1.2. Monografia Comunei Corni, Județul Galați Judetul Galați se află în regiunea Moldova din România. Situat la extremitatea est-centrală a României,… [303723]

1.2. [anonimizat]. [anonimizat] a României, [anonimizat], Vaslui, [anonimizat] o suprafață de 4466 km2 și o populație în creștere de la 249.732 locuitori, [anonimizat] 2011, la 306.000 locuitori, [anonimizat] 2015. [anonimizat] o populație de 300211 locuitori și este cel mai mare port la Dunăre.

Figura 1.1. Harta județului Galați

[ sursă http://www.anpm.ro/documents/12220/2231306/MP+Galati_08.06.2017 ]

[anonimizat], 61 comune și 184 sate. Principalele localități urbane sunt: municipiile Galați și Tecuci; orașele Târgu Bujor și Berești. Dintre comunele județului amintim :Corni, Pechea, Cudalbi, Drăgușeni,[anonimizat], Smulți, Băleni, Cosmești, [anonimizat], Independența, Braniștea, Piscu, [anonimizat], Liești, etc.

Figua 1.2. [anonimizat], [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Este alcatuită din trei sate: Corni( resedința administrativă a comunei), la 3 km spre vest se află satul Măcișeni și la 4 km spre nord se gasește satul Urști.

Figua 1.3. [anonimizat]

[sursă https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Corni

Comuna Corni este străbătută de șoseaua județeană DJ 251 G, care o leagă spre est de Vărlezi( unde se intersectează cu DN24D) și spre vest de Valea Mărului ( unde se intersectează cu DJ 251). Temperatura medie anuală a aerului este de 9,9° C, [anonimizat]-Milești. Pe teritoriul său se află iazul omonim care a fost creat în 1980, situat la 1 [anonimizat], având o suprafață de 4 ha, numit și Vlamnic. Populația comunei este de 2.495 locuitori (2002), iar suprafața acesteia este de 5408 ha. http://www.comunacorni.ro/

Istoric

Pănă în anul 1859 [anonimizat] 1862 [anonimizat]. După1941 trece în Inspectoratul General Administrative Galați.Se vor desființa vechile județe și din 1968 se infiintează actualul județ Galați și comuna Corni va fi arondată acestuia.

Satul Corni este atestat la 8 mai 1637. Se pare că numele satului provine de la numele unui arbore „cornul”. Această explicație dată numelui localității nu trebuie neglijată pentru că la vest de satul Corni se află satul Măcișeni al cărui nume se pare că provine de la numele unui arbust, „măceșul”. În 1780, mai jos de satul Corni era satul Perișeni al cărui nume provine de la apelativul „păr”. Pârâul care trece prin acest sat se numește și astăzi Perișeni.

Satul Măcișeni este atestat documentar la 8 martie 1513, iar toponimul provine de la arbustul „măceș”, numit și „trandafir sălbatic”. [anonimizat] „locul cu măceși”.

Satul Urlești este atestat documentar la 18 iunie 1764, numele satului provenind de la un anume „Urlea”. Unii istorici consideră că numele satului s-ar explica prin onomasticul „Orlea”, de influență slavă, care înseamnă „vultur”.

http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Corni

Aspecte geomorfologice

Teritoriul conumei Corni se află în partea sudică a Colonelor Covurluiului, unitate de relief componentă a Podișului Moldovei. Înfățișarea reliefului local este dată de prezența unor dealuri orientate aproximativ pe direcția nord-sud, despățite de văi aproape paralele.

În rândul dealurilor locale mai importante se remarcă Dealurile Musculești (altitudinea maximă 225 m), Urlești ( altitudinea maximă 224 m), Negrila ( altitudine 223 m), Murgoaia etc. Dintre văi, se pot aminti cele care prezintă cursurile de apă cu scurgere permanentă și temporară, cum ar fi Perișeni ( Suhurlui- Milești), Gologanul, Musculeasa, Rediu s.a.

În cee ace privește mofogeneza reliefului, există mai mulți factori,naturali și antropici care prin intermediul unor procese specifice, generează anumite tipuri de relief. Apele curgătoare cu caracter temporar sau permanent au dat naștere reliefului fluvial, forma tipică fiind valea.Majoritatea văilorau character consecvent, avănd o orientare conformă cu înclinarea stratelor geologice în care s-au format,cee ace duce la o simetrie a acestora și la existența unor versanți cu pante asemănătoare. #monografia comunei corni

În urma acțiunilor umane, relieful antropic este prezent prin terasele unde se cultivă vița de vie și unele excavări realizate pentru exploatarea loess-ului, iar relieful biotic este format de ,,cărările de oi,, sau ,,cărările de vaci,,în timpul pașunatului pe coastele abrupte ale dealurilor comunei.

#monografia comunei corni

Aspecte climatice

Climatul ce caracterizează teritoriul Comunei Corni este temperat-continentală cu nuanțe excesive. Temperaturile medii anuale este cuprinse între 90C-100C.Vânturile ce se fac simțite în fiecare an sunt Crivățul, rece și uscat, care bate iarna pe direcția nord-est, determinând geruri și viscole, iar vara Suhoveiul, un vănt cald și uscat care bate dinspre est. Uneori își mai fac apariția Băltărețul și Austrul cu o oarecare influentă pe teritoriul comunei. Condițile climatice proprice zonei au permis realizarea unui parc eolian în anul 2012 cu 35 de turbine eoliene.

Hidrografia

Arealul comunei Corni este situat în bazinul hidrografic al râului Siret cu principalul colector ale apelor de suprafață dintre care pârâul Perișeni sau Suhurluiul-Milești ce străbate satul Corni, cu afluienții săi; Suhurlui ce traversează satul Urlești, cu scurgere temporară este Gologanul un afluent al râului Geru. Obărșia sa este la nord de satul Măcișeni și are lungimea de 28 de kilometri.

Ȋntregul areal al comunei este alimentat:

din surse de suprafață cum ar fi precipitațiile lichide și din topirea zăpezii.

din surse subterane cum ar fi pânze freatice.

Vegetația și fauna

Pe teritoriul comunei Corni predomină vegetația de silvostepă, cu o vegetație lemnoasă, aria împădurită reprezentativă fiind Pădurea Rediu-Corni, Padurea Urlestilor și Pădurea Găunoasa. Speciile cele mai întâlnite sunt salcâmul, stejarul brumăriu, frasinul, măceșiul, porumbarul etc

Fauna zonelor împădurite este reprezentată de mistreț, vulpe, bursuc, coțofană, graur iar cea a pajiștelor este dominate de rozătoare: șoarecele de stepă, popândău,iepure și diverse păsări.

Solurile

Solurile caracteristice teritoriului comunei aparțin la două clase: molisolur i(mai răspândite) și soluri neevoluate, triunchiate sau desfundate. Molisolurile sunt reprezentate de cernoziomuri tipice, cernoziomuri cambice și soluri cenușii, toate acestea având o fertilitate ridicată, de unde a rezultat și practicarea intensă a cultivării plantelor, mai ales a cerealelor și plantelor tehnice.

Solurile neevoluate, tunchiate sau desfundate ocupă suprafețe mai mici, în cadrul acestora întâlnindu-se erodisolurile, coluvisolurile și solurile desfundate ( apărute frecvent în urma lucrărilor agricole). #monografia comunei corni

Populația

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corni se ridică la 2.066 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.495 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,06%). Pentru 1,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,92%). Pentru 1,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Corni,_Gala%C8%9Bi

Structura profesională a populației este dinamică, locuitorii comunei Corni au posibilitatea să lucreze în orașele Tecuci și Galați, făcând naveta individual sau cu mijloc de transport în comun, ceea ce a dus la creșterea nivelului de trai, al profesionalizării și al șanselor de reușită în viață.

1.3. Misiunea Liceului Tehnologic ,,ELENA CARAGIANI’’ , Tecuci

Liceul Tehnologic ,,Elena Caragiani’’ , Tecuci este o unitate cu personalitate juridică, este organizată și funcționează în baza legislației actuale.

Misiunea școlii

,,Dezvoltarea în parteneriat cu comunitatea locală a unui mediu favorabil învățării, în care elevii să respecte și să promoveze adevăratele valori naționale, să beneficieze de șanse egale de dezvoltare ca personalitate și să se pregătească pentru integrare activă în mediul profesional, social și familial.”

Viziunea școlii

Liceul Tehnologic Elena Caragiani își propune formarea unui viitor absolvent bine educat și instruit, capabil de adaptare pe piața muncii, implicat permanent in propria devenire ca OM util societății.

Figura 1.4. Clădirea Liceului tehnologic ,,Elena Cragiani,, Tecuci

Scurt istoric.

Istoria LICEULUI TEHNOLOGIC ,,ELENA CARAGIANI’’ este de dată recentă, instituția fiind cea mai tânără unitate școlară înființată în oraș; apariția sa este legată de anul 1990, an în care s-au format, în cadrul Școlii „Gheorghe Asachi” Tecuci, șase clase de ucenici (în calificările: găuritor-filetator, mecanic-vulcanizator, frigotehnist, zugrav-vopsitor, instalații sanitare, lenjerie); de la aceste clase pornind, în 1991 a luat ființă, în spațiul fostului internat al Liceului Industrial Nr. 2 Tecuci, Școala Profesională (șase clase de școală profesională și șase clase de ucenici) ,cu acest prilej, se adaugă calificări noi : preparator legume, confecții îmbrăcăminte, tinichigiu-vopsitor auto, electrician întreținere, sudor, lăcătuș.

1993: din Școală profesională, unitatea va deveni Grup Școlar Industrial Tecuci (până în anul 2012); din acest an, ea va avea în componență și trei clase de liceu tehnologic, formă de învățământ de zi cu specializările: electrician, lăcătuș, prelucrător prin așchiere; pentru buna funcționare a activității de instruire practică au fost preluate atelierele școală de la Liceul Industrial Nr. 2 Tecuci (actualul Colegiu Național „Calistrat Hogaș” Tecuci);

1998: s-au format primele clase de liceu seral: două clase de liceu tehnologic, formă de învățământ seral (clasa a X-a – prelucrător prin așchiere și clasa a XI-a – mecanic-montator întreținere); cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Casian, Episcop al „Dunării de Jos”, în acest an s-a stabilit și hramul școlii (fiind ales, drept ocrotitor al acesteia, Sfântul Apostol Andrei);

1999-2002: în cadrul Grupului Școlar Industrial Tecuci s-a derulat proiectul „Educația 2000+”, proiect promovat de Fundația pentru o Societate Deschisă;

2003-2004: s-a implementat Programul de informatizare prin sistemul A.E.L ;

2005-2006: s-a înființat parcul auto și s-a obținut autorizarea unității ca școala de conducători auto;

2008-2010: s-a derulat primul proiect european parteneriat multinațional prin programul Leonardo da Vinci: „Aptitudini antreprenoriale de organizare a turismului rural în zonele cu o economie slab dezvoltată”;

2010-2012: s-a derulat prin programul Grundtvig Proiectul de parteneriat multinațional: „Prevenirea discriminării si violenței împotriva femeilor” (proiect în derulare – până în 2012, în parteneriat cu instituții din Polonia și Turcia).

2011-2013 s-au derulat încă două parteneriate europene în cadrul Programului de învățare pe tot parcursul vieții:

,,Broadening our cultural horizons’’(Lărgirea orizonturilor noastre culturale), parteneriat bilateral Comenius cu Tosya Anadolu Ogretmen Lisesi – Turcia: coordonator;

,,Forests for all, all for forests ’’parteneriat Grundtvig cu instituții din Portugalia (coordonator), Turcia, U.K., Lituania, Polonia, Grecia;

2012-2013 se reintroduc clase de învățământ profesional nivel 2 (profil mecanic), prin programul național ,,alege-ți drumul!”

01.09.2012 unitatea școlară își schimbă denumirea, din GRUP ȘCOLAR INDUSTRIAL TECUCI în LICEUL TEHNOLOGIC,, ELENA CARAGIANI”.

