezer ˘aspundereamajor ˘ace¸ si-oasum ˘a
în conceperea ¸ si a-plicarea unui tratament. Principiul pa rticip˘arii con¸ stiente ¸ si active,aplicat
actului recupera-tor, impune con¸ stientizarea structuri i complexe a mi¸ sc ˘arii, capaci-tatea analiz ˘arii
¸ si disec˘ariiîn fazelece ocompun,precum ¸ siefec-tuarea corect ˘a.
Pentru impulsionarea interesului bolnavului de a particip a cât mai sus¸ tinut, se cere pru-
den¸ t˘a din partea kinetoterapeutului în anticipa-rea timpului n ecesar de¸ tinerii anumitor rezul-
tate, deoarece nereali-zarea acestora în intervalul scont at inﬂuen¸ teaz ˘a negativ psihicul bolnavu-
lui, ducând uneori la refuzul acestuia de a participa la actu l recuperator, pe când dobândi-
rea lor în timpul prev ˘azut sau chiar în-ainte de termen, îl stimuleaz ˘a, îl încurajeaz ˘a.
[1.] Gradarea treptat ˘a a efortului necesit ˘a selectarea ¸ si succesiunea exer-ci¸ tiilor conform
graduluilordediﬁcultate¸ siaplicarealorîncepândcucel emaisimple,pân ˘alacelemaicomplicate,
ce angreneaz ˘a în mi¸ scare mai multe segmente ¸ si mase mari musculare. Doz area exer-ci¸ tiilor se
stabile¸ ste în concordan¸ t ˘a cu preg ˘atirea ﬁzic ˘a a organis-muui. Individualizarea tratamentului
presupune selectarea exerci¸ tiilor ¸ si a metodelor ce urme az˘a a ﬁ aplicate în func¸ tie de speciﬁcul
afec¸ tiu-nii,capacitateadeadaptareaorganismuluilaef ort,decelelaltea-fec¸ tiuniasociate,degradul
39

de preg˘atire anterioar ˘a; Obligativitateaob¸ tinerii ¸ si între¸ tineriiunui clim at favorabil întrebolnav
¸ si kintoterapeut,în scopulunei particip ˘aripermanente, ac-tive ¸ si eﬁcace laactul recuperator, ad ic˘a
ob¸ tinereauneibunecoo-per ˘ari. Acest principiuasigur ˘aunitateadeac¸ tiuneîntrecei 2par-teneri.
În func¸ tie de structura psihic ˘a a ﬁec ˘arui pacient specialistul trebuie s ˘a adopte
un anumit limbaj ¸ si o anumit ˘a tonalitate care s ˘a neutralizeze o serie de
reac¸ tii negative ale acestuia ¸ si s ˘a-l stimuleze în lupta pentru s ˘an˘atate.
Deci, în concluzie rela¸ tia kinetoterapeut – bolnav concur ˘a la eﬁcien¸ ta actului medical în gonartroz ˘a.
Exerci¸ tiul ﬁzic
Orice program de recuperare Kinetic ˘a are la baz ˘a exerci¸ tiul ﬁzic.
Un exerci¸ tiu ﬁzic terapeutic este structural format din 3 p ˘ar¸ ti:
[1.] Pozi¸ tia de start ¸ si mi¸ sc ˘arile efectuate în cadrul acestei posturi. Timpul de contra c¸ tie
muscular˘a (concentric ˘a, excentric ˘a, izometric ˘a) necesar ˘a în cadrul exerci¸ tiului. Elemente de-
clan¸ satoarealeunuistimulsenzorial,cu scopdefacilita resau inhibarea r ˘aspunsului.
Prin exerci¸ tiul ﬁzic se urm ˘are¸ ste mobilizarea articular ˘a, cre¸ sterea for¸ tei musculare ¸ si ob¸ tinerea coor-
don˘arii ¸ si abilit ˘a¸ tii.
Exerci¸ tiile se vor face lent, de la stadiile cele mai joase d e for¸ t˘a muscular ˘a, redoare, trecându-
se treptat spre exerci¸ tiile care cer for¸ t ˘a, amplitudine sau coordo-nare aproape normale.
1. 2. 1. 2. 3. 1. 2. 3.•exerci¸ tiiletrebuies ˘asebazeze pepozi¸ tiidestart stabile;
•exerci¸ tiiledetoniﬁeremuscular ˘aseexecut ˘apetoat˘aamplitudineademi¸ scarearticular ˘aposibil˘a;
•oriceexerci¸ tiuﬁzicesteînso¸ titdeo pauz ˘aderelaxare;
Exerci¸ tiul ﬁzic trebuie f ˘acut în corela¸ tie cu capacitatea func¸ tional ˘a a structurilor implicate în exerci¸ tiu,
capacitate func¸ tional ˘a ce cre¸ ste treptat, odat ˘a cu aplicarea repetat ˘a a exerci¸ tiului ﬁzic terapeutic.
În realizarea exerci¸ tiului ﬁzic exist ˘a cinci pozi¸ tii fundamentale: ortostatic ˘a, în
¸ sezând, în genunchi, culcat (decubit ventral, dorsal, lat eral) ¸ si în atârnat.
Observa¸ tiilecliniceauar ˘atatc˘aomarepartedininsucceselesauîntârzierileapari¸ tieie fectelorpozitiveale
exerci¸ tiilorﬁziceterapeuticesedatoreaz ˘aposturilorinadecvatedepornirealeacestora. Exerci¸ ti ulﬁzicv-
aurm˘ariîntotdeaunaunscop,elesteconstruitînvedereaob¸ tin eriiuneiﬁnalit ˘a¸ tifunc¸ tionale¸ sianatomice
Pentru a alc ˘atui un program kinetologic, pe baza unei metodologii adecv ate, exerci¸ tiile ﬁzice se vor
face sub form ˘a de metode kinetologice, cu obiectiv terapeutic bine preci zat, pentru un anumit pacient.
Metode Kinetoterapeutice de recuperare func¸ tional ˘a a genunchiului cu gonartroz ˘a
Programul de kinetologie recuperatorie cuprinde:
40

1. postur˘ arile – eviden¸ tierea ﬂexumului ¸ si posturarea corec-
toare pentru mers a piciorului prin „pene”ad ˘augate la pantof.
2.toniﬁerea musculaturii care „înz ˘avor˘a¸ ste” genunchiul în mers – cvadri-cepsul
în principal, dar ¸ si ischiogambieri; o aten¸ tie deosebit ˘a se va da rotatori-lor;
3.mobilizarea articular˘ a . În primul rând pentru recâ¸ stigarea extensiei complete, a poi
pentru m ˘arirea ﬂexiei utilizându-se postur ˘ari, mobiliz ˘ari pasive ¸ si active, cripetoterapie.
4. refacerea controlului dinamic pentru mers ( coordonare, echili-
bru, abilitate ) prin exerci¸ tii axio-distante ¸ si disto-axiale.
6. men¸ tinerea unei bune func¸ tionalit˘ a¸ ti mioartrokinetice la
nivelul articula¸ tiilor adiacente, cât ¸ si la membrul opus .
În cadrul programului de rcuperare se folosesc tehnici kinetice ¸ siakinetice. Dintre tehni-
cile akinetice un rol important în gonartroz ˘a îl are posturarea care poate ﬁ liber˘asauliber-
ajutat˘aprin suluri, perne, chingi. Postura de facilitare având rol de promovare a cir-
cula¸ tiei de întoarcere, prin pozi¸ tionarea piciorului în pozi¸ tie antidecliv ˘a. Posturile corec-
toare se adreseaz ˘a doar p ˘ar¸ tilor moi, al c ˘aror ¸ tesut conjunctiv poate ﬁ inﬂuen¸ tat.
Dintre tehnicile kinetice amintim pe cele dinamice care au la baz ˘a mi¸ scarea sub toate formele ei.
Mobilizarea pasiv ˘autilizat˘a ca tehnic ˘a terapeutic ˘a ¸ si de recuperare, men¸ tine amplitudinea
normal˘a articular ˘a ¸ si troﬁcitatea structurilor articulare prin stimularea circula¸ tiei locale:
•cre¸ ste amplitudineaarticular ˘aprinruperea aderen¸ telorlaplanuriledealunecare;
•diminueaz ˘acontractura muscular ˘asau retractura;
•declan¸ seaz ˘a „strech-reﬂexul”prin mi¸ scareapasiv ˘adeîntinderebrusc ˘aamu¸ schiului.
•camobiliz ˘aripasivesefolosesc: trac¸ tiunile,trac¸ tiunilediscon tinuesuntindicateîncazularticula¸ ti-
ilordureroasecu contractur ˘asauîn proceseleinﬂamatoriiarticulare;
•mobiliz˘arile pasive pur asistate executate de c ˘atre kinetoterapeut; prinzele ¸ si contraprizele au o
mareimportan¸ t ˘adefacilitareneuroproprioceptiv ˘a.
Mobilizarea activ ˘apoate ﬁ: activo-pasiv ˘a,se utilizeaz ˘a când se urm ˘are¸ ste refa-cerea mobilit ˘a¸ tii unei
articula¸ tii ¸ si activ˘a cu rezisten¸ t ˘acare are ca principal o-biectiv cre¸ sterea for¸ tei muscula re. Rezisten¸ ta
poate ﬁ f ˘acut˘a cu ajutorul unor scrie¸ ti cu greut ˘a¸ ti, prin greut ˘a¸ ti, prin arcuri sau materiale elastice, prin
ap˘a, dar rezisen¸ ta realizat ˘a de kinetoterapeut este cea mai valoroas ˘a tehnic˘a, deoarece se poate grada
în func¸ tie de for¸ ta mu¸ schiului în sine ¸ si de for¸ ta acest uia la diverse niveluri pe sectorul de mi¸ scare.
Ca tehnici kinetice statice amintim:
41

•contrac¸ tia izometric ˘a(for¸ ta pe care o dezvolt ˘a un mu¸ schi care caut ˘a s˘a de-plaseze un obiect
imobil,în acest timpmu¸ schiulnu-¸ sischimb ˘alungimea);
•relaxarea muscular ˘a,care are la baz ˘a inducerea con¸ stient ˘a a decontract ˘arii mu¸ schiului, cu re-
alizarea senza¸ tiei kinestezice a unei astfel de st ˘ari în contrast cu cea de contrac¸ tie. Exist ˘a mai
multemetodedearealiza relaxarea:
•posturarea segmentului , însprijinabsolutpeun planorizontal sauîn chin-gi;
•scuturarea ritmic ˘a a membrului respectiv , executat ˘a de un asistent în timp ce pacientul caut ˘a
s˘a-¸ si relaxezemusculatura;
•masajblânddeasupra mu¸ schiului .
Relaxarea general ˘a a întregului corp este în strâns ˘a leg˘atur˘a cu relaxarea psihic ˘a.
ï Metoda Kabat , este o alt ˘a metod ˘a utilizat ˘a în recuperarea genunchiului.
Metoda Kabat este o metod ˘a de facilitare neuromuscular ˘a proprioceptiv ˘a, care
introduce schemele de mi¸ scare globale ca element facilita tor proprioceptiv.
Kabat a plecat în realizarea acestei metode de la faptul c ˘a marea majoritate a mi¸ sc ˘arilor
umane (mai ales cele de munc ˘a) se fac în diagonal ˘a ¸ si spiral ˘a, iar orientarea mu¸ schilor,
a inser¸ tiilor lor, ca ¸ si a ligamentelor are aceea¸ si direc ¸ tie spiralat ˘a ¸ si în diagonal ˘a.
Schemele de facilitare Kabat sunt utilizate:
ï pasiv, de c ˘atre Kinetoterapeut, determinându-se astfel limitele amp litudinilor de mi¸ scare;
ï activ, prin mi¸ scare liber ˘a, f ˘ar˘a rezisten¸ t ˘a, f ˘ar˘a ghidaj;
ï activo-pasiv, mi¸ scare liber ˘a, dar cu ghidaj din partea Kinetoteraputului;
ï activ, cu rezisten¸ t ˘a, pentru cre¸ sterea for¸ tei musculare, cu sau f ˘ar˘a introduc-
erea unor momente de contrac¸ tie izometric ˘a pe parcursul arcului de mi¸ scare.
Schema de mi¸ scare debuteaz ˘a cu pozi¸ tia ini¸ tial ˘a (pozi¸ tia de lungime maxim ˘a a mu¸ schiului) ¸ si
se termin ˘a cu pozi¸ tia ﬁnal ˘a (pozi¸ tia de scurtare maxim ˘a) a mu¸ schiului. Mi¸ sc ˘arile se fac pe
toat˘a amplitudinea posibil ˘a, doar în situa¸ tii speciale se pot executa ¸ si amplitudini mici.
Se folosesc ambele diagonale pentru membrele inferioare, l ucrându-se ini¸ tial membrul inferior s ˘an˘atos,
apoi cel afectat.
DiagonalaKabatpentru membrele inferioare
(sevordescriecelepentru membrulinferiordrept)
Diagonala ﬂexie-adductie-rotatie (D 1 ﬂexie)
Kinetoterapeutul – în ortostatism, la picioarele pacientu lui,
42

ï◦pozi¸ tia in¸ tial˘ a – membrul inferior stâng la nivelul membrului inferior drep t
al pacientului, perpendicular pe diagonala de mi¸ scare, re partizându-¸ si greu-
tatea pe membrul inferior drept, paralele cu direc¸ tia de mi ¸ scare.
ï◦pozi¸ tia ﬁnal˘ a – membrul inferior stâng paralel cu diagonala de mi¸ scare, a stfel încât greu-
tatea corpului este transferat ˘a pe membrul inferior (printr-o mi¸ scarea de p ˘a¸ sire ¸ si piv-
otare realizat ˘a simultan cu mi¸ scarea în diagonal ˘a a membrului inferior al pacientului).
Prizele – cu mâna dreapt ˘a cuprinde fa¸ ta dorsal ˘a a piciorului pacientului, po-
licele se sprijin ˘a pe marginea lateral ˘a, iar degetele II – IV exercit ˘a presiuni pe
marginea median ˘a a piciorului, pentru a stimula extero- ¸ si proprioceptori i.
Pacientul în decubit dorsal ¸ si relaxat
ï◦pozi¸ tia ini¸ tial ˘a: coapsa în extensie, abduc¸ tia, rota¸ tie intern ˘a genu
în extensie, picior în extensie ¸ si prona¸ tie, iar degetele în ﬂexie;
ï◦din aceast ˘a pozi¸ tie ini¸ tial ˘a se efectueaz ˘a o mi¸ scare în diagonal ˘a (cu sau f ˘ar˘a comand ˘a
„acum trage piciorul la ¸ soldul stâng„); se realizeaz ˘a dup˘a câteva întinderi musculare
(stretch-reﬂex pasiv) ﬁind ini¸ tiat ˘a de componenta de rota¸ tie, care se ampliﬁc ˘a pe parcurs;
ï◦mi¸ scarea const ˘a în urm˘atoarele aspecte pentru ﬁecare segment al membrului superi or (pozi¸ tia ﬁnal ˘a):
degetele – extensie, picior– ﬂexie, supina¸ tie, genu – exte nsie, coaps ˘a – ﬂexie, adduc¸ tie, rota¸ tie extern ˘a;
Schema de mi¸ scare se poate realiza cu sau f ˘ar˘a ﬂexia genunchiului; poz-
i¸ tia ini¸ tial ˘a va ﬁ cu genunchiul ﬂectat la marginea mesei kinetice.
Diagonala ﬂexie – abduc¸ tie – rota¸ tie intern˘ a (D 2ﬂexie)
Kinetoterapeutul în ortostatism, lateral dreapta de pacie nt, la nivelul coapsei acestuia
ï◦pozi¸ tia ini¸ tial˘ a cu greutatea corpului repartizat ˘a pe membrul inferior
drept, paralel cu diagonala de mi¸ scare, iar stângul perpen dicular pe acesta,
ï◦în cursul mi¸ sc ˘arii î¸ si transfer ˘a greutatea corpului pe membrul inferior stâng
ï◦pozi¸ tia ﬁnal˘ a – membrul inferior stâng, prin pivotare se a¸ seaz ˘a paralel cu
direc¸ tia de mi¸ scare, iar membrul inferior drept perpendi cular pe acesta.
Prizele – cu mâna dreapt ˘a, kinetoterapeutul cuprinde fa¸ ta dorsal ˘a a piciorului pacientului, astfel încât
policele este plasat pe marginea medial ˘a, iar degetele II – V exercit ˘a presiuni asupra degetelor ¸ si
marginii laterale a piciorului; mâna stâng ˘a se aplic ˘a deasupra genu, pentru a-l men¸ tine extins.
Pacientul în decubit dorsal, relaxat.
ï◦pozi¸ tia ini¸ tial˘ a – coapsa în extensie, adduc¸ tie, rota¸ tie extern ˘a, genu în extensie, pi-
cior în extensie ¸ si supina¸ tie, degetele în ﬂexie (membrul inferior opus trebuie abdus)
ï◦mi¸ scarea în diagonal˘ a se realizeaz ˘a dup˘a câteva întinderi musculare (stretch-reﬂex pasiv), iar sc hema
de mi¸ scare se execut ˘a la comanda „acum r ˘asuce¸ ste c ˘alcâiul în afar ˘a ¸ si trage membrul inferior în sus„
ï◦pozi¸ tia ﬁnal˘ a – degetele în extensie, piciorul în ﬂexie ¸ si pron-
a¸ tie, genu în extensie, coapsa în ﬂexie, abduc¸ tie, rota¸ t ie intern ˘a.
43

