1.1. Principalele caracteristici ale porților logice Poarta logică este un circuit logic combinațional cu mai multe intrări și o singură ieșire, care… [620144]

1
CAPITOLUL I
PORȚI LOGICE

1.1. Principalele caracteristici ale porților logice
Poarta logică este un circuit logic combinațional cu mai multe intrări și o singură ieșire, care
îndeplinește o funcție logică ( adunare logică , înmulțire logică , negar e etc).
Principalii parametrii ai unei porți logice sunt:
• timpul de propagare al informației logice de la intrare la ieșire (t pd) – se exprimă în ns
• puterea medie consumată de poartă (P d) – se exprimă în mW
• factorul de calitate (P Q) – reprezin tă produsul dintre puterea medie consumată de poartă
și timpul de propagare al infor mației logice – se exprimă în pJ
Acest factor mai are denumirea de ,,factor de mediu ” al familiilor de circuite integrate
digitale.
În continuare se prezintă o si tuație comparativă din punct de v edere al acestor trei parametri
pentru familiile de circuite logice bipolare și MOS (Metal Oxid Semiconductor ).

Grupa
Familia Timp de
propagare
tpd [ms] Puterea
consumată
de poartă
Pd [mW] Factorul
de
calitate
PQ [pJ] Frecvența
maximă de
lucru
fmax[MHz]

Bipolară

TTL (standard) 10 10 100 35
HTTL ( rapidă) 6 22 132 50
LPTTL (de mică putere) 35 1 35 3
STTL (Schotky standard) 3 20 60 120
LPSTTL (Schotky de mică
putere) 10 2 20 35
TSL (logică cu trei stări ) 3 22 66 70
ECL (logică cuplată prin emitor) <1 50 50 1000
I2L (logică integrată de injecție) >10 >0,01 <1 5

MOS PMOS (MOS canal P) 50 1 50 2
NMOS (MOS canal N) 20 1 20 10
CMOS/SI (MOS complementar ) 30 ~0,1 3 8
CMOS/SOS (MOS pe safir) 3 ~0,1 <1 300

2
1.1.1. Timpul de propagare t p- reprezintă un paramet ru care caracterizează sintetic viteza de
comutare a circuitului logic.
Timpul de propagare se exprimă cu ajutorul relației:
(1)

unde: t pHL, tpLH au semnificați ile precizat e în figurile următoare :

Figura 1. Definirea timpului de propagare

În unele cataloage, viteza de comutare a unei familii de circuite logice se caracterizează pr in
frecvența maximă de tact, definită ca frecvența m aximă cu care poate fi comandat transferul
informației între două registre, printr -un număr dat (3 -5) de niveluri logice.
1.1.2. Viteza de comutare a unei familii de circuite logice se caracterize ază prin frecvența de
tact maximă , definită ca frecvență maximă cu care poate fi comandat transferul informației între 2
registre printr -un număr dat ( 2 -5) de niveluri logice.
1.1.3. Puterea medie consumată P d – consumul de putere este caracteriz at prin următorii
parametri specifica ți în cataloagele de specialitate:
▪ tensiunea de alimentare a circuitului logic Ec, valorile maxime și minime admise

3
▪ curenții absorbiți de circuitul logic când la ieșire se obține nivelul superior (I CCH),
respectiv infer ior (ICCL). Se precizează de asemenea și curentul de ieșire, când ieșirea este legată în
scurtcircuit la masă (I OS).
▪ puterea medie consumată
Puterea medie consumată depinde de starea în care se găsește circuitul : cu nivel superior
sau inferior de tensiune la ieșire și de frecvența comutărilor.

(2)

În regim de comutare, puterea consumată de circuitul logic crește datorită curentului
suplimentar necesar pentru încărcarea și descărcarea capacităților parazite de la ieșirea circuitului.
Puterea consumată pentru încărcarea acestor capacități poate fi calculată cu ajutorul schemei
din figura următoare unde c ircuitul logic a fost înlocuit, conform teoremei lui Thevenin, cu o
rezistență în serie cu o sursă de tensiune.

Figura 2. Schem a echivalent ă a unui circuit logic

În timpul încărcării capacității parazite echivalente C p, energia circuitului variază după relația:

(3)

Primul termen descrie energia disipată de rezistența R în intervalul dt.
Al doilea termen descrie variația en ergiei potențiale acumulate de condensatorul C p.
Înlocuind în relația (3) curentul i cu expresia I = Cp
, se va obține în urma integrării:
(4)

În urma descărcării condensatorului C p, energia acumulată de acesta va fi disipată pe
rezistența R, astfel că, în timpul unei perioade, energia disipată pe rezistența R va avea expresia:

4
WR=C pU2 (5)

Considerând faptul că energia disipată pe rezistența R este chiar energia consumată
suplimentar de circuit în timpul comutării se poate scrie expresia finală a puterii consumate
suplimentar de circuitul logic în regim d e comutare.

Pc=fcCpU2 (6)
unde: f c reprezintă numarul comutărilor pe secundă
1.1.4. Factorul de calitate P Q
Produ sul dintre timpul de propagare tp și pu terea medie consumată de poarta logică P m
reprezintă factorul de calitate P Q al respectivei porți logice.
Factorul de calitate PQ exprimă sintetic proprietățile unei familii de circuite logice și el este un
factor de merit cu ajutorul căruia se pot face comparații între diversele familii de porți logice.
Circuitele logice integrate au ca bază de fabricație siliciul și tehnologia planară a acestuia și se
împart în două mari categorii:
➢ Circuite bipolare – aceste circuite sunt caracterizate prin frecvență mare de lucru și
printr -o densitate a componentelor pe unitatea de suprafață a pastilei (cipului) de siliciu mai mică.
➢ Circuite unipolare (MOS) – aceste circuite au o densitate mai mare și sunt mai lente
decât circuitele bipolare.

5
1.2. Circuite realizate în tehnologie bipolară
1.2.1. Principiul de funcționare a porților TTL ( Tranzistor Tranzistor Logic)
Poarta ȘI -NU (NAND) reprezintă poarta fundamentală cu ajutorul căreia se poate genera
orice funcție logică. Ea este prezentată în continuare în varianta cu două intrări.

Figura 3. Poarta ȘI -NU-Tehnologia TTL
Funcția logică este realizată cu ajutorul tranzistorului multiemitor T 1.
Tranzistorul T 2 îndeplinește funcția de comandă în contratimp a etajului de ieșire realizat cu
tranzistoarele T 3, T4 și cu dioda D.
Circuitele TTL dau fronturi mici ( câteva nanosecunde) din cauza cărora pot apărea oscilații
parazite chiar daca firele de legătură sunt scurte.
Oscilațiile apar deoarece a ceste conexiuni se comportă ca linii de transmisie și sunt încărcate
pe sarcini neadaptate.
De exemplu, frontul posterior (tranziția ”1” -”0” la ieșire) al porții care comandă, poate genera
salturi negative mai mari de 2V la intrarea porților comand ate.
În cazul în care celelalte porți comandate se află la +V cc, joncțiunea emitor -bază se poate
străpunge rezultând un consum suplimentar de curent precum și generare de zgomot . Pentru
remediere se folosesc diode de limitare pe intrări (D 1, D 2) care au rolul de a limita saltul negativ al
tensiunii la ( -0,7
-1,5V). Aceste diode absorb suficientă energie din semnalul aplicat la intrare

6
împiedicând apariția supracreșterilor pozitive ce ar duce la reducerea ieșirii porții ce comandă la
”1”.
Pentru a arăta că circuitul îndeplinește funcția ȘI -NU se presupune mai întâi că toate intrările
se află la un potențial corespunzător valorii minime asociate nivelului logic ”1” la intrare (2V).
În acest caz , joncțiunile emitor -bază ale tranzistoru lui de la intrare sunt polarizate invers și
tranzistorul T 1 lucrează în regiunea activă inversă. Circuitul este astfel proiectat ca atunci când T 1
conduce invers, T 2 să fie saturat și datorită tensiunii create de curentul său de emitor pe rezistența
R3, tranzistorul T 3, să înceapă să conducă, urmând să intre în saturație datorită valorii
corespunz ătoare curentului său de bază. Trebuie să fie evitată saturarea simultană a tranzistoarelor
T3 și T4 deoarece nivelele logice se alterează și circuitul se poate d eteriora ( la ieșire a sursei V cc i se
oferă o rezistență de 130 Ω plus rezistență mică de ieșire a tranzistoarelor T 4 și T 3).
Introducerea diodei D împiedică intrarea în conducție a tranzistorului T 4 când T 3 este saturat
deoarece potențialul pun ctului M nu este suficient de mare pentru deschiderea tranzistorului T 4 și a
diodei D. Astfel, V M care este egal cu V CEsat T 2+V BEsatT3 este mai mic decât V BEsatT4 +V D+V CEsatT2 ,
cât ar fi nevoie dacă T 4 ar conduce la saturație. S-a considerat că VCEsat T 2= VCEsat T 3 ~ 0,2 V și
VBEsatT 3=VD~ 0,7 V. Rezultă că tranzistorul T 4 este blocat când tranzistorul T 3 este saturat .
Asociind la intrare unei tensiuni mai mari de 2 V nivelul logic ,,1” și unei tensiuni la ieșire
mai mici de 0,4 V nivelul log ic ,,0”, rezultă că a cest circuit asigură la ieșire ,,0” logic dacă toate
intrările sunt în ,,1” logic.
În figura 3 se dau curenții de intrare și de ieșire corespunzători.
În figura 4 sunt marcate tensiunile și curenții care rezultă c ănd cel puțin una din intrări este în
,,0” logic iar cealaltă în ,,1”. În acest caz ie șirea porții este la ,,1” logic, circuitul acesta verificând
tabelul de adevăr al funcției ȘI -NU.

7

Figura 4. Poarta ȘI -NU-Tehnologia TTL
Potențialele prezent ate în figura 4 sunt obținute în presupunerea simplific atoare că pe intrarea
de nivel ,,0” se află 0 V.
Dacă o intrarea (B) se află la 0V , atunci joncțiunea emitor -bază corespunzătoare este deschisă
și potențial ul punctului P este egal cu 0,7 , insuficient pe ntru a deschide tranzistoarele T2 și T 3 care
sunt blocate.
Potențialul punctului M este ridicat și tranzisto rul T 4 conduce permițând ieșirii să se afle la un
potențial ridicat (tranzistorul T 3 este blocat), corespunzător nivelului lo gic ,,1”.
Valoarea potențialului asociat acestui nivel este:
VOH=V CC-VBEsatT4 -R2IB4-VD≈ 3,6 V
Se constată că tranzistoarele T 3 și T 4 ale etajului de ieșire conduc pe rând, asigurând
funcționarea în contratimp a montajului.
Asociind la intrare unei tensiuni m ai mici ca 0,8 V nivelul logic ,,0” și unei tensiuni la ieșire
mai mari de 2,4 V nivelul logic ,, 1” rezultă că a cest circuit asigură la ieșire ,,1” dacă c el puțin una
din intrări se află la ,,0 ”.
Cu ajutorul porții ȘI -NU se poate genera o întreagă familie de circuite logice care poate
realiza orice funcție logic ă.

8
1.3. Circuite logice combinaționale
Un circuit logic combinațional (CLC), numit și circuit de comutare combinațional se
caracterizează prin aceea că st ările ieșirilor circuitului depind doar de stările intrărilor sale. Putem
spune că legătura dintre st ările ieșirilor și st ările intrărilor este dată de funcția de transfer a
circuitului.
Schema bloc a unui circuit logic combinațional cu n intrări de date și m ieșiri de date
este reprezentată în figura 5.

Figura 5. Circuit logic combinațional
Funcțiile care descriu astfel de circuite reprezintă func ții binare.
Y0=f(X 0, X1, ……X n),
Y1=f(X 0, X1, ……X n) (7)
Ym=f(X 0, X1, ……X n)
În continuare voi prezenta circuitele logice combinaționale realizate cu por ți logice care
primesc la intrare semnale numerice în logică pozitivă sau logică negativă și furnizează la ieșire , de
asemenea , semnale numerice într-un anumit tip de logică.
O poartă logică reprezintă implementarea fizică a unei funcții logice .
1.3.1 . Funcția SAU (OR) – Adunarea logică sau disjuncția
▪ Expresia funcției: F1=X+Y
▪ Tabelul de adevăr:
X Y F1=X+Y
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1
▪ Simbol poartă:

CLC X0
X1
Xn Y0
Y1
Ym

9
Ieșirea porții SAU (OR) rămâne în starea definită ca ”1” dacă una sau ambele intrări sunt în
starea definită ca ”1”. Semnalele de intrare pot fi: tensiune ridicată sau tensiune scăzută, puls sau
lipsă puls, reprezentând valorile binare UNU sau ZERO.
1.3.2 . Funcția ȘI (AND) – Produs logic sau conjuncția
▪ Expresia funcției: F2=X*Y
▪ Tabelul de adevăr:
X Y F2=X*Y
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1
▪ Simbol poartă:

Ieșirea porții ȘI (AND) rămâne în starea definită ”1”, atunci când toate intrările sale sunt în
starea definită ”1”.
Semnalele de intrare pot fi: tensiune ridicată sau tensiune scăzută, puls sau lipsă puls,
reprezentând valorile binare UNU sau ZERO.
1.3.3. Funcția NU(NOT) -Inversor
▪ Expresia funcției:

▪ Tabelul de adevăr:

▪ Simbol poartă:

Ieșirea porții va fi în starea ”0” atunci când intrarea este definită ca ”1”. Acest circuit
inver sează nivelurile de tensiune. Semnalele de intrare pot fi: tensiune ridicată sau tensiune scăzută,
puls sau lipsă puls, reprezentând valorile binare UNU sau ZERO. X

0 1
1 0 Y

0 1
1 0

10
1.3.4. Funcția SAU -NU (NOR) – Negarea conjuncției
▪ Expresia funcției:

▪ Tabelul de adevăr:

X Y

0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 0

▪ Simbol poartă:

Ieșirea porții SAU -NU (NOR) rămâne în starea definită ”1” atunci cănd toate intrările sunt în
starea definită ”0”. Semnalele de intrare pot fi : tensiune rid icată sau tensiune scăzută, puls sau lipsă
puls, reprezentând valorile binare UNU sau ZERO.
1.3.5. Funcția ȘI -NU (NAND) -Negarea disjuncției
▪ Expresia funcției:

▪ Tabelul de adevăr:
X Y

0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 0

▪ Simbol poartă:

Ieșirea porții ȘI -NU (NAND) rămâne în starea definită ”0” atunci cănd toate intrările sunt în
starea definită ”1”. Semnalele de intrare pot fi : tensiune ridicată sau tensiune scăzută, puls sau lipsă
puls, reprezentând valorile binare U NU sau ZERO.

