1.1Generalități Filtrarea este procedeul de separare a fazelor unui amestec ete rogen, prin intermediu unui mediu poros, permeabil, denumit strat… [632169]

1.Introducere
1.1Generalități Filtrarea este procedeul de separare a fazelor unui amestec ete rogen, prin intermediu
unui mediu poros, permeabil, denumit strat filtrant, sau septum .[1,2,3,4]
 
Stratul filtrant are rolul de a reține particulele solide, cu d imensiuni mai mari decât
diametru porilor, marteri alului de fltrare.[2]
Indicatorul de calita te a apei potabile, și industriuale, est e direct influențată de funcția
de filtrare [4]
Procesul de filtrare este ultima verigă din treapta mecanică de epurare a apelor uzate.[]  

1.1.1.Procesul de filtrare  
Condiția fundamentală a principiului de filtrare, este forța gr avitaționlă. Curgerea
fluidului cu un anumit debit Q, pr intr-un mediu filtrant, se re alizează datorită deferențelor
mari de presiune Dp, dintre presiu nea superioară p1 si presiune a inferioară p2. Diferența de
presiune este asigurată de accele rația gravitați onală, forța ce ntrifugă, și presiunea
precipitatului [3].  

În esență, mediul filtrant este compus dintr-o membrana, si pre cipitat, care rezultă în
urma filtrării.

1.1.2. Factorii care influențează procesul de filtrare Filtrarea este influențată de următori factori:
 
a) Suspensia, reprezintă un siste m dispers bifazic, format dint r-o particulă solidă care
se descompune intr-un medi u de dispersie lichid[6].  
Suspensia este înrăurită de mărimea particulelor solide și de forma particulei. De
exemplu particulele sferice perm it accelerarea procesului de fi ltrare, în comparație cu
particulele plate, care astupa porii materialului filtrant[7].
În corpul de apă, sunt prezente s uspensii gravitaționale, ( car e se depun pe fundul
bazinului) coloidale (sunt acele particule care plutesc în masa apei) și suspensii fine( care stau
la suprafața apei)[8].  
b)Materialul filtrant
Filtrarea particulelor solidegrosiere și a partculelor fine, se realizează cu ajutorul
materialelor filtrante[9].
Particulele solide, trebuiesc reținute astfel incât să evite co lmatarea materialului
filtrant, într-un timp foarte scurt.

Pentru ca un material filtrant sa fie eficient, este necesar ca rezistența hidraulică,să fie
scăzută, să aibă durabilitate m ecanică ridicată, și tot odată s ă permită viteza mare de
filtrare.[7]  
c) Grosimea stratului de precipitat (h)
Grosimea stratului de precipita t influentează, procesul de filt rare. Datorită intensificări
stratului de permeat  pe suportul filtrant, scade semnif icativ productivitatea filtră ri, și crește
rezistența hidraulică [  
 
  1.2. Caracteristici ale procesului de filtrare  
 
1.2.1.Caracteristicile ese nțiale, care influențează eficiența p rocesului de filtrare sunt:  
1.2.1.1.-Caracteristicile suspensi ilor solide dintr-un mediu de dispersie lichid;  
1.2.1.2- Caracteristicile ale calități efluentului;
1.2.1.3- Caracteristicile materialului de filtrare.  

1.2.1.1.Caracteristicile suspensiilor solide dintr-un mediu d e dispersie lichid
Pe suprafața materialului filtr ant, pot fii reținute particule cu dimensiuni cuprinse între
1-1000 µm [5].  
Particulele mici nu au posibilitat ea să creieze o suprafață de contact între suspensiile
din corpul apei și a materialului granular, ceea ce duce la ine ficiență a procesului de
filtrare[10].
Pentru a se opține un precipitat bun, este indicat ca perticule le solide să aibă dimensiuni
mai mari, astfel rezistența hidr aulică scade oda tă cu creștere a stratului de permeat [5].
Pentru soluționarea acestei pr obleme,pot fi aplicate o multitud ine de agenți chimici, de
coagulare,(aluminat de sodiu, clo rura ferică, pol iclorura de al uminiu, sulfat de aluminiu, etc.)
pentru ingroșarea și reglarea di mensională a particulei[10;11].  
În acest caz mai pot fi folosite ș i materiale polimerice (natur ale, artificiale și sintetice)
care asigură filtrarea avansată a particulelor de nivel micro ș i nanometrice.[10;12].  
 
