1.1.Indicatorii de calitate ai apelor uzate municipale 1.2.Tipuri de ape uzate 1.3.Caracteristicile apelor uzate 1.3.1. Caracteristici fizice 1.3.2…. [629358]
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul I : GENERALITĂȚI
1.1.Indicatorii de calitate ai apelor uzate municipale
1.2.Tipuri de ape uzate
1.3.Caracteristicile apelor uzate
1.3.1. Caracteristici fizice
1.3.2. Caracteristici chimice
1.3.3. Caracteristici biologice
1.4 Legislația în vigoare
Capitolul II : CONCEPTUL DE MONITORING
2.1 Culegerea datelor, întocmirea bazelor de date, prelucrarea și centralizarea
2.2 Modul de colectare a datelor și înregistrare la primării
Capitolul III: STUDIU DE CAZ- ANALIZA SISTEMULUI DE MONITORIZARE
ȘI EPURARE A APELOR UZATE DIN MUNICIPIUL ALEXANDRIA, JUDEȚUL
TELEORMAN
3.1.Date generale privind istoricul amplasamentului și dezvoltării din municipiul
Alexandria
3.2.Canalizarea
3.3.Monitorizarea calitații apelor uzate și pluviale (din municipiul Alexandria)
3.4.Epurarea și evacuarea apelor uzate municipale
Capitolul IV: PREZENTAREA SISTEMULUI DE CANALIZARE ȘI A STAȚIEI DE
EPURARE
4.1 Rețeaua de canalizare a municipiului Alexandria
4.2 Stația de epurare a municipiului Alexandria. Treptele de epurare incluse în stația de
tratare:
4.2.1 Epurarea mecanică
4.2.2 Epurarea biologică
4.2.3 Linia nămolului
4.3. Evoluția indicatorilor de apă uzată deversați în receptorul natural Raul Vedea
4.3.1. Evoluția grafică și statistică a indicatorilor de apă uzată
4.3.2. Calculul coeficintului de corelație dintre indicatorii înregistrați
Capitolul V : STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIULUI DE CANALIZARE
ȘI EPURAREA APELOR UZATE DIN MUNICIPIUL ALEXANDRIA.
POSIBILITĂȚI DE MODERNIZARE
Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE
Apa este o condiție importantă pentru existența omului, a animalelor și a plantelor, dar se
poate spune că este și o resursă indispensabilă pentru economie. De asemenea, apa joacă un rol
principal în evolutia climei. Noi toti ca și omenire depindem de natură datorită alimentelor, aerului,
energiei ,apei, și a materiei prime. Pentru a face față impactului schimbarilor climatice din cauza
încălzirii globale, un rol foarte important îl au ecosistemele sanatoase.
Comisia Europeană impune anumite direcții, prin strategia Europa 2020, strategie de
creștere a UE pentru deceniul următor. Aceasta pune accent pe utilizarea eficientă a resurselor
naturale epuizabile. Politica de mediu contribuie, astfel, la îndeplinirea obiectivelor generale ale
strategiei de a transforma economia Europei într-o economie sustenabilă și care se bazează pe
creșterea gradului de cunoaștere și pe o utilizare eficientă a resurselor naturale existente.
Am ales această temă deoarece abordează un domeniu de interes major în contextul actual
privind modalitațile de monitorizarea si epurarea apelor uzate, importanța acestor studii este
evidentă, efectele și problemele poluarii afectează mediul înconjurător.
Lucrarea este structurată pe cinci capitole prezentate în continuare.
Capitolul I cuprinde câteva considerații generale privind indicatorii apelor uzate. Sunt
prezentate principalele caracteristici dar si structura apelor uzate municipale, precum si legislatia
in vigoare.
Capitolul II ”Conceptului de Monitoring” trece in revista modul prin care se realizarea
monitorizarea apelor uzate în cadrul unui oras. Sunt descrise doua mari etape:
Culegerea datelor, întocmirea bazelor de date, prelucrarea și centralizarea
Pentru identificarea indicatorilor a apelor uzate se presupune adoptarea unei grile de
colectare a datelor de bază, care să asigure calitatea informațiilor obținute
Modul de colectare a datelor și înregistrare la primării se realizează printr-un sondaj
privind numărul locuitorilor din orașe sau comune dar și al celor din locuințele ce sunt direct
conectare la sistemele de colectare, epurare și evacuare a apelor uzate
În capitolul III intitulat “ Studiu de caz – Analiza sistemului de monitorizare și epurare a
apelor uzate din Municipiul Alexandra, Județul Teleorman.” sunt prezentate în primul rand date
generale privind istoricul amplasamentului și dezvoltării din municipiu (poziția geografica, clima,
elemente de hidrogeologie). Ulterior se detaliază sistemul de canalizare dar și procesul de epurare
și evacuare a apelor uzate municipale
În capitolul IV ”Prezentarea sistemului de canalizare și a stației de epurare” prezinta stația
de epurare a municipiului Alexandria inclusiv treptele de epurare incluse în stația de tartare.
Ulterior evoluția indicatorilor de apă uzată deversați în receptorul natural Raul Vedea.
În ultmul capitolul se pune în discuție strategia de dezvoltare a serviciului de canalizare și
epurarea apelor uzate din Municipiul Alexandria dar și posibilitățile de modernizare pe viitor. În
final sunt prezentate concluziile finale ale prezentei lucrari de dizertație.
Capitolul I: GENERALITĂȚI
Modernizarea societații contemporane a impus creșteri importante a consumului de apă, a
volumului de ape uzate, a numărului și complexității poluanților din aceste ape. Cerința de apă în
continuă creștere, solicită tot mai mult resursele naturale, limitatein marea majoritate a
amplasamentelor.
Apa, în circuitul ei, trece prin diverse locuri de întrebuințare (procese tehnologice, folosințe
menajere) se încarcă cu. diverse materiale și substanțe care.o degradează, îi strică calitatea, făcând-
o, în general, nefolosibilă în continuare. Producția de ape uzate înregistrează o creștere anuală
medie de circa 3%. și este de așteptat ca volumul de apă uzată să se dubleze Ia finele acestui secol.
Efectul acestor ape asupra râurilor (principalele surse de apă) este dublu: se reduce cantitatea de
apă curată necesară în viitor și se restituie un volum corespunzător de ape uzate conducând la
poluarea râurilor. În plus, nu numai cantitatea de deșeuri a crescut cantitativ și în volum, dar și
caracterul acestora s-a modificat.
De exemplu, marea extindere a industriei chimice de sinteză cu numeroasele sale produse,
a,provocat apariția de reziduuri necunoscute înainte. Această schimbare a caracterului reziduurilor
reprezintă o problemă mai grea decît creșterea cantității. Până de curând majoritatea substanțelor
organice care se foloseau erau de natură naturală, adică erau sintetizate pe cale biologică, fiind
deci biodegradabile. Este caracteristic pentru majoritatea substanțelor sintetizate artificial că,
datorită structurii ior, ele nu intră ușor, sau deloc, în reacții biologice, constituind substanțe
nebiodagradabile care participă intens la poluarea apelor. Această situație devine evidentă dacă
facem o comparație între materialul natural și înlocuitorul său sintetic: lemn cu plastic, bumbac
sau lână cu nilon sau terilenă, săpun cu detergenți etc. Pe de altă parte, pe măsură ce concentrarea
populatei crește, în mod corespunzător crește și concentrația-deșeulor [1].
Apele uzate orașenești, constituie un amestec între apele uzate menajere și apele uzate
industriale. Compoziția acestora variază de la oraș la oraș în special pentru orașele ce au gradul de
industrializare mare, determinarea acesteia trebuie facuta cu mare atenție. Pentru aflarea
componenței apelor uzate se folosesc analizele de laborator, determinând caracteristicile fizice
chimice, biologice si bacteriologice.
Scopul analizelor este:
a) furnizarea de informații asupra gradului de murdărire a apelor uzate și asupra condițiilor
în care trebuie tratate acestea, respectiv folosite;
b) stabilirea eficienței stațiilor de epurare și condițiilor în care se produce autoepurarea;
c) determinarea influenței pe care o va avea deversarea apelor uzate în emisari.
Determinările se pot grupa în cinci mari categorii [1]
a) care stabilesc cantitatea și starea materiilor conținute în apă precum și aspectul acestora:
materii solide totale, separabile prin decantare, dizolvate, culoare, turbiditate
b) care definesc cantitatea, starea și condițiile în care se găsesc materiile organice: materii
solide în suspensie separabile prin decantare, materii solide dizolvate organice, CBO 5, CCO, azot
total;
c) care stabilesc prezența materiilor specifice apelor uzate: azotul sub toate formele sale,
O2, grasimile, clorurile, sulfurile, pH;
d) care indică mersul descompunerii apei uzate: CBO 5, O2, azotul sub diferite forme, H 2S,
miros, temperatură.
e) care stabilesc prezența și felul organismelor din apă în scopul cunoașterii stadiului
epurării în diferitele trepte ale stației de epurare, necesarul de clor, gradul de murdărie al
emisarului.
Evaluarea situației globale a surselor de ape uzate în vederea următoarele elemente
caracteristice:
Volume de ape uzate evacuate anual, pe diverse categorii, în funcție de gradul de
încărcare și de modul în care se realizează epurarea și anume:
– Ape uzate care nu necesită epurare;
– Ape uzate care au nevoie de epurare: ape uzate neepurate; ape uzate epurate insuficient;
ape uzate epurate suficient
Cantitățile de substanțe poluante evacuate anual;
Modul de funcționare a stațiilor de epurare:
– Stații de epurare cu funcționare corespunzătoare
– Stații de epurare cu funcționare necorespunzătoare
Analiza procesului de colectare, epurare și evacuare a apleor uzate iși propune, în principal
următoarele obiective [3]:
Stabilirea numărului de stații de epurare orășănești, industriale și independente
existente la nivelul tării, capacitatea proiectată și capacitatea existenta a acestora,
precum și calitatea efluentului epurat, debitul apelor și încărcarea cu substanțe
organice;
Volumul și concentrația de poluanți prezenți în apele uzate industrial și apele menajere
evacuate;
Modul de colectare a apelor uzate brute, volumul și calitatea acestora la intrarea în
rețeaua de canalizare orășenească, industrial sau independent;
Volumul apelor uzate și calitatea celor care sunt supuse proceselor de epurare în stații
de epurare orășenești, industrial sau independente și calitatea efluenților epurați ce
sunt evacuați în receptori naturali.
1.1. Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere, definitii si mod de masurare
Indicatorii, sunt parametrii reprezentativi, conciși și usor de interpretat ce sunt utilizați
pentru ilustrarea caracteristicilor principale ale mediului a factorilor care îl influențează și a
impactului stării mediului asupra societății. Indicatorii de mediu se folosesc adesea când procesele
nu pot fi evaluate complet pe baza regulilor general acceptate.
Pentru caracterizarea apelor uzate industriale sunt folosiți următorii indicatori fizico-
chimici: Indicatorii fizici ai apelor uzate sunt [2]:
Turbiditatea – reprezinta procesul de diminuare a transparenței apei, datorită, conținutului
de materii în suspensii;
Culoarea specifică diferitelor tipuri de ape uzate. Astfel:
– apele uzate care au culoare gri deschis, inseamna ca sunt proaspete;
– apele uzate de culoare gri închis sunt acelea în care a început fermentarea materiilor
organice;
– apele uzate ce pot avea culori diferite, sunt celea provenite din unele procese industriale.
Mirosul poate indica existența unor poluanți în apele uzate. Astfel:
– apele uzate proaspete au miros specific insensibil;
– apele uzate care au un miros de ouă clocite sunt acele ape cu conțiut de hidrogen sulfurat
(H2 S);
– alte mirosuri arata, de asemenea faptul ca exista substanțe chimice în apele uzate
industriale.
Temperatura – caracteristică reprezentând regimul energetic, care influențează cele mai
multe reacții chimice și biologice care se produc în apele uzate și procesul de sedimentare
a materiilor în suspensie. Temperatura apelor uzate este de obicei mai ridicată decât cea a
apelor de alimentare cu 2-3 °C.
Indicatorii chimici ai apelor uzate sunt:
Concentrația ionilor de hidrogen (pH) – determină activitatea ionilor de hidrogen și
exprimă intensitatea acidității sau alcalinității. Parametrul pH nu reprezintă un contaminant
dar este un parametru important de caracterizare a apelor uzate ce urmează a fi supuse unui
proces de epurare biologică sau a fi evacuate în canalizarea orășenească;
Materii în suspensie – reprezintă substanțele insolubile din apa uzată care se pot separa
prin filtrare, centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de max. 2 mm) potrivit STAS
6953-81. Materiile solide totale ca și cele două componente ale acestora materii solide în
suspensie și materii solide dizolvate (<1 μm) prezintă caracteristici importante, care
servesc la stabilirea eficienței procesului de epurare în diferite etape. Materiile solide în
suspensie, pot fi materii separabile prin decantare (>100 μm) și materii coloidale (între 1
si 100 μm). Materiile în suspensie care decantează sunt măsurate cu ajutorul conului Imhoff
(decantare timp de 30 minute) fiind exprimate în ml/l. Acestea sunt determinate prin filtrare
pe filtru de hârtie cu o anumită porozitate (STAS 6953-81) fiind uscate la 105 °C și
calculate ca diferență între filtrul plin si cel gol;
Reziduul filtrat la 105 °C (STAS 9187-84) reprezintă materiile în suspensie dizolvate care
pot fi măsurate gravimetric după evaporarea probei filtrate;
Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5) – cantitatea de oxigen care se consumă
pentru degradarea oxidativă de către microorganisme a substanțelor organice conținute, la
temperatura standard (20 °C) și timpul standard (5 zile) potrivit STAS 6560-82 și SR ISO
6060/96;
Consum chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) (CCO-Cr) – concentrația
masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru
oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate și în suspensie prezente în apa uzată
(SR ISO 6060-96);
Azot amonical (NH 4+) – conținutul de azot sub formă de ioni de NH 4+ din apa uzată (STAS
8683-70);
Azot total (NTOT) – conținutul de azot total din apa uzată (STAS 7312-83);
Azotați (NO 3+) – conținutul de azot sub formă de ioni azotat (STAS 8900/1-71, SR
ISO7890/1-98 iar pentru apa de mare STAS 12999-91);
Azotiți (NO 2-) – conținutul de azot sub formă de ioni azotit (STAS 8900/2-71, SR ISO
6777-96 iar pentru apa de mare STAS 12754-89);
Fosfor total (PTOT) conținutul de fosfor total (SREN 1189-99);
Cianuri (CN-) – conținutul de cianuri (CN-), prezente în apa uzată sub formă de cianuri
simple și cianuri complexe (STAS 7685-79 și SR ISO 6703/1-98);
Sulfuri și hidrogen sulfurat (S 2-) – conținutul de sulfuri din apa uzată, care cuprind:
hidrogenul sulfurat dizolvat, sulfurile solubile în apă și alte sulfuri prezente în materiile
însuspensie și care sunt solubile în acizi (STAS 7510-66 si SR ISO 10530-97);
Sulfiți (SO 32-) – conținutul de sulfiți (SO 32-) în apa uzată (STAS 7661-89);
Sulfați (SO 42-) – conținutul de sulfați (SO 42-) în apa uzată (STAS 8601-70);
Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C 6H5OH) – conținutul de compuși fenolici
(STAS7167-92);
Substanțe extractibile cu solvenți organici – conținutul de substanțe extractibile cu solvenți,
prin care se înțeleg: grăsimi animale și vegetale, hidrocarburi (uleiuri minerale,
hidrocarburi grele), combinații cu funcțiuni hidroxilice, carbonilice, carboxilice, compuși
cu azot, insecticide, săpunuri, ceruri, rășini și gudroane care se extrag cu solvenți (SR 7578-
96);
Detergenți sintetici biodegradabili – conținutul de detergenți sintetici anion activi prezenți
în apa uzată sub formă de alchilsulfonați de sodiu, alchisulfați de sodiu,alchilarilsolfonați
de sodiu, precum și alți detergenți anionactivi (SR ISO 7875/1,2-96);
Plumb (Pb 2+) – conținutul de ioni de plumb în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuși anorganici sau organici) (STAS 8673-79);
Cadmiu (Cd 2+) – conținutul de ioni de cadmiu în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuși anorganici sau organici) (SR ISOP 5961/93);
Crom total (Cr3++ Cr6+) – conținutul de ioni de crom trivalent și hexavalent în apa uzată
(STAS 7884-91 si SR ISO 9174-98); reprezintă el însuși un contaminant dar este un
parametru important de caracterizare a apelor uzate care urmează a fi supuse unui proces
de epurare biologică sau a fi evacuate în canalizarea orășenească;
Indicatorii cantitativi sunt:
– debitul apelor uzate (în m3/zi sau 103 m3/an) ca fiind volumul total al apelor deversate pe
zi sau an
– cantitatea de poluanti: exprimatã pentru CCO, CBO 5, MS (materii în suspensie), NT si PT
în t/zi, pentru Arsen (As), cadmiu (Cd), Mercur (Hg), Cupru (Cu), Crom (Cr) Nichel (Ni), Plumb
(Pb), Zinc (Zn) în t/an
Tab.1.1. Limita maximă admisă a indicatorilor de calitate în apele uzate [11].
Nr.
INDICATORI DE CALITATE LMA
Crt.
A. Indicatori fizici
1 Temperatura 40 °C
2 pH (concentrația ionilor de hidrogen) 6,5-8,5
B. Indicatori chimici generali
1 Materii totale în suspensie 350 mg/l
2 Cloruri 500 mg/l
Sulfati 600 mg/l
3 Azotați 25 mg/l
4 Amoniu 30 mg/l
Azotiti 1 mg/l
5 Consum biochimic de oxigen CBO 5 300 mgO 2/l
6 Consum chimic de oxigen CCOCr- metoda cu bicromat
500 mg O 2/l
de potasiu
7 Fosfati- fosfor total 5 mg/l
8 Substanțe extractibile cu eter de petrol, 30 mg/l
Produse petroliere 5 mg/l
9 Reziduu filtrabil uscat la 105 °C 2000 mg/l
C. Indicatori chimici specifici
1 Fenoli antrenabili cu vapori de apă 30 mg/l
2 Crom3+ total 1,5 mg/l
3 Sulfuri, Hidrogen sulfurat 1 mg/l
D. Indicatori chimici toxici și foarte toxici
1 Cianuri 1 mg/l
2 Detergenti sintetici anionactivi, biodegradabili 25 mg/l
Zinc 1 mg/l
3 Crom6+ 0,2 mg/l
Cupru 0,2 mg/l
4 Plumb 0,5 mg/l
5 Nichel 1 mg/l
6 Cadmiu 0,3 mg/l
Agenții economici cuprinsi în Programul de autorizare al Companiei de Apă au fost împărțiți
în două grupe de risc ce presupune aportul propriu de substanțe în apa evacuată.