Schema de mi¸ scare se poate realiza cu sau far ˘a ﬂexia genunchiului
Diagonala extensie – abduc¸ tie – rota¸ tie intern ˘a (D1, extensie)
Kinetoterapeutul în ortostatism, lateral de partea dreapt ˘a a pacientului (în dreptul genunchiului).
ï·pozi¸ tia ini¸ tial ˘a – membrul inferior stâng paralel cu diagonala de mi¸ scare p erpen-
dicular, iar cel drept anterior stângului, perpendicular p e diagonala de mi¸ scare;
ï·pozi¸ tia ﬁnal ˘a – membrul inferior stâng la nivelul membrului inferior dre pt al pacientului, per-
pendicular pe diagonala de mi¸ scare, repartizându-se greu tatea pe membrul inferior drept, paralel
cu direc¸ tia de mi¸ scare, printr-o mi¸ scare de ﬂectare la ni velul genunchiului ¸ si pozi¸ tia înapoi.
Prizele – cu mâna dreapt ˘a pe fa¸ ta plantar ˘a, opunându-se ﬂexiei degetelor,
degetele II-V exercit ˘a presiuni pe marginea medial ˘a a piciorului; mâna
stâng˘a este aplicat ˘a deasupra genunchiului, opunându-se ﬂexiei acestuia.
Pacientul în decubit dorsal, relaxat.
ï·pozi¸ tia ini¸ tial ˘a – coapsa în ﬂexie, adduc¸ tie, rota¸ tie extern ˘a, ge-
nunchiul în extensie, piciorul în ﬂexie, supina¸ tie, deget ele în extensie.
ï·din aceast ˘a pozi¸ tie, se execut ˘a mi¸ scarea în diagonal ˘a, dup˘a câteva întinderi musculare (stretch-
reﬂex pasiv) de sus în jos, la comanda „acum r ˘asuce¸ sti c ˘alcâiul înafar ˘a ¸ si împingi degetele în jos”.
ï·pozi¸ tia ﬁnal ˘a corespunde pozi¸ tiei ini¸ tialea D1 ﬂexie – degete în ﬂexie , coapsa în extensie, abduc¸ tie ¸ si
rota¸ tie.
Schema se poate executa cu genunchiul extins sau ﬂectat.
Diagonala ﬂexie – abduc¸ tie – rota¸ tie intern ˘a (D2, ﬂexie)
Kinetoterapeutul în ortostatism, lateral dreapta de pacie nt, la nivelul coapsei acestuia.
ï·pozi¸ tia ini¸ tial ˘a cu greutatea corpului repartizat ˘a pe membrul inferior drept,
paralel cu diagonala de mi¸ scare, iar stângul perpendicula r pe acesta.
ï·în cursul mi¸ sc ˘arii î¸ si transfer ˘a greutatea corpului pe membrul inferior stâng.
ï·pozi¸ tia ﬁnal ˘a – membrul inferior stâng, prin pivotare se a¸ seaz ˘a paralel cu
direc¸ tia de mi¸ scare, iar membrul inferior drept perpendi cular pe acesta.
Prizele – cu mâna dreapt ˘a Kinetoterapeutul cuprinde fa¸ ta dorsal ˘a a piciorului pacientului, astfel încât
policele este plasat pe marginea medial ˘a, iar degetele II – V exercit ˘a presiuni asupra degetelor ¸ si
marginii laterale a piciorului; mâna stâng ˘a se aplic ˘a deasupra genunchiului, pentru a-l men¸ tine extins.
Pacientul în decubit dorsal, relaxat adduc¸ tie.
ï·pozi¸ tia ini¸ tial ˘a – coapsa în extensie, rota¸ tie extern ˘a, genunchiul în extensie, picior
în extensie ¸ si supina¸ tie, degetele în ﬂexie (membrul infe rior opus trebuie abdus).
ï·mi¸ scarea în diagonal ˘a se realizeaz ˘a dup˘a câteva întinderi musculare (strech-reﬂex pasiv), iar sch ema
de mi¸ scare se execut ˘a la comanda „acum r ˘asuce¸ sti c ˘alcâiul în afar ˘a ¸ si trage membrul inferior în sus”.
44

ï·pozi¸ tia ﬁnal ˘a – degetele în extensie, piciorul în ﬂexie ¸ si prona¸ tie, ge –
nunchiul în extensie, coapsa în ﬂexie, abduc¸ tie ¸ si rota¸ t ie intern ˘a.
Pacientul în decubit dorsal, relaxat adduc¸ tie,
ï·pozi¸ tia ini¸ tial ˘a – coapsa în extensie, rota¸ tie extern ˘a, genunchiul în extensie, picior
în extensie ¸ si supina¸ tie, degetele în ﬂexie (membrul infe rior opus trebuie abdus).
ï·mi¸ scarea în diagonal ˘a se realizeaz ˘a dup˘a câteva întinderi musculare (strech-reﬂex pasiv), iar sch ema
de mi¸ scare se execut ˘a la comanda „acum r ˘asuce¸ sti c ˘alcâiul în afar ˘a ¸ si trage membrul inferior în sus”.
ï·pozi¸ tia ﬁnal ˘a – degetele în extensie, piciorul în ﬂexie ¸ si prona¸ tie, ge –
nunchiul în extensie, coapsa în ﬂexie, abduc¸ tie ¸ si rota¸ t ie intern ˘a.
Schema de mi¸ scare se poate realiza cu sau f ˘ar˘a ﬂexia genunchiului.
Schemele de mi¸ scarese aplic ˘aini¸ tialgrupelorde mu¸ schiputernici. Se folosescdou ˘aschemede mi¸ scare
opuse:
-schema agresiv˘ a , musculatura membrului se pozi¸ tioneaz ˘a în zona alungit ˘a, execut˘a contrac¸ tie ¸ si se
scurteaz˘a;
-schema antagonist˘ a , musculatura membrului se pozi¸ tioneaz ˘a în zona scurtat ˘a, execut˘a contrac¸ tie ¸ si se
lungesc.
Tehnicile de facilitare neuro-muscular ˘a proprioceptiv ˘a se bazeaz ˘a pe stimularea proprioceptorilor
din mu¸ schi, tendoane, articula¸ tii, de aceea se pune accen t pe priz ˘a care se face astfel încât:
ï s˘a indice direc¸ tia de mi¸ scare pe care o execut ˘a terapeutul;
ï se aplic ˘a pe o grup ˘a de mu¸ schi, ﬁe agoni¸ sti, ﬁe antagoni¸ sti;
ï când apare durere pe mu¸ schii la care nu se face priza se schi mb˘a priza.
Aceste tehnici se bazeaz ˘a ¸ si pe stimularea telereceptorilor (v ˘az, auz), adic ˘a pacientul
vede ce se execut ˘a de c˘atre Kinetoterapeut ¸ si prime¸ ste comenzi de la Kinetotera peut.
45

CAPITOLULIII
3.1. Ipoteza ¸ si sarcinile cercet ˘arii
OBIECTIVELE CERCETARII sunt:
46

∗evaluarea cât mai eﬁcient ˘a ¸ si complex ˘a a membrului inferior, a c ˘arui genunchi este
afectat deartroz ˘a;
∗reducerea analitic ˘a ¸ siglobal ˘aastabilit ˘a¸ tii ¸ simobilit ˘a¸ tiigenunchiului;
∗metodele ¸ si programul de exerci¸ tii privind recuperarea p acientului cu gonartroz ˘a sunt
adaptatestadiuluibolii,vârsteiacestuia, ﬁinddiferite delacazlacaz;
∗încadrarea bolnavuluicu gonartroz ˘a într-un program derecuperare kinetic,câtmai de-
vremegr˘abe¸ steprocesuldereabilitare;
SARCINILE CERCET ˘ARII sunt:
∗s˘a stabileasc ˘a indica¸ tiile ¸ si contraindica¸ tiile programului kineti c în cadrul asisten¸ tei
medicale complexe. Acestea s ˘a vizeze atât stadiul bolii, dar ¸ si patologia asociat ˘a (tul-
bur˘ari cardio-vasculare, neurologi-ce);
∗s˘a stabileasc ˘a num˘arul de ¸ sedin¸ te optim programului de recuperare, durata a cestora ¸ si
intervalul la care vor ﬁ f ˘acute pân ˘a la restabilirea complet ˘a sau aproape complet ˘a a
func¸ tionalit ˘a¸ tiigenunchiului ¸ siim-plicitrecuperarea mersului;
∗s˘a stabileasc ˘a ce fel de exerci¸ tii se vor face în cadrul programului de rec uperare, dac ˘a
vorﬁ cu înc ˘arcare, desc ˘arcare, în lan¸ t cineticînchis,în lan¸ tcineticdeschis, s taticesau
dinamice;
3.2. Metode de cercetare utilizate
În cadrul studiului f ˘acut în aceast ˘a lucrare am utilizat ca metode de cercetare:
•METODA OBSERVA¸ TIEI , esteunadintrecele maivechimetodedecercetare.
•pe baza metodei de observa¸ tie s-au strâns date care au fost p relucrate, in-terpretate ¸ si înscrise cu
regularitate ¸ si sistematicîn ﬁ¸ sedeobserva¸ tie;
•in concordan¸ t ˘a cu scopul propus pe baza acestei ﬁ¸ se de observa¸ tie am pu-u t ﬁxa obiectivele ¸ si
sarcinileurm ˘ariteîn recuperarea pacientuluicu go-nartroz ˘a;
•METODA CONVORBIRII , anamneza, este o metod ˘a sociometric ˘a foarte uti-lizat ˘a. În cadrul con-
vorbiriiampututaﬂavârsta, profesia,stareasocial ˘a,istoriculbolii,evolu¸ tia ¸ sitratamentulefectuat
pân˘alamomentulînceperii knetoterapiei;
47

•METODA PRELUCR ˘ARII STATISTICO -MATEMATICE , adatelorob¸ tinutecon-formmetodelordecal-
cul, atipologieispeciﬁce ¸ si interpretarearezulta-telo rpebazanormelorstandard existente.
[1.] [1.] Exerci¸ tii ﬁzice terapeutice folosite în cadrul programul ui de recuperare a
pacientului cu gonartroz ˘a
Gonartroza se dezvolt ˘a încet pe parcursul mai multor ani. Principalele simptome s unt:
(a)•durerea;
•m˘arireadevolumaarticula¸ tiei;
•limitareamobilit ˘a¸ tiigenunchiului;
Gonartroza nu poate ﬁ vindecat ˘a.
Tratamentul kinetic este condus în direc¸ tia diminu ˘arii simptomatologiei ¸ si încet ˘arii evolu¸ tiei
bolii. De asemenea se recomand ˘a ca odat ˘a indica¸ tia operatorie stabilit ˘a, bolnavul s ˘a nu
amâne luni ¸ si ani de zile, deoarece dezechilibrele care se i nstaleaz˘a datorit˘a mersului ¸ schiop ˘a-
tat duc la apari¸ tia mult mai repede a gonartrozei la cel ˘alalt genunchi, care este supraso-
licitat ¸ si chiar la alte nivele ale aparatului locomotor: ¸ sold, glezn ˘a, coloan ˘a lombar ˘a.
Kinetoterapia reprezint ˘a îns˘a o modalitate terapeutic ˘a care reu¸ se¸ ste în mare poate
corectarea perturbarilorr functionale de la nivelul genun chiului ¸ si refacerea acestora.
În cazul în care la nivelul genunchiului apar fenomene inﬂamatorii , un genunchi
m˘arit de volum, cald, cu un rev ˘arsat lichidian intraarticular redus, cu limitarea mo-
bilit˘a¸ tii datorit ˘a durerii, se recomand ˘a repausul genunchiului în pozi¸ tia func¸ tional ˘a.
Dup˘a reducerea fenomenelor inﬂamatorii se poate începe:
•mobilizareaarticular ˘a;
•– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData – toniﬁerea
cvadricepsului ,care esteesen¸ tial ˘apentru men¸ tinereagenun-chiuluiîn rectitudine ¸ si pent rupozi¸ tia
necesar˘a pentru mers (o reducere în ﬂexie de 10ola genunchi jeneaz ˘a mersul, iar peste 10opoate
face mersulimposibil)(Fig.29).
În func¸ tie de stadiul gonartrozei, exerci¸ tiile ﬁzice ter apeutice vor ¸ tine cont dac ˘a avem
o gonartroz ˘a secundar ˘a sau primar ˘a, dac˘a este sau nu înso¸ tit ˘a de inﬂama¸ tie acuta.
POSTUR ˘ARILE GENUNCHIULUI
Postur˘arile sunt libere ¸ si liber ajutate:
48

•– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –pentru preîntâmpin area ﬂexu-mului,membrul inferior
se a¸ seaz˘a extins pe orizontal ˘a, cu un mic suport sub c ˘alcâie, iar pe genunchi se a¸ seaz ˘a un
s˘acule¸ t de nisip. Membrul inferior ﬁind desc ˘arcat de greutate, suportarea s ˘acule¸ tului cu nisip este
u¸ soar˘a,oarecum ea nutrebuies ˘aproduc˘adureri;
•alt˘apostur˘apoateﬁîndecubitventral,coapsasprijinit ˘apepat,iargambaînafarasuprafe¸ teipatului
atârn˘a liber˘a;
TONIFIEREA MUSCULATURII
Se face mai ales prin exerci¸ tii izometrice , exersând extensie ¸ si pretinzând un
tonus crescut mu¸ schiului cvadriceps mai ales pe ultimele 20ode extensie.
Ca exerci¸ tii izometrice amintim:
•în ortostatism , cu sprijin pe piciorul s ˘an˘atos, membrul inferior afectat cu genunchiul extins se
ducepu¸ tinînainte ¸ siseexecut ˘acontrac¸ tiaizo-metric ˘a;
•în decubit dorsal , asistentul cu o mân ˘a men¸ tine coapsa pe planul patului ap ˘asând pe mm cvadri-
ceps, iarcealalt ˘amân˘asubc˘alcâi. Pacientul în-cearc ˘a s˘aridice,extins,membrulinferior;
•în decubit dorsal , cu genunchii ﬂecta¸ ti, lipi¸ ti puternic unul de altul se co mand˘a contrac¸ tia pentru
extindereagambeif ˘ar˘a s˘aseexecute,con-tinuânds ˘ase¸ tin˘astrânsgenunchii;
•totpentru toniﬁereammcvadricepsseexecut ˘aexerci¸ tiicu contrarezis-ten¸ t ˘a:
•pacientul se aﬂ ˘aîn decubit dorsal ;se execut ˘a extensia genunchiului, în timp ce asistentul opune
rezisten¸ t˘alanivelul1/3 inferioareagambei.
Contrarezisten¸ ta se va aplica la diverse grade de ﬂexie a ge nunchiului.
•–0x08graphic: StrangeNoGraphicData––0x08graphic: Stra ngeNoGraphicData– ¸ sezând,gamba
s˘an˘atoas˘apesteceaamembruluiafectat execut ˘acontra-rezisten¸ t ˘a;
în patrupedie – sprijin pe mâini ¸ si pe genunchi. Se extind genunchii
ca s˘a se ajung ˘a în sprijin pe mâini ¸ si vârfurile picioarelor (Fig.30).
În exerci¸ tiile cu contrarezisten¸ t ˘a, trebuie ¸ tinut seama de starea ar-
ticular˘a, deoarece ele se execut ˘a cu mobilizarea articula¸ tiei.
În exerci¸ tiile de toniﬁere ale mu¸ schiului cvadriceps, pe ntru cre¸ sterea stabilit ˘a¸ tii active, trebuie s ˘a
se ¸ tin˘a seama ¸ si de mu¸ schiul vastul intern care, a¸ sa cum s-a ar ˘atat se hipotroﬁaz ˘a repede în
cazul imobiliz ˘arilor prelungite. El nu poate ﬁ bine antrenat în exerci¸ tii le izometrice.În toniﬁerea
cvadricepsului s-a constatat c ˘a are rol unghiul de ﬂexie la care se aﬂ ˘a articula¸ tia coxofemural ˘a.
49

