111333… TTTRRRAAANNNSSSPPPOOORRRTTTUUURRRIIILLLEEE ȘȘȘIII MMMEEEDDDIIIUUULLL 13.1. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI Activitatea de… [607183]

351
111333… TTTRRRAAANNNSSSPPPOOORRRTTTUUURRRIIILLLEEE ȘȘȘIII MMMEEEDDDIIIUUULLL

13.1. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI

Activitatea de transport joacă un rol esențial în dezvoltarea economică și socială a
unei societăți. Transportul asigură accesul la locurile de muncă sau agrement, locuințe,
bunu ri și servicii etc.
În domeniul transporturilor, România deține o poziție -cheie la frontiera estică a
Uniunii Europene lărgite, ca zonă de tranzit , atât pe direcția est -vest (racordul cu Asia prin
Marea Neagră) , cât și nord -sud (de la Marea Baltică , la Marea Mediterană). Trei dintre axele
prioritare TEN -T traversează teritoriul României.
Sistemele de transport existente în România sunt transportul de marfă și transportul
de călători . În cadrul acestor sisteme funcțion ează sisteme le de transport rutier, fer oviar (pe
căi navigabile interioare, maritim), aerian, nemotorizat și special e (prin conducte și transport
electric aerian).
În ceea ce privește transportul pe căi navigabile, se menționează că p orturile
principale ale României sunt Constanța – cel mai mar e port românesc și de asemenea cel
mai mare port la Marea Neagră, Mangalia, Midia -Năvodari și Sulina.
Porturile de la Dunăre sunt Moldova Nouă, Orșova, Drobeta Turnu – Severin, Calafat,
Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernav odă, Măcin, Brăila,
Galați, Tulcea. Porturile de pe Canalul Dunăre -Marea Neagră sunt Cernavodă, Medgidia,
Basarabi, Agigea -Constanța Sud.
Principale aeroporturi ale României sunt aeropo rtul Internațional Henri Coandă (cel
mai important aeroport, situat la 18 km de centrul capitalei ) și aeroportul Aurel Vlaicu din
București .
Alte 15 orașe au aeroporturi: Constanța – Mihail Kogălniceanu, Timișoara, Arad,
Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeș, Cluj – Napoca, Craiova, Iași, Oradea, Satu
Mare, Târgu Mur eș, Tulcea.
Impactul acestor tipuri de transport asupra mediu lui se manifestă la nivelul tuturor
factorilor de mediu prin:
aglomerări de trafic și accidente – în cazul transporturilor rutiere;
poluarea aerului, ca efect al emisiilor generate ;
poluarea foni că și vibrațiile – în marile intersecții, de -a lungul șoselelor, în apropierea
nodurilor feroviare și a aeroporturilor;
poluarea solului și a apei, prin deversarea produselor petroliere;
ocuparea unor suprafețe de teren din intravilan pentru parcări;
schimbarea peisajul eco -urban;
generarea de deșeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, altele).
Dintre e fectele pe care transportul le are asupra sănătății umane sunt importante
cele legate de nocivitatea gazelor de eșapament care conțin NO x, CO, S O2, CO 2, compuși
organici volatili, particule încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel,
seleniu, zinc) , poluanți care, împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil , pot provoca
probleme respiratorii acute și cronice, precum și agravarea alto r afecțiuni. Traficul greu este
generator al unor niveluri ridicate de zgomot și vibrații , care determină condiții de apariție a
stresului, cu implicații uneori majore asupra stării de sănătate.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurăt or, există o gamă largă
de factori care influențează creșterea emisiilor de CO 2 rezultat e din transportul rutier , cum ar
fi cererea și oferta de autoturisme, necesit ățile de mobilitate individuală, disponibilitatea /lipsa
disponibilității serviciilor pu blice alternative de transport î n comun, precum și costurile
asociate deț inerii unui autoturism proprietate personală .
Deși eficiența energetică a vehic ulelor a fost și este în contin uă creș tere, acest lucru
este compensat de creșterea lungimii medii a unei că lătorii, creșterea numerică a parcurilor
auto, precum și de alte variabile, cum ar fi stilul de condu s, ambuteiajele din trafic etc. ,fapt

352
care se tra duce printr -o creștere a intensității emisiilor de gaze cu efect de seră , după cum
se poate observa în f igura 13.1.1 .

Figura 13.1.1 . Evoluția emisiilor de CO 2 în funcție de cea a parcului auto, respectiv
de numărul de pasageri – kilometrii
05.000.00010.000.00015.000.00020.000.00025.000.000
2005 2006 2007 2008
Autovehicule Emisii CO2 Pasageri-Kilometrii

Sursa: Institutul Național de Statistică / Inventarul național de emisii de poluanți atmosf erici

Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene , în ceea ce privește transportul ,
este „de a se asigura că sistemele actuale de transport îndeplinesc nevoile economic e,
sociale și de mediu, minimizâ nd în acelaș i timp efec tele nedorite asupra eco nomiei,
societății și mediului".
În ceea ce priveș te emisiile de CO 2 provenite de la vehicule utilitare ușoare, valoarea
medie a acestora, aferenta parcului de automobile noi, trebuie să atingă ținta de 140 g/km
pentru anii 2008 – 2009 , și 120 g/ km în anul 2012.
Pentru diminuarea impactului asupra mediului produs de transportul rutier se pot lua
în considerare următoarele situaț ii:
„nicio schimbare de politică" – strategia comunitară de reducere a emisiilor de CO 2
provenite de la autoturisme și de îmbună tățire a eficienței consumului de combustibil
rămâne neschimbată, în sensul că obiectivul comunității europene de 120 g CO 2/km
trebuie să fie atins prin punerea în aplicare combinată a celor trei piloni deja existenți ai
strategiei , și anume acorduri volun tare din partea asociațiilor producătorilor de
autoturisme pentru a ajunge la 140 g CO 2/km până în 2008/ 2009, informarea
consumatorilor prin etichetare a vehiculelor și măsuri fiscale pentru a promova eficiența
consumului de combustibili ;
„doar măsuri care vizează tehnologia vehiculelor" – obiectivul comunității europe ne în
privinț a mediei de emisii aferente pa rcului de automobile noi este de 120 g CO 2 / km
până în 2012 și se atinge doar prin îmbunătățiri aduse tehnologiei de fabricație a
autoturismelor;
abordarea „integrată" – obiectivul comunității europene în privința limită rii emisiilor de
CO 2 la 120 g/ km, pentru flota de automobile noi este realizat printr -o abordare
integrată ce implică producătorii de autoturisme , dar și alte părți interesate cum ar f i
producătorii de anvelope, autoritățile competente din statele membre etc.
În Româ nia, politica în domeniul transporturilor urmărește alinierea continuă a
sistemului național de transport la principiile Politicii Comunitare de Transport definite în
Cartea Albă a transporturilor (cu actualizările aferente) și cerințele de dezvoltare durabilă a
României.
În calitate de membru efectiv al UE de la 1 ianuarie 2007, România a urmărit
implementarea prevederilor aplicabile ale Deciziei Parlamentului European și ale Consiliului
nr. 1 .692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea

353
rețelei transeuropene de transport , amendată prin Decizia nr. 1.346/2001, precum și a
viitoarei rețele TEN -T pe teritoriul său definită prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea,
dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european, cu
modificările ulterioare.
În acest context, prioritățile pe termen mediu , stabilite prin Programul de Guvernare
2009 – 2012 , precum și alte documente de politici publice și angajamente instituționale
(strategii sectoriale, planuri naționale de dezvoltare, programe de dezvoltare) sunt, în
principal:
modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor de transport;
dezvoltarea și modernizarea mijloac elor și instalațiilor de transport în vederea
îmbunătățirii calității serviciilor, siguranței circulației, securității, calității mediului și
asigurarea interoperabilității sistemului de transport;
întărirea coeziunii sociale și teritoriale la nivel națion al și regional prin asigurarea
legăturilor între orașe și creșterea gradului de accesibilitate a populației la transportul
public, inclusiv în zonele cu d ensitate mică a populației și/ sau nuclee dispersate;
creșterea competitivității în sectorul transportu rilor, liberalizarea pieței interne de
transport;
îmbunătățirea comportamentului transportului în relația cu mediul înconjurător,
diminuarea impacturilor globale ale transporturilor (schimbările climatice) și reducerea
degradării calității ambientale în me diul natural și urban.
Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național (programul “Rabla”) a fost
instituit în baza O.U.G. nr. 217 din 4 decembrie 2008 , a Ordinului nr. 89 din 10 februarie
2009 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind modalitățile de aplicare a Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 217/2008 și Ordinului nr. 148 din 03 iulie 2009 și a avut
următoarele obiective:
diminuarea efectelor negative a poluării aerului asupra sănătății populației și a
mediului, în aglomerările urbane, ca urmare a emisiilor de gaze de eșapament de la
autoturisme, cu nivel d e poluare foarte ridicat;
încadrarea emisiilor în valorile limită admise la nivel european pentru aerul ambiental;
prevenirea formării deșeurilor , ca urmare a abandonării autoturismelor uzate și
atingerea țintelor prevăzute de aquis -ul comunitar de mediu p rivind recuperarea și
reciclarea deșeurilor provenite din vehicule uzate.
Rezultatele ob ținute în cadrul programului, aferente anului 2009, sunt prezentate în
cadrul capitolului 14 CADRUL STRATEGIC ȘI INSTRUMENTELE POLITICII DE MEDIU
DIN ROMÂNIA , subcapit olul 14.6.
Zgomotul provenit din trafic afectează indivizii în diferite moduri: cauzează , atât
disconfort , cât și probleme de sănătate. Efectele asupra stării fizice includ: un ritm cardiac
mai ridicat (deci un risc mai mare de boli cardiovasculare), dereg lări psihice și un nivel mare
de stres, dereglări de somn, probleme cognitive, de înțelegere și concentrare la copii, iar la
nivele foarte înalte de zgomot, probleme auditive.
Gazele emise din trafic contribuie , atât la creșterea acidității atmosferei , cât și la
formarea ozonului troposferic, cu efecte directe și/sau indirecte asupra tuturor
componentelor de mediu (vegetație, fauna, sol, apă). Prezen ța metalelor grele în gazele de
eșapament afectează calitatea solului și a apelor, starea de sănătate a flore i și faunei. De
asemenea, se produce poluarea solului cu diferite deșeuri (în special în locurile de parcare) ,
cu produse petroliere provenite de la unele defecțiuni ale autovehiculelor, precum și cu
diferite substanțe provenite din accidente rutiere.