Grupa I de risc- cuprinde agentii economici poluatori sau potential poluatori care
deverseaza ape cu continut de poluanti chimici generali și fizici.
Tab.1.2 Agentii economici poluatori sau potential poluatori care deverseaza ape cu continut de
poluanti chimici generali și fizici [11]
Nr. Indicatori de calitate
Crt. chimici generali și fizici
1 Materii în suspensie
2 CCO-Cr
3 CBO5
4 Azot amoniacal (Amoniu) NH 4 +
5 Substanțe extractibile cu solvenți organici
6 Produse petroliere
7 Sulfați
8 Cloruri
9 pH
Grupa II de risc- cuprinde agenții economici poluatori sau potential poluatori care
deversează ape cu conținut de poluanți chimici specifici și poluanți chimici toxici și foarte
toxici.
Tab.1.3. Agenții economici poluatori sau potential poluatori care deversează ape cu conținut de
poluanți chimici specifici și poluanți chimici toxici și foarte toxici [11].
Nr. Indicatori de calitate
Crt. chimici toxici și foarte toxici
1 Cianuri
2 Detergenti sintetici biodegradabili
3 Zinc
4 Crom6+
5 Cupru
6 Plumb
7 Nichel
8 Cadmiu
1.2. Tipuri de ape uzate
Apele uzate sunt clasificate în 4 categorii mari care nu sunt disjuncte:
– ape uzate menajere
– ape uzate industriale
– ape uzate orãsenesti
– ape pluviale sau meteorice
Ape uzate menajere
Apele uzate menajere provin din satisfacerea nevoilor gospodărești de apă ale centrelor
populate, precum și a nevoilor gospodărești, igienico-sanitare și social administrative ale unităților
industriale mici.Apele uzate menajere au o compoziție relativ constantă, dependentă orar de
activitateaumană. În tabelul 1.4 sunt prezentate valorile medii ale caracteristicilor specifice ale
apelor uzate menajere
Tabelul.1.4. Compoziția medie a apelor uzate menajere [11]
Caracteristici g/loc. Zi mg/l
Substante solide totale 250 655
-substante minerale 105 275
-substante volatile 145 380
Suspensii sedimentabile 54 140
-minerale 15 40
-volatile 39 100
Suspensii nesedimentabile (plutitoare) 36 100
-minerale 10 25
-volatile 26 70
Substante dizolvate 160 420
-minerale 80 210
-volatile 80 210
Consumul biochimic de oxigen CBO 5 54 140
Consumul chimice de oxigen CCO-Mn 57 150
Ape uzate industriale.
Aceste ape apar ca atare numai în cazul industriilor mai importante,acestea fiind de cele mai
multe ori tratate separat în stații de epurare proprii industriei respective. Numărul de poluanți
pentru o anumită industrie este de obicei restrâns, de exemplu, apele uzate provenite din industria
alimentară conțin ca poluant principal materiile organice, apele provenite dela spălătoriile de
cărbuni, materiile anorganice sub formă de suspensii etc.
Ape uzate de la crescătoriile de animale și păsări. Aceste ape au în general
caracteristicileapelor uzate provenite de la gospodării, poluantul principal fiind materiile
organice.
Ape uzate de la campinguri, locuri de agrement, terenuri de sport etc. Aceste ape au
deobicei caracterul apelor uzate gospodărești.
Ape uzate meteorice. Aceste ape înainte de a ajunge pe sol sunt curate din toate punctele
devedere; după ajungerea lor pe sol acestea antrenează atât ape uzate de diferite tipuri, cât
și deșeuri,îngrășăminte minerale, pesticide etc., astfel încât, în momentul ajungerii in
receptor pot conține unnumăr mare de poluanți.
Ape uzate radioactive. Aceste ape conțin ca poluant principal substanța sau
substanțeleradioactive rezultate de la prelucrarea transportul și utilizarea acestora. Datorită
măsurilor specialede protecție, apele uzate ca și deșeurile radioactive sunt tratate în mod
special pentru a se evita oricefel de contaminare a mediului înconjurător.
Ape uzate calde. Aceste ape conțin de obicei un singur poluant, energia calorică a cărui
proveniență a fost arătată anterior.
Ape uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conțin impurități deosebit de
nocivecum ar fi: reziduuri lichide și solide, pierderi de combustibil, lubrifianți etc.
Ape uzate orășenești. Aceste ape reprezintă un amestec de ape provenite de la gospodării și
de laindustriile – de obicei locale – din aglomerația respectivă; de aceea în aceste ape se pot găsi
aproapetoate tipurile de poluanți menționați anterior, producerea acestora depinzând de la caz la
caz.
1.3. Caracteristicile apelor uzate
Pentru apele uzate, se deosebesc patru marii categorii de caracteristici: fizice, chimice,
bacteriologice si biologice.
1.3.1. Caracteristici fizice
Caracteristicile fizice ale apelor uzate: turbiditatea, culoarea, mirosul și temperatura,
influentează în mare măsură procesele de epurare, îndeosebi temperatura de care depinde mersul
proceselor biologice.
Turbiditatea . Turbiditatea apelor uzate și a emisarilor indică numai în mod grosier
conținutul de materii în suspensii al acestora, deoarece nu există o proporționalitate nemijlocită
între turbiditate și conținutul în suspensii. Turbiditatea se exprimă în grade în scara Silicei.
Turbiditatea apelor uzate orașenești neîncărcate puternic cu ape uzate industriale poate varia între
400 și 500 grade în scara Silicei. Turbiditatea nu este o determinare curentă a apelor uzate.
Culoarea. Culoarea apelor uzate proaspete este gri deschis; apele uzate în care fermentarea
materiilor organice a început, au culoare gri – închis; apele uzate care au culori diferite de cele de
mai sus, indică pătrunderea în rețea a unor cantități importante de ape uzate industriale care pot da
culori diferite apei, în conformitate cu proveniența și natura impurificărilor (de exemplu, apele de
culoare galbenă conțin clor, apele verzi provin de la fabricile de conserve).
Mirosul. Apele uzate proaspete au un miros specific aproape insesizabil. Mirosul de ouă
clocite – datorită H 2S – sau alte mirosuri, indică o apă uzată în care materia organică a intrat în
descompunere, sau existența unor substante chimice aduse de apele uzate industriale.
Temperatura. Temperatura influentează cele mai multe reacții chimice și biologice care se
produc în apele uzate, și chiar procesul de sedimentare al acestora. Temperatura apelor uzate este
de obicei mai ridicată ca cea a apelor de alimentare, cu 2-3 [oC]. În general, apar rareori abateri de
la temperatura medie a apelor uzate observate pe o perioadă mai îndelungată. Când se constată o
creștere permanentă a temperaturii, în comparație cu cea medie, aceasta se poate datora, de cele
mai multe ori, unor ape calde care patrund permanent în rețea; o scădere a temperaturii, de
asemenea permanența, se poate datora infiltrării în rețea a unor ape subterane sau de suprafată.
Temperatura are o deosebită influență asupra descompunerii substanțelor organice din
apele uzate. La temperaturi mai mari, viteza de descompunere a substanțelor organice, este mai
mare iar timpul până la terminarea acestui proces este mai mic, insă, pe de altă parte, o dată cu
creșterea temperaturii, conținutul de oxigen și alte gaze se micșorează și respectiv procesele de
descompunere își incetinesc ritmul.
1.4.2. Caracteristici chimice
Compozitia de ape uzate este puternic influentata de consumul de apă pe cap de locuitor ; Apa
este diluată mai mult sau mai puțin în funcție de cu cât consumul de apă este mai mic sau mai mare
și viceversa.
Materiile solide totale dar și cele două componente ale acestora: materiile solide în
suspensie și materiile solide dizolvate, au caracteristici foarte importante care stabilizează eficiența
procesului de epurare în diferite etape.
Materiile solide în suspensie, se pot clasifica în:
a. separabile prin decantare;
b. materii coloidale.
Oxigenul dizolvat. Apele uzate, în general, nu conțin oxigen dizolvat; cand sunt proaspete
sau după epurarea biologică pot conține 1…2 [mg/dm3].
O apă care conține cantitățile de oxigen de mai sus, se spune ca este saturata cu oxigen;
peste aceste cantitati, se spune ca apa este suprasaturata; sub aceste cantitati, apa este subsaturata.
Solubilitatea oxigenului in apa este functie de temperatura, turbulenta la suprafata apei, presiunea
atmosferica, marimea suprafetei de contact, cantitatea de oxigen din apa sau din atmosfera.
Prezenta substantelor organice in apa, poate reduce cantitatea oxigenului din apa, pana la
0, cazul apelor uzate. Apele de suprafata neimpurificate sunt de obicei saturate in oxigen.
Suprasaturarea apei în oxigen se datorează fie turbulenței excesive a apei, fie prezenței
plantelor acvatice în cantități mari, care consumă CO 2 și elimină O 2 în cadrul procesului de
metabolism, îndeosebi în timpul zilelor însorite. Trebuie adaugat însă ca în timpul nopții plantele
consumă oxigenul din apă; de aceea probele din apele de suprafață trebuie luate în timpul orelor
de dimineață.
Cantitatea de oxigen care lipseste unei ape pentru a atinge valoarea de saturare se numeste
deficit de oxigen. Continutul de oxigen din apa este unul dintre elementele chimice care
caracterizeaza cel mai bine starea de murdarire a apei, precum si stadiul descompunerii acesteia in
instalatiile biologice si in apele naturale. Concluzii importante se pot trage cand aceasta
caracteristica este analizata in asociatie cu consumul biochimic de oxigen si stabilitatea relativa .
Consumul biochimic de oxigen (CBO). Consumul biochimic de oxigen al unei ape uzate
este cantitatea de oxigen consumata pentru descompunerea biochimica in conditii aerobe
amateriilor solid totale organice la temperatura si timpul standard; timpul standard se ia de obicei
5 zile, iar temperatura de 20[°C]; rezultatul in acest caz se noteaza cu CBO 5.
Consumul biochimic de oxigen masoara indirect continutul de materii care se pot
descompune (materii organice) si direct consumul de oxigen cerut de organismele care produc
descompunerea. In apele uzate brute orasenesti CBO 5 variaza, de obicei, intre 100 si 400 [mg/dm3];
in apele industriale, CBO 5 poate atinge valori de 50 [mg/dm3].
Consumul chimic de oxigen (CCO) – oxidabilitatea apei. Consumul chimic de oxigen
măsoară continutul de carbon din toate felurile de materie organică, prin stabilirea oxigenului
consumat de bicromatul de potasiu in solutie acidă sau permanganatul de potasiu. Determinarea
nu oferă posibilitatea de a diferenția materia organică stabilă și nestabilă (putrescibilă) din apa
uzată. Determinarea este de o mare importantă pentru apele industriale, care conțin substanțe
toxice și la care nu se poate determina consumul biochimic de oxigen, deoarece substanțele toxice
distrug organismele din apă care produc activitatea biochimică. Consumuri chimice de oxigen
cuprinse între 500 și 1500 [mg/dm3] sunt des intalnite în apele uzate.
Azotul. Amoniacul liber, azotul organic, nitriții și nitrații constituie azotul total (25-
85[mg/dm3] în apă uzată brută). La analiza apei uzate se mai determină și amoniacul albuminoid.
Azotul organic și amoniacul liber sunt luați ca indicatori ai materiilor organice azotoase
prezente în apa uzată, iar amoniacul albuminoidal drept indicator al azotului organic
decompozabil.
Amoniacul liber este rezultatul descompunerii bacteriene a materiilor organice, iar dacă
acesta se gaseste în cantităti mai mari de 0,2 [mg/dm3], acest lucru indică aproape cu sigurantă
existenta unei impurificări cu ape uzate a apei analizate.
Nitriții pot aparea cateodată în mod natural în apele de ploaie sau provenite de la topirea
zăpezilor, cantitățile maxime de nitriti în apele uzate nedepasind 0,1[mg/dm3]. Prezența nitritilor
indică o apă stabilă din punct de vedere al transformării, această prezentă fiind dorită, deoarece
reprezintă o sursă de oxigen, acestia stimulând cresterea algelor, care prin fotosinteză conduc la
suplimentarea oxigenului.
Clorurile și sulfurile . Clorurile sunt substanțe anorganice provenite din urină. Sulfurile
rezultă din descompunerea materiilor organice, precum și din apele industriale, ele dând nastere la
mirosuri neplacute. Cantitatea de cloruri sau sulfuri din apa bruta nu se schimbă la trecerea apelor
uzate prin instalațiile de epurare.
Grăsimi și uleiuri. Grăsimile, uleiurile vegetale sau minerale asemănătoare în cantități
mari, formând o peliculă la suprafata apei, sunt dăunatoare în stația de epurare deoarece pot
colmata filtrele biologice, impiedică dezvoltarea proceselor biochimice în bazinele de nămol active
sau de fermentare a nămolului, etc.
Determinarea grăsimilor este importantă în cazul unorape uzate industriale, în apa uzată
brută găsindu-se cantităti de grăsimi cuprinse între 0,0 si 40[mg/dm3], și uneori chiar mai mult.
Gazele. În tehnica epurării apelor uzate intervin trei feluri de gaze: hidrogenul sulfurat,
bioxidul de carbon, și metanul. Hidrogenul sulfurat se determină chiar în cantități mici prin miros;
prezenta acestuia indică o apă uzată mai veche și care a fost tinută un timp mai indelungat în
condiții anaerobe. În concentrații mari este toxic. Metanul si bioxidul de carbon sunt indicatori ai
fermentării anaerobe, metanul fiind exploziv în amestec cu aerul în proportie de 1:5….1:15.
Aciditate, alcalinitate, concentrația de ioni de hidrogen (pH). Aciditatea sau alcalinitatea
apelor uzate reprezintă capacitatea acestora de a neutraliza bazele sau respectiv acizii. În general
apele uzate menajere sunt slab alcaline, iar cele industriale au de cele mai multe ori caracter
pronuntat acid sau alcalin. Pentru epurarea apelor uzate este de dorit ca acestea sa fie slab alcaline,
în acest fel procesele biologice putându-se desfasura în bune condiții. Alcalinitatea și aciditatea se
exprimă în miliechivalenți la un litru de apă (mval/l).
Activitatea ionilor de hidrogen este determinată de valoarea pH-ului. Trebuie mentionat că
pH-ul apei exprimă numai intensitatea acidității sau alcalinitații și că nu există o legatură directă
între pH-ul unei ape și cantitatea de acizi sau alcani din aceasta. Astfel, de exemplu, două soluții
apoase de acizi care au pH-uri diferite pot avea aceeasi concentrație de acizi și viceversa. Controlul
pH-ului se face în toate punctele importante ale stației de epurare, deoarece de acesta depinde:
activitatea organismelor care acționează în cadrul proceselor aerobe și anaerobe; activitatea unor
compusi ai clorului cu care se face dezinfectarea apelor uzate, etc. În stația de epurare pH-ul apei
trebuie sa fie cuprins între 6,5 și 8,5. Apele naturale au un pH în jur de 7, dar, datorită unor cauze
naturale, pH-ul poate atinge valori mai mari, chiar peste 10; alteori, impurificarea cu materii
organice a unor ape naturale poate duce la o scadere a pH-ului datorită oxidării unor componenți.
Putrescibilitate, stabilitate, stabilitate relativa. Putrescibilitatea este o caracteristică a apelor
uzate care indică posibilitatea ca o apă să se descompună, mai repede sau mai incet. Stabilitatea
este inversul putrescibilitatii. Stabilitatea relativă este reprezentată de raportul, în procente, între
oxigenul disponibil în proba de analizat și cererea de oxigen pentru a satisface faza primara de
consum a oxigenului. Stabilitatea relativă este folosită rar, deoarece unele substanțe coloidale și
dizolvate din apa precipită culoarea, iar pe de alta parte valorile stabilitații relative sunt nesigure.
Detergenți sintetici. Din cele trei categorii de detergenți sintetici (anionici, cationici si
neionici), detergenții anionici evacuați din gospodării și din industrii sunt cei mai dăunatori
proceselor de epurare.
Prejudiciile cele mai importante produse de detergenți sunt:
a) coboară tensiunea apei la suprafată sau interfacial și in acest fel măreste umiditatea
substantelor cu care apa intra în contact;
b) emulsionează grăsimile și uleiurile;
c) dispersează sau defloculează materiile coloidale;
d) plutesc și spumează;
e) distrug bacteriile și alte organisme necesare epurarii biologice.
În bazinele cu nămol activ, detergenții sintetici provoacă o spumă deasă la suprafața apei
care impiedică aerarea apei, efectele lor variază de la caz la caz, în funcție de natura substantelor
chimice din care sunt făcuți.
1.4.3. Caracteristici biologice
În apele uzate și în emisari se întâlnesc diferite organisme, de la cele mai mici, care nu pot
fi văzute cu ochiul liber, până la cele mai mari, vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici dintre acestea
sunt virusurile și fagii, urmate de bacteriile prezentate mai sus. Ele pot fi identificate numai în baza
observațiilor directe, sau la microscop și a acțiunii (comportamentului) lor în diferite medii de
cultură.
