1.1 Scopul lucrării 1 1.2 Plăcile de achiziții între necesitate și utilitate 1 1.3 Programe de interfață pentru plăci de achiziție 4 Capitolul II… [628425]

I CUPRINS

Capitolul I
Introducere
1.1 Scopul lucrării 1
1.2 Plăcile de achiziții între necesitate și utilitate 1
1.3 Programe de interfață pentru plăci de achiziție 4

Capitolul II
Scurtă prezentare a programului de interfață LabView
2.1 Introducere 6
2.2 Instrumente virtuale 6
2.3 Mediul de operare a programului LabView 9
2.3.1 Modul de operare Microsoft Windows 9
2.3.2 Alte fișiere și directoare 9
2.3.3 Ferestrele de comandă și de schemă 11
2.3.4 Bara de meniu a ferestrei de comandă 11
2.3.5 Bara de meniu a ferestrei de schemă 12
2.3.6 Bara de meniu coborâtoare 13
2.3.7 Paletele programului LabView 16
2.3.7.1 Paleta Tools 16
2.3.7.2 Paletele Controls și Functions 17
2.3.7.2.1 Paleta Controls 18
2.3.7.2.2 Paleta Functions 19
2.3.8 Librăriile de instrume nte virtuale 22
2.3.9 Încărcarea instrumentelor virtuale 22
2.3.10 Salvarea instrumentelor virtuale 23
2.4 Opțiunea Help a programului LabView 24
2.4.1 Fereastra Help 25
2.4.2 Online Help 25
2.5 Exemplu de deschidere și operare cu un instrument virtual 26

II Capitolul III
Placa de achiziție AT –MIO –16E–10
3.1 Noțiuni generale 28
3.1.1 Generalități despre plăcile ATE Serie 28
3.1.2 Aplicarea softului National Instruments 29
3.1.3 Echipamentul opțional 29
3.2 Instalarea și configurarea 30
3.2.1 Softul de instalare 30
3.2.2 Instalarea plăcii 30
3.2.3 Configurarea plăcii 30
3.2.4 Magistrala de interfață 31
3.2.5 Mod standard de configurare automată 31
3.2.6 Achiziții de date fără configurare automată 31
3.2.7 Selecția adreselor de bază ale intrărilor/ieșirilor 31
3.2.8 Selecția canalului DMA 31
3.2.9 Selecția canalului de întrerupere 32
3.3 Schema bloc și moduri de operare 35
3.3.1 Descrierea plăcii 35
3.3.2 Intrări analogice 35
3.3.3 Mod de intrare 35
3.3.4 Polarități și domeniil e de intrare 36
3.3.5 Considerații pentru selectarea domeniilor de intrare 37
3.3.6 Oscilație corectoare de mică amplificare 37
3.3.7 Considerații de exploatare a canalelor multiple 39
3.3.8 Semnal de ieșire analogic 40
3.3.9 Selecția referinței semnalului de ieș ire analogic 40
3.3.10 Selectarea polarității semnalului de ieșire analogic 40
3.3.11 Intrări/Ieșiri digitale 40
3.3.12 Traseul semnalului de temporizare 41
3.3.13 Intrări de funcții programabile 42
3.3.14 Ceasul plăcii și al RTSI 42
3.3.15 Declanșator RTSI 42
3.4 Conexiuni și semnale interne 44
3.4.1 Conectarea semnalelor 44

III 3.4.2 Conectorul de intrare/ieșire 45
3.4.3 Conectarea semnalelor de intrare analogice 50
3.4.4 Tipul semnalului sursă 51
3.4.5 Semnal sursă fluctuantă 51
3.4.6 Semnal sursă cu masă de referință 52
3.4.7 Configurația intrării 52
3.4.8 Considerații la conectarea diferențială 53
3.4.9 Conectarea diferențială pentru semnal sursă cu masă
de referință 54
3.4.10 Conectarea diferențială fără referință 54
3.4.11 Consid erații despre conectarea nesimetrică 56
3.4.12 Conectarea nesimetrică pentru semnal sursă fluctuant 56
3.4.13 Conectarea nesimetrică pentru un semnal sursă cu
referință la masă 57
3.4.14 Considerații despre suprimarea semnalului în fază 58
3.4.15 Conectarea s emnalului de ieșire analogic 58
3.4.16 Conectarea semnalelor digitale de intrare/ieșire 59
3.4.17 Conectarea la rețea 60
3.4.18 Conectarea temporizatoarelor 60
3.5 Calibrarea și autocalibrarea 61
3.5.1 Calibrarea 61
3.5.2 Încărcarea calibrării cu constant e 61
3.5.3 Autocalibrarea 62
3.5.4 Calibrarea externă 62
3.5.5 Alte considerații 63
3.6 Anexa de achiziție a plăcii 63
3.6.1 Accesorii de semnal DAQ 63
3.6.1.1 Introducere 63
3.6.1.2 Instalarea 64
3.6.1.2.1 Instalarea accesoriilor de semnal DAQ 65
3.6.2 Utiliza rea rapidă a conectării terminalelor 65
3.6.3 Intrarea analogică AI 65
3.6.4 Ieșirea analogică AO 65
3.6.5 Operațiile accesorului de semnal DAQ 66

IV 3.6.5.1 Conectarea canalelor 66
3.6.5.2 Conectarea la rețeaua de alimentare 66
3.6.5.3 Generator de funcții 66
3.6.5.4 Microfonul 67
3.6.5.5 Led-urile 67
3.6.5.6 Relee 67
3.6.5.7 Senzor de temperatură pentru IC și termocuplă 67
3.6.5.8 Generatorul de zgomot 68
3.6.5.9 Declanșare digitală 68
3.6.5.10 Numărător/temporizator 68
3.6.5.11 Codificator cu defazare la 90o 68
3.6.5.12 Conectarea codificatorulu i de quadratură
în conectori 69
3.7 Caracteristicile tehnice ale plăcii AT –MIO –16E–10 69
3.7.1 Intrarea analogică 69
3.7.2 Ieșiri analogice 72
3.7.3 Declanșatoare 75
3.7.4. Specificații pentru accesoriile de semnal DAQ 75

Capitolul IV
Realizarea instrumentelor virtuale
4.1 Introducere 77
4.2 Descrierea setărilor și a programului de achiziționare
pentru placa de achiziție paralelă ATE –MIO –16E–10 77
4.3 Realizarea unui dispozitiv simplu de instrument virtual
(voltmetru, ampermetru) 80
4.3.1 Considerații teoretice 80
4.3.2 Realizarea instrumentului virtual 85
4.4 Realizarea instrumentului virtual analizor spectral 90
4.4.1. Considerații teoretice 90
4.4.2 . Realizarea instrumentului virtual 91

Bibliografie 97

1 Capitolul I
INTRODUCERE

1.1 Scopul lucrării

Analizarea unei plăcii de achiziție paralelă de tipul AT -MIO -16E-10
încorporată în interiorul computerului și a aplicațiilor ei la realizarea instrumentelor virtuale
(aplicații de tipul „I.V.”)

1.2 Plăcile de achizi ții între necesitate și utilitate

În ultimele decenii instrumentele de măsură au evoluat atât în flexibilitate, cât și în
ceea ce privește posibilitatea de a fi integrate în calculatoare sau sisteme de instrumentație
complexe. Ca și aparatele, sistemele de măsură au ca scop prelevarea mărimilor electrice sau
neelectrice (dar convertite în semnale electrice), în scopul afișării, prelucrării sau luării unei
decizii. Deosebirea între cele două categorii de echipamente constă în complexitatea,
versatilitatea sistemelor de măsurare (plăci de achiziție) care dispun de resurse de calcul
proprii.
Dacă în prima generație aparatele de măsură analogice erau controlate manual cu
ajutorul facilităților modeste acordate de panoul frontal, iar apoi datele culese fiind prelucrate
tot manual, introducerea circuitelor numerice și a microprocesoarelor a revoluționat și acest
domeniu, făcând posibilă apariția unei noi generații de instrumente flexibile și fiabile. Acestea
au evoluat de la aparatele portabile la instrumente v irtuale create pe calculator care oferă o
gamă largă de posibilități. La ora actuală aparatele și sistemele de măsură numerice au ajuns
să domine piața echipamentelor de profil datorită unor avantaje incontestabile ca precizia
ridicată, viteză de lucru spo rită, posibilități multiple de lucru, grad mare de automatizare a
procesului de măsurare, flexibilitate și programabilitate, posibilități sporite de integrare în
sisteme de măsurare complexe, fiabilitate și facilități de autotestare, gabarit redus, etc.
Placa de achiziție este un sistem de măsură complex, computerizat și caracterizat prin
posibilități de prelucrare a informației provenite din procesul de măsurare.
Informația reprezintă într -un sens mai restrâns date și detalii relative la un obiect sau
eveniment. Semnalul poartă informațiile de mărime și timp ce caracterizează evoluția acelui
obiect sau eveniment. Sistemele de instrumentație sunt destinate prelucrării informațiilor

2 provenite de la un proces de măsurare și nu modificării (transformării) ac estor semnale.
Sistemele de instrumentație sunt de obicei sisteme deschise rolul lor fiind de a realiza atât
acțiunea de măsurare propriu -zisă, cât și de analiză a mărimilor prelevate din proces.
Din punct de vedere constructiv sistemele de instrumentație pot fi simple și
inteligente. Pentru prima categorie de sisteme se are în vedere operația de măsurare și
furnizarea cât mai multor informații corecte asupra mărimii de intrare observată. Pentru cel de
al doilea tip de sisteme pe lângă măsurarea propriu -zisă sistemul permite și prelucrarea
informațiilor obținute prin măsurare, precum și alte operații de corecție a rezultatelor sau
control a condițiilor de măsură. Sistemele de instrumentație inteligente au în componența lor
de cele mai multe ori unități de prelucrare numerică, ceea ce le conferă flexibilitate și
performanțe ridicate. Tehnica modernă a măsurărilor electrice și neelectrice este astăzi de
neconceput fără aceasta categorie de sisteme de măsură, care presupune un grad ridicat de
interdisciplanarit ate (electronică, măsurări, traductoare, calculatoare, automatică).
Procesul de măsurare a suferit importante modificări nu atât din punct de ved ere
metrologic ci mai ales ca metodologie, determinând apariția unor noi instrumente mai
flexibile și mai ușor de integrat în sisteme complexe de măsurare. Ultimele decenii au
însemnat trecerea de la instrumentația clasică preponderent analogică la instrumentația
modernă, în cea mai mare măsură numerică, aceasta din urmă a beneficiat de schimbările
spectaculoase din domeniul tehnologiilor numerice de prelucrare a datelor, bazate în general
pe calculatoare și în special pe microprocesoare, făcând posibilă apariția unor concepte noi
cum ar fi cel de instrumentație virtuală.
După cum se știe prima generație de instrumente de măsurat erau analogice, controlate
manual prin folosirea unor butoane și comutatoare de pe panoul frontal. Măsurătorile făcute
cu aceste instrumente erau înregistrate și prelucrate tot manual, de către operator fără
posibilitatea de a adăuga funcți uni noi, sau de a modifica modul de prezentare al rezultatelor.
În plus erorile datorate factorului uman erau frecvente. Evident aceste instrumente există și
astăzi, dar aria lor se restrânge în favoarea celor numerice, mai ușor de utilizat chiar în
condiț iile unui control manual. Principalul beneficiu adus de aceste instrumente este
eliminarea erorilor de citire, simultan cu posibilitatea trimiterii datelor prelevate direct unui
echipament de calcul adecvat. Prezența operatorului rămâne totuși necesară, pentru
implementarea algoritmului de măsură.
Apariția instrumentelor numerice programabile, a reprezentat un pas important în
tehnica măsurării automate. Aceste instrumente sunt controlabile de către dispozitive
numerice externe. Utilizatorul își clădește un sistem cu mai multe instrumente conectate cu un

3 calculator ce va guverna complexul de măsură, pe baza unui program adecvat. Datorită
acestuia intervenția operatorului uman este minimă, el trebuind să asigure doar inițierea și
oprirea procesului de măsurare, precum și intervenții în caz de avarie.
Instrumentația actuală a evoluat suficient de mult pentru ca astăzi să întâlnim
combinații de instrumente numerice programabile controlate de calculator și instrumente ce
sunt asamblate în calculatorul propriu- zis, prin folosirea unor subasambl ări hardwar e(plăci
de achiziție) specifice și programe adecvate. Această nouă generație de sisteme de
instrumentație oferă mai multă flexibilitate și performanță datorită faptului că instrumentul
este clădit ca parte componentă a calculatorului, ceea ce face posibil ca puterea de calcul și
prezentare a acestuia să fie folosite în operațiile de măsurare.
Plăcile de achiziție sunt din ce în ce mai utilizate deoarece acestea pot înlocui
aparatele de măsurare convenționale, permit stocarea datelor măsurate, prelucrarea și
comunicarea cu computerul în care cu ajutorul programelor de analiză și prelucrare, datele
stocate pot fi prelucrate și analizate. O placă de achiziție poate să primească un semnal, iar pe
baza acestuia ea poate să ia decizi i și să emită un semnal către un dispozitiv exterior.
Plăcile de achiziție sunt utilizate foarte frecvent în instalațiile de automatizare, unde
este necesară măsurarea, stocarea, analizarea și emiterea unui semnal de răspuns fără
interven ție din partea omului.
Principalele avantaje ale plăcilor de achiziție sunt:
– Standardizarea procedurilor de măsurare / tastare, care conduce la o eficiență
sporită prin micșorarea costurilor;
-Traductoarele și circuitele de măsură aferente pot fi plasate lângă proces,
comunicarea cu „operatorul automat”, plasat într -o cameră de control, făcându -se
numeric;
-Creșterea productivității, operațiilor de măsurare;
-Posibilitatea de a controla condițiile de mediu într -un complex de măsură, pentru
prelevarea unor măr imi dependente de acestea;
-Creșterea preciziei de măsurare ca urmare a eliminării erorilor datorate
operatorului uman, și a posibilității de control asupra condițiilor de lucru;
-Realizarea unor operații suplimentare;
-Posibilitatea efectuării repetate a uno r teste complexe.
Cercetările actuale oferă și o imagine a generație următoare de instrumente în care
calculatorul este adus în același șasiu cu instrumentul, devenind o parte componentă a

4 acestuia. Instrumentele inteligente sunt integrate apoi într-o r ețea de comunicații, ierarhizată
pe mai multe nivele de decizie, determinând apariția sistemelor de instrumentație distribuite,
extrem de utile în mediile industriale.
1.3 Programe de interfață pentru plăci de achiziție
Plăcile de achiziție nu pot folosi orice program de interfață, ci doar programe special
create pentru acestea dintre care pentru plăcile produse de către National Instruments
amintim:
-DAQ;
-GPIB;
-VXI;
-LabWindows;
-LabView;
-HiQ.
Fiecare placă de achiziție are un program de lucru special care poate să
utilizeze placa de achiziție la performanțele maxime. Programele de interfață realizează
instrumente virtuale de măsurare și afișare a semnalelor măsurate prin intermediul plăcii de
achiziție.
S-a ales programul de interfață LabView pentru lucrul cu plăcile de achiziție deoarece
acestea sunt produse ale companiei National Instruments, rulează în modul de operare
Microsoft Windows 95 – NT (care este cel mai frecvent utilizat la noi), are o structură
asemănătoare programelor care rulează în modul de operare Windows, folosește biblioteci de
instrumente virtuale de la mai mulți producători (GPIB, VXI, HP, etc.), având posibilitatea
utilizării în aplicații diverse instrumente virtuale din biblioteci de aparate diferite.
Programul LabView prezintă un mod de afișare în două
ferestre:
– Fereastra de comandă;
– Fereastra de schemă.
Fereastra de comandă permite o utilizare simplă și cât mai eficientă a instrumentelor
virtuale, iar cu ajutorul ferestrei de schemă se poate modifica structura instrumentelor virt uale
sau se pot crea noi instrumente virtuale complexe cu ajutorul instrumentelor virtuale simple
aflate în bibliotecile programului LabView.

5 Datorită avantajelor enumerate mai sus oferite de către programul de interfață
LabView, am ales acest program pen tru studierea și lucrul cu aceasta placă de achiziție
produs ă de către National Instruments.

6 Capitolul II

SCURTĂ PREZENTARE A PROGRAMULUI
DE INTERFAȚĂ LABVIEW

2.1 Introducere

LabView (Laboratory Virtual Instrument Engineering Workbench) este un limbaj de
programare puternic de analiză și instrumentație pentru computere personale sau stații de
computere care au ca mod de operare Microsoft Windows, Sun SPARCstation, Apple
Macintosh și HP -UX. Programul LabView prin limbajul tradițional de programare încearcă să
prezinte programul cât mai aproape de cerințele zilnice care se utilizează în practică, p unând
la dispoziție aceste caracteristici printr -un program grafic și oferind în același timp și
instrumentele necesare pentru achiziționarea, analizarea și prezentarea datelor. Cu ajutorul
acestui limbaj grafic de programare, denumit și limbaj „G” se poat e realiza schema bloc
printr -o simplă desenare a notațiilor științifice și inginerești, care apoi programul LabView le
compilează în cod mașină.
Programul de interfață LabView reunește într -un singur sistem achiziția, analizarea și
prezentarea datelor. Pe ntru a putea controla instrumente și de a achiziționa date programul
LabView se folosește de RS -232/422, IEEE 488 (GPIB), incluzând funcțiile Virtual
Instruments Software Arhitecture (VISA), precum și configurația plăcilor de achiziții (DAQ).
O librărie de instrumente cu drivere pentru sute de instrumente simplifică controlul aplicației
prin intermediul acestor instrumente. Pentru analizarea datelor, librăria extinsă de Analiză
conține funcții pentru generare de semnal, procesarea de semnalului, filtrare, f erestre,
statistici, revenire la starea anterioară, funcții de algebră liniară și tablouri aritmetice.
Deoarece programul LabView este prin natura sa un program grafic el prezintă un pachet de
date inerent, deci el poate genera diagrame, grafice și preferi nțe grafice definite de utilizator.

2.2 Instrumente virtuale

Programele realizate cu ajutorul limbajului LabView sunt numite instrumente virtuale
(VIs). Instrumentele virtuale conțin trei părți importante: tabloul de comandă, tabloul cu
schema și icoana/co nectorul.
În blocul de comandă sunt cuprinse setările valorilor de intrare și afișarea ieșiri
instrumentului virtual de la tabloul de schema. Deoarece tabloul de comandă este analog ca și

7 instrumentul de măsură real, intrările sunt numite „controlere”, ia r ieșirile sunt denumite
„indicatori”. Se pot utiliza o varietate de „controlere” și „indicatori” cum ar fi butoane
rotative, comutatoare, butoane, diagrame, grafice făcând astfel tabloul de comandă ușor de
înțeles și de utilizat. Un tablou de comandă pent ru instrumentul virtual „Temperatura” este
prezentat în figura următoare.
Figura 2.1

Fiecare tablou de comandă este însoțit de un tablou de schema instrumentului virtual
care este tot un program. Schema instrument ului virtual se poate construi utilizând limbajul
grafic de programare „G”. Această fereastră poate fi văzută ca o sursă de coduri pentru
instrumentul virtual. Componentele ferestrei de schemă sunt funcții de legătură a

Figura 2.2

8 instrumentului virtual (Exemple: Cic lu repetitiv, Structura procesului, funcții aritmetice, etc.).
Componentele ferestrei de schemă sunt legate între ele pentru a definii variabile de date
cuprinse în fereastr a de schemă. În figura 2.2. se prezintă schema bloc a instrumentului virtual
„Tempe ratura” în fereastra de schemă.
Prin intermediul icoanei/conector se poate intra în structura instrumentului virtual
creat sau se poate folosi ca un obiect pentru alte instru mente virtuale în fereastra de schemă.
Icoana grafică reprezintă un instrument virtual în fereastra de schemă a altui instrument
virtual mai complex. Terminalele de conectare determină unde vor trebui legate intrările și
ieșirile de la icoană. Terminalele sunt analogice la subrutina parametrilor, care corespund
„controlerelor” și indicatoarelor din fereas tra de comandă. Figura 2.3 prezintă icoana și
conectorii pentru instrumentul virtual „Temperatura”. De obicei conectorii sunt ascunși sub
icoană până în m omentul când se dorește
vizualizarea lor.
Fidelitatea programului LabView
este data de structura ierarhică a
instrumentelor virtuale. După crearea
unui instrument virtual acesta se poate
utiliza ca un sub -instrument virtual în
schema tehnologică a unui instrument
virtual mai complex. Nu există nici o
limită pentru numărul de sub -instrumente
virtuale utilizate într -o structură ierarhică.