Antrenarea mu¸ schilor va¸ sti (mediali, intermediari, lat erali) se face cel mai bine ¸ sezând (¸ sold la 90o).
De¸ si for¸ ta mu¸ schilor ischiogambieri nu este mult compro misa in afectiunea de gonoartroza,
în genunchiul instabil trebuie antrena¸ ti ¸ si ischiogambi erii la nivelul celor 15o-20ode ﬁ-
nal de extensie prin exerci¸ tii izometrice ¸ si exerci¸ tii c u contrarezisten¸ t ˘a cum ar ﬁ:
•exerci¸ tii izometrice :
decubitventral,subglezn ˘aanteriorsepuneunsacdenisipîna¸ safelîncâtgenunchiul s˘aﬂectezecu15o–
20o; Asistentul aplic ˘a o rezisten¸ t ˘a cu mâna în spa¸ tiul popliteu. Pacientul încearc ˘a s˘a extind˘a genunchiul
contra rezisten¸ tei mâinii maxime. Contrac¸ tia ischiogam bierilor se poate controla cu cealalt ˘a mân˘a.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData –
•exerci¸ ti izotonicecucontrarezisten¸ t ˘a:
·dindecubitdorsal, instala¸ tielascripe¸ tisau benzi elas tice(Fig.31)
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –din ¸ sezând, gambel e încruci¸ sate (cea a mem-
brului afectat deasupra), se execut ˘a contrarezisten¸ ta cu gamba s ˘an˘atoas˘a (Fig32).
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – MOBILITATEA ARTICULAR ˘A
Vizeaz˘a mai ales extensia pân ˘a la 0o,iar ﬂexia pân ˘a la limite functionale aproximativ 120 – 130o.
Flexia pasiv ˘a a genunchiului este de 160o. Acest unghi nu
se utilizeaz ˘a, practic, decât în condi¸ tii cu totul speciale:
•pozi¸ tiemahomedan ˘a;
•statulpevine;
Flexia activ ˘a a genunchiului este doar de 120osau poate s ˘a ajung˘a la 140ocând
¸ soldul se ﬂecteaz ˘a ¸ si el. În general unghiurile ﬁziolgice sunt unghiurile „d e lux”
c˘aci în activit ˘a¸ tile curente utiliz ˘am genunchiul la unghiuri sub aceste valori.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData – – 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData –În recuperarea mobilit ˘a¸ tii genunchiului, ideal este s ˘a se recâ¸ stige amplitu-
dinile maxime de mi¸ scare , practic îns ˘a, se urm ˘are¸ ste recuperarea unghiurilor „utile” activit ˘a¸ tilor
obi¸ snuite.(Fig.33) De aceea kinetoterapeutul în recuper arealui trebuie s ˘a cunoasc ˘a bine aceste unghi-
uri ¸ si s˘a ¸ tin˘a seama în aprecierea lor, de activit ˘a¸ tile curente ale pacientului. Trebuie de aseme-
nea s˘a ¸ tin˘a cont de variabilitatea unghiurilor de – 0x08 graphic: Stra ngeNoGraphicData –ﬂexie
de la individ la individ, în func¸ tie ¸ si de în ˘al¸ timea acestora (s-a observat c ˘a indivizii înal¸ ti au
nevoie de unghiuri de ﬂexie pentru genunchi mai mari pentru o aceia¸ si mi¸ scare, fa¸ t ˘a de picmei).
50

Reducerea ﬂexumului este un obiectiv func¸ tional primordi al, deoarece pierderea
mobilit˘a¸ tii pe ultimele grade de extensie priveaz ˘a genunchiul de sistemul de
„z˘a-vorâre”, deci de stabilitatea în mers din momentul spriji nului (Fig.34).
Metodele recuper˘arii conservatoare nu vor reu¸ si o cre¸ stere a ﬂexiei genunchiului în cazul :
•calusuri vicioase;
•amaterialelordesintez ˘ametalic˘a, careau interesat articula¸ tia;
•afragmentelorintraarticularecareblocheaz ˘a mi¸ scarea(menisccartilaginossauosos);
•a unor incongruen¸ te articulare (consolid ˘ari defectuoase ca pozi-¸ tionare a condililor sau platoulu i
tibial);
CaMETODE DE RECUPERARE privind CRE¸ STEREA AMPLITUDINII FLEXIEI amintim:
[a.]C˘aldura ¸ si masajul,
paraﬁna, n ˘amolul, apa cald ˘a din bazin ¸ si vane.Masajul este cel clasic cu insisten¸ t ˘a pe
mm cvadriceps ¸ si tendoanele ischiogambierilor,se execut ˘a a-tât în ﬂexie cât ¸ si extensie.
b) Mobiliz ˘arile pasive
În executarea lor trebuie s ˘a ¸ tin˘a cont de câteva reguli generale :
1.•s˘asecunoasc ˘abinestareastructurilorcevorﬁsupusemanipul ˘arilor,pentruanucreadezagremente
maimari.Astfeloarticula¸ tieinﬂamat ˘asauofractur ˘aincompletconsolidat ˘acontraindic ˘amomentan
sau limi-teaz ˘aintensitateamobiliz ˘arilorpasivearticulare
•s˘a cunoasc ˘a bine mecanica articular ˘a, pentru a se executa corect am-plitudinile ¸ si direc¸ tiil e de
mi¸ scare, ca ¸ si pentruaseutiliza„mi¸ sc ˘ari a-sociatedefacilitare”.
•s˘a se asigure o pozi¸ tie corect ˘a a segmentului de mobilizat (membrul in-ferior), precum ¸ s i prize ¸ si
contraprizecorectealekinetoterapeutului(oarticula¸ t ienusemobilizeaz ˘aprinintermediulalteia);
•mobilizareas ˘anu provoacedureri,pentru anu declan¸ sa„reﬂexedea-p ˘arare”, care arlimita ¸ simai
multmobilitateaarticular ˘a;
•parametriimi¸ sc ˘ariipasive: for¸ ta,viteza,durata,frecven¸ ta,suntvari abileînfunc¸ tiedestareaclinic ˘a
aarticula¸ tiei;
Mobiliz˘arile pasive se execut ˘a de preferat în ap ˘a. Mobiliz ˘arile pasive cuprind:
51

•mobilizarea pasiv ˘a a rotulei transversal ¸ si longitudinal, mobiliza-rea tra nsversal˘a a ligamentului
lateral care asigur ˘acre¸ stereaam-plitudiniideﬂexiea genunchiului;
•mobilizarea genunchiului va evita durerea, deoarece astfe l evit˘am reinstalarea procesului inﬂam-
ator.Mi¸ scarea va ﬁ pasiv ˘a-activ˘a sau activ ˘a-ajutat˘a;nutilizarea instala¸ tiilor cu scripete dirijate de
gambas˘an˘atoas˘asau membrulsuperioral pacientului,vaaveadeaseme-nea o inﬂuen¸ t˘abun˘a;
Se va utiliza cu bune rezultate ¸ si metoda întinderii sub greut ˘a¸ ti progresive a genunchiu-
lui. Pân ˘a la un unghi de 80-90ose poate executa la marginea patului, cu greutatea prins ˘a de
glezn˘a. Peste aceast ˘a amplitudine se instaleaz ˘a o trac¸ tiune pe scripete. Aceste întinderi se
adreseaz˘a aparatului muscular extensor contracturat sau retractur at ¸ si aderen¸ telor intraarticulare.
Metodaîntinderilorsubgreut ˘a¸ tiseaplic ˘ade3–4ori/zitimpdeoor ˘a(pân˘alaapari¸ tiadurerii). Nuseuti-
lizeaz˘aaceast˘ametod˘aîncazdegenunchiinﬂamatsausechel ˘apostfractur ˘aincompletconsolidat ˘a.
c. Mi¸ sc˘arile active
vor ﬁ reprezentate prin mi¸ sc ˘arile de ﬂexie, extensie ale genunchiului pe coaps ˘a din pozi¸ tiile:
•decubit dorsal;
•decubit ventral;
•din ¸ sezând;
•din stândînpicioare, cu sau f ˘ar˘agreut˘a¸ ti;
Toate aceste mi¸ sc ˘ari se pot executa ¸ si în bazinele de hidrokinetoterapie. In stala¸ ti-
ile de scripe¸ ti permit din toate pozi¸ tiile de mai sus, exer ci¸ tii cu contragreut ˘a¸ ti care:
•ﬁe c˘au¸ sureaz ˘a mi¸ scarea,determinând trac¸ tiuni -întinderi pentrucre¸ s-terea ﬂexiei;
•ﬁe ajut˘atoniﬁerea musculaturiiﬂexate;
În cadrul exerci¸ tiilor de ﬂexie-extensie se vor intercala ¸ simi¸ sc˘arile de rota¸ tie (în timpul ﬂex-
iei se va asocia rota¸ tia intern ˘a, în timpul extensiei se va executa o rota¸ tie extern ˘a).
Tehnicile si metodele folosite pentru cresterea amplitudi nii de mi¸ scare în segmentul afectat sint:
•cu ac¸ tiunepearticula¸ tii:
•mobilliz˘ari;
52

•manipul˘ari;
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – – 0x08 graphic: Stra ngeNo-
GraphicData – MOBILIZAREA ARTICULA¸ TIEI PERIFERICE
d. Exerci¸ tiile contrac¸ tie – relaxare, exerci¸ tii izomet rice facilitatoare ale mi¸ sc ˘arii unui segment.
Se execut ˘a din:
•decubit ventral;
•decubit dorsal;
•din ¸ sezând;
Pacientul las ˘a relaxat membrul inferior afectat.
Kinetoterapeutul prindegambacu o mân ˘a, cu cealalt ˘a ﬁxeaz˘a coapsa ¸ si execut ˘alent, dar ferm, o ﬂexiea
gambei.
În momentul când pacientul simte durerea de întindere a genu nchiului, va declansa o ex-
tensie a gambei cu toat ˘a for¸ ta de care este capabil mm cvadriceps. Asistentul se op –
une acestei încerc ˘ari, contrac¸ tia mu¸ schiului devenind izometric ˘a. Aceast ˘a faz˘a dureaz ˘a 6 se-
cunde dup ˘a care pacientul relaxeaz ˘a brusc mu¸ schiul cvadriceps inacest moment kinetoterapeu –
tul mai for¸ teaz ˘a cteva grade pe ﬂexie.Dup ˘a o pauz ˘a de 2 minute se reia exerci¸ tiul.
Într-o ¸ sedin¸ t ˘a se fac 3 – 5 exerci¸ tii de acest gen.
Pentru reeducarea func¸ tional ˘a a genunchiului se vor face exerci¸ tii gestice:
•mers;
•urcatul ¸ sicoborâtulsc ˘arilor;
•p˘a¸ sireapesteun obstacol;
Pentruaasigura mersulpeunterenplat trebuies˘asecâ¸ stigeununghideﬂexiealgenunchiuluideminim
65o.
Mersul începe mai întâi între cârji f ˘ar˘a înc˘arcare, apoi cu înc ˘arcare 8 – 10% din greutatea cor-
pului (în sprijin unipodal) pân ˘a se ajunge la mersul cu baston. Dup ˘a reluarea mersului normal,
se trece la exerci¸ tii de mers contrarezisten¸ t ˘a. Asistentul a¸ sezat în fa¸ ta pacientului î¸ si ¸ tine mâini le
pe umerii acestuia, contrându-l în timp ce merge. Sau cu o chi ng˘a trecut˘a în jurul bazinului pa-
cientului, asistentul din spatele acestuia ¸ tine capetele chingii, opunându-se avansului în mers.
Urcatul ¸ si coborâtul se începe pe pante înclinate, apoi se t rece la trepte de în ˘al¸ timi gra-
date. Pentru cre¸ sterea for¸ tei,exerci¸ tiile se repet ˘a cu înc ˘arcare (halter ˘a pe umeri).
53

P˘a¸ situl peste se exerseaz ˘a peste obstacole tot mai înalte ¸ si mai late.
Exerci¸ tiiledemobilizarevorﬁcompletatecu terapia ocupa¸ tional ˘a, care inclu-de: ï înot,
•ciclism,
•ma¸ sinicu pedale,
•baschet,
•volei.
Pentru recuperarea deﬁcitului de mobilitate articular ˘a se realizeaz ˘a exerci¸ tii de întindere tisular ˘a
(stretching)care determin ˘areaducerea ﬁbrelor de colagen ¸ si muscularela nivelullun gimiiini¸ tialea lor.
Este de preferat ca întinderea s ˘a se realizeze sub c ˘aldur˘a ¸ si s˘a ﬁe prelungit ˘a în timp. Întin-
derea nu trebuie s ˘a provoace durere. Atunci când se folose¸ ste surs ˘a de c˘aldur˘a (pern˘a elec-
tric˘a, paraﬁn ˘a), trebuie îndep ˘artat˘a cu 10 – 12 minute înainte de suspendarea stretchingului pen –
tru a l˘asa ¸ tesuturile s ˘a se r˘aceasc˘a sub trac¸ tine. Aceste ¸ sedin¸ te trebuie repetate în timpu l zilei.
Întinderea continu ˘a este mult mai eﬁcace decât cea alternativ ˘a, iar întinderea blând ˘a a ¸ tesuturilor
este mai indicat ˘a decât cea brusc ˘a, rapid˘a, care pe de o parte declan¸ seaz ˘a reac¸ tia de ap ˘asare a ¸ tesu-
turilor, prin cre¸ sterea rezisten¸ tei acestora la întinde re, iar pe de alt ˘a parte duce la ruperi tisulare.
¸ Tesuturile inﬂamate nu se întind decât dup ˘a ce procesul inﬂamator începe s ˘a di-minue sub
tratamentul medicamentos ¸ si ﬁzic respectiv. Exerci¸ tiul de întindere trebuie s ˘a se fac ˘a cu
mult˘a pruden¸ t ˘a, pentru c ˘a datorit ˘a osteoporozelor instalate pot ap ˘area fracturi parcelare.
Întinderea ¸ tesutului contractil al mu¸ schiului se realiz eaz˘a prin stretching manual pasiv 15-30 se-
cunde, executat lent pentru evitarea stretch-reﬂexului. Î n cazul gonartrozei stretching-ul este in-
dicat pentru mu¸ schii cvadriceps, ischiogambieri, care se aﬂ˘a în stare de „încordare muscular ˘a”.
O deosebit ˘a importan¸ t ˘a în recuperarea genunchiului cu gonartroz ˘a o au ¸ si tehnicile de fa-
cilitare neuro-proprioceptiv ˘aainvers˘arii antagoni¸ stilor care se folose¸ ste atunci când
se urm˘are¸ ste ca secven¸ tialitatea ﬂexie-extensie din articula ¸ tia genunchiului s ˘a se des-
f˘a¸ soare la o vitez ˘a mai mare, favorizând activitatea de mers, în faza îmbun ˘at˘a¸ tirii aces-
tuia (dup ˘a toniﬁerea cvadricepsului prin tehnica contrac¸ tiei repe tate, contrac¸ tie-relaxare).
Înrecuperareamobilit ˘a¸ tiiarticulareunrolimportantîlauexerci¸ tiileﬁziceî nlan¸ tkineticdeschis¸ siînchis.
Exerci¸ tiile în lan¸ t kinetic închis includ contrac¸ tii mu sculare coordonate prestabilite cu
mi¸ sc˘ari în multiple articula¸ tii ¸ si un membru ale c ˘arui segmente în-tâmpin ˘a o rezis-
ten¸ t˘a ﬁx˘a sau constrângere (pozi¸ tia de genuﬂexiune). Genuﬂexiunile includ contrac¸ tii:
•alecvadricepsului;
•ischiogambierilor;
54

