1.2 Explorarea importanței problemei ………………………………………1 1.2.1 Ce reprezintă termenul “bullying”… …………………………………………..2 1.2.2 Evoluția… [626970]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Absolvent: [anonimizat]
2018

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

TRATAMENTUL PRIN
MINDFULNESS CA METODA DE
REDUCERE A ANXIETĂȚII
SOCIALE IN CAZUL TINERILOR
BULLIED

Coordonator științific:
Lect.univ.dr. Diana Cândea
Absolvent: [anonimizat]
2018

CUPRINS

Capitolul 1. Introducere
1.1 Prezentarea problemei
1.2 Explorarea importanței problemei ………………………………………1
1.2.1 Ce reprezintă termenul “bullying”… …………………………………………..2
1.2.2 Evoluția tulburării anxietății sociale ……………………………………..…… ..3
1.3 Prezentarea literaturii relevante …………………………………………3
1.3.1 Fenomenul Bullying în mediul școlar ………………………………..….3
1.3.2 Studii empirice privind relația dintre bullying și dezvoltarea socială la
adolescenți ………………………………………………………………… ……………………. ……5
1.3.3 Direcții actuale în tratarea SAD …………………… ……………………….…..6
1.3.4 CBT ………………………………………………………….. ……………………….……6
1.3.5 Limite ale CBT……………………………………………………………8
1.3.6 Un nou val de terapii – Mindfulness Based I ntervention…………………9
1.3.7 MBSR………………………………………………………………. …………………………9
1.3.8 NMT………………………………………………… ……………………..……….12
1.4 Precizarea obiectivului general, specific și a ipotezelor formulate …….15
1.4.1 Obiectivul studi ului………………………………………………….……15
1.4.2 Ipotezele de cerce tare…………… …………………………………..……16
Capitolul 2. Metodă …………………………………………………………..16
2.1 Designul de cercetare …………………………………………………… .16
2.1.1 Cerințe de bază pentru utilizarea design -ului ANOVA cu măsurători
repetate………………………………………………………………………. …………… ……………16
2.1.1.1 Asumpțiile de bază pentru ANOVA cu măsurători repetate …………..16
2.1.1.2 Asumpțiile de bază în cazul corelaț iei ……………………………………17
2.2 Participanti………… ……… ……………………………………… ……….. 17
2.3 Instrumente de măsurare ………………………………………………….18
2.3.1 Măsurători de screening …………………………………………………..…18
2.4 Procedura de lucru………………………………………………………… 18
2.4.1 Ninja Mind Trainging …………………… ………………………………..….19
Capitolul 3. Rezultate……………………………………………….…….…… 21
3.1 Pașii procedurii de analiză a datelor în SPSS …………. …………………………21
3.2 Interpretarea rezultatelor ………… ………………… ………………………..…22
Capitolul 4. Discutii ……………………………………………………….…..24
Capitolul 5. Concluzii ale cercetării ………………………………………….25
Bibliografie …… ………………………………………………………….…..27

1
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1 Prezentarea problemei

Agresiunea în școli este o problemă universal valabilă, violența între indivizi fiind observată
de multe ori înainte de începutul pubertății. Deși este trecută cu vederea de către profesori sau
părinți, fiind considerată ca o etapă din viața copiilor, pri n care toți trecem la un moment dat,
bullying -ul este un fenomen care își lasă puternic amprenta asupra victimelor, dar și asupra
persoanei care inițiază actul în sine. Termenul de bullying este acceptat în această formă,
deoarece este foarte complicat de tradus în alte limbi . În urma studiilor pe bullying, datele
arată un procentaj foarte ridicat, 77% dintre studenți au recunoscut că au fost victime. Bullying –
ul poate să se manifeste atât direct, atunci când victima este prezentă, cât și indirect când vict ima
nu este prezentă (Lopes Neto, 2005).
Prin prisma acestui studiu vreau să investighez mai îndeaproape caracteristicile și evoluția
tulburării anxietății sociale (eng. “SAD” – Social Anxiety Disorder) și totodată să găsesc
alternative folosind metodele de mindfulness pentru tratarea acesteia.

1.2 Explorarea importanței problemei

2

1.2.1 Ce reprezintă termenul “bullying”
Motivul pentru care acest studiu necesită o atenție sporită, este justificat prin faptul că
relațiile sociale care se formează în timpul copilăriei sunt un predictor pentru funcționalitatea
socială și cognitivă a individului în viitor. Din moment ce un cop il este abuzat fizic sau psihic în
copilărie, neavând un mecanism dezvoltat de coping, va opta spre cea mai ușoară metodă, aceea
find izolarea socială. Astfel, copilul va porni în intemeirea relațiilor sociale cu anumite frici sau
rețineri, care pe măsură trecerii timpului se vor accentua, rezultând în apariția fobiei sociale.
Tânărul va evita relațiile sociale în care i se va cere să demonstreze abilități cognitive sau
sociale, deoarece va avea stima de sine scăzută, rezultând într -un declin pe plan person al.
Violența este o problemă majoră lansându -și puternic amprenta asupra oricărui individ.
Ținerii însă tind să fie mult mai vulnerabili în acest context, aceștia suferind cel mai mult de pe
urma ei, atât în momentul aplicării comportamentului indezirab il, dar și pe termen lung, datorită
problemelor comportamentale care rezultă în urmei unei traume. Reacțiile comportamentale care
apar la indivizi în urma bullying -ului sunt asemănătoare caracteristicile indivizilor care suferă de
tulburarea stresului post traumatic (eng. “PTSD” -post-traumatic stress disorder), cu toate că sunt
observabile la o scală mult mai mică, acestea sunt îngrijorătoare deoarece prezintă intensitatea
violenței la care a fost supus tânărul.
Bullying -ul nu este un fenomen nou, însă a primit mai multă atenție în ultimul deceniu
datorită numărului mare de victime care au reușit să transmită semnale de atenție în privința
acestui fenomen. Comportamentele exercitate atât de victime, cât și de agresori, i -a determinat pe
oamenii de știință să acorde o atenție specială bullying -ului (Olweus, 1973a, 1978).
Intervenția trebuie să asigure depășirea anxietății sociale a individului și recâștigarea
încrederii în acesta.

3
1.2.2 Evoluția tulburării anxietatii sociale
Anul 2013 reprezintă u n moment important în contexul psihologiei, deoarece marchează
trecerea spre o viziune mai critică în evaluarea criteriilor de diagnostic a tulburărilor mintale.
Publicarea Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM -5)
reprezintă un efect al progreselor făcute în ultimele decenii în domenii precum imagistică
cerebrală, genetică, neuroștiințe, iar pe de altă parte de nevoia îmbunătățirii clince a DSM -5 ca
ghid de diagnostic (APA,2013)
Cu toate că nu există diferențe mar i între cele două versiuni, privind modificările aduse
tulburării anxietății sociale, ce merită precizat este înlocuirea termenului “anxietate generalizata”
cu “anxietate de a executa/efectua”, deoarece era greu de operaționalizat și modificarea
frecvenței minime necesare pentru diagnosticarea SAD este modificată, astfel criteriul duratei
care era de 6 luni sau mai mult se aplică acum pentru toate vârstele, renunțându -se astfel la
cerința conform căreia persoanele cu vârstă peste 18 ani înregistrează episoa de de anxietate
excesivă.

1.3 Prezentarea literaturii relevante
1.3.1. Fenomenul Bullying in mediul școla

Comportamentul agresiv în rândul adolescenților este o problemă universală, acceptată
tradițional ca fiind naturală, nefiindu -i acordată destulă atenție de către părinți sau profesori.
Studiile din ultimele 2 decenii arată că bullying -ul poate avea rezulta te negative asupra copiilor
sau adolescentiilor care au fost supuși direct sau indirect acestor evenimente. Violența este o
problemă majoră lansându -și puternic amprenta pe orice individ. Ținerii însă tind să fie mai
vulnerabili în acest context, aceștia s uferind cel mai mult de pe urmă ei. În urma studiilor pe
bullying s -au găsit puncte comune relevante între violența de la școală și cea între frați sau
surori (Duncan, 1999), respectiv violentă în relațiile amoroase (Connolly, Pepler, Craig, &
Taradsh, 2 000). Violența are loc de cele mai multe ori în școli, deoarece este un loc în care
comportamentele agresive între elevi sunt comune și considerate normale de către profesori sau
pariniti.