11
1.3.6. Funcția SAU -EXCLUSIV(XOR) -Echivalență
▪ Expresia funcției:

▪ Tabelul de adevăr:

X Y

0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 0

▪ Simbol poartă:

Ieșirea porții SAU -EXCLUSIV (XOR) rămâne în starea definită ”1” atunci când o singură
intrare este în starea definită ”1”. Această poartă poate fi privită ca o combinație de porți ȘI și SAU.
1.3.7 Porți logice elementare cu componente pasive
Componentele pasive nu au capacitatea de a amplifica semnalul aplicat la intrare.
Pentru realizarea por ților logice elementare cele mai folosite sunt rezistoarele și diodele.
➢ Poarta logică ,,SAU” cu diode
Pentru realizarea unei porți SAU se poate utiliza două sau mai multe diode, o sursă de
tensiune și o rezistență.
Funcția logică a porții SAU este F=X+Y
VCC
5V
J1
Key = X
J2
Key = YR1
33ΩD1
1N4148
D2
1N4148R2
150ΩY
LED1

12

VCC
5V
J1
Key = X
J2
Key = YR1
33ΩD1
1N4148
D2
1N4148R2
150ΩY
LED1
Figura 6. Poarta logică ,,SAU” cu diode

Pentru comutarea intrărilor por ții logice în ,,0” logic sau ,,1” logic se utilizează câte un
comutator J1 și J2 pentru fiecare intrare a porții ( în poziția 0 a comutatoru lui intrarea este
conectată la 0 V adică ,,0” logic, iar în poziția ,,1” intrarea este conectat ă la 5V adică ,,1” logic).
În cazul în care cele doua comutatoare sunt conectate la masă ( ,,0” logi c), diodele sunt
blocate și la ieșire avem 0V ( ,,0” logic), LED -ul este stins.
În cazul în care cele doua comutatoare sunt conectate la 5 V ( ,,1” logic), diodele conduc și la
ieșire avem 5V ( ,,1” logic), LED -ul este aprins.

➢ Poarta logică ,,ȘI” cu diode
Pentru realizarea unei porți ȘI se poate utiliza două sau mai multe diode, o sursă de tensiune
și două rezistențe.
Funcția logică a porții ȘI este F=X*Y

VCC
5V
J1
Key = X
J2
Key = YR1
33Ω
D1
1N4148
D2
1N4148R2
150ΩY
LED1

13

VCC
5V
J1
Key = X
J2
Key = YR1
33Ω
D1
1N4148
D2
1N4148R2
150ΩY
LED1
Figura 7. Poarta logică ,,ȘI” cu diode

În cazul în care cele doua comut atoare sunt conectate la 5 V ( ,,1” logic), la ieșire avem 5V
(,,1” logic), LED -ul este aprins.
În cazul în care comutatorul J1 este c onectat la masă ( ,,0” logic) și comutatorul J1 este
conectat la 5 V (,,1” logic ), LED -ul este stins.

1.3.8. Porți logice elementare cu componente active
Componentele active de circuit și anume tranzistoarele bipolare au capacitatea de a amplifica
semnalul aplicat la intrare.
➢ Poarta logică ,,NU” cu tranzistoare bipolare
Pentru realizarea unei p orți ,,NU” se poate utiliza un tranzistor bipolar, o sursă de tensiune și
mai multe rezistențe.
Funcția logică a porț ii ,, NU” este:

VCC
5V
R1
1kΩ
R2
5kΩR3
56Ω
R4
150ΩJ1
Key = XU1
BC546BP
LED1F

14

VCC
5V
R1
1kΩ
R2
5kΩR3
56Ω
R4
150ΩJ1
Key = XU1
BC546BP
LED1F
Figura 8. Poarta logică , ,NU” cu tranzistoare bipolare

Când rezistența R 1 este conectata la sursa de alimentare V cc (5V), joncțiunea bază -emitor a
tranzistorului BC 546BP este polarizată direct prin intermediul divizorului de tensiune R 1-R2
tranzistorul fiind astfel saturat, tens iunea din colector fiind astfel foarte mică (0V).
În acest caz când com utatorul este conectat la 5V ( ,,1” logic), la ieșire avem 0V ( ,,0” logic),
LED -ul este stins.
Când rezistența R 1 este conectata la 0 V în baza tranzistorului nu avem tensiune, tranzist orul
este blocat, tensiunea din colector este mare.
În acest caz când comutatorul este conectat la 0 V ( ,,0” logic), la ieșire avem 4V ( ,,1” logic),
LED -ul este aprins.
➢ Poarta logică ,,SAU” (OR) cu tranzistoare bipolare
Pentru realizarea unei porți ,,SA U” se utilizează două tranzistore bipolare, o sursă de tensiune
și mai multe rezistențe.
Funcția logică a porții SAU este : F=X +Y

VCC
10V
J1
Key = XJ2
Key = YR1
10kΩ
R2
68kΩR3
10kΩ
R4
68kΩ
R5
330ΩR6
330ΩU1
BC546BPU2
BC546BP
LED1F

15

VCC
10V
J1
Key = XJ2
Key = YR1
10kΩ
R2
68kΩR3
10kΩ
R4
68kΩ
R5
330ΩR6
330ΩU1
BC546BPU2
BC546BP
LED1F

Figura 9. Poarta logică ,,SAU” (OR) cu tranzistoare bipolare

Dacă comutatorul J1 est e con ectat la sursa de tensiune (Vcc), joncțiunea bază emitor a
tranzistorului U1 este polarizată direct prin inter mediul divizorului de tensiune format din
rezistențele R 1 și R 2.
În această situ ație tranzistorul este saturat, ieșirea F va fi în ,,1” logic și LED -ul se aprinde.
Dacă comutatorul J2 est e conectat la sursa de tensiune (Vcc), joncțiunea bază emitor a
tranzistorului U2 este polarizată direct prin inter mediul divizorului de tensiune format din
rezistențele R 3 și R 4.
În această situație tranzistorul e ste saturat, ieșirea F va fi în ,,1” logic și LED -ul se aprinde.
Dacă comutatoarele J1 și J2 sunt conectat la masă (,,0” logic), tranzi storului U1 și U2 sunt
blocate, iesirea F va fi în ,,0” logic, LED -ul va fi stins .

VCC
10V
J1
Key = XJ2
Key = YR1
10kΩ
R2
68kΩR3
10kΩ
R4
68kΩ
R5
330ΩR6
330ΩU1
BC546BPU2
BC546BP
LED1F

16
➢ Poarta logică ,,ȘI” (AND) cu tranz istoare bipolare
Pentru reali zarea unei porți ,,ȘI” se utilizează două tranzisto are bipolare, o sursă de tensiune și
mai multe rezistențe.
Funcția logică a porții ȘI este: F=X*Y

VCC
10V
J1
Key = X
J2
Key = YR1
10ΩR2
68Ω
R3
10Ω
R4
68Ω
R5
330ΩR6
330Ω
LED1U1
BC546BP
U2
BC546BP
F

VCC
10V
J1
Key = X
J2
Key = YR1
10ΩR2
68Ω
R3
10Ω
R4
68Ω
R5
330ΩR6
330Ω
LED1U1
BC546BP
U2
BC546BP
F
Figura 10. Poarta logică ,,ȘI” (AND) cu tranzistoare bipolare

Dacă ambele comutatoare J1 și J2 sunt conectate la sursa de alimentare (V cc, ,, 1” logic), cele
doua tranzistoare bipolare (U1, U2) sunt saturate.
În acest caz ieșir ea F este în ,,1” logic și LED -ul este aprins.
Dacă ambele comutatoare J1 și J2 sun t conect ate la masă ,, 0” logic , cele doua tranzistoare
bipolare (U1, U2) sunt b locate.
În acest caz ieșirea F este în ,,0” logic și LED -ul este stins.

17

➢ Poarta logică ,, SAU -NU” (NOR) cu diode și tranzistoare bipolare
Pentru realizarea unei porți ,, SAU -NU” (NO R) se utilizează o poartă ,, SAU” (NOR)
realizată din diode și o poartă ,,NU” realizată din tranzistoare.

VCC
5V
J1
Key = X
J2
Key = YD1
1N4148
D2
1N4148U1
BC546BPR2
1kΩ
R3
1kΩR4
5.6kΩR5
56Ω
R6
150Ω
LED1

VCC
5V
J1
Key = X
J2
Key = YD1
1N4148
D2
1N4148U1
BC546BPR2
1kΩ
R3
1kΩR4
5.6kΩR5
56Ω
R6
150Ω
LED1

Figura 11. Poarta logică ,,SAU -NU” (NOR) cu diode și tranzistoare bipolare

În cazul în care comutatorul J1 sau J2, sau ambele comutatoare sunt conectate la sursa de
alimentare (Vcc, ,, 1” logic) , joncțiunea baza -emitor a tranzistorului U1 este polarizată direct și
tranzistorul este saturat.
În aceasta situție în colectorul tranzistorului U1 tensiunea este 0V, LED -ul este stins .

18
În ca zul în c are ambele comutatoare, J1, J2 sunt conectate la masa (,,0” logic), ambele diode
și tranzistorul sunt blocate. În această situație în colectorul tranzistorului U1 e ste o tensiune de
aproximativ 4 V iar LED -ul se va aprinde.

➢ Poarta logică ,, ȘI-NU” (NAND) cu diode și tranzistoare bipolare
Pentru realizarea unei porți ,,ȘI-NU” (NAND) se utilizează o poartă ,,ȘI” (NAND) realizată din
diode și o poartă ,,NU” realizată din tranzistoare.

VCC
5V
J1
Key = X
J2
Key = YLED1D1
1N4148
D2
1N4148U1
BC546BPR1
1kΩ
R2
1kΩ
R3
5.6kΩR4
56Ω
R5
150ΩF

VCC
5V
J1
Key = X
J2
Key = YLED1D1
1N4148
D2
1N4148U1
BC546BPR1
1kΩ
R2
1kΩ
R3
5.6kΩR4
56Ω
R5
150ΩF

Figura 12. Poarta logică ,,ȘI -NU” (NAND) cu diode și tranzistoare b ipolare

În cazul în care comutatorul J1 sau J2, sau ambele comutatoare sunt conectate la 0V (,,0”
logic), dioda D1 sau D2, sau ambele diode sunt în conducție.
În baza tranzistorului U1 este o tensiune de 0V, tranzistorul fiind astfel blocat.

19
În această situație în colectorul tranzistorului U1 este o tensiune de 4V iar LED -ul se va
aprinde.
În cazul în care ambele comutatoare sunt co nectate la sursa de alimentare Vcc, ( ,,1” logic),
diodele D1 și D2 sunt blocate iar joncțiunea bază -emitor a tranzistorulu i U1 este polarizată direct,
tranzistorul fiind astfel saturat. Tensiunea in colector este aproximativ 0V iar LED -ul va rămâne
stins.

1.4. Implementarea funcțiilor logice cu ajutorul porților logice
1.4.1 Aplicația 1
Să se impl ementeze funcția :

a) cu porti logice SAU (OR), ȘI (AND) și inversoare
b) cu porți ȘI -NU (NAND)
a) Voi realiza circuitul cu ajutorul simbolurilor logice utilizând programul de simulare
MULTISIM.
U1
NOT
U2
NOTU4
AND2
U5
AND2U6
OR3U3
AND3A
B
C
F

b) Pentru implementarea func ției logice numai cu porți ȘI -NU ( NAND), se transformă
expresia funcției F cu ajutorul teoremelor lui D e Morgan.

Teoremel e lui De Morgan:

20

A
B
CU1
NAND2
U2
NAND2U3
NAND3
FU4
NAND2
U5
NAND2U6
NAND3

1.4. 2. Aplicația 2
Utilizând programul de realizare și simulare MULTISIM să se exprime funcția implementată
prin tabelul de adevăr.
A B C F(IEȘIRE)
0 0 0 1
0 0 1 1
0 1 0 1
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 1

U2
NAND2
U3
NAND2U4
NAND3U1
NAND2
U5
NOT
U7
NOTA
B
CU6
NOT

21

VCC
5V
J1
Key = A
J2
Key = B
J3
Key = CU1
NAND2
U2
NAND2
U3
NAND2U4
NAND3U6
NOT
U7
NOTU5
NOTX1
5 VX2
5 V
X3
5 V
X4
5 V

1.4.3. Aplicația 3
Să se deseneze circuitul logic care realizează funcția logică F(A,B,C)=A+B+C folosind
circuitul integrat seria TTL 7410 ( trei operatori ȘI -NU cu trei intrări).
Aplicând teorema lui De Morgan, funcția logică F(A ,B,C) se poate scrie:

22
Am realizat circuitul cu ajutorul programului de simulare Electronics Workbench și am
verificat funcționarea circuitului.

1.4.4. Aplicația 4
Se consideră funcția F=P 0+P1+P2+P3+P6+P7. Se cere să se implementeze și să se verifice
funcția folosind un număr minim de porți ȘI -NU (NAND) cu 2 intrări.
Soluție: P 0… P 8- 3 variabile (A,B,C)
Tabelul de adevăr corespunzator funcției este următorul:
A B C F
0 0 0 0 1
1 0 0 1 1
2 0 1 0 1
3 0 1 1 1
4 1 0 0 0
5 1 0 1 0
6 1 1 0 1
7 1 1 1 1

F=
+
+
+
+
+
=
+
+

F=
+
+
=
+
=

F=
+

Pentru implementarea func ției logice numai cu porți ȘI -NU (NAND), se transformă expresia
funcției F cu ajutorul teoremelor lui D e Morgan.