Terminal
de intrare Terminal
de ie șire
Temperatură mode

Figura 2.3

Figura 2.4

9 Pentru un exemplu concludent priviți instrumentele virtuale utilizate ca sub –
instrumente virtuale în fereastra de sc hemă a instrumentului virtual „Temperatura”.
În figura 2.4 prezintă cele două ferestre ale instrumentului virtual „Temperatura” cu
sub-instrumentele virtuale utilizate pentru:
-achiziția de date;
-prezentarea grafică a rezultatelor;
-specificarea numărului de măsurători;
-întârzierea între măsurătorile efectuate.
Instrumentul virtual „Temperatura” are ca funcție principală ciclul repetitiv.
Instrumentul virtual achiziționează date măsurate în timpul fiecărui ciclu repetitiv iterativ.
După executarea unui număr de cicluri într -un timp dat datele de la icoană sunt afișate grafic
în fereastra de comandă.
Cu programul LabView se poate utiliza orice instrument virtual ca un sub-instrument
virtual. Această caracteristică face ca fereastra de schemă să fie modulară, ușor de înțeles,
depanat și întreținut.
2.3 Mediul de operare a programului LabView
Sistemul LabView conține aplicații LabView și câteva fișiere asociate.
2.3.1 Modul de operare Microsoft Windows
În acest mod de operare programul LabView conține icoane. Progr amul
LabView folosește icoane pentru deschidere și pentru celelalte operați i ale aplicațiilor. Acesta
mai conține și icoan a pentru dezinstalare, adică pentru ștergerea programului LabView,
a aplicațiilor acestuia și a fișierelor asociate cu acesta din compu ter. În plus se poate
instala opțional și Configurația utilitară pentru NI -DAQ din cadrul driverelor de
instalare a programului LabView.
2.3.2 Alte fișiere și directoare
Programul LabView utilizează câteva fișiere și directoare pentru memorarea
informației necesară pentru crearea instrumentelor virtuale. Aceste fișiere și directoare
cuprind:
– Directorul vi.lib . Acest director conține librăriile instrumentelor virtuale pentru
achiziționarea și analizarea datelor.
Directorul vi.lib trebuie să fie în același direct or cu programul LabView. Nu este
permisă schimbarea numelui acestui director deoarece programul LabView caută acest

10 director la inițializarea programului. Dacă se schimbă numele acestui director atunci multe
funcții ale librăriilor programului LabView nu s e mai pot utiliza.
-Directorul Examples . Acest director conține multe exemple de instrumente
virtuale care demonstrează funcționalitatea programului LabView.
-Directorul cintools . Acest director conține fișiere pentru rutinele de legătură
externă a programul ui LabView cu limbajul de programare C.
-Directorul menus . Acest director memorează informația meniului pentru toate
afișările. De altfel va fi în lipsă un subdirector.
-Directorul help. Acest conține toate fișierele Help asociate cu programul
LabView. Punâ nd instrumentul virtual și librăria instrumentului în acest director
atunci instrumentului virtual va apărea în meniul Help a programului LabView.
-Librăria BASCLASS.LLB . Acest fișier conține o librărie a instrumentelor virtuale

Paleta de
comandă
Etichetă
Controler
digital
Etichetă
Etichetă
liberă
Terminalul
controlerului
digtal
Terminalul
butonului
Număr
constant
Funcție de
multiplicare Structură
repetitivă Sub-VI Funcție de
legătură Terminal
grafic Grafic Legenda
graficului Controler
tip buton Etichetă
Cabluri de
legătură
Figura 2.5

11

care este utilizată de cătr e programul LabView. etc.
2.3.3 Ferestrele de comandă și de schemă
Deschiderea programului LabView se face printr-un dublu clic pe icoana programului
după care se va deschide o fereastra nouă. Fereastra nouă afișată a instrumentului virtual poate
fi reprezentat în una sau două ferestre ale programului LabView utilizate pentru a construi
instrumente virtuale. Cele două ferestre sunt fereastra de comandă și fereastra de schemă care
conține schema bloc a instrumentului virtual. Blocul de comandă și schema bloc conț ine o
colecție de obiecte grafice, care reprezintă elementele de programare ale programului
LabView. Blocul de comandă conține o multitudine de tipuri de indicatori și controlere.
Schema bloc conține terminalele corespunzătoare indicatorilor și controlerelor, care reprezintă
constante, funcții, sub -instrumente virtuale, structuri și fire de legături care transportă datele
de la un obiect la altul. În figura 2.5 este prezenta tă fereastra de comandă și fereastra de
schemă asociată.
2.3.4 Bara de meniu a ferestrei d e comandă
Fereastra de comandă și de schemă conțin o bară de meniu cu butoane de comenzi și
indicatori de stare utilizate pentru controlul instrumentului virtual. Bările de comenzi sunt
diferite pentru cele două ferestre în care se lucrează. Următoarea figură prezintă meniul de
comandă care apare în fereastra de comandă.
Explicarea butoanelor care apar în bara de meniu:
Butonul de rulare. Apăsând acest buton se începe executarea operațiilor de lucru a
instrumentului virtual. În timp ce instrumentul virtual se rulează butonul își schimbă
forma în .
Cât timp instrumentul virtual rulează ,butonul de oprire are starea . Dacă se
dorește ieșirea din execuția instrumentului virtual se poate apăsa acest buton și execuția va fi
oprită imediat.
Butonul de execuție în ciclu repetitiv. Se apasă acest buton pentru executarea continuă
și repetabilă a operațiilor instrumentului virtual. În timp ce se execută acest mod starea
butonului se schimbă la . Pentru a dezactiva această opțiune se mai apasă încă odată
acest buton.

Figura 2.6

12
Butonul de pauză. Acest buton se utilizează pentru întreruperea execuției
instrumentului virtual. Pentru a continua execuția instrumentului virtual se apasă din
nou acest buton.
Fereastra pentru font. Cu ajutorul acestei ferestre se face setarea
opțiunilor de font, care include tipul fontului, mărimea, stilul și culoarea.
Fereastra de aliniere. Aceasta se utilizează pentru poziționarea dispozitivelor la
obiectele aliniate. Pri n utilizarea opțiunilor de setare a aliniamentelor se setează:
alinierea verticală, limita superioară, alinierea de stânga, pentru două sau mai multe obiecte.
Fereastra de distribuție. Se utilizează poziționarea dispozitivelor selectate la
obiectele ali niate. Prin utilizarea opțiunilor de setare a distribuției se setează:
spațiile goale, compresia și așa mai departe pentru două sau mai multe obiecte .
2.3.5 Bara de meniu a ferestrei de schemă
Meniul de comandă a ferestrei de schemă conține aproape aceleași butoane ca și
meniul ferestrei de comandă și în plus oferă patru caracteristici pentru depanare. Figura
următoare prezintă meniul ferestrei de schemă.
Explicarea butoanelor care apar în bara de meniu:

Butonul de atenționare a execuției. Făcând un clic pe acest buton se activează modul de
atenționare. În acest mod starea butonului se schimbă (becul se aprinde) și se poate vizualiza
tranziția datelor de la un obiect la altul în fereastra de schemă.
Butonul de salt a unui nivel. Apăsând acest buton se activează modul de terminare a
unui singur nivel, și trecerea la următorul nivel de execuție a instrumentului virtual.
Apăsând din nou pe acest buton se execută un salt repetitiv a unui sub -instr ument virtual și
așa mai departe.
Butonul de trecere într- un nivel. Dând un clic pe acest buton se intră într -un ciclu
repetitiv a unui sub-instrument virtual.
Butonul de ieșire dintr -un nivel. Dând clic pe acest buton se iese dintr-un ciclu
repetitiv a unui sub- instrument virtual și așa mai departe.

Figura 2.7

13
Indicatorul de atenționare. Acest indicator apare atunci când o posibilă problemă cu
schema bloc este sesizată, dar aceasta nu cauzează o eroare pentru neexecutarea
instrumentului virtual. Se poate activa indicatorul de avertizare utilizând opțiunile Preferences
din meniu Edit.
2.3.6 Bara de meniu coborâtoare
Această bară de meniu este așezată în partea de sus a ferestrelor programului LabView
și conține mai multe meniuri coborâtoare. Meniurile coborâtoare conțin opțiunile pentru
aplicațiile comune cum ar fi deschidere, salvare, copiere, repunere copierii și multe alte
aplicații particulare ale programului LabView. Figura următoare prezintă acest meniu.
Meniul File este primul care se deschide pentru utilizarea următoarelor opțiuni de
deschidere, închidere, salvare, și printare a instrumentului virtual.
Figura următoare prezintă opțiunile și descrierea acestora aflate în meniul File.

Crearea unui nou instrument virtual.
Deschiderea unui instrument virtual existent.
Închiderea ferestrei active.

Salvarea instrumentului virtual existent.
Salvarea instrumentului virtual existent sub un alt nume.
Salvarea copiei unui instrumentului virtual sub un alt nume.
Opțiuni de particularizare a salvării a VI sau pentru salvare
distribuită.
Întoarcerea la ultima versiune de salvare a VI.
Setarea configurațiilor de printare.
Opțiuni pentru printarea componentelor VI, ierarhic și descrierea.
Printare a ferestrei în care se lucre ază.
Editarea instrumentului virtual într -o librărie sau rearanjarea
ordinii.
Editarea într -un șablon a instrumentului virtual.
Compilarea tuturor instrumentelor virtuale din librărie.
Convertirea din LabWindows/CVI DLL în LabView VI.
Actualizarea versiuni anterioare a driverelor VXI plug&play .
Închiderea programului LabView.

Figura 2.8

14
Opțiunile meniului Edit pot modifica obiectele din fereastra de comandă și fereastra de
schemă. Aceste opțiuni se utilizează pentru manipularea și aranjarea componentelor
programului LabView după dorința personală.
Figura următoare prezintă opțiunile și descrierea acestora aflate în meniul Edit.
Anularea comenzi anterioare.
Repunerea comenzi anterioare.
Ștergerea obiectului selectat și repunerea lui în memoria
temporară.
Copierea obiectului selectat și punerea lui în memoria temporară.
Punerea copiei din memoria temporară în contextul ferestrei active .
Ștergerea obiectului selectat.
Copierea unui desen dintr- un fișier în memoria temporară.
Ștergerea tuturor conexiunilor greșite.
Schimbarea ordinii numerelor pentru obiectele interactive.
Invocarea editorului de control.
Convertirea obiectului selectat din fereastra de schemă într -un sub-VI.
Editarea de meniu.
Setarea preferințelor pentru memorie, disc șiafișare .
Opțiunea pentru schimbarea numelui utilizatorului.
Curățarea codului din memorie.
Setarea preferințelor de afișare a paletelor Functions și
Controls .
Personalizarea paletelor Functions și Controls .
Comenzile meniului Operate rulează instrumentul virtual. Figura următoare prezintă
opțiunile și descrierea acestora aflate în meniul Edit.
Rularea instrumentului virtual curent.
Oprirea rulării instrumentului virtual curent.
Printarea blocului de comandă a VI la îndeplinirea acestuia.
Completarea la fișierului VI cu pach etul de date.
Afișarea opțiunilor de exploatare a datelor.
Oprirea temporară a execuției când este apelat un VI.
Setarea valorilor curente(a controlerelor și indicatorilo r) ca
valori de baza.Res etarea tuturor valorilor( controlerelor și
indicatorilor ) la valorea de baza .
Corelarea între modurile Run și Edit.

15
Comenzile meniului Projects (Proiecte) oferă informații în plus cu privire la
instrumente virtuale, sub- instrumente virtuale și ferestre. Figura următoare prezintă opțiunile
și descrierea acestora aflate în meniul Projects .
Afișarea ierarhiei pentru toate instrumentele virtuale.
Afișarea paletei instrumentului virtual curent.
Afișarea sub-instrumentelor acestui instrument virtual .
Afișarea sub-instrument elor virtual e care nu au fost deschis e.
Afișarea definiție i celor care nu au fost deschis e.
Căutarea locației în memorie a unui sub -VI, controler, etc.
Afișarea rezultatelor căutării.
Căutarea următorului punct din criteriul de căutare.
Căutarea punctului anterior din criteriul de căutare.
Afișarea ferestrei de profil pentru cota de nivel a aplicației.
Comenzile meniului Windows oferă informații în plus cu privire la ferestrele deschise,
sub-instrumentele virtuale și numirea instrumentelor virtuale. Figura următoare prezintă
opțiunile și descrierea acestora aflate în meniul Windows .
Legătura între cele două ferestre ale programului
LabView.
Afișarea unei ferestre cu informații despre VI
curent. Afișarea unei ferestre de dialog cu istoria VI
curent.
Afișarea paletei Functii.
Afișarea paletei Unelte .
Afișarea conținutului memoriei temporare.
Afișarea listei de erori al VI curent.
Afișarea celor două ferestre una lângă alta.
Afișarea celor două ferestre una peste alta.
Utilizarea întregului ecran pentru afișarea
ferestrei active.
Lista tuturor ferestrelor curente deschise.
Marca-torul indică fereastra activă .
Comenzile meniului Help oferă informații despre ferestrele de comandă și de schemă,
obiectele din fereastră, referințele utilitare pe internet, versiunea programului LabView și
memoria computerului. Figura următoare prezintă opțiunile și descrierea acestora aflate în

16
meniul Help .
Activarea ferestrei de ajutor
Afisarea ferestrei de ajutor pe ntru un obiect.
Activarea sau blocarea afișării ferestrei simple de ajutor .
Fereastra ajutor simplu activa ta.
Deschiderea referințelor utilitare ale programului pe internet .
Ajutor pe internet pentru instrumentul virtual curent .
Căutarea de exemple.
Suportului tehnic necesar pentru programul LabView.
Despre versiunea programului LabView .
2.3.7 Paletele programului LabView
Programul LabView conține palete grafice care ajută la crearea și operarea cu
instrumente virtuale. P rogramul LabView conține trei palete și anume: Tools , Controls și
Functions .
2.3.7.1 Paleta Tools
Utilizând opțiunilor paletei Tools se poate crea, modifica și depana un instrument
virtual. Dacă paleta Tools nu este afișată pe ecran atunci pentru afișare se selectează opțiunea
Show Tools Palette din meniul Windows . După selectarea unei scule din această paletă
cursorul mausului ia forma acelei scule. Luând orice sculă de pe paleta Tools și poziționând
deasupra unui sub-ins trument virtual sau pe oricare icoană din instrumentul virtual în care se

Figura 2.9

17
lucrează și având activată opțiunea Show Help Windows , din meniul Help atunci în această
fereastra vor apare informații despre obiectul pe care este poziționat cursorul mausului. Fig ura
următoare prezintă paleta Tools .
Unealta de operare. Cu unealta de operare se poate manevra în fereastra de comandă
asupra indicatorilor și controlerelor. Când unealta își schimbă forma atunci se poate
controla textul de bază care poate reprezenta nu mere sau un șir de caractere pentru control.
Unealta de poziționare. Cu această unealtă se poate selecta, muta și redimensiona
obiectele. Când unealta își schimbă forma atunci obiectul pe care este poziționat se
poate redimensiona.
Unealta de eticheta re. Unealta de etichetare va indica faptul că se poate introduce
textul într -o etichetă sau se creează o etichetă liberă. Când se creează o etichetă liberă
unealta își va schimba forma.
Unealta de conexiune. Această unealtă se utilizează pentru conectare a obiectelor din
fereastra de schemă unele cu altele. Plasând unealta de conexiune deasupra unei
legături atunci se va afișa conexiunea tipului de date în fereastra Help dacă este activată de la
opțiunea Show Help Windows din meniul Help .
Meniul obiect a l uneltei de afișare. Acest meniu obiect se utilizează pentru afișarea la
un obiect dintr -o fereastră a meniului din care face parte. Această afișare se poate
realiză și cu un clic dreapta al mousului.
Unealta de deplasare. Această unealtă se utilizează pentru deplasarea prin fereastră
fără utilizarea barelor de derulare stânga -dreapta.
Unealta punctului de control. Această unealtă se utilizează pentru setarea punctului de
controlul pentru structuri și funcții ale instrumentului virtual.
Unealta de te stare. Aceasta se utilizează pentru crearea unei testări a conexiunilor în
fereastra de schemă.
Unealta de copiere a culorii. Aceasta se utilizează pentru copierea unei culori și
redesenarea cu unealta de colorare.
Unealta de colorare. Aceasta se utili zează pentru colorarea unui obiect și de altfel
afișarea planului din față și din spate a obiectului.
2.3.7.2 Paletele Controls și Functions

Paletele Controls și Functions conțin icoane reprezentând sub -palete care dau acces
deplin la obiectele disponibile cu care se poate crea instrumente virtuale. Accesarea se face
printr -un clic stânga a mausului pe icoană.

18
2.3.7.2.1 Paleta Controls
Cu ajutorul paletei Controls se pot introduce controlere și indicatori în fereastra de
comandă . Fiecare opțiune a paletei afișează o sub -paletă cu indicatori și controlere disponibile
pentru opțiunea selectată. Dacă paleta Controls nu este afișată, atunci aceasta se poate
vizualiza prin selectarea opțiuni Show Controls Palette din meniul Windows .
Paleta Controls este disponibilă doar în fereastra de comandă și este re prezentată
în figura 2.10. Butoanele paletei Controls au următoarele semnificații:

Sub-paleta numerică. Conține controlere și indicatori pentru date numerice.

Sub-paleta logică. Conține controlere și indicatori pentru date logice.

Sub-paleta șir. Conține controlere și indicatori pentru șiruri și tabele.

Sub-paleta de liste și inele. Conține controlere și indicatori pentru meniul de inele
și grupe de liste.

Figura 2.10

19
Sub-paleta de gr upe și tablouri. Conține controlere și indicatori care setează tipul
datelor.
Sub- paleta grafică. Conține indicatori pentru afișarea datelor într -un grafic sau
într-o hartă reală.
Sub- paleta de locații și refnum (referire la un obiect sau procedura cu care se
lucreaza) . Conține controlere și indicatori pentru refnum și locațiile fișierelor.
Sub- paleta decorativă. Conține obiecte grafice pentru afișarea ferestrei de
comandă după dorință.
Sub- paleta de selectare a controlului. Afișează o fereastră de dialog care încarcă
controlerele speciale definite de către utilizator.
2.3.7.2.2 Paleta Functions

Figura 2.11

20
Schema bloc a instrumentului virtual se poate construi cu ajutorul paletei Functions .
Fiecare opțiune a paletei afișează o sub -paletă cu icoane disponibile pentru opțiunea selectată .
Dacă paleta Functions nu este afișată, atunci aceasta se poate vizualiza prin selectarea opțiuni
Show Functions Palette din meniul Windows .
Paleta Functions este disponibilă doar în fereastra de schemă și este reprezentată în
figura 2.11.
Sub-paleta de structuri. Conține structuri de control a programului cum ar fi
ciclurile repetitive.
Sub-paleta numerică. Conține funcții: numerice, aritmetice, trigonometrice și
logaritmice.
Sub-paleta logică. Conține funcții logice .
Sub-paleta șir. Conține funcții pentru manipularea șirurilor
Sub-paleta tablou. Conține funcții pentru lucrul cu tablourile.
Sub-paleta de grupuri. Conține funcții pentru lucrul cu grupurile.
Sub-paleta de comparări. Conține funcții de comparare logică a șirurilor și
numerelor.
Sub-paleta de dialog și timp. Conține funcții pentru ferestre de dialog,
numărătoare și erori de manipulare.

21
Sub-paleta fișierelor I/O. Conține fișiere și instrumente virtuale pentru fișiere
I/O.
Sub-paleta de comunicare. Conține instru mente virtuale de rețea pentru TPC,
DDE, Apple Events și OLE.

Sub-paleta de instrumente I/O. Conține instrumente virtuale pentru GPIB, serial
și instrumente de control VISA.

Sub-paleta achizițiilor de date. Conține instrumente virtuale pentru legăt ura cu
plăcile de achiziții de date .
Sub-paleta de analiză. Conține instrumente virtuale pentru analiză.
Sub-paleta de îndrumare. Conține instrumente virtuale utilizate în programul
LabView pentru îndrumare.
Sub-paleta pentru lucrul la nivel înalt . Conține funcții complexe care apelează
funcții din librărie, instrumente virtuale de control în alte instrumente virtuale,
manipulări de date și așa mai departe.
Sub-paleta de selectare instrumentului virtual. Conține o fereastră de dialog
pentru inse rarea unui instrument virtual în instrumentul virtual curent.

Sub-paleta librăriei utilizatorului. Conține locații pentru instrumente virtuale.
Sub-paleta de drivere. Conține locațiile drivere pentru instrumente virtuale.

22 2.3.8 Librăriile de instrume nte virtuale
Se poate încărca / salva instrumentul virtual de la / la un fișier special numit
librăria VI. Librăria BASCLASS .LLB este un exemplu de librărie a unui instrument virtual.
Avantajele utilizării librăriei VI sunt următoare:
– cu librăria VI se poate utiliza până la 225 de caractere pentru numele instrumentului
virtual incluzând și extensia (.vi).
-librăria VI compresează instrumentul virtual la salvarea pe disc.
-deoarece se utilizează mai multe instrumente virtuale în același fișier este mai ușor d e
realizat transferul între mai multe computere.
Alte caracteristici ale librăriei VI:
– librăria VI nu este de natură ierarhică. Deci nu se pot crea librării VI cu ajutorul altor
librării VI.
– salvarea și încărcarea instrumentului virtual este mai rapidă de la fișierul sistem ca și de la
librăria VI.
2.3.9 Încărcarea instrumentelor virtuale
Încărcarea instrumentului virtual în memorie se face alegând din meniul File opțiunea
Open . Alegând această opțiune se va deschide o fereastră de dialog ca cea reprezentată în

Figura 2.12

23 figura 2.12.
Librăriile VI și instrumentele virtuale din fereastra de dialog sunt reprezentate prin
simboluri și nume. După crearea unei librării VI aceasta va apărea în fereastra de dialog a
meniului File ca un fi șier de instrument virtual cu icoană. De obicei directoarele apar ca
fișiere dar fără extensia .vi.
Librăriile VI, directoarele și instrumentele virtuale se pot deschide printr -un clic cu
mausul și apoi OK, sau p rin dublu clic cu mausul pe fișierul care se dorește să se deschidă. La
încărcarea unui instru ment virtual fereastra din figura 2.13 va apare pe ecran.
Încărcarea listei câmpurilor sub -instrumentelor virtuale în instrumentul virtual curent
se face în memo rie pentru a putea fi utilizate. Numărul încărcat reprezintă numărul sub –
instrumentelor virtuale încărcate în memorie și așa mai departe. Încărcarea sub -instrumentelor
virtuale se poate anula prin apăsarea butonului STOP .
Programul LabView nu poate locali za imediat sub -instrumentele virtuale, deci el
începe căutarea în toate directoarele specificate de calea de căutare a instrumentului virtual.
La un anumit moment se poate ignora calea de căutare prin apăsarea butonului Ignore SubVI
și se poate continua că utarea manuală prin apăsarea butonului Browse utilizând fișierele din
fereastra de dialog.
2.3.10 Salvarea instrumentelor virtuale
Instrumentul virtual se poate salva într -un director obișnuit sau într -o librărie VI prin
selectarea opțiunilor Save , Save As… , sau Save a Copy As… , din meniul File.
Pentru crearea a unei noi librării VI, se selectează opțiunea Save As… din meniul File
și alegând opțiunea New VI Library din fereastra de dialog a opțiunii Save As…În figura 2.14

Figura 2.13 .