•tricepsuluiînmanier ˘afunc¸ tional ˘a;
Exerci¸ tiile în lan¸ t kinetic închis sunt mai indicate fa¸ t ˘a de cele în lan¸ t kinetic de-
schis, deoarece în exerci¸ tiile în lan¸ t deschis extensia g enunchiului tinde s ˘a izoleze un
grup particular de mu¸ schi (mm cvadriceps) ¸ si include o mi¸ scare distal ˘a de axa articu-
la¸ tiei.În ultimele 5-10o¸ si hiperxtensie este posibil ˘a lezarea ligamentului tibio-femural.
Laﬂexia extern ˘a a genunchiului mai mare de 60o, apar for¸ te
de compresiune patelo-femural ˘a crescute, poten¸ tial periculoase.
Flexia ¸ si extensia excesive trebuie deci evitate în exerci¸ tiile în lan¸ t deschis. Aces te exer-
ci¸ tii sunt utile pentru cvadriceps izolat (extensia cu gre ut˘a¸ ti) pentru stabilizarea genunchiului.
Se întrebuin¸ teaz ˘a foarte rar ¸ si în situa¸ tii cu totul excep¸ tionale exerci¸ tiile pasive pentru
ﬂexie, în schimb se întrebuin¸ teaz ˘a cu bune rezultate exerci¸ tiile autopasive ¸ si active cu în –
greun˘ari ¸ si cu propria greutate a corpului, a¸ sa numitele exerci ¸ tii în lan¸ t kinetic închis.
Exercitiul 1.
Pozi¸ tia ini¸ tial ˘a a pacientului: decubit ventral , genunchii îndoi¸ ti,iar gamba
mem-rului inferior s ˘an˘atos va ajuta la efectuarea ﬂexiei genunchiului afec-
tat împin-gindu-l ¸ si obligându-l la o ﬂexie accentuat ˘a peste 90o.
Este un exerci¸ tiu autopasiv.
Exercitiul 2.
Pozi¸ tia ini¸ tial ˘a a pacientului: decubit ventral ;de glezna membrului inferior afec-at
este prins un cordon elastic; capetele cordonului sunt în mâ inile pacientului care-
l trage, obligând genunchiul bolnav la o ﬂexie accentuat ˘a. Se poate ad ˘auga ¸ si
ajutorul membrului inferior s ˘an˘atos care ajut ˘a la ﬂexia genunchiului bolnav.
Este un exerci¸ tiu autopasiv.
Exercitiul 3.
Pozi¸ tia ini¸ tial ˘a a pacientului: patrupedie. Se duce ¸ sezutul înapoi pân ˘a spre c ˘al-
âie obligând ambii genunchi (ﬁxa¸ ti pe podea) la o ﬂexie pest e 90o. Acest exer-
i¸ tiu este în lan¸ t kinetic închis realizând ¸ si înc ˘arcarea par¸ tial ˘a a genunchiului.
Exercitiul4.
Pozi¸ tia ini¸ tial ˘a a pacientului: stând cu fa¸ ta la spalier , membrul infe-
rior afectat a¸ sezat cu piciorul pe ¸ sipca a treia sau a patra de jos.
Se face mai întâi ﬂexia membrului inferior afectat din genun chi pân˘a când a-cesta ajunge
sprijinit de spalier, apoi se face întinderea lui pân ˘a la realizarea ex-tensiei. Astfel ge-
nunchiul afectat poate ﬁ ﬂectat ¸ si înc ˘arcat mai mult sau mai pu¸ tin, pozi¸ tia de aseme-
nea este bun ˘a pentru a ajuta cu mâinile atât ﬂexia cât ¸ si extensia genunc hiului.
55

Exercitiul 5.
Pedalaj la bicicleta ergometric ˘a. În reprize scurte, bicicleta nesolicitând efort prea mar e la pedalare.
Nu se va insista prea mult cu aceste exerci¸ tii mai ales în con di¸ tii de înc ˘arcare a membru-
lui inferior deoarece putem contribui la mai marea uzur ˘a a articula¸ tiei, la sporirea durerilor,
afectând eﬁcien¸ ta programului. Se va insista mai mult pe ex erci¸ tiile de tip izometric.
Exerci¸ tiile izometrice vor ﬁ executate pân ˘a la declan¸ sarea st ˘arii de oboseal ˘a, întotdeauna evitându-se
durerea. Nu se va urm ˘ari nici prin exerci¸ tiile izometrice nici prin cele izoton ice hipertroﬁerea mus-
cular˘a ci doar ob¸ tinerea unui tonus bun, aproape de 5 (pe scara val orilor for¸ tei musculare 0 – 5).
Exerci¸ tiile pentru cre¸ sterea mobilit ˘a¸ tii vor ﬁ de la o zi la alta reorientate în
func¸ tie de progresele pe care le face pacientul. Posturile de lucru vor ﬁ con-
cepute pornindu-se întotdeauna de la cele cu înc ˘arcare par¸ tial ˘a ¸ si apoi total ˘a.
Men¸ tinerea for¸ tei musculare ca ¸ si a mobilit ˘a¸ tii articulare va constitui un obiectiv perma-
nent pentru pacient, având în acest sens un program minimal p e care s ˘a-l poat˘a ex-
ecuta ¸ si el individual zilnic, odat ˘a sau de mai multe ori, urmând ca programul com-
plet s˘a ﬁe executat întotdeauna sub supravegherea kinetoterapeu tului în bazin sau sal ˘a.
Exerci¸ tii de mobilizare (izometrice) f˘ar˘a înc ˘arcare:
•dindecubit dorsal se efectueaz ˘a repetate ﬂexii ¸ si extensii la nive-lul genunchiului, par alel cu
ﬂexie-extensiela ¸ sold;
•dindecubit ventral seefectueaz ˘a ﬂexie-extensielanivelulgenun-chiului;
•dinpozi¸ tie ¸ sezând : ﬂexie-extensielanivelulgenunchiului;
Toate aceste exerci¸ tii se pot efectua si cu contrarezisten ¸ t˘a gradat˘a, prin interven¸ tia kinetoterapeutului.
Exerci¸ tii de mobilizare cu par¸ tial ˘a înc ˘arcare:
•ﬂexii ¸ siextensiidingenunchi labiciclet ˘aergometric ˘a;
•din pozi¸ tia ¸ sezând sprijinirea ¸ siîmpingereauneimingi ;
Exerci¸ tii de mobilizare cu înc ˘arcare
•la spalier, pe vârful picioarelor, cu mâinile prinzând bare le spalieru-lui, se efectueaz ˘a ﬂexii ¸ si ex-
tensiirepetatelanivelulgenunchilor;
•din pozi¸ tiaghemuitsefac extensiialternativelagenunch i;
56

Mersul, urcatul ¸ si coborâtul sc ˘arilor, urcatul ¸ si coborâtul pe un plan în-
clinat, înotul completeaz ˘a exerci¸ tiile de mobilizare a genunchiului.
Înartroza femuro-patelar ˘a extern ˘ase urm ˘are¸ ste dezvoltarea mm-
ului vast intern, care se opune deplas ˘arii externe a rotulei.
În cazurile de artroz˘a patelo-femural ˘a cu reducerea jocului rotulei , se pot efectua mo-
biliz˘ari pasive ale acesteia (lateral ¸ si vertical) înainte de în ceperea exerci¸ tiilor active.
Devia¸ tiile genunchiului în plan sagital ¸ si frontal const ituie condi¸ tii favorizante pen-
tru dezvoltarea artrozei: în formele cele mai des întâlnite (genu-varum, genu-
valgum) moderate, care nu se opereaz ˘a, reeduca¸ tia poate juca un rol important.
Îngenu-varum : setoniﬁc ˘aplanulmuscularexternalgenunchiului (bicepsfemural ¸ sitensoralfasciei
lata):
•pentrutoniﬁerea mu¸ schiului biceps femural se face ﬂexie asociat ˘a cu rota¸ tie extern ˘a a segmen-
tuluigambiercontrauneirezisten¸ temanuale,alternând e xerci¸ tiiizometricecu izotonice;
•pentrumu¸ schiul tensorul fasciei lata se face ﬂexie a gambei asociat ˘a cu abduc¸ tie-rota¸ tie intern ˘a
a coapsei. În genu-vagnumse urm ˘are¸ stecre¸ sterea for¸ tei planuluimuscularintern (mu¸ s chiicroitor,
semiten-dinos,drept intern,semimembranos).
•mu¸ schiul semimembranos;
•mu¸ schiul semitendinos;
•mu¸ schiul dreptul intern ;
sunt toniﬁa¸ ti concomitent prin ﬂexie-rota¸ tie intern ˘a a gambei contra unei rezis-ten¸ te manuale.
•mu¸ schiul croitor estetoniﬁatprin ﬂexie-rota¸ tieintern ˘aagambeiasociat ˘acu ﬂexie-rota¸ tieextern ˘a
acoapsei.
În gonartrozele înso¸ tite de:
•sinovitecronice;
•hidrartroz ˘arepetate;
•¸ si blocajarticular;
•undesepractic ˘ameniscectomia;
57

se recomand ˘a ca pacientul s ˘a înve¸ te preoperator exerci¸ tiile pe care le va efectua pos toperator:
•contrac¸ tii izometricealecvadricepsului;
•mi¸ sc˘ari alepicioarelor;
•exerci¸ tiirespiratorii;
În ziua I ¸ si a II-a dup ˘a opera¸ tie, se repet ˘a aceste exerci¸ tii.
În ziua a III-a pacientul va efectua exerci¸ tii de ﬂexie-ext ensie ale ge-
nunchiului la marginea patului ¸ si exerci¸ tii izometrice p e cvadriceps.
În ziua a IV-a, a V-a se va putea sprijini pe cârje, va putea fac e ﬂexii ale genunchiului din decu-
bit dorsal sau pe marginea patului ¸ si exerci¸ tii pentru cva driceps contra unei rezisten¸ te progresive.
Exerci¸ tiile descrise mai sus sunt incluse într-o ¸ sedin¸ t ˘a de recuperare kinetic ˘a,
care se poate desf ˘a¸ sura pe o durat ˘a de 30 minute, cu pauz ˘a de 5 minute.
Fiecare set de exerci¸ tii se va repeta de câteva ori (în func¸ tie de toleran¸ ta pacien-
tului la efort ¸ si va respecta întotdeauna principiul progr esivit˘a¸ tii exerci¸ tiului ﬁ-zic.
Programul de recuperare va începe printr-o înc ˘alzire u¸ soar ˘a ¸ si se va termina totdeauna cu ex-
erci¸ tii de relaxare muscular ˘a, relaxarea putându-se ob¸ tine ¸ si prin masaj sau automasa j.
Exerci¸ tiul ﬁzic de relaxare va ﬁ asociat ¸ si cu exerci¸ tii d e respira¸ tie.
La baza gimnasticii respiratorii st ˘a respira¸ tia de tip abdominal, respira¸ tia alter-
nant˘a a câte unui hemitorace, inspir ˘arile profunde sacadate, tusea controlat ˘a.
CAPITOLULIV
DESF˘A¸ SURAREA EXPERIMENTULUI
Experimentul s-a realizat pe un lot de 10 pacien¸ ti interna¸ ti în sec¸ tia de reumatologie a Spi-
talului Jude¸ tean Rm. Vâlcea, în perioada noiembrie 2005 – m ai 2005. S-a luat în con-
siderare ﬁ¸ sa de internare, s-a f ˘acut o anamnez ˘a, un bilan¸ t articular ¸ si muscular, s-au luat
în considerare date ale radiograﬁilor ¸ si s-au f ˘acut observa¸ tii în urma examin ˘arii clinice.
Examenul obiectiv al genunchiului bolnav se face comparati v cu genunchiul s ˘a-n˘atos,din ortostatism ¸ si
decubit.
LA INSPEC ¸ TIA GENUNCHIULUI :
=apreciem reliefurile tendoanelor, proeminen¸ tele muscu lare, fundurile de sac si-noviale, tumefac¸ tiile.
58

•devia¸ tiile axului membrului inferior genu-varum, genu-v algum; din proﬁl se apreciaz ˘a devia¸ tiile
detipgenu recurvatum ¸ sicu 4 timpiai mersului;
•troﬁcitateamusculaturiiposterioareacoapsei ¸ sigambei ;
LA PALPARE :
=urm˘arim temperatura local ˘a;
•prezen¸ ta ¸ soculuirotulian(secomprim ˘asimultanfunduriledesacsino-vialeprinap ˘asareapalmelor
peacestea deasupra ¸ sisubgenunchi,veri-ﬁc ˘am cu indexuldac ˘arotulaplute¸ ste;
•modiﬁcarea pasiv ˘acronico-caudal ˘a ¸ silateral ˘aarotulei;
•interliniaarticular ˘afemurotibial ˘a;
•traiecteleligamentelorlaterale;
•zonadeinser¸ tiea tendoanelormu¸ schilor„labei degâsc ˘a”;
•tonusulmu¸ schilorcvadriceps ¸ si ischiogambieri;
•zonapoplitee(cu pacientulîn decubitventral);
•severiﬁc˘areﬂexul rotulian;
•lanivelsupra ¸ sisubrotuliansefac m ˘asur˘atoricomparativealecircum-erin¸ tei coapsei ¸ si gambei;
•seefectueaz ˘a bilan¸ tulmuscular ¸ siarticular(ﬂexia, extensia);
•bilan¸ tul func¸ tional al mersului, pe teren plat, urcatul ( ﬁind necesar un unghi minim de ﬂexie al
genunchiuluide80o-90o) ¸ si coborâtulsc ˘arilor;
•veriﬁc˘am prezen¸ tahidrartrozei ¸ sihemartrozei.
În cadrul bilan¸ tului articular se pot eviden¸ tia mi¸ sc ˘ari anormale ¸ si laterali-
tate („de sertar”), când sunt afectate structurile ligamen telor învecinate.
Acest examen îl complet ˘am cu rezultatele ob¸ tinute pe baza radiograﬁilor. Dup ˘a ce am
luat la cuno¸ stin¸ t ˘a diagnosticul, am realizat un program de recuperare care a urm ˘arit atin-
gerea obiectivelor care stau la baza recuper ˘arii gonartrozei, ¸ tinând cont de caracteristicile
ﬁec˘arui pacient în parte, în func¸ tie de vârst ˘a, sex, tipul de leziune care a indus gonartroza,
afec¸ tiunile asociate (cardio-vasculare, respiratorii) , de localizare (bilateral ˘a sau unilateral ˘a).
59