23

F=

Pentru realizarea circuitului am folosit circuitul integrat din seria TTL 7400 – patru operatori
ȘI-NU cu patru intrări, programul de simulare Electronics Workbench, atât pentru realizarea cât și
pentru verificarea funcționării circuitului .
U1
NAND2U2
NAND2
U3
NAND2U4
NAND2A
BF

24
CAPITOLUL II
STUDIUL CIRCUITELOR INTEGRATE

2.1. Codificatorul
Codificatorul (CD ) este un circuit logic combi național care furnizează la ieșire un cuvânt
binar ,, m” biți atunci când numai una din cele ,, n” intrări este activă.
Numărul cuvintelor generate la ieșirea codificatorului (CD) este egal cu numărul intrărilor
(liniilor de cuvânt). Cele ,,m” cuvin te de ieșire sunt în general distincte.
Notând cu X variabilele de intrare și cu Y funcțiile de ieșire se poate scrie urmatoarea relație:

r =0,1,…,(m -1),
an – factor ce poate lua valorile 0 și 1.
Relația (8), indică posibilitatea realizării f izice a codificatorului (CD) folosind porți SAU.
Transformarea unui număr zecimal in codul BCD este urmatoarea.

Figura 13. Schema bloc a unui codificator BCD

25
Notăm cu: X0, X1…, X9 intrările în codificator
Y0,Y1, Y2, Y3 ieșirile

Intrările
în
codificator 23 22 21 20
Y3 Y2 Y1 Y0
X0 0 0 0 0
X1 0 0 0 1
X2 0 0 1 0
X3 0 0 1 1
X4 0 1 0 0
X5 0 1 0 1
X6 0 1 1 0
X7 0 1 1 1
X8 1 0 0 0
X9 1 0 0 1

Fiecare ieșire va fi activată în ,,1” logic pentru următoarele combinații:
• Y3- este ,,1” pentru X8=1 sau X9=1 ; Y3= X8 + X9
• Y2- este ,,1” pentru X4=1 sau X5=1 sau X6=1 sau X7=1;
Y2= X4+ X5+ X6+ X7
• Y1- este ,,1” pentru X2 =1 sau X3=1 sau X6=1 sau X7=1
Y1= X2+ X3+ X6+ X7
• Y0- este ,,1” pentru X1=1 sau X3=1 sau X5=1 sau X7=1 sau X9=1
Y0= X1+ X3+ X5+ X7+ X9

26
Schema logică este reprezentată în figur a următoare.

Figura 14. Schema logică a codificatorului BCD
Dezavantajul principal al codificatoarelor (denumite neprioritare) este că nu funcționează
corect în situații în care se activează simultan d ouă sau mai multe intrări. Dacă se activează de
exemplu simultan intrările I3 și I9, atunci codul de ieșire este 1 1 1 1.
Codificatoarele (CD) se pot utiliza în aplicații în care nu sunt activate simultan două sau mai
multe intrări. Codificatoare le nu se fabrică ca și circuite integrate distincte, ele fac par te din circuite
mai complexe.

2.1.1 . Codificatorul prioritar

Codificato rul prioritar, spre deosebire de cel “clasic”, este astfel conceput încât, în cazul
activării simult ane a mai multor intrări, la ieșire să apară doar codul intrării cu prioritatea cea mai
mare. Astfel , fiecărei intrări îi este atribuită o prioritate, care crește cu numărul intrării.
În continuare voi prezenta circuitul integrat – codificator p rioritar 74148 a cărui schemă -bloc
este dată în figura 15 și a cărui logică de funcționare este redată în tabel .

Figura 15. Schema bloc a codificatorului prioritar 74148

27
Circuitul dispune de:
• opt intrări informaționale (date),
, ..,
, a căro r prioritate crește cu valoarea numărului
• trei ieșiri
0,
1,
2, toate active pe zero logic.

INTRĂRI IEȘIRI OBSERVAȚII

2
1
0

1 * * * * * * * * 1 1 1 1 1 Blocat
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 Intrări
inactive
0 * * * * * * * 0 0 0 0 0 1

Funcționare
normală 0 * * * * * * 0 1 0 0 1 0 1
0 * * * * * 0 1 1 0 1 0 0 1
0 * * * * 0 1 1 1 0 1 1 0 1
0 * * * 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1
0 * * 0 1 1 1 1 1 1 0 1 0 1
0 * 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1
0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1

Pentru validarea circuitului este prevăzută intrarea
(ENABLE IN), activă pe ,,0” logic.
Dacă
=1 toate ieșirile sunt inactive ( sunt pe ,,1” log ic).
Ieșirea suplimentară
este activă (este pe ,, 0” logic) , atunci când toate intrările de date sunt
în ,,1” logic (inactive).
Semnalul
este folosit pentru conectarea în cascadă a mai multor codificatoare.
Ieșirea devine activă (este în ,, 0” logic), când cel puțin u na dintre intrări este activată
(,,0”logic).
Din tabelul de mai sus se pot obține expresiile funcțiilor de ieșire.
Pentru
0,
1,
2 rezultă următoarele expresii:

0=
*
+
*
*6*7+
*
*4*5*6*7+
*
*2*3*4*5*6*7

1=
*
+
*
*7+
*
*4*5*6*7+
*
*3*4*5*6*7

2=
*
+
*
*7+
*
*6*7+
*
*5*6*7

28
Se observă că, utilizând teorema:

se pot simplifica o serie de termeni din expresiile acestor funcții, rezultând:

0=
*
+
*
*6+
*
*4*5*6+
*
*2*4*6

1=
*
+
*
+
*
*4*5+
*
*4*5

2=
*
+
*
+
*
+
*

Funcția
se exprimă mai ușor sub formă adevărată:

Unde:

În continuare este prezentată schema l ogică a unui codificator prioritar, utilizat pentru
codificarea în binar a numerelor zecimale de la 0 la 15, realizat cu două circuite integrate 74148.
Se constată că la activarea uneia sau mai multora dintre liniile
,
,…,
, primul codificator
este validat prin
, iar atunci când se activează intrările
,
, …,
funcționează doar al doilea
codificator,
fiind pe 1 logic. Circuitul din dreapta a vând prioritate față de cel din stânga,
autorizează pe ultimulși îi cedează prioritatea numai atunci când nici una dintre intrările sale,
la
, nu este activă (nu este în starea logică 0).
Ieșirea
reprezint ă deci și cifra cea mai semnificativă din cuvântul de cod,
. Partea mai
puțin semnificativă a cuvântului de cod,
, este dată de către circuitul care deține prioritatea
în momentul considerat. Selectarea grupului este indicată de s emnalul P. Cele patru ieșiri, active pe
1 logic, se obțin așa cum se indică în figură și în conformitate cu relațiile:

Codul binar de la ieșire este dat, așa cum s -a precizat, de secvența
.

29
Valoarea biților
,
,
și
, funcție de starea activă a liniilor de intrare
,
, … ,
,

și de valoarea biților
unde i= (0,1,2) iar j= (1,2 ).

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Figura 16. Schema logică a unui codificator prioritar

30
2.2. Decodificatorul (DCD)
Decodificatorul (DCD) este un circuit logic combinațional integrat pe scară medie, care are
rolul de a identifica un cod de intrare prin activarea unei singure linii de ieșire, corespunzătoare
acestui cod.
Numărul maxim de linii distincte de ieșire m, corespunde numărului de combinații posibile ale
celor n variabile binare de intrare ( m=2n).

X0
X1
Xn-1Y0
Y1
Ym-1DCD

Figura1 7. Schema bloc generala a DCD
2.2.1. Decodificatorul BINAR/ZECIMAL
În cazul acestui decodificator fiecare ieșire poate fi privită ca o funcție logică cu un singur
termen canonic. .
Cei patru biți aplicați la cele patru intrari ale decodificatoru lui și anume A, B, C, D va activa
una dintre cele zece ieșiri (0 -9) ale decodificatorului.
Fiecărei combinații de ,,0” și ,,1”, din cuvântul de intrare, îi corespunde un ,,1” pe o singură
ieșire, celelalte ieșiri fiind în ,,0”.
Tabelul de adevăr:
Număr
zecimal INTRĂRI IEȘIRI
23 22 21 20 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B C D
0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
2 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
3 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
4 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
5 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
6 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
7 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
9 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

31
Structura decodificatorului binar /zecimal corespunzător tab elului de adevăr este următorea:
U1
NOT
U2
NOT
U3
NOT
U4
NOT
U5
AND4U6
AND4U7
AND4U8
AND4U9
AND4U10
AND4U11
AND4U12
AND4U13
AND4U14
AND4A
B
C
D
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Figura 18. Structura decodificatorului binar /zecimal

32
2.3. Aplicații de laborator în care sunt utilizate circuite integrate digitale
2.3.1. Aplicația 1
Folosind decodificatoare 3 la 8 și porți Și -NU cu 2 și 4 intrări, să se implementeze funcț ia:
F= P 1+P4+P7+P9+P12+P15
Pentru început voi scrie funcția descompusă în termeni canonici cu ajutorul tabelului de
adevăr.
A B C D
23 22 21 20 F
P0 0 0 0 0
P1 0 0 0 1 1
P2 0 0 1 0
P3 0 0 1 1
P4 0 1 0 0 1
P5 0 1 0 1
P6 0 1 1 0
P7 0 1 1 1 1
P8 1 0 0 0
P9 1 0 0 1 1
P10 1 0 1 0
P11 1 0 1 1
P12 1 1 0 0 1
P13 1 1 0 1
P14 1 1 1 0
P15 1 1 1 1 1

Circuitul va fi de forma:

33
2.3.2. Aplicația 2
Realizarea și verificarea cu ajutorul programului de simulare Multisim a unei aplicații
realizată cu decodificatorul MMC 4028.
Decodificatorul MMC 4028 are ieșirile active în ,,1” logic .

U1
4028BD_5VO03
O114
O22
O315
O41
O56
O67
O74A010
A113
A212
A311
O89
O95
LED1 LED2 LED3 LED4 LED5 LED6 LED7 LED8 LED9 LED10R1
120ΩR2
120ΩR3
120ΩR4
120ΩR5
120ΩR6
120ΩR7
120ΩR8
120ΩR9
120ΩVCC
5V
J1
Key = AJ2
Key = BJ3
Key = CJ4
Key = D
R10
120Ω

Circuitul a fost realizat astfel:
• Cele patru intrări ale decodificatorului MMC 4028 (A 0, A 1, A2, A3), sunt conectate prin
intermediul celor patru comutatoare J 1, J2, J3, J4, la ,,1” logic (5V), respectiv ,,0” logic (masă).
• Ieșirile decodificatorului MMC 4028 (O0, O 1, O2,…,O 9) sunt conectate prin intermediul
rezistoarelor R 1, R2, R3,…,R 10 la LED -urile LED1, LED2, LED3, …, LED10.
La intrarea decodificatorului se aplică un cod binar corespunzător unei anumite cifre de la 0 la
9 și astfel luminează ledul corespunză tor cifrei respective.
În cazul prezentat comutatoarele J 1, J2 sunt în ,,1” logic, iar comutatoarele J 3, J4 sunt în ,,0”
logic, combinație ce corespunde cifrei 3, situație în care LED -ul va lumina.

34
2.3.3. Aplicația 3
Să se implementeze circu itul logic descris de tabelul de adevăr de mai jos utilizând
decodificator și porți logice.

A B C
22 21 20 F1 F2
P0 0 0 0 1 0
P1 0 0 1 0 1
P2 0 1 0 1 0
P3 0 1 1 0 0
P4 1 0 0 0 0
P5 1 0 1 1 0
P6 1 1 0 0 1
P7 1 1 1 0 1

Funcția F 1 este: F 1=P0+P2+P5
Funcția F 2 este: F2=P1+P6+P7
În ambele cazuri se aplică legea lui De Morgan.

1
F2=

35
2.3.4. Aplicația 4
Să se i mplementeaz e cu decodificator și porți logice funcția: F (A,B,C) =P0+P2+P5+P7
Funcția F având trei variabile, este necesar un decodificator cu trei intrări (decodificatorul
74LS 138).
Aplicând teorema lui De Morgan, funcția logică F(A,B,C) se poate scrie:

U2
74LS138NY015
Y114
Y213
Y312
Y411
Y510
Y69
Y77A1
B2
C3
G16
~G2A4
~G2B5VCC
5VJ1
Key = A
J2
Key = B
J3
Key = CU1
NAND4X1
5 V

36
2.4. Multiplexorul (MUX)
Multiplexorul este un circuit care are rolul de a transmite datele de la una din cele ,, m” intrări
la o cale de ieșire unică.
Cod de selecție

D
0
D
1
MUXD2
Dm-1W
Dm-2X0X1X2Xn-1Xn-2
IEȘIREIntrări de date
Figura 19. Schema bloc generala a multiplexorului
Selecția căii de intrare se face prin intermediul unui cuvânt binar de selecție cu n biți. Între
numerele m și n există relația m=2n.
Principalele tipuri de multiplexoare utilizate în mod curent sunt:
▪ Multip lexoare cu 16 intrări de date ( 74150) , cu o intrare de validare (
) și o ieșire (
),
ambele act ive pe 0;
▪ Multiplexoare cu 8 intrări de date (74151), cu o intrare de validare (
) activă pe 0 și
două ieșiri complementare ( W și
);
▪ Multiplexoare cu 8 intrări de date (74152), fără intrare de validare și o singură ieșire
complemen tară (
);
▪ Multiplexoare cuad ruplu cu câte 2 intrări de date (74157), cu logică de selecție și
validare comună ( o linie de selecție S și una de validare
) și cu câte o ieșire necomplementată W.

