1.1.1 Cultura – domeniu existențial și de cercetare Cultura , în cadrul disciplinelor sociale Teme și concepte Cultură și civilizație – separări și… [626829]

r e z u m a t

Cuprins

Introducere
Capitolul I – MEDIUL CULTURAL
1.1 Defini ții și abordări
1.1.1 Cultura – domeniu existențial și de cercetare
Cultura , în cadrul disciplinelor sociale
Teme și concepte
Cultură și civilizație – separări și suprapuneri
Definirea culturii – repere
Elementele culturii – apropieri interdisciplinare
1.1.2 Perspective clasice și contemporane
Perspectiva antropologiei evoluționiste
Perspectiva neoevoluționistă
Abordarea funcționalistă
Perspectiva relativistă
Abordarea culturalistă, sau teoria cultural ă a personalității
Perspectiva structu ralistă
Abordarea semiotică
Perspectiva comunicațională
1.2 Cultură și valoare
Problematica valorilor
Concept, abordări și teorii
Valoarea, între subiect și obiect
Clasificarea și ier arhia valorilor
Valoarea și spiritul
“Dialogul” dintre Nietzsche și Freud
1.3 Specific și universal în cultură
1.3.1 Termeni
1.3.2 Raportul între universal și specifi c
Nivelul antropologic
Nivel ul istoric
Nivelul axiologic
Nivelul comunicațional
1.4 Concluzii
Capitolul II – LOCUINȚA ȘI LOCUIREA
2.1 Omul și locuirea
Omul
…și locuirea
Locuința
2.2 Antropologia, arhitectura și locuirea
2.2.1 Elemente de antropologie
2.2.2 Antropologie în arhitectură
2.2.3 “Forme” de arhitectură
2.2.4 “Determinările” formale ale locuirii și locuinței
Clima și nevoia de adăpost
Materialele, construcția și tehnologia
Situl
Apărarea
Aspectele economice
Religia

r e z u m a t

2.3 Posibilismul
2.3.1 Factorii primari ai alegerii
Religia
Nevoile fundamentale
Familia
Poziția și rolul femeii
Intimitatea
Teritorialitatea
Rela țiile sociale
Relația locuință -așezare
Relația cu terenul și cu natura
2.3.2 Factorii secundari de influență
2.4 Cultura și locuirea – Modelul teoretic al lui Amos Rapoport
Cultura Dogonilor
Cultura Haida
Cultura Pueblo
2.5 Concluzii
Capitolul III – ELEMENTE DE PSIHOLOGIE
3.1 Psihologia – definire și obiect de studiu
3.2 Metode de cercetare și de investigare
3.3 Personalitatea
3.3.1 Teorii și modele ale personalității
3.3.2 Carl Jung și tipurile sale de personalitate
3.3.3 Personalitățile dificile
Tipuri
Implicații în proiectare și la nivelul locuirii
3.4 Fobiile
Definire și clasificări
Implicații în proiectare și la nivelul locuirii
3.5 Persoanele cu nevoi speciale
Termeni, definiții și clasificări
Implicații în proiectare și la nivelul locuirii
3.6 Concluzii
Capitolul IV – INSTRUMENT E DE LUCRU PENTRU ARHITEC ȚI – EFICIENTIZAREA PROIECTĂRII ȘI
PERSONALIZAREA LOCUIRII
4.1 Preambul – Clientul, între eșecul și reușita locuirii
4.1.1 Metoda Lindsay Asquith (studiul 1)
4.1.2 Preferințele personale – Influența profilului de personalitate asupra deciziilor
legate de proiectarea și amenajarea locuinței (studiul 2)
4.2 Aplicații practice – Interdisciplinaritate în arhitectură
4.2.1 Instrumentul 1: Chestionar structurat – Arhitectură, antropologie și psihologie
Chestionar de proiectare
Constatări și precizări
4.2.2 Instrumentul 2: Sondarea personalității – Testul Lüscher și produsul finit de
arhitectură
Testul Lüscher
Studiu de caz – Aplicarea și interpretarea Testului Lüscher
Constatări și precizări
4.3 Concluzii
Capitolul V – CONCLUZII
Bibliografie
Lista și sursele figurilor

r e z u m a t

Cuvinte cheie

Arhitectură, antropologie culturală, psihologie, personalitate, locuire, locuință, personalizare
și eficiență în proiect are.

r e z u m a t

Rezumat

“Arhitectura este arta mamă. Fără o arhitectură a noastră, nu
avem sufletul civilizației noastre proprii.” Frank Lloyd Wright

Argument

Arhitectura reprezintă materializ area în formă construită a spiritului un ei epoci. Spiritul nu
este o noțiune abstractă, așa cum ar putea pă rea la prima vedere, ci se referă la un
ansamblu de concepții și de manifestări împărtăș ite de un grup sau de o comunitate.
Într-o încercare de definire a arhitecturii, Pierre Vago1 arăta că aceasta este “ artă, științ ă,
tehnic ă, expresie a societății, expresia personalității; fenomen deopotrivă social și plastic,
limbajul estetic al unei etici”.
În cazul arhitecturii vernaculare, “creatorul ” este omul provenit dintr -o comunitate. Tot
ceea ce creeaz ă nu refl ectă doar nevoile ș i interesele sale biologice , sociale sau strict
utilitare, ci ș i pe cele simbolice. Cultura din care omul provine îș i pune amprenta “genetic” și
integral asupr a artefactel or sale.
Arhitectura erudită este aceea î n care arhitectul p roiect ant intervine ca o verigă
intermediară între construire și utilizator , între obiectul de arhitectură ș i nevoile omului .
Atunci când proiect ul nu corespunde modului de viață speci fic al celui din urmă , în acest
fapt se insinuează ș i eșecul arhitecturii.
În trecut, în cazurile în care “se proiecta”, arhitectura era creată de obicei de arhitecții
proveniți din comunitate. În mod particular, locuințele erau concepu te de arhitecți care se
manifestau într -un mediu cultural familiar. Aceștia cunoșteau cultura în care își desfăș urau
activitatea, intuind adeseori cererea comanditarului . Astăzi, în condițiile globalizării și ale
liberei circulații, arhitecții proiectează oriunde , dincolo de comunitatea din care provin,
trecând atât granițe regionale în cadrul aceluiași stat, cât și limite teritoriale . Astfel,
problema este modul de proiectare pentru o anume cultură, astfel încât rezultatul să
“corespundă” , să respecte specific ul din punct de vedere cultural.