Sfântul Apostol Andrei, patronul spiritual al Liceului Tehnologic ,,Elena Caragiani’’

Liceul Tehnologic ,,Elena Caragiani’’ din Tecuci, Județul Galați funcționeză în două locații:

-sediu central ce se află în str. Costache Racoviță, nr.20 Bis, Tecuci

-Ateliere Școlare aflate în cartierul Crivițeni, strada Fundătura Tineretului nr.

Forma de finanțare: de stat

Forma de învățămînt: zi

Limba de predare: română

Limbi străine studiate: engleza, franceza

Modul de funcționare al unității: două schimburi

Schimbul I: 7.00-14.00

Schimbul II: 13.00-18.00

1.3.2. Informații privind activitatea educativă în cadrul școlii

Informații privind efectivele de elevi din anul școlar 2019-2020

Unitatea funcționează pe două nivele de pregătire: liceal și profesional.

Elevi înscriși pe specializări/calificări profesionale

B.Analiza SWOT a școlii

C. Informații privind cadrele didactice din anul școlar 2019-2020

În anul scolar 2018-2020, în cadrul unități de învățământ își desfășoară activitatea 73 de cadre didactice, din care 39 profesori titulari, 34 profesori suplinitori. Școala se bucură de o încadrare foarte bună deoarece 35 profesori au gradul didactic I, 11 profesori au gradul didactic II, 15 profesori au gradul didactic definitiv și 7 profesori sunt debutanți.

D. Informații privind spațiile școlare, administrative și baza materială

1.CLĂDIRI

LICEUL Tehnologic,, Elena Caragiani,, Tecuci cuprinde:

SEDIUL CENTRAL – str. C.Racoviță nr.20 BisTecuci- 37 CLASE

ANEXA 1 – ateliere instruire practică – str. TineretuluI nr. 2A Tecuci

15 săli de clasă

2 laboratoare informatică

1 laborator fizică

1 laborator servicii

3 laboratoare mecanică

1 laborator electrotehnică

3 ateliere instruire practică mecanică

1 atelier instruire practică electrotehnică

1 atelier instruire practică textile

1 sala gimnastică

1 teren de sport

1 cabinet medical

1 cabinet stomatologie

1 cabinet multimedia

1 cabinet metodic

1 cabinet CEAC

1 cabinet psihopedagogic

1 bibliotecă

76 calculatoare cu conexiune la internet

16 camere supraveghere video interiorul și exteriorul școlii

12 camere video – supraveghere examene

7 videoproiectoare

27 laptop-uri(15 – CIVIS, 7- MSI, 5 – prin prelungirea contractului cu Telekom).

Un sistem de alarmare anti-efracție și anti-incendiu.

2.UTILITĂȚI

Există curent electric, apă curentă de la rețea, grupuri sanitare cu apă curentă, sistem de încălzire cu centrala termică pe gaz, spațiu de gunoi amenajet.

Toate clădirile au fost igienizate, fiind aduse îmbunătățiri substanțiale, printre care enumerăm: înlocuirea lambriurilor și a parchetului în 3 săli de clasă, înlocuirea lambriurilor pe holurile școlii, zugrăvirea interiorului unde a fost cazul, modernizarea toaletelor elevilor, renonovrea și modernizarea a două săli de clasă(laptopuri, tablă magnetică,videoproiector)

3. BURSE, RECHIZITE ȘCOLARE, MANUALE, TRANSPORT .

În anul școlar au fost asigurate rechizite și au primit ,,Bani de liceu ,, 135 de elevi și 371 de elevi ,, Burse profesionale,,. Decontarea cheltuielilor de navetă a cadrelor didactice și a elevilor s-a făcut conform instrucțiunilor și legii, fiind 452 de elevi navetiști și 20 cadre didactice navetiste.

Participarea la concursuri școlare și simpozioane în anii 2016-2020 a elevilor îndrumați de către prof. Ing. Dumitrașcu Vasilica -Cerasela

Tabel 1.5. Participarea la concursuri școlare și simpozioane

[sursa proprie]

CAPITOLUL 2. ENERGIA EOLIANǍ

2.1. Energii convenționale (epuizabile) și energii regenerabile (alternative).

Prin surse de energie se înțeleg materialele și tehnologiile folosite pentru obținerea diferitelor forme de energie necesare dezvoltării societății. Aceste surse trebuie să se găsească în cantități corespunzătoare și să fie exploatabile convenabil din punct de vedere tehnic, economic și al unei perspective durabile.

Sursele de energie existente se clasifică în:

surse de energie convenționale ( epuizabilă), ce cuprind energia hidraulică, cărbunii, petrolul și gazele natural.

Surse de energie neconvențională ( regenerabilă) cuprinde: energia eoliană, energia solară, energia nucleară, energia geotermală, energia din biomasă și energia ape.

A. Energia convențională (epuizabilă) reprezintă niște surse de energie de energie importante, deoarece din ele se obține cea mai mare parte a energiei electrice la nivel mondial. Deși există unele tendințe de a le înlocui cu surse de energie regenerabile, costurile lor reduse le fac de multe ori mult mai accesibile.

Sursele de energie convenționale sau neregenerabile sunt consumabile, ceea ce înseamnă că odată folosite, acestea nu mai pot fi regenerate într-un timp scurt. Spre deosebire de resursele alternative, acestea au început să fie exploatate de câteva sute de ani, făcând posibilă dezvoltarea societății moderne. Prima resursă utilizată încă de dinainte de Revoluția Industrială este lemnul, însă aceasta a fost înlocuită apoi cu combustibilii fosili, iar în prezent, cele mai importante resurse folosite pentru obținerea energiei convenționale sunt petrolul, gazele naturale, cărbunii și uraniul.

Combustibilii fosili provin din resturile organice din plante și animale. Principalii combustibili fosili sunt cărbunele, gazele și petrolul. Ei acoperă aproape 80 % din consumul de energie. Ca să producă energie, combustibilii fosili trebuie să ardă, aceștia sunt clasificați ca epuizabili, pentru că rezervele existente se consumă mai repede decât se produc altele noi.

Cărbunele e un tip de rocă sedimentară formată din resturi de plante. Acumularea sa a început, probabil, acum 425 milioane ani, când au apărut plantele, dar majoritatea zăcămintelor s-au format în Carbonifer. Copacii în descompunere din zonele mlăștinoase au format turbării. Turba s-a scufundat tot mai mult și s-a transformat în lignit, apoi în cărbune bituminos și, în final, în antracit – cărbunele de cea mai bună calitate. Cărbunele produce 27% din energia luminii. E folosit în centrale electrice și în industrie.

Sursă ( https://www.slideshare.net/anca32393/petrolul-chimie?next_slideshow=1)

Petrolul și gazele naturale .

Procesele de rafinărie ale petrolului realizează produse secundare , petrolul și gazele natural, care au luat naștere odată cu acumularea de sedimente în oceanele pline de viață marină. Îngropate din ce în ce mai adânc,  fiintele marine microscopice s-au descompus și au format zăcăminte de țiței și gaze.

Sursă ( https://www.slideshare.net/anca32393/petrolul-chimie?next_slideshow=1)

B. Energii regenerabile sunt considerate în practică, energiile ce provin din surse care fie că se regenerează de la sine în scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee. Sursele de energie ne-reînnoibile includ energia nucleară precum și energia generată prin arderea combustibililor fosili, așa cum ar fi țițeiul, cărbunele și gazele naturale. Aceste resurse sunt limitate la existența zăcămintelor respective și sunt considerate în general ne-regenerabile.

Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

energia eoliană, uzual exprimat – energia vântului;

energia solară;

energia apei;

energia hidraulică, energia apelor curgătoare;

energia mareelor, energia flux/refluxului mărilor și oceanelor;

energie potențială osmotică;

energia geotermică, energie câștigată din căldura de adâncime a Pământului;

energie de biomasă: biodiesel, bioetanol, biogas.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83

Energia eoliană este generată prin transferul energiei vântului unei turbine eoliene. Vânturile se formează datorită încălzirii neuniforme a suprafeței Pământului de către energia radiată de Soare care ajunge la suprafața planetei noastre. Această încălzire variabilă a straturilor de aer produce zone de aer de densități diferite, fapt care creează diferite mișcări ale aerului. Energia cinetică a vântului poate fi folosită la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine eoliene sunt capabile de a produce până la 5 MW de energie electrică, deși acestea necesită o viteză constantă a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe oră. În puține zone ale Pământului există vânturi având viteze constante de această valoare, deși vânturi mai puternice se pot găsi la altitudine mai mare și în zonele oceanice.

Figura 2.1 centrale eoliene și panouri solare

Sursă(https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83)

Conceptul de "energie solară" se referă la energia produsă direct prin transferul energiei luminoase radiată de Soare. Aceasta poate fi folosită să genereze energie electrică sau să încălzească aerul din interiorul unor clădiri. Deși energia solară este reînnoibilă și ușor de produs, problema principală este că soarele nu oferă energie constantă în nici un loc de pe Pământ. În plus, datorită rotației Pământului în jurul axei sale, și deci a alternanței zi-noapte, lumina solară nu poate fi folosită la generarea electricității decât pentru un timp limitat în fiecare zi. O altă limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezintă existența zilelor noroase, când potențialul de captare al energiei solare scade sensibil datorită ecranării Soarelui, limitând aplicațiile acestei forme de energie reînnoibilă. Nu există dezavantaje deoarece instalațiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere.

Panourile solare produc energie electrică 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua are 9 ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electrică și în același timp înmagazinează energie în baterii pentru a fi folosită noaptea.

Instalațiile solare sunt de 2 tipuri: termice și fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc energie electrică gratis. Cele termice ajută la economisirea gazului în proporție de 75% pe an. O casă care are la dispoziție ambele instalații solare (cu panouri fotovoltaice și termice în vid) este considerată "FARA FACTURI" deoarece energia acumulată ziua în baterii este trimisă în rețea).

Instalațiile solare funcționează chiar și atunci când cerul este înnorat. De asemenea sunt rezistente la grindină (în cazul celor mai bune panouri).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83

Energia mareelor este energia ce poate fi captată prin exploatarea energiei potențiale rezultate din deplasarea pe verticală a masei de apă la diferite niveluri sau a energiei cinetice datorate curenților de maree. Energia mareelor rezultă din forțele gravitaționale ale  Soarelui  și Lunii, datorită rotației terestre. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_mareelor

Energia hidraulică reprezintă capacitatea unui sistem fizic (apă) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o poziție dată în altă poziție (curgere). Datorită circuitului apei în natură, întreținut automat de energia Soarelui, energia hidraulică este o formă de energie regenerabilă.

Energia hidraulică este o energie mecanică formată din energia potențială a apei dată de diferența de nivel între lacul de acumulare și centrală, respectiv din energia cinetică a apei în mișcare. Exploatarea acestei energii se face actualmente în hidrocentrale, care transformă energia potențială a apei în energie cinetică. Aceasta e apoi captată cu ajutorul unor turbine hidraulice care acționează generatoare electrice care în final o transformă în energie electrică. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83

Energia geotermică este o formă de energie regenerabilă obținută din căldura aflată în interiorul Pamântului. Apa fierbinte și aburii, captați în zonele cu activitate vulcanică și tectonică, sunt utilizați pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea electricității. Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această dată pe glob pentru transformarea puterii apei geotermale în electricitate: uscat, flash și binar, depinzând dupa starea fluidului: vapori sau lichid, sau după temperatura acestuia.

centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizează abur din izvorul geotermal.

centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de 182 °C (364 °F) , injectând-o la presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.

centralele cu ciclu binar diferă față de primele două, prin faptul că apa sau aburul din izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosită atinge temperaturi de până la 200 °C (400 °F). https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermic%C4%83

Energia de biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din urmă, reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezența oxigenului molecular, proces prin excelentă exergonic). Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane.

Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_de_biomas%C4%83

Clasificarea surselor de energie

Figura 2.2 clasificarea surselor de energie

2.2. Problema actuală a energiei în țările din Uniunea Europeană

Europenii au nevoie de energie sigură, durabilă, la prețuri accesibile. Modul nostru de viață depinde în mare măsură de energie pentru asigurarea serviciilor de zi cu zi, indispensabile atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Avem nevoie de energie pentru a produce lumină și căldură și pentru a ne desfășura activitățile din transport și industrie. Fără energie nu putem utiliza mașinile de spălat, calculatoarele, televizoarele și multe alte obiecte a căror prezență aproape că nu o mai simțim, dar care sunt foarte importante pentru noi. Însă asigurarea accesului la toată energia de care avem nevoie, la un preț acceptabil, atât în prezent, cât și în viitor, nu este un lucru ușor. Principalele noastre probleme sunt următoarele.

Depindem de importuri pentru mai mult de jumătate din energia pe care o utilizăm

Uniunea Europeană consumă o cincime din energia produsă la nivel mondial și dispune de puține rezerve proprii. Ar trebui să facem eforturi pentru a produce energie electrică din surse regenerabile și nepoluante (vânt, apă, soare), folosind turbine eoliene, baraje și panouri solare.

Nu avem o infrastructură la nivel european

Rețele electrice și conductele de gaz sunt construite în scopul aprovizionării naționale și nu sunt bine conectate la nivel transfrontalier. Electricitatea și gazul ar trebui să poată circula liber prin rețelele aflate pe teritoriul european. De aceea trebuie înființată de o rețea de instalații capabile să asigure o aprovizionare continuă cu energie, dar aceasta necesită importante resurse tehnice, logistice și financiare.

Ce măsuri ia UE?

Din anul 2010, UE are mai multe obiective: să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % până în 2020, să mărească ponderea energiei din surse regenerabile la cel puțin 20 % din consum și să consume cu minimum 20 % mai puțină energie.

Prin îndeplinirea acestor obiective, UE poate contribui la combaterea schimbărilor climatice și a poluării aerului, își poate reduce dependența de combustibilii fosili importați și poate menține energia la prețuri accesibile pentru consumatori și întreprinderi.

În februarie 2015, Comisia Europeană și-a stabilit strategia energetică pentru a se asigura că UE are capacitatea de a face față provocărilor. Strategia are cinci priorități:

asigurarea aprovizionării;

extinderea pieței interne a energiei;

creșterea eficienței energetice;

reducerea emisiilor;

cercetarea și inovarea.

Asigurarea aprovizionării

UE trebuie să devină mai puțin dependentă de energia provenind din afara granițelor sale. În acest scop, se impune o utilizare mai bună și mai eficientă a surselor de energie existente pe plan intern, precum și diversificarea surselor și a modalităților de aprovizionare.

Extinderea pieței interne a energiei

Energia ar trebui să circule liber în întreaga UE, fără bariere tehnice sau de reglementare. În 2016, 800 de milioane EUR au fost puși la dispoziție pentru infrastructura energetică transfrontalieră în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Pentru perioada 2014-2020 s-au alocat în total 5,35 miliarde EUR.

Creșterea eficienței energetice

O cale eficientă de a ajuta Europa să își reducă importurile de energie este scăderea consumului. Aceasta înseamnă că toate produsele care utilizează energie – de la automobile și mașini de spălat până la sisteme de încălzire și echipamente de birou – ar trebui să fie concepute în așa fel încât să folosească mai puțină energie.

Reducerea emisiilor

UE s-a angajat să își reducă emisiile de dioxid de carbon cu cel puțin 40 % până în 2030, în paralel cu modernizarea economiei UE, crearea de locuri de muncă și creșterea economică pentru toți cetățenii europeni.

Cercetarea și inovarea

Energiile din surse regenerabile vor juca un rol hotărâtor în tranziția către un sistem energetic curat. Europa și-a propus ca până în 2030 sursele regenerabile de energie să asigure 27 % din consumul său total. În 2030, jumătate din producția de energie electrică din UE va proveni din surse regenerabile. Până în 2050 electricitatea noastră ar trebui să fie produsă fără emisii de dioxid de carbon.

https://op.europa.eu/webpub/com/factsheets/energy/ro/

2.3. Istoria energiei eoliene

Energia eoliană este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. Vântul este mișcarea aerului datorata maselor de aer cu temperaturi diferite. Temperaturile diferite sunt cauzate de masele de apa și pământ care absorb diferit caldura soarelui. La început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt.

Ideea de a utiliza turbine eoliene pentru a exploata energia cinetică a vântului nu este nouă. Primele mori de vânt, utilizate pentru a măcina grâul sau pentru a pompa apa, atestate documentar în jurul anilor 500 – 900 î.Hr. au fost folosite în Persia.

Figura 2.3 Moară de vânt persană. Secolul 2-3 îhr. Reconstituire

https://vdocuments.mx/turbina-eoliana-proiect.html 13 aug.1015

Această mașină a fost introdusă în Imperiul Roman în jurul anului 200 î.Hr. Aici, una din cele mai de succes aplicații ale utilizării energiei vântului, este utilizarea extensivă a pompelor acționate de mori de vânt în insula Creta. Aceste mașini mai există și în ziua de azi, demonstrându-și pe deplin viabilitatea

Figura 2.4 Mori de vânt în insula Creta.

Tehnologia s-a raspândit și a evoluat de-a lungul coastei mării Mediterana, iar din anul 1270 d.Hr. apar primele ilustrații ale unei turbine eoliene cu ax orizontal cu elice cu patru pale montată pe un pilon central. In secolul XIV d.Hr., în Olanda, pompe acționate de vânt erau folosite pentru a drena suprafețe întinse din delta Rinului. În jurul anului 1900, designul a fost continuu îmbunătățit, aici erau aproximativ 2500 de mori de vânt folosite pentru a măcina grâne sau pentru a pompa apa, care generau o putere însumată de aproximativ 30 MW .

Figura 2.5 Mori de vânt olandeze folosite în epoca industrială pentru a drena suprafețe întinse din Delta Rinului

Atestări documentare din epoca medievală privind folosirea morilor de vânt, pe teritoriul românesc există, sunt în mai multe exemplare, din diverse regiuni ale țării, expuse la Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu.

Figura 2.6 Mori de vânt românești expuse în cadrul Complexului National Muzeal ASTRA din Sibiu. Fotografie de Andrei-Radu Captalan

Principiul de funcționare și soluția constructivă a morilor de vânt sunt neschimbate din perioada Imperiului Roman.

Deși energia vântului era folosită în Europa pre-industrială, morile de vânt putând fi numite fară îndoială „motorul electric” al acelor vremuri, apariția motorului cu aburi și mai apoi al motorului cu ardere internă au stopat utilizarea pe scară largă a acestora.

O utilizare extensivă a mașinilor eoliene s-a produs în Statele Unite ale Americii, unde, între anii 1850 și 1970 au fost instalate peste șase milioane de turbine eoliene mici (0.74 kW sau mai puțin). Acestea erau folosite în special pentru pomparea apei în ferme sau de-alungul căilor ferate pentru a furniza materia primă necesară pentru a produce aburi în motoarele locomotivelor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, designul turbinei americane multipală a fost folosit pentru a construi prima turbină eoliană care să producă electricitate – The Brush postmill, Cleveland, Ohaio

Figura 2.7 Prima turbină eoliană cu o putere instalată de 1 MW – Smith-Putnam machine instalată în Castleton, Vermont, SUA. După o perioadă scurtă de funcționare, din cauza solicitărilor mecanice puternice induse de forțele centrifuge, una din palele turbinei a cedat (dreapta).

Valorificarea energiei eoliene a inceput in anii ’70, odata cu prima criza mondiala a petrolului. In anii ’90 a revenit in prim plan din cauza ingrijorarilor generate de impactul asupra mediului a poluarii datorate folosirii si arderii combustibililor fosili. Energia eoliană este abundentă, regenerabilă, curată și ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de atenuare a efectelor acestora asupra atmosferei. Astfel, la nivelul Uniunii Europene, se recomandă țărilor membre, ca până în anul 2020, să se obțină aproximativ 30% din producția de energie electrică din surse regenerabile.

https://vdocuments.mx/turbina-eoliana-proiect.html 13 aug.1015

2.4. Turbinele eoliene

O turbina eoliana este o mașina ce transformă energia cinetica a vântului în energie mecanica, iar energia mecanică poate fi transformată mai departe în energie electrică. Aceasta energie electrică este livrată în rețeau de energie publică, stocată în acumulatori, sau consumată direct prin încalzirea unor rezistente electrice.

2.4.1. Clasificarea turbinelor eoliene

Schema 2.8 Criterii de clasificare a turbinelor eoliene [sursa proprie]

2.4.2. Alcatuirea turbinelor eoliene

Sistemele care realizează conversia energiei eoliană în energie electrică se numesc turbine eoliene sau centrale eoliene

O centrală eoliană este compusă din mai multe elemente principale care asigură funcționarea corespunzătoare a acesteia: pale, nacela, pilon, fundație.

Figura 2.9 elemente principale ale unei central eoliene https://eeoliana.wordpress.com/turbinele-eoliene/

♦ Palele reprezintă umele dintre componenetele cele mai importante ale turbine. Au rolul de a capta energia vântului și de ao transfera rotorului turbine.Sunt realizate din material performante,utilizând de cele mai multe ori aceleași tehnologii și material ca în industria aeronautică,respective un amestec de fibră de sticlă și material compozite

Figura 2.10 palele unei central eoliene

Numarul de pale depinde de eoliană.Cel mai utilizate sunt sistemele cu trei pale, deoarece asigură limitarea vibrațiilor,a zgomotului și a oboselii rotorului.

♦ Nacela reprezintă carcasa în care sunt aflate elementele componente ale turbinei. Aceasta este amplasată în vârful turnului. Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul acesteia și anume: arborele principal, multiplicatorul de turație, dispozitivul de frânare, arborele de turație ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric și sistemul de pivotare.

Figura 2.11 elementele componente ale unei nacele

♦ Pilonul- are rolul de a sustine turbina eoliană și de a permite accesul în vederea exploatarii și executarii operatiilor de întretinere, respectiv reparații. În interiorul pilonilor sunt montate rețeaua de distribuție a energiei electrice produse de turbina eoliană, scările și liftul de acces spre nacelă;

Figura 2.12 baza pilonului

♦ Fundația constă dintr-un bloc masiv din beton, cu dimensiunile, în plan, de circa 15,0 m – 20,0 m. Acest bloc masiv din beton are rolul de a asigura stabilitatea structurii metalice solicitată la momente de încovoiere foarte mari, precum și o presiune de contact cu terenul de fundare în limitele capacității portante a acestuia.

Figura2.13 fundația unei central eoliene

Pe langă componentele prezentate, într-o turbina eoliana vom întâlni:

♦ Butucul rotorului – permite montarea palelor turbinei;

♦ Arborele principal al turbinelor eoliene are turație redusă și transmite mișcarea derotație, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turație cu roți dințate. În funcție de tipul turbinei eoliene, turația arborelui principal poate să varieze între 20…400 rot/min;

♦ Multiplicatorul de turație are rolul de a mări turația de la valoarea redusă a arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric;

♦ Generatorul electric – are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turație ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat de stator și astfel, în spire se induce curent electric;

Figura 2.14 Sistem de conversie cu generator asincron

♦ Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul funcționării acestuia;

♦ Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcția vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare și elementul de transmisie a mișcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roți dințate. Acest mecanism este antrenat în mișcare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direcției vântului;

♦ Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacelă și comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depășește 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depășește 25 m/s. https://eeoliana.wordpress.com/turbinele-eoliene/

♦ Dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta care se monteaza pe arborele de turatie ridicata, intre multiplicatorul de turatie si generatorul electric. Viteza de rotatie a turbinei este mentinuta constanta prin reglarea unghiului de inclinare a paletelor in functie de viteza vantului si nu prin franarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de franare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai in cazul in care mecanismul de reglare a unghiului de inclinare a paletelor nu functioneaza corect, sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in care se efectueaza operatii de intretinere sau reparatii.