37
2.4.1. A plicații ale mult iplexor ului (MUX)
Principalele aplicații ale mult iplexorului (MUX) sunt :
• Selecția secvențială a datelor presupune modificarea codului de selecție, în
conformitate cu o anumită secvență impusă, în vederea transmiterii succesive spre un receptor unic
a datelor fur nizate de sursele conectate la cele m intrări de date a le multiplexorului. Această
aplicație este caracteristică sistemelor de înregistrare centralizată a datelor.
• Conversia paralel -serie a datelor este realizabilă aplicând cuvântul de m biți,
disponibil î n formă paralelă, la intrările de date și modificând succesiv cu ajutorul unui numărător
de n biți, codul de selecție. Cuvântul serie se obține la ieșirea W în m=2n tacte corespunzând unui
interval de timp mT, unde T este perioada de repetiție a impuls urilor de tact utilizate pentru
comanda numărătorului.
• Realizarea sistemelor de transmisie a datelor pe un singur canal
Transmiterea datelor intre sistemele I si II se face pe canalul de date C d, iar sincronizarea
numărătoarelor N 1 și N 2, ale căror ieșiri A,B,…,N furnizează codul de selecție, se face prin
intermediul canalului de sincronizare C s care transmite semnalul comun de tact, T.
• Posibiliatea utilizării multiplexoarelor pentru implementarea circuitelor logice
combimationale cu o singură ieșire rezultă din relația care definește funcționarea acestuia.
În cazul unui multiplexor cu 8 intrări de date avem:
Tabelul de adevăr:
22 21 20 X0 X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7
A B C
1 X X X 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0
0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0
0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1

38
Circuitul conform tabelului de adevăr este următorul:

U1
NOTU2
NOT
U3
NOTU4
NOT
U5
NOTU6
NOT
U7
NOTA
B
C
EA
B
C
U16
OR8U8
AND5U9
AND5U10
AND5U11
AND5U12
AND5U13
AND5U14
AND5U15
AND5X0X1X2X X X X X3 4 5 6 7
U17
NOT
W W

Figura 20. Multiplexor cu 8 intrări
Funcția logică pe care o realizează acest circuit este:

39
2.4.2. Aplicații de laborator și verificarea funcționării circuitelor integrate cu ajutorul
programului de simulare MULTISIM/ Electronics Workbench
2.4.2.1 Aplicația 1
Să se implementeze cu multiplexorul 8:1 circuitul care indică numărul par de zerouri într -o
combinație binară de 4 biți. Funcția se prezintă în tabelul următor. După realiz are se va verifica
funcționarea circuitului cu ajutorul programului MULTISIM.
A B C D
23 22 21 20 F
P0 0 0 0 0 1
P1 0 0 0 1 0
P2 0 0 1 0 0
P3 0 0 1 1 1
P4 0 1 0 0 0
P5 0 1 0 1 1
P6 0 1 1 0 1
P7 0 1 1 1 0
P8 1 0 0 0 0
P9 1 0 0 1 1
P10 1 0 1 0 1
P11 1 0 1 1 0
P12 1 1 0 0 1
P13 1 1 0 1 0
P14 1 1 1 0 0
P15 1 1 1 1 1

Pentru implementarea cu multiplxorul 8:1 trebuie să se scrie o variabilă în funcție de celelalte
două. Tabelul de adevăr devine:

A B C F
0 0 0 0

1 0 0 1 D
2 0 1 0 D
3 0 1 1

4 1 0 0 D
5 1 0 1

6 1 1 0

7 1 1 1 D

40
Circuitul corespunzător este:

F
U2
74LS151N~W6D04
D13
D22
D31
D415
D514
D613
D712
A11
C9B10Y5
~G7VCC
5V
J9
Key = AJ10
Key = BJ11
Key = CJ12
Key = ER1
150Ω
LED1U1
NOT

41

U2
74LS151N~W6D04
D13
D22
D31
D415
D514
D613
D712
A11
C9B10Y5
~G7VCC
5V
J9
Key = AJ10
Key = BJ11
Key = CJ12
Key = ER1
150Ω
LED1U1
NOT
Pentru verificarea funcționării se poziționează comutatoarele conform tabel ului de adevăr și se
observă starea LED -ului de la ieșirea multiplexorului.
În primul caz comut atoarele sunt pe pozitia 101, LED -ul este stins , în cel de -al doilea caz
comutatoarele sunt pe poziția 111, LED -ul este aprins .

2.4.2.2 Aplicația 2
Să se implementeze circuitul logic cu două ieșiri descris de tabelul de adevăr de mai j os
utilizand multiplexorul 4:1.
A B C F1 F2
0 0 0 1 0
0 0 1 0 0
0 1 0 1 0
0 1 1 1 1
1 0 0 0 0
1 0 1 1 1
1 1 0 1 0
1 1 1 1 1
Rezolvare:
Pentru implementare cu multiplexorul 4:1 trebuie scrisă o variabilă în funcție de celelalte
două.

42
Tabelul de adevăr se va reduce la:

A B F1 F2
0 0
0
0 1 1 C
1 0 C C
1 1 1 C

Pentru implementare se vor folosi două multiplexoare 4:1.

43

U1
NOT U2
74LS153N2Y92C010
2C111
2C212
2C313
A14
B2
~1G11Y71C06
1C15
1C24
1C33
~2G15U3
74LS153N2Y92C010
2C111
2C212
2C313
A14
B2
~1G11Y71C06
1C15
1C24
1C33
~2G15VCC
5V
J1
Key = BJ2
Key = AJ3
Key = AJ4
Key = BLED1LED2

U1
NOT U2
74LS153N2Y92C010
2C111
2C212
2C313
A14
B2
~1G11Y71C06
1C15
1C24
1C33
~2G15U3
74LS153N2Y92C010
2C111
2C212
2C313
A14
B2
~1G11Y71C06
1C15
1C24
1C33
~2G15VCC
5V
J1
Key = BJ2
Key = AJ3
Key = AJ4
Key = BLED1LED2
Pentru verificarea funcționării se poziționează comutatoarele conform tabelei de adevăr și se
observă starea LED -urilor de la ieșirea multiplexoarelor.
În primul caz comutatoarele sunt pe pozitia 00, LED -urile sunt stinse , în cel de -al doilea caz
comutatoarele sunt pe poziția 10, LED -urile sunt aprin se.

44
2.4.2.3 Aplicația 3
Să se implementeze cu multiplexorul 8:1 funcția: F=Ʃ(1,3,4,5,6,7,10,11,14,15)
Tabelul de adevăr cu cele 4 variabile: A, B, C, D arată astfel:
A B C D
23 22 21 20 F
P0 0 0 0 0 0
P1 0 0 0 1 1
P2 0 0 1 0 0
P3 0 0 1 1 1
P4 0 1 0 0 1
P5 0 1 0 1 1
P6 0 1 1 0 1
P7 0 1 1 1 1
P8 1 0 0 0 0
P9 1 0 0 1 0
P10 1 0 1 0 1
P11 1 0 1 1 1
P12 1 1 0 0 0
P13 1 1 0 1 0
P14 1 1 1 0 1
P15 1 1 1 1 1

Pentru implementarea cu multiplxorul 8:1 tabelul de adevăr devine:

A B C F
0 0 0 0 D
1 0 0 1 D
2 0 1 0 1
3 0 1 1 1
4 1 0 0 0
5 1 0 1 1
6 1 1 0 0
7 1 1 1 1

45
Circuitul corespunzător este următorul:

Pentru realizarea circuit elor am folosit programul de simulare MULTISIM , atât pentru
realizarea cât și pentru verificarea funcționării circuitului .
În primul caz comutatoarele A, B și C sunt pe starea 0 1 1 și conform tabelului de adevar
(,,1” logic), LED -ul trebuie să fie aprins .

U1
74151N~W 6D04
D13
D22
D31
D415
D514
D613
D712
A11
C9B10Y5
~G7
J1
Key = AJ2
Key = BJ3
Key = CVCC
5V
LED1
J4
Key = ER1
150Ω

În cel de -al doile a caz comutatoarele A, B și C sunt pe starea 1 1 0 și conform ta belului de
adevar (,,0” logic), LED -ul trebuie să fie stins .
În ambele cazuri comutatorul intr ării de validare (E) este pe ,, 0” logic.

46

U1
74151N~W 6D04
D13
D22
D31
D415
D514
D613
D712
A11
C9B10Y5
~G7
J1
Key = AJ2
Key = BJ3
Key = CVCC
5V
LED1
J4
Key = ER1
150Ω

2.4.2.4 Aplicația 4
Să se implementeze cu multiplexorul de 8 c ăi, circuitul logic combinațional descris de
următoarea funcție:
fFCD ( A,B,C)=P 0+P2+P4+P6
Pentru realizarea si verificarea circuitului am utilizat programul de simu lare MULTISIM.
A=0, B=0, C=0, în cazul acesta, LED -ul este aprins .

U1
74151N~W 6D04
D13
D22
D31
D415
D514
D613
D712
A11
C9B10Y5
~G7VCC
5V
LED1
J1
Key = AJ2
Key = BJ3
Key = CR1
150Ω

47
Pentru verificarea corectitudinii realizării circuitului am luat și cazul în care : A=1, B=1, C=1
În această situație LED -ul trebuie s ă fie stins.

U1
74151N~W 6D04
D13
D22
D31
D415
D514
D613
D712
A11
C9B10Y5
~G7VCC
5V
LED1
J1
Key = AJ2
Key = BJ3
Key = CR1
150Ω

48
2.5. Demultiplexorul (DMUX)
Circuitele de demultiplexare sunt circuite logice combinaționale destinate refacerii semnalelor
originale din semnalul multiplexat. Cu alte cuvinte, un circuit de demultiplexare are funcția i nversă
a unui circuit de multiplexare.
În cazul circuitelor logice, circuitul de demultiplexare reface semnalele multiplexate în timp.
În multe aplicații este util ca funcționarea circuitului decodificator să poată fi permisă sau
înhib ată prin tr-o intrare suplimentară ,, ENABLE” (a permite) – intrare de validare. Funcția de
validare se poate obține introducând câte o intrare suplimentară la poarta decodificatorului.

X0
X1 .
.
Xm .

. . . .

Figura 21. Schema bloc generala a demultiplexorului

•
(activă în zero) – intrare de date
• X0, X1, …, Xm – intrări de adrese
•
– ieșiri active în zero
Când intrarea
este activă, circuitul funcționează ca un decodificator obișnuit.
Când
este înhiba tă, toate ieșirile sunt dezactivate.
Atât decodificatorul cât și demultiplexorul semnalează la ieșire termeni canonici disjunctivi,
deci pot fi utilizați pentru implementarea directă a circuitelor logice combinaționale, fără a mai
apela la forma d e minimizare.
DMUX

49
Demultiplexorul (DMUX) poate fi asociat cu un ,, comutator logic”, care poate permite
cuplarea intrării de date cu oricare dintre linii le de ieșire, selectabilă prin cele ( m+1) linii de adresă.

2.5.1. Aplicații de laborator și ve rificarea funcționării circuitelor integrate cu ajutorul
programului de simulare MULTISIM/ Electronics Workbench
2.5.1.1. Aplicația 1
Verificarea funcționării demultiplexorului cu 3 linii de adrese și 23 linii de ieșire realizat cu
porți logice ȘI -NU.
Tabelul de adevăr:

22 21 20
X2 X1 X0

1 X X X 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1
0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1
0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1
0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1
0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0

Cu ajutorul p rogramului de simulare MULTISIM am realizat circuitul iar pentru verificarea
funcțion ării circuitului am poziționat comutatoarele conform tabelei de adevăr. În acest caz se
observă starea lămpilor de probă de la ieșirea porților logice ȘI-NU.
În schemă am folosit două rânduri de inversoare la intrări pentru a nu mări încărcarea
circuitelor care comandă demultiplexorul (DMUX).

50

VCC
5V
J1
Key = E
J2
Key = X2
J3
Key = X1
J4
Key = X0U1
NOT
U2
NOT
U3
NOT
U4
NOTU5
NOT
U6
NOT
U7
NOT
U8
NAND4U9
NAND4U10
NAND4U11
NAND4U12
NAND4U13
NAND4U14
NAND4U15
NAND4
Y0
5 V Y1
5 V Y2
5 V Y3
5 V Y4
5 V Y5
5 V Y6
5 V Y7
5 V
2.5.1.2. Aplicația 2
Să se implementeze circuitul logic descris în tabelul de adevăr de mai jos, utilizând
demultiplexor și poar ta logică ȘI -NU.

Funcția F =P0+P4+P6
Aplic ând legea lui De Morgan funcției F, rezultă:

C B A
22 21 20 F
0 0 0 0 1
1 0 0 1 0
2 0 1 0 0
3 0 1 1 0
4 1 0 0 1
5 1 0 1 0
6 1 1 0 1
7 1 1 1 0

51
Circuitul este reali zat cu aj utorul programului de simulare Multisim. Pentru realizarea
circuitului am folosit demultiplexor cu 8 ieșiri, 74LS 138N. Am poziționat comutatoarele J1, J2,
J3 conform tabelului de adevar și am verificat starea l ămpii de control de la ieșirea por ți ȘI-NU în
toate cele trei situații.
U1
74LS138NY015
Y114
Y213
Y312
Y411
Y510
Y69
Y77A1
B2
C3
G16
~G2A4
~G2B5
GND8VCC16VCC
5V
J1
Key = A
J2
Key = B
J3
Key = C
J4
Key = EU2
NAND3X1
5 V

U1
74LS138NY015
Y114
Y213
Y312
Y411
Y510
Y69
Y77A1
B2
C3
G16
~G2A4
~G2B5
GND8VCC16VCC
5V
J1
Key = A
J2
Key = B
J3
Key = C
J4
Key = EU2
NAND3X1
5 V

U1
74LS138NY015
Y114
Y213
Y312
Y411
Y510
Y69
Y77A1
B2
C3
G16
~G2A4
~G2B5
GND8VCC16VCC
5V
J1
Key = A
J2
Key = B
J3
Key = C
J4
Key = EU2
NAND3X1
5 V

52
2.5.1.3. Aplicația 3
Să se analizeze operarea logică a unui demultiplexor de la 4 linii la o linie.
Pentru această aplicație am folosit două metode de rezolvare: prima metodă cu ajut orul
programului de simulare MULTISIM iar a doua metodă am realizat -o practic cu ajutorul
modulului cu circuite logice DL 3155M18 , pentru toate cele patru s tări de intrare.