4
Bullying -ul se poate manifesta fie direct sau indirect:
a) în forma directă, agresorul este în același perimetru cu victima sa, provocându -i neplăceri
fizice cât și psihice.
b) atunci când ia forma indirectă victima nu este prezentă, însă i se aduc injurii și bârfe la adresa
acestuia, provocându -i neplăceri pe pla n emoțional.
În general, victimele se încadrează într -un tipar comportamental: sunt antisociabili, au o stimă
de sine scăzută, întâmpină probleme de integrare într -un grup de prieteni, iar majoritatea
timpului se simt descurajați. Aceste comportamente s unt întărite de criticile primite de la adulți,
ceea ce le face viața și mai dificilă. Victimele sunt de cele mai multe ori rușinoase, nefericite,
arătând semne de anxietate, frică și depresie. De multe ori, datorită stimei de sine scăzute, aceștia
conside ră ca își merită soarta. În încercarea de a scăpa de bullies, victimele evită să participe la
școală sau în grupu ri organizate, aceștia tind să își auto -administreaze medicamente sau chiar să
amenințe cu acte de suicid.
În america, studiile arată date șocante, 2 din 3 studenți s -au răzbunat pe sistemul care nu le -a
fost alături în perioada preșcolară, când aceștia erau victimizati, venind astfel la școală cu un
pistol sau cu o armă albă. Cercetările ulterioare au concins că aceștia nu aveau o țintă anume, ei
încercând să lase un impact asupra școlii care i -a nedreptățit și nu i -a ajutat mai mulți ani la
rând.
În urma unui studiu efectuat de Lopes Neto (2005), s -a observat un raport îngrijorător de 41.6%
în care studenț ii nu au semnalizat profesorilor, actele de violentă la care au fost supuși. De cele
mai multe ori, victimele reușesc să își povestească incidentul, doar când au certitudinea că vor
primii atenția cuvenită și se vor luă măsuri.
În cazul agresorilor, se s peculează că mediul în care aceștia sunt crescuți, violența din cadrul
familiei, absența unui părinte sau lipsa afecțiunii primite de la părinte sunt factorii declanșatori
care împing individul la exercitarea actelor de bullying. În comparație cu victima, agresorul este
de cele mai multe ori o persoană populară, impulsivă care are o stimă de sine foarte ridicată.
Această simte plăcere și o satisfacție crescută când își domină și rănește victima.

5
Fenomenul de bullying este corelat cu multe rezultate negati ve cum ar fi probleme
comportamentale( lupte, distrugerea proprietății; Espelage, Bosworth, & Simon, 2000) dar și cu
probleme psihologice(anxietate, depresie, stimă de sine scăzută; Olweus,1993, p. 55).

1.3.2 Studii empirice privind relația dintre bullying și dezvoltarea socială la
adolescenți

Copiii care au fost bullied, sunt de cele mai multe ori descriși ca fiind anxioși și nesiguri
pe ei, aceștia "suferind în liniște"(Olweus, 1993, p. 98).
Mai multe studii au demonstrat o corelație puternică între problemele de sănătate și
bullying, Însă nu este foarte clar care percede pe care. Într -un studiu condus de Minne
Fekkes(2006) s -a urmărit legătura dintre problemele dezvoltate de tinerii care au fost victime ale
fenomenului de bullying. În acest studiu au participat 1118 copiii cu vârste cupri nse între 9 -11
ani, care s -au înscris în urma completării unui chestionar. Acestora le -a fost administrat un
chestionar, în urma căruia erau declarați victime, dacă au fost abuzați de mai multe ori în decurs
de o lună.
În urma acestui studiu, rezultate arată că ținerii care au fost abuzați la începutul
semestrului, sunt mai predispuși să sufere de probleme psihologice, comparativ cu cei care nu au
fost victimizati. Cu toate astea, studiul a demonstrat că adolescenții care la începutul semestrului
prezen tau comportamente evitante și erau anxioși sau deprimați, sunt mai predispuși în a fi
victime pe parcursul anului. Anxietatea sau depresia prezintă tânărul că fiind o țintă ușoară, fiind
astfel vulnerabil în fața unui atacator. În urma acestui studio, dat ele arată că adolescenții care
suferă de anxietate sau depresie sunt mai predispuși în a fi victime, deoarece nu dispun de
mecanismele de coping împotriva stresului și problemelor psiholgice care surving actului de
bullying. Unii tineri pot chiar să optez e spre sinucidere K Rigby, P Slee(1999).
Alte studii au găsit o legătură între victimele bullyingu -ului și simptome de greață,
durere de cap, anxietate și depresie.
Unii cercetători susțin că stresul cauzat în urmă bullying -ului creează probleme de
sănătate.
Într-un alt studiu, Kochenderfer and Ladd(1996) au descoperit că victimele preferă
singurătatea, evitând astfel grupurile de indivzi, fiind o pradă ușoară pentru ceilalți.

6
Lyndal Bond(2001) a demarat un studiu, având o durată de 2 ani în prin care încerca să
dovedească relația dintre p roblemele psihologice ca urmare a bullying -ului. La acest studiu au
participat 2680 de studenți aceștia au avut de completat chestioare în 2 tranșe în primul an, iar o
singură data în cel de -al doilea an.
În urma unei meta -analize privind relația dint re problemele psihologice și victimizare, s –
a descoperit o legătură puternică manifestată prin semne de depresie, anxietate și singurătate.
Participanții erau clasificați ca și victime cazul care aceștia au suferit de pe unui bully (ex au
fost abuzați fizic psihic, au fost răspândite bârfe despre ei au primit porecle). Întregul chestionar
a avut o durată de 40 minute pentru fi completat, iar cazul elevilor care nu au fost prezenți,
aceștia au putut chestionarul următoa rele zile telefonic. In urma acestui studiu, rezultatele
arată că problemele psihologice ex perimentate de un individ la o vârstă fragedă, nu îl va
transforma în victimă (Lyndal Bond, 2001).

1.3.3 Direcții actuale în tratarea SAD

Cea mai cunoscută și utilizată tehnică care nu include folosirea de substanțe pentru
tratarea fobiei sociale, este terapia cognitiv comportamentală. Această este susținută de un număr
mare de studii, iar până în ultimele 2 decenii era printre singurele metode de tratare a anxietății
sociale. N u există multe studii privind rezultatele obținute între cbt și meditație această tehnica
combinata fiind încă studiată. Datorită succesului avut în domeniul clinic în general și pentru
acest studiu în particular, vom aprofunda în continuare aspectele impo rtante ale CBT (RG
Heimberg,2002).
1.3.4 CBT
Terapia cognitiv comportamentală, a fost dezvoltată de Aaron T. Beck și este prima
psihoterapie cognitivă creată pentru tratarea depresiei, prin rezolvarea problemelor și
modificarea gândirii disfuncționale. Problemele noastre emoționale sunt consecința un or
distorsiuni și scheme cognitive care se dezvoltă în funcție de experiențele din perioada primei
copilării (Beck, 1995).

7
CBT -ul are mai multe întrebuințări în tratarea mai multor tulburări cum ar fobiile,
depresia, tulburarea obsesiv -compulsiv, tulbură rile de persoanalitate și se adresează și
persoanelor dependente de substanțe. Această terapie urmărește să ajute oamenii să își modifice
gândirea, pentru a putea gestiona mai bine situațiile care le crează stress și discomfort.
În cele ce urmează, am să enumăr metodele folosite în terapia cognitiv comportamentală pentru
reducerea anxietății sociale.
Tehnica expunerii a fost dezvoltată pentru a ajuta pacienții să se confrunte direct cu problemele
lor, dar să fie din punct de vedere psihic pregătiți. Primul pas constă în formarea unei liste în care
pacientul enumeră evenimentele sau situațiile care îi provoacă anxietate. Ajutat de terapeut,
acesta începe cu situațiile mai puțin intense, crescând treptat nivelul pe măsură ce se înaintează
în terapie. Fo losind fie jocul de rol, imaginația pacientului în care terapeutul devine narator sau
confruntantarea cu situații reale, pacientul trebuie să continue expunerea până când, treptat se
reduc comportamentele anxioase. Atunci când vorbim despre expunere în f ață unei situații,
pacientul trebuie să înțeleagă și să își concentreze atenția asupra fiecărui detaliu, pentru a putea
retrăii momentul, lăsând anxietatea să domine. Totul trebuie să fie de la sine, necontroland
situația, atenția lui fiind concentrată pe factorul stresor (Foa and Kozak 1986).
Folosind restructurarea cognitivă, pacienții își examinează propriile gânduri încercând să
găsească factorul declanșator corespunzător fiecărei situații de anxietate (Clark and Wells 1995;
Rapee and Heimberg 1997) .
Atunci când practică restructurarea cognitivă, pacienții sunt învățați următoarele principii:
a) să își identifice gândurile negative care au loc înainte de o situație care ce le provoacă
anxietate, în timpul ei și după această.
b) să își evalueze acuratețea gândurilor în urma discuțiilor avute cu terapeutul.
c) în urma informației colectate să găsească un gând funcțional cu care să gestioneze situația
Pacienții trebuie să fie în stare în urma restructurării cognitive să întâmpine situațiile
anxioase cu mai multă încredere. În urma unui studiu, un pacient a recunoscut că singurul mod în
care a reușit să vorbească cu membrii noului grup a fost datorită repetării conversației acasă
înainte să se întâlnească cu aceștia. Terapeutul i -a sugerat în urmă celor auzite să inițieze
discuția când mai are ocazia.
Tehnicile de relaxare sunt folosite de multe ori pentru a detensiona un pacient, dar și
pentru a -l ajuta în situațiile anxioase să gestioneze mai bine senzațiile comportamentale în fața