354
13.2. ACȚIUNI DESFĂȘURATE ÎN SCOPUL REDUCERII EMISIILOR
DIN TRANSPORTURI

13.2. 1. Transport ul rutier

În scopul reducerii emisiilor din transporturi, s -au org anizat la nivelul întregii țări
numeroase activități. În continuare sunt prezentate unele dintre măsuri adoptate în scopul
reducerii emisiilor din transport.
Reprezentanți ai Registrului Auto Român au efectuat controale în trafic , pentru
verificarea emisiilor poluante și a stării tehnice a autovehiculelor .
Pentru reducerea emisiilor datorate transpor tului, se utilizează autovehicule
echipate cu sistem EURO III și EURO IV, motorină EURO III și EURO IV conform normelor
europene, convectori catalitici.
În municipiul Iași se derulează programul de m odernizare a parcului auto al regiei
autonome de transpo rt public, prin achiziționarea de 100 autobuze urbane și programul de
transformare a unor autobuze, pentru trecerea acestora pe combustibil GPL.
Un alt proiect în desfășurare este proiectul Archimedes, prin care se urmărește
implementarea unui traseu pil ot, cu mijloace de transport ecologice (prin dotarea a 30
autobuze cu instalații GPL) și construirea pistelor pentru bicicliști pe traseul Rond Agronomie
– Bd. Carol – Bd. Independenței – Tg. Cucu – Campus Universitar T. Vladimirescu.
În municipiul Suceav a, în domeniul transportului public local, se derulează proiectele
CIVITAS II SMILE “Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabilă a orașelor Europei” și
MIDAS “Măsuri privind influențarea cererii de transport pentru dezvoltare durabilă“.
Proiectul C IVITAS II SMILE a fost finalizat în luna mai 2009 și a avut ca scop
îmbunătățirea calității vieții și a mediului urban, modernizarea transportului public, extinderea
conceptului de zonă cu emisii joase, realizarea de spații pietonale, îmbunătățirea
infrast ructurii pietonale existente, modernizarea parcurilor, a zonei centrale, promovarea
combustibililor alternativi, atragerea cetățenilor într -un proces participativ și co -decizional,
prin consultare și informare. Rezultatele acestui proiect sunt: creșterea n umărului de călători
și eficientizarea transportului public, translatarea unei părți din cererea de mobilitate, din ce
în ce mai crescută în ultimii ani, către serviciul de transport public, creșterea calității
serviciilor societății de transport public, r educerea nivelului emisiilor de poluanți și
zgomotului, îmbunătățirea monitorizării și managementului traficului, extinderea zonelor cu
emisii joase și realizarea unei zone pietonale, elaborarea unor planuri de mobilitate
personalizate și promovarea integr ării modalităților alternative de transport, modernizarea
infrastructurii rutiere și pietonale, creșterea gradului de informare și acceptare a măsurilor
dedicate protecției mediului înconjurator și a ridicării calității vieții, creșterea consumului de
comb ustibili alternativi, reducerea nivelului poluării în zona centrală demonstrativă,
îmbuntățirea procesului participativ al cet ățenilor la luarea deciziilor, prin sondare, informare,
consultare. Proiectul MIDAS a fost finalizat în luna februarie 2009 și a a vut ca scop
organizarea unor întâlniri consultative pentru colectarea de date și pentru informare, ce au
avut în vedere con știentizarea impactului activităților umane asupra mediului înconjurator și
încurajarea schimbării mentalității referitoare la mijloa cele de mobilitate existente, în scopul
determinării integrării diverselor sisteme, mai economice din punct de vedere energetic și
ecologice, pentru reducerea poluării datorate traficului, a consumului de energie și a
congestiei în trafic.
În județul Cons tanța, a fost demarată implementarea unui program integrat de
gestiune a traficului rutier din municipiu, urmărindu -se fluidizarea circulației auto și creșterea
gradului de siguranță a participării la trafic. În acest sens, pe mai multe străzi și bulevarde , în
special din zona centrală a orașului, a fost instituită regula “sensului unic”, noi intersecții au
fost semaforizate, indicatoarele rutiere și semafoarele vechi au fost înlocuite cu altele noi.
În anul 2009, în județul Cluj, a crescut capacitatea rut ieră și de infrastructură prin
darea în circulație a porțiunii de 42 km dintre Gilău și Turda, de pe tronsonul 2B al
Autostrăzii Transilvania, care are și rol de centură ocolitoare pentru municipiul Cluj Napoca.