1 Pierre Vago, arhitect func ționalist francez, fost redactor șef al revistei L’Architecture d’Aujourd ’hui, secretar
general al Uniunii Internaționale a Arhitecților (1948)

r e z u m a t

Arhitectul trebuie să posede un bagaj intelectual, profesi onal și cultural vast. Presupunâ nd
că a reușit să depășească cu bine primele două cerinț e, rămâ ne în discuț ie criteriul cultural –
poate un arhitect să cunoască, în cele mai mici det alii, toate culturile care există și care se
manifestă oriunde, în orice moment în care acestuia i s -ar cere să acționeze? Cu siguranță
nu, iar în acest caz a proiecta pentru o altă cultură devine un act cu o doză foarte mare de
subiectivism – într-o astfe l de situație poate apărea o tensiune între arhitectura propusă și
valorile culturale ale utilizatorilor, ceea ce se va repercuta atât în receptarea și înț elegerea
produsului final , cât și în utilizarea sa.
Așadar, aspectul cultural este foarte important, iar câ nd peste acesta se suprapune și cel al
personalităț ii beneficiar ului – trăsăturile sale psihologice, gândirea ș i comportamentul
acestuia – , lucrurile încep să capete o complexitate sporită .

Obiectiv

Obiectivul studiului este îmbunătățirea calități i producției de arhitectură, în relaț ia acesteia
cu utilizatorul. Așa cum reies e încă din titlu, tema aleasă se referă la locuire și la
personalizarea acesteia. Întruc ât locuirea presupune și locuința , personalizarea se adreseaz ă
în mod inevitabil și celei din urmă .
Mai întâ i de toate, trebuie spus că lucrarea își propune să sublinieze n ecesitatea înț elegerii
omului (viitorul beneficiar ș i utiliza tor a l produsului de arhitectură ) atât din perspectiva sa
cultural ă, cât ș i din cea psihologic ă. Această atitudi ne trebuie privită nu ca o corvoadă î n
proiectare, ci ca un demers firesc, m enit să faciliteze obținerea unei cât mai satisfăcătoare ș i
adecvate locuiri , specifică din punct de vedere cultural , pe deoparte, adecvată personalit ății
utilizatorului pe de altă parte – acesta este scop ul principal al cercetă rii.
În subsidiar, o î nțelegere mai rapidă a nevoilor utilizatorului ar î nsemna, pentru arhitect, o
eficiență sporită în proiectare, dar ș i o economie substanț ială de timp, prin reducerea
timpului alocat disc uțiilor uzuale cu beneficiarul.

Definirea termenilor

Având î n vedere că obiectul de arhitectură presupune, în prealabil, existența unei relații
între viitorul utilizator ș i arhitectul proiecta nt, considerăm că sunt necesare unele lă muriri

r e z u m a t

legate în primu l rând de natura acestei a, așa cum trebuie să fie văzută pe parcursul lucră rii.
Sunt situații când, în funcție de aspectul enunț at, sau doar pentru a evita repet area
cuvântului, în loc de “om” utiliz ăm, în text, alți termeni precum “beneficiar”, “utilizato r” sau
“client” . Întrucât considerăm că legătura dintre arhitect și utilizator nu trebuie să fie, în
principal, una de natură financiară , în consecință evităm pe c ât posibil utilizarea termenului
“client” , acesta avâ nd din start o conotaț ie pecuniar ă.
În prezenta cercetare omul este privit î n dou ă ipostaze , prima cultural ă, iar cea de a doua
psihologic ă – astfel, arhitectul trebuie văzut ca fiind profesionistul în domeniu ce întreprind e
acțiunile necesare în vederea înț elegerii celui că ruia i se adresează .
Pentru prima ipostază consideră m ca fiind obligatorie utilizarea, ca mijloc de analiză , a
ramurii cultural e a antropologiei , care se ocupă cu cercetare a omului integrat culturii sale, a
grupului sau comuni tății căreia îi aparține – cultura este un concept central al acesteia. O
mai bună înț elegere presupune necesitatea definir ii Antropologiei și anume știința care se
ocupă cu studiul originii, evoluției și variabilității biolo gice a omului, în corelație cu
împrejură rile naturale și social -culturale. Cuvântu l antropologie provine din cuvântul
grec “anthropos ”, care înseamnă “om". Termenul culturală face trimitere la înțelesul său
larg, incluzând câmp urile social, economic, politic, religios etc. ale comportamentului uman.
În ceea ce privește a doua perspectiv ă, facem precizare a că Psihologia este “ știința care
studiază psihicul (procese, însușiri, mecanisme psihice) utilizâ nd un ansamblu de met ode
obiective, în vederea desprinderii legităților lui de funcționare, cu scopul cunoașterii,
optimizării și amelior ării existenț ei umane”.2
Personalitatea , ca și construct, se referă la psihic , acesta fiind suma a trei concepte:
temperament , aptitudini ș i caracter . Temperamentul reprezintă dimensiunea energetico –
dinamică a personalităț ii, aptitudinile se referă la inteli genț ă și la alte abilităț i speciale , în
timp ce caracterul vizeaz ă profilul psiho -moral al individului.
Tipul de personalitate se poate î ncadra î ntr-unul din cele opt tipuri psihologice principale
definite de Carl Gustav Jung , prezentate pe larg în lucrare .

2 Mielu Zlate, op.cit. , p.36, apud J. Piaget, P. Mounoud, J.P. Bronkart, Psychologie , Paris, Gallimard, 1987, p.38

r e z u m a t

Metodologi e și structură

Metoda de lucru constă î n cercetarea acelor domenii ale antropologiei și psihologiei care,
prin studiile și literatura puse la dispoziț ie, sunt în măsură să conducă spre identificarea
informa țiilor esenț iale legate de ele mentele care influenț ează locuirea și locuința.
Din punct de vedere antropologic , ne interesează să descoperim atât factorii de influență ai
alegerii modului de locuire , cât și pe cei ai formei locuinț ei, literatura de specialitate fiind în
măsur ă să ne aj ute î n acest scop .
În ce priveș te a doua perspectivă , cea psihologic ă, urmărim să identifică m cele mai indicate
instrumente prin intermediul că rora să ne putem apropia de personalitate a beneficiarului .
În același timp, suntem interesaț i să surprindem și alte aspecte l egate de omul concret,
eventualele sale însuș iri particulare care , pe deoparte, s-ar putea r ăsfrâ nge asupra locuir ii,
iar pe de altă parte asupra celei a arhitectur ii locuinț ei.
Într-o abordare multidisciplinară, pe parcursul lucră rii ne plasăm în zonele de intersecț ie a
arhitecturii cu antropologia și psihologia , cele considera te ca fiind relevante ș i utile pentru
obiectivele propuse . Caracterul multidisciplinar se contur ează mai clar în capitolul ce
cuprinde instrumentele propuse spre analiză , dezbatere ș i, de ce nu, spre utilizare.
Studiul se desfa șoară pe parcursul a cinci capitole, Capitol ul V fiind dedicat concluziilor
generale.
Capitolul I investighează mediul cultural în ansamblu, cu scopul de a desprinde acele direcții
și elemente de spr ijin pentru tema pro pusă. În același timp, urmărim să identificăm poziț ia
Antropologiei în vastul câ mp al mediului cultural , în special a antropologi ei culturale de care
suntem interesați î n mod special . Abord ăm, astfel, probleme legate de concepte precum
cultură și civilizaț ie, valoare , dorință ș i nevoie etc., dar ne ocup ăm și de noț iunile de specific
și universal în cultură , de perspectivele de abordare ale acesteia, dar și de alte aspect e
considerate a fi de interes pentru cercetare a de față . De asemenea , tot în primul capitol,
punct ăm interferenț ele dintre conceptul de cultur ă și anumite problem e legate de un alt
vast domeniu de cercetare și acț iune , Psihologia . În final ul capitolului, realiz ăm joncț iunea
aspecte lor analizate cu Arhitectur a în general ș i cu locuirea în particular, având drept centru
de interes omul – acesta este punctul nodal în jurul că ruia gravit ează permanent prezentul
studiu .