8
unui factor declanșator. Pacienții sunt învățați să se relaxeze prin exerciții ce implică mai multe
grupe musculare. La început aceste exerciții sunt prezentate și învățate în cadrul terapiei, însă
țelul lor este de a fi repetate de către individ la el acasă.
Când terapia se desfășoară în grup, pacienții sunt prezenți în număr de 6, iar pentru o
perioadă de 12 săptămâni, aceștia vor lucra împreună timp de 2.5 ore pe zi. În primele două
sesiuni, pacienții primesc instrucțiuni simple despre terapia care se va derula în această perioadă,
primind informații despre restructurar ea cognitivă, tehnica expunerii și vor vedea tehnicile de
relaxare. Terapeutul are sesiuni individuale cu fiecare pacient la finalul sesiunii de grup,
pregătind pentru fiecare membru individual câte o sarcină de lucru pentru săptămâna următoare.
De multe o ri această este sub formă de expunere.
În urmă ședințelor de grup, s -au observat diferențe mari între nivelul anxietății sociale și
a stresului exprimat de pacienți înainte și după tratament (Heimberg, 1993)
Pentru minimalizarea riscului de recidiva, t erapeutul și pacientul lucrează împreună la
structurarea unui plan, construit astfel încât să îl ajute pe pacient să depaseasa obstacolele din
perioada următoare tratamentului. Este indicat ca după câteva luni, pacientul să revină pentru o
sesiune specială de re -evaluare.
1.3.5 Limitelele Cbt -ului
Deși protocolul de tratament al CBT pentru fobia socială se bucură de susținere empirică
larg recunoscută, sunt prezente și câteva limitări pe care această abordare le are în tratarea
tulburării anxietății soci ale, ceea ce susține nevoia continuă de îmbunătățire a tratamentului.
Deoarece în acest studiu am discutat despre tulburarea anxietății sociale (SAD), limitele
discutate în continuare vor face referire către această tulburare.
Fobia socială sau anxietat ea socială este considerată una dintre cele mai populare tulburări
de personalitate. Literatura de specialitate, indică spre terapia cognitiv comportamentală ca fiind
cea mai bună metodă de tratare a tulburării, în cazul în care pacientul nu optează spre t ratamentul
medicamentos sau dacă aceasta nu suferă și de altă tulburare cum ar fi depresia.
În ceea ce privește limitele psihoterapiei cognitiv -comportamentale, e de menționat
faptul că, unele din ele derivă din caracterul științific al acestei forme de terapie. Astfel, putem

9
porni de la faptul că nu se cunosc mecanismele cognitive implicate în toate tulburările psihice,
fiind un model științific care se dezvoltă continuu prin cercetări. În unele situații chiar și atunci
când se cunosc tehnici efic iente, psihoterapia poate fi ineficientă dacă ea a fost aplicată
necorespunzător. Eficiența acestei terapii este dependentă de buna pregătire a celor care o
practic ă. De a semenea această terapie nu funcționează la fel de bine pentru toată lumea și nu este
intodeauna acceptată de către aceștia (Grazebrook & Garland, 2005).

1.3.6 Un nou val de terapii – Mindfulness Based Interventions
Terapiile de meditație au fost acceptate rapid în studiile și practicile din occident în urma
succesului avut în interv ențiile standardizate . Aceste tehnici meditative pot modifica procesele
problematice asociate cu SAD (eng. “SAD” – Social Anxiety Disorder) în mai multe modalităti.
În psihologia clinică, terapia cognitiv -comortamentala coroborată cu practica mindfulness devine
tot mai utilizată în cabinetele de specialitate. Mindfulness și strategiile de acceptare a sinelui sunt
în conformitate cu principiile generale ale terapiei cognitiv -comportamentale, deoarece urmăresc
procesele de reglare emoțională, flexibitate co gnitivă și comportament axat pe îndeplinirea unor
obiective. Studii pe intervenții folosind mindfulness (engl. “MBI” -Mindfulness Based
Interventions) au început să prindă amploare în ultimul deceniu. O terapie folosind tehnica
mindfulnesului este (engl. “ MBSR “ -Mindfulness Based Stress Reduction; Kabat -Zinn, 1990),
aceasta pune accent pe conștientizarea prezentului, observând comportamentele manifestate într –
o acțiune prezentă. În ultimii ani, această strategie de mindfulness a fost adaptată, luând naște re
o nouă tehnică de grup folosind meditația în terapia cognitivă (engl. “MBCT” – Mindfulness –
based cognitive therapy; Teasdale, J. D., Segal, Z. V., Williams, J. M. G., Ridgeway, V.,
Soulsby, J., & Lau, M.,2000).
1.3.7 MBSR

Anxietatea socială este o tulburare psihologică care este caracterizată prin frica constantă
de a fi evaluat de persoanele din jur, indivizii care suferă de această tulburare vor încerca să evite

10
orice ocazie socială în cadrul căreia trebuie să comunice cu alte persoane. Aceștia tind să
urmărească atât comportamentul indivizilor cu care interacționează și expresia facială a acestora,
cât și comportamentele proprii, deoarece având o stimă de sine scăzută, încearcă să nu iasă în
evidența, păstrând distanță fa ță de alte persoane (Schultz & Heimberg, 2008).
Mindfulness este procesul prin care o persoană devine conștientă de prezent ascultând și
urmărind activ fiecare emoție, stimul, comportament, fiind deschis spre experiențe noi și
acceptarea sinelui.În timpul terapiei de mindfulness, pacientul trebuie să își focalizeze atenția pe
un singur stimul, de cele mai multe ori acela fiind respirația. Astfel, folosind metoda respirației
după o anumită ritmicitate, individul este rugat să inspire numărând în gând până l a 10, că apoi
să expire numărând până la 10. Prin această tehnică, atenție este concentrată pe momentul în care
aerul intră în plămâni, dar și pe momentul când acesta este eliberat. Există mai multe moduri prin
care se poate folosi respirația în timpul med itației, însă pacientul trebuie să o descopere singur în
cadrul terapiei din cabinet, ca să îi fie mai ușor de repetat acasă.În cazul în care concentrarea este
deranjată, terapeutul îl va ruga pe pacient, să facă o pauză, ca apoi să încerce din nou folosin d o
altă metodă de respirație. Este recomandat, că în timpul ședinței, pacientul să își elibereze mintea
de orice gând sau preocupare, încercând astfel să -și vizualizeze comportamentul și actiuniile
dintr -o perspectivă obiectivă (Gunaratana, 1999).
Mindfu lness că orice altă tehnică de meditație, este o metodă simplă și gratuită de
restabilire a echilibrului intrinsec. Corpul uman experimentează o senzație diferită atunci când
sunt practicate tehnicile de mediație, deoarece fiind obișnuiți cu ritmul alert și cotidian axat pe
rezultate, multor indivizi li se pare absurd să facă o pauză prin care să -și gestioneze
comportamentele și emoțiile. Așadar, în cazul persoanelor care au fost bullied, metodele care se
axează pe evenimentul trecut, îi pot crea stări ne plăcute individului, amintirea evenimentului sau
recreearea momentului în care acesta a fost victima abuzului poate avea repercusiuni serioase în
cazul unui individ care nu deține mecanisme eficiente de coping. Terapia prin mindfulness, se
axează astfel pe momentul prezent, permițându -i astfel să -și observe emoțiile, evitând amintirile
neplăcute din trecut (Gunaratana, 1999).
Această tehnică de meditație ar putea fi cheia pentru tratarea anxietății, stresului, dar și
sindromului de stress posttraumatic (e ngl “PTSD” – Posttraumatic stress disorder ), deoarece se
adresează direct procesului de evitare (Dick, Niles, Street, DiMartino, & Mitchell, 2014).

11
Mecanismul prin care mindfulness sporește comportamentul și îmbunătățește psihicul
unui individ nu a fost încă descoperit (Brown & Ryan, 2003). Studiile arată că perseverența în
practicare practicii de mindfulness contribuie la atingerea unei stări de spirit superioare, cum ar fi
reducerea durerilor (Kabat -Zinn, Lipworth, & Burney, 1985; Kabat -Zinn, Lipworth, Burney, &
Sellers, 1987), a anxietății (Kabat -Zinn et al., 1992), a depresiei (Kabat – Zinn et al., 1992), și a
stresului (Speca, Carlson, Goddey, & Angen, 2000).
MBSR este un program de 8 săptămâni care are că scop reducerea stresului prin
deprinderea utilizării tehnicii de mindfulness ca urmare a sesiunii de mediație. Deși MBSR a fost
creat ca fiind un program pentru tratarea durerii cronice, acesta a fost folosit și în cadrul
instituțiilor de psihiatrie, dar și în alte centre medicale. În urma studiil or, s-a dovedit că
programul da dovadă de o rată ridicată în reducerea simptomelor de anxietate (Kabat -Zinn et al.,
1992).
Există două tipuri de focusare a atenției conform programului MBSR.
a) Focusarea atenției pe un obiect/stimul: în această situ ație individul își fixează
atenția pe un singur obiect, fie un obiect prezent în cameră sau observarea și conștientizarea
respirației, această metodă este folosită atunci când individul selectează doar un stimul asupra
căruia își centrează atenția
b) Monitorizare deschisă: în acest caz, individului îi este sugerat să accepte fiecare
gând și emoție care îi trece prin minte în momentul prezent. Acesta le va urmări dintr -o
perspectivă obiectivă, nefocusandu -se doar pe un stimul. Cea de -a două metodă este c onsiderată
mai complicată, deoarece individul este astfel bombadat cu o multitudine de stimuli, astfel în
ședințele de grup, este recomandată prima variantă.