♦ Arborele de turatie ridicata-Are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric.

♦ Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa directia vantului. La schimbarea directiei vantului, girueta comanda automat intrarea in functiune a sistemului de pivotare al turbinei. In cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotita automat dupa directia vintului cu ajutorul giruetei, fara a fi necesara prezenta unui sistem suplimentar de pivotare.

♦ Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel putin in cazul turbinelor de puteri mari, este integrat intr-o retea de calculatoare, care controleaza buna functionare a tuturor componentelor. De regula controler-ul este amplasat in nacela, iar alte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor. https://blog.romstal.ro/ce-sunt-turbinele-eoliene-si-cum-functioneaza/

Figura 2.15 nacela cu componenetele sale

2.4.3. Principiul de funcționare al turbinelor eoliene

Energia de origine eoliană face parte din energiile regenerabile. Aero-generatorul utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului său: aceasta este transformată în energie mecanică, și care la rândul ei este transformată în energie electrică de către generatorul cuplat mecanic la turbina eoliană. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina și generatorul au viteze de același ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteză. În sfârșit, există mai multe posibilitți de a utiliza energia electrică produsă: fie este stocat în acumulatori, fie este distribuit prin intermediul unei rețele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au și pierderi. Astfel, se poate menționa un randament de ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplicatorului. Trebuie luate în considerare, de asemenea, piere.

(ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereEolienne/Generalites/Generalites/GeneralitesEolien.pdf)

Schema de functionare a turbine eoliene

Există doua moduri principale de funcționare pentru turbinele sau generatoarele eoliene: în autoconsum și în modul vanzare la rețea.

Modul autoconsum

Turbina, generatorul eolian produce electricitatea care va fi introdusă în instalațiile electrice ale locuintelor. Consumul direct de electricitate pe care o produce, iar ceea ce este în plus, excesul produs de electricitate, va fi stocat în baterii într- un “dulap”- set de baterii.

Principiul de funcționare al unei eoliene în mod autoconsum:

O tensiune trifazată de amplitudine și de frecvență variabilă iese din eoliană (generatorul);

Redresorul transformă aceasta tensiune în curent continuu stocat în baterii;

Bateriile sunt legate în serie intr -un dulap de baterii;

Curentul continuu este transformat în curent alternativ 230 V AC monofazat, de onduleur, este curentul utilizat pentru aparatele casnice.

Selectorul de sursa permite alegerea modului de alimentare cu energie electrica a unei case: alimentarea unei case cu electricitate eoliană, respectiv electricitate de la furnizor; trecerea se va face automat între cele doua moduri de alimentare în funcție de nivelul de curent stocat în baterii.

Modul vanzare la rețea

În acest mod, electricitatea pe care eoliana o roduce este vândută în rețea fără stocare în baterii.

Exista doua principii de vanzare de electricitate:

vanzarea în totalitate a producției în care energia electrică produsă de eoliană este introdusă integral în rețea;

vanzarea surplusului de producție urmand sa fie introdus in retea. https://eolienefunctionare.wordpress.com/functionare/

2.4.4..Avantajele și dezavantajele energiei eoliene

Schema 2.15 Avantajele energiei eoliene [sursa proprie]

Schema 2.16 Dezavantaje ale energiei eoliene [sursa proprie

CAPITOLUL 3. PARCUL EOLIAN CORNI

3.1. Producția de energie eoliană în România

România, se află într-o zonă de interferență a maselor de aer cu contraste termobarice ridicate, dispune în ansamblu de un potențial energetic eolian bun. Forma reliefului, care compartimentează teritoriul țarii, determină modificări evidente ale vitezei vântului de la o regiune la alta, formând o repartiție neuniformă a sa.

O sursă importantă de energie este energia eoliană generată prin încălzirea inegală a straturilor de aer.

Figura 3.1 Schema distribuției radiației solare în atmosferă

https://vdocuments.mx/turbina-eoliana-proiect.html

Masa de aer rece cu presiune ridicată se îndreaptă spre zonele mai încălzite unde presiunea este mai redusă. Mișcarile aerului pot fi: orizontale, verticale și înclinate; mișcarea orizontala (a aerului) este numită vânt, iar mișcarile pe verticală și înclinate ale aerului se numesc curenți. https://vdocuments.mx/turbina-eoliana-proiect.html

O hartă a potențialului eolian a fost realizată și publicată de ICEMENERG în anul 2007, din care concluzionăm că eventualele amplasamente ale turbinelor eoliene: în zonele muntoase înalte, viteza medie a vântului este de peste 8.5 m/s.

Figura 3.2 potențialul eolian în România

În zonele analizate, de regulă viteza vântului este sub 2m/s (81-83% din timp), în timp ce viteze superioare la 2m/s sunt în procente foarte mici (16-18%). Deci , folosirea de centrale eoliene în astfel de zone devine eficientă dacă ele încep să funcționeze la capacitate proiectată încă de la aceste viteze mici ale vântului.

România are cel mai mare potențial eolian din Europa de Sud-Est și anume 14.000 MW. În anul 2009, mai mulți investitori au solicitat investiții pentru 12.000 MW, însă compania de transport a electricității Transelectrica a oferit permisiune pentru doar 2.200 MW.

Un studiu a Băncii Erste a dovedit faptul că regiunea Dobrogea este pe locul doi în Europa, după Scoția, la potențialul de producție a energiei eoliene. Un alt studiu al Institutului de Energetică a arătat că turbinele de vânt ar putea contribui cu 13 GW la capacitatea națională de generare a energiei electrice până în 2020.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_eolian%C4%83_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

Un exemplu concret este cel din data de 29 august, când România a fost țara europeană cu cea mai mare pondere a energiei eoliene în producția totală de electricitate,
devansând Portugalia și Grecia (care au avut 23, respectiv 20%). Factorul de capacitate în România a fost destul de mare:  54% în acea zi, adică a funcționat la capacitate nominală mai mult de jumătate din capacitatea instalată în eolian. Este adevărat că la nivelul Europei vântul nu a bătut foarte tare: la nivel continental s-au produs doar 540 GWh de energie în eolian. România a produs, într –o zi , 39GWh de energie electrică din surse eoliene, fiind a cincea țară producătoare de pe continent, potrivit datelor Wind Europe. . https://www.economica.net/eoliene-mix-energie-onshore-offshore-energie-electrica_157822.html

Figura 3.3

În prezent, în România există 20 de producători de energie electrică din resurse regenerabile care beneficiază de certificate verzi (micro-hidro centrale – MHC și grupuri generatoare/centrale eoliene), a căror putere instalată este de 47 MW (7 MW instalați în grupuri eoliene și 40 MW instalați în MHC).

3.2. Prezentarea Parcului Eolian Corni (PEC)

Cel mai mare parc de centrale eoliene din județul Galați este amenajat în comuna Corni,

fiind format din 35 de turbine cu o putere 70 MW (35x 2MW).

Centralele eoliene de tip VESTAS V90 au o putere individuală de 2MW și sunt situate în comuna Corni, pe partea dreaptă a drumului județean DJ 251G, ValeaMarului- Măciseni- Corni. Cele 35 de turbine sunt situate pe terenuri agricole, fiind dispuse sub formă de doua subparcuri pe pârâul Gologan, de 18 , respective 17 turbine.

Parcul eolian Corni s-a realizat în perioada 2012-2013, de catre Compania PORR Construct SRL România, iar în prezent este administrat de firma ERG Renew- Italia și are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creșterea consumului de energie ca urmare a dezvoltării economice și demografice mondiale, a necesității de a reduce poluarea și în perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili ( petrol, gaze, cărbune).

Centralele eoliene prezintă o înâlțime a turnului de 105 m, iar lungimea paleleor este de 45m. Fiecare turbină este prevăzută cu câte o patformă pietruită de cc1250 mp. Rotirea palelor începe la o viteză a vântului de 4 m/s și se oprește datorită mecanismului de autoprotecție la o viteză a vântului de 25m/s. Intervalul termic în care funcționează instalația este cuprins intre -200C și +40 0C. Turbina, inclusiv catargul portant, nacela și palele sunt vopsite în culoarea albă. Turnul prezintă la cota maximă, balizaj luminos de culoare albă pentru zi cu intensitate de 20000 cd și lumină intermitentă roșie noaptea.

Figura 3.4 Cotele centralele eoliene

Specificatii tehnice ale componentelor

Cele 35 de centrale eoliene sunt racordate prin cablu subteran la o stație de conecsiune prin LES 11kV la stația de transformare Cudalbi (110KV/33KV) aparținând SC ENEL DISTRIBUȚIE SA în baza unui studiu de soluție.

Linia electrică de transport energie electrică din parc la stația de conecsiuni este montată subteran, cu trasee optime de racordare, corelat cu configurația rețelei de drumuri de expoatare și întreținerea parcului.

Fiecare turbină eoliană este compusă dintr-un pilon tubular cu diametrul de 4,15m, nacela care include generatorul, cutia de viteză și sistemul de comandă , precum si rotorul cu cele 3 pale.

Turbinele au fost montate pe o fundație de beton armat formată dintr-o talpă de 16,5m x 16,5 m x1,80m, având o suprafață de 272,25 mp. Talpa este turnată pe un strat de egalizare de beton de 15 cm. Peste fundație s-a executat un inel cilindric ,cu diametrul de 4,65 și înălțimea de 0,80m. Cilindrul iese din pământ încă 35 cm, pe el a fost fixat primul tronson al centralei eoliene, iar de jur imprejur s a realizat un trotuar pentru a proteja fundația turbinei

Figura 3.5 fundatia centrale eoliene

Legarea la pământ a învelisurilor metalice ale cablurilor s-a facut conform STAS 12604, lungimea rețelei subterane fiind de 25.050,m, iar viața normală a cablurilor este de 40 de ani.

Centralele eoliene sunt echipate cu sisteme de repere (dispozitiv emițatăr de ultrasunete) în vederea reducerii riscului coliziunii pasărilor , avioanelor și a unor specii de chiroptere cu palele acestora.Turbinele au instalate un sistem de protecție Stereo 70 și au urmatoarele coordonate (Anexa 1):

Turbinele eolienele cu ax orizontal, cu rotorul de tip elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială. Pe scurt procesul de producție constă în generarea de energie electrică prin mișcarea aerului ce antrenează rotorul turbinei, care, mai departe, pune în mișcare un generator electric asincron. Acestea utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului, aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei este transformată în energie electrică de către generatorul cuplat mecanic la aceasta. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina și generatorul au viteze de același ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteză.

Energia obținută este fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei rețele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au și pierderi. (ale generatorului și ale eventualelor sisteme de conversie), astfel se poate menționa un randament de ordinul a 89 – 90 %. Schema principială de obținere a energie electrice este prezentată în schema ce umează.

Schema 3.6 Schema principială de obținere a energie electrice

3.3. Utilitatea și eficiența funcționǎrii parcului PEC

Realizarea Parcului Eolian Corni contribuie la sporirea premiselor dezvoltarii ofertei de servicii, contribuind la impulsionarea dezvoltarii agriculturii din zona, prin utilizarea resurselor naturale locale.

Implementarea proiectului va asigura un numar de cel putin 100 de locuri de muncă pe perioada edificarii parcului și până la 20 de locuri de muncă ulterior. Angajarea membrilor comunității locale reprezintă un avantaj pentru titularul de proiect, urmarindu-se astfel cresterea eficienței și randamentului muncii prin scaderea timpilor datorați transportului personalului de la și spre santierele operaționale. Astfel, apariția acestor locuri de munca va contribui în mod direct la o îmbunatatire a condițiilor socio-economice din zonă.