r e z u m a t

Capitolul II tratează locuirea și locuinț a din perspectivă antropologic ă, subliniind necesitatea
(am spune obligativitatea ) apropierii arhitecturii de acest domeniu. Sunt analiz ate
probleme le legate de arhitectura vernaculară și cultă și, în acest context, de “determinările”
formale în arhitectură , dar d incolo de abordarea deterministă este prezentată ș i Teoria
Posibilist ă, fiind interesați să descoperim factorii principali de influență ai alegerii modului
de locuire și care au, în mod implicit ș i inevitabil, un impact decisiv asupra aspectului formal
al locuirii și locuinței .
Dacă î n capitolul anterior omul este p rivit preponderent din punct de vedere cultural,
Capitolul III îl abord ează din perspectivă psihologic ă. Pentru scopul fin al al lucr ării, suntem
interesaț i de patru paliere de acțiune ș i investigare – primul se refer ă la tipurile de
personalitate , respecti v la trasă turile de personalitate ale indiviz ilor, al doilea atac ă
problemele legate de personalităț ile dificile , cel de -al treilea pe cele ale persoanelor cu fobii ,
iar ultimul se ocu pă de categoria celor cu nevoi speciale – la toate ne raport ăm din
persp ectiva influențelor și determină rilor pe care le pot exercita asupra l ocuirii și locuinț ei.
Mențion ăm că din vastul mozaic de abordă ri ale Psihologiei , din varietatea disciplinelor de
bază dar ș i a ramuri lor sale, ne orient ăm spre acele “domenii” ș i proble me intuite ce pot fi
de real folos pentru sc opul propus ș i enun țat anterior.
Dacă î n prima parte a Capitolului IV sunt prezentate pe larg două studii efectuate de
arhitec ți, cadre didactice în același timp, ilustrând preocupări similare cu cele ale cercet ării
de față, î n partea a doua propune m două instrumente de lucru pentru arhitecți, vizând dou ă
ținte principale – personalizarea locuirii , pe deoparte și, în subsidiar, eficientizarea
proiectă rii de arhitectur ă.

Descrierea lucrării

Așa cum menționam ant erior, s tudiul își propune să sublinieze n ecesitatea înț elegerii
omului , viitorul beneficiar ș i utiliza tor a l produsului de arhitectură, în dubla sa ipostază –
cultural ă și psihologic ă.
Cultura este sinonimă cu mediul particular de existență al omului. Fun damentul spiritual și
afectiv al oricărei societăți orienteaz ă deciziile și comportamentele individului, astfel încât
omul poate fi înțeles prin intermediul formelor proprii de creație și de expresie.

r e z u m a t

Arta, unul dintre domeniile esen țiale ale culturii, pri n variantele sale de manifestare –
literatura, muzica, dansul etc. – reprezint ă expresi i cultur ale. Arhitectura, ca “form ă de art ă
cu func țiune”, particip ă din plin la acest fenomen.
Cele dou ă concepte ale gândirii moderne, cultura și civilizația , împart c reația umană în două
categorii: creații simbolice și creații instrumentale . În timp ce c ultura este orientată spre
ideal, valori, semnificații, viață spirituală interioară, sprijinindu -se pe credințe și pe atitudini
subiective – colective și individuale – civilizația este orientată spre real, bunuri și fapte.
Așadar, cultura se referă la “obiectele” cu funcție esenț ial simbolică, prin care omul își
codifică și își tezaurizează cunoașterea – credințe, idei, valori, simboluri și atitudini . Civilizația
se refe ră la bunuri, tehnici, practici, norme și instituții produse de om, toate av ând scopul de
a-i satisface anumite nevoi materiale sau ideale . Întrucât cele două concepte interferează
permanent, între cultură și civilizație nu se poate realiza o separare netă.
Activit ățile uman e au drept rezultat crearea de valori . Din acest punct de vedere ,
“obiectele” sunt întruchipări concrete ale valorilor culturale. Însă, mai mult dec ât atât,
valoarea este obiectul unei dorin țe, morale sau fizice – orice lucru “care prin prezența sau
prin întrebuințarea lui poate să satisfacă această dorință se numește bun ”.3 Oamenii își
însușesc doar acele bunuri care le satisfac anumite dorințe și nevoi . Valorile trebuie înțelese
ca idealuri și aspirații , marc ând opoziția și diferențele dintre realitate și ceea ce dorim,
dintre ceea ce este și ceea ce trebuie să fie.
Arhitectura în general – și în particular locuirea și locuința – ca formă de expresie artistică
(simbolică), dar și științifică și tehnică (materială), pendulează permanent î ntre concepte le
de cultură și civilizație . Mai mult, fiind o “formă de artă cu funcțiune”, aceasta se
materializează practic în construcții (obiecte) care, prin natura funcționalității inerente,
trebuie să satisfacă anumite nevoi, dar și dorințe .
În istori a arhitecturii există exemple de “obiecte” care au dat greș în relația lor cu
beneficiarul, tocmai din cauza elud ării sau ne înțelegerii importan ței aspectelor enun țate
anterior. Unele dintre ele au fost și sunt considerate capodopere de arhitectur ă, însă
constituindu -se, în acela și timp, în exemple de evidentă neadecvare la utilizator – obiectele
de arhitectur ă propuse nu s -au suprapus peste modul de viață, peste dorințele și nevoile
beneficiarului.