1.2.1.1.1. Concentrația și densitatea suspensiei  
  Densitatea joacă un rol important în separarea paticulelor din apă. Aceasta depinde în
mod direct de dimensiunea partic ulelor. Pentru ca să se realize ze îndepărtarea particulelor
solide cu succes, trebuie ca densitatea acestora sa fie cât mai mare[10].  
Stratul de precipitat poate să s e dezvolte mai repede, dacă con centrația suspensiei în
permeat este mai mare pe supraf ața suportului filtrant [5].
Odată ce concentrația permeatului se dezvoltă pe suprafața fi ltrului, crește rezistența
hidraulică, și se opține astf el filtratul limpede [5].

Iar în cazul în care concentra ția permeatului este mai redusă, procesul de formare a
stratului de precip itat, este mai lent și astfel rezultă un fi ltrat tulbure [5].  

1.2.1.2- Caracteristici ale calități efluentului .  
Vâscozitatea fluidului filtrat e ste strâns legată de rezistența hidraulică. Dac ă rezistența
hidraulică este mai mică, atunc i și viscozitatea fluidului este la fel de mică [5].  
În acest caz, dacă se îndeplinește această condiție, presiunea este indispensabil mai
mică,și astfel este asigurată tr ecerea ușoară a f luidului prin mediu filtrant [5].
Datorită diferențelor de debit , pierderilor de presiune în mom entul filtrări, și a ratei
producțivități de filtrare, are lo c variați mari ale vitezei, î n timpul procesului de filtrare. De
asemenea, materialul filtrant poate să fie afectat, datorită a cestor diferențe mari de viteză a
fluidului[10].  
 
1.2.1.2.1.Temperatura efluentului
Temperatura este un parametru ese nțial, care favorizează, creșt erea productivități
procesului de filtrare[13].  
Aceasta are rolul de a miscșora viscozitatea fluidului și de a facilita creșterea și
sedimentarea particulelor pe materialul filtrant[13].

1.2.1.2.2.Potențialul de hidrogen – pH-ul Potențialul de hidrogen (pH) este un indicator fizico-chimic a calități apei, care
influențează capacitatea de schimb ionic, între suspensiile pre zente în apa și granulația
materialului filtrant[10;14].
 
Atunci când valoarea pH-ului este mai mică decât 7, crește schi mbul de anioni pe
suprafața pozitivă, și scade sch imbul de catoni. În caz contrar , pentru valori mai mari de 7 a ph-
ului, scade schimbul de anioni pe suprafața negativă și crește schimbul de cationi [10].  

1.2.1.3- Caracteristicile mate rialului de filtrare.

1.2.1.3.1.Spongiozitatea mater ialului filtrant
Spongiozitatea sau porozitatea ma terialului filtrant este carac terizată de raportul dintre
volumul total al mediului filtra nt și volumul total al porilor [5].
 

Mediul poros reprezintă o structură, complexă, cu o geometrie a bsolut arbitrară,care
permite tranziția mai mu ltor faze prin ele [15].

1.2.1.3.2.Permeabilitatea mediului filtrant
Permeabilitatea mediului filtrant reprezinta proprietatea mater ialului filtrant poros, de a
permite trecerea unei cantități de fază lichid, care este supus a unei presiuni, prin volumul său,
sau pe o unitate de suprafață, si se masoară în [Kg/m2∙ h].  
h- reprezintă grosimea stratului filtrant.  
 
1.2.1.3..3.Eficacitatea filtrului
Pentru ca un material filtrant să fie eficient, trebuie sa aib ă capacitatea de a reține, din
amestecul eterogen, particulele solide, aflate în suspensie, cu dimensiuni de ordinul micro si
nanometrice [5].
 
Aceasta condiție poate fi îndepliniă dacă diametru porilor, m aterialului filtrant este
redus[5].  