La aceasta se adauga nivelul consistent de contribuție a proiectului la bugetul local al comunei Corni, afacerea cu energie verde aducând bugetului local în jur de 450.000 de lei pe an, fapt ce va permite asumarea unor proiecte proprii cu caracter socio-economic ce vor contribui la o mai bună valorificare a oportunitaților locale. Este de mentionaț și faptul că dezvoltarea avută în vedere se va putea realiza în jurul sursei de energie alternativă și de asemenea în jurul sistemelor de rețele de drumuri ce urmeaza a fi modernizate.

Energia produsă variază în funcție de produsul masei și pătratul vitezei. Raportată la timp, acesta reprezintă putere. Energia cinetică pe secundă este:

P=(mv2)

unde: – P este puterea( Nm/s sau W);

– m- mas ape secundă –debit maic (kg/s)

-v este viteza vântului (m/s).

Masa aerului care trece prin rotor este considerată a fi un cilindru. Volumul cilindrului este dependent de aria suprafeței rotorului și de viteza vântului, adică lungimea cilindrului care trece prin rotor în unitatea de timp. Aria masei de aer ce trece prin rotorul turbinei într-o secundă este: m =ρAv

unde: -ρ este densitatea aerului (kg/m3); A este aria suprafeței rotorului (m2); v este viteza vântului (m/s).

Aceasta conduce la o importantă caracteristică: energia rezultată depinde de viteza vântului la puterea a treia.

P =ρAv3

La viteza vântului de 6 m/s energia este de 132 W/m2. Atunci când vântul bate cu viteza de 12 m/s energia crește la 1053 W/m2. Dublarea vitezei vântului conduce la multiplicare cu opt a puterii.

Nu poate fi convertită în energie utilă toată energia vântului de la axul rortorului. Folosind principii fizice, se poate arăta că eficiența teoretică maximă a puterii vântului este limitată la cca 59 %. Această limită este, de asemenea, numită coeficient de putere sau valoarea Cp. În consecință, ecuația de mai sus devine:

P=CpρAv3

unde- Cp este coeficientul mecanic de putere( la axul lent)

Puterea electrică netă la ieșirea unei turbine, Pelec, ține seama de eficiențele mecanică și electrică este dată de:

Pelec =CeρAv3

unde:

Ce este rata eficienței electrice (a energiei electrice) (%).

Astăzi, turbinele moderne sunt capabile să realizeze o eficiență netă totală, Ce , de 42 % la 46 % în raport cu energia vântului neperturbat într-un tub cu secțiune circulară a cărui arie transversală este egală cu aria brută a rotorului. http://www.sier.ro/Articolul_8_3_2.pdf

O central eoliană din parcul Corni produce apoximativ 2000 kV/h , parcul aproximativ 70000 MW/h , cea ce înseamă că anual se produce apoximativ 20.000.000 MW/h.

3.4. Impactul asupra mediului

La fel ca toate tehnologiile de energie și turbinele eoliene au anumite efecte asupra mediului. Cu toate acestea, spre deosebire de tehnologiile cele mai convenționale efectele sistemelor de energie eoliana sunt minime și locale.

Impactul local asupra mediului ce poate rezulta din dezvoltarea energiei eoliene cuprinde: eroziunea solului, efecte negative asupra păsărilor sălbatice, zgomotul.

Eroziunea, care poate fi prevenită prin instalarea corectă a centralelor eoliene în peisaj și poate fi un motiv de îngrijorare pentru pantele munților sau ale dealurilor.

Coliziunea păsărilor sălbatice cu palele turbinelor în mișcare, cu turnul înalt al centralei eoliene, cu infrastructura de cabluri aferentă sau cu curenții rezultați în spatele rotorului, pot duce la răniri grave sau chiar la mortalitatea păsărilor.

Perturbarea deplasării din jurul turbinelor și/sau excluderea deplasărilor de pe întregul teritoriu al parcului eolien ( fapte ce produce consecințe: reducerea productivității, iar reducerea șanselor supraviețuirii poate apărea dacă păsările sunt îndepărtate de habitatele lor preferate și sunt astfel incapabile să găsească alternative adecvate nevoilor lor).

Barierele în mișcare – se interpun între zonele de hrănire, iernare, înmulțire și locurile de năpârlire și extind zborurile în jurul mulțimii de generatoare eoliene, conducând la o creștere a consumului energetic al păsărilor. Centralele eoliene mari, al parcului eolien (sisteme de instalații) sunt principalele probleme din acest punct de vedere.

Anual se face monitorizarea acestor parametrilor, în Parcul Eolian Corni de către firme atestate de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, intocmindu-se buletine de analiză. Locurile de încercare sunt latura de N a parcului și limita Stației de transformator 110/33Kv. Corni, iar unele echipamentele folosite la măsuratori sunt: sonometrul integrator tip 2250, clasă I; calibrator acustic tip4321-clasă I-94-114db; microfon tip 4189.

Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, prin poluarea sonora, deși zgomotul chiar și în aceste condiții poate fi considerat o problema secundară.

Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în general cam același. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcția acestora grație noilor concepții tehnologice (de exemplu pale cu extremități mult mai silențioase) pentru cresterea vitezei tangențiale în extremitatea palelor, respectiv a creșterii randamentului instalației de obținere a electricității.

Cartea tehnica a turbinei Vestas V90-1.8-2.0 MW indică un nivel maxim de zgomot de 95.1 dB la înalțimea de 10 m pentru o viteza a vântului de 4 m/s și 103.3 dB la 10 m în cazul rulării la puterea nominală (viteza de peste 10 m/s), de aceea rezultatul măsurătorilor arată că nivelul zgomotului este în limita admisă.

Zgomotul generat de parcul eolian pentru patru puncte de recepție sunt prezentate în tabelul următor:

Figura..nivelul sunetului pentru viteze ale vântului cuprinse i/între 4 și 10 m/s la 10 m înalțime

Autoritățile din toata lumea folosesc așa-zisă scală dB(A) sau decibeli (A) pentru a

cuantifica măsuratorile sunetului, iar în figura de mai jos sunt indicate presiunea sunetului și nivelul presiunii sunetului.

Figura 3.7 presiunea sunetului și nivelul presiunii sunetului.

Pentru respectarea nivelului de zgomot admis, distanța minimă la care poate fi amplasată o turbină eoliană față de zona rezidențială este de 500 m. Turbinele eoliene nu produc vibrații în timpul funcționării.

Toate structurile mari, mobile pot produce interferențe electromagnetice, de aceea centralele eoliene pot cauza aceste interferențe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât și cel reflectat.

Interferența se produce deoarece semnalul reflectat este întarziat din două motive: datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor) și datorită lungimii de undă a frecvențelor proprii ale turbinei. Pentru redresarea acestui fenomen se pot folosi mai mulți transmițători sau receptori direcționați, sau se poate folosi tehnologia prin rețea de cablu.

Monitorizarea habitatelor și a speciilor de păsări prezente s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea și analiza datelor într-o formă standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie comparabile între ele și să aibă aceeași valoare informațională. S -au observat specii de păsări de talie mică, cu regim de hrană granivor-insectivor ce se hrănesc la nivelul culturilor agricole din zona centralelor eoliene și cuibăresc în zonă, deoarece benefieciază de umbea centraleleor în zilele de vară.

S-au mai evidențiat păsări răpitoare și urmatoarele specii: pica pica, corvus monedula,fringilla coelebles, ciconia ciconia, motocila albă etc.

Figura 3.7 Principalele caracteristici ale unui parc eolian dezvoltat conform celor mai bune practici

CAPITOLUL 4. UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE DESTINATE MONTAJULUI ȘI ASIGURARII FIABILITĂȚII CENTRALELOR EOLIENE DIN PARCUL PEC

4.1. Mașini și utilaje pentru realizarea lucrărilor de construcții

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundațiilor, platformelor de operare ale Parcului eolian Corni, presupun realizarea unei etape de organizare de șantier ce cuprind:

amenajare perimetru construcții, transport utilaje și echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligațiilor de execuție și calitate precum și cele privind controlul execuției;

aprovizionare cu materiale, instalații și dispozitive, necesare execuției în conformitate cu prevederile din proiect și normativele în vigoare.

Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate și construite să reziste la solicitări și presiuni mari, suportând macarale de mare tonaj.

Platformele de operare și căile de acces sunt proiectate și construite în special să reziste la solicitări și presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje și echipamente, macarale de mare tonaj.

În funcție de natura și tehnologia lucrărilor de construcții, mașinile pot fi:

-mașini, utilaje și instalații pentru lucrări de terasamente

mașini, utilaje și instalații pentru foraje, consolidare terenuri, pereți mulați și fundații

mașini, utilaje și instalații pentru prelucrarea agregatelor

mașini, utilaje și instalații pentru prepararea, transportul și punere în operă a betonului

mașini, utilaje și instalații pentru uzinarea și montarea confecțiilor metalice și armăturilor

A. Mașinile, utilajele și instalațiile de terasiere se împart în:

-mașini și utilaje pentru săpat

-mașini și utilaje pentru săpat și transportat

-mașini și utilaje pentru nivelat

-mașini și utilaje pentru compactat

https://www.academia.edu/17574509/114781493-Masini-Pentru-Constructii-Curs

A.a Mașini și utilaje pentru săpat

Excavatoare sunt utilaje universale din grupa utilajelor de terasamente pentru săparea pământului cu ajutorul unei cupe.

Pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

a). –după numărul de cupe: -cu o singură cupă

-cu mai multe cupe

b). – după tipul acționării mecanismului de săpare: – cu acționare mecanică

– cu acționare hidraulică

c). – după sistemul de deplasare: – excavator pe șenile

– excavator pe pneuri

d). – după construcția echipamentului de lucru: – cu braț articulat

– cu braț telescopic

Aceste excavatoare sapă de regulă deasupra nivelului de sprijin al mașinii de bază, prin depărtarea cupei față de mașina de bază. Săparea se face în principal prin acționarea cilindrului mânerului, care deplasează cupa din poziția de început a săpării până în poziția de sfârșit a săpării. Specific acestor excavatoare este faptul că descărcarea cupei se realizează prin deschiderea acesteia, basculându-se partea din față a cupei în raport cu peretele posterior al acesteia cu ajutorul a doi cilindri hidraulici montați pe peretele posterior.

Excavatoarele hidraulice cu cupa dreaptă se utilizează mai ales la capacități mari, în cariere, pentru preluarea și încărcarea materialului în mijloace de transport.

Figura 4.1 Excavator hidraulic cu cupă dreaptă

1 – sistem de deplasare; 2 – platformă rotitoare; 3 – braț; 4 – mâner; 5 – cupă (realizată din două părți articulate); 6 – cilindri manevrare braț; 7 – cilindru manevrare mâner; 8 – cilindru manevrare cupă.

Figura 4.2 Excavator aflat în timpul săpării Figura 4.3 Descǎrcare în autobasculantǎ

A.b Mașini și utilaje pentru săpat și transportat

Buldozerele pot executa săpături cu adâncimi de 10-30 cm nivelarea terenului precum și transportarea pământului pe distanțe mici de până la 100 m. Mai pot fi folosite în lucrări de săpat, nivelat, transportat pamânt dar și la lucrări de repartizare uniform în straturi a pământului sau la astupirea șanțurilor, la lucrări de dezăpezire sau defrisari.

Figura 4.4 .Buldozer pe șenile de putere mică cu cilindrii hidraulici fixați pe cadrul șenilelor

1 – mașina de bază; 2 – lamă; 3 – cadru; 4 – articulatia cadrului la mașina de bază; 5 – cilindrii hidraulici pentru manevrarea echipamentului; 6 – tije reglabile; 7 – urechi fixate pe cadrul șenilelor.

Autogrederele sapă pământul pe adâncimi 10-20 cm cu deplasarea laterală a acestuia, realizarea nivelarea suprafețelor orizontale precum și a suprafețelor taluzurilor.