Programul elaborat de Jon Kabat -Zinn se întinde pe o perioadă de 8 săptămâni, fiecare ședința de
grup având o durată de 150 minute și o zi pauză. Fiecare sesiune ține câte 45 de minute în care
mediația este practicată, urmată de alte 45 de minute în care s ă se desfășoară exerciții de yoga,
iar în ultimele 60 de minute se discută experiența individuală a fiecărui participant. În prima
ședința, participanții sunt rugați să își motiveze decizia de a lua parte la această terapie de grup,
acest exercițiu având c a scop învățarea indiviziilor de a vorbi despre experiențele lor în

12
momentul prezent. Fiecare membru primește la începutul primului seminar un CD pe care aceștia
trebuie să îl asculte acasă individual timp de 45 de minute pe o perioadă de 6 zile. Acestora li se
recomanda și cartea Full Catastrophe Living scrisă de Jon Kabat -Zinn, pentru o înțelege mai
bună asupra practicilor de mediație și tratamentului pe care îl vor desfășura. De asemenea le -a
fost cerut să își noteze fiecare moment în care aceștia efectu au mișcări sau în care practicau
mindfulness -ul. Intervenția începe prin conștientizarea obiectelor din jurul lor, poziționarea
acestora într -o poziție în care să le fie comod pentru a putea începe sesiunea, fiind rugați să își
focalizeze atenția pe un sin gur obiect. În cadrul ședințelor următoare, discuția se focuseaza pe
experiența participantiilor în raport cu sesiuniile trecute de mindfulness. În fiecare săptămâna, un
alt exercițiu este introdus, pentru a ajuta indivizii să gândească conștient și pentr u a discuta liber
despre emoțiile conștiente ale acestora (Jon Kabat -Zinn,1990).
1.3.8 Ninja Mind Trainging -(NMT )

O intervenție care începe să prindă amploare în domeniul psihologiei este tehnica de meditație
prin mindfulness (Hayes & Smith, 2005; Linehan, 1993; Segal, Williams, & Teasdale, 2002). În
cele ce urmează am să ofer informații despre literatura de speciali tate privind bullying -ul și
metodele prin care mediația contribuie la reducerea nivelului de anxietate.

Wilton împreună cu colegii săi (2000) au descoperit că majoritatea victimelor sunt luate prin
surprindere în urma actului de bullying, astfel ei su ferind un blocaj cognitiv, nefiind capabili să
se descurce în situația respectivă cu toate că dețin aptitudinile necesare.
Bullying -ul este un comportament violent asupra unui individ derulat pe o perioadă mai lungă
de timp, caracterizat printr -o difere nță de putere (Olweus, 1993, p.54; Solberg, Olweus &
Enderson, 2007). Se consideră că o persoană este victimă când această este jignita verbal (
primește porecle supărătoare, este ridiculizată, dominată), rănită fizic ( fiind lovită, îmbrâncită)
(Olweus, 1993, p. 54).
Un studiu a arătat ca mai mult de 68% dintre copiii cu vârste între 12 și 15 ani au recunoscut că
bullying -ul este o problemă serioasă în incinta școlii ( Juvonen, Graham, &Schuster, 2003).

13
Fenomenul de bullying este corelat cu multe re zultate negative cum ar fi probleme
comportamentale( bătăi, distrugerea proprietății) (Espelage, Bosworth, & Simon, 2000) dar și cu
probleme psihologice (anxietate, depresie, stimă de sine scăzută)(Olweus,1993, p. 55).
În urma studiilor pe bullying s -au găsit puncte comune relevante între violența de la
școală și cea din cadrul familial (Duncan, 1999) și violența în relații le amoroase (Connolly,
Pepler, Craig, & Taradsh, 2000).
Baldry and Farrington (2004) au propus o intervenție pentru violentă, resp ectiv bullying –
ul din școli, prin care urmăreau dezvoltarea aptitudinilor social -cognitive și înțelegerea efectelor
negative asupra unui comportament. Aceștia le -au prezentat 3 filmulețe unui eșantion de
adolescenți cu vârste cuprinse între 10 -16 ani, în care violența era manifestată de alți tineri în
incintă unei școli. În urma acestui studiu, copiii mai mari au înțeles efectele negative care rezultă
în urma unui abuz, aceștia devenind mai conștienți de fiecare gest pe care îl manifestau față de
colegii l or, pe de altă parte, copiii mai mici, care au văzut aceeași filmare, au interpretat greșit
filmele văzute, aceștia manifestând comportamente de agresiune față de colegii lor.
NMT este un program dezvoltat în urmă terapiei MBC T (Segal, Williams, & Teasda le,
2002) și al terapiei ( MBSR -T; Biegel et al., 2009), însă care urmărește tratarea victimelor în
urmă bullyingului folosind tehnici de meditație prin mindfulness (Yabko, 2013).
În urma studiilor pe mindfulness, s -au observat reduceri în anxietate (Eva ns, Ferrando,
Findler, Stowell, & Haglin, 2007), depresie (Deyo, Wilson, Ong & Koopman, 2005), dar și în
reducerea unor tulburări psihologice rezultate din urma bullying -ului (Olweus, 1993).
Cu toate astea, nu s -au făcut niciun studiu experimenal privind efectele meditației asupra
victimelor bullying -ului.

NMT s -a dovedit a fi o alternativă promițătoare în tratarea victimelor fiind aplicat pe o
platformă online. Însă in privința acestui studiu am hotărât să păstrez structura programului,
însă ace astă terapie va fi adaptată pentru sesiunile de grup.
În functine de comportamentul exercitat în urma bullying -ului au fost indenificate 2 grupuri de
victime după cum urmează:

1) victime pasive – caracterizate printr -un comportament submisiv, fiind inhibați sociali (Toblin,
Schwartz, Gorman, & Abou -esseddine, 2005).

14
2) victime proactive – caracterizate prin nivele ridicate de anxietate, fiind deprimați și nefericiți.
Aceștia sunt de cele mai multe ori victime de sex masculin, iar la fel ca și victimele pasive, sunt
inferiori din punct de vedere fizic față de atacatori (Olweus, 1993).
Modele de mindfulness au fost create pentru a ajuta și a înțelege fenomenul de bullying (Bishop
et al., 2004; Brown & Ryan,2004).

Studiile au descoperit că metodele de mindfulness ajută la reducerea nivelului de cortizol
(Greeson, 201 0) și la întărirea sistemului imunitar (Davidson et al., 2004). De asemenea
Creswell împreună cu colegii săi (2007) au descoperit că intervenția prin mindfulness este
asociată cu schimbări pozitive în reglare emoțională.
Un alt grup de cercetători (Bieg el et al., 2009 ) au dezvoltat un program de mindfulness pentru
reducerea nivelului de stres în rândul tinerilor (MBSR -T). Acesta intervenție se derulează pe o
perioadă de 8 săptămâni în cadrul căreia au loc practici de mediație, precum și sesiuni de
infor mare despre terapia de mediație. În aceaste întâlniri săptămânale au loc discuții despre
experiențele fiecărui membru, despre relația stresului și al relațiilor amoroase și despre metodele
care pot fi practicate de fiecare individual acasă.

Terapia pr in mindfulness s -a dovedit a fi eficenta și în durerea cronică (Rosonzweig, 2010;
Teixeira, 2008), îmbolnăvirea cronică ( Proulx, 2003; Smith, Richardson, Hoffman, &
Pilkington, 2005), depresie ( Segal et al., 2002), stres (Carmody & Baer, 2008), tulburări ale
somnului ( Howell, Digdon, Buro, & Sheptycki, 2008), tulburări de alimentație compulsiva (
Leahey et al., 2008; Tapper, Shaw, Ilsley, Hill, Bond, & Moore, 2009), în cazul renunțării la
fumat ( Davis, Fleming, Bonus, & Baker, 2007) și al anxietății ge neralizatate ( Delgado, et al.,
2010; Kabat -Zinn & Chapman -Waldrop, 1988; Lovas & Barsky, 2010).

În cele ce urmează voi folosi programul NMT deoarece , celelalte programe de mindfulness nu
măsoară ceea ce urmaim noi, MBSR a fost dezvoltat pentru reduc erea stresului (Kabat -Zinn,
1990), iar MBCT pentru tratarea depresiei (Segal et al., 2002). Până în prezent, nu există studii
empirice în care metodă de mindfulness să fi fost folosită pentru tratarea victimelor în urma
bullying -ului (Kabat -Zinn, 1990).

15

O scală pentru măsurarea bullying -ului este Bullying Scale concepută de Bosworth et al. (1999)
care se adresează direct formelor de bullying. Acesta este un instrument având 5 itemi prin care
chestionează studenții pentru a afla de câte ori s -au afl at in ipostaza de victime în ultimele 30 de
zile. Într -un studiu demarat de Bosworth et al. (1999), având un eșantion de 1,361 de tineri, cu
vârste cuprinse între 12 -14 ani, aceștia au descoperit ca băieții sunt mai predispuși în a fi bully.
Motivul pent ru care am ales programul NMT în loc de MBSR este deoarece programul din urmă
a fost conceput pentru reducerea stresului și a fost folosit în cazul adultiilor. Astfel, programul
NMT are menirea de a examina efectul intervenției asupra adolescenții care suf eră de bullying,
fiind conceput pentru aceștia, este mult mai ușor de testat. În cazul programuli MBSR, au fost
subliniate niște limite foarte importante când s -a încercat folosirea lui în cadrul tineriilor. Aceștia
își pierdeau răbdarea foarte repede, așa dar timpul alocat fiecărei sesiuni al programului NMT a
fost modificat, acesta desfășurându -se pe o durată de 35 -45 minute.
Bullying -ul este o problemă serioasă (Juvonen et al., 2003), iar studiile asupra acestui fenomen (
Pepler et al. 2002; Yabko, et al., 2008) pun accent mare pe inventarea unor intervenții noi care să
se adreseze acestei probleme.