3 Referire la citatul din Tudor Vianu, dat în Capitolul I , din Originea și valabilitatea valorilor , în Opere , vol. 8,
Bucureș ti, Editura Minerva, 1979, p. 150

r e z u m a t

Arhitectura este destinată omului – utilizatorul care urme ază să folosească ceea ce i se
“dăruiește”. În dubla sa ipostaz ă, ca act de cultură dar și de civilizație, arhitectura presupune
permanenta modelare a mediului cu scopul satisfacerii nevoilor individului și ale
comunității. Drept urmare, arhitectul este “v eriga” intermediară care intervine între
construire și om. Ca ființă culturală , omul are manifestări specifice, pe care arhitectul este
dator să le descopere și să le surprindă atât în ceea ce înseamn ă general și peren, cât și în
ceea ce -l face pe un anume individ diferit de ceilal ți. Acest lucru presupune abordarea celui
din fața noastră at ât ca ființă biologică și socială (așa cum este tratat de Piramida lui
Maslow , dar și de diversele taxonomii sociologice), c ât și ca “ființă simbolizatoare”4 – din
păcate, de cele mai multe ori omul este analizat doar din primele două perspective ale sale.
Absolut toate aceste nevoi se reflectă în cultura și în civilizația popoarelor, iar cele două
concepte definesc, de fapt, modul de viață care se reflectă în tot ceea ce omul creează.
Artefactele sale intervin asupra mediului natural, modelând un cadru de viață specific.
Locuirea a fost studiată și privită din multe unghiuri. De exemplu, Heidegger și Norberg –
Schulz au pus accent pe relația dintre om, lucruri și locuire, d ar nu la nivel utilitar, ci legat de
afectivitate, de locurile “trăite”, încărcate de semnificații. Întruc ât locuirea presupune
locuința , ambele sunt legate intim. Felul în care locuința acționează asupra mediului natural,
dar și asupra sistemului cultural și social, se reflectă asupra comportamentului omului și
comunității din care acesta face parte, dar și asupra personalității individului. De aceea,
revenind la arhitect, acesta este responsabil de ceea ce propune în materie de locuire –
responsabil față de mediu, față de așezare, față de stradă, dar mai ales față de om. Având în
vedere ipostazele acestuia, pentru a -i “propune” ceva cu adevărat de “trăit” și de “locuit”,
arhitectul trebuie să -l cunoască îndeaproape – doar așa i se pot descoperi adevăratele
nevoi .
Sub eșecul arhitecturii moderne “dezumanizante”, Antropologia culturală a intervenit în
arhitectură tocmai în acest scop și ca un sprijin pentru cei care i -au acceptat ajutorul. În mod
aproape firesc, lucrurile au evoluat spre regionalismul critic promovat de Frampton, dar și
spre arhitectura participativă – primul concept referindu -se la loc, iar al doilea, în esen ță la
om. Printre altele și locul , dar mai ales omul determină locuirea . Dar, prin aceste
“interven ții” nu înseamnă că regionalismul cri tic și arhitectura participativă au dus la

4 Vezi Ernst Cassirer, Eseu despre om. O introducere în filozofia cu lturii umane , București, Editura Humanitas,
1994, p.43

r e z u m a t

negarea arhitectului, că locul s-a substituit acestuia și că omul l-a anihilat prin “pretențiile”
sale. Din contra, ambele au ajutat la o înțelegere mai adecvată din partea arhitecților – și a
locului, dar în spec ial a omului.
Pentru ca un arhitect să se poată apropia de specificul cultural al unei comunități, sau al
beneficiarului său, condiția de bază este să folosească toate mijloacele în măsură să ajute în
acest scop – simplul contact (fie el și permanent pe ti mpul proiectării), sau discuțiile cu
acesta, nu ar fi întotdeauna de ajuns, întrucât de foarte multe ori nici măcar beneficiarul nu
știe de unde vine și cum este . În consecință, pe deoparte trebuie înțeleși factorii care
determină locuirea (atât la nivel f ormal, cât și funcțional) și, pe de altă parte, cei care o
influențează.
Abordările deterministe, realizate pe criterii legate de climă, materiale, tehnologie, sit,
aspecte economice etc., nu sunt în măsură să ne lămurească nici la nivelul așezării, dar ni ci la
cel al locuirii si locuinței propriu -zise. În schimb, Posibilismul ne ajută să înțelegem că omul
alege unde și cum să locuiască și să trăiască doar în concordanță cu modul său de viață , ca
totalitate a aspectelor culturale, spirituale, materiale și s ociale ale grupului sau comunității
cărora le aparține. Astfel, factorii primari (de natură socio -culturală) ai modului de viață –
care ne dau răspunsuri mult mai pertinente în legătură cu alegerea mediilor în care oamenii
au locuit sau locuiesc – sunt religia, nevoile fundamentale, familia, poziția și rolul femeii,
intimitatea, teritorialitatea, relațiile sociale, relația locuință -așezare, relația cu terenul și cu
natura . Alături de aceștia, cei secundari anteriori (care din perspectiva deterministă erau
considerați ca fiind singurii “responsabili” ai formei de locuire, atât la nivelul așezării, cât și
al locuinței în sine ) intervin doar drept constrângeri , cu grade mai mici sau mai mari de
materializare.
Latura socio -culturală este esențială pentru proiect area de arhitectură și, în consecință, de
neînlăturat, fiind mai importantă decât orice alt “determinant”. Orice eludare a acesteia
înseamnă, în ultimă instanță, o neîmplinire a nevoilor și dorințelor culturale, spirituale,
materiale și sociale ale benefic iarilor , lucru enun țat de altfel ș i de Amos Rapoport, în
Conferin ța de la Seul5 – faptul c ă oamenii oricum își vor alege întotdeauna mediile de viață
(implicit locuințele) dorite și potrivite . Dacă aspirațiile nu le vor fi s atisfăcute, în cel mai bun

5 Este vorba de Conferința anuală a Asociației Americane a Educatorilor din domeniul Locuirii (American
Association of Housing Educators ), desfășurată în anul 1998, la Seul , în Corea de Sud.

r e z u m a t

caz vor reuși să -și modifice mediile ( așezările și locuințele ) pentru a deveni adecvate
modului lor de viață sau, în cazul extrem, le vor părăsi.
Însă, pe l ângă ipostaza cultural ă a omului, intervine și cea legat ă de personalitatea sa – în
acest sens , cercetar ea se apropi e și de vastul domen iu al Psihologiei .
Personalitatea , ca și construct, se referă la psihic , acesta fiind suma a trei concepte –
temperament, aptitudini ș i caracter . Temperamentul reprezintă dimensiunea energetico –
dinamică a personalităț ii, aptitudinile se referă la inteligență ș i la alte abilităț i speciale , în
timp ce caracterul vizează profilul psiho -moral al individului.
Conform teoriei lui Jung, psihicul sau personalitatea sunt alcătuite din trei subsisteme care
nu se confund ă, dar care pe a locuri interferează – acestea sunt ego-ul, inconștientul
personal și inconștientul colectiv . Libido -ul, ca energie psihică, se poate îndrepta spre
exteriorul sau spre interiorul ființei, de aici rezultând tipurile caracteristice cunoscute sub
numele de extravert și introvert . Fiecare om cuprinde ambele valențe de extravertire și
introvertire, însă doar una devine dominantă, dictând modul de comportare al acestuia. Pe
lângă cele două, intervin și acele funcții care -l ajută pe om să se relaționeze atât cu lu mea
interioară, cât și cu cea exterioară – funcția rațională (gândirea și sentimentul) și cea
irațională (sensibilitatea și intuiția). Prin intermediul raționalității omul percepe realitatea,
prin operare cu termeni dihotomici de plăcut/neplăcut și adevara t/fals , în timp ce funcția
irațională stă la baza trăirii experiențelor umane. Din perspectiva lui Jung, fiecare om
posedă toate cele patru funcții – introversie, extraversie, raționalitate și iraționalitate – ,
rezultând 8 tipuri psihologice majore având caracteristici și implicații diferite la nivelul
gândirii și acțiunii umane.
Aspectele enun țate se referă la toți indivizii. Însă, în același timp, printre aceștia există o
gamă largă de “alte” persoane care au probleme legate de relaționare și socializare pe
deoparte, iar pe de altă parte dificultăți în ceea ce privește raportarea și adaptarea la mediul
fizic sau la cel înconjurător natural. Personalitățile dificile, persoanele cu fobii , dar și cele cu
nevoi speciale au cerințe specifice, generate chiar de problemele care le marchează
existența.
Legătura dintre arhitectură și psihologie este evidentă de foarte mult timp – de felul în care
arhitectura se raportează la om depind percepția și “trăirea” produselor acesteia, felul în
care psihicul omului este af ectat în mod pozitiv sau negativ.