Figura 4.5 autogreder

Screperele sapă pământul și îl transportă .Aceste mașini desăpat, nivelat și transportat au o construcție mai simplă în comparative cu cea a excavatoarelor, sunt mobile și ușor de manevrat.Un dezavantaj al autogrederelor și screperelor este acela că ele nu pot fi folosite în lucrări de terasamente executate în terenuri stâncoase sau pământuri înghețate.

Încărcătoarele sunt utilizate la încărcarea pământului, încărcarea agregatelor de balastiere, încărcarea rocilor explodate din cariere, descărcarea materialelor în mijlocul de transport, săparea pământului, transportul la distanțe mici și la descărcarea în grămadă.

Figura 4.6 Schema încărcătorului pe pneuri cu șasiu articulat și mecanism de basculare a cupei tip Z

1 – mașina de bază; 2 – braț; 3 – cupă; 4 – cilindri pentru manevrarea brațului; 5 – cilindri pentru manevrarea cupei; 6 – pârghie; 7 – tije; 8 – cilindri de viraj; O –articulația brațului la mașina de bază; O1 – articulația brațului la cupă; O2 – articulația pârghiei la braț.

Autobasculanta este un autocamion prevăzut cu benă basculantă (care se ridică pentru a descărca materialele transportate), destinat pentru transportarea de materiale brute, neprelucrate (ca pietriș, nisip, pământ ș.a.) utilizate în construcție.

Figura 4.7 autobasculantă.( sursă https://www.youtube.com/watch?v=rI7GRfhcQbk)

A.c. Mașini și utilaje pentru nivelat și compactat

Materialele folosite în lucrările de drumuri, fundații cum sunt pământurile, betoanele sau amestecurile asfaltice, conțin în compoziția lor componente solide, lichide și gazoase (goluri). Pentru a putea fi nivelete și compactate se folosește compactorul.

Principalele metode utilizate în compactarea materialelor sunt:

-compactarea prin cilindrare

-compactarea prin batere

-compactarea prin vibrare

-compactarea prin cilindrare și batere

-compactarea prin vibrare și batere

Figura 4.8 Compactor static cu trei rulouri pe două axe

vedere laterală; b) schema rulourilor (vedere de sus)

1 – șasiu cu motor și transmisie; 2 – post de comandă; 3 – rulou de direcție; 4 – mecanism de direcție; 5 – rulouri motoare.

În timpul procesului de compactare trebuie ca tensiunea maximă care este produsă de material să nu depășească limita de rupere a acestuia (distrugerea structurii acestuia).

Prin cilindrare se realizează compactarea în straturi de grosimi:

-20-40 cm pentru pământuri

-8-20 cm pentru piatra spartă

-4-8 cm pentru betoane asfaltice

Figura 4.9 Compactoarele cu pneuri Figura 4.10Compactor cu șasiu articulat cu ambele rulouri

Motoare și vibratoare (tandem)

B. Mașini, utilaje și instalații pentru foraje, consolidare terenuri, pereți mulați și fundații

În parcul eolian Corni s-a realizat construirea a 20 km de drumuri de acces pentru utilaje grele, sistemul complet de scurgere a apei și 35 de tampoane pentru macara care vor fi utilizate pentru ridicarea turbinelor. Mai mult, au fost construite fundații din beton armat, inclusiv instalarea a aproximativ 2.000 de bucăți de turnare prefabricate din beton pentru 35 de generatoare de turbine eoliene, așa-numitele WTG. Pentru a asigura un flux continuu de furnizare de beton cu aceeași calitate permanentă, a fost necesară instalarea unei instalații de beton suplimentar la fața locului.

Figura 4.11Schema de organizare a utilajelor și procesului tehnologic de preparare a betonului

Întreg ansamblul sa montat pe o fundație rectangulară din beton armat cu bare de oțel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă între 2,55 – 3 m pe o suprafață de circa 364,5 mp. Piloni de sub talpa fundatiei suporta reactiunea terenului de fundare, intensitatea acesteia depinzand de numarul și dimensiunile pilonilor. Totodata, pilonii pot prelua solicitari de smulgere importante, ceea ce poate duce la reducerea dimensiunilor în plan ale fundației, cu consecinte importante în ceea ce priveste consumurile de beton și oțel beton.

Pilonii forați totalizează un numar de 13 elemente, cu lungimi variabile cuprinse între 15,00 m și 30,00 m. Lungimile pilonilor sunt măsurate de la cota săpăturii generale până la vârf și se vor dispune pe talpa fundației astfel:

• 1 pilon cu  lungimea L=15,00 m, dispus în centrul geometric al talpii fundației;

• 4 piloni cu lungimile L=20,00 m, dispusi pe circumferința unui cerc de rază 3,00 m, măsurată din centrul geometric al tălpii fundației;

• 8 piloni cu lungimile L=30,00 m, dispusi la o distanță de 1,00 m, măsurată de la marginea fiecăruia până la marginea radierului, pe fiecare laturș a sa.

Mașinile și utilajele folosite la realizarea fundației sunt: excavatoarele, mașini pentru înfingerea pilonilor prin batere, betoniere și pompe de beton.

Procedeele cunoscute pentru înfigerea piloților prefabricați sunt: baterea, vibrarea, presarea și înșurubarea. Cel mai răspândit procedeu îl constituie înfigerea prin batere cu mașina pentru înfingerea pilanilor prin batere.

Figura 4.12 mașină pentru înfingerea pilonilor prin batere.

( sursă https://www.youtube.com/watch?v=rI7GRfhcQbk)

Pentru transportul betonului pe distanțe mai mari de 10 km se utilizează autobetonierele (ele pot lucra și ca autoagitatoare). Aceste mijloace de transport, spre deosebire de autoagitatoare care transportă betonul gata preparat, realizează prepararea betonului chiar în timpul transportului. Autobrtoniera este alcătuit din următoarele părți principale:

Figura 4.13 Autobetonieră

1-autocamionul de bază; 2-toba malaxorului de amestecare prin cădere; 3-pâlnia de alimentare ; 4-jcheab; 5- motorul de antrenare a tobei malaxorului; 6 rezervorul de apă

Pompă de beton este un echipament folosit pentru transportul betonului într-o țeavă flexibilă sau rigidă, pentru a-l transporta deasupra sau peste un obstacol atunci când camionul mixer nu poate accesa direct locul de turnare sau pulverizare.

Aceste pompe sunt în mod obișnuit integrate în camioane , de aceea se mai numesc „  pompe de beton  ”. Aceste mașini sunt echipate cu un braț hidraulic care se desfășoară și care se poate deplasa în mai multe direcții. Pe acest braț este fixată țeava metalică prin care trece betonul; este șoferul care controlează brațul prin intermediul unui control de la distanță . Un furtun flexibil de cauciuc  permite reglarea punctul de turnare a betonului pur și simplu împingându-l. Există camioane mixer echipate cu pompă proprie și braț hidraulic. Datorită greutății ansamblului, capacitatea rezervorului este redusă, adesea în jurul valorii de 5 m 3 .

https://fr.wikipedia.org/wiki/Pompe_%C3%A0_b%C3%A9ton

Figura 4.14 autopompă de beton și autobetoniră(sursă proprie)

Dupa finalizarea turnarii fundatiei aceasta se compacteaza cu argilă și se acoperă

cu un strat de sol vegetal până la baza inferioară a fundației.

4.2.Mașini și utilaje folosite la lucrări de montaj și electrotehnice

Etapă lucrărilor de montaj și punere în funcțiune cuprind operațiile:

asamblarea și amplasarea turbinelor eoliene;

montajul sistemelor electrice aferente;

conectarea sistemelor de automatizare.

4.2.1.Turnurile și turbinele vor fi asamblate pe fundația existentă cu ajutorul a unei macarale în următoarele etape:

amplasarea turnului pe fundație și fixarea acestuia;

montarea nacelei deasupra turnului;

asamblarea rotorului (pale și butuc) la nivelul solului;

faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziție a rotorului și montarea pe turn.

Macaralele sunt utilaje acționate manual sau mecanic, bazate pe principiul scripeților, folosiți pentru ridicarea pe verticală sau orizontală a unor obiecte grele.Sunt mașini de ridicat, stațioare sau deplasabiel, cu două sau mai multe mișcări, prevăzute cu construcție metalică pentru conducerea sarcinii și pentru susținerea mecanismelor proprii la răndul lor.

Figura 4.15 macarale rotative sprijinăte pe platformă fixă ( sursă propri

Clasificarea macaralelor

Automacaralele sunt instalații de ridicat montate pe șasiuri de aitocamion sau șasiuri de construcție special care se pot deplasa rapid de la un punct de lucru la altul.

Figura 4.16 shema componentelor automacarelei

(https://www.slideshare.net/costelsurugiu5/1-clasificareamacaralelor)

Figura 4.17 Automacaralele ( sursă proprie)

4.2.2. Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei și transformatorul ridicător de tensiune (substație de transformare) se va realiza o conexiune printr-un conductor de cupru unipolar de secțiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 și 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în spațiul existent și pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la

minimum dimensiunile rețelei.

4.2.3 Stația electrică – stația de transformare 110 kV subdivizată în aria de competență a constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune medie în înaltă tensiune.

CAPITOLUL 5. STUDIUL DE CAZ- TEHNOLOGII DE ASIGURARE A MENTENANTEI IN PARCULUI EOLIAN CORNI UTILIZAND MACARALE CU BRAT TELESCOPIC

5.1. Macaraua cu bart telescopic DEMAC AC 500-1

Macaralele mobile de înaltă performanță economice de la Liebherr și-au dovedit utilitatea în construcția centralelor eoliene mulți ani.. Macaralele sunt disponibile în diferite clase de capacitate de încărcare și sunt adaptate exact la nevoile industriei energiei eoliene.

La ridicarea și mentenanța Parcului eolian Corni s –a folosit macaraua cu brat telescopic DEMAC AC 500-1

.

f

fi

Figura 5.1 macaraua cu brat telescopic DEMAC AC 500-1

Macaraua mobile telescopică (LTM) poate circulă pe drumurile publice și prin urmare, poate fi transportată extrem de economic. Ea poate fi ridicată rapid și nu necesită decât un spațiu foarte mic în acest caz. Se deplasează de la un loc la un loc, cu un braț telescopic retras pe drumuri înguste din parcurile eoliene, dar unele component sunt transportate de alte autovehicule de mare tonaj. Secțiunea de echipamente de ridicare este completată de macarale-turn care au fost special dezvoltate pentru sisteme deosebit de înalte.

Figura 5.2 macaraua cu brat telescopic DEMAC AC 500-1 cu extensie de brat

Macaraua are o construcție de patru secțiuni, tip cutie de tracțiune mare de oțel, format dintr-o secțiune de bază și trei secțiuni telescopice. Plăcile laterale verticale au imprimeuri din oțel , pentru o rezistență superioară la greutăti mari. Prima secțiune telescopantă se extinde independent cu ajutorul unui cilindru hidraulic dublu ,cu acțiune, cu un singur cilindru cu valve de reținere integrate. Al doilea și a treia secțiune telescopică se extinde proporțional prin mijloace dintr-un cilindru dublu ,cu acțiune, cu un singur stadiu, integrat ținând supape ,cabluri și o extensia de tip Y.

Dimensiunile macaralei

Leagănul cozii deasupra solului

Caracteristicile macaralei

Încărcarea pe osii și greutăți-macarua cu brat principal cu lonjeroane și blocul cârligului:

Osii: 8x 12000 kg

Greutatea totală: 96000kg

Viteza de lucru

Blocul cârligului cu atasamentele de ridicare

Modul de lucrul al prațului principal- bratul principal al macaralei se extinde pănă la 60 de m. pentru o înălțime mai mare se ataseaza braturi exensibile( ghrinzi cu zabrele) de diferite lungimi.