Organismele mai mari sunt: ciupercile, algele, protozoarele, rotiferii, larvele de insecte,
viermii, melcii, etc. Acestea se determină prin observații directe la microscop. Organismele, prin
acțiunea desfasurată de ele, pot fi vătămătoare, nevătămătoare, sau folositoare; astfel, numeroase
bacterii din apele uzate – chiar dacă nu au condiții corespunzătoare pentru dezvoltare – pot
supraviețui în ele un timp destul de îndelungat și determină raspândirea unor boli hidrice și deci,
sunt vătămătoare; unele bacterii intervin activ în procesele de epurare, și sunt deci, bacterii
folositoare (bacteriile aerobe). Absenta organismelor din apă poate indica prezenta unor substante
toxice. Determinarea diferitelor organisme din apa uzată brută și tratată în stațiile de epurare este
de mare importantă pentru cunoasterea eficientei acestora și stabilirea de măsuri pentru un
randament cat mai mare. Prezența unor organisme sau absența lor indică mersul epurării biologice
din stația de epurare, sau al autoepurării pe cursurile de apă, pentru nămoluri prezenta sau absenta
organismelor având aceeași semnificație.
1.4. Legislatia in vigoare
Prezenta lege creează cadrul necesar aplicării Directivei Parlamentului European și a
Consiliului 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în
domeniul apelor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE), nr. L 327/1 din
22.12.2000. Capitolul II PROTECȚIA APELOR ȘI PROTECȚIA ÎMPOTRIVA EFECTELOR
DISTRUCTIVE ALE APELOR Secțiunea 1. Protecția apelor și ecosistemelor acvatice
Articolul 86. Evacuarea apelor uzate
(1) Autoritățile administrației publice locale sînt obligate să asigure în localități evacuarea apelor
pluviale și uzate, funcționarea eficientă a sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor
uzate.
(2) În scopul folosirii raționale și protejării calității apelor, utilizatorii de apă sînt obligați:
a) să aplice procese tehnologice ce sînt mai puțin poluante și / sau necesită mai puțină apă,
să economisească apa prin reciclare, iar în unele cazuri – să extragă substanțele utile din apa uzată
și din sedimentele apelor uzate și să nu admită risipă și/sau pierderi de apă;
b) să reducă progresiv evacuările de substanțe prioritare și substanțe periculoase prioritare,
inclusiv până la excluderea totală a evacuărilor de substanțe periculoase prioritare. Programele de
reducere a poluării cu substanțe prioritare și eliminării treptate a evacuărilor de substanțe
periculoase prioritare sunt elaborate de Autoritatea centrală pentru mediu și resurse naturale și se
aprobă de Guvern;
c) să asigure construcția, întreținerea și exploatarea stațiilor și instalațiilor pentru epurarea
apelor de capacitate suficientă, să urmărească eficiența acestora prin analize de laborator și să ia
operativ măsuri pentru controlul și respectarea parametrilor calitativi ai apelor evacuate.
(3) Utilizatorii de apă persoane juridice, care își desfășoară activitatea pe teritoriul
localității sau a zonei industriale pot evacua apele uzate în rețelele de canalizare numai cu
respectarea condițiile stabilite de deținătorii acestor rețele și numai dacă: a) procesul tehnologic
utilizat de stațiile de epurare finală are profilul de epurare necesar; b) stațiile de epurare au
capacități disponibile suficiente.
(4) Deținătorii rețelelor de canalizare au dreptul să ceară preepurarea apelor uzate evacuate
în sistemele de canalizare ce le aparțin în cazul stipulat în alineatul (3) litera a).
(5) Deținătorii sistemelor de canalizare, zonelor industriale, depozitelor de substanțe
periculoase, de produse petroliere și de orișicare alte substanțe și deșeuri periculoase în zona de
impact a acestora asupra apelor subterane trebuie să urmărească calitatea acestora prin intermediul
unei rețele de sonde de control și de observare.
(6) Apele de carieră, de mină și de straturi pot fi evacuate în cursuri de ape doar după
epurarea lor până la limitele stabilite pentru evacuarea în corpurile de apă de suprafață naturale.
(7) Apele uzate industriale, apele de carieră, de mină și de straturi pentru care nu există
tehnologii sau procedee eficiente de epurare, după efectuarea unor cercetări și măsurări speciale și
obținerea autorizației de gospodărire a apelor, pot fi injectate doar la foarte mare adâncime, în
formațiuni geologice, care după caracteristicile naturale, nu sînt bune în alte scopuri.
(8) Apa subterană pompată din cariere, mine, straturi sau formate în procesul lor de
construcție sau exploatare poаtе fi reinjectată în subteran numai cu condiția eliminării oricăror
posibilități de poluare a acesteia.
(9) În cazul eliberării autorizației de gospodărire a apelor pentru tratarea și evacuarea apelor
uzate, Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor se va conduce de prevederile
Regulamentului privind condițiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali.
Capitolul II : CONCEPTUL DE MONITORING
Odată cu dezvoltarea societății umane a devenit evident faptul că activitatea umană
influențează mediul și este la rândul său influențată de către acesta. Trecând prin diverse stadii de
organizare, protecția calității mediului și mai nou abordarea integrată de management a mediului
a devenit o necesitate vitală în scopul asigurării prosperității societății și dezvoltării durabile.
Managementul mediului a devenit un capitol esențial pentru orice tip de dezvoltare indiferent de
scala la care se pot manifesta impactele de mediu. În scopul asigurării unei conduceri eficiente a
tuturor activităților sociale, chiar dacă uneori aspectele de mediu par a cădea pe un plan secundar
s-a impus necesitatea unui sistem de supraveghere și evaluare continuă a calității mediului sub
forma de sistem de monitoring de mediu [7].
Monitoringul integrat vizează obținerea unor imagini reale, de ansamblu, asupra stadiului
calității mediului la un moment dat, precum și tendința de evoluție pe cele două componente de
bază – mediul biotic și mediul abiotic – în interconexiunea lor. Complexitatea interacțiunilor dintre
factorii biotici și abiotici la care se adaugă aspectele specifice de complexitate a societății umane,
necesită instrumente, metode și tehnici care să genereze un volum suficient de date utilizabile
pentru cele trei tipuri de bază de activități în cadrul monitoringului mediului. Prima activitate
implică măsurători și observații direcționate spre asigurarea unei descrieri corecte a mediului și a
schimbărilor la care acesta poate fi supus.
A doua activitate este reprezentată de evaluarea datelor de mediu pentru determinarea unor
posibile direcții de evoluții și dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie bazat pe criterii
prestabilite dar aflate într-o continuă evoluție odată cu dezvoltarea cunoștințelor științifice.
Conceptul de monitoring derivă din verbul “to monitor” ce își are originea din verbul
latinesc moneo care înseamnă a atenționa, a reaminti sau a recomanda. Inițial, „monitor” desemna
un individ cu atribuții de supraveghere.
Noțiunea de "monitoring" a devenit un termen foarte general ce este aplicat aproape
nediscriminatoriu pentru a denumi o mare diversitate de activități. Elementul care face distincția
dintre aceste tipuri diferite de activități de măsurare este acela că monitoringul are ca obiectiv
obținerea de date care să poată fi comparate cu un standard explicit.
În România s-a acceptat și este consacrată sintagma monitoring integrat, dar se folosește și
formula monitoring ecologic/integrat [7].
Din definițiile prezentate reținem că în cadrul oricărui program de monitoring se efectuează
o serie de activități care pot fi grupate după cum urmează:
Inspecție: constă în observații calitative și cantitative, realizate cu ajutorul unor proceduri
standardizate pentru o perioadă relativ scurtă, fără a avea o idee preconcepută asupra
rezultatelor ce se vor obține
Supraveghere: durata de realizare a programului de observații se prelungește în timp
pentru obținerea unor date seriale ce încearcă să surprindă variabilitatea și gradul de
mărime al acesteia în cazul unor parametri ce vor fi analizați ulterior
Monitoring: efectuarea de măsurători pe perioade îndelungate (zeci de ani) pentru a stabili
concordanța cu standardele prestabilite sau a gradului de deviere față de nivelul așteptat
Tabel. 2.1. Analiza SWOT a activitatii de monitorizare a calitatii apei uzate si a namolurilor din
S.E. [6]
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-Monitorizarea agenților economici, cu risc
mare de poluare;
-Proiect ISPA de reabilitare și extindere a
sistemelor de canalizare în judet;
-Descărcarea apei uzate vidanjate în puncte
stabilite și monitorizate;
-Laboratoare de analize avand certificate
sistemul ISO 9001; ISO 14001;
-Cunoașterea în permanentă a gradului de
poluare în caminele de racord ale potențialilor
poluatori.
-Rețea veche cu defecțiuni frecvente;
-Laboratoare dotate necorespunzator și
neacreditate conform ISO 17025;
-Nu se face monitorizarea și neutralizarea
namolului;
-Nu funcționează treapta biologică a stațiilor
de epurare;
-Nu se face monitorizarea calității apei uzate
pe rețea
-Cheltuieli cu terți, pentru indicatorii de
calitate prevăzuți în autorizația de gospodărire
a apei ce nu pot fi monitorizați în laboratoarele
proprii;
OPORTUNITĂȚI AMENINTARI
-Reabilitarea și echiparea laboratoarelor cu
echipamente și tehnologii moderne, software
pentru stocarea datelor și eventuală lor
interpretare;
-Instruirea personalui pentru utilizarea noilor
echipamente și tehnologii
-Acreditarea laboratoarelor;
-Poluarea mediului, datorită scurgerilor din
rețea;
-Poluarea biologică a emisarului;
-Poluarea mediului cu namol activ;
-Plata penalitătilor pentru indicatorii de
calitate ce înregistrează valori peste limitele
prevăzute în autorizația de ape;
2.1. Culegerea datelor, întocmirea bazelor de date, prelucrarea si centralizarea
Culegerea informațiilor necesare elaborării indicatorilor privind epurarea apelor uzate
presupune adoptarea unei grile de colectare a datelor de bază, care să asigure calitatea informațiilor
obținute (relevanță, acuratețe, comparabilitate, coerență, claritate).
Această grilă acoperă două sisteme de colectare și tratare a datelor asociate la cele două
categorii-țintă (unități economice și primării) [9].
a) Colectarea datelor de către unitățile economice care evacuează ape uzate în receptori
naturali Sursa de date pentru aceste unități o constituie caietele de lucru, buletinele de analiză și
registrele de analize pentru fiecare indicator, deținute de laboratoarele și de către serviciile de
exploatare ale stațiilor de epurare. Registrele de analiză pe indicatori de calitate sunt păstrate timp
de 10 ani la unitatea economică, în conformitate cu Standardul ISO 17025.
b) Colectarea datelor de către primării Pentru colectarea datelor din primării se utilizează
evidența existentă la serviciile de protecția mediului sau, în cazul în care aceste servicii nu există,
la serviciile tehnice care dețin aceste date.
Având în vedere specificul unităților la care se efectuează această anchetă statistică au fost
elaborate două tipuri de hestionare pentru colectarea datelor:
Chestionarul “Anchetă statistică privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor
uzate” se completează de către unitățile economice. Acesta este conceput pentru a asigura
obținerea unor informații referitoare la: capacitatea stațiilor, volumul și cantitățile de poluanți
prezente în apele industriale pe tipuri de activități, modul de colectare al apelor uzate brute,
volumul apelor uzate și calitatea apelor uzate supuse procesului de epurare, precum și calitatea
efluenților epurați evacuați în receptori naturali, volumul de nămol rezultat și modul de prelucrare,
valorificare și depozitare a acestuia;
Chestionarul “Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din
orașe/comune și al celor din locuințele conectate la sistemele de colectare, epurare și evacuare a
apelor uzate” se completează de către primării. Acesta este destinat obținerii unor informații
privind: numărul total al locuitorilor din localitatea respectivă, umărul locuitorilor ale căror imobile
sunt conectate la stațiile de epurare, la alte sisteme de epurare, la sisteme de canalizare cu sau fără
epurare, la sisteme independente de colectare a apelor uzate, precum și numărul stațiilor de epurare
independente din localitatea respectivă.
De asemenea, la proiectarea chestionarelor s-a avut în vedere ca acestea să răspundă
posibilităților pentru prelucrarea și centralizarea electronică a datelor, precum și conceptului de
adaptare a bazei de date pentru Administrația Națională “Apele Române”.
Pentru fiecare chestionar s-a prevăzut un capitol separat în vederea obținerii unor informații
suplimentare menite să contribuie la îmbunătățirea atât a chestionarelor cât și a metodologiei,
referitoare în principal la: luna în care sunt disponibile datele și timpul necesar pentru completarea
chestionarelor în condiții cât mai bune și cu date corecte, unele dificultăți legate de colectarea
datelor, neclarități în chestionare și metodologie, modificări ce se impun a fi aduse chestionarului
(adăugări sau eliminări de indicatori), modalități pentru implementarea anchetei statistice, precum
și alte propuneri.
Canalizarea apelor uzate Indicatorii cuprinși sunt meniți să evidențieze:
tipul sistemelor de canalizare – unitar și divizor – pentru totalul apelor uzate cu reliefarea
celor industriale și menajere, precum și bazinele de stocare în vederea evacuării într-unul
dintre aceste sisteme;
lungimea rețelei acestor sisteme pentru totalul apelor uzate (exprimate în km), precum și
principalele tipuri de ape uzate: industriale și menajere;
volumul anual de ape uzate (exprimat în mii m3) transportat de fiecare categorie de rețea
de canalizare pe tipuri de ape uzate, pentru ape uzate industriale, menajere, precum și
pentru totalul apelor uzate);
volumul anual de ape uzate stocat în vederea evacuării într-un sistem de canalizare;
receptorul natural al apelor uzate evacuate (denumirea râurilor, lacurilor interioare sau
Marea Neagră).
2.2 Modul de colectare și înregistrare a datelor la primării
Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din orașe/comune și al celor din
locuințele conectate la sistemele de colectare, epurare și evacuare a apelor uzate”.
Datele sunt colectate de către persoana responsabilă cu protecția mediului sau de către
secretarul primăriei în cazul în care nu există o persoană cu o astfel de responsabilitate.
În acest chestionar se înregistrează date privind:
– numărul total al locuitorilor din localitatea respectivă, indiferent dacă imobilele acestora
sunt sau nu conectate la sisteme de colectare, epurare și evacuare a apelor uzate, iar din numărul
acestora se evidențiază:
– numărul locuitorilor din imobilele conectate la sisteme de colectare, epurare și evacuare
a apelor uzate, respectându-se cerințele înscrise în chestionar, referitoare la diferite sisteme de
epurare sau colectare a apelor uzate (stația de epurare a apelor uzate orășenești care asigură
epurarea primară, secundară și terțiară, alte sisteme de epurare), la sisteme de canalizare a apelor
uzate orășenești – cu sau fără epurare – precum și la sisteme independente de colectare a apelor
uzate.
Tabelele pentru realizarea bazei de date nationale au ca variabile (câmpuri): bazinele
hidrografice de pe teritoriul tii, indicatorii utilizati pentru studiul statistic (culesi prin chestionare),
unitatile raportoare (cod SIRUES) judetele tãrii (codul SIRUTA al localitatii), clasificarea
activitatii economice (cod CAEN), date preluate din anchete [9].
Capitolul III: STUDIU DE CAZ- ANALIZA SISTEMULUI DE MONITORIZARE
ȘI EPURARE A APELOR UZATE DIN MUNICIPIUL ALEXANDRIA, JUDEȚUL
TELEORMAN
Sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare a suferit transformări majore
în ultimii ani, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere organizatoric. Atât Stategia
de dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung, cât și POS Mediu evidențiază importanța
serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, în ceea ce privește starea de sănătate a
populației și nivelul de trai al acesteia.
Lucrarea de față plasează operatorii serviciilor comunitare de alimentare cu apă și de
canalizare în sfera întreprinderilor cu participare publică, așa cum sunt ele definite în Cartea verde
a serviciilor publice de interes general și încearcă să alinieze aceste servicii la cerințele conceptului
european, având la bază următoarele principii fundamentale:
descentralizarea serviciilor publice și creșterea responsabilității autorităților locale cu
privire la calitatea serviciilor asigurate populației;
extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de alimentare cu apă, canalizare
epurare și creșterea gradului de acces a populației la aceste servicii;
promovarea principiilor economiei de piață și reducerea gradului de monopol;
atragerea finanțărilor comunitare și extinderea contribuției acestora la finanțarea
serviciilor comunale;
promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă;
promovarea parteneriatului social și pregătirea continuă a resurselor umane.
3.1. Date generale privind istoricul amplasamentului si dezvoltarii din municipiu
Alexandria
Localizare și topografie. Municipiul Alexandria este reședința Județului Teleorman, situat în
partea de sud a țării, în mijlocul Câmpiei Române.
Fig.2. Harta judetului Teleorman
Fig.3. Municipiul Alexandria și localitățile învecinate
Municipiul Alexandria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra
nivelului mării, în câmpia joasă a Burnasului și în lunca râului Vedea, ce izvorăște din dealurile
de la nord de Pitești și se varsă în Dunăre, la vest de Turnu Măgurele. Coordonatele geografice ale
orașului sunt: paralela nordică de 43° și 38' și meridianul estic de 25° și 30’. Localitățile învecinate
sunt: Poroschia – în SE și Nanov, în NV.
Așezarea acestor localități într-o luncă joasă a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul
avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de
cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și
legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu efectele
sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei și inundații periodice în subsolurile caselor, precum și
lipsa curenților de aer verticali, care fac să se mențină multă vreme încărcarea atmosferei din oraș.
Clima este temperat continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin
amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în regim
torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de
precipitații fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9° C (5 iulie
1916) și – 34,8° C (24-25 ianuarie 1942).
Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul
iernii, iar Austrul, vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat,
fierbinte și prevestitor de secetă. Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed,
favorabil dezvoltării vegetației.
Datorită așezării sale, orașul Alexandria a fost și continuă să fie un nod de căi de
comunicație. Face legătura între capitala țării, București, și multe dintre orașele de provincie sau
leagă aceste orașe între ele: D.N. 6 leagă Bucureștiul, prin Alexandria, de Roșiorii de Vede,
Caracal, Craiova, Timișoara; D.N. 52 leagă Alexandria de Turnu Măgurele, Corabia, Calafat etc.;
D.N. 51 leagă Alexandria de Zimnicea; D.J. 504 leagă Alexandria de Pitești și Câmpulung; D.J.