355
De asemenea, a fost inaugurată centura de oc olire a municipiului Gherla, care are o lungime
de 5 km. Din varianta de ocolire a municipiului Cluj – Napoca, B -dul Muncii – Apahida, în
lungime totală de 4,8 km, au fost realizați 2,6 km, iar cei 23,6 km ai centurii de ocolire
Vâlcele – Apahida, au fost realizați în proporție de 90%, până la sfârșitul anului 2009.
Consiliul județean Cluj a reabilitat și modernizat, în anul 2009, următoarele drumuri județene,
care facilitează accesul în zonele cu potențial turistic ridicat: drumul Răchițele – Prislop – Ic
Ponor, drumul Valea Ierii – Caps, drumul Agârbiciu – Râsca, care a redus cu 20 km distanța
până la zona turistică Belis – Fântânele; drumul Turda – Ploscos, pentru facilitarea accesului
turistilor la Salina Turda.
În municipiul Cluj – Napoca, au fost achi ziționate, în anul 2009, 47 de autobuze și 27
de troleibuze noi, precum și 10 tramvaie modernizate, mai silențioase, ceea ce contribuie la
reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă și a zgomotului.
Primăria municipiului Cluj – Napoca a început construi rea a 5 parkinguri supraterane:
în cartierul Mănăștur, pe str. Primăverii – 470 locuri, în cartierul Mărăști, pe str. Fabricii și
Aurel Vlaicu – 120 locuri, în cartierul Zorilor, pe str. Pasteur – Dima și în cartierul
Gheorghieni, pe str. Băișoara și a ext ins lungimea căilor de rulare a bicicletelor.
În municipiul București există o rețea de transport în comun formată din operatori de
transport public: S.C. Metrorex S.A. – responsabil cu operarea rețelei de metrou, coordonată
de Ministerul Transportului, Constructiilor și Turismului și Regia Autonomă de Transport
București – R.A.T.B., responsabilă cu administrarea sistemului de transport la suprafață.
R.A.T.B. se află în subordinea Primariei Generale a municipiului București.
Regia Autonomă de Transportur i București participă la Proiectul COMMERCE
(Creating Optimal Mobility Measures to Enable Reduced Commuter Emissions) care este
finanțat de Comisia Europeană în cadrul programului „Intelligent Energy – Europe” și are ca
parteneri orașele Londra, Paris, Bud apesta, Kaunas, Plovdiv și București.
Obiectivul COMMERCE este acela de a colabora cu companii din UE pentru a
reduce efectele dăunătoare asupra mediului datorate utilizării neraționale a automobilului în
scopul deplasării la/de la locul de muncă.

13.2. 2 Căi ferate

Dezvoltarea căii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai
eficiente măsuri în vederea reducerii poluării.
Pentru urmărirea impactului asupra factorilor de mediu, regionalele de transport
feroviare desfășoară programe prop rii de monitorizare, analizele fiind efectuate în
laboratoare de mediu specializate.
Astfel, s -au monitorizat: apa potabilă, apa uzată, apa subterană, solul, aerul, nivelul
de zgomot, efectuându -se, în anul 2009, 408 analize, dintre care 175 pentru apa uz ată, 20
pentru apa potabilă, 91 pentru apa subterană, 60 pentru sol, 45 pentru aer și 17 pentru
nivelul de zgomot.
Conform angajamentelor la nivel național, de reducere a emisiilor de gaze cu efect
de seră și a creșterii energiei produse din surse regenera bile, cu 30% până în anul 2020,
CFR S.A. s -a angajat la realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de CO 2. În scopul
reducerii emisiilor de CO 2 a fost elaborat un program de măsuri ce vizează reducerea
consumului de energie electrică și de combustibili. Măsurile realizate în anul 2009, pentru
reducerea emisiilor de CO 2, au fost:
înlocuirea a 7 instalații CED din stațiile mari cu instalații CE, cu o reducere a
consumului de energie de aproximativ 1 GWh pe an; (Deva, Simeria, Alba Iulia,
Sighișoara, Ploiești Vest, Ploiești Triaj, Craiova);
înlocuirea circuitelor de cale în două secvențe cu circuite de cale C4 – 64 sau similare
în circa 7 stații C.F. ;
introducerea de economizoare LEC (Lighting Energy Controller) pentru instalațiile de
iluminat exterioare – piloni, în 5 stații mari și triaje, cu o reducere a consumului de
energie de aproximativ 0,3 GWh pe an;

356

înlocuirea iluminatului incandescent la 64 5 instalații CE și CED, cu iluminat cu lămp i cu
consum redus de energie – 100 lămpi pe an, cu o reducere a consumului de energie
de aproximativ 0,01 GWh pe an;
înlocuirea iluminatului incandescent cu iluminat fluorescent , cu un consum energetic
mai mic , în toate spațiile cu desti nație birouri deținute de CNCF CFR S.A., în clădirea
Palat C.F.R.
Impactul transportului feroviar asupra calității aerului este cuantificat, îndeosebi, prin
emisiil e de poluanți generați în aer. Pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot și alți
poluanți în domeniul transportului oxizi de sulf, particule, compuși organici volatili s -au avut
în vedere acțiuni privind:
modernizarea locomotivelor diesel hidraulice și diesel electrice;
achiziționare de mater ial rulant nou cu consum e nergetic scăzut și emisii reduse;
trecerea centralelor termice pe funcționare cu gaz natural, înlocuind combustibilul lichid
ușor;
modernizarea centralelor termice prin instalarea unor echipamente de eva cuare pentru
reducerea emisilor ;
dotări cu dispozitiv exhaustor cu filtre de reținere a noxelor și sisteme de hote
absorbante la ateliere și sala de acumulatori;
Impactul transportului feroviar asupra calității apei este monitorizat prin analize de
apă uzată și prin analize ale apei subterane prelevate prin foraje de observație.
În decursul anului 2009 s -au efectuat 175 analize de apă uzată și 91 analize pentru
apa subterană.
Acțiunile de prevenire a poluării apelor uzate a u inclus lucrări privind :
reabilitarea instalațiilor și sistemelor de colectare, drena je și decantare/separare a
reziduurilor petroliere;
curățarea și modernizarea decantoarelor și separatoarelor;
montări instalații de colectare și preepurare a apelor meteorice;
lucrări de asigurare a sistemelor de drenaj al apelor pluviale și de asigurare a
mijloacelor de prevenire a scurgerilor;
achiziționări și montări sisteme de colectare reziduri petroliere .
Evaluarea și cuantificarea impactul ui activităților de exploatare și de mentenanță a
materialului rulant, desfășurate pe amplasamentele unităților, implicând gospodăriile de
combustibil și depozitele de lubrefianți constituie o activitate constantă a companiei.
În 2009 s -au efectuat 60 analize de sol, realizate în laboratoare specializate,
monitorizându -se în special indicatorul substanțe petroliere.
În vederea prevenirii și reducerii contaminării solului cu produs petrolier, se are în
vedere modernizarea centrelor de distribuție și stocare a uleiurilor și a stațiilor de aliment are
cu combustibil din depouri.
Prin programele de investiții și reparații s-au realizat :
lucrări de ecologizare a solului contaminat cu produs petrolier;
decopertare a suprafețelor de sol i nfestate cu depuneri petroliere ;
ecologizare linii CF .
Impactul transportului feroviar asupra calității zgomotului este monitorizat prin
analize de zgomot, în anul 2009 efectuându -se 17 măsurători ale zgomotului ambiental.
În vederea menținării nivelului indicatorilor de zgomot L zsn și L noapte sub valorile limită
stabilite conform Ghidului aprobat prin Ordinul nr. 152/2008, se acționează prin :
modernizarea parcul ui de material rulant existent;
echiparea v agoanelor cu frâne silențioase;
achiziționarea de material rulant nou, performant, în concordanță cu cerințele de mediu
europene.