U1
74LS138NY015
Y114
Y213
Y312
Y411
Y510
Y69
Y77A1
B2
C3
G16
~G2A4
~G2B5VCC
5V
J1
Key = A
J2
Key = BLED0
LED1
LED3LED2

53

U1
74LS138NY015
Y114
Y213
Y312
Y411
Y510
Y69
Y77A1
B2
C3
G16
~G2A4
~G2B5VCC
5V
J1
Key = A
J2
Key = BLED0
LED1
LED3LED2

U1
74LS138NY015
Y114
Y213
Y312
Y411
Y510
Y69
Y77A1
B2
C3
G16
~G2A4
~G2B5VCC
5V
J1
Key = A
J2
Key = BLED0
LED1
LED3LED2

54

U1
74LS138NY015
Y114
Y213
Y312
Y411
Y510
Y69
Y77A1
B2
C3
G16
~G2A4
~G2B5VCC
5V
J1
Key = A
J2
Key = BLED0
LED1
LED3LED2

Rezultatele obținute :
INTRARE IEȘIRE
TEST SELECȚIE DATE
G2 B A G1 Y3 Y2 Y1 Y0
1 X X X 1 1 1 1
X X X 0 1 1 1 1
0 0 0 1 1 1 1 0
0 0 1 1 1 1 0 1
0 1 0 1 1 0 1 1
0 1 1 1 0 1 1 1

55
CAPITOLUL III
Cercetarea metodică

3.1. Noțiuni introductive
Procesul de învățământ cuprinde un ansamblu de acțiuni, dintre care esențiale sunt:
➢ proiectarea , în care se prezintă schematic modalitățile de desfășurare și de evaluare
a activităților instructiv -educative și, în final, se întocmesc proiecte pedagogice;
➢ aplicarea efectivă , atunci când se redă în practică proiectul pedagogic care este
considerat cel mai eficient;
➢ evaluarea performanțelor elevilor și a activității instructiv -educative în ansamblu.
Informațiil e obținute sunt folosite drept punct de plecare pentru activitățile desfășurate ulterior.
În acest context, proiectarea didactică poate fi definită drept o operație de anticipare a
modului în care se va desfășura activitatea instructiv -educativă într -o anumită perioadă de timp.
În funcție de perioada de timp luată în considerare, proiectarea pedagogică poate fi: globală
sau eșalonată .
Proiectarea pedagogică globală se realizează pe o perioadă mai lungă de timp (un ciclu de
învățământ) și se concretizează prin realizarea planurilor cadru și a programelor școlare . Modul de
asociere a disciplinelor de cultură generală cu disciplinele tehnice pentru fiecare clasă formează
schema orară.
Proiectarea pedagogică eșalonată se referă la perioadele de timp mai scur te (an școlar, un
semestru, un capitol, o lecție). Aceasta este realizată de cadre didactice și se finalizează prin :
a. proiectarea activității anuale , pe baza planului de învățământ și a programei școlare.
Aceasta presupune:
– identificarea obiectivel or generale urmărite în predarea disciplinei;
– analiza conținutului, identificarea unităților mari de conținut (capitole, teme) și a
succesiunii lor;
– repartizarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate și precizarea datei
sau a săp tămânii din structura anului școlar);
– repartizarea timpului pe tipuri de activități : predare, fixare și sistematizare, evaluare .

56
b. proiectarea activității semestriale este o continuare a proiectării anuale și poate include,
pe lângă elementele caract eristice ale unei proiectări anuale, o anticipare a strategiilor didactice și a
modalităților de evaluare, în funcție de obiectivele propuse și de conținutul detaliat.
c. proiectarea activității didactice se referă de obicei la proiectarea lecției datorită faptului
ca lecția ocupă o pondere mare în totalitatea formelor de organizare și desfășurare a activității
didactice.
În ceea ce privește proiectarea unei lecții, se va ține seama de un algoritm procedural care
presupune răspunsurile unui set de patru înt rebări:
1. Ce voi face? Această întrebare se referă la prima parte din proiectarea lecției, la fixarea
obiectivelor educaționale (care este scopul în fiecare etapă a lecției).
2. Cu ce voi face? A doua întrebare se referă la acțiunea de identificare a resu rselor necesare
cadrului didactic în procesul de predare. În acest scop sunt luate în considerare:
a) resursele umane ;
b) resursele materiale:
3. Cum voi face? A treia etapă se bazează pe elaborarea unor strategii didactice adaptate
elevi lor pentru a duce la bun sfârșit obiectivele care au fost deja fixate. Această etapă mai este
numită și “etapa corelării celor trei M” : metode, materiale și mijloace.
Strategia didactică reprezintă un mod de a realiza activitatea de pred are și învățare pr in
îmbinarea de metode, mijloace de învățământ și forme de organizare a activității elevilor, scopul
fiind atingeriea obiectivelor. Selectarea acestor strategii se realizează ținând cont de obiectivele
fixate, forma conținutului, particularitățile individu ale ale elevilor, competența cadrului didactic,
dotări și timp disponibil. Alegerea unui tip de strategie presupune precizarea metodelor, a
mijloacelor de învățământ și a formelor de organizare a activității elevilor.
În cadrul unei lecțiii, formele de org anizare a activității elevilor (de grupare a elevilor) pot fi:
frontală, pe grupe, individuală .
Un element de bază în realizarea strategiei didactice este identificarea tipurilor de
capacități/rezultate ale învățării pe care elevii le vor acumula o dată cu această lecție: informații
factuale, concepte, deprinderi etc. Oricare ar fi capacitatea care se învață, printr -o activitate de
învățare se organizează o serie de evenimente care acționează asupra elevilor ajutându -i să atingă
obiectivul propus. Aceste evenimente, numite evenimente ale instruirii se parcurg în următoarea
ordine:
• Captarea atenției este o condiție fundamentală a învățării, se realizează prin procedee
variate: sublinierea noutății temei, scoaterea în evidență a utilității practice, varierea materialului
didactic.

57
• Anunțarea obiectivelor lecției motivează elevii și îi transformă în coparticipanți ai
activității didactice.
• Reactualizarea elementelor anterior învățate :
– se reactualizează acele capacități considerate indispensabile pentru nou a învățare;
– se realizează prin conversație, observație, rezolvare de probleme, cu implicarea unui
număr mare de elevi. Răspunsurile nu vor fi notate.
• Prezentarea conținutului învățării și dirijarea învățării :
– noul conținut poate fi prezentat prin c omunicare verbală sau cu ajutorul unor imagini,
demonstrații, experimente etc.;
– dirijarea învățării se face prin solicitări adresate elevilor: să observe, să compare, să
explice, să demonstreze, să rezolve etc .
• Obținerea performanței marchează mom entul în care elevii au dobândit capacitatea
țintită și o pot proba prin explicații, exemplificări etc. .
• Asigurarea conexiunii inverse :
– oferă informații cadrului didactic dar și elevilor privitor la atingerea obiectivelor și
permite luarea unor măsuri de reglare / corectare a activității;
– se realizează o dată sau de mai multe ori pe parcursul lecției.
• Evaluarea performanței se realizează cu ajutorul probelor de evaluare, prin raportare la
obiectivele propuse.
• Asigurarea retenției și a transf erului celor învățate se realizează prin fixare,
recapitulare, efectuare de aplicații practice, teme pentru acasă etc.
Evenimentele instruirii nu se succed întotdeauna în aceeași ordine. Ele pot să nu fie prezente
în totalitatea lor pe parc ursul unei sing ure lecții (de exemplu lecțiile de verificare sau de recapitulare
nu conțin toate aceste evenimente) .
4. Cum voi știi dacă am realizat ceea ce mi -am propus? A patra întrebare necesită
elaborarea modalităților de evaluare a gradului în care obiectivele au fost atinse. Evaluarea se face
cu mai multe scopuri care pot fi desprinse din funcțiile acesteia. Construirea instrumentelor de
evaluare se realizează pornind de la obiectivele activității didactice. Ele pot îmbrăca forme variate și
pot fi utilizate în dif erite momente ale activității didactice.
În multitudinea modurilor de organizare a procesului educative, organizarea pe clase și lecții
și-a dovedit eficiența. În raport cu obiectivul pedagogic fundamental se folosesc în practica
pedagogică următoarele ti puri de lecții: lecția de comunicare/ însușire de noi cunoștințe, lecția de

58
recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, lecția de formare și consolidare a priceperilor și
deprinderilor, lecția de verificare și apreciere a rezultatelor, lecția mixtă.
Proiectarea didactică a unei lecții presupune stabilirea scopului, a tipului de lecție,
operaționalizarea obiectivelor, pregătirea materialelor necesare, alegerea strategiilor didactice, a
intrumentelor prin care se va evalua.
Proiectarea unei lecții se fina lizează cu elaborarea proiectului de lecție .
În literatura de specialitate există diferite modele de proiecte de lecții, toate vizând aceleași
aspecte de bază. Cadrul didactic va opta pentru acel model pe care -l consideră mai util și eficient.
Eficiența este stabilită dacă un proiect de lecție îndeplinește următoarele cerințe :
• adecvarea la situațiile didactice concrete;
• operaționalitate, putând fi ușor de descompus în operațiuni distincte, pentru a fi aplicat
în practică;
• flexibilitate și adaptabilit ate la situații noi, care cer modificări „din mers”, pe parcursul
desfășurării lecției;
• economicitate, astfel încât, într -un cadru strategic simplu, să se poată realiza cât mai
mult din punct de vedere practic.
Proiectul de lecție este un instrument al a ctivității cadrului didactic. Un proiect didactic bine
construit este o condiție necesară pentru realizarea unei lecții reușite. El este menit a așeza pe baze
științifice demersul didactic, fără însă a șabloniza activitatea instructiv -educativă și a încors eta
creativitatea cadrului didactic.

3.2. Didactica specialității
Aria curriculară Tehnologii cuprinde, la nivelul liceului, o mare diversitate de obiecte de
studiu specializate. Deoarece liceul tehnologic intervine cu profiluri diferențiate, ori entate către
specializarea ulterioară, a fost necesar ca în elaborarea competențelor să se aibă î n veder e centrarea
actului de predare -învăț are pe aspectele practic – aplicative.
Proiectarea activităților didactice se realizează pe baza a doua documente:
▪ planificarea calendaristică ;
▪ proiectul unității de învăț are.

59
3.2.1. Planificarea calendaristică
Planificarea calendaristică e ste un instrume nt de interpretare personalizată a programei, care
asigură un demers didactic concordant cu situ ația concr etă din clasă.
Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul ș colar, pentru a
se avea o im agine de ansamblu asupra realizării curriculum -ului, a competențelor vizate și a
conținuturilor aferente.
Elaborarea planificărilor presupune parcurgerea urmă toarelor etape:
I. Studierea atentă a programei ș i a manualului pentru care s -a optat;
II. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile/lecțiile din manualul
în care se regă sesc;
III. Identificarea altor surse didactice, în cazul în care manualul nu acoperă în totalitate
conținuturile din programă ;
IV. Stabilirea succesiunii unităților de învățare și detalierea conț inuturilor t ematice pentru
fiecar e unitate în raport cu acele competenț e specifice care le sunt asocia te prin programă ;
V. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu
competenț ele specifice vizate.
Planificarea calendaristică se va realiza avându -se în vedere urmă toarele componente din
curriculum:
• tabelul de corelare a competențelor și conținuturilor;
• recomandările privind conținuturile și ordinea cronologică de parcurgere a acestora;
• recomandările pentru aplicații practice și lu crări de laborator.
Numărul de ore alocat fiecărei teme este la latitudinea profesorului și depinde de:
▪ dificultatea temei,
▪ nivelul de cunoștințe anterioare ale grupului instruit,
▪ complexitatea materialului didactic folosit,
▪ ritmul de asimilare a cunoșt ințelor și de formare a deprinderilor,
În proiectarea și realizarea demersului didactic, se recomandă deplasarea semnificativă de
accent de pe conținuturi pe competențele specifice și centrarea pe elev ca subiect al acti vității
instructiv -educative. Pentr u atingerea competențelor dorite, activitățile de predare -învățare utilizate
de cadrele didact ice vor avea un caracter activ, interactiv și centrat pe elev, cu pondere sporită pe
activitățile de înv ățare și nu pe cele de predare, pe activitățile practice și mai puțin pe cele teoretice.
Pentru atingerea de către elevi a competenț elor vizate de parcu rgerea disciplinei, se
recomandă ca în procesul de învățare -predare să se utilizez e cu precădere metode bazate pe acț iune,

60
cum ar fi efectuarea de lucră ri practi ce, aplicative, citirea ș i interpretarea desenelor simple, metode
explorative (observarea directă, observarea independentă), metode expozitive (explicaț ia,
descrierea, exemplifi carea). Elaborarea ș i prezentarea unor referate interdisciplinare a căror
docum entare se obț ine prin navigarea pe internet, implicarea elevilor în diverse exerciții de
documentare, sunt alte câteva exemple de activități de învăț are-predare care pot fi utilizate.
Parcurgerea conț inutur ilor este obligatorie, ordinea în care acestea urm ează a fi parcurse fiind,
de regulă, cea propusă î n tabelul de corelare a competențelor specifice cu conț inuturile, d ar se
impune abordarea flexibilă și diferențiată a acestora în funcție de resursele disponibile ș i de nevoile
locale de formare.
Stabilirea tipurilor de aplicaț ii va avea în vedere corelarea lor cu domeniul de prespecializare
în care se pregă tesc elevii, rezolvarea sarcinilor de l ucru se va face fie prin aplicaț ii individuale, fie
prin activități în grup, favorizând lucrul în echipă ș i respon sabilitatea pentru sarcina primit ă.
De obicei, rezultatele școlarității sunt evaluate doar în raport cu performanțele la examene sau
concursuri școlare. Există însă ș i alte comp onente ale succesului școlar, care nu pot fi mă surate cu
precizie, dar care sun t la fel de imp ortante. Acestea sunt valorile ș i atitudinile, printre care motivația
pentru învățare ocupă un loc important.
În programele ș colare pentru liceu, apar exp licit liste separate cu valori ș i atitudini viza te de
fiecare obiect de studiu în parte . Ele acoperă î ntregul parcurs al învățământului liceal și orientează
dimensiunea axiologică ș i pe cea afectiv -atitudinală, dimensiuni aferente formării personalității.
Valorile și atitudinile au o importanță egală î n reglarea procesului educativ ca și com petenț ele, dar
se supun altor criterii de organizare didactico -metodică ș i de evaluare.
Modelul de proiectare curriculară centrat pe competențe simplifică structura curriculumului și
asigură o mai mare eficiență a proceselor de predare -învățare -evaluare. A cestea permit operarea la
toate niv elurile cu aceeași unitate, competență, în măsură să orienteze demersurile tuturor agenților
implicați în procesul de educaț ie.
Pentru a asigura o marjă cât mai largă de aco perire a obiectelor de studiu, în construcț ia
modului de derivare a competenț elor s -a pornit de la o diferențiere cât mai fină a secvențelor unui
proces de învăț are.
Astfel, s-au avut în vedere următoarele șase secvențe vizând st ructurarea operațiilor mentale:
percepție, interiorizare primară , construir e de structuri mentale, transpunere în limbaj, acomodare
internă, adaptare externă .
Un curriculum centrat pe competențe, valori și atitudini poate răspunde mai bine cerințelor
actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achiziț iile
concrete ale elevului.