1.3. Etapele procesului de filtrare
Procesul de filtrare se realizează, parcurgâd următoarele etape : 
a ) S t a d i u i n i ț i a l – c o n s t ă î n r e ținerea particulelor solide, af late în stare tulbure, pe
suprafața filtrantă [5;13].  
b)Filtrarea propriu zisa- are loc reținerea în totalitate a par ticulelor solide, formânduse
un strat de precipitat. Stratul de precipitat, care se concentr ează pe suprafața filtrantă,formează
un mediu filtrant. Iar filtratul obținut în urma rețineri part iculelor solide, este limpede [5].
c) Curățarea precipitatului – constă în impurificarea precipita tului prin indepărtarea
soluției care este imbibata în precipitat [5;13].
d) Restabilirea materialului f iltrant – se rea lizează prin, sp ălarea suprafeței filtrantului,
prin depărtarea precipitatului de pe suprafața materialului fil trant și dezobturarea porilor [5;13].
1.4.Materiale filtrante
Există o gamă largă de materia le filtrante, ut ilizate în pract ica filtrări.
Materialele filtrante – sunt materiale permeabile, poroase, ce se găsesc de regulă
decretate în structură, având o grosime corespunzătoare, sub fo rmă de membrane și granule [3].
 

În general, un corp poros permeabil, este compus din două părț i componente [3]:  
-Suportul solid care susțin e materialul filtrant;  
-Rețeaua porilor intercomunicanți.

Suportul solid are rol de a asigur a capacitatea portantă, și f orma fizică a materialului
filtrant, în timpul funcționări [3].  
Rețeaua porilor intercomunican ți, asigură permeabilitatea, și posibilitatea filtrări,
cuprinzând astfel faza solidă [3].  

1.4.1. Condițiile materialului filtrant
Pentru ca materialul filtrant , să fie utilizat trebuie să resp ecte următoarele condiții:  
-să aibă caracteristici de filtrabilitate ridicate;  
-potențialul de reținere a partic ulelor solide, pe materialul f iltrant să fie c at mai mare;
-rezistența hidraulică să fie cat mai redusă; -rezistența mecanică și corozivă ridicată;
-în timpul procesului de filtrare , materialul filtrant, când in tră în contact cu faza
lichidă, nu trebuie să se marească;
-să permită îndepărtarea cu ușur ință a precipita tului din porii materialului;
-să nu aibă dificultăți în p rocesul de re generare;
-să aibă productivitate mare de filtrare;
-costul prețului s ă fie scăzut.
Materialele de filtrare sunt variate și pot fi clasificate ținâ nd cont de originea,
compoziția chimică, stuctura, repatizarea mărimi particulelor, etc.[15]
 
1.4.2.Din punct de vedere chimic, materialelel pot fi:[16]  

– naturale – nereactive(inerte) și reactive
Materialele nereactive (inerte )- pietrișul, nisipul, etc., ce s unt utilizate, pentru
îndepărtarea particul elor solide din apă.
Materialele naturale reactive – sunt materiale absorbante, cum ar fi de exemplu
pânzele filtrante.

– artificiale – materiale fabr icate și subproduse industriale
Subprodusele industriale pot f i: zgura ,și cenușa.[16]  
Compoziția și forma acestor două subproduse, variază în funcți e de procesul de
filtrare.[16]  

1.4.3.După limitele de filtrare ai materialului filtrant pot fi :

-Filtrarea superficială, se real izează la suprafața materialulu i, deoarece grosimea
stratului de precipitat și a materialului filtrant este mic [13 ].  
-Filtrarea în profunzimea mater ialului – în acest caz, are loc adsorbția și sedimentarea,
(materiale granulare, nisip) [13].

1.4.4.În procesul de filtrare se utilizează, o gamă largă de ma teriale filtrante,
dintre care cele mai uzuale sunt [13] :  

1.4.4.1.Materialele metalice de filtare
Utilizarea materialelor metalice , pentru separarea fazelor eter ogene, sunt mult mai
eficiente, și convenabile di n punct de vedere economic, în com parație cu alte materiale de
filtrare [17].  
În practică materialele metalice de filtrare, pot fii găsite su b următoarele forme:table
perforate, împletituri matalice, site perforate, site lamelare [5;13] 
Principalul rol a acestor materiale metalice este de a asigura postamentul, pentru
materialele filtrante cum ar fii: placi, materiale textile, foi , etc.[5;13].
Separarea particulelor prin int ermediu materialelor metalice se realizează, prin efectul
de strecurare sau cernere [5].  
Materialele metalice sunt conf ecționate din: oțel inoxidabil, b ronz, cupru, nichel, titan
și novel [18].  
Împletiturile metalice au ochiu ri sub forma dreptunghiulară sa u circulără. Diametru
ochiurilor, împletiturilor meta lice, se pot realiza până la 50 de µm [5].  
Iar în cazul tablelor perforate, diametru găurilor pot ajunge p ână la 0,01 mm [5].  