357
13.3. SITUAȚIA PARCULUI AUTO

Conform bazei de date a Regis trului Auto Român, în anul 2009, parcul auto a fost de
5.785.575 autovehicule, cu 8% mai mult ca în anul 2008. În componen ța parcului auto intră
autoturisme, autovehicule ușoare, autovehicule grele, autobuze, motorete, motociclete, în
procentul reprezentat în figura 13.3.1.

Figura 13.3 .1. Structura parcului auto în anul 2009
82,03%8,94%5,19% 0,46% 1,18%
2,21%
Autoturisme Autovehicule ușoare Autovehicule grele Autobuze Motorete Motociclete

Sursa: Registrului Auto Român

13.4. TRANSPORTUL ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

13.4 .1. Infrastructura transporturilor

13.4 .1.1. Drumuri publice

În perioada 2 002 – 2008, lungimea totală a drumurilor publice a crescut, de la 78.896 km
la 81.693 km, în anul 2008 înregistrându -se o creștere cu 800 km (circ a 1%) față de anul 2007,
(Fig. 13.4.1.).
Din lungime a totală a drumurilor publice, în anul 2008, lungimea drumurilor
modernizate a reprezentat un procent de 28%, înregistrându -se o cre ștere procentuală de
3% față de anul 2002.

Figura 13.4 .1. Evoluția lungimii drumurilor publice, în perioada 2002 – 2008
020.00040.00060.00080.000100.000 km
Modernizate 19.958 20.368 20.880 21.148 21.549 22.042 22.865
Lungimea drumurilor publice 78.896 79.001 79.454 79.904 79.952 80.893 81.6932002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: Anuarul Statistic al Rom âniei, 2009

358
Pe regiuni de dezvoltare, în Regiunea 1 Nord – Est, se înregistrează valoarea cea
mai ridicată a lungimii drumurilor publice , iar în Regiunea 8 București – Ilfov, se
înregistrează valoarea cea mai scăzută a lungimii drumurilor publice, situați e evidențiată în
figura 13.4 .2.

Figura 13.4 .2. Lungimea drumurilor publice, în anul 2008, pe regiuni de dezvoltare
02.0004.0006.0008.00010.00012.00014.000
Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice modernizateLungimea drumurilor publice total 1 3.502 1 0.966 1 2.574 1 0.675 1 0.288 1 2.084 1 0.71 4 890
Lungimea drumurilor publice modernizate 3.502 2.375 4.059 3.674 2.941 2.864 2.788 662Regiunea 1
Nord EstRegiunea 2
Sud EstRegiunea 3
Sud –
MunteniaRegiunea 4
Sud Vest –
OlteniaRegiunea 5
VestRegiunea 6
Nord VestRegiunea 7
CentruRegiunea 8
Bucure ști –
Ilfov
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

Cea mai ridicată densitate a drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu este înregistrată
în Regiunea 8 București – Ilfov (48,9), iar cea mai scăzută densitate este înregistrată în
Regiunea 2 Sud – Est (30,7), valoarea medie pe țară fiind de 34,3.

13.4 .1.2. Căi ferate

Sectorul serviciilor de transport feroviar (de călători și de marfă), are o importanță
semnificativă în realizarea unui transport durabil și eficient, transportul feroviar constituind
sistemul de transport cu eficinența energetică cea mai ridicată și cu impactul cel mai scăzut
asupra mediului.
În perioada 2002 – 2008 , lungimea liniilor de cale ferată a scăzut cu 2 17 km, dar a
crescut procentajul liniilor electrificate cu 1% (Fig. 13.4.3.).
Liniile de cale ferată aflate în exploatare la sfârșitul anului 200 8, au avut lungimea de
10.785 km, dintre care liniile el ectrificate au lungimea totală de 3.974 km, reprezentând 36, 8%
din total.