1.4 Precizarea obiectivului general, specific și a fiecărei ipoteze formulate
1.4.1 Obiectiv
Obiectivul general al lucrării este studierea impactului pe care îl are bullying -ul din
perioada școlară asupra dezvoltării anxietății sociale la copiii cu vârste cuprinse între 8 -14 ani în
România și estomparea acestuia cu ajutorul practicilor de mindfuln ess și al intervenției
pshilogice. Mai specific, observarea victimelor și a indivizilor care intiaza actul de bullying în
rândul școlarilor din clasele I -VIII, identificarea copiilor care prezintă anxietate socială și
combaterea acestora cu ajutorul unei intervenții care are la bază sesiuni speciale de mindfulness.

16
1.4.2 Ipotezele de cercetare
1) Bullying -ul va fi asociat pozitiv cu anxietatea socială
2) Participanții în grupul de mindfulness vor avea niveluri mai scăzute de anxietate
socială decât cei din grupul de control

CAPITOLUL II. METODĂ
2.1 Design de cercetare

Acest studiu urmăreste efectele programului de meditație Ninja Mind Trainging Progra m (NMT)
asupra tulburării de anxietate socială.

Așadar, variabila independentă a acestui studiu este NMT, iar variabilele dependente vor fi
bullying -ul și anixietatea. Scorurile acestora vor fi calculate în 3 intervale de timp diferite:
înainte de int ervenție, în timpul intervenției și după intervenție. În cazul primei ipoteze, voi
folosi corelația , iar pentru ce -a de-a două ipoteză am să folosesc ANOVA cu măsurători
repetate, urmând ca la 4 luni după finalizarea tratamentului să fie organizată o sesi une de follow –
up, pentru a stabili o minimă stabilitate a simptomelor pre – și post -intervenție. Folosind design -ul
de cercetare ANOVA cu masurtator i repetate, vom putea determina daca scorul variabilelor (eng.
“within ”) diferă între cele 3 intervale de tim p.

2.1.1 Cerințe de bază pentru utilizarea design -ului ANOVA cu măsurători repetate
2.1.1.1 Asumpțiile de baza ANOVA cu măsurători repetate

Pentru a efectua analiză statistică ANOVA cu măsurători repetate trebuie să luăm în
considerare 5 asumpții. Acestea sunt:

1. Variabila dependentă a studiului este măsurată pe un continuu

17
2. Variabila independentă ar trebui să fie alcătuită din c el puțin 2 grupuri categorice
sau grupuri relaționate
3. Ar trebui să nu existe diferențe mari între scorurile din cadrul celor 2 grupuri
4. Distribuția variabilei dependente din cadrul grupurilor să fie aproximativ normală
5. Există omogenita tea varianței (i.e. variația variabilei de pendente este egală în
fiecare grup al variabilei independente).
2.1.1.2 Asumpțiile de baza in cazul corelatiei
Deoarece în cazul primei ipoteze folosesc corelația, am să enumăr asumpțiile de
bază pe care treb uie să le verific:
1. Cele două variabile prezente în studiu sunt măsurată pe un continuu
2. Relația dintre cele două variabile este liniară
3. Să nu existe valori extreme semnificative
4. Variabilele sunt distribuite aproximativ normal

2.2 Participanți
Că și metodă de recrutare a participanților se vor utiliza anunțuri pe rețelele de socializare
și flyere răspândite în incintele școlilor și în proximitatea unităților de învățământ. Anunțurile
vor conține detalii despre oportunitatea participării gratuite la un studiu experimental de
tratament pentru persoanele care se consideră victime în urma bullying -ului și care prezintă
simptome de anxietate socială.

Utilizând programul statistic G -Power pentru calcularea puterii statistice a testului
utilizat, eșantionul studiului a fost calculat la valoarea de N=8(pentru fiecare grup). În
studiu
vor fi acceptate doar adolescenții care îndeplinesc criteriile pentru diagnosticul de SAD,
nu au fost anterior diagnosticați cu o tulburare comorbida care ar putea interfera cu gradul de
compliantă al participanților (cum ar fi tulburările psihotice sau de personalitate), prezintă
comportamente de anxietate și care nu sunt înrolate în programe psihoterapie cu care -acest
experiment -să între în conflict. Celor care ur mează un tratament medicamentos pentru depresie

18
sau anxietate li se va solicita fie întreruperea acestui tratament pe durată derulării studiului, fie
menținerea dozajului stabil în această perioadă. De asemenea ca și criteriu de excludere se
număra consum ul de substanțe/droguri ușoare care pot să fie în conflict cu tratamentul de
mindfulness. Alte criterii de includere importante vor fi vârsta (să se încadreze între 8 -14 ani)
acompaniate de acordul parintiilor pentru participarea copiiilor în acest studiu, și lipsa
experiențelor anterioare de meditație.

2.3 Instrumente de măsurare
2.3.1 Măsurători de screening
Pentru început, vom aborda problema anxietii sociale folosind scala anxietății sociale
pentru adolescenți (eng. “SAS -A”- Social Anxiety Scale for Adolescents) care evaluează
principalele caracteristici ale SAD. Iar în cazul bullying -ului, am să folosesc sc ala de bullying al
lui Bosworth et al. (1999) care se adresează formelor verbale și fizice ale bullying -ului.
Pentru investigarea existenței unor posibile comorbidităti psihiatrice, pacienților li se va
administra Lista de Simptome 90 -R (The Symptom Chec klist 90 -R; Derogatis, 1983). Fiecare
participant va fi apoi diagnosticat formal (de către un psiholog clinician acreditat, urmărind
criteriile de diagnostic ale DSM -5; APA, 2013).
Ultima parte a sesiunii inițiale de screening va presupune interviuri ind ividuale, în care
se vor confirma diagnosticul și criteriile de includere/excludere. Screening -ul inițial se va încheia
cu o discuție în care participanții vor prezentă raționamentul pentru înrolarea în tratamentul
experimental (se urmărește in particular rolul meditației și orientarea spre dobândirea
schimbărilor atitudinale și/sau comportamentale).

2.4 Procedura de lucru
Estimez că recrutarea participanților și screening -ul va dură aproximativ 2 luni; participanții
incluși în studiu vor fi atribuiți aleatoriu în 2 grupuri (cel de control și grupul în care va fi
implementat tratamentul NMT). Fiecare grup va beneficia de 12 sesiuni de tratament, pe o durată
de 4 săptămâni; primele 2 sesiuni am să le dedic formării coeziunii grupului și întării motivați ei

19
pentru utilizarea exercițiilor de mediație. Urmând că în fiecare săptămâna să aibă loc câte 3
sesiuni de tratament.
Cum am menționat și mai sus, scopul experimentului este utilizarea meditației mindfulness
(ghidat de specialist formați în MBSR și MBC T) pentru reducerea anxietății sociale în urma
fenomenului de bullying.

2.4.1 Ninja Mind Trainging

Programul NMT a fost dezvoltat cu ajutorul intervenției de mindfulness și terapiei cognitiv –
comportamentale de către Yabko (2013). Acesta se desfășoară pe o perioadă de 4 săptămâni,
având câte 3 sesiuni de tratament de grup/săptămâna, fiecare sesiune avân d o durată aproximativ
35-45 minute. În cadrul intervenției am inclus discuții și poze care reprezintă conceptele
importante care se vor discuta în terapia de grup. Fiind vorba despre adolescenți, am decis că
explicarea anumitor concepte va fi bună dacă ac eștia urmăresc un filmuleț, urmat la final de
explicații, aceștia având voie să pună întrebări în cazul în care apăr neclarități.
După fiecare sesiune de mindfulness, participanții sunt rugați să răspundă la o serie de
întrebări, aceștia primind câte o h arite pe care să își treacă răspunsul. Întrebările au rolul să îi
ajute pe participanți să înțeleagă exercițiul desfășurat mai bine. În continuare, aceștia au fost
întrebați despre sesiunea respectivă, intenționând să aflăm cum a fost această experiență di ferită
de o situație reală și cum consideră ca vor reacționa in viitor când se vor confruntă cu o astfel de
situație. În fiecare sesiune, se începe cu o câte un exercițiu de mindfulness având o durată de
aproximativ 10 -20 minute, în care sunt explicate con ceptele cheie fiecărui exercițiu.
Pe lângă exerciții de mediație, încercam să le explicăm tinerilor și despre metodele folosite
în cazul terapiei cognitiv comportamentale, învățându -i despre bullying, gândurile fiecăruia,
observarea sentimentele acestora și conștientizarea rolului de victimă.
Primul set de întrebări a fost construit pentru a ajuta participanții să conștientizeze
experiențele trecute și să observe experiențele directe. Ceea ce incearcam să facem este să le

20
arătăm participanților care sun t avantajele conștientizării unui eveniment folosind mindfulness,
cu ce îi ajută din punct de vedere cognitiv și le dăm posibilitatea să aleagă varianta care le
complace mai mult. În cele ce urmează am să descriu suicint intervenția explicând dacă metoda
folosită a fost de mindfulness sau cbt.