Principalele avantaje ale materialelor metalice [17;19]:  
-capacitatea de a fii reutilizate și curățate cu ușurință;  
-rezistență la temperaturi ridicate;
-rezistență corozivă mare; -cost preț scăzut.

1.4.4.2. Materialele filtrante textile Materialele filtrante textile sunt confecționate atât din fibre naturale cât si din fibre
sintetice [20].
 
1.4.4.2.1.Materiale textile naturale
Din categoria fibrelor na turale fac parte [5;20]:  
-fibrele vegetale: iută, mat erial din in, bumbacul, etc.;

-fibrele animale – păr, lână, m ătase naturală, blană,etc.
Fibrele naturale de regulă sunt ieftine, dar acestea au dezavan tajul ca funcționează la
temperaturi scazute sub 100șC, și au o durabilitate scăzută la abraziune [21].  

1.4.4.2.2.  Materiale textile sintetice  
Iar în cazul fibrelor sintetice , fac parte- fibrele minerale, s ticla ceramică, azbest, etc
[5;20]. 
Aceste materiale, în comparație cu cele naturale pot funcționa la temperaturi de peste
100șC [21].

1.4.4.2.3. Avantaje și dezavantaje al e materialelor textile

Materialele textile prezintă următoarele avantaje [5;22]
-adaptabilitatea la factori de filtrare mare, datorită porozită ții, grosimi țesaturii
materialului, pânzelor de filtrante, natura materialului, care sunt foarte bune;  
– au o elasticitate și porozitate fină;
– preț cost redus.
Dezavantajele sunt [5;22]:  
-colmatarea ușoară a materialului; – rezistența mecanica este mică.

1.4.4.3.Materialele membranare
În funcție de scopul de separare , parametrii de funcționare, co mpoziția soluției de
alimentare și mulți alți factori, se poate alege un material me mbranar [24].
 
În ansamblu materialele membra nare pot fii catalogate sub două forme principale:  
Membrane naturale – sunt specifi ce sistemelor vii, de origine v egetală și animală.
(celuloză, cauciuc, lână, etc.) [22;23;24].
Membrane sintetice- sunt cele ma i utilizate în procesele de fil trare și pot fi [23;25;26]:
Organice -(PTFE)- politetrafluoretilenă
– (PS)- polisufură -(CA)- acetat de celuloză
-(PAN)- poliacrilonitil
Anorganice – carbine activ, polimer i hibrizi, ceramică, metalic e, etc. [3;25].
 
Aproximativ toate materialele m embranare sunt realizate din pol imeri naturali sau
artificiali

1.4.4.3.1.Avantajele și dezavantajele materialelor membranare  

Avantaje [3;28]:
-asigură separarea moleculeor, i ndiferent de formă și dimensiun e; 
-performanța de filtrare este ridicată;
-sunt mai compacte din punct de vedere al construcției, in comp arație cu
sistemele de tratare a apei uzate;
-consum scăzut de energie;
Dezavantaje[3;28]:  
– necesită mentenanță regulată;  
-structura permeabilă se modifi că în timpul procesului de filt rare;
-Blocarea membranei, etc.
1.4.4.4. Filtrarea cu straturi fibroase
Straturile fibroase în general sunt apli cate, atunci când parti culele solide filtrante,
colmatează mediul poros [5].
 
Acestea se obțin prin două proced ee, -prin comprimare sau prin sedimentarea liberă,
pe un suport metalic [5].  
Fibrele pot fii: -natural e si artificiale.
Fibrele naturale la rândul lor po t fi – organice și anorganice [29]. 
-Fibrele naturale organice – bumba c, mătase, iută,lână,sisal et c.[29]. 
-Fibrele naturale anorganice – azbestul, bazaltu l, wallaster, e tc.[29].

Fibrele artificiale sa u sintetice sunt [29]:  
-Fibrele polimerice( polietilenă, polipropilena)  
-Fibre metalice (oțel,cupru,argint,aur,molibden)
Mai pot fi, fibre de sticlă, sau fibre ceramice [29].