24 Se prezintă fereastra de dialog care apare la crearea unei noi librării VI.
După introducerea numelui în fereastra de dialog se apasă pe butonul OK al ferestrei.
Numele nu trebuie să fie mai mare de opt caractere plus extensia “.llb”. Încărcarea, salvarea și
deschiderea librăriei VI se face în același mod ca și la orice alt fișier sau director. Mutarea
instrumentelor virtuale dintr -o librărie VI se face doar prin utilizarea opțiunii Edit VI Library
din meniul File sau llbedit VI care se găsește în directorul Examples/llbedit .

2.4 Opțiunea Help a programului LabView

Programul LabView are o multitudine de opțiuni de ajutor pentru instrumente virtuale,
sub-instrumente virtuale și noduri. Programul LabView are do uă opțiuni comune de utilizare
și anume fereastra Help și caracteristica Online Help.

Figura 2.14

Figura 2.15.

25
2.4.1 Fereastra Help
Pentru afișarea ferestrei de ajutor se alege opțiunea Show Help din meniul Help . Cu o
unealtă din paleta Tools în oricare dintre ferestrele de comandă și de schemă pe obiectul pe
care este poziționat mausul, în fereastra de ajutor se va afișa icoana și informații despre acel
obiect. În figura 2.15 se prezintă un exemplu pentru fereastra de ajutor în modul simplu.
Schema de ajutor simplă / complexă. Dând cl ic pe acest buton se face comutarea între
modul de afișare a schemei simple sau complexe. Modul simplu accentuează
conexiunile importante. Dezaccentuarea este prezentată prin fire mai scurte și fără informații
despre aceste conexiuni existente. Ajutorul co mplex afișează toate terminalele și toate
informațiile despre acestea. Această opțiune se poate accesa de altfel și de la meniul Help .
Blocare ajutor. Dând clic pe acest buton informația afișată în fereastra de aj utor se
blochează până la o nouă deblocare care se face prin apăsarea din nou pe acest buton.
Această opțiune se poate accesa de altfel și din meniul Help .
Figura 2.16 prezintă un exemplu pentru fereastra de ajutor în modul complex.

Help online. Dând cl ic pe acest buton se face legătura pe internet cu site -ul care
prezintă informații suplimentare despre obiectului dorit.
2.4.2 Online Help
Online Help face legătura pe internet cu site -ul care prezintă informații cu descrieri
detailate pentru obiectele din fere astra de comandă sau de schemă.

Figura 2.16.

26 2.5 Exemplu de deschidere și operare cu un instrument virtual
1. Programul LabView se deschide printr-un dublu clic pe icoana programului sau
selectând opțiunea LabView din meniul Programs a meniul Start de pe bara de meniu a
programului de operare Windows (sau dând click de două ori pe icoana programului de pe
desktop ,care am creat-o dupa instalarea lui) . După câteva momente se va deschide o
fereastră de comandă nouă. Închiderea ferestrei de comandă se realizează alegând
opțiunea Close din meniul File.
2. Deschiderea instrumentului virtual Analog Input . Acesta se află în directorul DAQ
Achizition .
a)Alege opțiunea Open VI din fereastra de dialog.
b)Dublu clic pe DAQ Achizition .
c)Dublu clic pe Analog Input.vi .
După câteva momente pe ecran va apare fereastra de comandă a instrumentului virtual
Analog Input.vi . Fereastra de comandă conține controlere liniare, controler rotitor, controlere
pentru dispozitive de achiziție, controlere pentru canalele ale plăcii de achiziție și un afișaj
grafic. Figura 2.16 prezintă fereastra de comandă a instrumentului virtual Analog Input.vi .

Figura 2.16.

27 3. Rularea instrumentului virtual se face dând clic pe butonul . Butonul se schimbă
în , , ceea ce indică rularea instrumentului virtual. La rularea instrumentului virtual butonul
va fi activ în fereastră.
Instrumentul virtual realizează achiziția datelor unui semnal de la o sursă externă,
semnal care va fi reprezentat în fereastra grafică. Cu ajutorul opțiunilor ferestrei de comandă
se poate controla rata de achiziție, numărul de achiziții și așa mai depar te.
4. Utilizând unealta de operare se poate muta cursorul liniar în sus sau jos care
este poziționat între limita minimă și maximă .
Controlorul liniar este un controler de tip special numeric. În fereastră sunt două tipuri
speciale de controlere cum ar fi butoane rotative și liniare; oricum ambele funcționează
similar.
Câteva alte căi de operare cu controlerul liniar utilizând unealta de operare Operating :
– dând clic pe construcția controlerului liniar cursorul acestuia va sări automat în aceea
poziție.
– dând clic pe butonul tip săgeată cursorul controlerului se va deplasa încet în sensul săgeții.
– dând clic pe afișajul digital se poate introduce numărul la care să fie poziționat cursorul.
După acea va apărea pe bara de meniu butonul , pentru c onfirmarea introducerii
numărului.
5. Încearcă să modifici și celelalte controlere.
6. Oprește execuția instrumentului virtual Analogic Input.vi prin apăsarea butonului
Stop de pe bara de meniu a ferestrei de comandă.
7. Închide instrumentul virtual Analogic Input .vi alegând opțiunea Close din meniul
File. Nu salva nici o schimbare.

28 Capitolul III
Placa de achiziție AT– MIO –16E–10
3.1 Noțiuni generale
3.1.1 Generalități despre plăcile ATE Serie (Automated Test Equipment) .
Plăcile ATE Serie sunt primele plăci standardizate pentru configurarea automată a
dispozitivelor hard, având multiple funcții analogice, digitale și sincronizări ale intrărilor și
ieșirilor compatibile PC /AT și pentru computerele compatibile. Aceste plăci prezintă
caracteristici pe 12 și 16 biți ADC (c.a. și c.c.) cu 16 și 64 intrări analogice pe 12 și 16 biți ADC
cu 8 ieșiri de tensiune și 32 la circuitele TTL cu intrări ieșiri digitale compatibile și cu două ieșiri
pe 24 biți de numărător/temporizator pentru sincronizarea intrărilor/ieșirilor. Deoarece plăcile
ATE Serie nu sunt prevăzute cu comutatoare DIP (dual in-line package) , șuntoare sau
potențiometre ele pot fi ușor configurate și calibrate utilizând un soft de programare. Plăcile
ATE Serie sunt primele plăci care nu conțin comutatoare și șuntoare pe plăcile de achiziții de
date. Aceste caracteristici sunt posibile la DAQ-PnP National Instruments, prin magistrala de
interfață (pastilă) chip și conectările plăcii la magistrala AT de intrări/ieșiri. DAQ -PnP
introduce configurare automată ISA (Industry Standard Architecture) , specifice pentru
accesul direct la memorie (DMA), întreruperile și adresele de bază ale intrărilor/ieșirilor și
toate pot fi confi gurate prin program. Aceasta permite operatorului să schimbe ușor
configurația plăcii ATE Serie fără a fi necesară scoaterea plăcii din computer. DAQ -STC
face diferite aplicații ca generarea de impulsuri tampon, eșantionarea timpului
echivalent și schimbarea duratei eșantionării fără alte implicații. Plăcile ATE Serie
de la National Instrumens DAQ -STC utilizează sisteme de controlere de sincronizare
pentru funcții de timp corespunzătoare. DAQ -STC conține trei grupuri de sincronizare
care controlează intrările analogice, ieșirile analogice și funcțiile universale de
numărător/temporizator. Acest grup conține în total 7 numărătoare pe 24 biți și 3
numărătoare pe 16 biți și o rezoluție maximă a sincronizări de 50 ns.
Problema tuturor plăcilor DAQ este aceea că nu se pot sincroniza ușor toate funcțiile
de măsurare de la un declanșator comun sau un sincronizator. Plăcile ATE Serie au o
magistrală de sistem de timp real integrată (RTSI). Magistrala RTSI conține magistrala
internă de interfață RTSI și cablul conductor pentru sincronizarea și declanșarea semnalelor
pentru mai multe funcții între cinci diferite plăci DAQ din interiorul computerului.
Plăcile ATE Serie pot asigura interfața la un sistem SCXI, deci se pot primi până la
3000 de semnale analogice de la o termo- cuplă cuprinzând RTD -uri, solicitări, niveluri, surse

29 de tensiune și surse de curent. Se poate de altfel cere și generarea de semnale digitale pentru
comunicații și control.
3.1.2 Aplicarea softului National Instruments .
Componentele de lucru ale softu lui National Instruments sunt compuse din dispozitive
pentru achiziționarea de date și instrumente care permit controlul la utilizarea softului NI –
DAQ. Componentele de lucru asigură interfața programărilor de nivel înalt pentru construirea
instrumentelor v irtuale de la controlul standard OLE și DLL. Cu ajutorul componentelor de
lucru se poate realiza: orice configurație a dispozitivelor; utilizarea economică a resurselor;
utilizarea controlului interactiv care sunt incluse pe NI -DAQ. Caracteristicile intera ctive
grafice ale softului LabView utilizează un ansamblu de interfețe și un limbaj de programare
grafică de înalta calitate. LabView cuprinde magazia de instrumente virtuale pentru achiziția
datelor și o serie de instrumente virtuale utilizând placa DAQ. Magazia LabView de
instrumente virtuale pentru achiziția datelor este echivalentă cu softul NI -DAQ.
Aplicarea programării plăcilor se poate face de la softul de programare NI -DAQ și
programarea registrelor de nivel de la compania Național Instrument s au pe alte softuri cum ar
fi Component Works, LabView, LabWindows/CVI și VirtualBench care vor reduce timpul de
desfășurare pentru achiziția datelor și controlul aplicațiilor.
3.1.3 Echipamentul opțional .
National Instruments oferă o varietate de produse pentru utilizarea plăcii ATE Serie
incluzând cabluri, blocuri de conectare și alte accesorii după cum urmează:
– cabluri și cablu de legătură, cablu ecranat și fire conductoare;
– blocuri de conectare, ecranate și neecranate de 50, 68 și 100 de pini cu șuruburi de
fixare;
– magistrala de cabluri pentru RTSI (Sistem de timp real integrat);
– module de instrumente pentru condiționarea extensiei semnalului (SCXI) și accesorii
pentru izolații, amplificări, excitări și multiplexarea semnalelor pentru relee și ieșiri
analogice . Cu modulul SCXI se pot condiționa și primi până la 3072 canale;
– canal de nivel scăzut pentru indicarea modului de condiționare a semnalului, a plăcii și
accesoriilor. Acesta include și condiționarea pentru tensiometre și RTD -uri și în
același timp pentru probe, rețineri și relee.

30 3.2 Instalarea și configurarea
3.2.1 Softul de instalare
Dacă se utilizează sistemul de operare LabView se vor urma instrucțiunile de instalare
date de sistemul de operare cu referire la instrucțiunile NI -DAQ.
3.2.2 Instalarea plăcii
Placa ATE Serie se poate introduce in oricare soclu disponibil de pe placa de baza a
computerului. Totuși pentru a realiza performanța cea mai bună de reducere a zgomotului va
trebuii lăsat un spațiu cât mai mare posibil intre placa ATE Serie și celelalte plăci și unități ale
computerului. Următoarele instrucțiuni de instalare sunt cu caracter general și va trebui studiat
și manualul de utilizare a computerului sau un material cu referințe tehnice pentru instrucțiuni
specifice și atenționări asupra computerulu i.
1.Scrie seria și numărul plăcii ATE Serie de pe placă sau din cartea tehnică a plăcii.
Această serie și număr vor fi folosite la instalarea și configurarea plăcii.
2.Se oprește și se deconectează de la rețea computerul.
3.Se demonteaza capacul lateral de pe compu ter pentru a avea acces la
blocurile de conectare (intrare/ieșire) ale plăcii de bază.
4.Se cauta cel mai îndepărtat bloc de conectare (intrare/ieșire) al plăcii de bază.
5. Se introduce placa ATE Serie în blocul de conectare.
6.Se fixează placa și blocul de conectare al plăcii de bază în șina
corespunzătoare din spatele computerului cu ajutorul unor șuruburi.
7.Se verifică instalarea.
8.Se monteaza capacul lateral al computerului la loc .
9.Se cuplează la rețeaua de alimentare computerul și pe urmă se
pornește computerul.
Urmând aceste instrucțiuni, placa este instalată și este pregătită pentru instalarea și
configurarea programului.
3.2.3 Configurarea plăcii
Corespunzător caracteristicilor DAQ -PnP plăcile ATE Serie sunt complet
configurabile prin softul de programare. Pe pl ăcile ATE Serie există două tipuri de configurări
ce trebuiesc realizate:
a) Configurarea magistralei de legătură (bus -related).
b) Configurarea legăturii achiziției de date.
Configurarea magistralei de legătură cuprinde alegerea adreselor de bază ale
intrărilor

31 și ieșirilor, canale pentru accesul direct la memorie și canale de întrerupere.
Configurarea legăturii achiziției de date este explicitată în capitolul următor și
cuprinde de asemenea alegerea intervalului și polarității intrării analogice, ieșirii ana logice,
sursei de referință etc.
3.2.4 Magistrala de interfață
Plăcile ATE Serie lucrează în mai multe moduri standard de configurare automată sau
în modul selectat de către utilizator. Aceste moduri indică determinarea și alocarea adresele
de bază ale intrăril or și ieșirilor, canalele de acces direct la memorie și canalele de întrerupere.
3.2.8 Mod standard de configurare automată
Plăcile ATE Serie sunt compatibile cu orice standard industrial de configurare
automată ISA. Sistemul standard de configurare automată a rbitrează și repartizează direct
resursele programului, lăsând libertatea de montare manuală a selectoarelor și șuntoarelor.
Aceste resurse cuprind adresele de bază ale intrărilor/ieșirilor, canalele DMA și canalele de
întrerupere. Fiecare placă ATE Serie este configurată la factorii ceruți de aceste resurse de
configurația economică automată standard.
Configurația economică primește toate resursele cerute la pornire, compară cu
resursele disponibile și repartizează resursele disponibile cât mai eficient p osibil a plăci în
modul automat de configurare. Softul de configurare automat este instalat într -un dispozitiv
mașină, sau este un component integrat în BIOS -ul computerului.
3.2.6 Achiziții de date fără configurare automată
Placa ATE Serie se poate utiliza și în alt mod decât sistemul de configurare automată
adică fără selectarea configurări standard a plăcii DAQ. Acest mod nu are configurare
economică automată și nu este conținut de nici un produs de la firma National Instruments ca
și o configurare automată. Pentru aceasta se utilizează o configurație utilă introducând
adresele de bază, DMA și selecția întreruperilor, iar la aplicarea programului aceste resurse
sunt repartizate pe placă.
3.2.7 Selecția adreselor de bază ale intrărilor/ieșirilor
Plăcile ATE Serie p ot fi configurate utilizând adrese de bază în domeniul 20 la FFE0
hexa. Fiecare placă ATE Serie ocupă 32 de octeți în spațiul adreselor și trebuie amplasate pe
exact 32 de octeți. Prin urmare adresele valide sunt 100, 120, 140, 160,… 3C0, 3E0 hexa.
Aceas tă selecție este configurată prin program și nu cere schimbarea manuală la orice reglare
de placă.
3.2.8 Selecția canalului DMA
Plăcile ATE Serie pot realiza rate înalte de transfer prin utilizarea de până la trei cana-

32 le DMA pe 16 biți. Se pot utiliza aceste canale DMA pentru transferuri de date cu intrări și
ieșiri de date analogice și numărătoare universale. Plăcile ATE Serie pot utiliza doar canale
DMA pe 16 biți care corespund canalelor 5, 6 și 7 la computerele ISA și pentru computerele
EISA corespund cana lele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6 și 7. Această selecție este configurată prin program
și nu cere o schimbare manuală la orice reglare pe placă.
3.2.9 Selecția canalului de întrerupere
Plăcile ATE Serie pot mări eficiența magistralei prin utilizarea unui canal de
întrer upere. Se poate utiliza un canal de întrerupere pentru un avertisment fără a utiliza apel
selectiv tehnic. Plăcile ATE Serie pot utiliza canalele de întrerupere 3, 4, 5, 7, 10, 11, 12 și 15.
Aceste selecții de configurare sunt prin program și nu cer o schi mbare manuală la orice
reglare pe placă.
Următoarele tabele prevăd informații cu privire la posibilele conflicte ce pot apărea la
configurarea plăcii ATE Serie.

33 Tabelul 3.1. Harta adreselor intrărilor/ieșirilor pentru PC AT.

Intervalul adreselor I/O (hexa) Aparate
100 la 1EF
1F0 la 1F8 Disc fix IBM PC AT
200 la 20F Rezervat pentru controlerul de joc la PC și PC AT
210 la 213 PC-DIO-24 – lipsă
218 la 21F
220 la 23F Precedenta generare a plăcii AT -MIO – lipsă
240 la 25F AT-DIO-32F – lipsă
260 la 27F Lab-PC/PC+ – lipsă
278 la 28F Port 2 paralel pentru imprimare AT (LPT2)
279 Rezervat pentru operațiile standard de configurare
automată.
280 la 29F WD EtherCard+ – lipsă
2A0 la 2BF
2E2 la 2F7
2F8 la 2FF Portul 2 serial AT, PC (COM2)
300 la 30F 3Com EtherLink – lipsă
310 la 31F
320 la 32F Controler pentru discul fix la ICM PC/XT
330 la 35F
360 la 363 Rețea PC (adrese inferioare)
364 la 367 Rezervat
368 la 36B Rețea PC (adrese superioare)
36C la 36F Rezervat
370 la 376 Port 1 paralel pentru imprimare AT (LPT1)
380 la 38C Comunicare SDLC
380 la 389 Comunicare bisincronă (BSC) (alternativă)
390 la 393 Grupa de adaptoare 0
394 la 39 F
3A0 la 3A9 Comunicare bisincronă (BSC) (elementară)
3AA la 3AF
3B0 la 3BF Afișare monocromă/ Adaptor paralel 0 pentru
imprimare
3C0 la 3CF Adaptor grafic de amplificare, VGA
3D0 la 3DF Adaptor color/ monitor grafic, VGA
3E0 la 3E F
3F0 la 3F7 Controler dischetă
3F8 la 3FF Port serial 1 (COM1)
A79 Rezervat pentru operații de configurare automată

34 Tabelul 3.2. Harta întreruperilor PC AT
IRQ Aparate
15 Disponibil
14 Controler pentru fixarea discului
13 Coprocesor
12 AT-DIO-32F – lipsă
11 AT-DIO-32F – lipsă
10 AT-DIO-16F – lipsă
9 Rețea PC – lipsă
Rețea PC alternativă – lipsă
8 Ceas de timp real
7 Port paralel 1 (LTP1)
6 Controler de conducere a dischetei
Controler de conducere a dischetei sau
discului fix
5 Port paralel 2 (LTP2)
PC-DIO-24 – lipsă
Lab-PC/PC+ – lipsă
4 Port serial 1 (COM1)
Comunicare bisincronă, Comunicare
bisincronă alternativă
3 Port serial 2 (COM2)
Comunicare bisincronă, Comunicare
bisincronă alternativă
Grup (primar)
Rețea PC, Rețea PC alternativă
WD EtherCard+ – lipsă
3Com EtherLink – lipsă
2 Lanț IRQ 8-15 (pentru controlerul de
întreruperi 2)
1 Controlerul de ieșire pentru sesizarea
terminării stocării a tastaturii
0 Canal de ieșire temporizator 0
Tabelul 3.3. Harta canalelor DMA p e 16 biți al PC AT
Canal Aparate
7 AT-MIO-16 serie – lipsă
6 AT-MIO-16 serie – lipsă
AT-MIO-32F –lipsă
5 AT-MIO-32F –lipsă
4 Controler în cascadă pentru DMA #1
(canalele 0 până la 3)

35 3.3 Schema bloc și moduri de operare

3.3.1 Descrierea plăcii

3.3.2 Intrări analogice
La fiecare placă ATE Serie câmpul de semnale ale intrări analogice sunt configurabile
prin program. Se pot alege diferite configurații de semnale de intrare analogice direct prin
programul aplicației proiect pentru controlul plăcii ATE Serie. Ur mătoarele secțiuni descriu în
detaliu fiecare categorie de semnale de intrare analogice.
3.3.3 Mod de intrare
Plăcile ATE Serie au trei moduri de intrare:
– intrare nesimetrică fără semnal de referință (NRSE);
– intrare simetrică cu semnal de referință (RSE);
– intrare diferențială (DIFF);

Figura 3.1. S chema bloc a plăcii AT -MIO -16E-10.