Modul de lucrul al brațului extins

Ridicarea brațului

un cilindru hidraulic cu dublă acțiune cu menținere integrală și supapă

ridicarea brațului: – 3 ° la 78 °

capăt de ridicare auxiliar – opțional

sundă de nylon cu diametru rădăcină de 16,5 in (41,9 m)

protecții ușoare pentru frânghie de sârmă

blocuri de cârlig și bile poate fi opțional

Cabina operatorului superior și controale

Cabină de mediu – Cabină complet închisă pentru o persoană structură din oțel galvanal cu izolație acustică.Echipat cu:

ferestre din sticlă acoperită și temperată

fereastră mare fixă ​​față cu ștergător de parbriz și mașină de spălat

rotiți geamul acoperișului cu ștergătorul de parbriz

ușa laterală stângă glisantă cu fereastră mare fixă

geamuri laterale posterioare și drepte pentru ventilație

scaun reglabil cu șase moduri, amortizat, cu centura de siguranță

Compartiment de stocare

încălzitor de apă caldă, dependent de motor, cu conducte de aer pentru decongelare parbrizului frontal și podeaua cabinei;

ventilator pentru decongelare pentru fereastra din față

nivel de bule

ventilator circulant

parasolar reglabil

lumina domului

titular de cupă

stingător de incendiu

oglinda de vizualizare din partea stângă

încuietor basculant de deplasare în două poziții

Aer condiționat – Opțional – Integral cu încălzirea cabinei, sistem care utilizează aceleași prize de ventilație

Comenzi ale cotierei – Două regulatoare hidraulice cu joystick sau regulatoare hidraulice opționale cu o singură axă pentru:

leagăn

elevator de braț

troliu spate principal

troliu frontal auxiliar – opțional

indicație de rotație a tamburului

comutator de activare a indicatorului de rotație a tamburului

întrerupător (comută) de viteză mare / joasă și dezactivat

întrerupător de manipulare a greutății

comutatoare de înlocuire telescopică

buton claxon de avertizare

frână de parcare basculantă

Dispozitiv de control – Cutie de mână cu ombilical, cablul oferă operatorului libertatea de a vizualiza funcționarea în timp ce setează outriggerilor.

Controlul piciorului

telescop boom

frână rotativă

accelerația motorului

Consola față dreapta -Controluri și indicatori pentru:

aprindere motor

scomutator dimmer consolă

blocarea clapetei motorului

nivelul bulei

funcția dezactivează conexiunea

12 volt puterea de conectare

ștergătorul de parbriz față

aer condiționat – optional șaibă

boom floodlight -optional faruri de cablu

far rotativ / stroboscop

lampa de avertizare a claxonului – opțional

controle de încălzire

Instrumentare cabină – analog poziționat ergonomic, comenzile pentru funcționarea macaralei sunt:

verificarea și oprirea indicatoarelor motorului

temperatura de răcire a motorului cu indicatorul de avertizare

temperatura uleiului hidraulic cu indicatorul de avertizare

nivel de combustibil cu indicatorul de avertizare

tahomometru

Limitator de capacitate nominală – Audio grafic microguard –sistem de avertizare vizuală integrat în tablou cu anti -două blocuri și limitator de funcții. Date de operare disponibile include:

configurația macaralei

lungimea și unghiul brațului

înălțimea capului de braț

sarcina permisă și% din sarcina permisă

unghiul de braț

raza de încărcare

sarcina efectivă

alarme definite prestabilite (includ):

unghiuri de braț maxime și minime

înălțimea maximă a vârfului

lungimea maximă a brațului

rotiți pozițiile stânga / dreapta

zona definită de operator (plan imaginar)

Bară de lumină internă RCL – Opțional – Informează vizual operator atunci când macaraua se apropie de capacitatea maximă de încărcare cu o serie de lumini verzi, galbene și roșii.

Bară de lumină externă RCL – Opțional – Informează vizual echipajul de la sol când macaraua se apropie de sarcina maximă de capacitate cu o serie de lumini verzi, galbene și roșii.

Balansoarul Motorul / planetar este un motor hidraulic direcțional, montat pe un reductor planetar pentru 360 ° continuu, balansare lină la 1,7 rpm. Frânarea poate fi la 360 °, electrică și hidraulic, (arc aplicat / eliberat hidraulic) multi -frână cu disc montată pe reductorul de viteză. Acționat de un comutator de comutare în cabina operatorului.

Frâna pivotantă – 360 °, cu picior, disc hidraulic aplicat frână montată pe reductorul de viteză.

Blocare cu pivotare -blocare de balansare cu două poziții (braț în față sau spate) acționate din cabina operatorului.

Echipamente electrice prevazute la macara:

Alarma de pivotare cu dispozitivul de avertizare audio semnalează când partea superioară se balansează.

Lumini

două lumini de lucru din fața cabinei

un baliz rotativ de chihlimbar deasupra cabinei – opțional

un baliză tip bară de chihlimbar deasupra cabinei – opțional

lampă de inundare la ridicare– opțional

5.2. Macara mobilă cu extensie tip Y pentru ridicarea greutății de transport LTM 1500-8,1 (84m)

Macaraua mobilă cu extensie tip Y pentru ridicarea greutății de transport, este o macara de mare viteză pe tot terenul și macara telescopică montată pe camioane, macara compactă cu rezistență mare la grilaj ce este utilizată în întreaga lume. Boom-urile lungi, capacitățile enorme de încărcare, timpii de montare scurte și standardele ridicate de confort și siguranță fac ca mașinile să fie flexibile și economice.

Macaralele mobile Felbermayr -LTM 1500-8,1 (84m) combină mobilitatea unei macarale clasice cu avantajele funcționale ale unei macara turn. La montarea macarale a fost nevoie și de o macara auxiliară de 130 de tone și cu un stivuitor telescopic.

Macaraua este adusă la locul montajului cu ajutorul unor mașini de mare tonaj și este montată timp de două zile, echipată cu balast de 204 de tone și cu extensia de tip Y pentru creșterea capacității de ridicare.

Datele tehnice ale macaralei

Modul de lucrul al prațului principal- bratul principal al macaralei se extinde pănă la 84 de m. pentru o înălțime mai mare se ataseaza braturi exensibile( ghrinzi cu zabrele) de diferite lungimi.

Modul de lucrul al prațului principal- bratul principal al macaralei se extinde pănă la 84 de m. și braturile exensibile( ghrinzi cu zabrele) de diferite lungimi, ce ajung până la înâlțimea de 132 m.

Caracteristic macaralelor este că deplasarea se realizează prin motorul autovehicolului cu vitezele de deplasare între 40-70 km/h.

În general macaralele are următoarele părți principale:

a. șasiul

b. platforma fixă

c. dispozitivele de calare

d. platforma rotitoare

e. echipamentul de suprastructură, brațul sau turnul la macaraua c echipament turn;

f. sistemul de acționare (agregate, mecanisme);

g. instalații sau dispozitive de comandă;

h. dispozitive de siguranță;

i. dispozitive de semnalizare (optică și acustică);

j. cabina macaragiului;

k. contragreutate

Șasiul: automacaralele cu capacitate de până la 20t, se folosește direct șasiul acestuia iar peste această capacitate este necesară rigidizarea întregului sistem.

Platforma fixă: construcție metalică sudată, montată pe șasiu prin șuruburi (la macaralele cu capacitate de ridicare mică și medie) iar la cele cu capacitate de ridicare mare se montează prin sudură de șasiu. Platforma fixă, șasiul și dispozitivele de calare constituie infrastructura macaralei.

Dispozitivele de calare: în vederea măririi stabilității macaralei, se folosesc dispozitive de calare ce constau din patru picioare de sprijin amplasate în colțurile platformei; cu cât acestea sunt la distanță mai mare de centrul de rotație al macaralei, cu atât se mărește stabilitatea acesteia.

Dispozitivele (picioarele) de calare sunt rabatabile sau telescopice în exterior de la platforma fixă, acționate manual sau cu ajutorul unei instalații hidraulice. În poziție de transport și calată, macarale cu braț foarte lung (peste 40m), stabilitatea este asigurată suplimentar de încă două picioare montate pe partea din spate a platformei fixe, astfel încât brațul se ridică/coboară la sol pe direcția axei longitudinale a șasiului, orientate spre spate.

Platforma rotitoare: construcție metalică, ce se sprijină pe platforma fixă prin intermediul unui rulment de presiune. Pe această platformă rotitoare se montează: – mecanisme de acționare, – echipamentul (braț sau turn) – instalația de comandă platforma rotitoare împreună cu – contragreutatea aceste elemente formează – și în unele cazuri agrgate de acționare suprastrucrura

Echipamentul de suprastructură (braț sau turn): construcție metalică spațială sudată. Materialele utilizate sunt oțel carbon obișnuit sau slab aliată cu Cr și Mo, folosindu-se profile cornier, table, țevi pătrate și rotunde. Brațul este articulat la bază pe suporți fixați la platforma rotitoare iar în vârf are rolele de conducere a cablului de la mecanismul cârligului. Brațele telescopare se pot prelungi prin adăugarea unor tronsoane intermediare sau prin telescopare (brațe formate din două, trei sau patru tronsoane). Extinderea sau retragerea tronsoanelor telescopice se realizează hidraulic cu ajutorul unor cilindri cu piston. Brațele ce se prelungesc prin tronsoane intermediare au greutăți proprii reduse și macaralele permit montarea unor brațe de lungimi foarte mari.

Sisteme de acționare (agregate, mecanisme, principii acționare): Mecanismele macaralelor sunt în general pentru executarea următoarelor mișcări: – ridicare-coborâre cârlig principal; – ridicare-coborâre cârlig auxiliar; – basculare braț; – basculare prelungitor (gât lebădă) – rotire

Capacitate de ridicare mică și medie sunt acționate de motorul autocamionului care asigură și deplasarea macaralei, iar la automacaralele cu, capacitate mare de ridicare aceste mecanisme sunt acționate de un alt motor montat pe platforma rotitoare. Energia rezultată de la motor se poate transmite direct la mecanisme în cazul acționării mecanice sau transformată în altă formă de energie ca în cazul acționărilor electrice, hidraulice sau combinate.

Instalații și dispozitive de comandă: transmiterea comenzilor la sistemul de acționare pentru funcționarea sau oprirea diverselor mecanisme se realizează prin instalații (dispozitive) de comandă.

Comenzi mecanice sau manuale: se realizează prin sisteme de pârghii, astfel încât se cuplează sau decuplează mecanismele care trebuiesc acționate în sensurile dorite. Sistemele de pârghii sunt astfel concepute, încât simultan cu efectuarea comenzii se acționează și asupra frânelor de pe mecanismul comandat, astfel încât frâna se deschide sau se închide după caz, odată cu funcționarea sau oprirea mecanismului respectiv. Aceste comenzi sunt aplicate numai în cazul acționărilor mecanice și foarte rar, întrucât prezintă dezavantaje: – eforturi fizice sporite – comenzile nu pot fi prompte – mecanismele nu pot fi comandate astfel încât să realizeze mișcări sensibile și precise – uzurile (jocurile) ce se produc la articulațiile pârghiilor generează nesiguranță

Comenzi electrice: sunt des utilizate în cadrul tuturor sistemelor de acționări, prezentând siguranță în exploatare și realizează comenzile cu promptitudine la tensiuni de 12 sau 24V, alimentarea făcându-se de la baterii, sau 220V în cazul macaralelor cu acționări electrice, când alimentarea se face de la generator (cu cuplaje magnetice care au avantajul transmiterii unei mișcări de rotație fără șocuri).

Comenzi pneumatice: utilizate în cazul acționărilor mecanice

Comenzi hidraulice: folosite în cazul acționărilor hidraulice și uneori în cazul acționărilor mecanice

Comenzi combinate: macaralele cu capacitate de ridicare mare uzează de aceste comenzi combinate. Comenzile hidraulice sunt combinate cu cele electrice, iar comenzile pneumatice cu cele electrice.

https://www.slideshare.net/costelsurugiu5/1-clasificareamacaralelor

Dispozitive de siguranță: macaralele au dotare minimă cu următoarele dispozitive de siguranță: – limitatoare fine cursă ridicare cârlige; – limitatori fine cursă ridicare braț; – limitatori de moment; – întrerupător de avarie; – siguranțe la cârlige; – indicator al sarcinilor maxime admise corespunzătoare deschiderii brațului. pentru a nu se da brațul peste cap (în cazul unor macarale cu capacitate de ridicare mare); – limitatori pentru a nu se desfășura în totalitate cablul de pe tobă(acționează când rămân 3 spire); – anemometrul.