To¸ ti pacien¸ tii au acuzat un genunchi dureros, instabil, m obilitate dimin-
uat˘a, iar unii chiar un genunchi deformat prin prezen¸ ta hidrar trozei ¸ si
hemartrozei. De a-ceea programul de recuperare s-a adresat acestui sindrom.
Programul de recuperare a genunchiului cu gonartroz ˘a post-traumatic ˘a a lotului cercetat
cuprinde:
1.Postur˘ari ale genunchiului: postur ˘ari liber ¸ si laber ajutate. Membrul infe-rior se a¸ seaz ˘a extins
pe orizontal ˘a, cu un mic suport sub c ˘alcâie, iar pe genunchi se a¸ seaz ˘a un s˘acule¸ t de nisip.
2.Toniﬁerea mu¸ schilor cvadriceps ¸ si ischiogambieri prin t ehnici de:
•contrac¸ tierepetat ˘a;
•contrac¸ tii relaxare– opunere;
•tehnicidesecven¸ tialitatedeînt ˘arirela20o, 10o, 0oextensie;
3.Se fac mobiliz ˘ari ale articula¸ tiei genunchiului:
•stretchingal mu¸ schilorcvadriceps;
•stretchingal mu¸ schilorischiogambieri;
•tretchingal mu¸ schilortricepssural;
Înaintedeafacemobiliz ˘ari,sefaceunmasajdecirca15min.,pentruaîn-c ˘alziarticula¸ tiagenunchiului.
Dup˘a pauz˘a de 2 – 3 ore, s-au început timp de 30 min exerci¸ tiile ﬁzice te-
rapeutice pentru pacien¸ tii care nu au avut boli cardiovasculare ¸ si d oar 25 min. (cu
o intensitate a efortului sc ˘azut˘a) pentru cei cu cardiopatie ischemic ˘a cronic ˘a.
Exerci¸ tiile ﬁzice care s-au realizat în cadrul acestui pro gram sunt:
Exerci¸ tiul 1 .
Pacientul în decubit ventral . Membrul inferior întins, piciorul în ﬂexie dorsal ˘a, vâr-
ful sprijinit pe pat. Pacientul execut ˘a extensia total ˘a a genunchiului pân ˘a la0o.
Exerci¸ tiul 2.
Pacientul în decubit ventral , membrele inferioare întinse, gamba în afara su-prafe¸ tei
de sprijin. Pacientul execut ˘a extensia genunchiului pân ˘a la maximum, prin atârnarea
liber˘a a gambei la marginea patului obligând genunchiul la ma-xim um de extensie.
Exerci¸ tiul 3.
Pacientul în decubit dorsal , gamba atârn ˘a la marginea patu-
lui. Se execut ˘a ﬂexii ¸ si extensii ale gambei cu propria greutate.
60

Exerci¸ tiul 4.
Pacientul în decubit dorsal , gamba atârn ˘a la marginea patului. Se execut ˘a
ﬂexii ¸ si extensii ale gambei cu greutatea ﬁxat ˘a pe fa¸ ta dorsal ˘a a labei picioru-
lui sau cu rezisten¸ t ˘a opus˘a de Kinetoterapeut în 1/3 inferioar ˘a a gambei.
Exerci¸ tiul 5.
Pacientul în patrupedie . Sprijin pe vârfurile picioarelor ¸ si ridicarea genunchil or de pe
suprafa¸ ta patului pân ˘a la extensia lor complet ˘a, ¸ sezutul se ridic ˘a mult, apoi revenire.
Exerci¸ tiul 6.
Pacientul st˘a cu fa¸ ta spre scara ﬁx ˘a. Se ridic ˘a pe vârful picioarelor cu extensia maxim ˘a a ge-
nunchilor. Apoi se face coborâre pe c ˘alcâie, vârfurile în sus, men¸ ti-nând extensia genunchilo r.
Exerci¸ tiul 7.
Pacientul st˘acufa¸ tasprescaraﬁx ˘a. Îndoaiegenunchiiînsemiﬂexiune,iarapoirevinecuridic arepevâr-
furi.
Exerci¸ tiul 8.
Pacientul în decubit ventral . Execut ˘a exerci¸ tii într-un mon-
taj cu 1/3 scripe¸ ti. Se vor face extensii urmate de ﬂexii.
Exerci¸ tiul 9.
Pacientul în decubit dorsal , cu membrul inferior afectat ridicat în sus la
vertica-l˘a, întins. Pacientul execut ˘a ﬂexia ¸ si extensia membrului inferior afec-
tat din ge-nunchi. Exerci¸ tiul continu ˘a ¸ si cu cel ˘alalt membru inferior la fel.
Exerci¸ tiul 10.
Pacientul execut ˘a semifand ˘ari cu membrul inferior afectat a¸ sezat înainte ¸ si revenir e
în stând cu ridicare pe vârfuri. Exerci¸ tiul continu ˘a, schimbând pozi¸ tia picioarelor.
FI¸ SAGENERAL ˘A A PROGRAMULUIDE RECUPERARE
KINETIC ˘AA PACIENTULUI CUGONARTROZ ˘A
1. DATE PERSONALE :
•sex:
•vârsta:
•în˘al¸ time:
•greutate:
•TA:
61

2. ANTECEDENTE PATOLOGICE :
producerea traumatismului:
3. STAREA DE S ˘AN˘ATATE ACTUAL ˘A:
•diagnosticdeafec¸ tiuneartromiokinetic;
•recomandare dekinetoterapie;
•alteboliasociate: CI,IM,HTA,dureriintenselanivelsegm entafectatïCI¸ sedin¸ tadekinetoterapie;
4. MOTIVE INTERNARE :
1. dureredetipmecanic;
2. redoare matinal ˘a;
3. diﬁcult ˘a¸ tilaurcatulsc ˘arilor ¸ simers;
4. mobilitatearticular ˘aredus˘a.
5. EVALUAREA MOBILIT ˘A¸ TII SEGMENTULUI AFECTAT :
BILAN¸ T ARTICULAR :
•stabilireavalorilorunghiurilorlam ˘asur˘atoareacu goniometrul:
•mi¸ scareadeﬂexie-extensie:
BILAN¸ T MUSCULAR :
testare muscular ˘a:
[1.] for¸ tamm-araînﬂexie: for¸ tamm-areînextensie:
6. STABILIREA OBIECTIVELOR DE RECUPERARE :
1. reducerea durerii ¸ si redoriiprin ﬁzioterapie;
2. preg˘atireapsihologic ˘aapacientuluipentru ¸ sedin¸ tadekinetoterapieprin:
1. 2.∗explica¸ tiidespretehnici ¸ si modalit ˘a¸ tidelucru;
∗câ¸ stigareaîncrederiipacientului;
∗inducereaautosugestiei;
62

3. preg˘atireasegmentuluidecorp afectat pentru efectuarea exerc i¸ tiilorﬁzice derecuperare:
ïmasaj:
-denetezire ¸ sifric¸ tiunepegamb ˘a,coaps˘a, rotul˘a;
-suntcontraindicatefr ˘amânt˘arile ¸ si taponamentul;
4. cre¸ sterea mobilit ˘a¸ tiiarticulare:
•ac¸ tiunepearticula¸ tie: MOBILIZ ˘ARI: telescopare+întinderecapsular ˘a;
•ac¸ tiunepemusculatur ˘a:
•STRETCH- ing pe mm. Cvadriceps, ischigambier,…: contrac ¸ tie izotonic ˘a pân˘a în punctul de
amplitudinemaxim ˘a+for¸ tarea însens inversasegmentuluimobilizat;
5. toniﬁerea musculaturii: ïIZOMETRIE
·contrac¸ tii:
•repetate;
•repetate +relaxare;
•repetate +relaxare+opunere;
·inhibi¸ tieactive:
= ac¸ tiune (contrac¸ tie puternic ˘a) pe antagonistï efect (relaxare) agonist;
6. cre¸ stereavitezei desecven¸ tialitateprin inversarea ntaganist˘a;
7. EVALUARE REZULTATE LA FINAL DE ¸ SEDIN ¸ T ˘A.
8. EVALUARE FINAL ˘A
9. CONCLUZII ¸ SI SUGESTII
LOTUL CERCETAT
SUBIECTUL I:
[1.]B˘arbat, 56 ani, 89 kg, 173 cm, 130/85mmHg; 1984Dg: fractur ˘a cominutiv ˘aderotul ˘a
dr. posttraumatismforteal genunchiului;
63

în 2005 Dg: GONARTROZ ˘A DR. F ˘AR˘A COMPLICA¸ TII
[1.] dureredetipmecanic;
1. 2. 1.•redoare matinal ˘a;
•diﬁcultatelaurcatulsc ˘arilor;
•mobilitatearticular ˘asc˘azut˘a;
[1.] nu prezint ˘a afec¸ tiuni medicale asociate; nu exist ˘a alte afec¸ tiuni articulare supraad ˘augate;
bilan¸ tarticular:
1. 2.•bilan¸ tarticular:
·ﬂexie: 90o
·extensie: deﬁcit 5o
bilan¸ tmuscular;
• •Fischiogambieri =+3
•Fcvadriceps=-4;
[1.] ﬁzioterapie:
1.•Curen¸ ti diadinamici: 15 min;
•Ultrasunete: 20 min/¸ sedin¸ t ˘a;
•Ultrascurte: 15min/¸ sedin¸ t ˘a;
•Ioniz˘ari: 20min/¸ sedin¸ t ˘a;
[1.] psihoterapie: 10 min/¸ sedin¸ t ˘a; masajtimpde10 min/¸ sedin¸ t ˘a(neteziri, fric¸ tiuni);
1. 2. 3.•mobiliz˘arialearticula¸ tieigenunchiului(telescvopare+întind ere=5 min/¸ sedin¸ t ˘a;
64

•stretch-ing mmcvadriceps =15min/¸ sedin¸ t ˘a;
•stretch-ing mmischiogambieri =10 min/¸ sedin¸ t ˘a;
•toniﬁere(izometrie):
•repetate: 5 min/¸ sedin¸ t ˘a;
•cu opunere: 5min/¸ sedin¸ t ˘a;
•inversareantagoni¸ sti: 5min/¸ sedin¸ t ˘a
[1.] pauz ˘a 3 ore; exerci¸ tii ﬁzice terapeutice 30 min/¸ sedin¸ t ˘a; dup ˘a 8 ¸ sedin¸ te zilnice a 90
min/¸ sedin¸ t ˘a(total=720 min):
1. 2. 3.•scaderedoare matinal ˘a;
•durerea diminueaz ˘aînintensitate ¸ sifrecven¸ t ˘aacrizelor;
•mobilitateaarticular ˘acre¸ ste:
–ﬂexia: 90oï 105o;
–extensia: 5oï0o;
Fcvadriceps=-4 ï4;
• •Fischiogambieri =+3 ï 4;
[1.] concluzii:
1.•Pacientul afostmonitorizatpeîntreagadurat ˘aa intern ˘arii;
•TA afostconstant ˘a;
•Nu s-au înregistratincidentedenatur ˘amedical ˘a;
[1.] recomand ˘ari laexternarea dinspital:
65

1.•serecomand ˘ap˘astrarea regulilordeigien ˘aa articula¸ tieigenunchiului;
•sc˘aderea ponderal ˘a;
•gimnastic ˘adeîntre¸ tinerezilnic ˘a;
•mers pejoszilnic4 – 5km.;
SUBIECTUL II
[1.]B˘arbat, 50ani, 78kg, 1,75 cm, TA =120/80mmHg. în1980:
Dg ruptur ˘a de menisc intern al genunchiului drept post traumatism dir ect;
în 2005
Dg: Gonartroz ˘a dreapt ˘a cu hemartroz ˘a, în faz ˘a acut ˘a
[1.]
1. 2. 1.•durere laefort ﬁzic minim;
•dureri lafrig ¸ siumezeal ˘a;
•redoare matinal ˘a;
•mobilitatearticular ˘asc˘azut˘a;
4. nu prezint ˘a afec¸ tiuni medicale asociate
5. bilan¸ t muscular:
Fischiogambierilor =4
Fcvadricepsului=+3
bilan¸ t articular:
ﬂexie =75o
extensie: deﬁcit 7o– 10o;
[1.] ﬁzioterapie:
1.•curen¸ ti diadinamici15 min/¸ sedin¸ t ˘a
•ultrasunete10 min/¸ sedin¸ t ˘a
•ultrascurte5min/¸ sedin¸ t ˘a
66

•b˘ai galvanice20min
[1.] psihoterapie:
5 – 8 min/¸ sedin¸ t ˘a
[1.] masaj timp de 10 min, cu efect asupra cre¸ sterii circula ¸ tiei sângelui ¸ si limfei, cre¸ sterea
schimburilormetabolicetisulare¸ siprinaceastaîmbun ˘at˘a¸ te¸ stefunc¸ tiilemusculare. Masajulîlfacem
zilnic,pentru înc ˘alzire, învedereaexecut ˘ariiexerci¸ tiilorﬁzice.
Se face numai dup ˘a ce hemartroza diminu ˘a ca valum
[1.] mobiliz ˘arialearticula¸ tieigenunchiului(telescopare+întinde re)3 –4 min/¸ sedin¸ t ˘a.
1. 1. 1.•strech-ing mmcvadriceps10min/¸ sedin¸ t ˘a;
•strech-ing ischiogambieri10 min/¸ sedin¸ t ˘a;
•toniﬁere(izometrie):
[a.]contrac¸ tii repetate (se execut ˘a activ mi¸ scarea împotriva unei rezisten¸ te, izotonic
concentric, pân ˘aînpunctulîn carefor¸ tamuscular ˘aîncepes ˘ascad˘a);
în acest punct, se efectueaz ˘a :
[a.] contrac¸ tii izometrice la comanda „men¸ tine (rezist ˘a)” contractor („hold”) – 5
min/¸ sedin¸ t ˘a.
[a.]mi¸ scareactiv ˘a derelaxare –opunere – 5 min/¸ sedin¸ t ˘a
tehnici de inversare a antagoni¸ stilor (I.L.; I.L.O.) prin opunerea de rezisten¸ t ˘a unei con-
trac¸ tii izotonice sau izometrice a antagoni¸ stilor se sti muleaz˘a agoni¸ stii – 5 min/¸ sedin¸ t ˘a
10. pauz ˘a 2 – 3 ore
11. exerci¸ tii ﬁzice terapeutice 30 min/¸ sedin¸ t ˘a
12. dup ˘a 8 ¸ sedin¸ te zilnice a aproximativ 90 minute/¸ sedin¸ t ˘a;
1. (a) 1.•scadeîn intensitateredoarea matinal ˘a;
•scadedurerea dinarticula¸ tieînintensitate;
•cre¸ ste mobilitateaarticular ˘a;
67

Flexia: 75oï 90o
Extensia: recupereaz ˘a deﬁcitul
F.cvadricepsului+3 ï 3
F.ischiogambierilor4 ï +4
13. concluzii: pacientul a fost monitorizat pe întreaga dur at˘a a intern ˘arii;
TA nuasuferit modiﬁc ˘ariîn timpul ¸ sedin¸ telorderecuperare;
14. recomand ˘ari la externarea din spital:
•s˘aevitefrigul ¸ siumezeala;
•s˘anu solicitegenunchiulprin ortostatismprelungit;
•s˘anu întrerup ˘atratamentulmedicamentos(antiinﬂamatoarenesteroidie ne,acetilglucozamin ˘a);
•gimnastic ˘adeîntre¸ tinerezilnic ˘a;
SUBIECTUL III
[1.]B˘arbat, 59ani, 1,65cm, G=75 kg, TA = 140/90mmHg. 1998
Dg: traumatism forte la nivelul genunchiului dr. ligament î ncruci¸ sat anterior rupt – operat;
în 2005
Dg: Gonartroz ˘a dreapt ˘a cu hidrartroz ˘a
[1.]
1. 2. 1.•durere detip mecanic;
•redoare matinal ˘a;
•urcarea sc ˘arilorsepoateface doarajutatdeînso¸ titor;
•nu poateface genuﬂexiuni;
•mobilitatearticular ˘asc˘azut˘a; genunchiinstabil
•prezint˘ahipertensiunearterial ˘adegr. I
5. se eviden¸ tiaz ˘a mi¸ sc ˘ari antero.posterioare „de sertar”
BILAN¸ T ARTICULAR :
•ﬂexie65o
68