36 Configurația semnalelor de intrare nesimetrice utilizează până la 16 canale. Configurația
semnalelor de intrare în mod diferențial utilizează până la 8 canale. Modurile semnalelor de
intrare sunt programate pe fiecare canal de bază pentru utilizarea lor în mai multe moduri. De
exemplu se pot configura astfel ca 12 canale să lucreze în mod diferențial și 8 canale să
lucreze în mod nesimetric.
Tabelul 3.4 Configurațiile disponibile a semnalelor de intrare pentru placa ATE Serie.
Confi gurația Descrierea
DIFF Un canal configurat în mod diferențial utilizează două lini
analogice de intrare. O linie este legată la intrarea pozitivă a
amplificatorului programabil al aparatelor de măsură și control
(PGIA), iar cealaltă la intrarea neg ativă a amplificatorului
programabil al aparatelor de măsură și control(PGIA).
RSE Un canal configurat în modul nesimetric cu semnal de referință
utilizează o linie analogică de intrare, care este conectată la intrarea
pozitivă a amplificatorului pro gramabil al aparatelor de măsură și
control. Intrarea negativă a amplificatorului de măsură și control este
legată intern la masa semnalului de intrare analogică.
NRSE Un canal utilizat în modul nesimetric fără semnal de referință
utilizează o linie de intrare analogică care este conectată la intrarea
pozitivă a amplificatorului programabil al aparatelor de măsură și
control. Intrarea negativă a amplificatorului programabil al
aparatelor de măsură și control este conectată la intrarea analogică
de sen s (AISENSE).
3.3.4 Polarități și domeniile de intrare
Această placă are două polarități de intrare: unipolare și bipolare. Intrarea unipolară
înseamnă că domeniul tensiunilor de intrare este cuprins între 0 – Vref, unde V ref este o
tensiune de referință pozit ivă. Intrarea bipolară reprezintă domeniul tensiunilor de intrare care
este cuprins între –Vref/2 și V ref/2 ( 0 -10 V), iar în modul bipolar domeniul tensiunilor de
referință este de 10 V iar plaja de valori pe care o ia tensiunea este + 5V. Se poate progra ma
polaritatea și domeniul reglând fiecare canal de bază deci configurând fiecare canal de intrare
separat.
Amplificarea prin program pe aceste plăci mărește flexibilitățile prin ajustarea
domeniului semnalului de intrare la semnalele ADC care pot fi schi mbate. Placa AT
MIO16E -10 are o amplificare de 0,5; 1; 2; 5; 10; 20; 50; 100 și un domeniu larg de niveluri de

37 intrare. Cu aceste proprietății de reglare cu amplificare se poate utiliza rezoluția maximă la
măsurarea semnalului de intrare ADC. Tabelul 3.5 a rată toate domeniile de intrare și precizia
măsurări oferite la configurarea domeniului de intrare și amplificarea utilizată.

Tabelul 3.5. Domenii și precizii de măsurare
Configurarea
domeniului Amplificare Domeniu de intrare Precizia
0 la +10V 1,0
2,0
5,0
10,0
20,0
50,0
100,0 0 la +10V
0 la +5V
0 la +2V
0 la +1V
0 la +500mV
0 la +200mV
0 la +100mV 2,44mV
1,22mV
488,28V
244,14V
122,07V
48,83V
24,41V
-5 la +5V 0,5
1,0
2,0
5,0
10,0
20,0
50,0
100,0 -10 la +10V
-5 la +5V
-2,5 la +2,5V
-1 la + 1V
-500 la +500mV
-250 la +250mV
-100 la +100mV
-50 la +50mV 4,88mV
2,44mV
1,22mV
488,28V
244,14V
122,07V
48,83V
24,41V
3.3.5 Considerații pentru selectarea domeniilor de intrare
Domeniul și polaritatea intrării selectate depind de domeniul semnal ului de intrare
măsurat. Un domeniu larg de intrări poate acomoda o variație mare a semnalului dar reduce
rezoluția tensiunii. Alegând un domeniu mic de intrare, acesta îmbunătățește rezoluția
tensiuni, dar valoarea semnalului de intrare poate să depășeasc ă domeniul selectat. Pentru
rezultate bune va trebui ajustat domeniul de intrare îndeaproape cu domeniul măsurat al
semnalului de intrare. De exemplu dacă avem siguranța că semnalul de intrare nu va fi
negativ, polaritatea unipolară este cea mai bună. Totu și dacă semnalul este negativ sau egal cu
0 citirea va fi incorectă dacă se utilizează polaritate de intrare unipolară.
3.3.6 Oscilație corectoare de mică amplificare
Când avem disponibilă o oscilație corectoare de aproximativ 0,5 LSB rms la zgomotul

38 Gaussian al semnalului ce trebuie transformat prin ADC. Această adiționare este utilizată în
aplicații care implică medierea sau creșterea rezoluției plăcii ATE Serie, în calibrării sau
analize spectrale. În asemenea aplicați modulația zgomotului este descrescătoar e și diferențial
liniară și este corectată prin adiționarea oscilației corectoare de mică amplitudine. După ce se
iau măsurători DC și de asemenea când se verifică calibrarea plăcii va trebui să fie disponibilă
o oscilație corectoare de mică amplitudine și o mediere de până la 1000 puncte la o singură
citire. Acest proces de mutare are efecte de cuantizare și reduce măsurarea zgomotului
rezultând o corectare a rezoluție.
Pentru aplicații care nu implică medieri sau analize spectrale și au viteze mari va
trebui introdusă oscilația corectoare de mică amplitudine pentru reducerea zgomotului. Dacă
se dispune de un circuit care produce o oscilație corectoare de mică amplitudine trebuie
introdusă direct în soft.
Figura 3.2. ilustrează efectele oscilației corec toare de mică amplitudine pe un semnal
de achiziție.
00,02,04,06,0
-2,0
-4,0
-6,0
100 200 300 400 500
0,02,04,06,0
-2,0
-4,0
-6,0
0 100 200 300 400 5000,02,04,06,0
-2,0
-4,0
-6,0
0 100 200 300 400 5000,02,04,06,0
-2,0
-4,0
-6,0
0 100 200 300 400 500
a) Dispozitiv corector nedisponibil, fără mediere b) Dispozitiv corector nedisponibil, cu mediere
d) Dispozitiv corector disponibil, cu mediere c) Dispozitiv corector disponibil, fără mediereLSB LSB
LSB LSB

Figura 3.2. Oscilație corectoare de mică amplitudine

39 3.3.7 Considerații de exploatare a canalelor multiple
Toate plăcile ATE Serie pot exploata mai multe canale la același ritm maxim ca pe un
singur canal; totuși va trebui ales cu atenție timpul de răspuns pe ntru fiecare placă. Timpul de
răspuns pentru multe plăci ATE Serie este independent de selectarea amplificării uniforme
chiar și la eșantionarea ritmului maxim. Timpul de răspuns pentru impulsuri înalte și plăci cu
viteze foarte mari este dependent de ampl ificare și care poate afecta utilizarea eșantionării
ritmului pentru o amplificare dată. Suplimentarea timpului de răspuns nu este necesară între
canale de lungime constantă și la care impedanța sursei este scăzută.
Când se examinează canale cu amplificăr i variate trebuie introdus timpul de răspuns.
Când selectorul amplificatorului programabil al aparatelor de măsură și control este la o
amplificare mare semnalul de pe următorul canal mai poate fi în afara domeniului mic.
De exemplu să presupunem că un se mnal de 4 V este conectat la un canal 0 și un
semnal de 1mV este conectat la canalul 1 și presupunem că amplificatorul programabil al
aparatelor de măsură și control este programat să aplice o amplificare de 1 la canalul 0 și o
amplificare de 100 la canalu l 1. Când selectorul multiplexorului este la canalul 1 și selectorul
amplificatorului programabil al aparatelor de măsură și control este la o amplificare de 100,
noul domeniu al scării este de 100mV (dacă ADC este în mod unipolar). Treapta de
aproximativ 4 V, de la 4 V la 1 mV este de 4000% în noul domeniu al scării. Pentru o placă
cu 12 biți la intervalul constant de 0,012% (120 ppm sau ½ LSB) la domeniul scării pe
canalul 1 de 1000 mV, circuitul de intrare a fost constant la intervalul 0,0003% (3 ppm sau
1/80 LSB) la o treaptă de 4 V. Poate lua un timp de până la 100 μs pentru o constantă de
circuit mai mare. Pentru o placă de 16 biți intervalul constant de 0,0015% (15 ppm sau 1
LSB) la domeniul scalei de 100 mV pe canalul 1, circuitul de intrare a fost l a interval constant
de 0,00004% (0,4 ppm sau 1/400 LSB) la o treaptă de 4 V. Poate lua un timp de până la 200
μs pentru circuite cu constanta mai mare.
În general acest supliment al timpului de răspuns nu este necesar când amplificatorul
programabil al ap aratelor de măsură și control este selectat la o amplificare scăzută. Timpul
de răspuns poate fi de altfel introdus la exploatările semnalelor cu impedanță ridicată
corespunzător fenomenului numit injectarea sarcini (charge injection) unde semnalul de
intrare analogic multiplexat injectează o mică cantitate de sarcini în fiecare semnal sursă când
sursa este selectată. Dacă impedanța sursei nu este destul de scăzută aceasta are efecte asupra
sarcini (eroare de tensiune) și nu va avea o descreștere în timp a semnalului de probă de la
ADC. Pentru a obține rezultate bune va trebui ținută impedanța sursei sub 1k
 pentru a putea
obține performanțe la utilizarea cu viteză mare. Corespunzător problemelor cu timpul de

40 răspuns, exploatarea cu canale multiple nu este recomandată dacă eșantionarea ritmului nu
este destul de scăzută sau este necesar o selecție de mai multe semnale aproape simultane.
Datele sunt mult mai precise și canalele independente dacă se cer date de la fiecare canal
independent (de exemplu 100 puncte de la canalul 0 și 100 puncte de la 1 etc.).
3.3.8 Semnal de ieșire analogic
Plăcile ATE Serie au 2 canale pe care se transmit semnalele de ieșire analogice în
tensiune la conectorul de intrare/ieșire. Se poate selecta referința și domen iul pentru semnalul
de ieșire analogic direct din program. Referințele pot fi interne sau externe iar domeniul poate
fi bipolar sau unipolar.
3.3.9 Selecția referinței semnalului de ieșire analogic
Se poate conecta oricare convertor D/A (ADC) la placa ATE Serie cu referință internă
de10 V sau referința externă. Acest semnal de referință externă (EXTREF) se aplică pe un pin
al conectorului de intrări/ieșiri. Acest semnal aplicat la pinul EXTREF și trebuie să fie între
–10 și 10 V. Nu este necesar ca toate canale să fie configurate în același mod.
3.3.10 Selectarea polarității semnalului de ieșire analogic
Se poate configura oricare canal ca ieșire de semnal analogic pentru o ieșire unipolară
sau bipolară. Configurația unipolară are un domeniu între 0 și V ref la semnalul de ieșire
analogic. Configurația bipolară are un domeniu între – V ref și +V ref. V ref este o tensiune de
referință utilizată de DAC in circuitele cu semnale de ieșire analogice și are valoarea de 10 V
cu referință pe placă sau cu referință externă având o tensiune de referință între –10 V și 10V.
Nu este necesar ca toate canale să fie configurate in același mod.
Selectarea domeniului bipolar pentru o conversie particulară DAC înseamnă că orice
dată scrisă la ieșirea DAC va fi interpretată in format complementar. În cele două moduri
complementare valoarea datei scrisă pe canalul semnalului de ieșire analogic poate fi pozitivă
sau negativă. Dacă se selectează domeniul unipolar data este interpretată în binar pur. În
modul binar pur valoarea datei scrisă la canalul semnalului de ieșire analogic trebuie să fie în
domeniul pozitiv.
3.3.11 Intrări/Ieșiri digitale
Plăcile ATE Serie conțin 8 linii de intrări/ieșiri digitale pentru utilizări în scopuri
generale. Se poate configura fiecare linie separat direct din program pentru mai multe intrări
sau ieșiri.
Circuitele de control creștere/descreștere a numărătoarelor universale 0 și 1 sunt
conectate pe placă la DIO 6 respectiv DIO7. Creșterea/descreșterea semnalului de control este
doar la intrare și nu afectează operații le liniilor DIO.

41 3.3.12 Traseul semnalului de temporizare
DAQ -STC realizează o interfață foarte flexibilă pentru conectarea semnalelor de
temporizare la alte plăci sau circuite externe. Placa ATE Serie utilizează o magistrală RTSI
pentru interconectarea semnal elor de temporizare între plăci și pini pentru intrări de funcții
programabile pe conectorul de intrări/ieșiri pentru conectarea la circuite externe. Aceste
conexiuni sunt destinate pentru validarea plăcii ATE Serie la ambele controale și pentru a fi
contr olată și prin intermediul altor plăci și circuite.
Placa ATE Serie conține 13 semnale interne de temporizare la DAQ -STC care pot fi
controlate printr -o sursă externă. Aceste semnale de temporizare pot fi dealtfel controlate prin
generatorul de semnale in terne la DAQ -STC, iar aceste selectări sunt complect configurabile
prin program. De exemplu multiplexarea drumului pentru controlul semnalului “CONVERT”
este arătat in figura 3.3. Figura arată că semnalul “CONVERT” poate fi generat de la un
număr de surse, incluzând semnalele externe RTSI < 0…6 > și PFI< 0…9 > și semnalele
interne “Eșantionarea Intervalului de Numărare TC” și GPSTRO_OUT. Multe dintre aceste
Declanșator
RTSI <0..6>
PFI <0..9>
Numărătorul intervalului
de eșantionare TC
GPCTR0_OUTCONVERT*

Figura 3.3. Traseul semnalului CONVERT*.

42 semnale de temporizare sunt disponibile la ieșire pe pinii RTSI și PFI.
3.3.13 Intrări de funcții progra mabile
Sunt zece intrări de funcții programabile conectate la traseul semnalului de
multiplexare pentru fiecare semnal de temporizare și programul care selectează o intrare de
funcție programabilă la o sursă externă pentru a da semnalul de temporizare. Es te important
faptul că orice intrare de funcție programabilă poate fi utilizată ca o intrare pentru orice
semnal de temporizare și că mai multe semnale de temporizare pot utiliza aceeași intrare de
funcție programabilă simultan. Această cale flexibilă a sc hemei reduce nevoia de a schimba
fizic conectările la conectorul de intrare/ieșire pentru diferite aplicații. Se poate de altfel
valida fiecare pin de intrare de funcție programabilă individual la ieșire specific semnalului de
temporizare intern.
3.3.14 Ceasul pl ăcii și al RTSI
Multe funcții executate cu ajutorul plăcii ATE Serie cer generarea unei frecvențe a
timpului de bază necesar la semnalele de temporizare pentru controlarea conversiei A/D ,
creșterea datelor DAC sau pentru semnale universale la conectorul de intrări/ieșiri.
O placă ATE Serie poate utiliza mai multe frecvențe ale timpului de bază. Timpul de
bază intern are o frecvență de 20 MHz sau timp de bază primit prin magistrala RTSI. Dacă se
configurează placa la utilizarea timpului de bază intern se poate programa placa să conducă
timpul de bază intern prin magistrala RTSI la o altă placă care este programată să primească
acest semnal ca timp de bază. Acest timp sursă indiferent dacă este intern sau de la magistrala
RTSI este utilizat direct prin plac ă la prima frecvență a sursei. Lipsa configurației la început
este utilizată de timpul de bază intern fără conducerea semnalului timpului de bază de către
magistrala RTSI. Acest timp de bază se selectează direct prin program.
3.3.15 Declanșator RTSI
Șapte linii de declanșare pe magistrala RTSI dau schemei de interconexiuni o mare
flexibilitate pentru orice placă ATE Serie ce folosește magistrala RTSI.
Aceste linii bidirecționale pot conduce oricare 8 semnale de temporizare pe magistrala
RTSI și pot primi oricar e dintre semnalele de temporizare. Aceste conexiuni ale semnalelor
sunt prezentate schematic în figura 3.4.

43
7
CeasRTSI_OSC (20MHz)GPCTR1_GATEGPCTR1_SOURCEUISOURCESISOURCEAIGATESTARTSCANGPCTR0_OUTGPCTR0_GATEGPCTR0_SOURCEWFTRIGUPDATE*CONVERT*TRIG2TRIG1
Selectorul RTSI
Declanșator
Conector de magistrală RTSI
Selector

Figura 3.4. Conectarea magistralei de semnal RTSI.

44 3.4 Conexiuni și semnale interne
3.4.1 Conectarea semnalelor
Conectorul de intrări/ieșiri de pe placa AT MIO 16E -10 are 68 de pini care pot fi
cone ctați cu accesorii la cablu ecran at de tip SH 6868 sau cablu cu fire de tip R6868. Cu
aceste două tipuri de accesorii se poate conecta placa la 50 de pini cu modulele de
condiționarea semnalelor și terminale bloc.
34 68
67 33ACH0
AIGND
ACH9ACH8
ACH1
AIGND 32 66
65 31
64 30ACH2
AIGND ACH3ACH10
AIGND ACH11
AISENSE ACH4
AIGND ACH12
ACH5 ACH13 26 60616263 29
28
27
59
58
57
5625
24
23
22AIGND
ACH14
ACH7
AIGND DAC0OUTACH15AIGNDACH6
55 21
54 20
53 19
18 52AOGND
AOGND
DGND
DIO0 DGNDDIO4EXTREFDAC0OUT
17 51
16 50
49 15
14 48 DIO7DIO2DGNDDIO5
+5VDGNDDIO6DIO1
13 47
46
45
44
4312
11
10
9DIO3
SCANCLKDGND
DGND
PFI0/TRIG1
PFI1/TRIG2EXTSTROBE*
DGND
PFI2/CONVERT* DGND
8 42
41 7
6 40
5 39
38 4PFI3/GPCTR1_SOURCE
PFI4/GPCTR1_GATE
GPCTR1_OUT
DGND
PFI7/STARTSCAN DGNDPFI6/WFTRIGPFI5/UPDATE*DGND+5 V
3
237
36
35 1PFI8/GPCTR0_SOURCE
DGND
DGND FREQ_OUTGPCTR0_OUTPFI9/GPCTR0_GATE
Figura 3.5. Conectorul semnalelor de intrare/ieșire pentru placa AT -MIO-16E-10.

45 3.4.2 Conectorul de intrare/ieșire
În figura 3.5. se prezintă schema bloc a conectorului, iar în tabelele 3.6. și 3.7. sunt
descrise aceste semnale.

Tabelul 3.6. Semnalele de intrare și ieșire ale plăcii ATE Serie

Numele
semnalului Referința Direc –
ția Descrierea
1 2 3 4
AIGND Masă de intrare an alogică – Acești pini sunt
puncte de referință pentru măsurători nesimetrice
și pentru puncte de reîntoarcere a curentului de
polarizare în măsurători diferențiale. Sunt în
total trei mase de referință – AIGND, AOGND
și DGND – conectate pe placa ATE Serie.
ACH <0…15> AIGND Intrare Canalele de intrare analogice de la 0 la 15 –
Fiecare pereche de canale ACH<i,I+8> i=0…7
pot fi configurate în intrare diferențială sau două
intrării nesimetrice.
ACH <16…63> AIGND Intrare Canalele de intrare analogice de la 16 la 63 (doar
pentru placa ATE -MIO -64E-3) – Fiecare
pereche de canale ACH<i,i+8> (i=16…23,
32…39, 48…55) pot fi configurate pentru intrare
diferențială sau două intrări nesimetrice.
AISENSE AIGND Intrare Intrare de sens analogică – Acest pin servește ca
nod de referință pentru orice canal
ACH<0…15> configurat în mod de intrare
nesimetric fără referință.
AISENSE2 AIGND Intrare Intrare de sens analogică (disponibilă doar pe
placa ATE -MIO -64E-3) – Acest pin servește ca
nod de referință pentru orice canal
ACH<1 6…63> configurat în modul nesimetric
fără referință.
DAC0OUT AOGND Ieșire Canalul 0 de ieșire analogic – Acest pin
alimentează cu tensiune de ieșire canalul 0 de
ieșire analogic. Acest pin nu este disponibil pe
placa AT -AI-16XE -10.
DAC1OUT AOGND Ieșire Canalul 1 de ieșire analogic – Acest pin
alimentează cu tensiune canalul 1 de ieșire
analogic. Acest pin nu este disponibil pe placa
AT-AI-16XE -10.
EXTREF AOGND Intrare Referință externă – Acest pin este o referință
externă de intrare pentru circuite analo gice de
ieșire. Acest pin nu este disponibil pe plăcile
AT-MIO -16XE -10, AT -AI-16XE -10 și AT –
MIO -16XE -50.
AOGND Masă de ieșire analogică – Aceasta este o
referință în tensiune a ieșiri analogice.

46
1 2 3 4
DGND Masă digitală – Acest pin este o refe rință pentru
semnalele digitale ale conectorului de
intrare/ieșire și are o tensiune de +5V în curent
continuu.
DIO<0..7> DGND Intrare
sau
Ieșire Semnale digitale de intrare/ieșire – DIO6 și
DIO7 sunt semnale ce pot controla creșterile și
descreșterile nu mărătoarelor universale 0
respectiv 1.
PA<0..7> DGND Intrare
sau
Ieșire Portul A – Pini portului A sunt semnale extra
digitale de intrare/ieșire ai plăcii AT -MIO –
16DE -10.
PB<0..7> DGND Intrare
sau
Ieșire Portul B – Pini portului B sunt semnale extra
digitale de intrare/ieșire ai plăcii AT -MIO –
16DE -10.
PC<0..7> DGND Portul C – Pini portului C sunt semnale extra
digitale de intrare/ieșire ai plăcii AT -MIO –
16DE -10.
+5 V DGND Ieșire Sursă de +5V (c.c.) – Acest pin este calibrat să
conducă un curent d e până la 1A și o tensiune de
5V (c.c.). Acesta se autocalibrează.
SCANCLK DGND Ieșire Ceas de examinare – Acest pin emite impulsuri
pentru fiecare conversie A/D când este disponibil
modul de scanare. Creșterea limitei de la nivel 0
la 1 este indicată und e semnalul de intrare poate
fi remutat de la intrare sau selector la un alt
semnal.
EXTSTROBE* DGND Ieșire Marcare externă – Această ieșire poate declanșa
subcontrolul programului, staționarea semnalului
sau declanșarea unor evenimente pe aparate
externe.
PFI0/TRIG1 DGND Intrare

Ieșire PFI0/TRIG1 – Ca intrare este una din funcțiile
de intrare programabile sau sursă pentru
circuitele de declanșare analogice.
Declanșatoarele analogice sunt disponibile doar
pe plăcile AT -MIO -16E-1, AT -MIO -16E-2, AT –
MIO-16XE -10, AT -AI-16XE -10 și AT -MIO –
64E-3.