Figura 13.4 .3. Evoluția liniilor de cale ferată pe perioada 2002 – 2008
02.0004.0006.0008.00010.00012.000km
Neelectrificate 7.052 7.112 7.088 6.949 6.824 6.803 6.811
Electrificate 3.950 3.965 3.965 3.999 3.965 3.974 3.9742002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: Anuarul Statistic al României, 200 9

359
13.4.2 . Transportul de pasageri

Transportul rutier de pasageri are o evoluție ascendentă, luând în considerare
numărul autovehiculelor înscrise anual în circulație, în perioada 2002 – 2008, număr care a
crescut cu 29,3% în anul 200 8 față de anul 2002.

Figura 13. 4.4. Evoluția numărului de autovehicule înscrise în circulație , în perioada
2002 – 2008
Autovehiculele înscrise în circulație
01.000.0002.000.0003.000.0004.000.0005.000.0006.000.000
Autovehiculele înscrise în circulație 3.699.949 3.828.524 3.985.686 4.094.274 3.753.788 4.116.749 4.786.0482002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: Anuarul Statistic al României, 200 9
Conform datelor privind transportul interurban și internațional de pasageri, în
perioada 200 3 – 2008, se constată scăderea ponderii utilizării transportului feroviar al
călătorilor, de la 3 0% la 2 0,3% și creșterea ponderii transportului rutier, de la 6 8,8% la 7 7%,
situație reprezentată în figura 13.4 .5.
În anul 200 8, din totalul de 3 84.476 mii pasageri, 7 7,2% au folosit modul de transport
rutier, în timp ce 2 0,4% au folosit modul de transport feroviar.

Figura 13. 4.5. Evoluția numărului pasageri, pe moduri de transport, feroviar și rutier,
în perioada 2002 – 2008
050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000
Transport aerian 2.900 3.406 4.339 5.497 7.831 9.077
Transport pe căi navigabile
interioare174 214 218 190 211 194
Transport rutier 216.327 216.524 238.017 228.009 231.077 296.953
Transport feroviar 94.810 99.434 92.424 94.441 88.264 78.2522003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa: Anu arul Statistic al României , 2009
Pentru anul 200 8, se constată că numărul total de pasageri transportați, exprimat în
pasageri -km, a scăzut pentru transportul feroviar cu 2% și a crescut pentru transportul rutier
cu 34%, față de anul 200 7, luându -se în considerare, atât transportul interurban, cât și cel
internațional.

360
Figura 13. 4.6. Evoluția ponderii transportului interurban și internațional de pasageri
(milioane pasageri -km), în perioada 2002 – 2008
0%20%40%60%80%100%
Transport pe căi navigabile
interioare18 16 19 24 13 23 23
Transport rutier 6.987 9.455 9.438 11.811 11.735 12.156 20.194
Transport feroviar 8.502 8.529 8.638 7.985 8.093 7.476 6.9582002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: Anuarul Statistic al României, 200 9

În anul 2008 , ponderea transportului de pasageri , pe moduri de transport , a fost
următoarea: 81% pentru transportul rutier, 16% pentru transportul feroviar, sub 1% pentru
transportul aerian. Această situație este reprezentată în figura 13. 4.7.

Figura 13. 4.7. Pon derile transportului interurban și internațional de pasageri, pe
moduri de tra nsport, la sfârșitul anului 2008
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

Referitor la transportul urban de pasageri, acesta este caracterizat prin:
numărul orașelor cu trans port urban de pasageri;
lungimea liniilor simple ale infrastructurii;
numărul de pasageri transportați.
Capitala țării este singurul oraș în care funcționează rețeaua de metrou, cu o lungime
totală a liniei simple de 153,7 km.
În perioada 2002 – 2008 s-a înregistrat scăderea constantă a lungimii liniei simple de
rulare, atât pentru tramvaie, cât și pentru troleibuze (Fig. 13.4.8.).

16%
81%3% 0%
Transport feroviar Transport rutier Transport pe căi navigabile interioare Transport aerian

361
Figura 13. 4.8. Evoluția lungimii liniei simple, pentru tramvaie și troleibuze, în
perioada 2002 – 2008
01002003004005006007008009001.000
Tramvaie 984 964 933 932 920 907 896,7
Troleibuze 805 738 701 686 577 487 476,42002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: Anuarul Statistic al României, 200 9

În perioada 2002 – 2008, s-a înregistrat creșterea numărului de pasageri care au
folosit, pentru deplasările urbane, autobuzele, microbuzele și metroul (acesta din urmă
numai în București). Numărul de pasa geri care au optat pentru deplasările cu tramvaiele sau
troleibuzele, a scă zut, în această perioadă (Fig. 13.4.9.).

Figura 13. 4.9. Evoluția transportului urban de pasageri, pe tipuri de vehicule de
transport, în perioada 2005 – 2008 (număr pasageri)
0200.000400.000600.000800.0001.000.0001.200.000
Tramvaie 695.520 692.335 715.970 741.388 675.929 665.777 672.700
Autobuze și microbuze 963.516 1.012.383 1.059.306 1.068.039 1.101.322 1.136.442 1.124.933
Troleibuze 259.928 235.019 239.212 235.531 193.652 200.133 187.824
Metrou 112.180 107.124 117.450 127.968 139.676 164.781 182.0172002 2003 2004 2005 2006 2007 2008mii
pasageri
Sursa: Anuarul Statistic al României, 200 9

Pe regiuni de dezvoltare, distribuția numărului de pasageri care au utilizat transportul
public, este redată în figura 13.4 .10. Regiunea 8 București – Ilfov se caracterizează, din
acest punct de vedere, prin cel mai dezvoltat sistem de transport urban de pasageri, în timp
ce R egiunea 4 Sud – Vest Oltenia este caracterizată prin cel mai slab dezvoltat sistem de
transport urban de pas ageri.