601 leagă Alexandria, prin Găești, de Târgoviște; D.J. 506 face legătura între Alexandria și
Giurgiu. Distanțele în km între Alexandria și principalele orașe din zonă sunt: Alexandria –
București, 99 km; Alexandria – Pitești, 100 km; Alexandria – Zimnicea, 40 km; Alexandria – Turnu
Măgurele, 48 km.
Situația economică a municipiului Alexandria este strâns legată de cea a economiei
naționale, care se află într-o perioadă de restructurare și de reforme dar este influențată și de
specificul local evoluția activității economice și sociale din ultimii ani influențând dinamica
înființării societăților comerciale. Cele mai reprezentative societăți ale municipiului sunt: SC
KOYO SA produce rulmenți radiali și radiali axiali; pillow bloc-uri pentru benzi transportoare;
SC ELECTROTEL SA produce echipamente electrice de joasă tensiune, confecții metalice și
aparatură electrocasnică; SC IAICA SA produce accesorii, echipamente și elemente pentru
instalații de ventilare și climatizare; SC GERMINO SA produce biscuiți, paste făinoase, produse
de panificație; SC HIDRO OLT CONSTRUCT ALEXANDRIA construcții montaj, instalații și
reparații pentru construcții civile și industriale; SC CICALEX SA produce specialități din carne,
carne în carcasă, conserve de carne pate de ficat.
Sistemul public de alimentare cu apă și managementul apelor uzate este amplasat în bazinul
hidrografic al râului vedea, mal drept râu Teleorman, pe raza municipiului Alexandria (rețea de
distribuție, rețea de canalizare și stație de epurare) și pe teritoriul comunelor Lăceni și Plosca (rețea
de distribuție, rețea de canalizare, stație de epurare).
Stația de epurare este amplasata în partea de sud – est a municipiului Alexandria la
aproximativ 175 m de malul drept al râului Vedea. Sediul social este amplasat în Alexandria, Str.
Vedea nr.31, Iar obiectivele care compun sistemul de canalizare și stația de epurare sunt amplasate
astfel: Stația de epurare strada Prelungirea Libertății nr, 397, în partea de S-E a municipiului:
– Rețeaua de canalizare, pe toata raza municipiului cât și în zona industrială – Stația de epurare
ocupă o suprafață de 75500 mp
Elemente de geologie
Din punct de vedere geologic, sectorul de studiu face parte din unitățile de platformă și,
mai precis, aparține Platformei Valahe, parte componentă a Platformei Moesice. Teritoriul
județului Teleorman este abordat în strânsă legătură cu geologia Platformei Moesice. Ea se întinde
în nord până la faliile pericarpatice, în sud până la Dunăre, în est până la falia Dunării, care o
separă de unitățile dobrogene, iar în nord-est până la prelungirea liniei tectonice Pecineaga-
Camena. Structura geologică a Platformei Moesice cuprinde două etaje structurale, soclul format
în principal din șisturi cristaline și cuvertura alcătuită din depozite sedimentare. Are un aranjament
tectonic predominant ruptural. Un sistem de falii orientat est-vest și altul cu direcția aproximativă
nord-sud, compartimentează Platforma Moesică în blocuri care, în diferite epoci, s-au mișcat
diferențiat pe verticală, dând structuri de tip horst și graben. Jocul pe verticală al blocurilor dintre
falii, în decursul istoriei geologice, a determinat o evoluție ca platformă instabilă, deci diferențieri
în procesul sedimentării și în grosimea, prezența sau absența unor sedimente. Prin investigații
geofizice sau pe cale deductivă, prin analogii cu unitățile învecinate, se poate afirma că Platforma
Moesică are un soclu eterogen, atât în ceea ce privește alcătuirea litologică, cât și vârsta
consolidării. Până în prezent se știe că în alcătuirea soclului intră șisturile cristaline
mezometamorfice străbătute de corpuri intrusive de granite, granodiorite și diorite cuarțifere.
Depozitele sedimentare care alcătuiesc cuvertura geologică deasupra soclului moesic,
evidențiază patru cicluri de sedimentare determinate de transgresiunile și regresiunile marine:
Cambrian – Westfalian, Permian – Triasic, Dogger – Cretacic, Badenian – Pleistocen. Litologic,
zona este alcătuită din material aluvionar (pietriș și nisip).
Elemente de geografie
Municipiul Alexandria este situat în cadrul Câmpiei Burnasului ce aparține Câmpiei
Române și ocupă partea central – sudică a acesteia. Denivelările locale sunt mici, nedepășind 20 –
30 m. Panta generală a câmpiei, de cca. 1,5 o/oo, are o orientare NNV – SSE, aceasta fiind marcată
și de direcția rețelei hidrografice. Deși, pe ansamblu, relieful apare relativ uniform, mai pregnant
evidențiindu-se lunca joasă a Dunării, totuși, se relevă o serie de diferențieri regionale, surprinse
în cele trei subunități ale Câmpiei Române ce se interferează în lungul văii Vedea: câmpiile
Boianu, Burnas și Găvanu – Burdea.2 Zona de amplasare a obiectivului este ocupată de terenuri
cu următoarele tipuri de sol: cernoziomuri cambrice și cernoziomuri argiloiluviale. Aceste soluri
s-au format pe depozite loessoide. În lunca râului Vedea se întâlnesc aluviunile și solurile aluviale.
Condițiile de sol și relief au permis cultivarea pe scară largă a solurilor, fertilitatea acestora fiind
propice culturilor agricole.
Elemente de hidrogeologie
În județul Teleorman, principalele artere hidrografice le reprezintă fluviul Dunărea, care
formează granița de sud a teritoriului și Oltul, care drenează numai cu sectorul terminal partea de
sud – vest a județului. Cea mai mare parte a teritoriului este însă drenată de sistemele Vedea,
Călmățui (afluentul Argeșului), Glavacioc și, în foarte mică măsură, în partea de nord – est de
Dâmbovnic. Din aceste sisteme fac parte și următoarele râuri: Teleorman, Urlui, Siu, Sericu,
Nanov, Bratcov, Burdea, Câinelui, Clănița, Densitatea rețelei hidrografice, în general redusă,
variază între 0,2 – 0,3 km/km2 în câmpiile Boianu și Găvanu – Burdea și sub 0,1 km/km2 în
câmpia Burnas. Obiectivul este situat in bazinul râului Vedea, afluent direct al Dunării care
izvorăște din Platoul Cotmeana de la o altitudine de 435m. Debitul mediu multianual al râului
Vedea creste pe teritoriul județului Teleorman de la 5,5 m3 /s la13,6 m3/s datorită aportului râurilor
Teleorman, Câinelui și Burdea
Formațiunile geologice cuaternare permeabile favorizează înmagazinarea unor importante
cantități de apă cantonată în câteva orizonturi acvifere freatice situate sub primul strat impermeabil
cu extindere mare (adâncimi mai mari de 10 m), constituit din argile și argile nisipoase levantine.
Acviferul freatic situat în stratele de Frățești, care ocupă spațiul interfluvial, este alimentat
preponderent din precipitații, dar și din deplasarea apelor din stratele de Cândești, situate
mai la nord. Debitele acestor izvoare, situate la adâncimea de max. 20 m se încadrează în
intervalul 0,5-3,5 l/s fiind izvoare cu mineralizare medie.
Acviferul freatic situat în depozitele de luncă, constituit din nisipuri argiloase și argile care
determină o circulație mai lentă a apelor, cu variația nivelului hidrostatic variabil (0,5m),
strâns legată de nivelul apei râurilor și puternic mineralizate.
Date generale privind condițiile de climă și meteorologice
Clima reprezintă una dintre cele mai dinamice componente ale mediului înconjurător. Prin
componentele sale ea influențează direct sau indirect procesele și fenomenele hidrologice,
capacitatea de eroziune și transport a apelor, contribuind astfel la modelarea continuă a reliefului.
În același timp, clima își pune amprenta și asupra particularităților vegetației și solurilor,
aducându-și o contribuție importantă la individualizarea peisajelor geografice. Nu trebuie omis, de
asemenea, rolul deosebit pe care clima îl deține în existența și activitatea umană.
Județul Teleorman aparține în întregime sectorului cu climă continentală. Regimul climatic
general se caracterizează prin veri foarte calde cu precipitații moderate, ce cad adesea sub formă
de averse și prin ierni reci cu viscole, cu frecvente intervale de încălzire, care provoacă topirea
stratului de zăpadă și, implicit, discontinuitatea lui. Radiația solară globală înregistrează valori
între 125 kcal/m2 * an în partea de nord a județului și 127,5 kcal/m2 * an în partea de sud [12].
Acestea situează Teleormanul printre județele cu un ridicat potențial de energie solară.
Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvența mare a advecțiilor de aer
termperat-oceanic din V și NV mai ales în semestrul cald și frecvența advecțiilor de aer temperat-
continental din NE și E, mai ales în semestrul rece. La acestea se adaugă pătrunderile mai puțin
frecvente de aer arctic din N, de aer tropical-maritim din SV și S și ale aerului continental din SE
și S.
Prin poziția sa în partea centrală a Câmpiei Române, regiunea se găsește la interferența
maselor de aer uscat continental, dinspre est și nord – est, cu cele de origine tropicală dinspre sud
și sud – vest (de asemenea continentalizate prin trecerea peste Balcani și Alpii Dinarici) și cu
masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre est, ajung deasupra teritoriului bazinului încă
suficient de umede. Dinamica atmosferei se caracterizează printr-o stabilitate moderată.
Tabelul.3.1. Temperaturile medii anuale, minime și minima absolută a aerului din perioada 2000
– 2012, maxime, maxima absolută și datele de producere ale acestora la stația meteorologică
Alexandria [ 18]
Anul Temperatura medie
anuala Temperature minima
anuala Temperature maxima
anuala
[°C] [°C] [°C]
2000 12,5 -19,8 (26.01.2000) 42,3 (05.07.2000)
2001 11,7 -15,8 (26.12.2001) 37,8 (10.08.2001)
2002 11,8 -21,8 (21.12.2002) 39,0 (16.07.2002)
2003 11,5 -17,4 (13.01.2003) 38,8 (30.08.2003)
2004 11,6 -18, (10.01.2004) 38,6 (10.07.2004)
2005 11,1 -24,8 (08.02.2005) 36,1 (01.08.2005)
2006 11,6 -17,7 (24.01.2006) 38,6 (20.08.2006)
2007 13,0 -11,0 (24.12.2007) 38,6 (20.08.2007)
2008 12,3 -16,1 (04.01.2008) 42,7 (24.07.2008)
2009 12,2 -16,7 (09.01.2009) 38,2 (15.08.2009)
2010 11,4 -24,4 (26.01.2010) 37,5 (24.07.2010)
2011 11,0 -14 ,8 (01.02.2011) 36,4 (09.07.2011)
2012 12,4 -25,9 (01.02.2012) 41,3 (25.08.2012)
Norma climatologica
(1961-1990) 10,8 Minima absoluta
-34,8 (24,
25.01.1942) Maxima absoluta
42,9 (05.07.1916)
Tabelul. 3.2. Cantitatea anuală de precipitații căzută în perioada 2000 – 2012 și norma
climatologică standard la stația meteorologică Alexandria [ 18]
Annual Precipitatii medii anuale [mm]
2000 291,3
2001 532,6
2002 652,2
2003 486,3
2004 508,1
2005 1067,2
2006 494,2
2007 588,4
2008 447,5
2009 571,3
2010 652,3
2011 529,9
2012 391,7
Norma climatologica (1961-1990) 539,3
Cea mai mare cantitate de precipitatii din
perioada 1961-2011 (annual producerii) 1067,2 (2005)
Regimul vântului este determinat atât de particularitățile circulației generale a atmosferei, cât
și de particularitățile suprafeței active. Viteza medie multianuală a vântului este de 3,10m/s. Se
constată că la Alexandria frecvența cea mai mare o au vânturile din E (25,05%), urmate de
vânturile din V (19,4%) și cele din NE (9,06%).
Istoricul amplasamentului al statiei de epurare din Municipiul Alexandria
Stația de epurare Alexandria de tip mecano – biologic (Qmax. orar = 720 l/s) modernizată
în anul 1984, este amplasată în partea sudică a municipiului Alexandria, la cca. 175 m de malul
drept al râului Vedea.
S.C.APA CANAL S.R.L. Alexandria s-a înființat în anul 2003 prin Hotărârea
nr.73/31.07.2003 a Consiliului Local Alexandria, având ca domenii principale de activitate
captarea, transportul, distribuția apei potabile, efectuarea serviciului de canalizare și epurarea
apelor uzate. Începând cu luna martie 2004 au fost demarate lucrări de modernizare a stației de
epurare, lucrări având termenul de finalizare sfârșitul anului 2006.
Proiectul „Modernizarea stației de epurare din municipiul Alexandria” prevedea lucrări de
modernizare a instalațiilor pentru epurarea mecano – biologică a apelor uzate și cu instalații de
tratare a nămolului. Au fost prevăzute modernizarea unor componente care constau în: grătar rar
cu curățire mecanică, electropompe performante în cele 3 stații de pompare, sistem de aerare
pneumatică cu bule fine la separatorul de grăsimi și bazinul de nămol activ, lucrări de automatizare
a proceselor, stație de clorinare nouă cu aparate performante. Pe linia de nămol au fost prevăzute
lucrări de completare de flux și de modernizare a instalațiilor existente ce cuprind: electropompe
performante în cadrul stațiilor de pompare nămol, echipamente moderne la rezervoarele de
fermentare, îngroșarea nămolului în instalații de filtre presă, lucrări de automatizare a proceselor .
Începând cu anul 2007, operatorul serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare
devine S.C. APA SERV S.A., conform contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de
alimentare cu apă și de canalizare, din data de 03.12.2007.
Măsurile respective sunt conforme cu Master Planul pe județul Teleorman Asistență
tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul apă potabilă și apă uzată din Romania –
EUROPEAID/119083/D/SV/RO- Măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/014 – 4 și al STUDIULUI DE
FEZABILITATE pentru proiectul “Reabilitarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă și
canalizare în jud. Teleorman” aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr.4692/28.08.2008 și
Ordinul Ministerul Mediului nr.75/06.02.2009.
3.2. Canalizarea
a. Rețeaua de canalizare:
Municipiul Alexandria dispune de un sistem de canalizare mixt, care colectează și
transportă apele uzate prin sisteme diferite, în parte prin sistem de canalizare unitar și în parte prin
sistem divizor (separativ) [9].
Rețeaua de canalizare are o lungime de 72,79 km, fiind realizată prin următoarele tipuri de
colectoare de secțiune circulară:
rețea de canalizare unitară (menajeră și pluvială) în lungime de 7,07 km, prin:
– colectorul din str. Libertății, construit din PREMO cu următoarele diametre: Φ1400 mm,
Φ1200 mm, Φ1000 mm, Φ800 mm, Φ600 mm cu lungimile de 150 m, 700 m,750 m, 1200
m, 1420 m.
– colectorul din str. Negru Vodă, construit din beton de Φ 400 mm cu lungimea de 2850 m.
rețea de canalizare menajeră cu o lungime de 55,84 km prin:
– colector str. Alexandru Ghica, construit din beton cu următoarele diametre Φ400 mm și Φ
600 mm; cu lungimile de 730 m și 3120 m;
– colector str. Cuza Vodă, construit din azbociment și beton cu diametrele Φ300 mm si Φ400
mm, cu lungimile 80 m și 900 m;
– colector str. Mircea cel Bătrân (canal IRA), construit din beton cu diametrul de 800 mm și
lungimea de 4750 m;
– colector str. Dr. Stâncă, construit din beton cu diametrele Φ400 mm, Φ300 mm cu lungimea
de 700 m si 250 m și azbociment Φ400 mm și lung. de 200 m;
– colector str. HCC, construit din beton cu Φ400 mm și lungimea de 300 m;
rețea nouă de canalizare pluvială în lungime de 1,10 km, astfel:
– colector str. Dunării
– intre străzile 1 Decembrie – HCC – Dn 400 mm și lungimea de 185 m și Dn 500 mm cu
lungimea de 175 m;
– între străzile HCC – Dr. Stâncă – Dn 400 mm cu lungimea de 347 m;
– între străzile Dr. Stânca – Libertății – Dn 500 mm cu lungimea de 215 m;
– între străzile Libertății (spital) – Vamă – Dn 400 mm cu lungimea de 185 m.
Apele uzate descărcate în rețelele de canalizare trebuie ca, prin conținutul și cantitatea lor, să
nu degradeze construcțiile și instalațiile din rețea, să nu aducă prejudicii sănătății publice sau
personalului de exploatare și să nu împiedice procesul de epurare sau să reducă capacitatea stației
de epurare.
În acest sens se au în vedere două secțiuni (puncte) de control: una, în ultimul cămin al
canalizării interioare a utilizatorului de apă înainte de debușarea în rețeaua de canalizare a
localității, în cazul evacuărilor în rețeaua de canalizare a localității a apelor uzate menajere și
industriale și alta în punctul de evacuare finală a apelor uzate în râul Vedea.