61
Din perspectiva predă rii, profesorul devi ne organizator al unor experiențe de învățare
relevante pentru elevi și poate spori această relevanță prin utilizarea un ui larg evantai de
instrumente ș i resurse didac tice: problematizarea, lucrul pe proiecte, negocierea; toate acestea
devenind puncte de reper ale predă rii. Învăț area devine un p roces clar orientat spre motivația pentru
acțiune; competențele angajează achiziț iile anterioare ale elev ului, iar posibilitate a concretă de a
face anumite lucrur i ca urmare a formării competenței crește motivația pentru învăț are.
Acest model de proiectare curriculară asigură o orientare mult mai directă spre evalure.
Astfel, legatura dintre curriculum ș i evaluare devine mai trans parentă și mai eficientă . Evaluarea
devine explicit formativă și se poate face în situații reale. Nivelul competenței este uș or de evaluat
prin stabilirea unor seturi de cr iterii/indicatori de performanță . Se trece astfel de la asigurarea
egalității șansel or de acces ș i de tratament pedagog ic, la egalitatea de cerinț e.

62

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
AN ȘCOLAR: 2017 -2018
Nr.
crt. Unitatea de
competență Rezultate ale învățării suplimentare
Rezultate ale învățării propuse spre
apro fundare/extindere Conținuturile formării Nr. ore Săptămâna
Obs.
Cunoștințe Abilități Atitudini T
LT
T
LT

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
(8)
(9) (10) (11)

Prezentarea programei, ș i a
laboratorului de electronică .
NTSM și PSI 2 1 11IX -15IX 11IX -15IX

Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu” Târgoviște Avizat,
Profilul: Tehnic Director
Domeniul de pregătire de bază: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI
Domeniul de pregătire generală:
Modulul: MII- BAZELE ELECTRONICII DIGITALE
Nr de ore/an: 105
Nr. ore /săptămână: din care: T :70 ore LT: 35 ore
Clasa: a X -a A Avizat,
Profesor: CROITORU LIZICA Șef catedră
Plan de învățământ aprobat prin Ordinul M.E. C.T.S.: nr.3915/18.05.2017
Programa aprobata prin Ordinul M.E.C.T.S.: nr.3915/18.05.2017

63

Realizarea
circuitelor
logice
combinationale
cu circuite
integrate
digitale

4.1.1 Bazele
algebrei logice
-proprietățile
algebrei logice
-funcții logice
Metode de
minimizare a
funcțiilor logice

4.2.1 Operarea
cu proprietățile
algebrei
booleene in
vederea
minimizării
funcțiilor logice
4.2.2
Minimizarea
funcțiilor logic e,
prin metoda
algebrică sau
diagramele
Veitch –
Karnaugh, în
vederea
realizării unui
circuit.

4.3.1
Colaborarea cu
membri echipei
de lucru, în
scopul
îndepliniri i
sarcinilor de la
locul de muncă.

4.3.2 Asumarea
inițiativei în
rezolvarea unor
probleme .

Bazele algebrei logice
• Proprietățile algebrei
logice
• Funcții logice
• Moduri de exprimare a
funcțiilor logice ( tabel de
adevăr, forma canonică normal
disjunctivă/conjunctivă, forma
elementară/ neelementară,
diagrameVeitch -Karnaugh)
• Minimizarea funcțiilor
logice (metoda algebrică sau
diagramele Veitch -Karnaugh).

EVALUARE

2

2

2

2

1

1
1

1

1

1

1

18IX -22IX

25IX -29IX

2X-6X

9X-13X

16X-20X

18IX -22IX

25IX -29IX

2X-6X

9X-13X

16X-20X

4.1.2 Porți logice
( ȘI, SAU, NU,
ȘI-NU, SAU -NU,
SAU –
EXCLUSIV):
-simbol, tabel de
adevăr, parametri i
-familii de circuite
digitale
TTL,CMOS
(descriere,
domenii de
utilizare).
4.2.3
Identificarea
porților logice
pe baza
tabelului de
adev ăr.
4.2.4
Implementarea
funcțiilor logice
cu porți logice.
4.2.5 Selectarea
circuitelor
digitale din
familiile logice
TTL și CMOS
în conformitate
cu documentația
tehnică. Porți logice
• Generalități (tipuri de
circuite integrate l ogice -TTL,
MOS, CMOS, tipuri de capsule
dispunere pini, parametrii ,
domenii de utilizare, utilizarea
cataloagelor de circuite
integrate digitale)
• Tipuri de por ți logice ( ȘI,
SAU, NU,ȘI -NU, SAU -NU,
SAU -EXCLUSIV):
-Simbol
-Funcționare/ Tabel de
adevăr /Parametrii

2

2

2

2

1

1

1

1

23X-27X

30X-3XI

13XI -17XI

20XI -24XI

23X-27X

30X-3XI

13XI -17XI

20XI -24XI

64

4.1.4 Norme de
sănătate și
securitate în
muncă.
4.1.5 Norme d e
protecția mediului
din domeniul
electronic.

4.2.6
Identificarea
pinilor
circuitelor
integrate
digitale utilizînd
cataloa gele de
componente în
vederea
realizării
circuitelor
logice.

4.2.9
Identificarea
defectelor CLC
cu ajutorul
aparatelor de
măsură și
control și a
tabelului de
adevăr.

4.2.12 Aplicarea
normelor de
protecție a
mediului cu
privire la
materialele și
tehnolo giile din
domeniul
electronic.

4.3.3 Adaptarea
la cerințele și
dinamica
evoluției
tehnologice.

4.3.4 Adoptarea
atitudinii critice
și de reflectare
și folosirea
responsabilă a
mijloace lor de
informare.

– Date de catalog
(dispunere pini,tip cap sulă)
• Aplicații

EVALUARE
• Verificarea funcționalității
porților logice și identificarea
defectelor prin măsurarea
parametrilor cu aparate de
măsură și control și
compararea rezultatelor cu
tabelul de adevăr.
• Norme de sănătate și
securitate în muncă, de
protecția mediului (reciclarea
componentelor defecte),
specifice lucrărilor executate.
• Implementarea funcțiilor
logice ( funcții de 3.4
variabile date în form ă
canonică și elementară).
• Aplicații
EVALUARE

2
2

2

3

2
2

4

1

1

1

1

1

1

2

2

27XI -30XI

4XII -8XII

11XII -15XII

15I-19I

22I-26I
29I-2II

12II-16II
19II-23II

26II-2III

27XI -30XI

4XII -8XII

11XII -15XII

22I-26I
29I-2II

12II-16II
19II-23II

26II-2III

Circuite logice
combinaționa le
• Tipuri de circuite logice
combinaționale:
decodificatoare, codificatoare,
demultiplexoare, multiplexoare

65

Realizarea
circuitelor
electronice
simple cu
componente
analogice
discrete

4.1.3 Circuite
logice
combinaționale
( definiție, tabel
de adevăr,
parametri,
funcționare,
sinteză, utilizări,
defecte –
identificare și
remediere):
decodificare,
codificare,
demultiplex are,
multiplex are.

4.2.13
Utilizarea
corectă a
vocabularului
comun și a celui
de specialitate.

4.2.14
Interpretarea
documentației
tehnice de
specialitate într –
o limba de
circulație
internațională.

4.2.15
Comunicarea/
raportarea
rezultatelo r
activităților
profesionale
desfășurate.

4.2.16
Utilizarea
documentației
de specialitate
in actualizarea
permanentă a
cunoștințelor și
abilităților

Decodificatoare
• Definiție
• Tabel de adevar,
Parametri
• Funcționare
• Date de catalog , Utilizări
• Sinteza circuitelor logice
combinaționale
• Realizarea circuitelor
logice combinaționale cu
circuite integrate digitale
• Verificarea montajelor
realizate
Codificatoare
• Definiție
• Tabel de adevar,
parametri
• Funcționare
• Date de catalog . Utilizări
• Sinteza circuitelor logice
combinaționale
• Realizarea circuitelor
logice combinaționale cu
circuite integrate digitale
• Verificarea montajelor
realizate
• Tipuri de defecte –
identificarea cu ajutorul
aparatelor de măsură și control
și a tabelei de adevăr și
remedierea lor.

2

2

2

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1
1

5III-9III

12III -16III

19III -23III

26III -30III

11IV -13IV

16IV -20IV

5III-9III

12III -16III

19III -23III

26III -30III

11IV -13IV

16IV -20IV

66

4.1.3 Circuite
logice
combinaționale
( definiție, tabel
de adevăr,
parametri,
funcționare,
sinteză, utilizări,
defecte –
identificare și
remediere):
decodificare,
codificare,
demultiplex are,
multiplex are.

4.2.17
Formularea și
exprimarea
argumentelor în
vederea
susținerii
soluțiilor
propuse.

• Norme de sănătate și
securitate în muncă, de
protecția mediului, specifice
lucrărilor executate
EVALUARE

1

1

23IV -27IV

23IV -27IV
Realizarea
circuitelor
electronice
simple cu
componente
analogice
discrete
Demultiplexoare
• Definiție
• Tabel de adevar,
parametri
• Funcționare
• Date de catalog. Utilizări
• Sinteza circuitelor l ogice
combinaționale
• Realizarea circuitelor
logice combinaționale cu
circuite integrate digitale
• Verificarea montajelor
realizate
Multiplexoare
• Definiție
• Tabel de adevar,
parametri
• Funcționare
• Date de catalog .Utilizări
• Sinteza circuitelor logice
combinațio nale
• Realizarea circuitelor
logice combinaționale cu
circuite integrate digitale
• Verificarea montajelor
2

2

2

2

2

2
1

1

1

1

1

7V-11V

14V-18V

21V-25V

28V-1VI

4VI-8VI

11VI -15VI
7V-11V

14V-18V

21V-25V

28V-1VI

4VI-8VI

67

4.1.3 Circuite
logice
combinaționale
( definiție, tabel
de adevăr,
parametri,
funcționare,
sinteză, utilizări,
defecte –
identificare și
remediere):
decodificare,
codificare,
demultiplexare,
multiplexare.

4.2.9
Identificarea
defectelor CLC
cu ajutorul
aparatelor de
măsură și
control și a
tabelului de
adevăr.
realizate
• Tipuri de defecte –
identificarea cu ajutorul
aparatelor de măsură și control
și a tabelei de adevăr și
remedierea lor.
• Norme de sănătate și
securitate în muncă, de
protecția mediului, specifice
lucrărilor executate
EVALUARE

2

1
1

18VI -22VI
11VI -15VI

RECAPITULARE FINALĂ 2 1 25VI -29VI 25VI -29VI

68
3.2.2. U nitate a de învățare
Unitatea de învățare r eprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă, care are următoarele
caracteristici:
➢ este unitară din punct de vedere tematic;
➢ determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin
integrarea unor competențe specifice ;
➢ se desfășoară în mod sistematic și continuu pe o perioadă de timp ;
➢ se finalizează prin e valuare.
Pentru proiectarea unității de învățare, profesorul trebuie să asocieze conținuturile respectivei
unități cu competențele specifice, activitățile de învățare, resursele necesare și modalitățile de
evaluare.
Activitățile de învățare propuse pot fi cele indicate în programa școlară, sau pot fi completate,
modificate sau chiar înlocuite cu alte activități, pe care profesorul le consideră necesare pentru
atingerea obiectivelor propuse.
Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într -o succesiune de etape
înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor
specifice. Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

69

PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂ ȚARE

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Porți logice NR. ORE ALOCATE: 36
Conținuturile învățării Rezultate ale învățării (codificare co nform SPP) Activități de
învățare Resurse Evaluare
Cunoștințe Abilități Atitudini
Porți logice
• Generalități (tipuri de circuite
integrate logice -TTL, MOS, CMOS,
tipuri de capsule/dispunere pini,
parametrii, domenii de utilizare,
utilizarea cataloag elor de circuite
integrate digitale)
• Tipuri de porti logice :
ȘI, SAU, NU, ȘI -NU, SAU -NU,
SAU -EXCLUSIV):
– Simbol
– Funcționare/ Tabel de adevăr