Avantajele straturilor fibroase
-reține atât la suprafață cât și în grosimea stratului, partic ulele solide aflate în suspensie
-reținerea particulelor cu diametru de până la 1µm

1.4.4.5.Filtrarea cu straturi pulverulente
Particulele solide sunt reți nute pe straturile filtrante, cu a jutorul fenomenului de
adsorbție [5].  
Straturile acestea, se formează, datorită procesului de sedime ntare, pe o suprafață,
filtrantă a particulelor de carbune sau kiesselgur [22].
Procesul de regenerare a materialului filtrant se realizează, p rin spălare [5;22].
1.4.4.6. Filtrarea cu plăci poroase

Materialele din plăci poroase, se realizează ca și în cazul str aturilor poroase, prin
procesul de sinterizare [31].
 
Acest proces constă în aglomerar ea granulelor, provenite de la diferite
materiale,(porțelan, sticlă, plas tic,azbest,argilă, Kiesselgur, etc.) prin presare sau comprimare,
opținânduse o placă, cu o porozitat e uniformă și o durabilitate mare din punct de vedere chimic
și mecanic [5;22].
Structura plăcilor poroase, este caracterizată de urmatori para metri : coeficientul de
sinuozitate, și forma porilor, alcătuirea porozități în materia l, porozitatea, starea porilor care
poate fi inchisă sau deschisă, dimensiunile medii și maxime ale porilor [31].  
Plăcile poroase au rolul de a re ține particulele solide fine, ș i microorganisme cu
dimensiuni care pot ajunge până la 1µm [5;22].Tot odată acestea pot fi utilizate și în procesele
de ultrafiltrare, nanofiltrar e și osmoză inversă [5].  

1.4.4.6.1.Avantajele plăcilor poroase sinterizate
Acestea constă în [31;32]:  
-rigiditate și rezistență mecanică mare;  
-în timpul ciclului de funcționa re potențialul de reținere a im purităților este suficient
de mare;
-pot fi refolosite, d atorită faptului că pot decolmata cu usuri nță;
-la temperaturi ridicate, rezistența la coroziune este foarte b ună;
-prezintă o conductivitate ele ctrică și termică bună, etc.

1.4.4.7. Filtrarea prin intermediu materialelor granulare
Materialele granulare au rolul d e a rețineparticulele solide, p ermițând trecerea
filtratului (apa uzată), [22].  
Materialul filtrant este compus în acest caz, dintr-un suport m etalic care are rolul de a
reține materialul granular.[5].

Materialul granular este dis pus sub forma unui strat dens de pa rticule de nisip, argilă,
marmură, pietriș, cărbune,atraci t și alte minerale [3;33;34].  
În practică, filtrele cu nisip sunt cele mai utilizate, și pot fi găsite sub formă de filtre
lente cu nisip și filtre rapide cu nisip.Filtrele rapide în com parație cu filtrele lente, au
capacitatea de a elimina microorganisme, contaminanți chimici d in apă precum și reducerea
turbidități.[35].  
Pentru ca materialele granulare să fie considerate eficiente, t rebuie să ăndeplinească
următoarele condiții [3;36]:  
– să sibă o rezistență mare la abraziune  
– să nu interacționeze cu fluidul filtrant
– să nu prezinte impurități
– să capete o omogenizare a dimensi unilor granulelor sau particul elor etc.

1.4.4.7.1.Avantajele materialelor granulare
Avantajele materialelor granulare sunt [37;38]:
-cele mai eficiente materiale î n procesul de reținere a particu lelor solide;
-prezintă durabilitate mare datorită elementelor de filtrare (n isip, pietriș);
-greutatea stratului gr anular este suficient de mare, pentru a face față curenților care se
produc în timpul ărces ului de filtrare;
-asigură o mentenanță ușoară;
-pot fii disponibile int r-o gama foarte largă;
-preț cost scăzut.
:

Bibliografie  Licenta  
1.Definitie  Filtrare http://www.amac.md/Bibliote ca/data/17/08/Romania/80 ‐Procedee ‐Si‐
Echipamente ‐de‐Epurare‐a‐Apei.pdf  
2. Continuare  faze eterogene  (Strat de filtrare a doua 
propozitie) https://www.scribd.com/doc/39386735/SEPARAREA ‐PRIN‐FILTRARE   
3. Mediu poros ( principiul  de filtrare) 
https://sim.utcluj.ro/stm/download/Procedee_separare/Cap_5.pdf   
4. Strat filtrant (Indicator  de calitate,procesul  de 
filtrare https://www.scribd.com/doc/55174122/Filtrarea ‐apei  
5. (membrana  si precipitat   este compus un  mediu de filtrare) (caracteristici  suspensie)  
https://www.scribd.com/doc/200078318/Filtrarea   
6. Definitia suspensiilor  https://www.academia.edu/ 30830797/Documents.tips_curs ‐suspensii  
7. Particule sferice si plane ( materialele  de filtrare)( Grosimea  stratului de filtrant) 
http://old.unibuc.ro/prof/urda_a/docs /2015/apr/29_17_12_15curs_4_tehnologie_2014 ‐2015.pdf  
8. categori de suspensi http://www.creeaza.com/legisl atie/administratie/ecologie ‐
mediu/ELIMINAREA ‐SUSPENSIILOR ‐APA299.php   
9. Materiale  filtrante (un fragmentel)   https://jarex.ro/produs/materiale ‐filtrante/  
10. (Spaniola)  https://www.fibrasynormasdecolombia.com/terminos ‐definiciones/filtracion ‐
mecanismos ‐factores/  
11. Agenti de coagulare  http://stiintasiinginerie.ro/wp ‐content/uploads/2014/01/29 ‐PROCESUL ‐DE‐
COAGULARE ‐FLOCULARE.pdf   
12. Materiale  Polimerice  http://ro.instalbiz.com/resources/86 ‐resource‐clasificare ‐polimeri_31.html   
13.. Temperatura  http://cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian/files/2012/11/ou1 ‐c6‐filtrarea.pdf     
14.Ph http://89.34.160.17/ibest/module/ calitatea_apei/pages/ph.php   
15 Material de filtrare  introducere  
https://www.academia.edu/29327211/Ph osphorus_Sorption_Capacity_of _Filter_Materials_Used_fo
r_On‐site_Wastewater_Treatment_Determined_in_Batch_Experiments_A_Comparative_Study   
16. continuare  materiale  
https://pdfs.semanticscholar.org/4664/ 9d9f13e0e58b750aacea0e313fcff26abcb0.pdf   
17. Materiale  metalice introducere  ( avantaje materiale  metalice)  
https://www.teesing.com/files/downloads/filters ‐whitepapers/mott ‐sintered‐metal‐filter‐systems‐
for‐the‐chemical‐process‐industry.pdf   
18. Materiale  confectionate  https://www.slideshare.net/basharalakad/metallic ‐filter‐60991079   
19. Avantaje si dezavantaje   http://www.pmfilter.net /assets/pdf/metallic ‐filter‐cartridges.pdf   
20 Materialele  textile introducere  https://cdn.intechop en.com/pdfs/55837.pdf   
21. Fibrele naturale avansi dezav https://www.neundorfer.com/wp ‐
content/uploads/2016/05/Baghouse ‐KnowledgeBase ‐04‐Fabric‐Filter‐Material.pdf    
22.Avantaje  si dezavantaje  ale mat.textile  https://www.scribd.com/document/100699972/Filtre

23. Specifice sistemelor  vii 
http://dspace.incdecoind.ro /bitstream/123456789/461/1/Rezumat_ teza_Adriana%20CUCIUREANU.
pdf  
24. Membrane  naturale ( Factori de alegere a materialului) http://synderfiltration.com/learning ‐
center/articles/introduction ‐to‐membranes/membrane ‐materials ‐organic‐inorganic/   
25 Organice si anorganice  http://www.cttecotech .ro/pdf/fisalapte.pdf   
26. Exemple de materiale  membranare  https://www.asahi ‐
kasei.co.jp/membrane/microza/en/kiso/kiso_5.html    
27. sunt realizate  poilmeri naturali si artificiali 
http://www.separationprocesse s.com/Membrane/MT_Chp03.htm   
28. Avantaje si dezavantaje  membrane   https://blog ‐en.condorchem.com/membrane ‐processes ‐for‐
wastewater ‐treatment/#.XJntq1UzaM8  
29. Filtrele organice si anorganice  si sintetice https://www.cambridge.org/core/books/fibrous ‐
materials/fibers ‐and‐fibrous‐products/761B750060A6790AA78456AE7C42D015   
30. Ultumul avantaj straturi fibroase   
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fchem.2018.00417/full   
31. Materiale  poroase sinterizate  inceput  http://stiintasiinginerie.ro/wp ‐
content/uploads/2015/07/28 ‐61.pdf  
32. Avantaje placi poroase  http://sudafilt.com/index.php/informacion ‐tecnica/gamas ‐de‐placas‐
filtrantes  
33. Exemple de materiale  granulare  https://akvopedia.org/wiki/Granular_filtration     
34. Atracit material granular http://www.tohkemy.co.jp/english/ pdf/DL/Catalog_RozaiTotal_e.pdf     
35. Filte lente si rapide cu nisip 
https://www.mcilvainecompany.co m/brochures/liqfil%20brochure/ liqfil%20charts/gran%20media%
20filters.htm     
36. Conditii ale mat. Granulate   https://ocw.tudelft.nl/wp ‐content/uploads/Granular ‐filtration‐1.pdf    
37.Avantajele  materialelor  granulate   
https://www.essie.ufl.edu/~slinn/stru ctures/Bedding%20Layer%20Design.pdf   
38. Un avantaj http://www.geocities.ws/edroc hac/sanitaria/filtracion4.pdf