r e z u m a t

Apropierea de psihologie este importantă întrucât acest demers poate ajuta la descoperirea
unor relații între tipul de personalitate și arhitectură, în mod special dacă ne raport ăm la
locuire și locuințe – tipul de persona litate trebuie sa aibă implicații în abordarea proiect ării
locuințelor și, implicit, în ameliorarea locuirii. Dacă ne raport ăm la a doua categorie de
persoane, cele având personalități dificile sau acelea cu probleme și nevoi speciale,
implicațiile asupra arhitecturii locuințelor și asupra modului de locuire sunt, de asemenea,
numeroase.
Ținând cont de toate acestea, credem că datoria arhitectului est e să descopere și să
surprindă , prin varietatea de mijloace aflate la dispoziție, toate caracteristicile și trăsăturile
omului din fața sa, nu doar pe cele social -culturale, extrem de importante, ci și pe acelea de
natură psihologică. Astfel, studii le prezentate în lucrare se plasează pe linia diverselor
preocupări interdisciplinare – fie c ă se utilizeaz ă Sintax a Spațială (Space Syntax) și Graficul -J
ca instrumente de bază, fie instrumentul psihometric Myers -Briggs Type Indicator (MBTI ),
cel de autoevaluare Kiersey Temperament Sorter (KTS) , sau altele asemenea, aceste abord ări
ilustreaz ă intenția unor arhitec ți și, de altfel, cadre didactice din domeniu , de a descoperi
relațiile de natură culturală și psihologică și nu numai, între beneficiar și locuirea specifică
lui. Din aceste studii se pot desprinde unele informa ții ce pot constitui baza unor cercetări,
dezvol tări și utilizări ulterioare.
În orice demers legat de proiectare, arhitecții sunt obișnuiți s ă-și “intervieveze” viitorii
beneficiari în legătură cu nevoile acestora, legate atât de locuire, cât și de viitoarea locuință
pe care și -o doresc. Însă, pe lâng ă această realitate și în legătură directă cu cele ilustrate
până acum, tocmai î n acest context se încadrează și instrumentele propuse în finalul lucrării.
Chestionarul structurat și Testul Lüscher se pot utiliza fie independent, fie combina te, cu
scopul de a recepționa cât mai multe informații din partea celui care ni se adresează. Acest
demers este menit s ă ne apropie de o locuire cât mai adecvată culturii și personalității
beneficiarului.
Dincolo de faptul că sunt doar ipoteze de lucru, acestea nu au pret enția de a fi exhaustive și
atotcuprinzătoare, ci se constituie într -o invitație la dialog în cadrul breslei, dar mai ales la
unul interdisciplinar, cu scopul de a le îmbunătăți, completa și transforma în autentice
instrumente pentru viitor – aceasta presu pune, în primul rând , validarea lor.
Astfel de instrumente, precum și altele a decvate scopului , pot fi utilizate de arhitec ți în
primul r ând în domeniul locuirii individuale, respectiv în rela ția direct ă cu beneficiarul. În

r e z u m a t

acela și timp însă, pot fi aplica te la nivelul locuirii sociale – prim ăriile și alte institu ții
interesate le pot folosi pentru a se apropia c ât mai mult de nevoile reale ale potențial ilor
utilizatori. De asemenea, se pot aplica în domeniul locuirii colective – cunoscându -și mai
bine viit orii clienț i, atât din punct ul de vedere al orientării lor culturale, c ât și din acela al
preferințelor legate de personalitatea acestora, investitorii sau antreprenorii ar putea
îmbogăți și diversifica gama partiurilor și amenajărilor propuse în locuințe, sau în
ansamblurile rezidențiale . În aceste cazuri se impun, cu at ât mai mult, colaborarea și
coordonarea interdisciplinar ă între arhitec ți, antropologi, psihologi, sociologi și speciali ști
din alte discipline, proces menit s ă furnizeze toate informa țiile importante necesare unor
asemenea abord ări.
Nu în ultimul rând, astfel de probleme se pot pune și în învățământul de arhitectură.
Studenții ar putea începe să se familiarizeze, încă din timpul studiilor, în legătură cu
aspectele culturale și de natură psi hologică pe care locuirea le presupune, prin implicarea
acestora în scenariile unor locuiri personalizate, impuse chiar de criteriile stabilite în
vederea întocmirii temelor de proiectare.
Prin prezentarea celor două instrumente nu ne dorim, nici pe depart e, să trasăm o regulă
exhaustivă, sau să impunem utilizarea acestora, ci doar să ne încadrăm în tendințele
interdisciplinare, considerate de noi ca fiind menite să stabilească obținerea unui set de
criterii necesare îmbunătățirii locuirii .
În final, men ționăm că acest demers nu anuleaz ă creativitatea și rolul arhitectului. În acord
cu cele trei calități vitruviene pe care trebuie să le îndeplinească un edificiu –
firmitas , utilitas , venustas – cu siguranță că arhitectul trebuie să dovedeasc ă abilitatea
esen țială de a balansa propriile opțiuni cu nevoile reale ale beneficiarului, prin înglobarea în
proiectare a aspectelor legate de cultura și personalitatea celui care i se adresează. Aceasta
presupune multă sensibilitate și competență, făcând, de fapt, difere nța între un novice și
adevăratul profesionist.