362
Figura 13. 4.10. Transportul urban de pasageri, p e regiuni de dezvoltare, pe tipuri de
vehicule de transport, în anul 200 8
050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000
Regiunea 1
Nord EstRegiunea 2
Sud EstRegiunea 3
Sud –
MunteniaRegiunea 4
Sud Vest –
OlteniaRegiunea 5
VestRegiunea 6
Nord VestRegiunea 7
CentruRegiunea 8
București –
Ilfov
Tramvaie Autobuze și microbuze Troleibuze
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009

În anul 200 8, cel mai mare procent, de 52%, dintre utilizatorii transportului public urban,
au folosit autob uzele și microbuzele, acesta fiind urmat de procentul de 31%, care reprezintă
utilizatorii transportului public urban, care au optat (conform necesităților , dar și rețelei de
transport disponibile) pentru folosirea tramvaiului , ca mijloc de deplasare (Fig. 13.4.11.).

Figura 13. 4.11. Ponderea utilizării tipurilor de vehicule, în cadrul transportului urban
de pasageri, în anul 200 8
Sursa: Anuarul Statistic al României, 200 9

Volumul transportului de pasageri raportat la PIB este definit ca raportul dintre indice le
volumului transportului intern de pasageri, exprimat în pasageri -km (pkm) și Produsul Intern Brut
(PIB) bază mobilă, Euro la rata de schimb a anului 2000. Valoarea este indexată la anul de
referință 2000. Pkm este definit ca transportul unui pasag er pe distanț a de un kilometru .
Pentru perioada 2000 – 2008 acest indicator a avut o evoluție descendentă, diferența
între începutul și sfârșitul intervalului fiind de aproximativ 20% , după cum se poate observa în
figura 13. 4.12.

Tramvaie
31%
Autobuze și
microbuze
52%Troleibuze
9%Metrou
8%

363
Figura 13.4 .12. Volumu l transportului de pasageri raportat la PIB (2000=100 %)
020406080100120
2000 2001 2002 2003 2004 2004 2006 2007 2008%

Sursa: EUROSTAT

13.4.3 . Transportul de marfă

Conform Anuarului Statistic al României, î n cadrul transportului de marfă, o categorie
aparte o reprezintă transportul rutier de mărfuri periculoase.
În anul 200 8, au fost transportate următoarele categorii de mărfuri priculoase:
explozivi, gaze, lichide inflamabile, solide inflamabile, substanțe caracterizate printr -o
combustie spontană, substanțe care , în contact cu apa , emit gaze inflamabile, substanțe
oxidante, peroxizi organici, substanțe otrăvitoare, substanțe care produc infecții, materiale
radioactive, materiale corozive și alte materiale periculoase.
În anul 2008 , au fost transportate 1.758.422 mii tone -km mărfuri peric uloase prin
sistemul de transport rutier, ceea ce reprezintă 3, 12% din volumul mărfurilor transportate
prin acest sistem.
Dintre categoriile de mărfuri transportate în anul 200 8, ponderea cea mai mare este
reprezentată de lichide inflamabile ( 28%), iar alte materiale periculoase și gazele sunt
reprezentate în proporți i semnificativ e (20%, respectiv 19%). Această situație este
reprezentată în figura 13.4 .13.

Figura 13. 4.13. Ponderile categoriilor de mărfuri periculoase, transportate în anul
2008
1,6%
2,2%
2,3%
16,6%20,0%
28,0%9,4%
19,2%0,7%0,0% 0,0%0,0% 0,1%
Explozivi Gaze
Lichide inflamabile Solide inflamabile
Substanțe caracterizate printr-o combustie spontană Substanțe care in contact cu apa emit gaze inflamabile
Substanțe oxidante Peroxizi organici
Substanțe otrăvitoare Substanțe care produc infecții
Materiale radioactive Materiale corozive
Alte materiale periculoase
Sursa: Anuarul Statistic al României, 200 9

În ceea ce privește transportul de marfă, se constată că, în perioada 2002 – 2008,
cantitatea de mărfuri transportate a crescut cu 122.757 mii tone. În anul 200 8, a fost
transporată cantitatea d e 524.487 mii tone mărfuri, cu 1,6% mai mult față de anul precedent.

364
În perioada 2002 – 2008, a scăzut ponderea utilizării transportului feroviar al
mărfurilor, de la 17,6% la 12,7% (cu 5%) și a crescut ponderea transportului rutier, de la
66,5% la 69,5% (de asemenea cu 3%).
La sfârșitul anului 200 8, ponderea transportului de mărfuri – pe moduri de transport –
a fost următoarea: 69% pentru transportul rutier, 1 3% pentru transportul feroviar, 6% pentru
transportul pe căi navigabile interioare și 2% pentru t ransportul prin conducte petroliere
magistrale. Această situație este reprezentată în figura 13.4 .14.