Apele uzate care se descarcă în rețeaua de canalizare nu trebuie să conțină [8]:
materii în suspensie, în cantități și dimensiuni care pot constitui un factor activ de erodare a
canalelor, care pot provoca depuneri sau care pot stânjeni curgerea normală, cum sunt:
– materialele care, la vitezele realizate în colectoarele de canalizare corespunzătoare
debitelor minime de calcul ale acestora, pot genera depuneri;
– diferitele substanțe care se pot solidifica și astfel pot obtura secțiunea canalelor;
– corpurile solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin grătarul cu spațiu liber de 20 mm
între bare, iar în cazul fibrelor și firelor textile ori al materialelor similare – pene, fire de
păr de animale – care nu trec prin sita cu latura fantei de 2 mm;
– suspensiile dure și abrazive ca pulberile metalice și granulele de roci, precum și altele
asemenea, care prin antrenare pot provoca erodarea canalelor;
– păcura, uleiul, grăsimile sau alte materiale care prin formă, cantitate sau aderență pot
conduce la crearea de zone de acumulări de depuneri pe pereții canalului colector;
– substanțele care, singure sau în amestec cu alte substanțe conținute în apa din rețelele de
canalizare, coagulează, existând riscul depunerii lor pe pereții canalelor, sau conduc la
apariția de substanțe agresive noi;
substanțe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate rețelele de
canalizare și echipamentele și conductele din stațiile de epurare a apelor uzate;
substanțe de orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau de suspensie, pot
stânjeni exploatarea normală a canalelor și stațiilor de epurare a apelor uzate sau care împreună
cu aerul pot forma amestecuri explozive, cum sunt: benzina, benzenul, eterii, cloroformul,
acetilena, sulfura de carbon, solvenți, dicloretilena și alte hidrocarburi clorurate, apa sau
nămolul din generatoarele de acetilenă;
substanțe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în
pericol personalul de exploatare a rețelei de canalizare și a stației de epurare;
substanțe cu grad ridicat de periculozitate, cum sunt:
– metalele grele și compușii lor;
– compușii organici halogenați;
– compușii organici cu fosfor sau cu staniu;
– agenții de protecție a plantelor, pesticidele – fungicide, erbicide, insecticide, algicide – și
substanțele chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos, a pieilor sau a
materialelor textile;
– substanțele chimice toxice, carcinogene, mutagene sau teratogene, ca: acrilonitril,
hidrocarburi policiclice aromatice, ca benzpiren, benzantracen și altele asemenea;
– substanțele radioactive, inclusiv reziduurile;
substanțe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri ce
contribuie la poluarea mediului;
substanțe colorante ale căror cantitate și natură, chiar în condițiile diluării realizate în
rețeaua de canalizare și în stația de epurare, determină prin descărcarea lor o dată cu apele
uzate modificarea culorii apei receptorului natural;
substanțe inhibitoare ale procesului biologic de epurare a apelor uzate sau de tratare a
nămolului;
substanțe organice greu biodegradabile.
Controlul rețelei de canalizare constă în efectuarea verificărilor interioare și exterioare ale
rețelei, în vederea unei bune funcționari.
La controlul exterior, se face lunar detectarea punctelor de deteriorare a canalizării prin
parcurgerea la suprafață a traseelor colectoarelor, cu desfacerea tuturor capacelor căminelor și a
gurilor de scurgere (dacă ramele sau grătarele sunt sparte sau deplasate).
La controlul interior al colectoarelor nevizitabile se verifică starea acestora din căminele
aferente fiecărui tronson cu ajutorul oglinzilor. Scopul controlului interior este acela de a face o
verificare temeinică a stării canalizării în vederea stabilirii necesităților de curățire a acesteia și a
unor eventuale reparații. În lunile în care se face controlul interior nu se mai face controlul exterior
al rețelei sau sectorului respectiv din rețea.
În cadrul controlului exterior al canalizării se vor face următoarele operații:
verificarea stării căminelor (capace, trepte, zidărie, rigolă de fund); cu ocazia controlului
căminelor, se constată dacă capacul nu este crăpat, dacă nu există bucăți de capac sărite
care lasă găuri periculoase pentru circulație, sau care permit intrarea în cămin a gunoaielor.
se verifică dacă capacul este așezat la nivelul îmbrăcămintei străzii, dacă nu este acoperit
cu pământ și dacă este așezat corect și nu deranjează circulația.
b. Curățirea rețelei
Dispozitivele de curățare, folosite în mod curent, sunt tuburile și dopurile de curățare. În afara
acestora, mai pot fi folosite și capacele de la sifoanele montate la receptorii de ape uzate [4].
Amplasarea dispozitivelor de curățare trebuie astfel făcută, încât să fie asigurat accesul ușor,
în orice punct al rețelei, pentru efectuarea desfundărilor.
Astfel, se vor prevedea dispozitive de curățare în apropierea schimbărilor de direcție, atât pe
conductele orizontale și pe cele verticale, cât și pe porțiunile drepte.
Pe coloane, se va prevedea cel puțin un dispozitiv de curățare la baza coloanei, un
dispozitiv deasupra conductei de legătură și de derivație de la obiectul cel mai de sus, și la cel puțin
2–3 etaje. În cazul coloanelor care-și schimbă poziția pe verticală se vor prevedea dispozitive de
curățare la fiecare schimbare de poziție. Pentru conductele colectoare orizontale se va asigura
curățarea de la baza coloanelor sau de la dispozitivele suplimentare, montate la schimbări de
direcție sau chiar pe porțiuni drepte. Pe coloane, tuburile de curățare se montează la înălțimi de
0,60–1,00 m, măsurate de la nivelul pardoselii până la centrul capacului. La coloanele îngropate
în zidărie, capacul se poate lăsa liber sau se maschează cu o ușiță de acces, cu dimensiunile de cel
puțin 250 × 300 mm.
Curățirea periodică a rețelei se face pe baza unui plan elaborat la începutul anului cu:
mijloace mecanice: perii, țevi;
curățirea normală: cu lopeți, târnăcoape.
Desfundarea rețelei de canalizare se face:
cu ajutorul sârmei;
prin spălarea cu apă sub presiune;
cu ajutorul țevilor.
Stații de epurare a apei uzate
Apele uzate și influența lor asupra mediului natural. Proveniența apelor uzate
Apele uzate provin din încărcarea apei din natură cu materiale și substanțe care îi modifică
indicatorii de calitate, o poluează. Apa se încarcă cu materii poluante, devenind uzată prin
utilizarea ei de către om, în cele mai diverse scopuri practice prin contactul apelor meteorice
(ploaie, zăpadă) cu produse ale activității umane care se găsesc în aer și sol.
În primul caz, întrucât domeniile de folosire a apei îmbracă cele mai diverse forme (apă
potabilă, alimentarea cu apă a industriei, alimentarea cu apă a agriculturii, piscicultură, scopuri
urbanistice și de agrement), posibilitățile de poluare a acesteia sunt foarte mari. Cantitățile cele
mai mari de ape uzate provin din unitățile industriale.”
Stația de epurare a municipiului Alexandria colectează ape uzate de la populație, din
activități sociale, grădinițe, școli, ape industriale provenite de la agenții economici de pe raza
localității și are o capacitate instalată de 315l/s.
Tipul stației este mecano – biologic, alcătuită din:
Treapta mecanică – stație de pompare 1 echipată cu transportoare hidraulice, grătare
mecanice, deznisipator, stație de pompare 2, separator de grăsimi și decantoare primare
radiale, stație de pompare nămol primar.
Treapta biologică – 2 bazine cu nămol activat cu câte 2 compartimente echipate cu
aeratoare mecanice, decantoare secundare radiale.
Linia nămolului – stație de pompare nămol secundar, concentrator de nămol, stație de
clorinare, metatancuri, platforme de uscare a nămolului și gura de vărsare ape uzate
3.3. Monitorizarea calitatii apelor uzate si pluviale (din municipiul Alexandria)
Conform prevederilor autorizației de mediu, în punctul de evacuare a apelor uzate,
indicatorii de calitate trebuie să se încadreze în limitele maxim admise de HG 188/2002 – NTPA
001/2002 (Normativ din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a
apelor uzate industriale si orășenești la evacuarea in receptorii naturali, NTPA-001/2002 Publicat
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 20 martie 2002) modificată și completată prin HG
352/2005.
Monitorizarea apelor uzate și apelor pluviale se face cu o frecvență trimestrială pentru
indicatorul Crom și lunar pentru restul indicatorilor și se raportează la APM Teleorman (autoritatea
teritorială pentru protecția mediului).
Tabelul. 3.3. Valori limită reglementate pentru indicatorii de calitate – ape uzate [13]
Nr.
Crt. Indictaori de calitate reglementati Unitatea de masura Concentratia limita
reglementata
1. Suspensii mg/l 70
2. Substante in solutie (reziduu fix) mg/l 2000
3. Substante organice si consumtoare
de oxygen CBO 5 mg/l 35
4. Substante organice si consumatoare
de oxygen CCO- Cr mg/l 150
5. Detergenti mg/l 1,5
6. Substante extractibile mg/l 20
7. Azot ammoniacal mg/l 15
8. Crom total mg/l 0.1
9. Azot total mg/l 15
10. Fosfor total mg/l 5
11. Cloruri mg/l 500
12. Produse petroliere mg/l 5
13. pH mg/l 6,6- 8,5
14. Azotati mg/l 37
15. Azotiti mg/l 2
16. Fenoli mg/l 0,3
17. Fe total ionic mg/l 5
18. Sulfati mg/l 600
Monitorizarea apelor pluviale descărcate în râul Vedea trebuie să se încadreze în valorile limită
pentru clasa de calitate IV, conform OM (MAPM) 1146/2002 și se raportează lunar (dacă este
cazul).
Tabelul. 3.4. Valori limită reglementate pentru indicatorii de calitate – ape pluviale [10]
Nr. crt Indicatori de calitate reglementati Unitatea de masura Concentratia limita
reglementata
1. pH mg/l 6.5-8.5
2. Oxigen dizolvat mg/l 4
3. CBO 5 mg/l 25
4. CCO-Mn mg/l 50
5. CCO-Cr mg/l 125
6. Amoniu mg/l 1.5
7. Azotiti mg/l 0.3
8. Azotati mg/l 15
9. Azot total mg/l 20
10. Fosfor total mg/l 1
În activitatea de urmărire curentă, fie la sursă, fie la obiectele stației de tratare, se vor obține
șiruri de valori ale diferitelor caracteristici: indicatori de calitate, parametri tehnologici, indicatori
de eficiență, parametri economici.
Având în vedere caracterul variabil al celor mai mulți dintre aceștia, este necesară, în
majoritatea cazurilor, și o prelucrare statistică a datelor respective, pentru obținerea unor date
reprezentative, fie pentru o anumită perioadă de timp (lună, an), fie pentru anumite situații de
exploatare a stației (calitatea sursei, debite tratate).
Scopul analizei statistice îl constituie obținerea unor astfel de mărimi care să reflecte
numeric esența și valorile reprezentative ale caracteristicilor studiate.
Analiza statistică se efectuează pe șiruri de date obținute din înregistrările lunare, zilnice sau orare
ale indicatorilor de calitate ai apei doriți sau a parametrilor tehnologici în diverse secțiuni ale
stațiilor de tratare, pentru o anumită perioadă de timp avută în vedere.
Indicatorul cel mai des urmărit în cadrul analizei statistice este valoarea medie : de obicei
se calculează media aritmetică:
𝑋ത=∑𝑥ே
ୀଵ
𝑁
Unde xi este mărimea determinării i a caracteristicii studiate;
N – numărul total de valori.
Media are proprietatea de a scoate în evidență ceea ce este comun tuturor valorilor
caracteristicii studiate, acea tendință centrală spre care gravitează toate valorile individuale.
Se pot defini și indicatorii poziționali ai unui șir de valori, și anume: mediana (Me) –
reprezintă valoarea care ocupă locul central în șirul variantelor caracteristicii, aranjate în ordine
crescătoare sau descrescătoare;
modulul (Mo) – este valoarea cu frecvența cea mai mare de apariție din întregul șir de date
analizate.
La prelucrări statistice avansat, se folosesc și indicatorii variației și asimetriei, care
furnizează informații importante privind gradul de împrăștiere a valorilor caracteristicii în jurul
mediei, precum și omogenitatea datelor respective prin prisma acestei împrăștieri.
Dintre aceștia, mai folosiți sunt: 𝑑=𝑥−𝑥̅
dispersia: 𝜎=ට∑(௫ି௫)തതതమ ಿ
సభ
ே
Unde xi este mărimea determinării i a caracteristicii studiate;
N – numărul total de valori.
O abatere pătratică mică indică o concentrare a valorilor caracteristicii în jurul mediei, deci
un șir de date statistic omogen. O abatere medie pătratică mare indică dispersarea valorilor
caracteristicii în jurul mediei, deci, un șir de date statistic mai puțin omogen.
Un alt indicator, coeficientul de variație – permite o caracterizare mai profundă a variației
caracteristicii, coeficientul de variație nedepinzând nici de conținutul concret al caracteristicii, nici
de ordinul de mărime al variantelor ei. Coeficientul de variație arată în ce măsură media
caracterizează just șirul: media est cu atât mai reprezentativă pentru șir, cu cât acesta este mai mic.
Un coeficient de variație mic indică, de asemenea, o structură mai omogenă a șirului.
Indicatorul coeficient de asimetrie – oferă indicații privind aprecierea formei de distribuție și
semnificația indicatorilor și semnificația indicatorilor tendinței centrale a seriilor respective:
pentru șiruri simetrice, asimetrie spre stânga, asimetrie spre dreapta.
Seriile simetrice sunt acelea care prezintă o creștere a frecvențelor de apariție până la
frecvența modală (corespunzătoare modulului) și apoi o descreștere a acestora cu aceeași
regularitate.
Având în vedere și gradul de asigurare al unei folosințe de apă, este important a stabili și
valorile caracteristice frecvenței de 80% și 97% (grade de asigurare impuse de norme alimentărilor
cu apă pentru irigații, respectiv pentru populație). Se obțin prin trasarea curbelor frecvențelor
cumulate de apariție ale valorilor șirurilor, funcție de acestea. Reprezintă valorile caracteristicii
corespunzătoare asigurărilor de nedepășire de 80% și respectiv 97%.
La nivelul interpretării datelor de laborator sau ale celor specifice instalațiilor propriu-zise,
este important a folosi prelucrările statistice menționate pentru a mări gradul de credibilitate a unei
valori sau a alteia.
3.4. Epurarea si evacuarea apelor uzate municipale
Înainte de a fi evacuate în receptorii naturali apele uzate municipale, colectate în rețelele
de canalizare municipale, vor fi supuse unei epurări corespunzătoare, conform prevederilor acestui
regulament și a legislației în vigoare [13]
Stațiile de epurare a apelor uzate urbane construite în conformitate cu condițiile prezentului
regulament trebuie să fie concepute, proiectate, construite, exploatate și întreținute astfel ca să aibă
un randament suficient în toate condițiile climatice normale ale locului în care sunt amplasate. Este
necesar să se țină seamă de variațiile sezoniere ale încărcăturii la momentul conceperii acestor
instalații.
Evacuările provenite din stațiile de epurare a apelor uzate urbane, trebuie să corespundă
prescripțiilor din tabelul nr.3.5.
Tabelul 3.5. Prescripții privind evacuările provenite din stațiile de epurare a apelor uzate urbane
Se aplică valorile de concentrație sau procentele de reducere [13]
Parametrii Concentrația Procentul
minim de
reducere % Metoda de derterminare a calitatii
Consum biochimic de
oxigen CBO 5 25 mg/l O 2 70-90 Proba omogenă nefiltrată
nedecantată. Deteminarea
oxigenului dizolvat înainte și după
5 zile de incubare la 20°C +-1 °C
la intuneric total. Se adaugă un
inhibator denitrificare.
Consum chimic de
oxigen CCO 125 mg/l O 2 75 Proba omogenă, nefiltrată,
nedecantată. Se utilizează metoda
cu bicromat de potasiu
Materii solide în
suspensii 35 mg/l 90 Filtrarea unei probe reprezentative
pe o membrană cu 0.45 µm, uscate
la 105 °C , cântarire și prin metoda
de centrifugare a unei probe
reprezentative (timp de 5 minute
cu o accelerație medie 2800-3200
g) uscate la 105 °C și cîntărire
Analizele apelor uzate deversate din bazine vor fi realizate pe probe filtrate. Cu toate
acestea concentrația materiilor solide în suspensii totale a probelor de apă nefiltrate nu trebuie să
depășească 150 mg/l
În prezentul Regulament corpurile de apă folosite ca surse de apă potabilă, care pot conține
concentrații de azot mai mari decât cele stabilite în normele referitoare la calitatea apei de suprafață
destinate captării apei pentru potabilizare se pot considera zone sensibile.
Cerințele sanitaro – epidemiologice față de calitatea apelor uzate epurate, deversate în
receptorii naturali țin de competența Ministerului Sănătății.
Punctele de evacuare pentru apele uzate urbane se aleg avându-se în vedere maxima
reducere a efectelor asupra receptorului.
Apele uzate epurate se vor reutiliza ori de câte ori acest lucru este posibil, cu avizul
autorităților în domeniul vizat, în funcție de origine și de domeniul de utilizare. Reutilizarea acestor
ape trebuie să se facă în condițiile reducerii la minimum a efectelor negative asupra mediului.
Tabelul 3.6. Debitul maxim de apă uzată evacuat in Raul Vedea [14]
Categoria
apei Receptori
autorizați Volum total evacuat Qorar max.
(m3/h) Zilnic (m3) Anual mediu
(mii m3) Max. Med.
Municipale Râul Vedea 10950,50/126.74 9500/109,95 2494,00 353,88
Apele uzate care sunt evacuate în receptorii naturali nu trebuie să conțină:
substanțe poluante cu grad ridicat de toxicitate, precum și acele substanțe, a căror
interdicție a fost stabilită prin studii de specialitate;
materii solide în suspensie peste limita admisă, care ar putea produce depuneri în albiile
minore ale cursurilor de apă sau în cuvetele lacurilor;
substanțe care pot conduce la creșterea turbidității, formarea spumei sau la schimbarea
proprietăților organoleptice ale receptorilor față de starea naturală a acestora.
Lista claselor și grupelor de substanțe, selectate în special pe baza toxicității, persistenței
și bioacumulării lor:
compuși organohalogenați
compuși organostanici și organofosforici;
substanțe cu proprietăți cancerigene;
compuși organici ai mercurului;
compuși organosilicici;
deșeuri radioactive, care se concentrează în mediu sau în organismele acvatice.
Apele uzate, provenite din instituțiile medicale curative sau profilactice (spitale de boli
infecțioase, sanatorii de boli de tuberculoză, instituții de pregătire a preparatelor biologice – seruri
și vaccinuri), de la unități zootehnice și abatoare, nu pot fi descărcate în receptori fără a fi supuse
în prealabil dezinfecției specifice.
Descărcarea apelor uzate epurate în rețeaua de canale de desecare, de irigații ori pe terenuri
agricole se va face numai cu avizul organelor de mediu și sănătate.