PFI0/TRIG1 – La ieșire acesta reprezintă
semnalul TRIG1, în declanșarea ulterioară a
secvenței achiziției de date. Tranziția de la nivel
logic 0 la 1 indică inițierea secvenței de achiziții
de date. În declanșare a preliminară a aplicației,
tranziția de la nivel logic 0 la 1 indică o
conversie preliminară a declanșării.

1 2 3 4
PFI1/TRIG2 DGND Intrare PFI1/Triger2 – Ca o intrare este una din funcțiile

47

Ieșire
de intrare programabile.
La ieșire acesta reprez intă semnalul TRIG2. În
aplicațiile cu predeclanșare, tranziția de la nivel
logic 0 la 1 indică inițierea conversiei declanșării
ulterioare. TRIG2 nu este utilizat în aplicații cu
declanșare ulterioară.
PFI2/CONVER
T* DGND Intrare

Ieșire PFI2/Conversie – Ca o intrare este una din
funcțiile de intrare programabile.

La ieșire acesta reprezintă semnalul CONVERT*.
Creșterea limitei de la nivel logic 0 la 1 indică că
o conversie A/D este în desfășurare.
PFI3/GPCTR1_
SOURCE DGND Intrare

Ieșire PFI3/Sursa numărătorului 1 – Ca o intrare este
una din funcțiile de intrare programabile.
La ieșire acesta reprezintă semnalul
GPCTR1_GATE. Acest semnal reflectă starea
actuală a sursei conectate la numărătorul
universal 1.
PFI4/GPCTR1_
GATE DGND Intrare

Ieșire
PFI4/ Intrarea numărătorului 1 – Ca o intrare este
una din funcțiile de intrare programabile.
La ieșire acesta reprezintă semnalul
GPCTR1_GATE. Acest semnal reflectă actualul
semnal de intrare conectat la numărătorul
universal 1.
GPCTR1_OUT DGND Ieșire Ieșirea numărătorului 1 – Această ieșire este
ieșirea numărătorul universal 1.
PFI5/UPDATE* DGND Intrare

Ieșire PFI5/Creșterea datelor – Ca o intrare este una din
funcțiile de intrare programabile.
La ieșire acesta reprezintă semnalul UPDATE*.
Creștere a de la nivel logic 0 la 1 a semnalului
UPDATE* indică că grupul de circuite analogice
primare au început creșterea datelor.
PFI6/WFTRIG DGND Intrare

Ieșire PFI6/Declanșarea undei sinusoidale – Ca o
intrare este una din funcțiile de intrare
programab ile.
La ieșire acesta reprezintă semnalul WFTRIG. În
secvența timpului de ieșire analogică, tranziția de
la nivel logic 0 la 1 indică inițierea generării
undei sinusoidale.

48
1 2 3 4
PFI7/STARTSC
AN DGND Intrare

Ieșire
PFI7/Începerea examinării – Ca o intrare este una
din funcțiile de intrare programabile.
La ieșire aceasta reprezintă semnalul
STARTSCAN. Acest pin emite un impuls la
începerea scanării fiecărei intrării analogice într –
un interval de examinare. Tranziția de la nivel
logic 0 la 1 indic ă startul unei examinări.
PFI8/GPCTR0_
SOURCE DGND Intrare

Ieșire PFI3/Sursa numărătorului 0 – Ca o intrare este
una din funcțiile de intrare programabile.
La ieșire acesta reprezintă semnalul
GPCTR0_GATE. Acest semnal reflectă starea
actuală a sursei conectate la numărătorul
universal 0.
PFI9/GPCTR0_
GATE DGND Intrare

Ieșire
PFI4/ Intrarea numărătorului 0 – Ca o intrare este
una din funcțiile de intrare programabile.
La ieșire acesta reprezintă semnalul
GPCTR0_GATE. Acest semnal reflectă actualul
semnal de intrare conectat la numărătorul
universal 0.
GPCTR0_OUT DGND Ieșire Ieșirea numărătorului 0 – Această ieșire este de la
ieșirea numărătorul universal 0.
FREQ_OUT DGND Ieșire Frecvență de ieșire – Această ieșire este de la
generatorul frecvenței de ieșire.

Tabelul 3.7. Caracteristicile semnalelor plăcii AT -MIO -16E-10.

Nume de
semnal Tip Impedanță
Intrare /
Ieșire Protec –
ție (în
tensiu –
ne)
On/Off Sursa
(mA la V) Șuntare
(mA la
V) Timp
de
propaga –
re
(ns) Polari –
zare
1 2 3 4 5 6 7 8
ACH<0..
15> AI 100G în
paralel cu
50Pf 35/25 – – – + 200pA
AISENS
E AI 100G în
paralel cu
50Pf 35/25 – – – + 200pA
AIGND AO – – – – – –
DAC0O
UT AO 0,1 Scurcir
cuitat la
masă 5 la 10 5 la -10 15V/s –

49 DAC1O
UT AO 0,1 Scurcir
cuitat la
masă 5 la 10 5 la -10 15V/s –
EXTREF AI 10 k 35/25 – – – –
AOGND AO – – – – – –
DGND DO – – – – – –
VCC DO 0,1 Scurcir
cuitat la
masă 1 Â – – –
DIO<0..
7> DI
O – Vcc
+0,5 13 la (V cc
-0,4) 24 la 0,4 1,1 50 k pu
(1)
PA<0..7
> DI
O – Vcc
+0,5 2,5 la 3,9 2,5 la
0,4 5 100 k
pu
PB<0..7
> DI
O – Vcc
+0,5 2,5 la 3,9 2,5 la
0,4 5 100 k
pu
PC<0..7
> DI
O – Vcc
+0,5 2,5 la 3,9 2,5 la
0,4 5 100 k
pu
SCANC
LK DO – – 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
EXTSTR
OBE* DO – – 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
PFI0/TR
IG1 DI
O – Vcc
+0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
PFI1/TR
IG2 DI
O – Vcc
+0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
PFI2/CO
NVERT* DI
O – Vcc
+0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
PFI3/GP
CTR1_S
OURCE DI
O – Vcc
+0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
PFI4/GP
CTR1_G
ATE DI
O – Vcc
+0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
GPCTR1
_OUT DO – – 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
PFI5/UP
DATE* DI
O – Vcc
+0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
PFI6/WF
TRIG DI
O – Vcc
+0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu

50
3.4.3 Conectarea semnalelor de intrare analo gice
Semnalele de intrare analogice sunt ACH<0…15>; AISENSE și AIGND. Semnalele
ACH<0…15> sunt condiționate la 16 canale de intrare analogice de pe placa ATE Serie. În
modul nesimetric semnalele conectate la ACH<0…15> sunt trasate la intrarea poziti vă a plăcii
amplificatorului programabil al aparatelor de măsură și control. În mod diferențial semnalele
conectate la ACH<0…7> sunt trasate la intrarea pozitivă a plăcii amplificatorului programabil
al aparatelor de măsură și control și semnalele conect ate laACH<8…15> sunt trasate la
intrarea negativă a plăcii amplificatorului programabil al aparatelor de măsură și control.
În modul nesimetric fără referință semnalele AISENSE și AISENSE 2 sunt conectate
intern la intrarea negativă a plăcii ATE Serie, iar la placa amplificatorului programabil al
aparatelor de măsură și control îi corespund canalele selectate. Conectarea semnalelor de
intrare analogice la placa ATE Serie depind de configurația canalelor de intrare analogice
utilizate și de tipul sursei s emnalului de intrare. Cu diferite configurații se poate utiliza
amplificatorul programabil al aparatelor de măsură și control în diferite moduri. Figura 3.6.
arată schema bloc a amplificatorului programabil al aparatelor de măsură și control.
Aplicarea am plificării amplificatorului programabil al aparatelor de măsură și control
și modului comun de rejecție a tensiuni crește impedanță de intrare la semnalele de intrare
analogice conectate la placa ATE Serie. Semnalele sunt trasate la intrările negative și p ozitive
1 2 3 4 5 6 7 8
PFI7/STA
RTSCAN DIO – Vcc +0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
PFI8/GPC
TR0_SO
URCE DIO – Vcc +0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
PFI9/GPC
TR0_GA
TE DIO – Vcc +0,5 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
GPCTR0_
OUT DO – – 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
FREQ_O
UT DO – – 3,5 la (V cc
-0,4) 5 la 0,4 1,5 50 k pu
(1) DIO <6..7> Șunt de punere în funcțiune cu rezistor de valoarea de 50 k .

AI = Intrare analogică; AO = Ieșire analogică;
DIO = Intrare/Ieșire digitală; DO = Ieșire digitală;
pu = oprire;
Toleranța oprită pe 50 k  și forța de tracțiune în jos a rezistorului este foarte mare. Valorile
pot fi cuprinse în intervalul 17 k  – 100 k.

51 ale PGIA direct la intrarea multiplexorului pe placă. PGIA convertește două semnale de
intrare într -un semnal, aceasta fiind diferența între două semnale de intrare multiplicate prin
amplificarea reglată de amplificator.
Vor trebui ca toate semnalele să aibă referințe la mai multe mase ca de exemplu la
sursa dispozitivelor sau a plăcii. Dacă avem o sursă fluctuantă semnalul de referință la masă
va fi utilizat configurând intrarea în mod nesimetric cu referință sau mod dife rențial cu
polarizare a rezistorului. Dacă avem o sursă stabilă nu va trebui să legăm referința la AIGND.
Se poate evita această referință utilizând configurația intrării în mod diferențial și mod
nesimetric fără referință.
3.4.4 Tipul semnalului sursă
Când se configurează canalele de intrare și se execută conectarea semnalelor va trebui
mai întâi determinat dacă semnalul sursă este fluctuant sau are masă referință.
3.4.5 Semnal sursă fluctuantă
Un semnal sursă fluctuantă este un semnal ce nu este conectat în orice loc al
sistemului la masă, ci mai degrabă a fost izolat de punctul de referință al masei. Exemple de
surse fluctuante sunt ieșirile transformatorului, termocuplelor, baterii de putere, ieșiri izolate
optice și amplificatoare izolate. Un instrument sau un dispozitiv care are ieșirea izolată este un
semnal sursă fluctuant. Astfel va trebuie legată masa de referință a semnalului fluctuant la
masa intrării analogice de pe placa ATE Serie pentru a stabiliza fluctuațiile semnalului local
sau pe placă.
++
–Vin+
Vin-PGIA
VmTensiune
măsuratăAmplificator
Amplificare V =[V – V ]m in+ in-*

Figura 3.6. Amplificatoru l ATE Serie PGIA.

52
V1ACH(+)
RACH(-)
AIGND

V1ACH(-)
ACH(+)
AIGND
V1ACH
AIGND

V1
+ V g –Nerecomandat ă
V1ACH
RAIGNDAISENSE

V1ACH
AISENSE 3.4.6 Semnal su rsă cu masă de referință
Un semnal sursă cu masă de referință este unul conectat în orice punct al sistemului și
este deci gata conectat la punctul de masă comună al plăcii ATE Serie, asigurându -se că
computerul este conectat la aceeași rețea de alimenta re. Ieșirile neizolate ale instrumentelor și
dispozitivelor legate la rețeaua de alimentare a construcției fac parte din aceeași categorie.
Diferența potențialului masei între 2 instrumente conectate la aceeași rețea de
alimentare este tipică între 1 și 1 00 mV, dar care poate fi mult mai mare dacă circuitele de
distribuția puterii nu sunt corespunzător conectate. Dacă masa semnalului sursă este
necorespunzător măsurată și rezultă o diferență de potențial ceea ce reprezintă că apare și o
eroare de măsurare. Instrucțiunile de conectare pentru masa semnalului sursă sunt desemnate
să elimine această diferență de potențial al masei la măsurarea semnalului.
3.4.7 Configurația intrării
Intrare Tipuri de surse de semnal
Sursă de semnal fluctuant Sursă semnal cu m asă
Exemple
– termocuplă fără masă
– semnal de condiționare cu ieșirea
izolată.
– baterie Exemple
– instrumente funcționând cu ieșirea
neizolată.
Diff

RSE
NRSE
Figura 3.7. Conectarea intrării analogice.
Se poate configura placa ATE Serie pen tru una dintre cele trei moduri: NRSE, RSE,
DIFF. În următoarele subcapitole se va discuta despre utilizarea măsurătorilor nesimetrice și

53 diferențiale și despre considerații asupra măsurării ambelor semnale sursă fluctuante și cu
masă de referință.
3.4.8 Conside rații la conectarea diferențială
Conectarea diferențială este cea în care semnalele de intrare analogice au proprietatea
semnalului de referință sau semnale cu cale de întoarcere. Aceste conexiuni sunt disponibile
când canalul selectat este configurat in modul de intrare diferențial DIFF. Semnalul de intrare
este legat la intrarea pozitivă a amplificatorului PGIA și semnalul de referință sau de
reîntoarcere este legat la intrarea negativă a amplificatorului PGIA.
Când se configurează canalele pentru int rare diferențială fiecare semnal utilizează 2
intrări multiplexate: una pentru semnal și una pentru semnal de referință. Prin urmare
ACH<0..7>
AISENSE
AIGNDACH<8..15>Semnal
sursă cu
referință
la masăAmplficator
PGIA
Tensiune
măsurată
-+
CONECTOR I/OVcmVs
Vm
Intrare multiplexată+
+-
–
Canale selectate în modul de configurare diferențialăNod comun de
zgomot
și potențial
masei

Figura 3.8. Conectarea intrării în mod diferențial pentru semnale cu referință la masă.

54 utilizând configurația diferențială pentru toate canalele sunt disponibile până la 8 canale de
intrare analogice.
Se va ut iliza conectarea diferențială pentru oricare canal care îndeplinește condițiile
următoare:
– Semnalul de intrare este la nivel scăzut (sub 1 V);
– Conductorul de conectare al semnalului la placă este mai mare de 10 m;
– Semnalul de intrare trebuie izolat față de masa de referință sau de semnalul de
reîntoarcere;
– Conductorul semnalului traversează zone de zgomot.
Conectarea semnalelor în mod diferențial reduce captarea zgomotelor și mărește modul
comun de rejecție a zgomotului. Dealtfel, conectarea semnalelor in m od diferențial permite
semnalelor de intrare să fluctueze într -un interval limitat de modul comun al amplificatorului
PGIA.
3.4.9 Conectarea diferențială pentru semnal sursă cu masă de referință
Figura 3.8. prezintă cum se face conectarea semnalului sursă cu ma sa de referință la
placa ATE Serie a unui canal configurat in mod de intrare diferențial.
Cu acest tip de conectare amplificatorul PGIA suprimă ambele zgomote in fază din
semnal, iar diferența potențialului masei între semnalul sursă și masa plăcii ATE Se rie este
arătată în figură prin V cm.
3.4.10 Conectarea diferențială fără referință
Figura 3.9. indică cum se conectează semnalul sursei fluctuante pe un canal al plăcii
ATE Serie configurat în mod de intrare diferențial.
Figura 3.9. prezintă 2 rezistoare polari zate legate in paralel la conductorul semnalului
sursei fluctuante. Dacă nu se utilizează rezistorii și sursa este fluctuantă, sursa nu va rămâne
în fază cu semnalul amplificatorului PGIA iar aceasta din urmă se va satura și va cauza erori
de citire. Deci va trebuii să legăm referința sursei la AIGND.
O cale ușoară este să conectăm linia pozitivă a semnalului la intrarea pozitivă a
amplificatorului PGIA iar linia negativă a semnalului să o conectăm la AIGND și la intrarea
negativă a amplificatorului PGIA f ără conectare de rezistori. Această conectare lucrează bine
pentru surse DC cu impedanță scăzută (sub100
 ).
Totuși pentru surse cu impedanțe mari această conectare lasă traseul semnalului
diferențial fără o balansare semnificativă. Zg omotul dat de cuplările electrostatice pe linia
pozitivă nu pot cupla pe linia negativă deoarece este legată la masă. Deci acest zgomot apare
ca și semnal în mod diferențial în loc de un semnal în fază și deci astfel amplificatorul PGIA

55 nu poate suprima zg omotul. În acest caz se poate introduce o rezistență intre linia negativă a
semnalului și AIGND care va avea aproape 100 de timpi echivalența impedanței sursei.
Conectarea acestui rezistor va pune traseul semnalului in balans și va avea aproape
aceeași v aloare cu a zgomotului produs la ambele conectări și suprimarea zgomotului cuplării
electrostatice va fi mai bună. Dealtfel această configurație nu descarcă sursa ( atunci când
impedanța de intrare a amplificatorului nu este foarte mare).
Se poate echilib ra calea semnalului prin conectarea unui alt rezistor între intrarea
pozitivă și AIGND de aceeași valoare ca și primul. Această configurare de echilibrare oferă o
suprimare mai bună a zgomotului dar are dezavantajul descărcării sursei prin cele două
rezist oare. De exemplu dacă impedanța sursei este de 2 k
 și cele două rezistoare au valori
de 100 k
 fiecare rezultă că sursa se va descărca pe două rezistoare de cu valoarea de 200
k
 și produce o eroare de 1% a amplificării. Ambele intrări ale amplificatorului necesită un
traseu DC la masă în starea în care lucrează amplificatorul PGIA. Dacă sursa este cuplată AC
(cuplată capacitiv) amplificatorul PGIA are nevoie de un rezistor între intrarea po zitivă și
ACH<0..7>
AISENSE
AIGNDACH<8..15>Amplficator
PGIA
Tensiune
măsurată
-+
CONECTOR I/OVs
Vm
Intrare multiplexată+
–
Canale selectate în modul de configurare diferențialăPolarizarea
rezistoruluiSursă de
semnal
fluctuantă
Căi de
întoarcere a
curentului de
polarizare

Figura 3.9. Conectarea intrării în mod diferențial pentru semnale fără referință.

56 AIGND. Dacă sursa are impedanță scăzută se va alege un rezistor de mare valoare dar care să
nu încarce sursa prea semnificativ și o valoare destul de mică pentru a nu produce o tensiune
mare prin polarizarea rizistorului (valori cuprinse între 10 0k
 și 1 M
 ). În acest caz se
poate lega intrarea negativă direct la AIGND. Dacă sursa are o impedanță de ieșire mare va
trebui echilibrat traseul semnalului cum sa descris mai sus utilizând rezistori de aceeași
valoare pe ambele intrări pozitive și negative și va trebui să fim conștienți de câteva erori de
amplificare introduse de descărcarea sursei prin cei doi rezistori.
3.4.11 Considerații despre conectarea nesimetrică
Conectarea nesimetrică este o conectare a semn alului de intrare analogic și are
referință la masă pe care o folosește împreună cu alte semnale de intrare. Semnalul de intrare
este legat la intrarea pozitivă a amplificatorului, iar masa este legată la intrarea negativă a
amplificatorului PGIA. Când toa te canalele sunt configurate în modul nesimetric sunt
disponibile până la 16 canale.
Se poate utiliza conectarea intrări în mod nesimetric pentru oricare semnal de intrare
care îndeplinește una din următoarele condiții:
– semnal de intrare la nivel ridicat (mai mare de 1 V);
– conductorul semnalului la placa ATE Serie are mai puțin de 3 m;
– la semnalele de intrare care pot folosi același punct comun de referință.
Canalele plăcii ATE Serie se pot configura prin program pentru 2 tipuri de conectări
nesimetrice ad ică cu sau fără referință adică RSE respectiv NRSE. Configurația intrări în
modul nesimetric cu referință RSE se utilizează pentru semnale sursă fluctuante și în acest caz
placa ATE Serie asigură punctul de referință la masă pentru semnalele externe. Confi gurația
intrării în modul nesimetric fără referință NRSE este utilizată pentru semnale sursă cu masă
de referință și în acest caz semnalele externe furnizează propriul lor punct de referință la masă
și deci placa ATE Serie va trebui să -l transporte.
În co nfigurația nesimetrică mai multe zgomote electrostatice și magnetice sunt captate
de semnalul conectat decât în configurația diferențială. Captarea zgomotelor este ca rezultat
dintre diferența de trasee ale semnalelor. Zgomotele magnetice captate sunt prop orționale cu
suprafața între cele două conductoare ale semnalului. Captarea zgomotelor electrostatice sunt
în funcție de cât de mult diferă câmpul electrostatic între cele două conductoare.
3.4.12 Conectarea ne simetrică pentru semnal sursă fluctuant
Figura 3.10. prezintă cum se conectează semnalul sursă fluctuant la un canal al plăcii
ATE Serie configurat în mod de intrare nesimetric cu referință.

57
3.4.13 Conectarea ne simetrică pentru un semnal sursă cu referință la masă
La măsurarea masei semnalului sursă în configura ție nesimetrică va trebui configurat
mai întâi placa ATE Serie în mod de intrare nesimetric fără semnal de referință. Semnalul este
conectat la intrarea pozitivă a amplificatorului PGIA de pe placa ATE Serie și semnalul local
de masă de referință este cone ctat la intrarea negativă a amplificatorului PGIA. Deci masa
semnalului va trebui conectată la pinul AISENSE. Orice diferență de potențial între masa
plăcii ATE Serie și masa semnalului sau a semnalului în fază adică apărută la ambele intrări
negative sau pozitive ale amplificatorului PGIA va fi suprimată prin amplificator. Dacă
circuitul de intrare al plăcii ATE Serie sau semnalul de referință este legat la masa plăcii
atunci placa este configurată în mod de intrare nesimetric cu semnal de referință. Acest e
diferențe de potențiale ale masei pot introduce erori în măsurarea tensiuni.
Figura 3.11. prezintă cum se conectează masa semnalului sursă la un canal al plăcii
ATE Serie configurat în mod de intrare nesimetric fără referință.