Figura 13. 4.14. Ponderile transportului de marfă, pe moduri de transport, în anul
2008
Sursa: Anuarul Statistic al României, 200 9

În perioada 2002 – 2008, parcursul mărfurilor transportate pe calea ferată, exprimat
în milioane tone -km, a scăzut pentru transportul feroviar, de la 15.218 milioane tone -km, la
15.236 milioane tone -km și a crescut pentru transportul rutier, de la 25.350 milioane tone –
km, la 56.377 milioane tone -km, așa cum este reprezentat în figura 13.4 .15.

Figura 13. 4.15. Evoluția parcursului mărfurilor, în perioada 2002 – 2008
Sursa: Anu arul Statistic al României, 2009

Volumul transportului de mărfuri raportat la PIB este definit ca r aportul dintre volumul
transportului intern de mărfuri exprimat în tone -km (tkm), pentru modurile de transport rutier,
feroviar și pe căi navigabile interioare și Produsul Intern Brut (PIB), Euro la rata de schimb a
anului 2000.
020.00040.00060.00080.000milioane tone-km
Transport prin conducte petroliere
magistrale1.780 1.590 1.898 2.211 2.027 1.850 1.720
Transport pe căi navigabile interioare 3.641 3.521 4.290 5.147 4.957 5.326 8.687
Transport rutier 25.350 30.854 37.220 51.531 57.278 59.517 56.377
Transport feroviar 15.218 15.039 17.022 16.582 15.791 15.757 15.2362002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
12,72%
69,52%5,78%9,62%0,01%2,36%
Transport feroviar Transport rutier
Transport pe căi navigabile interioare Transport maritim
Transport aerian Transport prin conducte petroliere magistrale

365
Transportul rutier de mărf uri cuprinde transportul cu vehicule înmatriculate în
România, iar transportul feroviar și pe căi navigabile interioare se referă la transportul pe
teritoriul național, indiferent de naționalitatea vehiculului de transport.
Acest indicator a prezentat o tendintă crescăto are, începând cu anul 2000 și până în
anul 2005 ( creșterea a fost de 7 4,2%), după care a înregistrat o scădere, ajungând la
148,5% , în anul 2008 , situație prezentată în figura 13.4 .15.

Figura 13.4 .15. Volumul transportului de mărfuri raport at la PIB (2000=100 %)
050100150200
2000 2001 2002 2003 2004 2004 2006 2007 2008%

Sursa: EUROSTAT

Se remarcă faptul că, atât în ce ea ce privește transportul de pasageri, cât și în ceea
ce privește transportul de marfă, un procent mare îl deține utilizarea modului de transport
rutier, în detrimentul celui feroviar.
Obiectivele mobilității durabile necesită transferarea unui volum din ce în ce mai
mare din transporturile de călători și de marfă, pe șosea, pe calea ferată.
Consumul final energetic din activitatea de transport, este un ind icator de dezvoltare
durabilă al transportului și este exprima t în tone echivalent petrol (tep ). În acest consum, n u
sunt incluse cantitațile de energie utilizată de transportul mari tim și transportul prin conducte.
Principalele tipuri de combustibili uti lizați au fost principalii carburanți, electricitatea și
cantități mici de gaz și combustibilii biologici .
Conform datelor prezentate de Eurostat, evoluția consumului energetic final, în
perioada 1996 – 2008, este prezentată în figura 13. 4.16.
Se observă c ă, pentru transportul auto, s -a înregistrat cel mai mare consum
energetic, cea mai mare valoare, în această perioadă , fiind înregistrată în anul 2004.
În anul 2008, din valoarea totală a consumului energetic, un procent de 88,4% s -a
înregistrat pentru tran sportul auto, iar 5,5% din valoarea totală a consumului energetic s -a
înregistrat în cadrul transportului feroviar, așa cum este reprezentat în figura 13. 4.17.

Figura 13. 4.16. Evoluția consumului energetic final, în perioada 1996 – 2008
01.0002.0003.0004.0005.0001.000 tep
Transport pe ape interioare 148 335 216 214 115 100 102 68 41 51 40 83 71
Transport aerian 88 126 113 138 133 116 99 119 140 121 139 203 244
Transport auto 3.324 3.207 3.140 2.455 2.687 3.562 3.780 3.832 4.664 3.824 3.979 4.075 4.633
Transport feroviar 492 478 417 328 449 296 360 326 333 208 183 304 2911996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: EUROSTAT

366
Figura 13. 4.17. Ponderile consumului energetic final, în anul 2008, pe moduri de
transport
5,6% 4,7%1,4%
88,4%
Transport pe ape interioare Transport aerian Transport auto Transport feroviar
Sursa: EUROSTAT

Impactul social de mediu al transportului, indicator de dezvoltare durabilă al
transportul ui, se exprimă prin numărul persoanelor care au decedat ca urmare a unui
accident rutier. În perioada 1996 – 2007, conform datelor prezentate de Eurostat, acest
număr a avut, în general, o evoluție fluctuan tă, dar, luând în considerare extremele
intervalul ui de timp considerat, s -a înregistrat o descreștere a numărului de persoane
înregistrat. Cea mai mare valoare s -a înregistrat în anul 1997 (2.863 persoane) , iar cea mai
mică valoare s -a înregistrat în anul 2003 (2.235 persoane).

Figura 13. 4.18. Evoluția numărului persoanelor care au decedat ca urmare a unui
accident rutier, în perioada 1996 – 2007
05001.0001.5002.0002.5003.000
număr persoane decedate 2.845 2.863 2.778 2.505 2.499 2.461 2.398 2.235 2.418 2.641 2.478 2.7941996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sursa: EUROSTAT