r e z u m a t

Bibliografie

Cărți

1. Aitken, S., Family Fantasies and Community Space , Rutgers University Press, New Jersey, 1998
2. Aron, Raymond, La philosophie critique de l'histoire, Paris, Librairie Philosophiq ue, J. Vrin, 1969
3. Asquith, Lindsay , Space Use and Claim, An Evaluation of the Domestic Spatial Arrangement in Family Homes ,
Oxford Brookes University, 2003
4. Auregan, Pierre; Palayret, Guy, Zece etape ale gândirii occidentale , București, Editura Antet, 1998
5. Banham, Reyner, Theory and Design in the First Machine Age , New York, F.A. Praeger, 1960
6. Biciușcă, Florin, Experimentul “Cățelu” , Editura LiterNet, 2005
7. Blaga, Lucian, Trilogia culturii , în Opere , Vol. 9, București, Editura Minerva, 1985
8. Blom, Huib, Dogon Images and Traditions , Brussels: Momentum Publication, 2011
9. Bonte, Pierre; Izard, Michel, Dicționar de etnologie și antropologie , Iași, Editura Polirom, 1999
10. Braudel, Fernand, Gramatica civilizațiilor , Vol. I și II, București, Edit ura Meridiane, 1994
11. Cassirer, Ernst, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane , București, Humanitas, 1994
12. Chneweiss, Albert E.L.; Jacob, Odile, L’anxiété au quotidien , Paris, 1991
13. Compagnon, Antoine, Cele cinci paradoxuri ale m odernității , Cluj -Napoca, Echinox, 1998
14. Contal, Marie -Helene; Revedin, Jana, Sustainable Design , Basel, Boston, Berlin, Birkh äuser Verlag AG, 2009
15. Cottraux, J., Obsessions et compulsions , Paris, PUF, 1989
16. Debray, Quentin; Nollet, Daniel, Les pe sonnalités pathologiques: aproche cognitive et thérapeutique , Paris,
Masson, 1995
17. Deffontaines, Pierre, Géographie et Religions , Paris, Librairie Gallimard, 1948
18. Dewey, Sadka, Teste de personalitate , București, Meteor Press, 2007
19. Dilthey, Wilhe lm, Construcția lumii istorice în științele spiritului , Cluj -Napoca, Editura Dacia, 1999
20. Dilthey, Wilhelm, The Formation of the Historical World in the Human Sciences, în Selected Works, Vol. III,
Princeton, New Jersey, Princeton University Press, 2002
21. Doquet, Anne; Camara, Sory, Les masques dogon. Ethnologie savante et ethnologie autochtone, Paris,
Karthala, 1999
22. Dovey, K., Home and Homeless. Home Environments , New York, Plenum Press, 1985
23. Dowling, R., Home , Oxford, Routledge, 2006
24. Eco, Umberto, Opera deschisă , București, Editura pentru Literatură Universală, 1969
25. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală , București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982
26. Förster, Wolfgang, Housing In The 20th and 21st Centuries / Wohnen im 20. Und 21. Jahrhundert , München,
Berlin, London, New York, Prestel, 2006
27. Lascu, Nicolae (coordonator), Funcțiune și formă , Editura Meridiane, București, 1989
28. Gardiner, Stephen, The House. Its Origins and Evolution , Chicago, Ivan R. Dee, 2002
29. Goodman, Norman, Introducere în sociologie , București, Editura Lider, 1998
30. Grünberg, Ludwig , Axiologia și condiția umană , București, Editura Politică, 1987
31. Heidegger, Martin, Originea operei de artă , București, Editura Univers, 1983
32. Herskovits, Melville Jean, L’acculturation: le processus de la transmission culturelle , în Herskovits, Melville
Jean, Les bases de l’anthropologie culturelle , Paris, Payot, 1967

r e z u m a t

33. Hillier, Bill, Space is the Machine: A Configurational Theory of Architecture , Cambrid ge, Cambridge
University Press, 1996
34. Hindrichs, Dirk U.; Daniels, Klaus, plusminus20⁰/40⁰latitude: Sustainable Building Design in Tropical and
Subtropical Regions , Stuttgart / London, Edition Axel Menges, 2007
35. Hoomeijer, Fransje; Meyer, Han; Nienhu is, Arjan, Dutch Water Cities , Amsterdam, Sun Publishers And
Authors, 2009
36. Hughes, Thomas P.; Hughes, Agatha C., Lewis Mumford Public Intellectual , New York Oxford, Oxford
University Press, 1990
37. Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor și re facerea ordinii mondiale , București, Editura Antet, 1998
38. Hutchinson, R.W., Prehistoric Crete , Harmondsworth, Penguin Books, 1962
39. Lalo, Charles , Les structures maîtreses de la beaut é industrielle , Paris, PUF, 1957
40. Lelord, François; André, Christ ophe, Cum să ne purtăm cu personalitățile dificile , București, Editura Trei,
2003
41. Leroi -Gourhan, Andr é, Gestul și cuvântul , Vol. I și II , București, Editura Meridiane, 1983
42. Lévi-Strauss, Claude, Antropologie structurală , București, Editura Politică , 1978
43. Linton, Ralph, Fundamentul cultural al personalității , București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1968
44. Llorella, Anja, New Minimalist Houses , New York, Collins Design and LOFT Publications, 2006
45. Long, Kieran, The New Architectural generation , London, Laurence King Publishing, 2008
46. Lotman, Yuri, Studii de tipologia culturii , București, Editura Univers, 1974
47. Malița, Mircea, Idei în mers , Vol. II, București, Editura Albatros, 1981
48. Marcus, C.C., House as a Symbol of Self , Berkeley, Conari Press, 1995
49. McLuhan, Marshall, Mass -media sau mediul invizibil , București, Editura Nemira, 1997
50. Moles, Abraham, Sociodinamica culturii , București, Editura Științifică, 1974
51. Morin, Edgar, Le paradigme perdu: la nature humanine , Paris, Seuil, 1973
52. Mumford, Lewis, Arts and Techniques , Lond on, Oxford University Press, 1952
53. Mureșan, Pavel, Culoarea în viața noastră , București, Editura Ceres, 1987
54. Noica, Constantin, Modelul cultural european , București, Editura Humanitas, 19 93
55. Norberg -Schulz, Christian, Genius Loci: Towards a Phenomenology of Architecture , New York, Rizolli, 1979
56. Pavese, Cesare, Journal , Paris, Gallimard, 1958
57. Pichot, P., Les Tests Mentaux , Paris, PUF, 1991
58. Prigogine, Ilya, Isabelle Stengers, Noua alianță. Metamorfoza științei , București, Editura Politică, 1984
59. Radu, Cezar, Artă și convenție , București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989
60. Raglan, F.R.S., The Temple and The House , New York, W.W. Norton & Co., 1964
61. Ralea, Mihai , Explicarea omului , în Scrieri , Vol. 1, București, Editura Minerva, 1972
62. Rapoport, Amos, House, Form and Culture , Prentic e-Hall Inc., New Jersey, Englewood Cliffs , 1969
63. Redfield, Robert, The Primitive World and It’s Transformations , Ithaca, New Yo rk, Cornell University Press,
1953
64. Régimont, Bénédicte, Spune -mi cum ți -e casa, ca să -ți spun cine ești , București, Editura Trei, 2010
65. Ricoeur, Paul, Eseuri de hermeneutică , București, Editura Humanitas, 1995
66. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare. Despre teoria și istoria științelor hermeneutice,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1989
67. Riegl, Alois, Istoria artei ca istorie a stilurilor , București, Editura Meridiane, 1998
68. Robinson, David J., Disordered Personality , London, Ontario, Rapid Psycler Press, 1996