Capitolul IV: PREZENTAREA SISTEMLUI DE CANALIZARE ȘI A
STAȚIEI DE EPURARE
Stația de epurare este amplasată în partea de sud-est a municipiului Alexandria la
aproximativ 175 m de malul drept al râului Vedea. Sediul social este amplasat în Alexandria, Str.
Vedea nr.31, iar obiectivele care compun sistemul de canalizare și stația de epurare sunt amplasate
astfel [2]:
Stația de epurare strada Prelungirea Libertății nr, 397, în partea de S-E a municipiului:
Rețeaua de canalizare, pe toata raza municipiului cât și în zona industrial
Stația de epurare ocupă o suprafață de 75500 mp
Utilizarea și gospodărirea resurselor de apă reflectă, în general, dinamica sectoarelor
economice în care se regăsesc principalii consumatori: populația, industria și agricultura.
Pentru asigurarea cantitativă și calitativă a apei necesare tuturor folosințelor (industrii,
irigații, populație etc.) este necesar ca pe lângă măsuri de gospodărire a apelor, să se asigure
utilizarea cu randament maxim a instalațiilor de epurare existente și să se dezvolte noi tehnologii
de epurare, capabile să asigure din apa epurată o nouă resursă de apă pentru alimentarea sistemelor
de irigații sau pentru industrii.
Procesul de epurare constă în îndepărtarea din apele uzate a substanțelor poluante în scopul
protecției calității apelor și în general a mediului înconjurător.
Principalele surse potențiale de poluare a cursurilor de apă în județul Teleorman și
substanțele poluante specifice, pe activități economice, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul.4.1. Surse de poluare din Alexandria (si imprejurimi) care evacuează ape uzate în
rîul Vedea [10]
Surse de
poluare Domeniu de
activitate Emisar Stație
epurare/
Treaptă
epurare Volum
ape uzate
evacuate
mii.m3 Poluanți specifici
SC
COMALAT
SRL Nanov Industrie
alimentară Vedea Mecanică
+
chimică 7.724 pH, MTS, CBO 5, CCOCr, Pt, Nt,
NO2, NO3, NH4, Rez.fil,
substextractibile, Detergenti
sintetici,Cl
SC APA
SERV SA
Suc.
Alexandria Captare și
prelucrare
apă pentru
alimentare Vedea Mecanică
+
biologică 2633.146 pH, MTS, CBO 5, CCOCr,Pt,
NO2, NO3, NH4, N t, Rez.filtrabil,
Cl, SO 4,
Fenoli,Cr,Fe,subst.extractibile,Pro
duse petroliere, Detergenti sintetici
SPITALUL
DE
PSIHIATRIE
Poroschia Invațământ și
sănătate Vedea Mecanică 16.44 pH, MTS, CBO 5, CCOCr, Pt, Nt,
NO3, NH4, Rez.filtr.,Cl,subst.extra
ctibile, Detergenti sintetici
4.1. Reteaua de canalizare a municipiului Alexandria
Reteaua de canalizare a municipiului Alexandra, care acopera cca 80% din suprafata
municipiului, sunt evacuate ape uzate menajere provenite de la 32416 locuitori si tehnologice
provenite de la agentii economici. SC APA SERV SA Alexandria, a declarant ca niciun agent
economic nu devarsa in reteaua de canalizare oraseneasca substante prioritare, prioritare
periculoase prevazute de HG 351/ 2005. Numarul locuitorilor echivalenti este de 72132.
Reteaua de canalizare este de tip divisor fiind constituita din [14]
Retea de canalizare a apelor uzate municipal realiata din tuburi de beton (Dn=200-1200mm,
L=71.96 km) dimensionata pentru Q maxorar=720 l/s, apele uzate preepurate fiind evacuate
gravitational in raul Vedea, hm 1783;
a) Retea de canalizare a apelor pluvial- are o lungime de 8.78 km și este realizata din tuburi
din beton (Dn= 800-1400 mm, L= 5,68 km), apele colectate de aceasta fiind evacuate
gravitational in raul Vedea prin 7 guri de evacuare amplasate dupa cum urmeaza:
Colector I (tip clopot, 2500/ 133, L=2,5) care colecteaza apele pluviale din zona Grupului
Industrial Scolar si a Vamii Alexandria si le evacueaza gravitational in raul Vedea (hm
1738)
Colector II (Dn= 1000 mm, L=850m) care colecteaza apele pluviale din zona strazilor
1907, Unirii, Dunarii, Libertatii, Cuza Voda si le evacueaza gravitational in raul Vedea
(hm 1748);
Colector III (Dn= 1000 mm, L= 850 m) care colecteaza apele pluviale din zona centrala a
municipiului si le evacueaza gravitational in raul Vedea prin rigola drumulu (L=200 m)
amplasat la cca 800 m aval de evacuarea colectorului II (hm 1756);
Colector IV (Dn=800-1000 mm, L= 1,6 km) care colecteaza apele pluviale din zona
central- sudica a municipiului, strazile Dunarii, Libertatii si Carpati sile evacueaza
gravitational in raul Vedea (hm 1760) la cca 15 m aval de podul peste drumul national
Alexandria Bucuresti;
Colectorul V (Dn= 800 mm, L=1,2 km) care colecteaza apele pluviale din zona extremitatii
vestice ale strazilor 1 Mai si Fratii Golesti si le evacueaza gravitational in raul Vedea (hm
1768);
Colector VI (Dn=1000-1400 mm, L=1,2 km) care colecteaza apele pluviale din zona sudica
a municipiului si le evacueaza gravitational in raul Vedea (hm 1775);
Colector VII (Dn= 800- 1200 mm, L= 1,25 km) care colecteaza apele pluviale din zona
industriala a municipiului (partea sud-estica) si le evacueaza gravitational in raul Vedea
(hm 1788).
Pentru evacuarea apelor pluviale din incinta indiguita, prin proiect, au fost construite
traversari ale digului de aparare impotriva inundatiilor care functoneaza numai la niveluri mici ale
apei in raul Vedea. La ape mari, aceste traversari se inchid, iar apa din precipitatii se acumuleaza
in spatele digului. In timpul viiturilor din iulie 2005 in zona subtravesarii “Cazan”, apele pluviale
colectate de pe raza orasului s-au acumulat in spatele digului.
Apele uzate colectate de reteaua de canalizare menajere sunt evacuate gravitational in statia
de epurare.
Apele uzate descărcate în rețelele de canalizare trebuie ca, prin conținutul și cantitatea lor,
să nu degradeze construcțiile și instalațiile din rețea, să nu aducă prejudicii sănătății publice sau
personalului de exploatare și să nu împiedice procesul de epurare sau să reducă capacitatea stației
de epurare. În acest sens se au în vedere două secțiuni (puncte) de control: în ultimul cămin al
canalizării interioare a utilizatorului de apă înainte de debușarea în rețeaua de canalizare a
localității, în cazul evacuărilor în rețeaua de canalizare a localității a apelor uzate menajere și
industriale și alta în punctul de evacuare finală a apelor uzate în râul Vedea
Apele uzate care se descarcă în rețeaua de canalizare nu trebuie să conțină [8]:
materii în suspensie, în cantități și dimensiuni care pot constitui un factor activ de erodare
a canalelor, care pot provoca depuneri sau care pot stânjeni curgerea normală, cum sunt:
– materialele care, la vitezele realizate în colectoarele de canalizare corespunzătoare
debitelor minime de calcul ale acestora, pot genera depuneri;
– diferitele substanțe care se pot solidifica și astfel pot obtura secțiunea canalelor;
– corpurile solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin grătarul cu spațiu liber de 20 mm
între bare, iar în cazul fibrelor și firelor textile ori al materialelor similare – pene, fire de păr de
animale – care nu trec prin sita cu latura fantei de 2 mm;
– suspensiile dure și abrazive ca pulberile metalice și granulele de roci, precum și altele
asemenea, care prin antrenare pot provoca erodarea canalelor;
– păcura, uleiul, grăsimile sau alte materiale care prin formă, cantitate sau aderență pot
conduce la crearea de zone de acumulări de depuneri pe pereții canalului colector;
– substanțele care, singure sau în amestec cu alte substanțe conținute în apa din rețelele de
canalizare, coagulează, existând riscul depunerii lor pe pereții canalelor, sau conduc la apariția de
substanțe agresive noi;
substanțe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate rețelele de
canalizare și echipamentele și conductele din stațiile de epurare a apelor uzate;
substanțe de orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau de suspensie,
pot stânjeni exploatarea normală a canalelor și stațiilor de epurare a apelor uzate sau care împreună
cu aerul pot forma amestecuri periculoase- explosive (benzina, benzenul, eterii, cloroformul,
acetilena, sulfura de carbon, solvenți, dicloretilena și alte hidrocarburi clorurate, apa sau nămolul
din generatoarele de acetilenă);
substanțe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în
pericol personalul de exploatare a rețelei de canalizare și a stației de epurare;
substanțe cu grad ridicat de periculozitate, cum sunt:
– metalele grele și compușii lor;
– compușii organici halogenați;
– compușii organici cu fosfor sau cu staniu;
– agenții de protecție a plantelor, pesticidele – fungicide, erbicide, insecticide, algicide – și
substanțele chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos, a pieilor sau a materialelor
textile;
– substanțele chimice toxice, carcinogene, mutagene sau teratogene.
– substanțele radioactive, inclusiv reziduurile;
substanțe care, în mod individual sau în amestec cu apa din canalizare, pot emana mirosuri
neplăcute ce duc la poluarea mediului;
substanțe colorante ale căror cantitate și natură, chiar în condițiile diluării realizate în
rețeaua de canalizare și în stația de epurare, determină prin descărcarea lor o dată cu apele uzate
modificarea culorii apei receptorului natural;
substanțe inhibitoare ale fazei de epurare biologică a apelor uzate sau de tratare a
nămolului;
substanțe organice greu biodegradabile.
Controlul rețelei de canalizare constă în efectuarea verificărilor interioare și exterioare ale
rețelei, în vederea unei bune funcționari.
La controlul exterior, se face lunar detectarea punctelor de deteriorare a canalizării prin
parcurgerea la suprafață a traseelor colectoarelor, cu desfacerea tuturor capacelor căminelor și a
gurilor de scurgere (dacă ramele sau grătarele sunt sparte sau deplasate).
La controlul interior al colectoarelor nevizitabile se verifică starea acestora din căminele
aferente fiecărui tronson cu ajutorul oglinzilor. Scopul controlului interior este acela de a face o
verificare temeinică a stării canalizării în vederea stabilirii necesităților de curățire a acesteia și a
unor eventuale reparații. În lunile în care se face controlul interior nu se mai face controlul exterior
al rețelei sau sectorului respectiv din rețea.
4.2. Stația de epurare a municipiului Alexandria. Treptele de epurare incluse în stația de
tartare.
Conform prevederilor directivei, nivelul de epurare este definit de mărimea gradului de
încărcare pe întreaga aglomerare și de tipul și calitatea cursului de apă la punctul de evacuare.
Având în vedere termenele de conformare stabilite prin Tratatul de aderare s-au stabilit
următoarele aglomerări care trebuie sa fie dotate cu sisteme de epurare a apelor uzate [16].
Conform prevederilor Directivei, nivelul de epurare este definit de mărimea gradului de
încărcare pe întreaga aglomerare și de tipul și calitatea cursului de apă la punctul de evacuare.
Având în vedere termenele de conformare stabilite prin Tratatul de aderare s-au stabilit următoarele
aglomerări care trebuie sa fie dotate cu sisteme de epurare a apelor uzate.
Cele mai semnificative aglomerări din punct de vedere al impactului apelor uzate asupra
mediului sunt considerate cele 22 aglomerări umane cu mai mult de 150.000 l.e., multe dintre ele
acoperind și câteva din comunele adiacente administrativ. Pentru toate aceste aglomerări umane au
fost aprobate proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii în domeniul colectării și epurării apelor
uzate, finanțate din fonduri ISPA, care sunt continuate din Fondul de Coeziune [10].
Stația de epurare (Qmax.orarr= 720 l/s) de tip mecano- biologic modernizată în anul 1984 este
amplasată în partea sudică a municipiului Alexandria, la cca. 175 m de malul drept al râului Vedea
și are în componența urmatoarea structura:
Fig.4.1. Schema statiei de epurare Alexandria [6]
Treptele de epurare incluse in statia de tratare
4.2.1. Treapta mecanică
Suspensiile grosiere sunt retinute in faza de epurare mecanica. Pentru realizare procesului
sunt utilizate gratare, site, deznisipatoare, separatoare de grasimi si decantoare [11].
a) Prima treapta a stratiei de pompare este functionala si este alcatuita din:
Camera de recepție a apelor uzate prevăzute cu 3 vane (Dn= 700 mm),
3 jgheaburi prevăzute cu câte un transportor hidraulic tip TH- 1400
(Q=1740 mc/h , H= 1,6 m)
b) 2 grătare mecanice tip GTM – 1000x2000x16mm
(H=4,5 m, Qmax= 590 l/s)
Grătarele rețin corpurile grosiere plutitoare aflate în suspensie în apele uzate (carpe, hartii,
cutii, fibre, etc.). Materialele reținute pe grătare sunt evacuate, pentru a fi depozitate în gropi sau
incinerate. În unele cazuri pot fi mărunțite prin tăiere la dimensiunea de 0,5-1,5 mm în
dezintegratoare mecanice. Dezintegratoarele se instalează direct în canalul de acces al apelor uzate
brute, în așa fel încat suspesiile dezintegrate pot trece prin gratare și pot fi evacuate în același timp
cu corpurile reținute.
c) Deznisipator longitudinal bicompartimentat (Q=0,9 mc/s, Hmax.apa=1,6) echipat cu 2
suflante tip SRD 20 (Q=260 mc/h, H=3m, N= 3,5 kw) și un hidroelevator (Dn= 125 mm, Q=180
m CA). Suflante sunt nefuncționale, curațirea deznisipatorului asigurându-se manual de 2 ori/an.
Deznisipatoarele sunt indispensabile unei statii de epurare, în conditiile în care există un
sistem de canalizare unitar, deoarece nisipul este adus în special de apele de ploaie. Nisipul nu
trebuie să ajungă în treptele avansate ale stației de epurare, pentru a nu apărea inconveniențe cum
ar fi:
deteriorarea instalațiilor de pompare;
dificultăți în funcționarea decantoarelor;
reducerea capacitatii utile a rezervoarelor de fermentare a nămolurilor și stânjenirea
circulației namolurilor.
Deznisipatoarele trebuie să rețină prin sedimentare particulele mai mari in diametru de 0,2
mm si in acelasi timp, trebuie sa se evite depunerea materialelor organice, pentru a nu se produce
fermentarea lor.
d) Treapta a II- a statie de pompare aflata in funtiune este formata din:
Cameră de recepție pentru ape uzate prevăzute cu 3 vane Dn= 700 mm;
3 jgheaburi din care numai două sunt echipate cu câte un transportor hidraulic tip
TH 1403- 11,2 (Qmax.orar=1740 m3/h, H= 4,6 m3 A, N= 37 Kw)
2 pompe DV6-35 (Q= 1800 m3 A, H= 6MCA, N=55 Kw)
e) Separatorul de grasimi, funcțional, bicompartimentat (Vutil= 243 m3, Qmax= 5161 l/s)
Fig.4.2. Separator de grasimi [17]
Fig. 4.3. Separator de grăsimi cu insuflare de aer de joasă presiune prevăzut cu sistem de aerare
[17]
Separatoarele de grăsimi sau bazinele de flotare au ca scop îndepartarea din apele uzate a
uleiurilor, grăsimilor și, în general, a tuturor substanțelor mai usoare decât apa, care se ridică la
suprafața acesteia în zonele linistite și cu viteze orizontale mici ale apei. Separatoarele de grăsimi
sunt amplasate după deznisipatoare, dacă rețeaua de canalizare a fost construită în sistem unitar, și
după grătare, când rețeaua a fost construită în sistem divizor și din schemă lipsește deznisipatorul.
f) 2 decantoare primare radiale funcționale prevăzute cu pod raclor:
(D1- Dn= 25 m, V= 982 m3, D 2- Dn= 20 m, V= 990 m3)
Fig.4.4. Decantor orizontal radial cu pod raclor cu flotoare [4]
In decantoare se sedimentează cea mai mare parte a materiilor în suspensie din apele uzate.
Decantoarele primare (longitudinale sau circulare) asigură stationarea apei pe o perioada de timp
mai îndelungata, pentru a se depune și suspensiile fine. In ape se pot adauga diverse substanțe
chimice ce au rolul de agent de coagulare sau floculare. Spumele și alte substanțe flotante adunate
la suprafată (grasimi, substanțe petroliere etc.) se retin și înlătură. In urma acestui proces, nămolul
ce a ramas depus pe fund va fii colectat și inlăturat din bazin (cu lame racloare susținute de pod
rulant) și ulterior trimis la metantancuri.
Accesul apei se face printr-o conductă care trece pe sub decantor și debusează apoi în
centrul lui, sub nivelul apei. Evacuarea apei se face printr-o rigolă periferica, prevazută cu un
deversor reglabil ce are muchia în formă de dinti de fierastrau.
Namolul este antrenat de pe radier si impins în pâlnie de catre un pod raclor. Acesta este
prins cu un brat metalic având lungimea de ¼ din diametrul bazinului ce are rolul de a antrena
grasimile si a le împinge catre periferie, ele oprindu-se in peretele semiscufundat.
Evacuarea nămolului se poate face in mod intermitent sau continuu. Pentru separarea unei
cantități suplimentare de apă din nămolul recuperat, decantoarele orizontale radiale se pot utiliza
ca și îngrosător de nămol.
g) 1 decantor IMHOFF- scos din uz.