Săptămâna I: Conștientizarea sinelui și a fenomenlui de bullying

o Ședința de grup în care se adună participanții (15min)
o Introducere (terapie cognitiv -comportamentală – 10min)
o Introducerea meditației de mindfulness în regimul alimentar (mindfulness – 10min)
o Psihoeducatie în relația cu bullying -ul (terapie cognitiv -comportamentală – 7min)

Săptămâna ÎI: Acceptarea emoțiilor și gândurilor într -o zi de mindfulness
o Exerciții fizice (mindfulness – 20min)
o Învățând despre gânduri și emoții (terapie cognitiv -comportamentală – 5min)
o Gândurile nu reprezintă date concrete (terapie cognitiv -comportamentală – 9min)
o Al 5-lea simț: conștientizarea prezentului în prezența factorilor stresori (terapie cognitiv –
comportamentală/ mindfulness –7min)

Săptămâna III: Conștientizarea bullying -ului și reacțiile eficiente
o Exerciții de umblat (mindfulness – 11min)
o Recunoașterea ciclului de bullying (terapie cognitiv -comportamentală – l9min)
o Reacții assertive și empatice (terapie cognitiv -comportamentală – 10min)

Săptămâna IV: Pașii și practicarea metodelor învățate până în prezent
o Exerciții de respirație (mindfulness – 12min)
o Cum să reacționez după o situație de bullying (terapie cognitiv -comportamentală – 8min)

21
o Bullying virtual (terapie cognitiv -comportamentala – 9min)

Grupul de control a avut aceeași structură a tratamentului, însă aceștia nu au beneficiat de
programul special de mindfulness. Elevii au fost introduși aleator în acest grup, criteriile sunt
identifice cu cele folo site în primul grup. Durata fiecărei sesiuni a fost de 40 -50 minute.
În cele ce urmează am să descriu explicit intervenția grupului de control:

Săptămâna 1: Empatie pentru prieteni și străini
• Definirea empatiei
• Rolul empatiei în fenomen ul de bullying
• Metode prin care îți manifești empatia
Săptămâna ÎI: Să anunț sau să nu anunț un incident
• Motive care fac dificilă anunțarea unui incident
• Învățarea reportării unui incident
Săptămâna III: În cine să ai încredere?
• Descrierea încrederii
• Relația dintre încredere și prevenție
• Identificarea unor persoane din incintă școlii care să te jute în cazul unei situații de
bullying
Săptămâna IV: Cine primește respect?
• Importanță tratării celorlalți cu respe ct
• Metode prin care îți manifești respectul
• Discuții legate de mindfulness și prevenția bullying -ului

Capitolul 3. Rezultate

3.1 Pașii procedurii de analiză a datelor în SPSS

În meniul SPSS selectam "Analyze",iar din lista care se deschide selectam "General
Linear Model" -pentru a putea alege design -ul folosit în cercetare; selectam "Repeated

22
Measures". În continuare ne va apărea o căsuță care va avea ca și titlu "Within -Subjec ts Factor
Name", aici trebuie să introducem variabila independentă, în cazul nostru NMT, în continuare
trebuie să introducem numărul de grupe sau de nivele, care în acest studiu este 3. Ca să putem
înainta trebuie apăsăm pe butonul "Add" în urma acestei a cțiuni, variabila independentă va fi
afișată împreună cu numărul 3. Urmează să definim acest număr, așa că selecteam butonul cu
"Define", iar acum ne apare o lista cu cele 3 perioade în care urmărim diferențierea rezultatelor.
Apăsând pe săgeată din dreapa , programul îmi va transfera cele 3 perioade în căsuță cu "within –
subjects".
După ce am terminat de mutat cele 3 variabile care reprezintă măsuratorile repetate
selectam butonul "Options" ca să avansăm.
La apariția ferestrei cu "Factor(s) and Factor Interactions" alegem testul post -hoc prin
selectarea variabilei independente, după care apăsând pe săgeata din dreaptă, această variabila va
fi transerata în căsuța care ne va afișa mediile, selectam "compararea mediilor", iar dintre cele 3
variante pe car e le avem selectam "Bonferroni"
În căsuță de jos numită "Display" selectam următoarele: "Descriptive statistics";
"Estimates of effect size" și "Observ Power". Apăsam pe butonul "Continue", care ne va duce la
meniul de mai devreme. Având datele introduse , apăsam butonul "OK" pentru a primi rezultatele
din SPSS .

3.2 Interpretarea rezultatelor

Presupunem că datele analizate au îndeplinit cele 5 asumpții, iar output -ul analizei one –
way ANOVA cu măsurători repetate generează un rezultat semnificativ statis tic (i.e. p<.05).
Pentru a obține rezultate cât mai acurate, vom calcula și mărimea efectului, care reprezintă un
indicator al magnitudinii efectului studiat.
Aceasta este notată cu “f” în cazul ANOVA; confrom lui Cohen (1992), următoarele
valori ale lui f sunt utilizate: efect slab -f=.01, efect moderat -f=.25 și efect puternic -f=.40. Un
efect foarte puternic inseamnă o influentă foarte puternică a variabilei independente asupra
variabilei dependente.

23
Programul de meditație, Ninja Mind Trainging, este s ingura intervenție pentru tratarea
anxietății sociale în urma bullying -ului. Nici un alt studiu, nu a mai folosit mediația pentru
studierea acestui fenomen, așadar rezultatele trebuie să fie interpretate cu precauție, datorită
abordării folosite.
Conform primei ipoteze, sustin că bullying -ul este asociat pozitiv cu anxietatea socială.
Aceasta ipoteză este susținută de următoarele motive: în primul rând, agresiunea exercitată
pe un alt individ poate să fie atât de intensă și de puternică, rezultân d în izolarea acestuia de
restul copiilor, iar pe măsură ce înaintează în vârstă, această izolare va perpetua, individul
preferând să stea singur, evitând evenimentele asemănătoare care ar putea să îi producă
suferința. Datorită șocului în momentul întâln irii cu un asfel de individ, victima cu toate că
deține aptitudini de combatere și de ieșire din situația respectivă, poate să fie atât de șocat
încât să apară un blocaj mental. Simptomatologia SAD fiind observată la copii mai mici și
mai slabi din punct de vedere fizic, manifestând comportamente de evitare și anxietate
reprezintă un semnal de alarmă că bullying -ul poate produce rău chiar dacă evenimentul a
avut loc în trecut. Ceea ce urmărim este o asociere între comportamentul indezirabil de
bullying și apariția anxietății sociale.

Cea de -a două ipoteză a studiului postulează că intervenția de mindfulness va ajuta la
reducerea anxietății sociale, fiind argumentată astfel: în primul rând, în urma abilităților
aferente meditației de mindfulness, gând irea mindful va fi prezentă. Așadar, pacientul va
învăța să observe și să recunoască stimulii din mediu cu care se confruntă, dar să -și observe
și înțeleagă atât gândurile cât și emoțiile. În cazul în care individului îi apar gânduri
disfuncționale, acesta folosind tehnicile de mindfulness, își va reorienta atenția spre metodele
de respirație sau exerciții de umblat pentru a împiedica apariția anxietății. Astfel, ceea ce
urmărim este o scădere semnificativă între grupul unde s -au desfășurat exerciții de
mindfulness, comparativ cu grupul care a primit abordarea clasică folosită.

24

Capitolul 4 . Discutii

.

Anxietatea socială este legată de consecințe cognitiv comportamentale sau socio –
emoționale problematice, este important să se inteleagă factorii care contribuie la dezvoltarea și
menținerea/persistența simptomelor tulburării anxietății sociale.
Principa lul obiectiv al acestui studiu este să determine dacă și cum diferite forme de
meditație (utilizate ca extindere a modulului de Mindfulness din MBI) influentează
simptomatologia SAD. Cu toate că rezultatele trebuie tratate cu atenție, datorită naturii
explorative a studiului, mă aștept ca în urma implementării tratamentului să se observe
îmbunătățiri semnificative în comportamentul și starea emoțională a pacienților comparativ cu
rezultatele grupului de control.
Am propus două ipoteze generale: bullying -ul va fi asociat pozitiv cu anxietatea socială
și participanții din grupul de mindfulness vor avea niveluri mai scăzute de anxietate socială decât
cei din grupul de control. În primul rând am analizat dacă comportamentul de bullying este un
factor de risc p entru dezvoltarea anxietății sociale. În al doilea rând am analizat dacă un program
de intervenție bazat pe mindfulness, este mai eficient în reducerea nivelului de anxietate socială
comparativ cu grupul de control.
Prin extinderea modelui de meditație prin mindfulness din MBI, programul NMT
împreună cu exercițiile din CBT au rolul de a investiga efectele asupra tulburării anxietății
sociale, ca strategie de luptă și tratare a SAD. Chiar dacă programul MBSR și MBCT au avut
rezultate bune în urmă aplicăr ii meditației pentru persoanele anxioase, respectiv pentru cei
depresivi, niciun alt studiu nu a mai folosit mediația prin mindfulness ca metodă de tratarea a
copiilor în urma bullying -ului.Totuși, și aceast tratament are anumite limite după cum urmează:
-datorită vârstei adolescentiilor, durata ședințelor poate fi considerată destul de mare,
aceștia având nevoie de pauze constante pentru a le păstra atenția în timpul tratamentului;

25
-posibile valori ale nivelului de anxietate al copiilor post interven ție se pot datora unor
factori care nu sunt incluși în acest studiu (ex. temperamentul copilului, trăsăturile de
personalitate ale copilului)
-dimensiunea relativ redusă a perioadei de follow -up
Astfel, în studiile viitoare, aceste limite trebuie reviz uite și corectate, pentru folosirea
unui eșantion de proporții semnificativ mai mare sau chiar la nivel național, având subiecți din
diverse trepte socio -culturale și etnice, fiind aplicat pe o perioadă mai lungă de timp sub forma
unui design de tip cercet are longitudinal, având instrumente de măsură traduse in limba română.
Se sugerează să se desfăsoare replicarea studiului, cu un eșantion de proporții
semnificativ mai mari reprezentativ pentru o zonă mai extinsă sau chiar de nivel național, cu
subiecți proveniți din diverse trepte socio -culturale și etnice, pe o perioadă mai lungă de timp
sub formă unui design de cercetare longitudinal și chiar corelațional, cu posibilitatea utilizării
unor instrumente de măsură traduse în limbă romană și demarat de psi hologi cu drept de
psihodiagnoză.