Dispozitive de semnalizare:

Acustice: clacxoane, sonerii, clopote electrice acționate de deserventul de pe macara pentru atenționare.

Optice: lămpi 9

Cabina macaragiului: manevra macaralei se execută de regulă dintr-o cabină amplasată pe platforma rotitoare, lateral față de brat.

Contragreutatea: necesară pentru asigurarea stabilității sub sarcină, la macaralele cu capacitate de ridicare mare, montându-se pe partea posterioară a platformei rotitoare, contragreutăți. Mărimea și amplasarea contragreutății nu trebuie să influiențeze negativ stabilitatea în gol. https://www.slideshare.net/costelsurugiu5/1-clasificareamacaralelor

5.3. Defecte și ȋntreruperi ȋn funcționarea centralelor din PAC. Operații de redresare și mǎsuri de protejare a funcționǎrii continue

În procesul de operare și mentenanță al unei turbine eoliene sunt activate numeroase părți, dintre care producătorul și proiectantul turbinei, beneficiarul, echipa de exploatare și mentenanță. Exploatarea și mentenanța cu succes a turbinelor eoliene include un program bine stabilit în ceea ce privește personalul ce urmează a fi implicat, programarea lucrărilor, proceduri de siguranță și securitate în muncă. Echipa de mentenanță comunică și face schimb de informații cu echipa de exploatare.

Exploatarea unui parc eolian include activități zilnice cum ar fi monitorizarea performanțelor turbinelor, supravegherea operațiunilor pe care le desfășoară personalul din echipele de mentenanță programarea echipelor de intervenție pentru mentenanța periodică dar și pentru evenimente neplanificate.

În conformitate cu cartea tehnică a turbinei, organizarea activității de mentenanță necesită crearea unei baze de date în care sunt trecute toate evenimentele care apar la ansamblurile și subansamblurile de piese, momentele de timp în care s-au făcut intervenții, timpul de funcționare fără defecțiuni, coroborat cu parametrii zilnici de exploatare și energia produsă.

Centralele eoliene funcționează în condiții meteorologice favorabile, dar și condiții grele, temperaturi și vânturi cu valori extreme. Frecvența de defectare pentru subsistemele centralei eoliene sunt prezentate în figura de mai jos.

http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2017/05/32-13.-PROBLEME-DE-MENTENAN%C5%A2%C4%82-LA-TURBINELE-EOLIENE-CU-AX-ORIZONTAL-Georgiana-Liliana-SIMION-Carmen-Anca-SAFTA.pdf

Una din cauzele defectării turbinei eoliene este viteza vântului. Acesta produc defecte la cutia de viteză fiind supusă unor defecțiuni de tipul fisurilor, coroziune, eroziune, distrugeri de suprafețe sau supraîncălzirii.

La turnul centralei eoliene pot să apară defecte dotorită oboselii, îndepărtarea vopselei, formări de fisuri datorită diverselor influiențe din mediul exterior. În interiorul turbinei defectele pot apare la:

liftul ce asigura transportul echipei de operare și mentenanță,

sistemele auxiliare de cabluri

sisteme de averizare luminoasă

sistem de protecție contra incendiilor

sistem de securitate

sisteme de averizare luminoasă

sistem comunicare și control situații de urgență.

Nacela are rolul de a proteja componentele centralei eoliene, care se montează în interiorul acesteia și anume: arborele principal, multiplicatorul de turație, dispozitivul de frânare, arborele de turație ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric și sistemul de pivotare, pot apare defecte la una dintre aceste component. Cele mai des defecte apar la rotorul turbine, sistemele de antrenare și generatorul electric.

Rotorul turbinei eoliene înregistrează la nivelul palelor defecte de tipul fisurilor care duc, datorită solicitărilor la oboseală, la ruperea lor. Formarea fisurilor este legată de procesul tehnologic de realizare a palei, fie datorită acțiunii vântului, înghețului, modificarea rugozității suprafeței palei ca urmare a acțiunii abrazive a particulelor de praf, fie au fost lovite de fulgere.

Modificarea rugozității palelor produce și un dezechilibru al maselor în mișcare de rotație ce are ca efect apariția unei forțe centrifugale care se transmite mai departe nacelei și turnului.

Sistemul de antrenare prezintă defecte la nivelul arborelui rotorului turbinei (fisuri, dezechilibre de masă), în lagăre (distrugere prin frecare, suprasarcini, supraîncălzirea, corodareasuprafețelor, distrugerea suprafețelor de rulare)

Una din cauzele defectării turbinei eoliene este viteza vântului. Acesta produc defecte la cutia de viteză fiind supusă unor defecțiuni de tipul fisurilor, coroziune, eroziune, distrugeri de suprafețe sau supraîncălzirii. Defecte pot fi cauzate de funcționarea la suprasarcină datorită vitezelor mari ale vântului, cicluri de funcționare la oboseală, blocaje, deformări geometrice, probleme de ungere, influențele mediului ambient .

Generatorul electric este elementul constructiv cu o frecvență de defectare asemănător cu structură turn și cutie de viteză. Deteriorarea sistemului de izolație al statorului este un proces gradual ce poate conduce la avarierea izolației conductoarelor și în cazuri majore la topirea fierului statorului de aceea se impune o monitorizare continua.

Foarte rar datorită condițiilot meteo grele, cu viteza vântului de 100km/ora se pot defecta rulmenții plalelor și butucul rotorului. În acest caz trebuie demonte palele și rotorul cu ajutorul macaralelor.

Toate echipamentele centralei eoliene necesită operațiuni de mentenanță la diferite nivele de dificultate. Activitățile de mentenanță preventivă specificate de producători cuprind:

verificarea periodică a cutiei de viteze,

verificarea lifturilor și a scării de acces în nacelă,

verificarea stingătoarelor de incendiu din nacelă,

inspecții periodice lunare (ale palelor, ale generatorului),

verificarea sistemelor de alarmă, verificarea sistemelor de ungere,

verificarea sistemelor de răcire etc.

Unele măsurile luate pentru eveitarea apariției defectelor pot include utilizarea uleiurilor hidraulice și lubrifiante necombustibile și construirea de bariere termice pentru a proteja materialele combustibile. Producătorii sunt sfătuiți să evite utilizarea materialelor izolante combustibile și să aplice noi sisteme de monitorizare pentru a verifica constant starea utilajelor, astfel încât lucrările de întreținere să poată fi efectuate în timp util.

5.4. Norme SSM ce se impun

Pentu a purea asigura sănătatea și securițatea trebuie avute în vedere principiile de securitate :

Abordare structurată bazată pe evaluarea riscurilor

Roluri și responsabilități precise

Sisteme sigure de muncă și reguli precise de urmat

Formare adecvată și competență

Implicarea lucrătorilor în procesul de evaluare a riscurilor și de management al mentenanței

Comunicare eficientă Principii de securitate

Există cinci reguli de bază pentru securitatea lucrărilor de mentenanță, iar acestea sunt:

Planificare

Asigurarea securității zonei de lucru

Utilizarea echipamentelor corespunzătoare

Lucrul conform planului

Verificare finală

Există un cod de etică pe care toți angajații trebuie să-l respecte, să sprijine continuu efectuarea în siguranță a operațiunilor și să raporteze condițiile sau practicile nesigure managerului responsabil. Trebuie să fie atenți la posibilele pericole, să le prevină înainte de a se dezvolta, acționând intr-o manieră responsabilă față de securitate.

O turbină eoliană conectată la rețea prezintă un anumit grad de risc, dacă nu este manevrată cu atenție adecvată. Din aceste motive de siguranță, în timpul unei proceduri de lucru trebuie să fie prezente cel puțin două persoane competente. Lucrarea trebuie executată în mod adecvat, în conformitate cu normele de sănătate și securitate în muncă. Personalul trebuie instruit și familiarizat cu părțile relevante ale acestor norme..

Mediul de lucru trebuie evaluat înainte de începerea oricărei activități, analizându-se posibilitatea izbucnirii unui incendiu, amplasarea la îndemână a echipamentelor de combatere a incendiilor și ieșirile de siguranță în caz de incendiu.

Lucratorii care desfasoara activitati de menetnanta trebuie instruite privitor la procedurile în caz de incendiu , atestate prin absolvirea programului de training „risk from hight”(saritura de la inaltime de peste 105 m) și dotate cu echipamentul de siguranta necesar sariturii. Toate echipamentele de combatere a incendiilor trebuie amplasate în așa fel încât să fie ușor de localizat și de accesat, iar amplasarea stingătoarelor de incendii, a truselor de prim ajutor trebuie cunoscute.

Echipamentele acționate de motoare cu ardere internă (de ex.: generatoarele portabile) trebuie instalate într-un mod în care dispozitivul de eșapament să se afle la distanță de orice materiale combustibile.

Echipele ce asigură mentenenetă sunt alcătuite din două personae, echipate cu echipament corespunzător. Angajaților li se permite să lucreze singuri doar în cazuri excepționale și doar la baza turnului.

În timpul și la finalul lucrărilor persoana care lucrează neînsoțită trebuie :

să ia legătura cu persoana de contact la intervalele stabilite.

să ia legătura cu persoana de contact dacă trebuie să părăsească turbina în mod neașteptat.

să ia legătura cu persoana de contact la finalizarea activității și înainte de a părăsi amplasamentul.

sa comunice orice anomalie in functionarea vreunui dispozitiv sau orice situatie neobisnuita nemaintalnita in activitatea proprie;

Următoarele lucrări nu trebuie efectuate, dacă limitele medii ale vântului, măsurate pe o perioadă de 10 minute, depășesc:

maxim 15 m/s pentru lucrări la butuc, la axul principal, la cutia de viteze, la generator sau la sistemul de girație.

maxim 15 m/s pentru lucrările pe acoperișul nacelei sau în nacelă, dacă sistemul de frânare aerodinamic al turbinei eoliene este defect.

maxim 25 m/s pentru lucrările obișnuite de depanare, de exemplu, lubrifiere etc. (fără blocarea rotorului).

în cazuri speciale, se pot stabili viteze permise ale vântului cu limite diferite de cele generale.

Înainte de începerea oricărei lucrări, trebuie verificată integritatea echipamentului individual de protecție, acesta trebuiesă fie în conformitate cu instrucțiunile producătorului. Tehnicienii de service trebuie să poarte încălțăminte de securitate aprobată. Echipamentul de protecție împotriva căderilor de la înălțime (harnașament aprobat, șnur cu absorbitor de energie, cablu de reglare a poziției și opritorul împotriva căderilor pentru cabluri sau șine) trebuie purtat în permanență de angajații care lucrează în locuri în care există pericolul de cădere (turbine eoliene, eșafodaje, platforme de lucru suspendate etc.). Trebuie păstrat în stare bună și stocat într-un loc curat, uscat, atunci când nu este utilizat, trebuie inspectat periodic și înlocuit, atunci când se uzează sau se deteriorează.

Trebuie să acționat permanent pe principiul „siguranța înainte de toate” în cadrul tuturor proceselor și procedurilor, iar angajații nu trebuie să se simtă tentați sau obligați să ignore reglementările de siguranță. Este esențial să se îmbunătățească siguranța, iar angajații trebuie să dea dovadă de responsabilitate, informând managerul sau reprezentantul cu siguranța ori de câte ori observă aspecte ce trebuie îmbunătățite sau trebuie să nu participe la acțiuni în care siguranța este compromisă în vreun fel.

https://www.slideserve.com/alea-wallace/securitatea-si-sanatatea-lucratorilor-in-mentenanta-turbinelor-eoliene