•deﬁcit extensie10o
BILAN¸ T MUSCULA r:
•F.ischiogambierilor– 3;
•F.cvadricepsului3;
6. ﬁzioterapie
•C. O.D. – 8 min
•b˘ai galvanice–20 min
•paraﬁn˘a 30 min.
7. Psihoterapie 10 min/¸ sedin¸ t ˘a (doar în primele dou ˘a zile)
8. masaj timp de 10 min;
9.mobiliz ˘ari ale articula¸ tiei genunchiului (telescopare + intinde re) 5 min/¸ sedin¸ t ˘a;
-strech-ing mu¸ schiulcvadriceps10 min/¸ sedin¸ t ˘a
-strech-ingmu¸ schiulischiogambieri10 min/¸ sedin¸ t ˘a
-toniﬁere: -princontrac¸ tiirepetate
-prin mi¸ scareactiv ˘aderelaxare-opunere
-tehnicideinversareaantagoni¸ stilor
10. se face o pauz ˘a de o or ˘a/¸ sedin¸ t˘a
11. se fac exerci¸ tii ﬁzice terapeutice 5 – 10 min (în primele zile) ¸ si
25 min în urm ˘atoarele zile. Nu se va dep ˘a¸ si durata de 30 min/¸ sedin¸ t ˘a
12. durata scade în intensitate alternând perioade f ˘ar˘a durere
•cre¸ ste mobilitateaarticular ˘adela65oï120o
•extensiaebun ˘a;
•F.cvadricepsului3 ï -4
•F.ischiogambierilor-3 ï 4
13. concluzii: pacientul a fost monitorizat pe întreaga dur at˘a a intern ˘arii. Hiperten-
siunea arterial ˘a nu a crescut la valori mai mari, este în continuare de gr.I.
14. recomand ˘ari la externarea din spital:
69

•s˘anu întrerup ˘atratamentulmedicamentos;
•mers pejos1h/zi;
•exerci¸ tiiﬁzicezilnicef ˘ar˘a asolicitaprea multarticula¸ tiagenunchiului;
•igienaortopedic ˘aagenunchiului;
•aseevitamersul peteren accidentat.
SUBIECTUL IV
1.sex feminin, 70 ani, 1,70 cm, 90 kg, TA = 140/90 mmHg.
2. în 1976
Dg. fractur ˘a condilian ˘a femur stg. – operat ˘a.
În 2005
Dg.Gonartroz ˘a bilateral ˘a, f ˘ar˘a complica¸ tii
3. durere de tip mecanic
•redoare matinal ˘a;
•diﬁcultatelamers;
•mobilitateaarticular ˘asc˘azut˘a.;
[1.] nuprezint ˘aafec¸ tiuni cardiovasculare ¸ sirespiratorii BILAN¸ T ARTICULAR :
1. 2.•ﬂexie100o
•extensie,deﬁcit de8o;
BILAN¸ T MUSCULAR :
•F.ischiogambierilor=+3;
•F. cvadricepsului= +3;
6. ﬁzioterapie:
•Curen¸ ti diadinamici15 min/¸ sedin¸ t ˘a
•Ultrasunete20 min/¸ sedin¸ t ˘a
70

•Ioniz˘ari 20 min/¸ sedin¸ t ˘a
7.masaj timp de 15 min (se insist ˘a pe gamb ˘a)
8. mobiliz ˘ari ale articula¸ tiei genunchiului 5 min/¸ sedin¸ t ˘a
•strech-ing almmischiogambieri-10 min/¸ sedin¸ t ˘a;
•strech-ing altrricepsului-sural-10 min/¸ sedin¸ t ˘a;
•strech-ing alischiogambierilor-10min/¸ sedin¸ t ˘a.
Toniﬁereprin:
•contrac¸ tii repetate–5 min/¸ sedin¸ t ˘a;
•mi¸ scarederelaxare –opunere– 5 min/¸ sedin¸ t ˘a;
•tehnicideinversareaantagoni¸ stilor(I.L.; I.L.O.)– 5 mi n/¸ sedin¸ t˘a.
9. pauz˘a 3h
10. exerci¸ tii ﬁzice terapeutice 20 min/¸ sedin¸ t ˘a (datorit˘a obezit˘a¸ tii ¸ si adapt ˘arii deﬁcitare la efort intens).
*dup˘a 10 zile de ¸ sedin¸ te zilnice de hidroterapie am ob¸ tinut:
∗ameliorarearedorii matinale(dureaz ˘a maipu¸ tin);
∗recuperarea instabilit ˘a¸ tiigenunchiului;
∗poates˘aurce ¸ sis ˘acoboaresc ˘arilef˘ar˘a dureri.
Flexia100ï120o
Extensia are un deﬁcit pe ultimele 3o
F. cvadricepsului: +3 ï -4
F. ischiogambierilor: +3 ï +4
12. Concluzii: pacientul nu a suferit alte modiﬁc ˘ari ale aparatului locomotor pe timpul exer-
ci¸ tiilor ﬁzice terapeutice (luxa¸ tii, subluxa¸ tii, criz e de cardiopatie ischemic ˘a datorit˘a efortului, etc)
13. Recomand ˘ari:
•un regimalimentaradecvat,în vedereasc ˘aderii ponderale;
•mers 2 –3 kmzilnic;
71

•evitareastatuluiîn picioaretimpîndelungat;
•se recomand ˘a de asemenea mers în sta¸ tiuni cu proﬁl antireumatic în vede rea folosirii n ˘amoloter-
apiei ¸ sihidrokinetoterapiei;
SUBIECTUL V
[1.]B˘arbat, 54ani, 1,70cm, 70 kg, TA =140/90mmHg Diagnostic:
în 1986:
Dg:Traumatism prin ligament încruci¸ sat rupt la nivelul ge nunchiului stâng – operat.
în 2005:
Dg.: Gonartroz ˘a stâng ˘a.
[1.] dureri detipmecanic:
1. 2. 1.•instabilitateagenunchiului;
•mobilitatearticular ˘asc˘azut˘a;
[1.] nuprezint ˘aalteafec¸ tiuni bilan¸ tarticular: -ﬂexie90o
– deﬁcit de extensie 7o
bilan¸ t muscular: – F. ischiogambierilor= +3
[A.] cvadricepsului= 3
6. ﬁzioterapie:
1. 2. 1.–curen¸ ti diadinamici15 min.
–b˘ai galvanice20min
–paraﬁn˘a 30 min
7. Psihoterapie 10 min/¸ sedin¸ t ˘a
8. masaj timp de 10 minute
9. mobiliz ˘ari ale articula¸ tiei genunchiului (întindere) 5 min/¸ sed in¸ t˘a
–strech-ingmmcvadriceps 10min/¸ sedin¸ t ˘a;
72

–strech-ingmmischiogambieri5 min/¸ sedin¸ t ˘a;
–strech-ingmmtriceps sural 5min/¸ sedin¸ t ˘a
Se va face toniﬁere a mu¸ schilor prin:
–contrac¸ tiirepetate;
–mi¸ scareactiv ˘aderelaxare-opunere;
–tehnicideinversareaantagoni¸ stilor.
Se vaface o pauz ˘ade2 hpentru relaxare.
• •Se facexerci¸ tiiﬁziceterapeutice30 min/zilnic;
•sevaob¸ tine:
•o sc˘adere adureriiîn intensitate;
•cre¸ ste mobilitateaarticular ˘adela90– 130o
•extensiaare doarundeﬁcit de4o
F. cvadricepsului +3 ï +4;
F. ischiogambierilor 3 ï +4;
13. Pacientul nu a suferit crize cardio-respiratorii ¸ si ni ci alte leziuni pe parcursul efectu ˘arii exerci¸ tiilor.
14. Recomand ˘ari al externarea din spital:
•s˘a p˘astreze instruc¸ tiunile legate de igiena genunchiului (ev itarea ortostatismului ¸ si mersului pre-
lungit);
•s˘aevitep˘astrarea aceleia¸ si pozi¸ tiiagenunchiuluitimpîndelung at;
•s˘acontinueexerci¸ tiileﬁziceterapeutice ¸ si ladomiciliu timpde45min/zi;
73

PREZENTAREA LOTULUI MARTOR
SUBIECTUL I
[1.] Sex masculin, 70 ani, 1,70 cm, 70 kg, TA = 160/110 mmHg. Di agnostic: Gonartroz ˘a
bilateral˘acompensat ˘a,cutulbur ˘arifunc¸ tionale. Internare11zile. prezint ˘ahipertensiunearterial ˘a
stadiulII, (TA 160/110mmHg) BILAN¸ T ARTICULAR : ﬂexie95o
extensie deﬁcit 10o
BILAN¸ T MUSCULAR : for¸ tacvadricepsului=-3;
for¸ taischiogambierilor=+4;
5. Fizioterapie:
1. 2. 3. 4.•ioniz˘ari –200 min,
•C.D.D. 80 min,ultrasunete200min,masaj100 min/11zile.
–tratament medicamentos: Ketanol,Mydocalm,Piafen pentru înl˘aturareadurerii. Se folosesc
medicamentehipotensoare,betablocante.
–tratamentprin kinetoterapie;
6. Dup ˘a cele 11 zile de tratament scade: redoarea matinal ˘a ¸ si durerea diminu ˘a în intensitate
¸ si frecven¸ t ˘a a crizelor, dar for¸ ta mu¸ schilor cvadriceps ¸ si a is-chio gambierilor se îmbun ˘at˘a¸ te¸ ste:
-cvadriceps=+4;
-ischiogambierii=+4;
Deﬁcitul deﬂexieextensieserecupereaz ˘a: -ﬂexia130o
-extensia2o
TA r˘amâne tot în stadiul II, îns ˘a nu sufer ˘a cre¸ steri ale valorilor datorit ˘a medicamenta¸ tiei adecvate.
7. recomand ˘ari:
•pacientultrebuies ˘acontinuemedicamenta¸ tia;
•serecomand ˘amersulzilnicsaude3 ori/s ˘apt˘amân˘acu odurat ˘ade20 min.;
•bicicletaergonomic ˘asau covorulrulant(dac ˘a semaiaﬂ ˘a încentrul dereumatologie);
•evitareafrigului ¸ siaumezelii;
74

SUBIECTUL II
1. Sex feminin, 59 ani, 1,60 cm, 80 kg, TA 120/90 mmHg.
2. Diagnostic: Gonartroz ˘a bilateral ˘a, cu tulbur ˘ari func¸ tionale
3. Boli asociate: – coxartroz ˘a stâng ˘a decompensat ˘a, obezitate gradul II
4. Bilan¸ t articular: ﬂexie65o
extensie10o
Bilan¸ t muscular For¸ tacvadricepsului3;
For¸ taischiogambierilor-3;
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –
5. Fizioterapie -Ionizare 200 min
-Curen¸ ti diadinamici80 min
-Ultrasunete120 min peo durat ˘ade
– masaj100min 12zile(internare)
Tratament medicamentos: antiinﬂamatoare, antialgice, mi orelaxante: Indometacin, Piafen, Diclofenac,
Famotidin ˘a.
-For¸ tacvadricepsului-4;
-Ischiogambieri+4;
-Flexia105o
-Extensia1o
Tratament kinetoterapeutic
6. Concluzii:
•Durerea ¸ si redoarea matinal ˘a scad în intensitate ¸ si frecven¸ t ˘a, instabi-litatea enunchiului nu este
recuperat ˘a;
•Greutateacorporal ˘aasc˘azutcu4kg,darobezitateaesteprezent ˘aîncontinuare, ¸ schiop ˘atareamem-
bruluiinferiorafectat decoxartroz ˘a ¸ sigonartroz ˘anuestediminuat ˘a;
7. Recomand ˘ari:
·continuareatratamentuluimedicamentos;
·igienagenunchiului;
·evitareapantoﬁlorcu toc;
75

·sc˘aderea îngreutate;
·evitareastatuluiînpicioaretimpîndelungat;
·evitareamersuluipeteren accidentat;
SUBIECTUL III
[1.]Sex masculin, 52ani, 1,74cm, 70 kg, TA = 130/85mmHg. Diagnostic:
Gonartroz ˘a bilateral ˘a, de cauz ˘a reumatismal ˘a, internare 14 zile.
[1.] prezint ˘acardiopatieischemic ˘acronic˘a dureroas ˘aBILAN¸ T ARTICULAR : -ﬂexie10o
-extensie deﬁcit de 10o
BILAN¸ T MUSCULAR : -For¸ tacvadricepsului+3
-For¸ taischiogambierilor+3
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –5. ﬁzioterapie: inﬁ ltra¸ tii paravertebrale lombare (L2)
1. 2. 1. 2.·CDS –160 min
·b˘ai galvanice– 200min.
·Ultrasunete– 60min pedurat ˘a o durat ˘a
·paraﬁn˘a –200 min de14 zile
·MDE– 160min
·masaj– 100min
Tratament medicamentos: papaverin ˘a, Dexametazon ˘a, Distonocalm
Tratament Kinetoterapeutic
[1.] Concluzii:
1.–durerea estepu¸ tinameliorat ˘a;
–mobilitatearticular ˘asc˘azut˘a;
–seindic˘atratament medicamentosîn continuare;
76

–for¸ tacvadricepsului+4;
–for¸ taischiogambierilor-4;
–ﬂexia120o
–extensia0o
7. Recomand ˘ari:
•respectarea unuiregimalimentarpentru aevitacre¸ sterea îngreutate;
•abandonarea fumatului(pentru cardiopatieischemic ˘acronic˘a);
•mersul pe jos 2 – 3 km/zilnic; nu se recomand ˘a alerg˘ari ¸ si urcarea sc ˘arilor (acolo unde sunt multe
etaje)datorit ˘apre-zen¸ tei gonartrozei;
•se recomand ˘a examenul clinic ¸ si func¸ tional periodic, inclusiv EKG,d atorit˘a prezen¸ tei cardiopatiei
ischemice.
SUBIECTUL IV
[1.]Sexfeminin,vârsta69ani,1,80cm,85kg,TA140/90mmHg. Diagnostic: gonartroz ˘a
stâng˘a. Boliasociate: spondiloz ˘alombar˘a. -prezint ˘adurerilanivelulcoloaneidorso-lombare;
– prezint ˘a dureri de tip mecanic la nivelul genunchiului, cu limitare a dureroas ˘a a ﬂexiei.
ï·BILAN¸ T ARTICULAR : limitareaﬂexiei 90o
ï·BILAN¸ T MUSCULAR : For¸ tacvadricepsului+3;
For¸ taischiogambierilor+3;
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–5. ﬁzioterapie: -Io niz˘ari –200 min.
-Undescurte– 200min durata=10 zile,zilnic
-Ultrasunete– 90 min
-masaj –100 min
Tratamentmedicamentos: antialgice ¸ siantiinﬂamatoare: Piafen, Famotidina,Clorzonazon ˘a,Mydocalm.
Tratamentkinetoterapeutic
6. Concluzii: În urma tratamentului se amelioreaz ˘a durerile la nivelul coloanei
lombare ¸ si la nivelul genunchiului (la nivelul coloanei nu mai are dureri noaptea),
ﬂexia se amelioreaz ˘a doar cu 10o. for¸ ta mu¸ schilor extensori ¸ si ﬂexori este de 4
7. Recomand ˘ari:
77

1. 2. 3. 4.•tratamentulmedicamentossecontinu ˘a;
•evitareaefortuluiﬁzic;
•s˘aseevitec ˘arareagreut ˘a¸ tilormari,pentruanusolicitaarticula¸ tiagenunchiul ui,darniciarticula¸ tiile
coloanei;
•evitareafrigului ¸ siumezelii;
•regimalimentar,pentru înl ˘aturareainstal ˘ariiobezit ˘a¸ tii;
•evitareastatuluiîn ortostatismtimpîndelungat.
SUBIECTUL V
[1.]Sexmasculin,55ani,1,80cm,90kg,TA130/80mmHg. Diagnostic: gonartroz ˘astâng˘a,
prezint˘a tulbur˘ari de static ˘a ¸ si mers. Boli asociate: cardiopatie ischemic ˘a cronic˘a dureroas ˘a;
BILAN¸ T ARTICULAR : limitareaﬂexiei la95o
limitarea extensiei la 8o
BILAN¸ T MUSCULAR : -For¸ tacvadricepsului=3;
-For¸ taischiogambierilor=3;
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData–5.Fizioterapie: ïC uren¸ tidiadinamici–160 min
ïB˘ai galvanice–200 min
ïUltrascurte– 60 min timpde11 zile
ïUltrasunete– 100min consecutiv
ïMDF–160 min
ïMasaj –100 min
Tratament medicamentos: Zymogen, Piracetam.
Tratament kinetoterapeutic
6. Concluzii: Durerile în zona genunchiului sunt mai pu¸ tin frecvente, instabilitatea genunchiu-
lui prezint ˘a amelior ˘ari, mersul este în continuare afectat; TA nu cre¸ ste pe timp ul celor 11 zile
-For¸ tacvadricepsuluicre¸ ste -4
-For¸ taischiogambierilorcre¸ ste +4
7. Recomand ˘ari:
78