4.1.2 . Porți logice:
ȘI, SAU, NU,
ȘI-NU, SAU -NU,
SAU -EXCLUSIV

-Simbol, tabel de
adevăr, parametri i 4.2.3 . Identificarea
porților log ice pe
baza tabelului de
adevăr
4.2.4 . Implementarea
funcțiilor lo gice cu
porți logice
4.2.5 . Selectarea
circuitelor digitale
din familiile logice
TTL și CMOS în
confo rmitate cu 4.3.1
Colaborarea cu
membri echipei
de lucru, în
scopul
îndepli nirii
sarinilor de la
locul de muncă -Exerciții practice
de identificare și
recunoștere a
circuitelor logice
după simbol
– Exerciții
practice de
identificare și
recunoștere a
circuitelor logice -Module cu
porți logice
DL 3155M18
– Manuale
-Documentație
tehnică
-Fișa de
documentare – Interpretarea
schemelor
electronice /
Documenta ției
tehnologice în
vederea realizării
sarcinilor de lucru

– Probe orale
Unitatea de învățământ:Liceul Tehnologic ,,Co nstantin Brâncoveanu” Târgoviște Avizat,
Profilul: Tehnic Director
Domeniul de pregătire de bază: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI
Domeniul de pregătire generală:
Modulul: MII – BAZELE ELECTRONICII DIGITALE
Nr de ore/an: 105
Nr. ore /săptămână: din care: T:70 ore LT: 35 ore
Clasa: a X -a A Avizat,
Profesor: CROI TORU LIZICA Șef catedră
Plan de învățământ aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S.: nr.3915/18.05.2017
Programa aprobata prin Ordinul M.E.C.T.S.: nr.3915/18.05.2017

70
– Parametrii
– Date de catalog (dispunere
pini, tip capsulă)
• Verificarea funcționalității
porților logice și identificarea
defectelor prin măsurarea
parametrilor cu aparate de măsură
și control și compararea
rezultatelor cu tabelul de adevăr
• Norme de sănătate și
securitate în muncă, de protecția
mediului (reciclarea componentelor
defecte), specifice lucrărilor
executate
• Implementarea funcțiilor
logice ( funcții de 3.4 variabile date
în forma canonică și elementară)

-Familii de circuite
digitale TTL,
CMOS (d escriere,
domenii de
utilizare)
4.1.4 . Norme de
sănătate și
securitate în muncă
4.1.5 . Norme de
protecția m ediului
din domeniul
electronic
documentația tehnică
4.2.6 . Identificarea
pinilor circuitelor
integrate digitale
utilizînd cataloagele
de componente în
vedere a realizării
circu itelor logice
4.2.9 . Identificarea
defectelor CLC cu
ajutorul aparatelor de
măsură și c ontrol și a
tabelului de adevăr
4.2.12 . Aplicarea
normelor de protecție
a mediului cu privire
la materialele și
tehno logiile din
domeniul electronic
4.2.13 . Utilizarea
corectă a
vocabularului c omun
și a celui de
specialitate
4.2.15 .
Comunicarea/
raportarea
rezultatelor
activit ăților
profesionale
desfășurate
4.2.16. Utilizarea
documentației de
specialitate 4.3.2 Asumarea
inițiati vei în
rezolvarea unor
probleme
4.3.3 Adaptarea
la cerințele și
dinamica
evoluției
tehnologice
4.3.4 Adoptarea
atitudinii critice
și de reflectare
și folosirea
responsa bilă a
mijloacelor de
inform are
după funcția
îndeplinită.
-Utilizarea
simbolurilor,
notațiilor
specifice
– Exerciții
practi ce de
selectare a
circuitele
integrate pentru
implementarea
funcțiilor logice

– Alegerea și
conectarea porțile
logice de pe
modulele de lucru
prin intermediul
conectorilor

– Realizează
practic și/sau prin
simulare montaje
cu circuite logice
pe platfor me de
lucru.

-Verifică
funcționarea
circuitelor logice
integrate
-Fișe de lucru
– Calculatoare
și stații de
lucru
-Glosar de
termeni
– Componente
electronice
digital e
-AMC de c.c
și c.a
-Multimetrul
-Trusa
electroni stului
-Soft specific –
Multisim și
Electronics
Workbench
-Internet – Observare
sistematică;
-Test de evaluare :
▪ întrebări cu
răspuns scurt
▪ întrebări
structurate
▪ rezolvare de
probleme
-Probă practică

-Portofoliu
-Folosirea
corespunzătoare a
echipa mentelor de
lucru, și a
AMC -urilor

71
3.2.3. LECȚIA constituie forma or ganizatorică principală în care se desfășoară activitatea
profesorului cu elevii unei clase. Proiectarea unei lecții presupune stabilirea obiectivelor
operaționale pe care profesorul își propune să le atingă elevii în urma lecției respective. Pe baza
acest or obiective, profesorul va alege cele mai potrivite metode didactice, având în vedere și nivelul
de cunoștințe al clasei, ca și motivația învățării. Urmează stabilirea resurselor necesare (materiale
didactice, mijloace de învățământ) și apoi detalierea se cvențelor (etapelor) lecției .
3.2.3.1. Tipurile și structurile lecțiilor
Tipul de lecț ie este un model didactic sub forma unui ansamblu de elemente caracteristice
(verigi, momente sau etape) pe baza căruia se proiectează structura unei anumite lec ții.
Principalele tipuri de lecț ii sunt:
• tipuri de lecții mixte (combinate),
• de comunicare a noilor cunoștinte,
• de fixare și consolidare a cunoș tintelor,
• de formare a principiilor ș i deprinderilor (de e xerciții),
• de verificare și apreciere a cunoștinț elor,
Tipurile de lecții pot căpăta caracteristici specifice rolului și locului unde se desfășoară: clasa,
cabinete, laboratoare și ateliere școlare, în funcție de dotarea unităților de învățământ, de specificul
disciplinelor, de profilul și specializarea pregătirii elevilor .
Acțiunile întreprinse de c ătre profesor, prin care acesta asigură și menține condițiile învățării,
se numesc evenimente ale instruirii.
În literatura pedagogică sunt stabilite următoarele evenimente ale instruirii:
➢ captarea atenției;
➢ comunicarea obiectivelor;
➢ reactualizarea cunoștințelor;
➢ dirijarea învățării și obținerea performanței;
➢ asigurarea feed -back -ului învățării;
➢ asigurarea retenției și transferului cunoștințelor.
În structura unei lecții, sarcinile didactice fundamentale ( ce revin profesorului) se constituie
în etape principale ale desfășurării lecției. În cadrul fiecărei etape, profesorul întreprinde acțiuni pe
cont propriu și acțiuni prin care elevii învață nu numai prin receptare ci și prin participare. În acest
scop el folosește cele mai potrivite evenimente ale instruirii recurgănd la metode și mijloace de
învățământ adecvate.

72
3.2.3.2. Structura tipurilor de lecție.
Lecția mixtă
I. Organizarea clasei pentru lecție .
II. Verificarea și aprecierea cunoștințelor .
• reactualizarea cunoștințelor
III. Transmiterea cunoștințelor noi .
• captarea atenției;
• comunicarea obiectivelor;
• dirijarea învățării și obținerea performanței;
• asigurarea feed -back -ului învățării;
IV. Sistematizarea, consolidarea cunoștințelor.
• asigurarea retenției și transferul cunoștințelor.

I. Organizarea clasei pentru lecție.
Orice lecție începe cu această activitate prin care profesorul asigură condițiile ma teriale și
psiholo gice necesare ( ordinea în clasă, existența mijloacelor materiale, starea de atenție și de
comunicare efectivă și afectivă cu elevii etc).
II. Verificarea și aprecierea cunoștințelor
Controlul frontal sau prin sondaj al îndeplinirii sar cinilor de studiu individual, al temelor de
acasă. Verificarea și aprecierea cunoștințelor prin diferite metode de evaluare. În această etapă se
poate realiza, concomitent cu verificarea, și reactualizarea cunoștințelor. Profesorul decide dacă este
util să facă reactualizarea cunoștințelor concomitent cu verificarea sau în etapa transmiterii noilor
cunoștințe.
III. Transmiterea cunoștințelor noi.
Este etapa cu o pondere mai mare în economia de timp a lecției. În aceas tă etapă profesorul
întreprinde acțiuni și folosește metode prin care asigură accesibilitatea cunoștințelor , învățarea
conștientă, activă și temeinică a acestora.
▪ Captarea atenției . Este o acțiune specială , întreprinsă de profesor care nu se confundă
cu instalarea stării de atenție la e levi, în general. Ea constă în trezirea curiozității, stârnirea
interesului, sensibilizarea elevilor față de ceea ce se învață în lecția respectivă. Captarea atenției se
poate realiza folosind conversația, problematizarea etc. Aceasta se poate face la înc eputul activității
de transmitere a cunoștințelor, după comunicarea obiectivelor sau concomitent cu prezentarea
acestora.

73
▪ Comunicarea obiectivelor. Profesorul trebuie să comunice elevilor obiectivele urmărite
în lecție pentru a orienta eforturile acestor a în activitatea de învățare la clasă .
Prin cunoașterea obiectivelor elevii conștientizează cerințele profesorului față de nivelul
pregătirii lor, își formează capacitatea de a se autoaprecia.
Comunicarea obiectivelor nu se reduce la prezentarea titlul ui lecției sau a ideilor principale
pe care le presupune conținutul învățării. Sub o formă accesibilă, profesorul va informa elevii
despre rezultatele la care ei trebuie să ajungă, adică ce vor ști și ce vor ști să facă dacă își însușesc
cunoștin țele ce se predau.
▪ Reactualizarea cunoștințelor. În cazul în care acest demers nu s -a întreprins în cadrul
verificării, se realizează distinct prin rememorarea acestor cunoștințe însușite anterior de care
depinde înțelegerea celor noi. Se folosesc metode d iverse: c onversația, rezolvarea de probleme,
exercițiul (fișe de lucru individual) etc.
▪ Dirijarea învățării. Este evenimentul care ocupă ponderea cea mai mare în etapa
transmiterii cunoștințelor. El constă în a sugera elevilor cum să gândească, cum să combine
cunoștințele însușite și să le relaționeze cu cele noi menținându -i în starea de înțelegere a acestora
din urmă. În dirijarea învățării se folosește întreaga gamă de metode de mijloace de învățământ.
▪ Asigurarea feed -back -ului învățării . În cadrul acestei acț iuni, informația circulă de la
elev catre profesor pentru ca acesta să se edifice asupra modului în care elevii au înțeles precum și
asupra nivelului la care au înțeles cunoștințele explicate. În acest scop pune întrebări, dă spre
rezolvare exerciții etc. În funcție de informațiile pe care le primește de la elevi, profesorul continuă
explicațiile, expunerea sau își reorganizează demersul explicativ pentru a face elevii să înțeleagă.
Frecvența cu care se realizează într -o lecție acest eveniment este determ inată de dificultatea
cunoștințelor, de nivelul de pregătire al elevilor, de nivelul motivației în învățare. În general prin
feed-back sunt reluate cunoștințele în aceeași formă în care au fost explicate.
IV. Sistematizarea și consolidarea cunoș tințelor. Se realizează prin rezolvarea unor sarcini,
probleme care presupun aplicarea a ceea ce s -a învățat în alte contexte decât cele în care a avut loc
predarea. Dacă prin feed -back profesorul se convinge că elevii au înțeles, prin sistematizare ,
conso lidare asigură reținerea, interiorizarea cunoștințelor deja înțelese și transferul acestora.
Lecția de comunicare a cunoștințelor se deosebește ca structură de lecția mixtă prin faptul
că nu se realizează verificarea și aprecierea cunoștințelo r.

74
Lecția de formare a deprinderilor (sau de muncă independentă).
I. Organizarea clasei pentru lecție.
II. Pregătirea condițiilor de desfășurare a activităților independente.
▪ Captarea atenției și comunicarea obiectivelor
▪ Reactualizarea cunoștințelor teoretice necesare pentru formarea deprinderilor
III. Demonstrarea de c ătre profesor a modului în care trebuie să procedeze elevii în
activitatea independentă ( prezentarea algoritmului) .
IV. Activitate indep endentă. Se desfășoară pe baza fișelor de lucru, prin lucrări practice.
Activitatea se desfășoară individual sau pe grupe.
V. Analiza rezultatelor.

Lecția de recapitulare sistematizare și consolidare a cunoștințelor.
Acest tip de lecție se programează la sfârșitul unor capitole, semestrului sau anului școlar.
Prin asemenea lecții se urmărește:
▪ reorganizarea cunoștințelor în jurul unor idei centrale;
▪ relevarea structurii logice a cunoștințelor;
▪ stabilirea de noi legături între cunoștințe;
▪ elaborarea unor generalizări mai largi.
Activitatea se desfășoară pe baza unui plan de recapitulare propus elevilor înaintea lecției sau
stabilit cu elevii în cadrul lecției.
Metodele pot fi: conversația, exercițiul, rezolvarea de probleme folosind fișe i ndividuale de
lucru, strudiu de caz etc.

Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare
Lecțiile de acest tip sunt consacrate în întregime activității de evaluare și se programează, de
regulă, la începutul anului școlar. Într -o asemenea lecție, profesorul prezintă tematica și modul de
desfășurare a activității iar în final concluzionează asupra nivelului de pregătire și propune elevilor
sarcini pentru activitatea de învățare ulterioară.
În funcție de metodele folosi te, lecțiile pot fi: de verificare orală, scrisă, prin teste și prin probe
practice. Un rol important îl au lecțiile de analiză a lucrărilor scrise, a testelor și a lucrări lor practice
care se desfășoară, de fiecare dată, după lecțiile de verificare în car e s-au folosit metodele
respective ( lucrări scrise, teste, probe practice).