ACH<0..15>
AISENSE
AIGNDAmplficator
PGIA
Tensiune
măsurată
-+
CONECTOR I/OVs
VmIntrare multiplexată+
–
Canale selectate în modul de configurare nesimetrică fără referințăSursă de
semnal
fluctuantă

Figura 3.10. Conectarea intrărilor în mod nesimetr ic pentru semnale fluctuante
sau fără referință.

58
3.4.14 Considerații despre suprimarea semnalului în fază

Figura 3.8. și figura 3.11. prezintă conexiunile pentru semnalele sursă care au ca
referință câteva puncte de legare la masă. În aceste cazuri amplificatorul poate suprima orice
tensiune cauzată prin d iferența de potențial a masei între semnalul sursă și placă. Cu
conectarea intrării în mod diferențial amplificatorul PGIA poate suprima zgomote de mod
comun ridicat, în conductorul conectării semnalului sursă la poartă. Amplificatorul PGIA
poate suprima s emnalul în fază la o lărgime V +in și V -in care sunt cuprinse în intervalul + 11V
la AIGND. La o amplificare de 10 și 100 restrângerea este mare la două tensiuni de intrare în
intervalul + 8V la AIGND.
3.4.15 Conectarea semnalului de ieșire analogic
Semnalele de ieșire analogice sunt: DAC0OUT, DAC1OUT, EXTREF ȘI AOGND.
Semnalul DAC0OUT este un semnal de ieșire în tensiune pentru canalul de ieșire analogic 0.
Semnalul DAC1OUT este un semnal de ieșire în tensiune pentru canalul de ieșire analogic 1.
Semnalul EXTREF este o referință externă pentru ambele canale de ieșire analogice. Vor
trebui configurate fiecare canal de ieșire analogic individual pentru selectarea referinței
externe a semnalul aplicat la ieșirea canalului respectiv. Dacă nu se specifică referința ext ernă,
ACH<0..15>
AISENSE
AIGNDAmplficator
PGIA
Tensiune
măsurată
-+
CONECTOR I/OVs
VmIntrare multiplexată+
–
Canale selectate în modul de configurare nesimetrică cu referințăVcm+
-Semnal
sursă cu
referință
la masă
Nod comun de
zgomot
și potențial
masei

Figura 3.11. Conectarea intrărilor în mod nesimetric pentru semnale
cu referință la masă.

59 atunci canalul va folosi referința internă.
La intrarea semnalul EXTREF poate lua următoarele valori:
– tensiune de intrare utilizabilă cuprinsă în intervalul + 11V maxim
respectând valorile semnalului AOGND.
– tensiunea maximă absolută cuprinsă în in tervalul + 15V respectând
valorile semnalului AOGND.
Semnalul AOGND este un semnal de referință la masă pentru canalele de ieșire
analogice și un semnal de referință extern. Figura 3.12. prezintă cum se fac conectările
ieșirilor analogice și intrarea ref erinței externe pe placa ATE Serie. Semnalul extern de
referință poate fi semnal DC sau AC. Placa multiplică aceste semnale de referință prin
codificatorul DAC la generarea tensiuni de ieșire.

3.4.16 Conectarea semnalelor digitale de intrare/ieșire
Semnalele dig itale de intrare/ieșire sunt DIO <0…7> și DGND. Semnalele DIO
<0…7> sunt cele care realizează porturile DIO, iar semnalul DGND este masa de referință al
porturilor DIO. Se pot programa individual toate liniile să fie intrări sau ieșiri. Figura 3.13.
prezin tă conectarea semnalelor pentru 3 tipuri de aplicații digitale de intrări/ieșiri. Figura 3.13.
prezintă configurarea DIO <0…3> pentru intrări digitale și DIO <4…7> pentru ieșiri digitale.
ACH<0..15>
AISENSE
AIGNDAmplficator
PGIA
Tensiune
măsurată
-+
CONECTOR I/OVs
VmIntrare multiplexată+
–
Canale selectate în modul de configurare nesimetrică cu referințăVcm+
-Semnal
sursă cu
referință
la masă
Nod comun de
zgomot
și potențial
masei

Figura 3.12. Conectarea ieșirilor analogice.

60 Intrările digitale includ recepționarea semnalelor TTL și sesizarea stării dispozitivului exterior
prin intermediul LED -ului ca și în figură. Ieșirile digitale includ trimiterea semnalelor TTL și
determinarea stării dispozitivului extern prin intermediul LED -ului ca și în figura 3.13.

3.4.17 Conectarea la rețea
Cuplarea la re țea se face prin 2 pini de pe conectorul de intrare/ieșire + 5V de la
rețeaua de alimentare a calculatorului printr -o siguranță automată. Siguranța automată va
repune în funcțiune în câteva secunde placa după ce cauza pierderi curentului a fost înlăturată.
Acești pini de conectare sunt cu referință la DGND și pot fi utilizați ca și sursă pentru circuite
digitale externe. Combinarea rației puterii totale pe ambii pini trebuie să fie între +4,65 și
5,25V, DC la 1A.
3.4.18 Conectarea temporizatoarelor
Toate temporiza toarele fără control extern de pe placa ATE Serie sunt trasate direct la
10 intrări de funcții programabile indicate cu PFI0 până la PFI9. Aceste intrări de funcții
programabile “PFI” sunt bidirecționale și ieșirile lor nu sunt programabile și reflectă sta rea
unor date de achiziții, generarea de unde și semnale de temporizare universale. Intrările PFI
CONECTOR I/O+5 V+5 V
COMUTATOR
Placa AT E SerieDGNDDIO<0..3>DIO<4..7>
Semnal TTLLED

Figura 3.13. Conectare a semnalelor digitale de intrare/ieșire.

61 sunt programabile și pot controla orice achiziție de date, generarea de unde și semnale,
temporizarea universală. Toate conexiunile temporizărilor digitale au referință la DGND.
Această referință este arătată în figura 3.14. care indică cum se conectează o sursă externă
TRIG1 și sursa externă CONVERT* la doi pini PFI ai plăcii ATE Serie.

3.5 Calibrarea și autocalibrarea

3.5.1 Calibrarea
Calibrarea se referă la proce sul de minimalizare a măsurării și erorile tensiunii de
ieșire prin fabricarea calibrării circuitelor mici. Pe placa ATE Serie aceste calibrări sunt luate
conform valorilor scrise pe placa calibrată DAQ. Câteva valori ale calibrării plăcii cerute sunt
obținute prin experimentarea aplicațiilor. Nu se realizează calibrări pe placă unde semnalul
măsurat nu poate avea un domeniu mare, amplificare și erori liniare. (Încărcarea fixă a
calibrării).
3.5.2 Încărcarea calibrării cu constante
Placa ATE Serie este calibrat ă din fabrică la aproximativ 25oC. Constantele asociate
calibrării sunt înregistrate pe placă in memoria nevolatilă (EEPROM).
CONECTOR I/O Placa E SerieDGNDPFI0/TRIG1
PFI2/CONVERT*
Sursă
TRIG1Sursă
CONVERT*

Figura 3.14. Conectarea semnalelor de temporizare ale intrărilor/ieșirilor.

62 CALDACs nu are o destulă memorie pentru a realiza toate performanțele la nivelul
obiectivelor sale, și nu reține informațiile de calibrare când placa este decuplată de la rețeaua
de alimentare. Încărcarea calibrării cu constante se referă la procesul de încărcare a
CALDACs, cu valorile înregistrate în memoria EEPROM. Programul NI – DAQ determină că
acestea sunt necesare și le încarc ă automat. Dacă nu se utilizează programul NI – DAQ vor
trebui să introducem aceste valori.
În memoria EEPROM există un fișier modificabil al zonei calibrării fabricate în
adăugarea de zone de calibrare. Aceasta înseamnă că se poate încărca CALDACs de la
valorile fiecărei calibrări originale sau de la calibrări realizate individual de operator.
Această metodă a calibrării nu este foarte precisă deoarece nu ia în considerare faptul
că măsurătorile de pe placă și tensiunea de ieșire introduc erori care pot varia în timp și cu
temperatura. Este bine să se autocalibreze placa când este instalată în mediul în care va lucra.
3.5.3 Autocalibrarea
Placa ATE Serie poate măsura și corecta pentru aproape toate erorile prezentate fără
orice conexiune externă a semnalului. Programul National Instruments asigură o metodă de
autocalibrare pe care o putem utiliza. Acest proces de autocalibrare care în general durează
mai puțin de un minut, este preferat și asigură o precizie ridicată a aplicației. Va trebuii
inițiată autocalib rarea și asigurat că orice efecte de deplasare, de amplificare, de abatere de la
liniaritate și caracteristici corespunzătoare încălzirii au fost minimizate.
Imediat după autocalibrare, prima eroare semnificativă reziduală a calibrării ar putea
să fie ero are de amplificare corespunzătoare la timp sau temperatură pe placă a tensiunii de
referință. Această eroare este adresată calibrării exterioare care este discutată in următorul
paragraf. Dacă nu suntem interesați de măsurători relative se poate ignora val oarea erorii de
amplificare și autocalibrarea va fi suficientă.
3.5.4 Calibrarea externă
Placa ATE Serie are o calibrare de referință pentru a asigura precizia autocalibrării.
Tensiunea de referință este măsurată la fabricație și înregistrată în memoria EEPROM pentru
secvența de autocalibrare. Această tensiune este destul de stabilă pentru multe aplicații dar
dacă se folosește placa la temperaturi extreme sau dacă în placă referința nu a fost măsurată
de un an sau mai mult va trebuii făcută calibrarea externă a plăcii ATE Serie.
O calibrare externă se referă la calibrarea plăcii cu referințe externe cunoscute care
este mai bună decât calibrarea realizată cu releele din placă. Redeterminarea valorilor
referințelor în placă este o parte a acestui proces de calibra re externă și aceste rezultate vor

63 putea fi salvate în memoria EEPROM deci nu va trebuii executat foarte des calibrarea externă.
Placa se poate calibra extern chemând funcțiile de calibrare NI – DAQ.
Pentru calibrarea externă a plăcii va trebuii să ne asigurăm că referințele externe
utilizate sunt foarte precise. Referințele vor trebuii să fie de câteva ori mai precise decât
referința proprie a plăcii. De exemplu la calibrarea plăcii pe 12 biți referința externă va trebui
să fie de o precizie minim +0,005% (+ 50 ppm). La calibrarea plăcii pe 16 biți referința
externă va trebuii să aibă o precizie de minim +0,001% (+10 ppm).
3.5.5 Alte considerații
Dispozitivul CALDACs ajustează amplificarea erorilor la fiecare canal de ieșire
analog prin ajustarea valorii tensi unii de referință furnizate la acel canal. Mecanismul
calibrării este proiectat să lucreze cu o tensiune de referință de 10V. Astfel în general nu este
posibil să calibrăm amplificarea erorii la ieșirea analogică când se utilizează o referință
externă. În acest caz este recomandat evaluarea amplificării erorii nominale a canalului de
ieșire analogică în program sau cu circuite externe.
3.6 Anexa de achiziție a plăcii
3.6.1 Accesorii de semnal DAQ
3.6.1.1 Introducere
Accesoriile de semnal DAQ sunt utilizate la testări și demonstrații în aplicații ale
aparatelor de achiziții de date la funcții multiple I/O (MIO) și Lab/1200 Serie ale companiei
National Instruments. Accesoriile de semnal DAQ au următoarele funcții:
– microfon jack, LED-uri, releu de stare, jack pentru termo cuplă, circuit integrat pentru
senzor de temperatură, generator de zgomot, declanșator digital, acces la două numărătoare și
codificator a 24 de impulsuri pe o rotație de 90o.
Accesoriile de semnal DAQ sunt compuse din următoarele instrumente:
– Instrument cu 68 pini MIO-E Serie;
-Instrument cu 68 pini ATE Serie;
-Instrument Am 9513 – bază MIO Serie;
-Instrument Lab/1200 Serie incluzând SCXI-1200, Lab PC- 1200 și DAQ Card
1200, DAQ Pad-1200.
Accesoriile de semnal DAQ nu includ următoarele Instrumente:
-Instrument PC-LPM- 16 și DAQ Card -750/500;
-Instrument DSP și A21xx Serie;

64
DAQ Acesorii de
semnalMic Ch60 1 Ch 1 2V*100=CoOff OnNum ărătoare1 2 0Releu DIO5
maxim 200mA A Decodor de
quadratur ăNATIONAL
INSTRUMENTSA
BPutereB
Port digital 024 impulsuri/rev
Declan șator digital
3
Ch 0Senzor de TempSenzor de zgomot
al TempMax MinInterval de
frecven ță
13kHz-1MHz
1kHz-100kHz
100Hz-10kHzAjustor de
frecven ță
Generator
de func țiiIntrare
analogic ăIeșire
analogic ă3
765
8
9
10
11
12
13
14 15 16
17 1812
Dispozitiv cu 68 de pini pentru modul Diff
Dispozitiv serie Lab/1200 (pentru modul RSE)
Dispozitiv MIO cu 50 pini (pentru modul Diff)4

Figura 3.40. Diagrama locațiilor accesoriilor de semnal DAQ. – Instrument SCXI cu excepția instrumentului SCXI -1200.
3.6.1.2 Instalarea
Figura 3.40. prezintă diagrama părților componente a accesoriilor de semnal DAQ
Legenda pentru figura 3.40 este prezentată în tabelul de mai jos.

1 Microfon jack mono de 3.5 mm
2 Dispozitiv de conectare cu 68 de pini
3 Led pentru indicarea cuplării la rețea
a întrerupătorului 12
4 Decodificator de quadratură a ieșiri
5 Conector rapid de terminal pentru
releu DIO5
6 Decodificator de quadratu ră prin
buton
7 Buton de declanșare digitală
8 Conector rapid de terminal pentru 10 Generator de funcții de frecvență prin
ajustare de la buton
11 Generator de funcții de frecvență cu
selector de intervale și comutator pentr u
generatorul de zgomot
13 Senzor de temperatură IC
14 Conector rapid de terminal pentru
generatorul de funcții
15 Conector rapid de terminal pentru canalele
AI 1 și 2
16 Conector rapid de terminal pentru canalele

65 numărătoare
9 Led-uri pentru portul digital AO 0 și 1
17 Dispozitiv de conectare MIO cu 50 de pini
18 Dispozitiv de conectare serie pentru
Lab/1200

3.6.1.2.1 Instalarea accesoriilor de semnal DAQ
Referitor la figura 6 -1 pentru instalarea accesoriilor de semnal DAQ este nevoie să
parcurgeți următoarele etape:
– Se verifică dacă placa DAQ și programul sunt instalate în computer;
– Oprește funcționarea computerului;
– Conectează conectorul de cablu SH 6868 sau NB1 la placa DAQ;
– Conectează celălalt capăt al cablului conector de tip SH 6868 sau NB1 la
conectorul accesorului de semnal DAQ.
3.6.2 Utilizarea rapidă a conectării termi nalelor
Accesoriile de semnal DAQ au terminale de conectare rapidă pentru intrări analogice
(AI), ieșire analogică (AO), masă analogică, relee, ieșire codificator la 90o, generator de
funcții și numărătoare.
Pentru utilizarea terminalelor de conectare ra pidă se urmăresc instrucțiunile:
1) Deizolați firele la capete de banda izolantă;
2) Amplasarea dorită a terminalului;
3) Apasă butonul portocaliu;
4) Până se ține apăsat butonul portocaliu se introduce firul deizolat;
5) Se lasă liber butonul portocaliu.
3.6.3 Intrarea analog ică AI
Canalele de intrare analogică 1 și 2 sunt disponibile la conectorul rapid de terminale în
partea centrală jos a panoului. Dispozitivul DAQ trebuie configurat în modul bipolar la
utilizarea conexiunii semnalului AI pe accesorul de semnal DAQ. Dacă se utilizează
instrumentul MIO Serie, placa DAQ se va configura în mod diferențial DIFF. Dacă se
utilizează instrumentul Lab/1200 Serie se configurează placa în mod simetric fără semnal de
referință (NRSE).
3.6.4 Ieșirea analogică AO
Canalele de ieșire analogic ă 1 și 2 sunt disponibile la conectorul rapid de terminale în
partea centrală jos a panoului.

66 3.6.5 Operațiile accesorului de semnal DAQ
3.6.5.1 Conectarea canalelor
Tabelul 3.8. prezintă lista cu numerele canalelor și conexiunile corespunzătoare pe
accesorul de semn al DAQ.
Tabelul 3.8. Conectarea canalelor
Numărul canalului Conectare
0 IC senzor de temperatură
1 Conectare rapidă a terminalului
2 Conectare rapidă a terminalului
3 Legat la masa analogică
4 Jack pentru termocuplă
5 IC senzor de temperatură
6 Jack pentru microfon
7 Disponibil pentru o conectare
preferențială pe circuitul plăcii

3.6.5.2 Conectarea la rețeaua de alimentare
De la linia de 5V a plăcii DAQ se va cupla și accesorul de semnal DAQ. Dacă led -ul
de energie de pe accesorul de semnal DAQ nu este a prins se verifică siguranța plăcii DAQ.
Dacă led -ul nu este aprins și placa DAQ nu are siguranță fuzibilă, se verifică dacă computerul
este alimentat cu energie și cablul SH 6868 sau NB1 este conectat. Tabelul 3.9. prezintă
consumul relativ de energie al a ccesorului de semnal DAQ la diferite utilizări:

Tabelul 3.9. Consumul de putere
Operații cu accesorii de semnal DAQ Putere utilizată
Circuite 34,2 mA
4 LED -uri + circuite 82,2 mA
4 LED -uri + releu + circuite 95,5 mA

3.6.5.3 Generator de funcții
Generatorul de funcții produce la 2V pp (tensiune vârf la vârf) undă sinusoidală și
tranzistor la tranzistor logic (TTL) undă rectangulară. Utilizând selectorul generatorului de
funcții cu domeniul de frecvențe care declanșează selectarea domeniului de frecvențe. Se

67 poate alege 100Hz la 10kHz; 10kHz la 100kHz sau 13kHz la 1MHz. Utilizând butonul
domeniului de frecvență se reglează mai precis frecvența.
3.6.5.4 Microfonul
Jack-ul microfonului de 3,5 mm este legat intern la canalul AI6. Jack -ul microfonului
este legat mono și d eci va trebui utilizat un microfon mono. Se poate găsi un adaptor de ¼ in
la 3,5 mm pentru partea electronică de înregistrare.
3.6.5.5 Led-urile
Patru led -uri sunt legate intern la portul digital zero. Cele patru led -uri folosesc logica
inversă. De exemplu conduc erea liniei digitale zero la intrare/ieșire (DIO) la nivel scăzut se va
aprinde led -ul zero.
3.6.5.6 Relee
La închiderea releului de stare apare conducerea liniei DIO5 la nivel scăzut. Linia
DIO5 este portul B și linia 1 la aparatul Am 9513 – bază MIO. Acest rele u nu are părți în
mișcare și nu are o limitare a timpului de viață ca la releele electromecanice. Figura 3.41.
prezintă ambele conexiuni interne și externe ale releului.
În starea închisă releul are o rezistență maximă de 8
 (de obi cei 6
 ) și conduce un
curent de până la 200 mA. În starea deschisă releul se blochează la 60 VDC sau 30 V rms cu
42,4 V vârf și cu o pierdere de curent de maxim 1
 A. Instalația împiedică distrugerea plăcii
DAQ.
La blocarea energiei dispozitivului DAQ releul este deschis în lipsa reglării, deoarece
linia digitală a dispozitivului DAQ are o stare de înaltă impedanță. Dacă se deconectează
accesorul de semnal DAQ releul revine în starea deschisă.
Limita tensiunii de reîntoarcere la încărcarea inductivă este reglată prin instalarea
diodelor de dus întors a încărcării inductive pentru încărcări DC sau varistor metal oxid
(MOV) pentru încărcări AC.
3.6.5.7 Senzor de temperatură pentru IC și termocuplă
Standard, gaura pentru jac k-ul termocuplei se află pe perete lateral și este conectat
intern la canalul AI 4. Conectarea conectorilor sunt disponibile la OMEGA și pot utiliza orice
tip de legături ale termocuplei. Senzorul de temperatură IC legat la canalele AI0 și 5
realizează com pensarea lipirii la rece direct prin program.
Senzorul de tensiune IC este liniar proporțional cu senzorul de temperatură unde
1oC=1Volt*100. Senzorul are o precizie de 1,5 oC. Pentru o mai bună utilizare canalul AI3
este legat la masa analogică și deci s e poate măsura și compensa decalarea amplificatorului.