1. 2. 3. 4.•mers pejoszilnic4 – 5km;
•serecomand ˘ap˘astrarea regulilordeigien ˘aa articula¸ tieigenunchiului;
•s˘aseevitefumatul;
•regimalimentar ¸ si s ˘aseevitesarea;
•serecomand ˘acontrol,TA odat ˘apean;
•dozarea efortuluiﬁzic;
•diminea¸ ta,latrezireserecomand ˘acâtevaexerci¸ tiideﬂexie-extensieagenunchiului,pent ruacom-
bateredoarea matinal ˘a.
PROGRAMULDERECUPERARE
ALLOTULUI MARTOR
Acest program a urm ˘arit acelea¸ si etape ca ¸ si la lotul de cercetat, adic ˘a întâi s-a f ˘a-
cut diagnosticare (date clinice ¸ si paraclinice), s-au sta bilit obiectivele de re-cuperat în go-
nartroz˘a ¸ si în func¸ tie de aceste date s-a constituit un tratament k inetoterapeutic adecvat.
Tratamentul medicamentos a constat în antiinﬂamatoare nesteroodiene, corticosteroizi ¸ si anti algic.
S-a folosit: Aspirin ˘a, Paduden , Indometacin, Voltaren, Fenilbutazon ˘a, Panadol, Efer-
algan, Algocalmin, Analgin, Piroxicam, Cortizon, Hidroco rtizon, Predniso-lon.
Tratamentul medicamentos va dura 2 – 3 s ˘apt˘amâni, se vor administra 2 – 4
tablete pe zi. Nu se recomand ˘a utilizarea concomitent ˘a a mai multor produse.
Efecte adverse sistemice sunt rar întâlnite.
Se vor utiliza de asemenea ¸ si miorelaxante cu ajutorul c ˘arora se ob¸ tine relaxarea muscular ˘a.
Se utilizeaz ˘a: Cloraxazon,(1-2 comprimate de 3 – 4 ori/zi) asociat cu Par aceta-
mol sau Aspirin ˘a; Mydocalm (1 drajeu de 3 ori/zi), se începe cu doz ˘a mic˘a.
Înurm˘atorultabelvaﬁprezentat tratamentulprinelectroterapie ¸ siformadeenergieelectric ˘autilizate:
Tipde energieModalitatede aplicareIndica¸ tiiDurata / nr. aplica¸ ti-
ilor
1. Curent galvanic
(curent continuu)-galvanizaresimpl ˘a
-b˘ai galvanice
bicelulare, celulare
-galvanizarecusolu¸ tii
electrolitice•afec¸ tiuni
reumatismale;-afec¸ tiuni acute 30 min
(8-10 ¸ sed/zi)
-afec¸ siuni cronice 10-
15-20 min/zi79

2. Curen¸ ti de joas ˘a
frecven¸ t˘a (curent alter-
nativ)-curen¸ ti diadinamici
(CMF, DF, PPL, PS,
RS)•întinderi mus-
culare;
•redori articu-
lare;
•artrite;
•anchiloze.4-8 min, 2 ore/zi, 6-10
¸ sedin¸ te, pauz ˘a 10 zile,
în afec¸ tiuniacute
3. Curen¸ tidefrecven¸ t ˘a
medie-curen¸ ti interferen¸ tiali•st˘ari pos-
traumatice;
•artrite;
•artroze;15-20 min, 6-8 ¸ sed-
in¸ te/zilnic
4. Curen¸ ti de înalt ˘a
frecven¸ t˘a-undescurte
-microunde
-ultrasunete•afec¸ tiuni
reumatismale
degenerative;3-5 minzilnicîn
afec¸ tiuni acute.
20-30 minzilnic,în
afec¸ tiuni cronice.
5. Radia¸ tii infraro¸ sii -lampaSolux•afec¸ tiuni
reumatismale
degenerative;4-10 min/zi, 10-12 ¸ sed-
in¸ te
80

6. Raze ultraviolete•artroze;
•afec¸ tiuni in-
ﬂamatorii ¸ si
posttraumat-
ice;4-6 min/zi, 10-12 ¸ sed-
in¸ te
Programul de recuperare kinetic care s-a f ˘acut concomitent cu tratamentul medicamen-
tos ¸ si electroterapeutic a avut loc zilnic (5 zile/s ˘apt˘amân˘a) ¸ sia început prin masaj
pentru a preg ˘ati structurile moi periatriculare pentru diferite-le tip uri de exerci¸ tii.
S-a continuat cu mobiliz ˘ari pasive ¸ si apoi mobiliz ˘ari active ale articula¸ tiei ge-nunchiului,s-
au f˘acut exerci¸ tii de TONIFIERE MUSCULAR ˘A(în special pentru mm.cvadriceps).
Prin contrac¸ tie izometric ˘a:
Pacientul în decubit dorsal sau ¸ sezând , piciorul este în ﬂexie dorsal ˘a, iar c˘alcâiul apas ˘a puternic, ca ¸ si
cumarîmpingeunzidimaginaraﬂatesubplante,ceeacedeter min˘aocontrac¸ tieizometric ˘aamu¸ schiului
cvadriceps ; se men¸ tine aceast ˘a stare de contrac¸ tie 6 secunde, apoi se relaxeaz ˘a 3 minute. Exerci¸ tiul se
va repeta de 5 ori. Genunchiulva ﬁ ﬂectat la diferiteunghiur i de ﬂexie (pân ˘a la 50o) în faza de pornire.
– stretchingul mu¸ schilor ischiogambieri . Este indicat un stretching static prelugit ¸ si mobiliz ˘ari po-
sive la care se adaug ˘a ¸ si alte tehnici de facilitare pro-prioceptiv ˘a (inhibi¸ tia reciproc ˘a a antagoni¸ stilor);
-Pacientul în decubit ventral , cu glezna sprijinit ˘a pe un s ˘acule¸ t, astfel în-
cât genunchiul s ˘a ﬁe ﬂectat la 15-20o, încearc ˘a s˘a extind ˘a genunchiul con-
tra unei rezisten¸ te opuse de mâna kinetoterapeutului plas at˘a în fosa poplitee.
– stretchingul mu¸ schilor gastroenemieni (din tricepsul sural) se execut ˘a prin so-
licitarea ridic ˘arii pe vârfuri ¸ si p ˘astrarea acestei pozi¸ tii 5-6 secunde, cu re-venire
lent˘a. Aceste exerci¸ tii au fost completate de exerci¸ tiile în lan¸ t cinematic închis :
-Pacientul în pozi¸ tie ortostatic ˘a de mers , cu piciorul s ˘an˘atos anterior ce-luilalt, cel bol-
nav ﬂectat la 30o, i se solicit ˘a pacientului s ˘a contracte cvadriceps-ul ¸ si s ˘a men¸ tin ˘a starea
de contrac¸ tie timp de 8-10 secunde, timp în care piciorul es te deplasat în supina¸ tie (inver-
sie) lent˘a cu revenire în prona¸ tie (revenire pozi¸ tia de start). Exe rci¸ tiul se repet ˘a de 5 ori,
f˘ar˘a a ridica piciorul de pe sol , apoi întin-de genunchiul, repe tând de 3 ori exerci¸ tiul.
– Exerci¸ tii de coborâre a sc ˘arilor; coborârea se începe cu piciorul s ˘an˘atos, cel afec-
tat r˘amânând în sprijin pe treapta superioar ˘a, apoi înclin ˘a u¸ sor trunchiul posterior, timp
în care se realizeaz ˘a controlul excentric/concentric al mu¸ schiului cvadrice psului mem-
81

brului afectat; aduce piciorul lâng ˘a cel s ˘an˘atos; dup ˘a mai multe repet ˘ari, se va ex-
ersa coborârea treapt ˘a cu treapt ˘a, ini¸ tierea f ˘acându-se tot cu membrul inferior s ˘an˘atos.
– Exerci¸ tii pentru mu¸ schii ischiogambieri . Pacientul în ortostatism, cu genunchii ex-
tin¸ si. I se cere pacientului s ˘a fac˘a genuﬂexiuni cu ﬂexie de 30o. Apoi i se cere s ˘a
fac˘a genuﬂexiuni cu ﬂexie de 30odar din pozi¸ tia ortostatism cu genunchii ﬂecta¸ ti la 90o.
În faza ﬁnal ˘a a programului de recuperare se vor face exerci¸ tii globale de reed-
ucare a abilit ˘a¸ tii ¸ si coordon ˘arii la mers; exerci¸ tii de mers cu supravegherea per-
manent˘a a fazelor de mers ¸ si a pozi¸ tiei genunchiului în cursul ace stora.
¸ Sedin¸ ta de recuperare a durat 40 minute, în cadrul c ˘areia ﬁecare set de exerci¸ tii s-a f ˘a-
cut de 5 ori. Exerci¸ tiile au fost intercalate cu pauze de rel axare de 10 minu-te.
Exerci¸ tiile s-au f ˘acut din decubit ventral, decubit dorsal, din stând cu fa¸ ta la scara ﬁx ˘a, din ¸ sezând. Ele
au constat ﬁe din ﬂexii ale genunchiului în (faza ini¸ tial ˘a) ¸ si s˘a se ajung ˘a la extensia acestora în (ﬂexia
ﬁnal˘a),ﬁe s-a plecat din pozi¸ tia cu genunchii extin¸ si ¸ si s-a a juns la executarea ﬂexiei genunchilor la
diferite grade de ﬂexie. La acestea s-au ad ˘augat rotiri ample cu picioarele într-un sens ¸ si în sens opu s.
¸ Sedin¸ ta se va termina cu exerci¸ tii de relaxare muscular ˘a ¸ si masaj.
ASPECTE CLINICEALE BOLNAVILOR
LUA¸ TI ÎN STUDIU
Nr. decazuri 50-59ani 60-70ani
For¸ ta mu¸ schi
cvadriceps5B, 3F,F = +3
1B, F =-3
1B, F =-46B, 1F 2F,1B
For¸ ta mu¸ schi is-
chiogambieri3B, 2F,F = +3
2B, F =-3
2B, F =+46B, 1F 2F,1B
Nr. de cazuri Tipul gonartrozei
82

Gonartroz ˘a pri-
mar˘a3B, 2F Bilateral2B, 1F
Unilateral ˘a1B, 1F
Gonartroz ˘a secun-
dar˘a4B, 1FBilateral ˘a1F
Unilateral ˘a4B
Total 7B, 3F Bilateral ˘a2B, 2F
Unilateral ˘a5B, 1F
Nr. decazuri Vârsta
50-59ani 60-70ani
B˘arba¸ ti7B6B 1B
Femei 3F 1F 2F
Total 10subiec¸ ti 7 subiec¸ ti 3 subiec¸ ti
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –
Gonartroza primar˘a
For¸ t˘amuscular ˘a Valoriledeﬂexie, extensie
Subiect 1 Fazaini¸ tial ˘aFaza
ﬁnal˘aFaza ini¸ tial ˘a Faza ﬁnal ˘a
mmcvadriceps-3 +4 extensie,deﬁcit 10oDeﬁcit dorsalde2o
83

mmischiogambieri+4 +4 ﬂexie95o130o
Subiect 2 mmcvadriceps3 -4 extensie,deﬁcit 10oDeﬁcit dorsal1o
mmischiogambieri-3 +4 ﬂexie65o105o
Subiect 3 mmcvadriceps+3 +4 extensie,deﬁcit 10o0o
mmischiogambieri+3 +4 ﬂexie100o120o
Subiect 4 mmcvadriceps+3 4 extensie,deﬁcit 4oDeﬁcit ext. 1o
mmischiogambieri+3 4 ﬂexie90o100o
Subiect 5 mmcvadriceps3 -4 extensie,deﬁcit 8oDeﬁcit 2o
mmischiogambieri3 -4 ﬂexie90o120o
Gonartroza secundar ˘a
For¸ t˘amuscular ˘a Valoriledeﬂexie, extensie
Subiect 1 Fazaini¸ tial ˘aFaza
ﬁnal˘aFaza ini¸ tial ˘a Faza ﬁnal ˘a
mmcvadriceps-4 4 extensie,deﬁcit 5o0o
mmischiogambieri+3 4 ﬂexie90o105o
Subiect 2 mmcvadriceps-3 3 extensie,deﬁcit7-10o0o
mmischiogambieri4 +4 ﬂexie75o90o
Subiect 3 mmcvadriceps+3 -4 Extensie,deﬁcit 10o0o
mmischiogambieri-3 +4 ﬂexie65o120o
84

Subiect 4 mmcvadriceps+3 -4 extensie,deﬁcit 8oDeﬁcit de3o
mmischiogambieri+3 +4 ﬂexie100o120o
Subiect 5 mmcvadriceps+3 +4 extensie,deﬁcit 7oDeﬁcit 4o
mmischiogambieri3 +4 ﬂexie90o130o
REZULTATE ¸ SI DISCU¸ TII
În urma studiului efectuat pe cele dou ˘a loturi, am încercat s ˘a ob¸ tin
o recuperare cât mai rapid ˘a a mobilit ˘a¸ tii articulare, a mersului.
¸ Stim c˘a mersul dureros are perturbat mai ales ritmul decât aspectu l. Aceast ˘a per-turbare este dat ˘a
de transferul rapid al greut ˘a¸ tii corpului de pe membrul inferior dureros pe cel s ˘an˘atos. Dac ˘a
durerea este foarte mare se merge cu ¸ soldul, genun-chiul ¸ s i piciorul ﬂectate, se pune u¸ sor pi-
ciorul pe p ˘amânt ¸ si se ¸ top ˘aie repede pe cel ˘alalt picior. În general mersul patologic se datore-
az˘a inegalit ˘a¸ tii membrelor inferioare, limit ˘arii mobilit ˘a¸ tii articulare ¸ si instabilit ˘a¸ tii articulare.
Deci recuperarea a urm ˘arit în primul rând ameliorarea limit ˘arii mobilit ˘a¸ tii ¸ si instabil-
it˘a¸ tii articulare. De¸ si programul de kinetoterapie s-a f ˘acut zilnic ¸ si a fost completat de
tratament medicamentos, electroterapie, masaj ¸ si terapi e ocupa¸ tional ˘a, în ﬁnal, cea mai
mare parte a pacien¸ tilor r ˘amân în continuare sub tratament kinetoterapeutic recuper ator.
Durata ¸ sedin¸ tei de recuperare a crescut progresiv, de la 1 0-15 min – la 30 min ¸ si chiar o or ˘a.
Durata ¸ sedin¸ tei de recuperare a¸ tinut cont ¸ si de solicit area aparatului respirator ¸ si de bolnavii sedentari.
¸ Sedin¸ ta de kinetoterapie a fost f ˘acut˘a cu intervale de pauz ˘a pentru a ﬁ mai bine tolerat ˘a de bolnav.
Frecven¸ ta antrenamentului a fost de 5 ¸ sedin¸ te pe s ˘apt˘amân˘a.
Am demonstrat c ˘a intervalele de odihn ˘a de 2-3 minute între exerci¸ tiile ﬁzice terapeu-
tice scade semniﬁcativ oboseala muscular ˘a ¸ si cre¸ ste aderen¸ ta bolnavului la antrena-
ment. De asemenea face s ˘a dispar˘a teama bolnavului de eventualele complica¸ tii, team ˘a
derivat˘a din apari¸ tia senza¸ tiei de epuizare, frecvent ˘a în cazul efortului continuu.
Am constatat c ˘a exerci¸ tiile din timpul programului de kinetoterapie ca ¸ si metodologia antre-
namentului trebuie schimbate la o perioad ˘a de timp, deoarece folosirea unui anumit tip de
antrenament obose¸ ste bolnavul, prin monotonie, face s ˘a scad˘a interesul ¸ si aderen¸ ta aces-
tuia la antrenament,ca ¸ si starea de bine pe care acesta treb uie s˘a o produc ˘a bolnavului.
Am utiliza efort izotonic în faza de înc ˘alzire ¸ si faza de revenire în cadrul ¸ sedin¸ tei de kinetote r-
apie, iar în cursul acesteia am folosit efort izometric care cre¸ ste ca-pacitatea de efort a bolnavului.
85