r e z u m a t

69. Roskies, Ethel, Stress Management and the Healthy Type A , New York, The Guilford Press, 1987
70. Shoenauer, N.; Seeman, S., The Court Garden House , Montreal, McGill University Press, 1962
71. Smith, Manuel J., When I Say No, I Feel Guilty , New York, Bantam Books, 1975
72. Taut, Bruno, Houses and People of Japan , Tokio, Sanseido Co., 1958
73. Tănase, Alexandru, Cultură și civilizație , București, Editura Politică, 1977
74. Tellenbach, H., La Mélancolie , Paris, PUF, 1979
75. Tobin, C., La Schizophrénie , Paris, Odile Jacob, 1990
76. Todorov, Tzvetan, Teorii ale simbolului , București, Editura Univers, 1983
77. Toffler, Alvin, Powershift. Puterea în mișcare , București, Editura Antet, 1995
78. Valade, Bernard, Cultura , în Vol. Tratat de sociologie , București, Editura Humanitas, 1997
79. Vatimo, Gianni, Sfârșitul modernității , Constanța, Editura Pontica, 1993
80. Vianu, Tudor, Literatura universală și literatura națională , în Opere , Vol. 10, București, Editura Minerva,
1982
81. Vianu, Tudor, Originea și valabilitatea valorilor , în Opere , Vol. 8, București, Editura Minerva, 1979
82. Wagner, Roy, The Invention of Culture , Chicago / Londra, The University of Chicago Press, 1975 / 1981
83. Woodrow, W. Clark II, Sustainable Communitie s, New York, Springer Science + Business Media, 2010
84. Zlate, Mielu, Introducere în psihologie , Iași, Editura Polirom, 2000
85. Zorn, Fritz, Mars , Paris, Gallimard, 1982

Articole, periodice, publicații on -line

1. Aguilar -Moreno, Manuel, Aztec Architec ture, Part 1 +2, http://www.famsi.org/research/aguilar
/Aztec_Architecture_Part1.pdf ; http: //www.famsi.org/research/aguilar/Aztec_Architecture_Part2.pdf
2. Archer, L., Systematic Methods for Designers , în Design , Partea a 2 -a, 1964
3. Asquith, Lindsay, Evaluating and Illustrating Domestic Space Use: Collecting and Analysing Behavioural Data
for Space Syntax Analysis , University of Sydney, http://www.space.bartlett.ucl.ac.uk/events/sc06/
proceedings/asquith -sssc.pdf
4. Avramescu, Monica Delia, Psihologia persoanelor cu nevoi speciale , Editura Fundației România de Mâine,
București, 2007, http://www.scribd.com/doc/7904384/psihologia -persoanelor -cu-nevoi -speciale
5. Benfield, Kaid, A new Native American village based on tradition helps a Tribe reclaim its sustainable roots ,
2012, http://bettercities.net/news -opinion/blogs/kaid -benfield/17459/new -native -american -village -based –
tradition -helps -tribe -recla
6. Berescu, Cătălin, Satelitul, mobilul și locuirea minimală , http://dilemaveche.ro/sectiune/tema –
saptaminii/articol/satelitul -mobilul -locuirea -minimala
7. Bey, Aziza Braithwaite, The Role of Women in Kemet, Dogon, Mayan and Tsalagi Societies ,
http://www.lesley.edu/journals/jppp/11/JPPPBBey.pdf
Blunt, A., Cultural Geography: Cultural Geographies of Home , în Progress in Human Geography , Nr. 29(4), 2005
8. -, Carl Jung: Analytical Psychology , http://www.ivcc.edu/uploadedFiles/_faculty/_mangold/
Carl%20Jung%20 -%20Analytic%20Psychology.pdf
9. Chapman, Tony, Architecture 03. The RIBA Awards , Merrell, 2003
10. Chapman, Tony, Architecture 04. The RIBA Awards , Merrell, 2004
11. Chapman, Tony, Architecture 05. The RIBA Awards , Merrell, 2005
12. Chapman, Tony, Architecture 09. The RIBA Awards , Merrell, 2009

r e z u m a t

13. Clapham, D., Housing Pathways: A Post Modern Analytical Framework , în Housing, Theory and Society ,
Nr. 19, 2002
14. Crooke, Pat, Communal Building and the Architect , în Architect’s Yearbook 10 , Londra, Paul Elek, 1962
15. Dancourt, G., La personnali té histérique , în La Revue du practicien , 1945, pp.2550 -2555
16. De Carlo, Giancarlo, în Architectural Solutions for Urban Housing , http://www.cleandesign 05.co.uk/
Architectural%20Solutions%20for%20Urban%20Housing.htm
17. Devlin, A.S., Gender -Role and Housing Preferences , în Journal of Environmental Psychology , Nr. 14(3), 1994
18. Duffey, M.; Bailey, S.; Beck, B.; Barker, D., Preferences in Nursing Home De sign, în Environment and
Behaviour , nr.18(2), 1986
19. Franklin, B.J., Discourses on Design: Perspectives on the Meaning of Housing Quality and “Good” Housing
Design , în Housing, Theory and Society , Nr. 18, 2001
20. Gale, Amanda; Park, Nam -Kyu, Desired and Achieved Privacy and Interaction in Multigenerational Homes ,
în Journal of the Housing Education and Research Association , Vol.37, Nr. 1, 2010
21. Georgiu, Grigore, Cultur ă și comunicare , București, SNSPA, 2011 -2012
22. Gosling, S.; Ko, S.J.; Mannarelli, T.; Morris, M., A Room With a Cue: Personality Judgments Based on Offices
and Bedrooms , în Journal of Personality and Social Psychology , Nr. 82, 2002
23. Holloway, Dennis R., Sun Tempered Architecture. A Simple Design methodology for Passive Solar Houses ,
2011, http://www.dennisrhollowayarchitect.com/simpledesignmethodology.html
24. -, Housing and Society , în Journal of the Housing Education and Research Association , Vol. 37, Nr. 1, 2010
25. Ilie, Sandina, Strategii și metode de cercetare psihologică , http://www.actrus.ro/reviste/2_2004/r7.pdf
26. Ioan, Augustin, Introducere la locuințele anului 2000 , 2006, http://atelier.liternet.ro/articol/3134/Augustin –
Ioan/Introducere -la-locuintele -anului -2000.html
27. Ioan, Augustin, Un oraș creștin. O arhitectură extr emă. O proiectare pro bono , 2008,
http://atelier.liternet.ro/articol/2719/Augustin -Ioan/Un -oras-crestin -O-arhitectura -extrema -O-proiectare -pro-
bono.html
28. Ioan, Augustin; Berescu, Cătălin, Arhitectura pentru săraci , 2005, http://atelier.liternet.ro
/articol/2928/Augustin -Ioan -Catalin -Berescu/Arhitectura -pentru -saraci.html
29. Jackson, J.B., Pueblo Architecture and Our Own , în Landscape , III, Nr. 2, 1953 -1954
30. Jodidio, Philip, Architecture Now! 6 , Taschen, 2009
31. Kaiser, F.G.; Fuhrer, U., Dwelling: Speaking of an Unnoticed Universal Language , în New Ideas in
Psychology , Nr. 14(3), 1996
32. Liebmann, Matthew; Ferguson, T. J.; Preucel, Robert W., Pueblo Settlement, Architecture, and Social
Change in the Pueblo Revolt Era, A.D. 1680 to 1696 , în Journal of Field Archaeology , Vol. 30, Nr. 1, Boston
University, 2005, http://www.fas.harvard.edu/~lieb arch/docs/Liebmann,%20Ferguson,
%20and%20Preucel%202005.pdf
33. Matthews, Carl; Hill, Caroline; Case, F. Duncan; Allisma, Tom, Personal Bias: The Influence of Personality
Profile on Residential Design Decisions , în Housing and Society , Journal of the Hous ing Education and Research
Association , Vol. 37, Nr. 1, University of Minnesota, 2010, http://www.housingeducators.org/Journals/
H%20&%20S%20Vol_37_No_1_Personal_Bias_The_Influence_of_Personality_Profile_on_Residential_Design_
Decisions.pdf
34. Matzal, Andra, Pro și Contra – “Mallificarea ” periferiilor – când luxul ia locul sărăciei , 2001,
http://totb.ro/pro -si-contra -mallificarea -periferiilor -cand -luxul -ia-locul -saraciei
35. Melhuish, Clare, Thinking Architecture , în Architecture Paper , Nr. 1, British Council, 2011
36. Melhuish, Clare, Why Anthropology? , în Architectural Digest , Vol. 66, Nr. 11-12, 1996
37. Nițulescu, Dana Cornelia, Procesul de gentrificare a spațiilor de locuit urbane. Concept și explicații
alternative , http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf2/cv2006.3 -4.a04.%20Nitulescu_Dana.pdf