Similar Posts

  • AbstractThis paper introduces a novel exoskeleton device [618271]

    333 Abstract—This paper introduces a novel exoskeleton device (HAND EXOS) for the rehabilitation of the hand for post-stroke patients. The nature of the impaired hand can be summarized in a limited extension, abduction and adduction leaving the fingers in a flexed position, so the exoskeleton goal is to train a safe extension motion from the…

  • Ecologice, Halal și Kosher [607855]

    UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Specializarea : Controlul și Expertiza Alimentelor Ecologice, Halal și Kosher LUCRARE DE DISERTA ȚIE Îndrumător științific: Șef Lucr. Dr. MAGDALENA GONCIAROV Absolvent: [anonimizat] 2017 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Specializarea : Controlul și Expertiza…

  • Biomasa ca sursă de energie reg enarabilă, [611646]

    1 Biomasa ca sursă de energie reg enarabilă, analiza technologilor de obtinere a energiei din aceasta Autor : Ing.Balázsi Arnold 2013 2 Cuprins Cuprins…………………………. ………………………. ……………………………… ………………………….. ..2 Capitolul I …………………………. ………………………….. ………………………….. ………………………… .3 Biomasa…………………………. ………………………….. ………………………….. ………………………… .3 Date generale …………………………. ………………………….. ………………………….. ……………… .3 Compoziția chimică a biomasei…………………………. ………………………….. ………………….. .3 Cum…

  • SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [609890]

    UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS ” GALAȚI FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ Aspecte fiziopatologice ale diabetului zaharat la copil COORDONATOR Conf.univ.dr. DINU Ciprian Adrian ABSOLVENT: [anonimizat] , 2017 Huiu Gherghief Liliana Valentina Aspecte fiziopatologice ale diabetului zaharat la copi l CUPRINS I. Sta diul actual al cunoașterii INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………… …. 3 CAPITOLUL I…

  • University of Medicine and Pharmacy [627889]

    University of Medicine and Pharmacy “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca Faculty of General Medicine LICENSE THESIS On the “topic” of TIPS Pre- and Postinterventional Changes in Laboratory Parameters and Complications Coordinator: MD PhD Bogdan Procopet, Iiliu Hatieganu University of Medicine and Pharmacy, Regional Institute of Gastroenterology and Hepatology Graduate: Sebastian Nolle 2019 Table of Contents 1. General…

  • 81,9(56,77(7(1,Ă(216758ğ,,885(ù7, [629494]

     81,9(56,7$7($7(+1,&Ă'(&216758&ğ,,%8&85(ù7, )$&8/7$7($'(87,/$-7(+12/2*,&     352,(&7'(',3/20Ă  $GRSWDUHDVXSUDЬDVLXOXLSHQWUXPDFDUDGH N1PSHDXWRYHKLFXOGHW        ÌQWRFPLWGH  6WHIDQ&ULVWLDQ9DOHULFă 6SHFLDOL]DUHD,QJLQHUPHFDQLFÌQGUXPăWRUSURLHFW6/GULQJ6$9$1,80 ,+$,/        %8&85(ù7,  87&% )DFXOWDWHDGH8WLODM7HKQRORJLFAdoptarea supra Юasiului pentru macara de 130 kNm pe autovehicul de 18t 3DJLQD  &835,16       3DJ…