4.2.2. Treapta biologică
Treapta biologica- parțial nefuncțională, ea fiind alcatuită din:
2 bazine de aerare (V total= 8750 m3), bicompartimentate, prevăzute cu 8 aeratoare mecanice
tip CCh, P= 21 Kw, D= 800 mm – nefuncționale;
3 decantoare secundare radiale prevăzute cu pod raclor – nefuncționale:
(D1- Dn= 24 m, V 1= 1226 m3, D1, D3- Dn= 34 m, V 2=V3=5870 m3)
Epurarea biologică reprezinta cumulul de operațiuni și faze tehnologice prin care materiile
organice existente în apele uzate provenind din cele mai diverse activitați antropice sunt
transformate cu ajutorul unor culturi de microorganisme, în produși de degradare fară nocivitate,
(CO2, H2O, CH 4, și altele) și o masă celulară nouă (biomasă), inofensivă [4].
Procesul de epurare biologică se organizeaza în două modalitați:
Prin cultura microorganismelor noi dispersate în întregul volum al reactorului de epurare.
Prin cultura noilor microorganisme pe un suport.
Prin sistemul de cultura în întreaga masă de apă poluanti și în tot volumul reactorului se
înmulteste generic "nămol activ" iar epurarea biologică ca modalitate tehnologica îi poartă numele.
Al doilea sistem presupune dezvoltarea culturii în film (peliculă) biologic, iar procesul se
desfasoară în construcții cu filtre biologice speciale.
În procesul de epurare biologică a apelor uzate cu încarcatura de materii organice, grupului
de bacterii organofage, (mâncatoare de substante organice) are un rol important. In funcție de
posibilitatea lor de a trăi în prezența sau absența oxigenului, bacteriile se clasifică în trei grupuri:
Bacteriile, grup heterogen de organisme microscopice, microcelulare sau grupate în colonii
cu nucleu simplu, majoritatea fără clorofila, heterotrofe (care sunt obligate sa-și preia singure hrana
sub formă de substanțe organice din mediu) îndeplinesc rolul esențial în acest tip de epurare a
apelor cu încărcătură de materii organice.
Bacteriile aerobe sunt microorganisme care într-o proporție importanta se pot dezvolta și
reproduce doar în mediile care conțin oxigen.
Bacteriile obligat aerobe ca cele saprofite, nitrificatoare, o parte din sulfobacterii și
microbii patogeni trăiesc numai în prezența oxigenului molecular. Bacteriile facultativ aerobe,
grupează la un loc unele drojdii, bacterii denitrificatoare s.a. Bacteriile anaerobe sunt organisme
ce au capacitatea de a trai in lipsa oxigenului liber [2].
Cele mai importante bacterii anaerobe sunt infuzoriile, clostridium pasteurianum și
clostridium sporogenius. Asadar, in legatura cu necesarul de oxigen pentru dezvoltarea culturilor
de bacterii organo-fagiste exista doua tipuri de procese tehnologice pentru epurare biologica:
Proces aerob, folosit mai ales la eliminarea poluantilor din apele uzate;
Proces anaerob utilizat la prelucrarea namolurilor fermentate si la epurarea apelor uzate
cu concentratie mare de poluanti.
Cercetarile au scos la iveala faptul ca in stransa asociere cu bacteriile, in procese aerobe
coabiteaza protozoare si ciuperci sau chiar fungi, alcatuind biocenoze.La fiecare proces tehnologic
de epurare biologică vom întalni biocenoze selectate specific procesului ales.
Procese de transformare bacteriana. In procesul de epurare biologică, bacteriile folosite
preiau din mediul înconjurător în care sunt cultivate, energia și materia nutritivă folosindu-le
pentru [5]:
Biosinteza și dezvoltare;
Activități fiziologice secundare ca spre exemplu mobilitatea, luminescența, și altele.
Procesele prin care combinatiile bacteriene sunt implicate în activitatea biologică de
eliminare a materiilor organice din apele poluante prin consumul acestora și transformarea lor în
constituenții celulari, energie și produse de uzură alcătuiesc metabolismul bacterian organofag.
In vederea evaluarii posibilităților metabolice ale bacteriilor în procesul de epurare s-au
efectuat experimente pe diverse specii de organisme și s-a demonstrat ca un gram de substanță
uscată bacteriană, are o activitate respiratorie semnificatic mai intensă în comparație cu cea a
speciei umane.
Potențialul metabolic al microorganismelor dintr-un hectar de teren arabil, analizat pe o
lungime de 24 cm este echivalent cu al câtorva zeci de mii de oameni. Se utilizează prin aceste
date capacitatea deosebit de mare a bacteriilor de a efectua operațiuni biologice în folosul omului.
S-a demonstrat factul ca aceste microfiinte detin o capacitate cu totul deosebit de a
supravietui în condiții deosebite.
Un avantaj foarte mare a lumii bacteriene si anume capacitatea lor de adaptare si
posibilitatii de metabolizare a acestora se datoreaaza suprafetelor foarte mari a celulelor in raport
cu greutatea lor. Datorită acestei mari suprafețe de contact cu mediul exterior, intensitatea
schimbului de substanțe este de asemenea mare.
La toate aceste constatări se adaugă și regula din natură potrivit căreia viteza
metabolismului de care depinde creșterea speciei este invers proporțională cu mărimea
viețuitoarei.
Viteza mare de creștere a bacteriilor este utila in supraviețuirea populațiilor bacteriene,
dar în același timp explică și dimensiunile extrem de mici ale reprezentanților acestor specii.
Transformarea oxido-reducatoare este determinata de dezasimilația procesele catabolice a
substanțelor organice complexe preluate din mediu, în substanțe simple, cu eliberarea de energie.
In procesele bacteriene de dezasimilație, eliberarea energiei este produsa în 3 etape:
a) Etapa de degradare a moleculelor de origine biologică reprezinta un proces de
descompunere în mai multi constituenți astfel :
proteinele sunt descompuse în aminoacizi;
grăsimile sunt transformate în glicerină și acizi grași;
glucidele devin hexoze, pentoze, etc.
Energia eliberată în etapa aceasta este de numai 1% din totalul energiei produse.
b) Moleculele ce provin din degradarea efectuată în etapa I-a, sunt transformate în
continuare de alți produși cu formare de CO 2 și H2O. În etapa a II-a sunt eliberate o treime din
întreaga energie din substanțele nutritive din care s-au hranit bacteriile
c) In a III-a etapa , energia este eliberata din bacterii prin două procese:
descompunerea totală a substanțelor nutritive până la CO 2 si H2O;
descompunerea numai parțial a substanțelor nutritive, cu formare de numeroși produși
intermediari numiți produși de fermentație.
4.2.3. Linia namolului
Linia namolului este alcatuita din urmatoarele elemente [6]
a) stație de pompare pentru nămol primar este echipată cu 3 pompe ACV 80-31
(Q=50 m3/h, Hp= 31 m3/h)
b) Stația de pompare pentru nămol secundar este alcatuită dintr-un bazin de receptie V=54
m3, 1 pompă de tip ACV 200- 313 (Q= 5540m3/h, H=14 m3a) pentru pomparea nămolului de
reciclare spre bazinele de aerare și o pompă tip ACV 100- 15 (Q= 90 m3/h, H= 14m2A) pentru
pomparea nămolului în exces în decantoarele primare- în curs de demolare.
c) Concentratorul de namol (nefuncțional), are rolul de stocare temporară a nămolului; Acest
concentrator de namol reduce umidittatea nămolului din stațiile de epurare prin concentrare
gravitaționala.
d) 4 metantancuri: 2 x1501 m3+ 2 x 501 m3 (neutilizate);
e) 2 pompe de tip PT 100 (Q=131 m3/h, H=17mCA);
f) 1 gazometru (V=500 m3)
g) 18 platforme de deschidere a namolului din care 11 bucați (S totala=4380 m2) cu drenuri
subterane și 7 bucați (S totala=7010 m2) cu drenuri laterale, grad de umplere 60%.
Dezavantajele deshidratării naturale pe platformele de uscare sunt resimțite de fiecare operator
al stațiilor în care acest procedeu este încă în operare.
Tehnologiile pentru deshidratarea mecanică a nămolului sunt diversificate (filtre presa,
echipamente cu snec, centrifuge). În cazul deshidratării mecanice, apar și costuri suplimentare din
condiționarea chimică a namolului.
Avanaje principalele ale proceselor de deshidratare mecanica a namolului sunt: durata
scurtă a procesului, suprafața mică necesară pentru utilaje și lipsa de influență a inhibitorilor
asupra proceselor de deshidratare. Principalele dezavantaje sunt: condiționarea prealabilă a
nămolului, influența minora asupra potențialului patogen, limitarea aplicării ulterioare a incinerării
prin creșterea conținutului mineral al nămolului, în cazul condiționării cu săruri minerală și
valoarea fertilizantă scăzută a nămolului deshidratat.
Cantitatea anuală de namol este de cca 5000 m3.
Din stația de epurare, apele uzate epurate sunt evacuate gravitațional în râul Vedea (hm
1793) printr-un canal (L= 786 m) care este format din:
Canal deschis (L=21 m), betonat, de forma trapezoidala;
(B= 1,66 m , b= 1,06 m, h=1,952 m)
Canal închis (L= 761 m) realizat din tuburi (Dn= 1300 mm) îngropat la adâncimea de -2,26
m fată de cota terenului;
Canal deschis (L=5 m), betonat, de forma rectangulară
(B=3,0430 m, b=1,300 m, H=1,850 m)
Evacuarea apelor în emisar trebuie să nu producă degradări ale albiei sau perturbări în
scurgerea acestuia. Așezarea gurii de descărcare se va face sub un unghi de 30o – 45 o fata de
directia de scurgere a emisarului. Deoarece radierul canalului de evacuare se găsește mai sus fată
de nivelul emisarului se vor proiecta trepte pentru preluarea acestei diferențe, pentru a nu produce
degradări ale albiei. Pentru a nu se produce degradarea albiei , se va realiza un pat de anrocamente
la capatul gurii de descarcare, protejat de palplanse metalice [4].
4.3. Evolutia indicatorilor de apa uzata deversati in receptorul natural Raul Vedea
4.3.1. Evolutia grafica si statistica a indicatorilor de apa uzata
Calitatea apelor de suprafață este influențată de evacuările de ape uzate, când acestea nu
sunt preepurate sau neadecvat epurate, înainte de a fi descarcate în receptor.
Apele uzate urbane de definesc ca fiind ape uzate menajere sau un cumul de ape uzate
menajere cu ape uzate industriale și/sau ape meteorice.
In vederea colectării și epurării corespunzatoare a apelor uzate urbane, operatorul SC Apa
Serv SA s-a derulat în perioada 2009-2016, realizand obiectivul de investiții „ Reabilitatrea si
extinderea rețelelor de apă și a sistemului de canalizare în județul Teleorman, România”, prin POS
Mediu, din cadrul MMSC.
Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) este documentul care a stabilit
strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România,
în perioada 2007-2016. Obiectivul global al POS Mediu l-a cpnstituit protecția și îmbunătățirea
calității mediului și a standardelor de viață în România, contribuind în același timp la conformarea
cu acquis-ul comunitar de mediu.
Pentru a asigura îmbunătățirea calității apelor uzate evacuate în emisar în vederea
protecției resurselor de apă se impune aplicarea de măsuri pentru asigurarea
infrastructuriisistemului de colectare și epurare ape uzate, prin:
reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelelor de canalizare;
construirea de noi stații de epurare;
modernizarea stațiilor de epurare existente;
exploatarea și întreținerea corespunzătoare a stațiilor de epurare;
funcționarea stațiilor de epurare la parametrii proiectați;
construirea/reabilitarea facilităților de tratare, depozitare și utilizare a nămolului
secundar/terțiar
Pe parcursul anului 2012, AN “Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Argeș–
Vedea – SGA Teleorman a efectuat analize fizico-chimice la sursele de poluare care evacuează
ape uzate în cursuri de apă [10]
Apele uzate, insuficient epurate în stațiile de epurare urbane sau industriale, reprezintă o sursă
potențială de poluare a apelor de suprafață. În tabelul de mai jos se prezinta principalele surse de
poluare a cursurilor de apă ca urmare a evacuărilor de ape uzate insuficient epurate, precum și
indicatorii la care, în anul 2012, s-au constatat situații de depășiri ale valorilor limită admise
prevăzute în autorizațiile de mediu, respectiv ale valorilor limită admisibile prevăzute de HG nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor
uzate – NTPA – 001, aprobată cu modificări și completări de HG nr. 352/2005
Tabel. 4.2. Situatia calitatii apelor uzate evacuate in raul Vedea: poluanti in apele uzate pentru
care s-au depăsit limitele admise [18]
Surse de poluare Indicatori pentru care au fost depăsite limitele
admise
SC COMALAT SRL Nanov MTS, CBO 5, CCOCr, NH 4, N total, NO 2, P
total, Substanțe extractibile
SC APA SERV SA Alexandria – Sucursala
Alexandria MTS, CBO 5, CCOCr, NH 4, N total
Spitalul de Psihiatrie Poroschia CBO5, NH4, N total, Detergenți sintetici, P
total
Tabel. 4.3. Valori indicatori de calitate ai apelor uzate înregistrate în perioada ianuarie- decembrie
2016
Nr
crt. Unitatea
de
masura I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII VLA
1 *Azot
ammoniacal
(N-NH 4+) mg/l 15.8 8.26 17.4 8.7 7.14 14.84 7.90 8.88 8.88 23.39 12.80 12.55 15
2 Azotat
(NO3+) mg/l 1.74 0.25 4.8 0.25 0.7 0.63 0.78 1.37 1.37 0.22 0.79 0.248 37
3 *Azotiti
(NO2-) mg/l 0.11 0.058 0.26 0.034 0.078 0.110 0.086 0.061 0.061 0.092 0.140 0.420 2
4 Consum
biochimic de
oxigen
(CBO5) mgO2/l 32.8 15.6 40.4 10 14 77.00 18.00 18.00 18.00 64.00 74.00 14.00 35
5 Consum
chimice de
oxigen
(CCO-Cr) mgO2/l 94.7 50.51 107.1 36.3 47.28 193.8 47.58 47.52 47.52 163.0 193.8 47.68 150
6 *Cloruri mg/l 82.2 31.08 85 39.11 34.22 17.46 30.33 73.02 73.02 76.19 31.22 37.22 500
7 *Crom total mg/l 0.095 0.36 0.5 0.5 0.12 0.05 0.05 0.19 0.5 0.095 0.1
8 *Detergenti
anionici
biodegradabi
li mg/l 0.11 0.3 0.85 0.55 0.36 0.53 0.33 0.35 0.35 2.68 1.25 0.33 2
9 Extractibile
cu solvent mg/l 4 11.2 4 14.1 7 7.80 9.30 17.10 17.10 17.90 9.60 11.20 20
10 Fenol mg/l 0.3 0.013 0.013 0.01 0.011 0.01 0.01 0.01 0.01 0.029 0.068 0.3
11 Fier total mg/l 0.2 0.49 0.39 0.79 0.81 0.49 0.74 0.74 0.69 0.85 1.17 5
12 Fosfor total mg/l 1.03 5.36 0.65 0.63 0.66 0.54 0.60 0.60 2.37 1.18 0.90 5
13 *Materii in
suspensie mg/l 32 30 52 57 71 31.0 66.00 95.00 95.00 146.0 78.00 130.00 70
14 *pH Unit.p H 7.3 7.31 7.2 7.56 7.51 7.30 7.42 7.30 7.30 7.60 7.40 7.28 5
15 *Produse
petroliere mg/l 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 5
16 *Reziduu
filtrat la
105℃ mg/l 241 264 242 160.0 252.0 450.0 450.0 488.0 234.0 212.0 2000
17 Sulfati mg/l 31.5 15.45 38.5 19.61 14.77 10 13.14 19.82 19.82 37.84 22.18 15.47 600
Tabelul. 4.4. Numărul valorilor ce depășesc valorile limită
Nr
crt. Nr. Valori > VLA
1 *Azot ammoniacal
(N-NH 4+) 3
2 Azotat
(NO3+) 0
3 *Azotiti
(NO2-) 0
4 Consum biochimic de
oxigen (CBO 5) 4
5 Consum chimice de
oxygen (CCO-Cr) 3
6 *Cloruri 0
7 *Crom total 6
8 *Detergenti anionici
biodegradabili 1
9 Extractibile cu solvent 0
10 Fenol 0
11 Fier total 0
12 Fosfor total 1
13 *Materii in suspensie 6
14 *pH 12
15 *Produse petroliere 10
16 *Reziduu filtrat la 105℃ 0
17 Sulfati 0
Fig. 4.5. Evoluția grafică a Azotului amoniacal (N-NH4+) înregistrate în perioada ianuarie-
decembrie 2016
Fig. 4.6. Evoluția grafică a Azotatului înregistrat în perioada ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.7. Evoluția grafică a Azotitilor înregistrați în perioada ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.8. Evoluția grafică a CBO 5 înregistrat în perioada ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.9. Evoluția grafică a consumului chimic de oxigen înregistrat în perioada ianuarie-
decembrie 2016
Fig. 4.10. Evoluția grafică a Cloruri înregistrat în perioada ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.11. Evoluția grafică a Cromului Total înregistrat în perioada ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.12. Evoluția grafică a Detergentilor anionici biodegradabili înregistrați în perioada
ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.13. Evoluția grafică a indicatorilor extractibili cu solvent înregistrat în perioada
ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.14. Evoluția grafică a Fenolului înregistrat în perioada ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.15. Evoluția grafică a Fierului total înregistrat în perioada ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.16. Evoluția grafică a Fierului total înregistrat în perioada ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.17. Evoluția grafică a Materiilor în suspensie înregistrat în perioada ianuarie- decembrie
2016
Fig. 4.18. Evoluția grafică a pH-ului înregistrat în perioada ianuarie- decembrie 2016
Fig. 4.19. Evoluția grafică a produselor petroliere înregistrate în perioada ianuarie- decembrie
2016
Fig. 4.20. Evoluția grafică a reziduului filtrat la 105 înregistrat în perioada ianuarie-
decembrie 2016
Fig. 4.21. Evoluția grafică a sulfatilor înregistrati în perioada ianuarie- decembrie 2016
4.3.2. Calculul coeficintului de corelație dintre indicatorii inregistrați
Coeficientul de corelație este o valoare cantitativă ce descrie relația dintre doua sau mai
multe variabile, având ca reprezentare grafică un nor de puncte. Ea se estimează cu ajutorul
coeficientului de corelație
𝑟 =∑(𝑋ூ−𝑋ത)(𝑌ூ−𝑌ത)ே
ୀଵ
ට∑ (𝑥−𝑥̅)ଶ ே
ூୀଵ ∑ (𝑦−𝑦ത)ଶ ே
ୀଵ=∑(𝑥−𝑥̅)(𝑦 −𝑦ത)ே
ୀଵ
𝑁𝜎௫𝜎௬
𝑋ത=∑𝑥ே
ୀଵ
𝑁
Unde xi este mărimea determinării i a caracteristicii studiate;
N – numărul total de valori.