r e z u m a t

38. Palmon, Ruth, Houses Undergoing Psychoanalysis: Gehry’s Residence, Venturi’s Mother’s House and
Johnson’s Glass House , Massachusetts Institute of Technology (M.I.T.), iunie 2002,
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=houses%20undergoing%20psychoanalysis%3A%20gehry%E2%80%99
s%20residence%2C%20venturi%E2%80%99s%20mother%E2%80%99s%20house%20and%20johnson%E2%80%
99s%20glass%20house&source=web&cd=1&ved=0CB8QFjAA&url=http%3A%2F%2Fdspace.mit. edu%2Fbitstrea
m%2Fhandle%2F1721.1%2F69437%2F50775692.pdf%3Fsequence%3D1&ei=JdV9UJ9p5tDhBIvxgcAD&usg=AFQ
jCNGik7HbelIlIVOoAwN0wZAGsfh1tw
39. Philips, K.A.; Gunderson, J.G., Hirschfeld, R.M., Smith, L.E., A Review of the Depressive Personality , în
American J ournal of Psychiatry , Nr. 147, 1990
40. Popescu, Ana -Maria, Sărăcia extremă, o problemă ocolită de autorități , http://www .observatorcultural.ro/
Saracia -extrema -o-problema -ocolita -de-autoritati*articleID_14256 -articles_details.html
41. Rapoport, Amos, Using “Culture ” in Housing Design , în Housing and Society , Vol. 25, Nr. 1+2, 1998
42. Rapoport, Amos, Yagua, or the Amazon D welling , în Landscape , XVI, Nr. 3, 1967
43. Sebba, R., Churchman, A., Territories and Territoriality in the Home , în Environment and Behaviour , Nr.
15(2), 1983
44. Shroeder, A.H., Man and Environment in the Verde Valley , în Landscape , III, Nr. 2, iarna 195 3-1954
45. Team 10, The Doorn Manifesto , http://www.team10online.org/team10/text/doorn -manifesto.htm
46. -, UNESCO, The 2009 UNESCO Framework For cultural Statistics (RCS) , Paris, 2009,
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=unesco%20framework%20for%20cultural%20statistics%20(rcs)%2C%
20paris%2C%202009&source=web&cd=5&cad=rja&ved=0CDgQFjAE&url=http%3A%2F%2Fwww.culturalpolicie
s.net%2Fweb%2Ffiles%2F134%2Fen%2FFCS_2009.doc&ei=YNB9UJHWFKbT4QTT7oGIBA&usg=AFQjCNEpgEFf7
KmAQ1SgaeC8m9W56XbwXA
47. Zahariade, Ana Maria, Arhitectură, Locuire, Oraș , note de curs, U.A.U.I.M., http://www.uauim.ro/
departamente/itcp/discipline/ALO/C1.2 -curs-introductiv.pdf
48. Zahariade, Ana Maria, Arhitectură, Locuire, Oraș , note de curs, U.A.U.I.M., http://www.uauim.ro
/departamente/itcp/discipline/ALO/C6.1 -antropologica_2012.pdf

Referințe web

1. Canadian Museum of Civilization , în Warfare , http://www.civilization.ca/cmc/exhibitions/aborig/haida/
havwa01e.shtml
2. Dogon Creational Myths , http://www.bibliotecapleyades.net/mitos_creacion/esp_mitos creacion_1.htm
Dogon , http://www.crystalinks.com/dogon.html
3. First Nations Art, Northwest Coast , http://toby.library.ubc.ca/su bjects/subjpage1.cfm?id=1017
4. Gwaii Haanas National Park Reserve and Haida Heritage Site, The People , http://www.pc.gc.ca/pn –
np/bc/gwaiihaanas/natcul/natcul2.aspx
5. Haida Arch itecture, Simon Fraser University, The Bill Reid Centre , http://www.sfu.ca/brc/art_architecture/
nw_coast_architecture/haida -architecture.html
6. Haida Ar chitecture , http://www.sfu.ca/brc/art_architecture/nw_coast_architecture/haida -architecture.html
7. Haida Cultural Values , http://www.sfu.ca/haida -ebm/haida_cultural_values/
8. Haida EBM Principles , http://www.sfu.ca/haida -ebm/haida_cultural_values/haida_val_2/
http://www.pc.gc.ca/pn -np/bc/gwaiihaanas/natcul/natcul2.aspx
9. Haida (Native Group) , http://www.the canadianencyclopedia.com/articles/haida -native -group
10. Pueblo Architecture , http://www.britannica.com/EBchecked/topic/482743/pueblo -architecture
11. Taos Pueblo , 2012, http://www.bigpictureagriculture.com/2012/08/taos -pueblo.html
12. Testul Culorilor (Lüscher) , http://www .scribd.com/doc/81620245/Testul -Culorilor -Lusher

r e z u m a t

13. The Dogons of Mali, West Africa , http://www.mrkeith.org/rkeith5e.htm
14. The Quest for Order in the Man -Made , University of Notre Dame, http://ocw.nd.edu/architecture/nature –
and-the-built -environment/lecture -2/lecture -2
15. Totem Poles , http://www.sfu.ca/brc/art_architecture/totem_poles.html
16. www.architecturelist.com
17. www.dezeen.com
18. www.inhabitat.com