Capitolul 5 . Concluzii

Deși nu este considerata o tulburare serioasă și de multe ori trecută cu vederea, anxietatea socială
(SAD) afectează în SUA aproximativ 15 milioane de cetățeni. Conform unui studiu al Asociației
Americane de Anxietate și Depresie (ADAA) din 2007, mai mult de 36% dintre persoanele care
suferă de anxietate socială nu solicită ajutor, deși se confruntă cu simptomele anxietății de mai
bine de 10 ani. Anul 2013 marchează un moment important în domeniul psihologiei, datorită
introducerii unei noi ediții al Manual ul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor
Mintale (DSM -5), cu toate ca noul DSM -5 doar a revizuit această tulburare, intervenția a rămas
aceeași, terapia cognitiv -comportamentală fiind cea mai utilizată metodă de reducere a anixetatii
până în momentul prezent. Însă în ultimele două decenii, terapia folosind mediația a început să

26
fie utilizată tot mai des, datorită practicilor de relaxare care pot să fie desfășurate în cadrul
terapiei actuale.
Deși CBT -E-ul este larg utilizat pentru trat area SAD, limitele acestuia au stârnit în
ultimii ani intenția specialiștilor de a imbunătăti șansele de recuperare in urma acestei tulburări.
Așadar, “al treilea val” de terapii este introdus că posibilă alternativă de tratament în tulburarea
anxietății sociale, iar dintre aceastea NMT se bucură de o ate nție tot mai mare în studiile din
ultimul deceniu.
Studiul de față propune o încercare de îmbunătățire a NMT -ului că strategie de tratament, prin
extinderea modului de mindfulness. Obiectivul studiului a urmărit reducerea nivelului de
anxietate în gru pul în care s -a aplicat meditația comparativ cu grupul de control unde a fost
folosit doar terapia curentă, CBT -ul.
Principalele rezultate așteptate sunt asocierea anxietății sociale cu bullying -ul și scăderea
semnificativă a acesteia datorate mediație i prin mindfulness. Cu toate că meditația a fost relativ
recent introdusă în țările din occident, această a fost acceptată rapid, fiind utilizată pentru tratarea
tulburărilor și pentru schimbarea comportamentelor, ca alternativă atunci când terapia curentă nu
reușește să obțină rezultatele dorite.

27
Bibliografie:

1. Acarturk, C., Cuijpers, P., Van Straten, A., & De Graaf, R. (2009). Psychological
treatment of social anxiety disorder: A meta -analysis. Psychological Medicine, 39(2),
241-254. doi:10.1017/S0033291708003590
2. American Psychiatric Association (2013). Highlights of Changes from DSM -IV-TR to
DSM -5 (PDF). Retrieved from:
https://web.archive.org/web/20150226050453/http://www.psychiatry.orgFile%20Library/
Practice/DSM/DSM -5/Ch anges -from -DSM -IV-TR–to-DSM -5.pdf
3. American Psychiatry Association (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders. Arlington: American Psychiatric Publishing.
doi:10.1176/appi.books.9780890425596
4. Anastassiou ‐Hadjicharalambous, X. and Essau, C. A. (2015). Social Anxiety Disorder
(Social Phobia). In The Encyclopedia of Clinical Psychology (eds R. L. Cautin and S. O.
Lilienfeld). doi: 10.1002/97811186 25392.wbecp313
5. Baldry, A. C. & Farrington (2004). Evaluation of an intervention program for the
reduction of bullying and victimization in schools. Aggressive Behavior, 30, 1 –15.
doi:10.1002/ab.20000
6. Biegel, G. M, Brown, K. W., Shapiro, S. L., & Schubert, C. M. (2009). Mindfulnessbased
stress reduction for the treatment of adolescent psychiatric outpatients: A randomized
clinical trial. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 77 (5),855 – 866.
doi:10.1037/a0016241
7. Bishop, S. R., Lau, M., Shapiro, S., Carlson, L., Anderson, N. D., Carmody, J., Segal, Z.
V., Abbey, S., Speca, M., Velting, D., & Devins, G. (2004). Mindfulness: a proposed
operational definition. Clinical Psychology: Science and Practice, 11 (3), 230 – 241.
doi:10.1093/clipsy/bph077
8. Bond, L ., Carlin, J. B., Thomas, L., Rubin, K., & Patton, G. (2001). Does bullying cause
emotional problems? A prospective study of young teenagers. Bmj, 323(7311), 480 -484
9. Brown, K. W., West, A. M., Loverich, T. M., & Biegel, G. M. (2011). Assessing
adolescent m indfulness: Validation of an adapted Mindful Attention Awareness Scale in

28
adolescent normative and psychiatric populations. Psychological Assessment, 1 – 11.
doi:10.1037/a0021338
10. Butler, R. M., Boden, M. T., Olino, T. M., Morrison, A. S., Goldin, P. R., Gross, J. J., &
Heimberg, R. G. (2018). Emotional clarity and attention to emotions in cognitive
behavioral group therapy and mindfulness -based stress reduction for social anxiety
disorder. Journal of anxiety disorders , 55, 31-38.
11. Carmody, J., & Baer, R. A . (2008). Relationships between mindfulness practice and
levels of mindfulness, medical and psychological symptoms and well -being in a
mindfulness -based stress reduction program. Journal of Behavioral Medicine, 31, 23 –
33. doi:10.1007/s10865 -007-9130 -7
12. Chang, V. Y., Palesh, O., Caldwell, R., Glasgow, N., Abramson, M., Luskin, F., … &
Koopman, C. (2004). The effects of a mindfulness ‐based stress reduction program on
stress, mindfulness self ‐efficacy, and positive states of mind. Stress and Health , 20(3),
141-147.
13. Cohen, J. (1992). Statistical Power Analysis. Current Directions in Psychological
Science, 1(3),98 -101. doi:10.1111/1467 -8721.ep10768783
14. Connolly, J., Pepler, D. J., Craig, W. M., & Taradash, A. (2000). Dating experiences of
bullies in early adol escence. Child Maltreatment, 5, 299 –
310.doi:10.1177/5595000005004002
15. Copeland WE, Wolke D, Angold A, Costello EJ. Adult Psychiatric Outcomes of Bullying
and Being Bullied by Peers in Childhood and Adolescence. JAMA
Psychiatry. 2013;70(4):419 –426. doi:10.1001/jamapsychiatry.2013.504
16. Creswell, J. D., Way, B. M., Eisenberger, N. I., & Lieberman, M. D. (2007). Neural
correlates of dispositional mindfulness during affect labeling. Psychosomatic Medicine,
69, 560 – 565. doi:10.1097/PSY.0b013e3180f6171f
17. Davidson, R. J., Kabat -Zinn, J., Schumacher, J., Rosenkranz, M., Muller, D., Santorelli,
S. F., Urbanowski, F., et al. (2004). Alterations in brain immune function produced by
mindfulness meditation. Psychosomatic Medicine, 65 , 564 – 570.
doi:10.1097/01.PSY .0000077505.67574.E3

29
18. Davis, J. M., Fleming, M. F., Bonus, K. A., & Baker, T. B. (2007). A pilot study on
mindfulness based stress reduction for smokers. BMC Complementary and Alternative
Medicine, 7 (2), 1 – 7. doi:10.1186/1472 -6882 -7-2
19. Delgado, L. C., Guer ra, P., Perakakis, P., Vera, M. N., del Paso, G. R., & Vila, J. (2010).
Treating chronic worry: Psychological and physiological effects of training programme
based on mindfulness. Behavior Research and Therapy, 48, 873 –882.
doi:10.1016/j.brat.2010.05.012
20. Derogatis, L. R. (1983). Misuse of the Symptom Checklist 90. Archives of General
Psychiatry, 40(10), 1152. doi:10.1001/archpsyc.1983.01790090114025
21. Deyo, M., Wilson, K. A., Ong, J. & Koopman, C. (2009). Mindfulness and rumination:
does mindfulness training lead to reductions in the ruminative thinking associated with
depression? Explore, 5 (5), 265 – 271. doi:10.1016/j.explore.2009.06.005
22. Diane Scotland -Coogan & Erin Davis (2016) Relaxation Techniques for Trauma, Journal
of Evidence -Informed Social Work, 13:5, 434
441, DOI: 10.1080/23761407.2016.1166845
23. Duncan, R. D. (1999). Peer and sibling aggression: An investigation on intra – and
extrafamilial bullying. Journal of Interpersonal Violence, 14 (8), 871 -886.
doi:10.1177/088626099014008005
24. Esbensen, F. A., & Carson, D. C. (2009). Consequences of being bullied: Results from a
longitudinal assessment of bullying victimization in a multisite sample of American
students. Youth & Society , 41(2), 209-233.
25. Espelage, D. L., Bosworth, K., & Simon T. R. (2000). Examining the social context of
bullying behaviors in early adolescence. Journal of Counseling & Development, 78 (3),
326-333. doi:10.1002/j.1556 -6676.2000.tb01914.x
26. Evans, S., Ferrando, S., Find ler, M., Stowell, C., Smart, C., & Haglin, D. (2008).
Mindfulness -Based Cognitive Therapy for generalized anxiety disorder. Journal of
Anxiety Disorders, 22, 716 – 721. doi:10.1016/j.janxdis.2007.07.005
27. Fekkes, M., Pijpers, F. I., Fredriks, A. M., Vogels, T., & Verloove -Vanhorick, S. P.
(2006). Do bullied children get ill, or do ill children get bullied? A prospective cohort
study on the relationship between bullying and health -related
symptoms. Pediatrics , 117(5), 1568 -1574.