dispersia: 𝜎 =ට∑(௫ି௫)തതതమ ಿ
సభ
ே
O formă de corelatie a lui r in sensul gruparii calculelor este:
𝑟=∑𝑥𝑦ே
ୀଵ−∑𝑥ே
ୀଵ∑𝑦ଵே
ୀଵ
𝑁
ඨ∑𝑥ଶே
ூୀଵ−(∑𝑥ே
ூୀଵ)ଶ
𝑁൨∑𝑦ଶே
ூୀଵ−(∑𝑦ூே
ூୀଵ)ଶ
𝑁൨
Coeficientul de corelație poate lua valori între [-1,1] și este un indicator complex care arată
intensitatea asocierii celor două variabile.
r ∈ (-1,0) asociere inversă în șirul valorilor
r= 0 asociere nulă
r ∈ (0,1) asociere directă
r = ±1 asociere maximă
𝑟ேுరశ∗ேைଵయశ= −0.01 𝑟𝜖 (−1,0) -asociere inversa în șirul valorilor
𝑟ைఱ௧.ௗ= 0,609 𝑟∈(0,1) – asociere directă
𝑟ைோ ௫௧ ௨ ௦௩௧= −0,179 𝑟∈ (−1,0) – asociere inversă în șirul valorilor
𝑟ைோ ி= 0.011 𝑟∈ (0,1) – asociere directă
𝑟ெ௧ ௦௨௦௦ ு= 0,327 𝑟∈ (0,1) – asociere directă
𝑟ெ௧ ௦௨௦௦ ோ ௧௧= 0.991 𝑟∈ (0,1) – asociere directă
𝑟ு ௭ ௧௧= 0,676 𝑟∈ (0,1) – asociere directă
Capitolul V : STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIULUI DE
CANALIZARE ȘI EPURAREA APELOR UZATE DIN MUNICIPIUL
ALEXANDRIA. POSIBILITĂȚI DE MODERNIZARE
Stația de epurare din Municipiul Alexandria a fost reabilitată în anul 2014, cu o
capacitate de epurare de 395 l/s cu deversare în râul Vedea, constând în epurarea mecanică,
biologică și terțiară a fosforului și potasiului [18]
Principala problemă existentă în asigurarea alimentării cu apă potabilă și a canalizării și
epurării apelor uzate din municipiul Alexandria este rețeaua de canalizare a apelor uzate este
subdimensionată având tronsoane deteriorate prin care se pierde apă uzată.
In Municipiul Alexandria, [19] sistemul existent de colectare și tratare a apei uzate constă in:
Sistem de canalizare menajer, 69 km conducte din beton, acoperind 81% din lungimea
totală a străzilor în care intră cantităti mari de apă pluvială;
Stație de epurare în stare foarte proastă (doar treapta mecanică, și aceasta doar parțial în
funcțiune) pe linia apei; linia namolului scoasă din funcțiune; efluentul (apa epurată) nu
indeplinește cerințele normelor românești (NTPA 001/2002), revizuit de GD(HG)
352/2005).
Numarul total de branșamente este de 4. 736 deservind 73% din populația localității
Consiliul județean Teleorman a derulat din anul 2006 sub coodonarea ministerului mediului si
Dezvoltării Durabile proiectul ISPA nr. 2003/ RO /16/ P/ PA/ 013- 4” Asistență tehnică pentru
pregatirea proiectelor din sectorul de apă potabilă și apă uzată din România”. [19] Proiectul ISPA
are următoarele etape:
Realizarea Master Planului de apă potabilăși apă uzată
Realizarea studiilor de fezabilitate și pregătirea cererii de finanțare pentru accesarea
fondurilor europene
Asistența în etapa de licitare și contractare
Master Planul de apă potabilă și apă uzată este întocmit în perspectiva anului 2026 și
constituie strategia de dezvoltare a acestui sector la nivelul standardelor europene atât pentru zona
urbană cât și pentru cea rurală.
În mediu urban Master Planul prevede lucrări de reabilitare a surselor de apă, a rețelelor de
aducțiune, modernizarea stațiilor de tratare a apei potabile, extinderea și modernizarea rețelelor
de apăși canalizare pentru acoperirea întregului teritoriu. O atenție deosebită s-a acordat
modernizării și retehnologizării stațiilor de epurare pentru indeplinirea condițiilor privind
calitatea apelor deversate in emisar.
Studiul de fezabilitate a fost elaborat pentru obiectivul de investiții “Reabilitarea și
extinderea rețelelor de apăși a sistemului de canalizare în județul Teleorman, România”.
Acest astpect reprezintă prima etapă in procesul de reabilitare generală a structurilor de apă
și apă uzată din județul Teleorman și a fost aprobat prin Decizia Comunităților Europene
nr. C(2009) 4692/ 28.08.2008.
In prezent sunt demarate procedurile de atribuire pentru contractele de servicii aferente
managementului de proiect și supervizarea lucrărilor. Este definitivată și documentația de atribuire
pentru extinderea și reabilitarea stației de epurare în aglomerarea Alexandria, urmând ca, în cel
mai scurt timp să se demareze procedura de atribuire. ”Reabilitarea și extinderea rețelelor de apă
și a sistemului de canalizare în județul Teleorman, România “
Lucrarile de investiții pentru Municipiul Alexandria, propuse a se realiza prin acest studiu
de fezabilitate, vor include pe langă reabilitarea surselor de apă, reabilitarea și extinderea rețelelor
de apă potabilă și apă uzată, contorizarea tuturor consumatorilor și reabilitarea stațiilor de epurare
astfel:
In Municipiul Alexandria [19] se urmaresc urmatoarele lucrari de investitii:
Fronturi de puțuri captare
o Reabilitare- 4 buc
o Noi- 2 buc
Rețea aducțiune – 30,6 km
Stații de tratare apă potabilă – 2 buc
Rezervoare stocare – 5 buc
Stații pompare – 2 buc
Stații repompare – 10 buc
Apomentre montate- 3805 buc
Rețea apă potabilă – 11,2 m
Automatizare și control SCADA- 0 km
Rețea apă uzată – 87 km
Înlocuire conducte- 0,7 km
Stații pompare ape uzate – 3 buc
Stații de tartare ape uzate- 1 buc.
Strategia serviciului de alimentare cu apă, canalizare și epurare ape uzate.
Utilitățile publice, datorită rolului major pe care îl au în revigorarea județului și creșterea
performanțelor economice ale acestuia, necesită o atenție deosebită, asigurarea și
imbunătățirea acestora contribuind la dezvoltarea economică a județului, la creșterea standardului
de viața a locuitorilor și la protejarea mediului. La nivelul comunelor din cadrul județului sunt
necesare multiple intervenții care să asigure modernizarea și extinderea utilităților publice.
Lipsa sau insuficiența utilităților publice din mediul rural necesită investiții majore în acest
domeniu în scopul asigurării unor condiții optime de dezvoltare socio-economică și pentru
a facilita prezența și participarea cat mai activa a comunităților
Principalele măsuri propuse la nivelul județului:
realizarea stațiilor de tratare a apei;
realizarea sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare;
obiectivele strategiei pe termen scurt sunt: consolidarea și modernizarea sistemelor în
forma existentă prin promovarea de investiții din surse proprii și din bugetul județului,
promovarea de măsuri de atragere a surselor de finanțare externe pentru dotări cu
aparate, dispozitive și utilaje performante, promovarea de programe de investiții
comune cu consiliile locale, în vederea extinderii și modernizării sistemelor.
obiectivele strategiei pe termen mediu sunt: extinderea și retehnologizarea sistemelor
existente, canalizare și epurarea apelor uzate;
obiectivele strategiei pe termen lung sunt: extinderea activității în mediu rural și în
orașele care nu au dotari specifice, promovarea de parteneriate cu firme specializate,
gestionarea serviciilor de apă, canal, de către un singur operator județean.
La nivelul canalizării în perioada 2014- 2020 în municipiul Alexandria se doreste a se
realiza următoarele investiții:
dotări de laborator în stația de pompare;
colector nou de canalizare în lungime de 3 km;
varianta ocolitoare inclusiv subtraversarea râului Vedea și deversarea în stația de epurare;
racorduri de canalizare noi în număr de 1.500 buc;
reabilitare colector de canalizare Dn 800 – 1.200 mm în lungime de 1,5 km;
cămine noi de vizitare 40 buc
Posibilitati de modernizare.
Rata de conectare la sistemul de canalizare și epurarea cantitaților de apă uzată aferente
implică un volum de investiții mai mare comparativ cu măsurile pentru alimentarea cu apă descrise
mai sus. Ca urmare, perioadele de tranziție definite și acceptate sunt mai lejere. Fazele de
implementare pe apă uzată este necesar sa fie sustinute de un sistem de alimentare cu apă
performant capabil să faca fata cerințeloe consumatorilor care pot fii dispuși să plătească tarifele
necesare colectării și epurării apelor uzate.
Succesiunea fazelor de implementare [18], conform angajamentelor naționale, se prezintă
astfel:
Etapa 1 (2016- 2025)- Scopul etapei 1 este de a pregăti terenul pentru viitoarele investiții
necesare.
Îmbunătățirea gradului de cunoastere atât a infrastructurii rețelelor de canalizare menajeră
și pluvială, cît și a surselor de poluare. Acest lucru are ca scop: implementarea strategiei de
reducere a infiltrațiilor și identificarea secțiunilor unde sunt necesare reabilitări ale rețelei.
Reducerea majora a infiltrațiilor
Exploatarea stației de epurare după diminuarea infiltrațiilor.
Elaborarea planurilor cu sursele de poluare în funcție și de agenții industriali.
Ulterior operatorul se va baza pe experiența anterioară privind operarea eficientă a sistemului
de colectare și epurare a apelor uzate. Această experință îi va permite extinderea serviciilor în
aglomerările mai mici.
Extinderea retelei de canalizare și în zonele rurale în vederea conformării cu cerințele POS
până în 2020
Operarea unor noi stații de epurare de mică capacitate concomitent cu sistemele mari
Imbunatațirea planurilor cu sursele de poluare pentru protejarea activă a stațiilor de
epurare.
Etapa 2 (2026- 2040). Operatorii locali moderni oferă servicii la cele mai înalte standarde
ei respectand principiile de conservare a resurselor de apă și a principiului ,, poluatorul platește ”.
Operatorii au responsabilitatea de a continua extinderea serviciilor de epurare/colectare a
apelor uzate din zonele rurare
Extinderea rețelei de canalizare în comunele mai mici după atingerea obiectivelor naționale.
Operarea unor noi stații de epurare de mică capacitate concomitent cu sistemele mari
menționate în etapa 1
Operatorul este pregătit să răspundă noilor cerințe de epurare.
Îmbunătățirea continuă a planurilor cu sursele de poluare elaborate în etapa 1 pentru
protejarea activă a stațiilor de epurare.
Fig.5.1. Succesiunea fazelor pentru colectare-epurare apelor uzate [18]
CONCLUZII
Prezenta lucrare de cercetare științifică cumuleză o gamă complexă de rezulte, atât teoretice
cât și experimentale cu scopul final de a caracteriza complet capacitatea valorilor indicatorilor de
calitate ai apelor uzate inregistrate in perioada ianuarie- decembrie 2016
Principalele contribuții personale privind studiul monitorizarii si controlului apelor uzate
municipale pot fi grupate pe urmatoarele direcții:
sintetizarea principalelor aspecte generale legate de indicatorii și caracteristicile apelor uzate
sinteza stadiului actual al monitorizarii apelor uzate municipal in Municipiul Alexandria
determinarea măsurătorilor;
calculul coeficientului de corelație dintre indicatorii inregistrati în perioada ianuarie-
decembrie 2016
evolutia grafica și statistică a indicatorilor de apă uzată înregistrați în perioada ianuarie-
decembrie 2016
În contextul actual al epurării apelor uzate există o necesitate continuă de adaptare și
perfecționare întrucât pe de-o parte, tehnologiile avansează și pe de altă parte, există noi poluanți
ce ajung în stațiile de epurare. Pentru epurarea eficientă a influentului trebuie luat în considerare
un număr foarte mare de factori de natură diferit, cum sunt cei hidraulici, biologici, biochimici și
chimici. Acești factori intensifică sau inhibă realizarea procesului biologic de epurare al apelor
uzate.
Municipiul Alexandria pana in prezent a facut pași importanți în reabilitarea sistemului
de colectare și tratare apei uzate în scopul conformării cu obligațiile privind calitatea apei
prevăzute de Tratatul de Aderare, precum și cu obiectivele Programului Operațional Sectorial
de Mediu.
Principala problemă existentă în asigurarea alimentării cu apă potabilă și a canalizării și
epurării apelor uzate din municipiul Alexandria este rețeaua de canalizare a apelor uzate este
subdimensionată având tronsoane deteriorate prin care se pierde apă uzată. De aceea pana in anul
2020 in Municipiul Alexandria se doreste a se realiza mai multe investii la nivelul canalizarii:
dotarea laboratorului din stația de pompare; achizitionarea unui colector nou de canalizare cu o
lungime aproximativ de 3 km ; varianta ocolitoare inclusiv subtraversarea râului Vedea și
deversarea în stația de epurare; noi racorduri de canalizare; achizitionarea unor cămine noi de
vizitare.
Lucrarile de investiții pentru Municipiul Alexandria, vor include pe langă reabilitarea
surselor de apă, reabilitarea și extinderea rețelelor de apă potabilă și apă uzată, contorizarea tuturor
consumatorilor și reabilitarea stațiilor de epurare.
In prezent sunt demarate procedurile de atribuire pentru contractele de servicii aferente
managementului de proiect și supervizarea lucrărilor. Este definitivată și documentația de atribuire
pentru extinderea și reabilitarea stației de epurare în aglomerarea Alexandria, urmând ca, în cel
mai scurt timp să se demareze procedura de atribuire. ”Reabilitarea și extinderea rețelelor de apăși
a sistemului de canalizare în județul Teleorman, România.
BIBLIOGRAFIE
1. Mihai I. Dima Epurarea apelor uzate urbane Editura Junimea Iasi- 1998
2. Rojanschi V., Ognean Th- ”Cartea operatorului din stații de epurare a apelor
uzate”,. Editura Tehnică, București, 1997
3. Simion G. Monitorizarea și controlul factorilor de mediu, Editura Bren Bucuresti- 2012
4. PANAITESCU MARIANA- ”Tehnici de epurare ape uzate. Îndrumar de proiectare statie
de epurare”- – Editura Nautica- 2011
5. Robescu, D. -”Procedee, instalații și echipamente pentru epurarea avansată a apelor
uzate”, Editura Bren, București,1999.
6. Iuliana NICULAE, Theodor COSMA – Brosura “S.C. APA SERV S.A. ALEXANDRIA
7. Radu Mihaiescu – „Monitoringul integrat al mediului ” , Cluj-Napoca, 2014
8. Normativul privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale
localităților și direct în stațiile de epurare, NTPA-002/2002 din 28.02.2002
9. Draghici Roxana, Parpalea Elisabeta, Rosu Mirela “ Analiza sistemul de canalizare in
Alexandria si in zonele invecinate” -, Bucuresti, 2013
10. SITUAȚIA ÎN ROMÂNIA A APELOR UZATE URBANE ȘI A NĂMOLULUI
PROVENIT DIN STAȚIILE DE EPURARE” – BUCUREȘTI, DECEMBRIE 2010-
“Apele Române
11. ***Norme Metodologice de aplicare a tarifelor la canalizare- epurare ape uzate provenite
de la utilizatorii economici poluatori/ potentiali poluatori, monitorizați in vederea
respectării principiului „poluatorul plateste” Elaborat de SC Compania de Apă Oradea
SA, Editia Octombrie 2012
(http://www.oradea.ro/fisiere/module_fisiere/16236/h661_12a.PDF)- 28.02.2019
12. ***www.anpm.ro- 18.03.2019
13. http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%
20de%20date/Materiale%202008/Acte/Regulamentul%20privind%20apele%20reziduale/
PHG%20Regulamnetul%20privind%20apele%20uzate.pdf?fbclid=IwAR3Rp9l7MeP4Nb
wLdplgBUiFZENO8pXiAeiSQHAw3iXn-xkaj8aUfwIkNNI- 28.02.2019
14. http://goodpractice-trap.ro/wp-
content/uploads/autorizatii/2012/autorizatii_2012/alexandria-apa%20serv.pdf –
AUTORIZATIA DE GOSPODARIRE A APELOR NR 6 , 27.01. 2012,
15. [http://rethink.fa.ulisboa.pt/images/repository/masterthesisanddiploma/Master_Thesis_T
UM_Olga_Cernii.pdf – 07.05.2019]
16. https://www.epurareapa.com/cauta.html-08.05.2019
17. http://www.rowater.ro/daarges/default.aspx – Apele Române” – Administrația Bazinală
de Apă Argeș – Vedea- 28.02.2019
18. http://www.alexandria.ro- ”Strategia de dezvoltare locala pentru perioada2014-2020” –
16.04.2019
19. http://www.cjteleorman.ro/STRATEGIE%20JUD%20UTILITATI%20finala%20buna.pd
f – STRATEGIA JUDEȚEANĂ PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII
SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE JUDEȚUL TELEORMAN
2009-2013- 23.04.2019- 01.01.2019
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 1.1.Indicatorii de calitate ai apelor uzate municipale 1.2.Tipuri de ape uzate 1.3.Caracteristicile apelor uzate 1.3.1. Caracteristici fizice 1.3.2…. [629358] (ID: 629358)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.