Exerci¸ tiile au avut ca scop în primul rând dezvoltarea mobi lit˘a¸ tii articulare ¸ si dez-
voltarea for¸ tei musculare a mu¸ schilor hipotroﬁa¸ ti. S-a ar˘atat c˘a contrac¸ tiile de mini-
mum 1/3 din for¸ ta maxim ˘a ¸ si o durat ˘a de 6 secunde duc la m ˘arirea for¸ tei musculare.
Men¸ tinereaîndelungat ˘aatensiuniiînmu¸ schiestefactorulcarestimuleaz ˘acelmaimultdezvoltareafor¸ tei.
Rezultate optime se ob¸ tin cu o intensitate a contrac¸ tiei d e minimum 75% din for¸ ta maxim ˘a
¸ si o durat ˘a de 6-12 secunde. Este important ca executarea diferitelor exerci¸ tii ¸ si îndeosebi a
celor pentru dezvoltarea for¸ tei, s ˘a ﬁe coordonat ˘a cu respira¸ tia, evitându-se blocarea acesteia.
Al˘aturi de dezvoltarea for¸ tei musculare este necesar s ˘a se antreneze ¸ si rezisten¸ ta grupelor muscu-
lare care vor ﬁ mai mult solicitate în efortul profesional al unor bolnavi, prin contrac¸ tii musculare
repetate timp îndelungat. Antrenarea rezisten¸ tei muscul are se poate face prin contrac¸ tii musculare di-
namice, ritmice, cu intensitate moderat ˘a ¸ si num˘ar mare de repet ˘ari; 20-50-100 repet ˘ari consecutive.
Alegerea exerci¸ tiilor de gimnastic ˘a medical ˘a trebuie s ˘a ¸ tin˘a seama de preg ˘atirea bol-
navului pentru efortul profesional ¸ si de prezen¸ ta eventu al˘a a altor afec¸ tiuni asociate.
CAPITOLUL V
CONCLUZII ¸ SI PROPUNERI
Traumatismul¸ si„boalapostraumatic ˘a”(gonartroza)afecteaz ˘atoatevârstele,cuprec ˘aderepentruvârstele
active.
Cauzele cele mai des întâlnite sunt traumatismele rutiere ¸ si cele de munc ˘a. Pierderile de zile
de munc ˘a prin sechele postraumatice au ajuns pe locul II în lis-ta ca uzelor de incapacitate de
munc˘a. De aceea în ultimii ani au ap ˘arut tehnici ¸ si metode noi, mai adecvate pentru recuper-
area func¸ tional ˘a a sechelelor l ˘asate de traumatisme, pentru a împiedica evolu¸ tia lor spre artroze.
În majoritatea cazurilor eﬁcien¸ ta acestei asisten¸ te est e foarte bun ˘a, ref˘acând capaci-
tatea func¸ tional ˘a, iar de cele mai multe ori ¸ si pe cea de munc ˘a a acestor suferinzi.
Exist˘a o anumit ˘aparticularitate a abord ˘arii asisten¸ tei de recuperare la un posttraumaticîn compa ra¸ tie cu
acela¸ si gen de asisten¸ t ˘a a bolnavului cronic cu deﬁcit func¸ tional. Într-o boal ˘a cronic˘a asisten¸ ta de re-
cuperare se împlete¸ ste strâns cu regulile de proﬁlaxie sec undar˘a neputându-se separa într-o „vindecare”
a bolii, cronice. Sechela postraumatic ˘a are deseori ¸ sansa s ˘a se vindece complet complet, iar deﬁci-
tul func¸ tional determinat de ea s ˘a poat˘a ﬁ recuperat total.Deci, asisten¸ ta de recuperare a sechel arului
postraumatic trebuie organizat ˘a intensiv ¸ si conti-nuu pân ˘a la realizarea rezolv ˘arii deﬁcitului instalat.
86

Imposibilitatearezolv ˘arii acestui deﬁcit sau doarrezolvarea par¸ tial ˘adenot˘aexisten¸ tauneisechele grave,
iar asisten¸ ta medical ˘a se va adresa eventualelor boli (artroze), ce apar secundar acestor traumatisme.
Din datele ¸ si observa¸ tiile capitolelor precedente se des prind urm ˘atoarele con-cluzii
1. vârsta pacien¸ tilor studia¸ ti a fost cuprins ˘a între 52 ¸ si 70 ani.
2. tuturor pacien¸ tilor li s-a aplicat un tratament adecvat ﬁzical-kinetic de recuperare.
3. exerci¸ tiile de toniﬁere ale cvadricepsului ¸ si de stret ch-
ing a musculaturii con-tracturate au fost foarte important e.
4. exerci¸ tiile au fost f ˘acute progresiv ¸ si au beneﬁciat de
metode ajut ˘atoare (elec-troterapie antialgic ˘a ¸ si decontracturant ˘a).
5. pacien¸ tii au fost înv ˘a¸ ta¸ ti s ˘a respecte „igiena genunchiu-
lui”, care reprezint ˘a un prim pas în recuperarea gonartrozei.
6. la persoanele care au suferit un traumatism la nivelul gen unchiului (rezol-
vat ortopedic sau chirurgical) apari¸ tia gonartrozei secu ndare are loc în timp scurt;
7. în evolu¸ tia gonartrozei secundare, apari¸ tia complica ¸ tiilor se produce repede, în com-
para¸ tie cu gonartroza esen¸ tial ˘a (boal˘a degenerativ ˘a ce înso¸ te¸ ste înaintarea în vârst ˘a);
8. vârstnicii cu gonartroz ˘a au nevoie de recuperare mai mult decât cei tineri;
9. rezultatele ob¸ tinute în urma aplic ˘arii kinetoterapiei sunt mai bune la tineri, de-cât la b ˘atrâni
(asta îns ˘a ¸ si în func¸ tie de cauzele ¸ si complica¸ tiile care au dus la instalarea gonartrozei);
10. s-a observat o recuperare mai eﬁcient ˘a la b ˘arba¸ ti decât la femei;
11. în urma evalu ˘arii subiec¸ tilor cu gonartroz ˘a s-a constatat c ˘a cei care au f ˘a-
cut kinetoterapie asociat ˘a cu electroﬁzioterapie au ob¸ tinut rezultate mult mai sa-
tisf˘ac˘atoare spre deosebire de cei care nu au beneﬁciat de aceste pr ograme;
12. repausulprelungitareefectenefavorabileasupraboln avuluicugonartroz ˘a,scadecapacitateadeefort
(mai ales la vârstnici), mobilitatea articular ˘a scade, bolnavul poate avea o stare de anxietate. Kinetoter –
apiaîlpoateajutas ˘adevin˘aactivsocial¸ sifamilial,stareapsihic ˘aabolnavuluiestemen¸ tinut ˘a,d˘aostarede
bine,seevit ˘adepresia ¸ sianxietatea,lucrufoarteimportantmaialesl apersoa-nelecarelocuiescsingure;
13. chiar dac ˘a tratamentul kinetoterapeutic nu ob¸ tine o reabilitate to tal˘a din punct de vedere ﬁzic, to-
tu¸ si bolnavii cu gonartroz ˘a pot s˘a se autoîngrijeasc ˘a, s˘a fac˘a munci casnice, s ˘a se deplaseze singuri;
14. s-a constatat c ˘a gonartroza netratat ˘a determin ˘a progresiv, intensiﬁcarea dure-rilor, ac-
centuarea deforma¸ tiilor ¸ si limitarea mi¸ sc ˘arilor. Pe fondul evolutiv cro-nic pot ap ˘area
episoade acute, traduse prin hidrartroz ˘a ¸ si exacerbarea simpto-tomatologiei algice;
15. în func¸ tia de cauza gonartrozei (primar ˘a sau secundar ˘a) ¸ si de stadiul evolutiv al ei (preartroz ˘a,
artroz˘a ini¸ tial˘a sau avansat ˘a), programul de recuperare va în-cerca oprirea evolu¸ tiei afec¸ tiunii;
16. în gonartrozele foarte avansate, cu mobilitate sub 50o, cu subluxa¸ tii antero-posterioare
sau laterale, cu mers aproape imposibil, artrodeza r ˘amâne ultima re-surs ˘a terapeutic ˘a;
87

17. gonartroza secundar ˘a necesit ˘a pentru recuperare, din punct de vedere kinetoterapeu-
tic o durat ˘a mai mare fa¸ t ˘a de lotul martor alc ˘atuit din subiec¸ ti cu gonartroz ˘a primar ˘a;
18. s-aobservatc ˘ade¸ sipacien¸ tiidinlotulstudiat(ceicugonartroz ˘asecundar ˘a),suntmaitinerifa¸ t ˘adecei
dinlotulmartor,recuperarea articula¸ tieigenunchiului afectat˘adeartroz ˘asefaceîntimpmaiîndelungat;
19. gonartroza primar ˘a o întâlnim mai ales dup ˘a 50 de ani, spre deose-
bire de gonartroza secundar ˘a care apare la persoane ¸ si sub 40 de ani;
20. gonartroza secundar ˘a este frecvent unilateral ˘a, pe când gonartroza primar ˘a este frecvent bilateral ˘a.
PROPUNERI
1. un num ˘ar mare de bolnavi ar putea beneﬁcia de o mare autonomie de mi¸ s-
care, dac ˘a s-ar aplica la timp anumite m ˘asuri simple de kinetoterapie, de aceea
un program de recuperare trebuie început din primele zile de debut ale bolii;
2. datorit ˘a num ˘arului mare de pacien¸ ti cu gonartroz ˘a, este impe-
rios necesar ˘a o strâns ˘a colaborare între medic ¸ si kinetoterapeut.
BIBLIOGRAFIE
ElenaTainaRinderu -Bazeleanatomicealemi¸ sc˘ arii – curs
practic pentru studen¸ tii facult ˘a¸ tilor de Kinetoterapie, Editura Tipograﬁa Universit ˘a¸ tii din Craiova, 2003
ConstantinCiucurel – Fiziologie – EdituraUniversit ˘a¸ tiiCraiova,2005
MarianaCordun – Kinetologiemedical˘ a – EdituraAXA, Bucure¸ sti1999
Lct. VasilePâncotan – Recuperareîn reumatologie –EdituraImprimerieideVest1999
V. Ciobanu, I. Stroescu,
I. Urscanu – Semiologie ¸ sidiagnosticîn reumatologie – Edituramedical ˘aBucure¸ sti1991
Corneliu Borundel – Manualdemedicin˘ aintern˘ a – EdituraALL
Eugen D. Popescu,
Ruxandra Ionescu – Compendiu dereumatologie – Edituratehnic ˘aBucure¸ sti2002
Ionescu N. A. -Masajul– EdituraALL, Bucure¸ sti1994
MirceaChiriac – Testareamanual˘ aa for¸ teimusculare –EdituraUniversit ˘a¸ tiidinOradea2000
SbengheT. – Bazeleteeretice ¸ si practicealeKinetoterapiei – Edituramedical ˘a, Bucure¸ sti1999
EmilTra¸ sc ˘a – Curs deanatomiaomului –Edituramedical ˘a– UniversitateaCraiova2002
SbengheT. – Kinetologieproﬁlactic˘ a,terapeutic˘ a ¸ si derecuperare – Edituramedical ˘a, Bucure¸ sti1982
Clement Baciu –
Anatomia func¸ tional˘ a ¸ si biomecanica aparatului locomo tor– Editura Sport – Turism, Bucure¸ sti 1997
prof, doc. A. Denischi, – Patologiachirurgical˘ a (vol. III), Edituramedi-
prof. doc. A. Ionescu, cal˘a, Bucure¸ sti1976
88

D.Vereanu sub redac¸ tia
Acad. Th. Burghele
Sex VârstaTipul afec¸ tiunii Mecanism de
producereTratament Complica¸ tii
1. masculin 56 aniGonartroz ˘a
dreapta-fractur˘a
cominutiv ˘ade
rotul˘adreapta-medicamentos
-ﬁzioterapie
-kinetoterapieF˘ar˘a complica¸ tii
2. masculin 50 aniGonartroz ˘a
dreapta-ruptur˘ade
meniscla
genunchiuldrept-medicamentos
-ﬁzioterapie
-kinetoterapieCu hemartroz ˘a
3. masculin 59 aniGonartroz ˘a
dreapta-ligament
încruci¸ sat anterior
rupt;-medicamentos
-ﬁzioterapie
-kinetoterapieCu hemartroz ˘a
4. feminin 70 aniGonartroz ˘a
bilateral˘a-fractur˘a
intraarticular ˘a
operat˘a-medicamentos
-ﬁzioterapie
-kinetoterapieF˘ar˘a complica¸ tii
5. masculin 70 aniGonartroz ˘a
bilateral˘a
compensat ˘a-reumatism
degenerativ;-medicamentos
-electroterapie
-kinetoterapiePrezint˘a ¸ si
hipertensiune
articular˘astadiul
II
89

6. feminin 59 aniGonartroz ˘a
bilateral˘a-reumatism
degenerativ-medicamentos
-electroterapie
-kinetoterapiePrezint˘a ¸ si
coxartroz ˘a
stâng˘a
decompensat ˘a
-obezitate
7. masculin 52 aniGonartroz ˘a
bilateral˘a-reumatism-medicamentos
-kinetoterapie
-electroterapiePrezint˘a ¸ si
cardiopatie
ischemic˘a
8. feminin 69 aniGonartroz ˘a
stâng˘a-reumatism-medicamentos
-kinetoterapie
-electroterapieSpondiloz ˘a lom-
bar˘a
9. masculin 55 aniGonartroza
stâng˘a-reumatism-medicamentos
-kinetoterapie
-electroterapieCardiopatie
ischemic˘a
10.masculin 54 aniGonartroza
stâng˘a-ligament
încruci¸ sat anterior
rupt-medicamentos
-kinetoterapie
-electroterapieF˘ar˘a complica¸ tii
mm.semitendinos
mm.bicepsfemoral-cap lung
mm.bicepsfemoral-cap scurt
mmsemimembranos
mmvastmedial
mmvastlateral
mmvastintermediar
mmdrept femural
Fig.25
Fig.1
Fig.2
Fig.3
90

Fig.4
Fig.5
Fig.6
Fig.7
Fig.8
Fig.11
Fig.9
Fig.10
Fig.12
Fgﬁg.13.13
Fig.14
Fig.16
Fig.15
Fig.17
Fig.18
Fig.19
Fig.20
Fig.21
Fig.22
Fig.23
Fiﬁg.24.24
Fig.26.26
Fig.27.27
Fig.
Fig.
Fig.
FigFig.28.28
Fig.29
Fig.30
Fig.31
Fig.32
Fig.33
91

Fig.34
Fig.35
78
92

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: 1.2. Tratareatemeiîn literaturadespecialitate pag.4 Capitolul II pag.5 2.1. Gonartroza– no¸ tiunifundamentale pag.5 2.1.1. No¸… [602354] (ID: 602354)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

1.2. Tratareatemeiîn literaturadespecialitate pag.4 Capitolul II pag.5 2.1. Gonartroza– no¸ tiunifundamentale pag.5 2.1.1. No¸… [602354]

Copyright Notice

SPECIALIZAREA: ȘTIINȚE JURIDICE MĂSURIL E RREVENTIV E – REȚINEREA ȘI ARESTAREA RREVENTIVĂ. ASRESTE TEΟRETISE ȘI RRASTISE Profesor coordonator: Lector… [620750]

Centrul de Formare Continuă și Transfer Tehnologic [613624]

Plisco Carina -Rebeca [631502]

1Bronșita cronică [611179]

ANALIZA ELECTROMAGNETICĂ ȘI TERMICĂ A UNUI MOTOR CU ROTOR EXTERIOR [303463]

Roma Egalitarianism And School Integrati(1) [618442]

Copyright Notice

Similar Posts