68 3.6.5.8 Generatorul de zgomot
Se poate utiliza generatorul de zgomot selectând -ul și va introduce zgomot pe semnalul
senzorului de temperatură IC. Utilizând această selectare se poate demonstra tehnica
progra mului și de asemenea medierea la reducerea efectelor zgomotului. Zgomotul este
echivalent cu aproximativ 2oC și este produs prin unde sinusoidale de către generatorul de
funcții. Ajustarea frecvenței generatorului de funcții la aproape 10 kHz produce un se mnal tip
de zgomot pe ieșirea senzorului de temperatură.
3.6.5.9 Declanșare digitală
Se poate utiliza declanșarea digitală selectând declanșarea achiziției. Împingând
selectorul creează o forțare a scăderii limitei pe EXTTRIG sau pe semnalul de linie PFI
0/TRIG 1 .
3.6.5.10 Numărător/temporizator
Accesorul de semnal are conectori pentru două numărătoare de la fiecare dispozitiv
DAQ. Pe partea laterală a plăcuței indicatoare a accesorului de semnal DAQ se determină care
conectori corespund numărătorului pentru dispozitiv di ntre conectorii de conectare rapidă a
terminalelor.
Tabelul 3.10. Conectarea numărătoarelor.
Linia
numărătorului MIO/AI
E Serie Am9513 -bază
MIO Serie Lab/1200
Serie
Sursă/ ceas Numărătorul 0 Numărătorul 5 Numărătorul 2
Poartă Numărătorul 0 Numărătorul 5 Numărătorul 2
Ieșire Numărătorul 0 Numărătorul 5 Numărătorul 0
Sursă/ ceas Numărătorul 1 Numărătorul 1 Numărătorul 1
Poartă Numărătorul 1 Numărătorul 1 Numărătorul 1
Ieșire Numărătorul 1 Numărătorul 1 Numărătorul 1

3.6.5.11 Codificator cu defazare la 90o
La codificarea a 24 de impulsuri pe o rotație mecanică la 90o măsoară rotația poziției
săgeții. Accesorul de semnal DAQ prezintă codificator defazat la 90o utilizabil în partea
centrală sus a panoului.
Codificatorul produce două trenuri de impulsuri la ieșir i corespunzând poziției săgeții
și rotirii butonului. Depinde de direcția rotației prin relația: faza A are un avans de fază zero și

69 faza B are un avans de fază de 90o sau faza B are un avans de fază zero și faza A are avans de
fază de 90o.
Relația este ilustrată în figura 3.43.

3.6.5.12 Conectarea codificatorului de quadratură în conectori
Se conectează faza A la semnalul SOURCE al numărătorului 0. Faza B este conectată
intern la DIO6 care este linie crescătoare/descrescătoare pentru numărătorul 0. Nu se va le ga
terminalul fazei B când se utilizează codificatorul de cuadratură cu un dispozitiv E Serie
DAQ. Dacă se configurează numărătorul 0 pentru numărare crescător/descrescător,
numărătorul 0 va crește când linia crescătoare/descrescătoare este la nivel logic 1 și
numărătorul va descrește când linia crescătoare/descrescătoare este la nivel logic 0.
De exemplu dacă numărarea este pe creșterea limitei fazei A ca în figura 6 -4, linia
crescătoare/descrescătoare (faza B) este la nivel logic 0, când codificatorul de quadratură se
rotește în sensul acelor de ceasornic și este la nivel logic 1 când se rotește în sens invers
acelor de ceasornic.
Impulsurile lipsă pot fi rezultatul rotirii butonului prea repede sau prea lent.

3.7 Caracteristicile tehnice ale plăcii AT –MIO–16E–10

3.7.1 Intrarea analogică
a) Intrări caracteristice
Numărul canalelor – 16 nesimetrice sau 8 diferențiale, selectabile
prin program.
Tipul ADC – aproximare succesivă.
Rezoluția – pe 12 biți, 1 în 4,096.
Rația maximă de eșantionare – 100 kS /s garantată.

Faza A
Faza B
Rotație în sens invers acelor de ceasornic Rotație în sensul acelor de ceasornic

Figura 3.43. Trenul de pulsuri al codificatorului de quadratură.

70 Domeniile semnalelor de intrare:
Valori de amplificare
(Selectabile prin
program) Valorile domeniilor
(Selectabile prin program)
+ 5 V 0 – 10 V
0,5 + 10 V –
1 + 5 V 0 la 10 V
2 + 2,5 V 0 la 5 V
5 + 1 V 0 la 2 V
10 + 500 mV 0 la 1 V
20 + 250 mV 0 la 500 mV
50 + 100 mV 0 la 200 mV
100 + 50 mV 0 la 100 mV

Cuplare de intrare – DC.
Tensiune maximă de lucru – fiecare intrare trebuie să rămână în intervalul
(semnal în fază) + 11 V cu legare la masă.

Protecție la tensiunea max imă – + 35 V în funcțiune.
– + 25 V la staționare.
Intrări protejate – ACH <0..15>, AISENSE.
Mărimea buferului FIFO – 512 Eșantioane.
Transferuri de date – DMA, prin întreruperi, programat I/O.
Modul DMA – transfer simplu, transfer cerut.
Configurația mărimii memoriei – 512 cuvinte.
b) Caracteristicile transferului
Precizia relativă – + 0,2 LSB de tipul cu oscilație corectoare de
mică amplitudine.
– maxim +1,5 LSB fără oscilație corectoare
de mică amplitudine.
Coduri neomise – 12 biți, garantat.
Erorii de abatere
Erori de preamplificare după calibrare – + 12V, maxim.
Erori de preamplificare înainte de calibrare – + 24 mV, maxim.

71 Erori după amplificare după calibrare – + 0,5 mV, maxim.
Erori după amplificare înainte de calibrare – + 100 mV, maxim.
Erori de amplificare (relativ la calibrarea de referință)
După calibrare (cu amplificarea =1) – + 0,01% maxim la citire.
Înainte de calibrare – + 2% maxim la citire.
Erori de amplificare când amplificare a este diferită de 1
Amplificarea =1, ajustată la 0 – + 0,05% maxim la citire.
c) Caracteristicile amplificatorului
Impedanța de intrare
Funcționare normală – 100 G în paralel cu 50 pF.
Staționare – 3 k minim.
Suprasarcină – 3 k minim.
Curent de intrare polarizat – + 200 pA.
Curent de intrare de deplasare – + 100 pA.
CMRR (pentru toate domeniile de intrare) – 90 dB, DC la 60 Hz.
d) Caracteristicile dinamice
Lărgimea de bandă
Semnal mic ( -3 dB) – 150 kHz.
Semnal mare (1% THD) – 120 kHz.
Timp de răspuns pentru indicația maximă – 10 s maximă la precizia
de + 0,5 LSB.
Sistem de zgomote
Amplificare Zgomot, Dither Off Zgomot, Dither On
0,5 la 10 0,07 LSB rms 0,5
20 0,12 LSB rms 0,5
50 0,25 LSB rms 0,6
100 0,5 L SB rms 0,7

Intermodulație – -70 dB, dc la 100 KHz.
e) Stabilitatea
Se recomandă încălzire un timp – 15 minute.
Decalarea coeficientului de temperatură
Preamplificare – + 15 V/oC.

72 După amplificare – + 240 V/oC.
Amplificare cu coefi cientul de temperatură – + 20 ppm/oC.
Calibrării de referință pe placă
Nivel – 5000 V ( + 2,5 mV), (valoare
înregistrată în EEPROM).
Coeficient de temperatură – maxim + 5 ppm/oC.
Stabilitate pe termen lung – + 15 ppm/radical 1000h.
3.7.2 Ieșiri analogice
a) Caracteristicile de ieșire
Numărul canalelor – 2 de tensiune.
Rezoluția – 12 biți, 1 în 4096.
Rata maximă de creștere a datelor – 100 kS/s.
Tipul DAC – dublă stocare, multiplicare.
Mărimea buferului FIFO – nu are.
Transferuri de date – DMA, prin întreruperi, programat de
intrări/ieșiri.
Modul DMA – transfer simplu.
b) Caracteristici de transfer
Precizia relativă (INL)
După calibrare – + 0,3 LSB standard și maxim + 0,5 LSB.
Înainte de calibrare – maxim + 4 LSB.
DNL
După calibrare – + 0,3 LSB standard și maxim + 1LSB.
Înainte de calibrare – maxim + 3 LSB.
Monotonie – 12 biți, garantat după calibrare.
Erori de deplasare
După calibrare – maxim + 1,0 mV.
Înainte de calibrar e – maxim + 200 mV.
Erori de amplificare (referitor la referința internă)
După calibrare – maxim la ieșire + 0,01%.
Înainte de calibrare – maxim la ieșire + 0,5%.
Erori de amplificare
(relativ la referința internă) – maxim neajustabil la ieș ire între 0%
și +0,5%.

73 c) Tensiune de ieșire
Domenii – + 10V, 0 la 10V, + EXTREF și 0 la
EXTREF, selectabile prin program.
Cuplarea ieșirii – DC.
Impedanța de ieșire – maxim 0,1 .
Curent condus – maxim + 5mA.
Protejare – scurcircuit are la masă.
Funcționare în gol – 0V.
Intrare de referință externă
Domeniu – + 11V.
Protecție la supratensiune – + 35V în funcționare.
– + 25V la staționare.
Impedanță de intrare – 10 k.
Lărgimea de bandă( -3dB) – 300 kHz.
d) Caracteristici dinamice
Timp de răspuns pentru indicația maximă a scării
– 10 s la o precizie de 0,5 LSB.
Rata vitezei de creștere – 10V/s.
Zgomot – 200Vrms, DC la 1MHz.
Energia de distorsiune (la tranziția la scala medie)
Mărimea – + 100 mV.
Durata – 3 s.
e) Stabilitatea
Coeficient de temperatură remanentă – + 50 V/oC.
Coeficient de temperatură al amplificării
Referință internă – + 25 ppm/oC.
Referință externă – + 25 ppm/oC.
Calibrări de referință pe placă
Nivel – 5000 V ( + 2,5 mV), (valoare
înregistrată în EEPROM).
Coeficient de temperatură – maxim + 5 ppm/oC.
Stabilitate pe termen lung – + 15 ppm/radical 1000h.

74 f) Intrări/Ieșiri digitale
Numărul canalelor – 8 intrări/ieșiri.
Compatibi litatea – TTL/CMOS
Nivele logice digitale:
Nivel Minim Maxim
Tensiune de intrare la nivel logic 0 0 V 0,8 V
Tensiune de intrare la nivel logic 1 2 V 5 V
Curent de intrare la nivel logic 0 (V in=0 V) – -320 
Curent de intrare la nivel logic 1 (V in=5 V) – 10 
Tensiune de ieșire la nivel logic 0 (I OL=24 mA) – 0,4 V
Tensiune de ieșire la nivel logic 0 (I OH=13 mA) 4,35 V –

Starea la funcționare – Intrare (în stare de înaltă impedanță).
Transferul de date – Programat între intrare și ieș ire.
g) Temporizatoare de intrare/ieșire
Numărul canalelor – 2 numărătoare/temporizatoare de
creștere/descreștere, cu o scală a
frecvenței.
Rezoluția
Numărător/temporizator – 24 biți.
Scala frecvenței – 4 biți.
Compatibilitatea – TTL/C MOS.
Ceasuri de bază disponibile
Numărător/temporizator – 20 MHz, 100kHz.
Scala frecvenței – 10MHz, 100kHz.
Precizia ceasului de bază – + 0,01%.
Frecvența maximă a sursei – 20 MHz.
Durata minimă a unui impuls sursă – 10ns în modul de det ecție limitată.
Durata minimă a unui impuls poartă – 10ns în modul de detecție limitată.
Transferuri de date – DMA, prin întreruperi și programat
între intrare și ieșire.
Moduri DMA – transfer simplu.

75 3.7.3 Declanșatoare
a) Declanșatoare digitale
Com patibilitatea – TTL.
Răspuns – prin creșterea sau descreșterea limitei.
Lărgimea impulsului – minim 10 ns.
b) RTSI
Linii de declanșare – 7.
c) Magistrala de interfață
Tipul – Slave.
d) Putere cerută
+5 V (c.c.) ( + 5%) – 0,7 A.
Putere disponibilă pe conectorul
de intrare/ieșire. – +4,65 V (c.c.) până la +5,25 V (c.c.)
și 1A
e) Fizic
Dimensiunile plăcii
(nu include conectorul I/O) – 17,45 / 10,56 cm.
– 6,87 / 4,16 in.
Conectorul de intrări/ieșiri
AT-MIO -16E-10 – 68 de pini tată de tipul SCSI -II
f) Mediu ambiant
Temperatura de operare – 0o până la 55oC.
Temperatura de înregistrare – -55o până la 150oC.
Umiditatea relativă – între 5% și 90% necondensată.
3.7.4 Specificații pentru accesoriile de semnal DAQ
a) Relee
Tensiune de sarcină (DC sau AC) – maxim 42V.
Curent de sarcină – maxim 200mA.
Rezistență – maxim 8
– tipic 6
Pierdere de curent – maxim 1A.
În stare conectată – releu deschis.
b) Fizic
Dimensiuni – 12,9/12,9 /6,5 cm.

76 – 7/7/9,5 in.
c) Mediu ambiant
Temperatura de lucru – 10oC la 50oC.
Temperatura de înregistrare – -20oC la 70oC.
Umiditatea relativă – 5% la 90%
(necondensat)

77 Capitolul IV

Realizarea instrumentelor virtuale

4.1 Introducere

În acest capitol sunt prezentate posibilitățile de utilizarea ale plăcii de achiziție pentru
realizarea instrumentelor virtuale (VI – Virtual Instrument). În prima parte a capitolului se va
prezenta algoritmul setării plăcii și sesizarea ei de către programul LabVIEW instalat pe
sistemul de calcul. Se vor prezenta instrumentele realizate, culminând cu realizarea unui
analizor spectral, unul dintre cele mai complexe instrumente. Trebuie sublinia t faptul că
achiziția semnalelor s -a făcut brut*, adică nu au fost atașate plăcilor programe de aparate de
măsură virtuale (osciloscop, oscilograf, analiză spectrală) din biblioteca LabView, programe
care conțin subrutine de corectare a semnalului.
* – semnalele preluate nu au fost corectate de subrutine speciale.

4.2 Descrierea setărilor și a programului de achiziționare pentru placa de achiziție
paralelă ATE –MIO –16E–10

Figura 4.1. Fereastra de configurare a canalului de intrare a nalogică.

78 În fereastra de configurare a canalului se poate introduce numele canalului și o
descriere a canalului respectiv. Fereastra de configurare (fig. 4.1.) este împărțită în trei părți
pentru a putea înțelege configurarea făcută și anume: Configurarea canalului; Configurarea
senzorului de intrare al canalului; Configurarea hardwear.
Configurarea canalului include setarea unității de măsură și domeniul valorilor de
intrare.
Configurarea senzorului de intrare cuprinde alegerea tipului de senzor (Ex.
Temperatură, tensiune, curent etc.), domeniul de valori pentru senzor, și formula de scalare.
Configurarea hardwear include alegerea plăcii de achiziție și a canalului de pe placă
care va fi practic canalul configurat. Pentru acest canal se alege modul de luc ru diferențial
(Diff), cu referință simetrică la masă (RSE) și fără referință simetrică la masă (NRSE).
Programul LabView conține două tipuri de ferestre (de comandă și de schemă) pentru
a ușura lucrul cu acest program.
Fereastra de comandă (fig. 4.2.) reprezintă un panou frontal de comandă al unei
instalații de achiziție care conține controlere și indicatoare pentru controlul și afișarea
procesului studiat.
Fereastra de schemă reprezintă instalația complexă cu aparate, dispozitive și
conductoare, care realizează funcțiile necesare pentru a putea studia un procesul.

Figura 4.2. Fereastra de comandă a instrumentului virtual de achiziți onare DAQ.

79 Pentru aplicația studiată de achiziționare sa folosit instrumentul virtual “Cont
Ach&Chart (hw timed).vi” care va achiziționa un semnal sinusoidal de amplitudine 2V prin
intermediul plăcii de achiziție paralelă ATE –MIO –16E–10 și îl va afișa pe ecran.
Pentru placa ATE –MIO –16E–10 sau făcut următoarele setări ale canalului de
achiziționar e:
– numele canalului “Channel 1”.
– unitatea de măsură “Volt”.
– domeniul valorilor de măsurare + 10 V.
– tipul senzorului “ Măsurarea tensiuni”.
– domeniul valorilor senzorului + 10 V.
– placa de achiziție “ATE –MIO –16E–10”.
– canalul zero.
– mod de lucru “RSE”.
Instrumentul virtual de achiziționare și afișare a semnalului este compus în fereastra
de comandă din controlere ca cel de: specificare a plăcii de achiziție prin care se face
achiziționarea; specificare a canalului de pe placă prin care se face achiziționar ea; specificarea
numărului de scanări pe secundă. Prin modificarea controlerului “scan rate” se modifică
numărul de scanări pe secundă care vor fi reprezentate în indicatorul de afișare a achiziționării
într-un interval de 100 diviziuni. Fereastra de coman dă mai conține un controler care este o
funcție booleană și servește la oprirea execuției instrumentului virtual și un controler de
întârziere a prezentării rezultatelor între două semnale achiziționate.
Fereastra de schemă (fig. 4.3.) conține 6 subinstrum ente virtuale, o funcție repetitivă
pentru a realiza o achiziție continuă, funcții, generatoare de constante și corespondențele
controlerelor și indicatorilor din fereastra de comandă.
Cele 6 subinstrumente virtuale sunt:
– Subinstrumentul virtual de confi gurare, prin care se face legătura cu placa de achiziție.
– Subinstrumentul virtual pentru începerea sesiuni de achiziție.
– Subinstrumentul virtual pentru realizarea modificării numărului de scanări pe secundă.
– Subinstrumentul virtual pentru prelucrarea datelor din procesul achiziție.
– Subinstrumentul virtual pentru golirea buferelor după citire a valorilor achiziționate.
– Subinstrumentul virtual pentru detectarea și atenționarea pentru eventualele erori
apărute în procesul de achiziție.

80
4.3. Realizarea unui dispozitiv simplu de instrument virtual (voltmetru, ampermetru)

Aparatele și instrumentele de măsură au evoluat odată cu dezvoltarea te hnologiei de
procesare a informațiilor ajungând astăzi să fie integrate în calculatoare sau sisteme de
instrumentație complexe. Diferențele majore constau în complexitatea și versatilitatea
sistemelor de măsurare (plăci de achiziție) care dispun de resurse de calcul proprii.
4.3.1. Considerații teoretice
Aparatele și sistemele de măsură numerice au ajuns să domine piața echipamentelor de
profil datorită unor avantaje incontestabile ca precizia ridicată, viteză de lucru sporită,
posibilități multiple de luc ru, grad mare de automatizare a procesului de măsurare,
flexibilitate și programabilitate, posibilități sporite de integrare în sisteme de măsurare
complexe, fiabilitate și facilități de autotestare, gabarit redus, etc.

Figura 4.3. Fereastra de schemă a instrumentului virtual de achiziționare DAQ.

81 Placa de achiziție este un sistem de măsură complex, computerizat și caracterizat prin
posibilități de prelucrare a informației provenite din procesul de măsurare.
Informația reprezintă într -un sens mai restrâns date și detalii relative la un obiect sau
eveniment. Semnalul poartă informaț iile de mărime și timp ce caracterizează evoluția acelui
obiect sau eveniment. Sistemele de instrumentație sunt destinate prelucrării informațiilor
provenite de la un proces de măsurare și nu modificării (transformării) acestor semnale.
Sistemele de instru mentație sunt de obicei sisteme deschise rolul lor fiind de a realiza atât
acțiunea de măsurare propriu -zisă, cât și de analiză a mărimilor prelevate din proces.
Din punct de vedere constructiv sistemele de instrumentație pot fi simple și
inteligente. Pen tru prima categorie de sisteme se are în vedere operația de măsurare și
furnizarea cât mai multor informații corecte asupra mărimii de intrare observată. Pentru cel de
al doilea tip de sisteme pe lângă măsurarea propriu -zisă sistemul permite și prelucrarea
informațiilor obținute prin măsurare, precum și alte operații de corecție a rezultatelor sau
control a condițiilor de măsură.
Sistemele de instrumentație inteligente au în componența lor de cele mai multe ori
unități de prelucrare numerică, ceea ce le co nferă flexibilitate și performanțe ridicate. Tehnica
modernă a măsurărilor electrice și neelectrice este astăzi de neconceput fără aceasta categorie
de sisteme de măsură, care presupune un grad ridicat de interdisciplanaritate (electronică,
măsurări, tradu ctoare, calculatoare, automatică).
Procesul de măsurare a suferit importante modificări nu atât din punct de vedere
metrologic ci mai ales ca metodologie, determinând apariția unor noi instrumente mai
flexibile și mai ușor de integrat în sisteme complexe de măsurare. Ultimele decenii au
însemnat trecerea de la instrumentația clasică preponderent analogică la instrumentația
modernă, în cea mai mare măsură numerică, aceasta din urmă a beneficiat de schimbările
spectaculoase din domeniul tehnologiilor numeric e de prelucrare a datelor, bazate în general
pe calculatoare și în special pe microprocesoare, făcând posibilă apariția unor concepte noi
cum ar fi cel de instrumentație virtuală.
După cum se știe prima generație de instrumente de măsurat erau analogice, controlate
manual prin folosirea unor butoane și comutatoare de pe panoul frontal. Măsurătorile făcute
cu aceste instrumente erau înregistrate și prelucrate tot manual, de către operator fără
posibilitatea de a adăuga funcțiuni noi, sau de a modifica modul de prezentare al rezultatelor.
În plus erorile datorate factorului uman erau frecvente. Evident aceste instrumente există și
astăzi, dar aria lor se restrânge în favoarea celor numerice, mai ușor de utilizat chiar în
condițiile unui control manual. Princi palul beneficiu adus de aceste instrumente este