30
28. Felleman, B. I., Stewart, D. G. , Simpson, T. L., Heppner, P. S., & Kearney, D. J. (2016).
Predictors of depression and PTSD treatment response among veterans participating in
mindfulness -based stress reduction. Mindfulness , 7(4), 886 -895.
29. Festinger, L. (1962). A theory of cognitive diss onance (Vol. 2). Stanford university press.
30. Foody, M., & Samara, M. (2018). Considering mindfulness techniques in school -based
anti-bullying programmes. Journal of New Approaches in Educational Research , 7(1), 3 –
9.
31. Grazebrook, K., & Garland, A. (2005). Wha t are cognitive and/or behavioural
psychotherapies. UKCP/BACP Mapping psychotherapy exercise .
32. Goldin, P. R., & Gross, J. J. (2010). Effects of mindfulness -based stress reduction
(MBSR) on emotion regulation in social anxiety disorder. Emotion , 10(1), 83.
33. Gunaratana, B. (1999). Mindfulness. Voices of insight , 133 -142.
34. Hackmann, Ann & Clark, David & McManus, Freda. (2000). Recurrent images and early
memories in social phobia. Behaviour research and therapy. 38. 601 -10. 10.1016/S0005 –
7967(99)00161 -8.
35. Hayes, S. C. & Smith, S. (2005). Get of your mind and into your life . : Oakland, CA:
New Harbor Publication, Inc.
36. Heimberg, R. G. (2002). Cognitive -behavioral therapy for social anxiety disorder: current
status and future directions. Biological psychiatry, 51(1), 1 01-108.
37. Howell, A. J., Digdon, N. L., Buro, K., & Sheptycki, A. R. (2008). Relations among
mindfulness, well -being, and sleep. Personality and Individual Differences, 45, 773 –
777. doi:10.1016/j.paid.2008.08.005
38. Hyett, M., & McEvoy, P. (2018). Social anxiety disorder: Looking back and moving
forward. Psychological Medicine, 1-8. doi:10.1017/S0033291717003816
39. Juvonen, J., Graham, S., & Schuster, M. A. (2003). Bullying among young adolescents:
The strong, the weak, and the troubled. Pediatrics, 11 2(6), 1231 -1238.
doi:10.1542/peds.112.6.1231
40. Kabat -Zinn, J. (1990). Full catastrophe living . New York, NY: Bantam Dell.
41. Kendall, P. C., Hudson, J. L., Gosch, E., Flannery -Schroeder, E., & Suveg, C. (2008).
Cognitive -behavioral therapy for anxiety disordere d youth: a randomized clinical trial

31
evaluating child and family modalities. Journal of consulting and clinical
psychology , 76(2), 282.
42. Kochenderfer, B. J., & Ladd, G. W. (1996). Peer victimization: Cause or consequence of
school maladjustment?. Child development, 67(4), 1305 -1317.
43. Kuyken, W., Watkins, E., Holden, E., White, K., Taylor, R. S., Byford, S., … &
Dalgleish, T. (2010). How does mindfulness -based cognitive therapy work?. Behaviour
research and therapy , 48(11), 1105 -1112.
44. La Greca, A. M., & Lopez, N. (1998). Social anxiety among adolescents: Linkages with
peer relations and friendships. Journal of abnormal child psychology , 26(2), 83 -94.
45. Lang, A. J. (2017). Mindfulness in PTSD treatment. Current opinion in psychology , 14,
40-43.
46. Leahey, T. M., Crowther, J. H., & Irwin, S. R. (2008). A cognitive -behavioral
mindfulness group therapy intervention for the treatment of binge eating in bariatric
surgery patients. Cognitive and Behavioral Practice, 15, 364 – 375.
doi:10.1016/j. cbpra.2008.01.004
47. Lopes Neto, Aramis A. (2005). Bullying: aggressive behavior among students. Jornal de
Pediatria , 81(5, Suppl. ), s164 -s172. https://dx.doi.org/10.1590/S0021 –
75572005000700006
48. Mahady Wilton, M. M., Craig, W. M., & Pepler, D. J. (2000). Emotional regulation and
display in classroom victims of bullying: Characteristic expressions of affect, coping
styles and relevant contextual fa ctors. Social development, 9(2), 226 -245.
49. Mindfulness in CBT – Cognitive Therapy CBT and Anxiety Treatment New York
50. Olweus, D. (1993). Bullying at school: What we know and what we can do. Cambridge,
MA: Blackwell.
51. Olweus, D. (1995). Bullying or peer abuse at school: Facts and intervention. Current
Directions in Psychological Science, 4 (6), 196 – 200. doi:10.1111/1467 –
8721.ep10772640
52. Olweus, Dan. (1994). Bullying at school: Long -term outcomes for the victims and an
effective school -based intervention program .. Aggressive behavior: Current perspectives
Plenum series in social/clinical psychology.

32
53. Pepler, D. J., Craig, W. M., Ziegler, S., & Charach, A. (1994). An evaluation of an
antibullying intervention in Toronto schools. Canadian Journal of Community Mental
Health, 13, 95 -110.
54. Peterson, L. G., & Pbert, L. (1992). Effectiveness of a meditation -based stress reduction
program in the treatment of anxiety disorders. Am J Psychiatry , 149(7), 936 -943.
55. Proulx, K. (2003). Integrating mindfulness -based stress reducti on. Holistic Nursing
Practice, 17 (4), 201 – 208.
56. Rigby, K., & Slee, P. (1999). Suicidal ideation among adolescent school children,
involvement in bully —victim problems, and perceived social support. Suicide and life –
threatening behavior, 29(2), 119 -130.
57. Rodebaugh, T. L., Holaway, R. M., & Heimberg, R. G. (2004). The treatment of social
anxiety disorder. Clinical Psychology Review , 24(7), 883 -908.
58. Rosenzweig, S., Greeson, J. M., Reibel, D. K., Green, J. S., Jasser, S. A., & Beasley, D.
(2010). Mindfulness -based stress reduction for chronic pain conditions: variation in
treatment outcomes and role of home meditation. Journal of Psychosomatic Research ,
69, 29 – 36. doi:10.1016/j.psychores.2009.03.010
59. Segal, A. V., Williams, J.M.G., & Teasdale, J.D. (2002). Mindfulness -based cognitive
therapy for depression . New York, NY: Guilford Press.
60. Shulman, B., Dueck, R., Ryan, D., Breau, G., Sadowski, I., & Misri , S. (2018).
Feasibility of a Mindfulness -Based Cognitive Therapy Group Intervention as an
Adjunctive Treatment for Postpartum Depression and Anxiety. Journal of Affective
Disorders .
61. Stein, M. B., & Stein, D. J. (2008). Social anxiety disorder. The Lancet , 371(9618), 1115 –
1125.
62. Susan M. Swearer PhD, Samuel Y. Song MEd, Paulette Tam Cary MA, John W. Eagle
MSW & William T. Mickelson PhD (2008) Psychosocial Correlates in Bullying and
Victimization, Journal of Emotional Abuse, 2:2-3, 95-121, DOI: 10.1300/J135v02n02_07
63. Toblin, R. L., Schwartz, D., Gorman, A. H., & Abou -ezzeddine, T. (2005).
Socialcognitive and behavioral attributes of aggressive victims of bullying. Applied
Developmental Psychology , 26, 329 – 346. doi:10.1016/j.appdev.2005.02.004

33
64. Vanderbilt, D., & Augustyn, M. (2010). The effects of bullying. Paediatrics and Child
Health , 20(7), 315 -320.
65. Williams, T., Connolly, J., Pepler, D., & Craig, W. (2005). Peer victimization, social
support, and psychosocial adjustment of sexual minority adolescents. Journal of Youth
and Adolescence , 34(5), 471 -482.
66. Wilton, M. M. M., Craig, W. M., & Pepler, D. J. (2000). Emotional regulation and
display in classroom victims of bullying: Characteristic expressions of affect,coping
styles and relevant contextual factors. Social Development, 9 (2), 226 – 245. doi:
10.1111/1467 -9507.00121
67. Woodruff, S. C., Arnkoff, D. B., Glass, C. R., & Hindman, R. K. (2014). Mindfulness
and Anxiety. The Wiley Blackwell Han dbook of Mindfulness , 732 -754.
68. Yabko, B. (2013). Examining the efficacy of the Ninja Mind Training Program (NMT): a
mindfulness -based intervention for bullied teens . Arizona State University.
69. Yabko, B. A., Hokoda, A., & Ulloa, E. C. (2008). Depression as a mediator between
family factors and peer -bullying victimization in Latino adolescents. Violence and
Victims, 23 (6), 727 – 742. doi:10.1891/0886 -6708.23.6.727