82 eliminarea erorilor de citire, simultan cu posibilitatea trimiterii datelor prelevate direct unui
echipament de calcul adecvat. Prezența operatorului rămâne totuși necesară, pentru
implementarea algoritmului de măsură.
Apariția instrumentelor numerice programabile, a reprezentat un pas important în
tehnica măsurării automate. Aceste instrumente sunt controlabile de către dispozitive
numerice externe. Utilizatorul își clădește un sistem cu mai multe instrument e conectate cu un
calculator ce va guverna complexul de măsură, pe baza unui program adecvat. Datorită
acestuia intervenția operatorului uman este minimă, el trebuind să asigure doar inițierea și
oprirea procesului de măsurare, precum și intervenții în caz de avarie.
Instrumentația actuală a evoluat suficient de mult pentru ca astăzi să întâlnim
combinații de instrumente numerice programabile controlate de calculator și instrumente ce
sunt asamblate în calculatorul propriu -zis, prin folosirea unor sub -asam blări hardwear (plăcii
de achiziție) specifice și programe adecvate. Această nouă generație de sisteme de
instrumentație oferă mai multă flexibilitate și performanță datorită faptului că instrumentul
este clădit ca parte componentă a calculatorului, ceea c e face posibil ca puterea de calcul și
prezentare a acestuia să fie folosite în operațiile de măsurare.
Plăcile de achiziție sunt din ce în ce mai utilizate deoarece acestea pot înlocui
aparatele de măsurare convenționale, permit stocarea datelor măsurate , prelucrarea și
comunicarea cu computerul în care cu ajutorul programelor de analiză și prelucrare, datele
stocate pot fi prelucrate și analizate. Plăcile de achiziție pot să primească semnale și prin
comparare cu eșantioane de semnale definite de utiliza tor poate să ia decizi definite de
utilizator și să emită semnale către dispozitive exterioare.
Plăcile de achiziție sunt utilizate foarte frecvent în instalațiile de automatizare, unde
este necesară măsurarea, stocarea, analizarea și emiterea unui semnal de răspuns fără
intervenție din partea factorului uman.
Principalele avantaje ale plăcilor de achiziție sunt:
– Standardizarea procedurilor de măsurare / tastare, care conduce la o eficiență
sporită prin micșorarea costurilor;
– Traductoarele și circuitele d e măsură aferente pot fi plasate lângă proces,
comunicarea cu „operatorul automat”, plasat într -o cameră de control, făcându -se
numeric;
– Creșterea productivității, operațiilor de măsurare;
– Posibilitatea de a controla condițiile de mediu într -un complex de măsură, pentru
prelevarea unor mărimi dependente de acestea;

83 – Creșterea preciziei de măsurare ca urmare a eliminării erorilor datorate
operatorului uman, și a posibilității de control asupra condițiilor de lucru;
– Realizarea unor operații suplimentare;
– Posib ilitatea efectuării repetate a unor teste complexe.
Cercetările actuale oferă și o imagine a generație următoare de instrumente în care
calculatorul este adus în același șasiu cu instrumentul, devenind o parte componentă a
acestuia. Instrumentele intelige nte sunt integrate apoi într -o rețea de comunicații, ierarhizată
pe mai multe nivele de decizie, determinând apariția sistemelor de instrumentație distribuite,
extrem de utile în mediile industriale.
Plăcile ATE Serie sunt produse ale companiei National I nstruments și sunt primele
plăci standardizate pentru configurarea automată a dispozitivelor hard, având multiple funcții
analogice, digitale și sincronizări ale intrărilor și ieșirilor compatibile PCAT și pentru
computerele compatibile. Aceste plăci prez intă caracteristici pe 12 și 16 biți ADC (c.a. și c.c.)
cu 16 intrări analogice pe 12 și 16 biți ADC cu 8 ieșiri de tensiune și 32 la circuitele TTL cu
intrări ieșiri digitale compatibile și cu două ieșiri pe 24 biți de numărător / temporizator pentru
sincronizarea intrărilor / ieșirilor. Plăcile ATE Serie sunt primele plăci care nu conțin
comutatoare și șuntoare, nu sunt prevăzute cu comutatoare DIP, șuntoare sau potențiometre
ele pot fi ușor configurate și calibrate utilizând un soft de programare. Acest e caracteristici
sunt posibile la DAQ -PnP National Instruments, prin magistrala de interfață (pastilă) chip și
conectările plăcii la magistrala AT de intrări / ieșiri. DAQ -PnP introduce configurare
automată ISA, specifice pentru accesul direct la memorie ( DMA), întreruperile și adresele de
bază ale intrărilor / ieșirilor și toate pot fi configurate prin program. Aceasta permite
operatorului să schimbe ușor configurația plăcii ATE Serie fără a fi necesară scoaterea plăcii
din computer.
Instrumentele virtual e reprezintă fișiere ale programului LabView, de legătură între
placa de achiziție, computer și utilizator. Acest fișier are o reprezentare în programul
LabView în două ferestre:
– fereastra de comandă (fig. 4.4 );
– fereastra de schemă (fig. 4.5 ).
Fereastra d e comandă reprezintă panoul frontal al dispozitivului în care utilizatorul
poate să controleze datele de intrare și afișarea rezultatelor.
Fereastra de schemă reprezintă schema funcțională propriu -zisă a instrumentului
virtual cu controlere, constante, ind icatori, sub -instrumente virtuale, etc.

84

AI Sample Channel.vi While Loop
Unbundle by name
Waits Not
Fig. 4.4. Fereastra de schemă a voltmetrului.

Waveform Chart
STOP Button
Fig. 4.5. Fereastra de comandă a voltmetrului.

85 4.3.2. Realizarea instrumentului virtual
Măsurarea tensiunilor și curenților sunt printre cele mai frecvente măsurări din
domeniul electric. Pentru măsurarea t ensiunii se folosește voltmetru, iar pentru măsurarea
curentului se utilizează ampermetru.
Realizarea unui instrument virtual cu ajutorul programului LabView presupune
parcurgerea următoarelor etape:
– deschiderea programului LabView;
– deschiderea unui fiși er nou;
– afișarea ferestrei de schemă;
– afișarea paletelor Tools, Functions și Controls ;
– amplasarea corespunzătoare a controlerelor, constantelor, indicatoarelor,
funcțiilor și sub -instrumentelor virtuale în cele două ferestre ale instrumentului
virtual;
– realizarea conexiunilor necesare în fereastra de schemă;
– salvarea fișierului cu extensia ,, .vi ”.
Pentru execuția voltmetrului virtual se va selecta paleta Tools operatorul de valori
pentru a putea introduce cât mai ușor în fereastra de schemă prezentată în figura de mai jos,
din paleta Functions următoarele:
– din meniul Structures se alege While Loop ;
– din meniul Data Acquisition se alege sub -meniul Analog Input din care se va
alege sub -instrumentul virtual AI Sample Channel.vi ;
– din meniul Cluster se alege Unbundle by name ;
– din meniul Time & Dialog se va alege Waits(ms) ;
– din meniul Boolean se va alege Not;
While Loop este o structură repetitivă care va realiza repe tarea citirilor de la placa de
achiziții pentru a realiza o citire și afișare continuă a tensiunii măsurate.
Sub-instrumentul virtual AI Sample Channel.vi realizează configurările pentru legătura
instrumentului virtual cu placa de achiziție și pentru valo rile limită ale tensiunii ce trebuie
măsurată.
Unbundle by name realizează o corespondență între limitele minime și maxime ale sub –
instrumentului virtual .
Waits realizează o întârziere a ciclului repetitiv , deci în consecință acesta va întârzia
citirea și afișarea mărimi măsurate.

86 AI Sample Channel.vi , Waits , și Not se vor introduce în interiorul ciclului repetitiv
While Loop . Pentru realizarea controlorilor, indicatorilor și constantelor necesare se utilizează
fereastra de scurtătură ce apare printr -un clic dreapta al mausului.
În fereastra de comandă se vor introduce din paleta Controls următoarele:

Fig. 4.6. Ferestrele instrumentului virtual pentru măsurarea tensiunii
(voltmetru).

87 – din meniul Boolean se va alege Rectangular STOP Button ;
– din meniul Graf se va alege ;
Aceste două controlere din fereastra de comandă vor avea corespondent în fereastra de
schemă, care vor fi introduse în interiorul ciclului repetitiv.
După realizarea conexiunilor între dispozitive și aranjarea acestora în fereastră după
dorința utilizatorului voltmetrul vi rtual va arăta ca în figura 4.6.
Personalizarea ferestrei de comandă se poate realiza utilizând uneltele din paleta
Tools , pentru aranjare în pagină, schimbarea culorilor, introducerea de texte ajutătoare, etc.
Pentru execuția ampermetrului virtual se va selecta paleta Tools operatorul de valori
pentru a putea introduce cât mai ușor în fereastra de schemă prezentată în figura de mai jos,
din paleta Functions următoarele:
– din meniul Structures se alege While Loop ;
– din meniul Data Acquisition se alege sub -meniul Analog Inpu t din care se va
alege sub -instrumentul virtual AI Sample Channel.vi ;
– din meniul Cluster se alege Unbundle by name ;
– din meniul Time & Dialog se va alege Waits(ms) ;
– din meniul Boolean se va alege Not;
– din meniul Numeric se va alege Divide ;
– din meniul Numeri c se va alege Multiply ;
While Loop este o structură repetitivă care va realiza repetarea citirilor de la placa de
achiziții pentru a realiza o citire și afișare continuă a mărimii măsurate.
Sub-instrumentul virtual AI Sample Channel.vi realizează configur ările pentru legătura
instrumentului virtual cu placa de achiziție și pentru valorile limită ale tensiunii ce trebuie
măsurată.
Unbundle by name realizează o corespondență între limitele minime și maxime ale
sub-instrumentului virtual .
Waits realizează o întârziere a ciclului repetitiv , deci în consecință acesta va întârzia
citirea și afișarea mărimi măsurate.
Divide realizează în acest instrument virtual convertirea mărimii măsurate (tensiune)
în curent.
Multiply realizează transformarea mărimi conv ertite în miliamperi.
AI Sample Channel.vi , Waits , Divide , Multiply și Not se vor introduce în interiorul
ciclului repetitiv While Loop . Pentru realizarea controlorilor, indicatorilor și constantelor
necesare se utilizează fereastra de scurtătură ce apar e printr -un clic dreapta al mausului.

88 În fereastra de comandă se vor introduce din paleta Controls următoarele:
– din meniul Boolean se va alege Rectangular STOP Button ;
– din meniul Graf se va alege Waveform Chart ;
– din meniul Numeric se va alege Digital Co ntrol ;
Aceste controlere din fereastra de comandă (fig.4.7 ) vor avea coresponden t în fereastra
de schemă (fig. 4. 8) și care vor fi introduse în interiorul ciclului repetitiv.

Fig. 4.8. . Fereastra de comandă a ampermetrului.

Fig. 4.7. Fereastra de schemă a ampermetrului.

89
După realizarea conexiunilor între dispozitive și aranjarea acestora în fereastră după
dorința utilizatorului ampermetrul v irtual va arăta ca în figura 4 .9.
Pentru verificarea funcționalității instrumentelor virtuale de măsurare s e va folosi
montajul din fig. 4.10 .

Fig. 4.9 . Ferestrele instrumentului virtual pentru măsurarea curentului
electric (ampermetru).

90

LEGENDĂ:
GS – generator de semnal (tip 202);
M – multimetru (tip MY68) pentru semnale până la 1000 Hz;
ACS – accesoriu de semnale pentru placa de achiziție paralelă;
PAP – placă de achiziție paralelă ATE –MIO –16E–10;
C – compute r;
O – osciloscop.

4.4. Realizarea instrumentului virtual analizor spectral

4.4.1. Considerații teoretice.
Informația reprezintă într -un sens mai restrâns date și detalii relative la un obiect sau
eveniment. Semnalul poartă informațiile de mărime și timp ce caracterizează evoluția, iar
sistemele de instrumentație sunt destinate prelucrării informațiilor provenite de la procesul de
măsurare a unui semnal. Un semnal periodic oarecare rezultă prin repetarea la intervale de
timp egale cu o perioadă de re petiție T a unui semnal de o formă oarecare și durată finită.
Semnalul periodic oarecare poate fi în particular un semnal periodic dreptunghiular, în dinți
de ferestrău, triunghiular, armonic simplu redresat sau dublu redresat, etc. Semnalele
periodice pot fi descompuse în semnale elementare armonice, ele putându -se reprezenta prin
serii Fourier.
Analiza comportării semnalelor staționare în domeniul frecvență se realizează cu
ajutorul transformării Fourier, care descrie spectrul semnalului considerat. În ur ma dezvoltării
unui semnal periodic în serie Fourier se poate trage concluzia că acesta poate fi echivalat în
cazul general printr -o componentă continuă și o sumă de componente armonice cu
amplitudini, frecvențe și faze inițiale determinate. Totalitatea co mponentelor constitu ie M GS O
C
ACS PAP
Fig. 4.10 . Schema bloc pentru verificarea măsurătorilor.

91 spectrul de frecvență al semnalului considerat. Structura spectrală a unui semnal periodic
oarecare depinde de forma acestuia, și conține în cazul general o componentă C 0, o
componentă fundamentală C 1, a cărei frecvență de repetiție în timp este egală cu frecvența
semnalului periodic F=1/T și componente armonice C n ale căror frecvențe sunt multipli
întregi al frecvențelor componente fundamentale F n=n/T=nF.
Spectrul de amplitudini al unui semnal periodic se reprezintă grafic printr -o succesiune
de segmente de dreaptă cu lungimi proporționale cu modulele amplitudinilor componentelor
complexe, egal distanțate cu pulsația 0=2/T sau frecvența F.
Spectrul de faze al unui semnal periodic oarecare se reprezintă printr -o succesiune de
segmente de dreaptă, cu lungimi proporționale cu fazele componentelor complexe, plasate
la intervale egale cu pulsația 0=2/T sau
frecvența F.
Reprezentarea unui semnal în domeniul timp indică forma lui de variație în timp.
Reprezentarea unui semna l în domeniul frecvență, prin spectrele de amplitudini și de
faze, permite aprecierea importanței energetice a componentei spectrale. În practică de cele
mai multe ori este suficient să se calculeze și să se considere un număr limitat de componente
spectra le nenule ale semnalului periodic considerat, celelalte neglijându -se. Analiza spectrală
a unui semnal permite stabilirea lățimii benzii de frecvență pe care o ocupă, ca diferență a
frecvențelor extreme din spectru.
Sistemele de instrumentație inteligente au în vedere operația de măsurare și furnizarea
cât mai multor informații corecte asupra mărimii de intrare observată și prelucrarea
informațiilor obținute prin măsurare, precum și alte operații de corecție a rezultatelor sau
control a condițiilor de măsur ă. Sistemele de instrumentație inteligente au în componența lor
de cele mai multe ori unități de prelucrare numerică, ceea ce le conferă flexibilitate și
performanțe ridicate. Tehnica modernă a măsurărilor electrice și ne -electrice este astăzi de ne –
concep ut fără aceasta categorie de sisteme de măsură, care presupune un grad ridicat de
interdisciplanaritate (electronică, măsurări, traductoare, calculatoare, automatică).
4.4.2. Realizarea instrumentului virtual
Analiza spectrală a unui semnal se face cu ajut orul transformatei Fouriei, care va descrie
spectrul semnalului considerat și se va realiza cu ajutorul instrumentului virtual ,,Spectrum
Analyzer” un fișier al programului de interfață LabView prin intermediul plăcii de achiziție
paralelă ATE –MIO –16E Seri e.
Realizarea instrumentului virtual ,,Spectrum Analyzer” cu ajutorul programului
LabView presupune parcurgerea următoarelor etape:

92 – deschiderea programului LabView;
– deschiderea unui fișier nou;
– afișarea ferestrei de schemă;
– afișarea paletelor Tools, Funct ions și Controls ;
– amplasarea corespunzătoare a controlerelor, constantelor, indicatoarelor,
funcțiilor și sub -instrumentelor virtuale în cele două ferestre ale instrumentului
virtual;
– realizarea conexiunilor necesare în fereastra de schemă;
– salvarea fișier ului cu extensia ,,.vi ”.
Pentru execuția ,,Spectrum Analyzer” virtual se va selecta paleta Tools operatorul de
valori pentru a putea introduce cât mai ușor în fereastra de schemă prezentată în figura de mai
jos, din paleta Functions următoarele:
– din meniu l Structures se alege While Loop și se introduc în fereastra de schemă
două structuri repetitive;
– din meniul Structures se alege Case și se introduc în fereastra de schemă în
fiecare structură repetitivă;
– din meniul Select vi se deschide o fereastră de di alog din care se intră în
directorul VI.llb din care se intra în directorul DAQ și se deschide librăria AI.lib
și se va selecta pentru introducere în fereastră de schemă sub -instrumentul virtual
AI Waveform Scan.vi ;
– din meniul Select vi se deschide o fere astră de dialog din care se intră în
directorul VI.lib din care se intra în directorul Analysis și se deschide librăria
OMEASDSP.llb și se va selecta pentru introducere în fereastră de schemă sub –
instrumentul virtual Scaled Time Domain Windows.vi ;
– din meni ul Select vi se deschide o fereastră de dialog din care se intră în
directorul VI.lib din care se intra în directorul Analysis și se deschide librăria
OMEASDSP.llb și se va selecta pentru introducere în fereastră de schemă sub –
instrumentul virtual Auto Po wer Spectrum.vi ;
– din meniul Select vi se deschide o fereastră de dialog din care se intră în
directorul VI.lib din care se intra în directorul Analysis și se deschide librăria
OMEASDSP.llb și se va selecta pentru introducere în fereastră de schemă sub –
instrumentul virtual Power & Frequency Estimate.vi ;
– din meniul Select vi se deschide o fereastră de dialog din care se intră în
directorul VI.lib din care se intra în directorul Analysis și se deschide librăria

93 OMEASDSP.llb și se va selecta pentru introducer e în fereastră de schemă sub –
instrumentul virtual Spectrum Unit Conversion.vi ;
– din meniul Select vi se deschide o fereastră de dialog din care se intră în
directorul VI.lib din care se intra în directorul UTILITY și se deschide librăria
ERR0R.llb și se va selecta pentru introducere în fereastră de schemă sub –
instrumentul virtual General Error Handler.vi ;
– din meniul Cluster se alege Bundle ;
– din meniul Cluster se alege Unbundle ;
– din meniul Cluster se alege Build Array ;
– din meniul Numeric se va alege Add;
– din meniul Numeric se va alege Increment ;
– din meniul Boolean se va alege Not;
– din meniul Boolean se va alege Or;
– din meniul Boolean se va alege Greater or Equal ;
– din meniul Boolean se va alege Equal ;
– din meniul Array se va alege Index Array ;
– din meniul Strin g se va alege String Constant ;
While Loop este o structură repetitivă care va realiza repetarea citirilor de la placa de
achiziții pentru a realiza o citire și afișare continuă a tensiunii măsurate.
Sub-instrumentul virtual AI Waveform Scan.vi realizează configurările pentru legătura
instrumentului virtual cu placa de achiziție. Acest instrument primește un numărul specificat
de scanări pentru o rată de scanare prestabilită și va returna valorile semnalului achiziționat de
la canalul setat al plăcii de ach iziție.
Sub-instrumentul virtual Scaled Time Domain Window.vi aplică o fereastră de scalare
la domeniul timp al semnalului achiziționat și returnează o fereastră constantă în domeniul
timp pentru continuarea analizei semnalului achiziționat.
Sub-instrume ntul virtual Auto Power Spectrum.vi calculează spectrul de putere
unilateral al semnalului achiziționat în domeniul timp.
Sub-instrumentul virtual Power & Frecquency Estimate.vi calculează estimările de
frecvență și putere în jurul unui punct al semnalulu i în domeniul timp din spectrul de putere.
Cu acest sub -instrument virtual se pot obține estimări bune în măsurarea frecvențelor care
sunt situate între liniile de frecvență ale spectrului.
Sub-instrumentul virtual Spectrum Unit Conversion.vi transformă l a intrarea spectrului
(puterea, amplitudinea, sau intervalul) în formate alternante inclusiv jurnalele (dB sau dBm) și

94 densitatea spectrală.
Sub-instrumentul virtual General Error Handler.vi este un agent de eroare utilizat în
primul rând pentru informa rea utilizatorului despre apariția de intrare pentru descrierea erorii
detectate și identificarea locului în care a apărut eroarea.
Informația despre eroare vine de la identificatorul erorilor de intrare și furnizează un
cod, s ursa erorii și un tabel cu descrierea erorii interne.
Funcția Bundle asamblează componentele mărimi de intrare într -o singură grămadă
sau repune elementele într -o grămadă existentă.
Funcția Build Array realizează concatenarea mărimilor de intrare într -o ordine de sus în
jos.
După realizarea conexiunilor între dispozitive, realizarea indicatorilor și controlerelor
personalizate și aranjarea acestora în fereastră după dorința utilizatorului analizorul spectral
Fig. 4.11. Fereastra de schemă a analizorului
spectral.

95

Fig. 4.12. Fereastra de comandă a analizorului spectral.
Fig. 4.13. Fereastra de schemă finală a analizorului spectral.

96 virtual va arăta ca în figura 4.12 și 4.13.
Personalizarea ferestrei de comandă se poate realiza utilizând uneltele din paleta
Tools , pentru aranjare în pagină, schimbarea culorilor, introducerea de texte ajutătoare, etc.

97

BIBLIOGRAFIE

1. Mircea GORDAN – Măsurări electrice și electronice, Editura Universității din
Oradea, 1999.

2. Mircea GORDAN – Măsurări electrice și sisteme de măsurare, Editura
Universității din Oradea, 2001.

3. Mircea GORDAN – Măsurări electrice în electr otehnică, Editura Universității din
Oradea, 2003.

4. Mircea GORDAN – Echipamente de măsură și control, Editura Universității din
Oradea, 2003.

5. Marin TOMȘE, Mircea GORDAN – Măsurări electrice și electronice , Editura
Universității din Oradea, 2003.

6. National Instruments – Basics of ATE -MIO -16E-10.

7. National Instruments – LabVIEW Manual 2011