75
Lucrările de laborator sunt forme de organizare a activității de învățământ prin care se
urmăre ște deopotrivă pregătirea teoretică și pregătirea practică, transmiterea d e cunoștințe și
formarea deprinderilor, sistematizarea, consolidarea cunoștințelor și evaluarea rezultatelor școlare.
Prin această formă de organizare a activității didactice se urmărește, cu precădere,
familiarizarea și pregătirea elevilor pent ru activitatea de cercetare experimentală, aprofundarea
cunoștințelor teoretice însușite, formarea deprinderilor și priceperilor de a opera cu noțiuni,
principii, legi, de a le aplica în condiții experimentale diverse.
La lucrările de laborator sp ecifice disciplinelor tehnice, elevii efectuează experiențe, lucrări,
operații, verifică experimental modul de manifestare a legilor, principiile științei în diverse procese
și operații tehnologice: realizează montaje, măsoară, verifică și determină mărimi caracteristice ale
acestora: caută, descoperă și stabilesc factorii determinanți, cauze, efecte și condiții în desfășurarea
unor fenomene tehnice și procese tehnologice.
Lucrările de laborator se organizează folosind întreaga gamă de tipuri de le cție.
Predomină însă lecția de formare de priceperi și deprinderi, unde metodele cele mai des
folosite sunt: experimentul, descoperirea, problematizarea și demonstrarea experiențelor.

76
LICEUL TEHNOLOGIC ,, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” TÂRGOVIȘTE

PROIECT DIDACTIC

DATA:
CLASA: a X -a A
Domeniul: Electronică – Automatizări
PROFESOR: CROITORU LIZICA
OBIECTUL: Modulul II – BAZELE ELECTRONICII DIGITALE
SUBIECTUL: Tipuri de por ți logice ( ȘI, SAU, NU, ȘI-NU, SAU -NU, SAU -EXCLUSIV)
TIPUL LECȚIEI: Fix are, sistematizare și consolidarea cunoștințelor
Tipuri de interacțiuni : profesor – elev, elev – profesor, elev – elev
UNITATEA DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII: Realizarea circuitelor logice
combinaționale cu circuite integrate digitale
REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂ RII VIZATE:
RÎ: 4.1.2 . Porți logice (ȘI, SAU, NU, ȘI -NU, SAU -NU, SAU -EXCLUSIV)
RÎ: 4.2.3 . Identificarea porților logice pe baza tabelului de adevăr
RÎ: 4.2.4 . Implementarea funcțiilor logice cu porți logice
RÎ: 4.3.1 . Colaborarea cu membri echi pei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de
muncă
RÎ: 4.3.2 . Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
• Să identifice tipurile de porți logice și să explice rolul acestor porți logice.
• Să implementeze cu ajutorul tabelei de adevăr și a porților logice funcția de 3 variabile.
• Să realizeze conform fișei de laborator circuitul logic, determinând astfel valoarea
funcției logice atât practic cât si cu ajutorul programelor de simulare instalate pe calculator.
• În urma acestei activități, elevii vor putea să determinei funcția logică corespunzătoare
unui circuit cu porți logice integrate.
Locul de desfășurare a lecției : Laboratorul de electronică și automatizări
Durata lecției : 50 minute
STRATEGII DIDACTICE
1. Metode didactice : dialogul, conversația euristică, observația, explicația, observarea
dirijată, analiza comparativă, învățarea prin descoperire, lucru în echipă.

77
2. Mijloace de învățământ :
– fișe de laborat or;
– caietul de notițe; module cu porți logice DL 3155M18;
– stații de lucru,conectori de legătură;
– calculatoare și programul de simulare MULTISIM/Electronic Workbench
3. Forme de organizare a învățării : frontal, individual, pe grupe ;

Bibliografie :
Bazele electronicii digitale -Aurelian Chivu, Carmen Mușat, Dragoș Ionel Cosma -Manual
pentru clasa a X -a, Editura CD PRESS

78
D E S F Ă Ș U R A R E A L E C Ț I E I

Etapa de instruire
Timp Rezultate ale învățării
De conținut Evaluare Cunoștințe Abilități Atitudini
1. Moment
organizatoric 3’ ➢ Salutul, scurtă conversație de acomodare, verificarea
prezenței, anunțarea activității ce u rmează a se desfășura.
2. Captarea atenției și
anunțarea obiectivelor 2’ ➢ Se vor scrie pe tablă titlul lecției și obiectivele
urmărite.

3. Dirijarea învățării

5’

4.1.2 Porți logice
(ȘI, SAU, NU,
ȘI-NU, SAU -NU,
SAU -EXCLUSIV)
4.2.3
Identificarea
porților logice
pe baza
tabelului de
adevăr
4.2.4
Implementarea
funcțiilor
logice cu porți
logice 4.3.1
Colaborarea
cu membri
echipei de
lucru, în
scopul
îndeplinirii
sarcinilor de
la locul de
muncă
4.3.2
Asumarea
inițiativei în
rezolvarea
unor
probleme

➢ Se va porni discuția de la cunoștințele pe care elevii le
au cu privire la noțiunile teoretice legate de Porțile
logice.
Se vor adresa intrebări cu privire la Unitatea de învățare:
Realizarea circuitelor logice combinationale cu circuite
integrate digitale, urmărindu -se modul de stăpânire a
cunoștințelor de către elevii clasei a X -a.
• Ce este poarta logică?
• Care sunt principalele porți logice?
• Ce operații logice se pot realiza cu ajutorul porților
logice?

Aprecierea
colectivă .

79

4. Obținerea
performanței

10’

Primirea și
realizarea
sarcinilor de lucru
4.2.3
Identificarea
porților logice
pe baza
tabelului de
adevăr
4.3.2
Asumarea
inițiativei în
rezolvarea
unor
probleme

➢ Elevii primesc ca sarcină de lucru rezolva rea unei
aplicații:
Să se exprime prin tabel ul de adevăr și să se
implementeze cu ajutorul porților logice următoarea
funcție logică: F=P 0+P3+P6+P7

Observarea
sistematică
a elevilor.

5.Asigurarea retenției
și transferul de
cunoștințe

20’

Primirea și
realizarea
sarcinilor de lucru

4.2.4
Implementarea
funcțiilor
logice cu porți
logice
4.3.1
Colaborarea
cu membri
echipei de
lucru, în
scopul
îndeplinirii
sarcinilor de
la locul de
muncă
4.3.2
Asumarea
inițiativei în
rezolvarea
unor
probleme

➢ Se formează grupe de elevi și fiecare grupă va
primi câte o fișă de laborator.
Elevii vor lucra atât la calculator cât la stațiile de lucru.
Să se realizeze montajul pe calculator cu ajutorul
programului MULTISIM/ElectronicWorkbench, precum
si pe modulele cu porti logice DL 3155M18, conform
fișei de laborator, și să se determine valoarea funcției
logice la ieșirea circuitului conform tabel ului de adevar.

Observarea
sistematică
a elevilor.

Evaluarea
colectivă.

80

6. Realizarea
feedback -ului

5’
Pe baza prelucrării
informațiilor
obținute în urma
realizării fișei de
laborator .

➢ Fiecare grupă de elevi va prezenta materialul realizat.
Elevii celorlalte grupe fac aprecieri asupra materialelor
prezentate. Evaluarea
scoate în
evidență
măsura î n
care se
formează
rezultatele
învățării
7. Încheierea lecției 5’ ➢ Se realizează aprecieri finale, individuale și colective
despre participarea la lecție. Evaluarea
colectivă.

81
Aplicație:
Rezolvare :
Să se exprime prin tabela de adevăr și să se implementeze cu ajutorul porților logice
următoarea funcție logică: F=P 0+P3+P6+P7
Tabela de adevăr:
A B C F
0 0 0 0 1
1 0 0 1 0
2 0 1 0 0
3 0 1 1 1
4 1 0 0 0
5 1 0 1 0
6 1 1 0 1
7 1 1 1 1

82
Modulul II -Bazele electronicii digitale
Numele și prenumele………………………………..
Clasa a X -a A Electronică ș i automatizări

FIȘA DE LABORATOR

UNITATEA DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII: Realizarea circuitelor logice combina ționale cu
circuite integrate digitale
Lecția: Tipuri de porți logice
REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII VIZATE:
RÎ: 4.1.2 Porți logice (SI, SAU, NU, ȘI-NU, SAU -NU, SAU -EXCLUSIV)
RÎ: 4.2.3 Identificarea porților logice pe baza tabelului de adevăr
RÎ: 4.2.4 Implementarea funcțiilor logice cu porți logice
RÎ: 4.3.1 Colaborarea cu membri echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la l ocul de
muncă
RÎ: 4.3.2 Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme

Utilizând MODULUL DL 3155M18 și programele de simulare Multisim /Electronic
Workbench, să se realizeze circuitul și să se exprime funcția implementată cu ajutorul tabelei de
adevăr.

U1
AND2U2
NOT
U3
NAND2U4
OR2A
B
C
D

A B C D F
(IEȘIRE)
0 0 0 0
0 0 0 1
0 0 1 0
0 0 1 1
0 1 0 0
0 1 0 1
0 1 1 0
0 1 1 1
1 0 0 0
1 0 0 1
1 0 1 0
1 0 1 1
1 1 0 0
1 1 0 1
1 1 1 0
1 1 1 1

83
FIȘA DE LABORATOR

REZOLVARE: Progr am de simulare Multisim /Electronic Workbench
U1
AND2U2
NOT
U3
NAND2U4
OR2A
B
C
DVCC
5V J1
Key = A
J2
Key = B
J3
Key = C
J4
Key = DX1
5 V

A B C D F(IEȘIRE)
0 0 0 0 1
0 0 0 1 1
0 0 1 0 1
0 0 1 1 1
0 1 0 0 1
0 1 0 1 1
0 1 1 0 1
0 1 1 1 1
1 0 0 0 1
1 0 0 1 1
1 0 1 0 1
1 0 1 1 1
1 1 0 0 1
1 1 0 1 1
1 1 1 0 1
1 1 1 1 0

84
LICEUL TEHNOL OGIC ,, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” TÂRGOVIȘTE

PROIECT DIDACTIC

Data :
Clasa: a XI-a A – Domeniul: Electronică Automatizări/Specializarea: Tehnician în automatizări
Disciplina : Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Profesor: CROITORU LIZICA
Unitatea de competență: Utilizarea circuitelor electronice realizate cu circuite logice integrate în
automatizări.
Unitatea de învățare : Porți logice
Competențe:
• Identifică circuitele logice integrate după criterii de clasificare.

Tipul lecției : Evaluar ea cunoștiințelor
Obiectivele evaluării:
• să identifice porțile logice după simbol ;
• să cunoască expresiile funcțiilor realizate cu ajutorul porților logice ;
• să implementeze funcția logică cu ajutorul potților logice .
Locul de desfășurare : sala de clasă
Strategii didactice:
• Metode de învățământ
➢ Problematizarea, Exercițiul;
• Forme de organizare a activității instructive
➢ Individuală
• Forme de dirijare a activității
➢ Independentă
• Metodele de evaluare
➢ Evaluare sumativă – test de evaluare.

85
Desfășurarea activităț ii
• Moment organizatoric:
➢ Pregătirea lecției:
❖ întocmirea proiectului didactic;
❖ realizarea testului de evaluare;
➢ Organizarea și pregătirea clasei:
❖ verificarea frecvenței elevilor;
❖ verificarea existenței resurselor materiale;
➢ Captarea atenției elevilor:
❖ anunțarea subiectelor pentru tema respectivă
❖ explicarea modului de desfășurare a evaluării.

86

Numele si prenumele elevului…………………………….. Data:
Modulul XI – Circuite logice integrate în automa tizări
Clasa: a XI -a A

FIȘĂ DE EVALUARE

Unitatea de învățare: Porți logice
SUBIECTUL I 2,5 puncte
În tabel ul de mai jos sunt reprezentate , în coloana A – simbolul porți lor logice, iar în coloana
B – denumirea acestora. Stabilește corespondența între elementele coloanei A și elementele coloanei B.
A B

1. a. SAU -EXCLUSIV

2. b. ȘI

3. c. SAU -NU

4.
d. SAU
5.
e. ȘI-NU

f. NU

1 – …….; 2- …….; 3 – …….; 4 – …….; 5 – …….

87
SUBIECTUL II 5 puncte
Se consideră porțile logice reprezentate prin simbolurile de mai jos.

Poarta
Denumire
Funcție
Tabel de
adevăr
A B F
0 0
0 1
1 0
1 1
A B F
0 0
0 1
1 0
1 1
A B F
0 0
0 1
1 0
1 1
A B F
0 0
0 1
1 0
1 1
A B F
0 0
0 1
1 0
1 1
▪ Indică denumirea funcției realizate.
▪ Scrie expresia funcției realizate.
▪ Reprezintă tabelul de adevăr
SUBIECTUL III 1,5 puncte
Se consid eră funcția logică F=(A *B + C) *B
▪ Să se implementeze funcția cu ajutorul porților logice.
Se acordă un punct din oficiu.

88
BAREM

SUBIECTUL I 2,5 puncte

1-e; 2-a; 3-d; 4-b; 5-c;
SUBIECTUL II 5 puncte

Poarta
Denumire ȘI-NU SAU –
EXCLUSIV SAU SAU -NU ȘI
Funcție
BAf=
BAf=
BAf+=
BAf+=
BAf=
Tabel de
adev ăr
A B F
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 0
A B F
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 0
A B F
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1
A B F
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 0
A B F
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

SUBIECTUL II I 1,5 puncte

Se acordă 1 punct din oficiu.

89
LICEUL TEHNOLOGIC ,, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” TÂRGOVIȘTE

PROIECT DIDACTIC

Data:
Clasa: a XI -a A
Profesor : CROITORU LIZICA
Disciplina: Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Unitatea de învățare: Circuite logice combinaționale
Lecția: – Codificatorul
Tipul lecției: Mixt ă
Tipuri de interacțiuni : profesor -elev, elev – profesor, elev-elev;
Durata lecției: 50 de minute
Unitatea de compete nță: Utilizarea circuitelor electronice realizate cu circuite logice integrate în
automatizări.
Competențe vizate
• Identifică circuitele logice integrate după criterii de clasificare
• Realizează circuite electronice cu circuite logice combinaționale practi c și prin
simulare
• Verifică funcționalitatea circuitelor logice combinaționale
Obiective vizate:
➢ O1- Să identific e porțile logice după simbol și să deducă funcțiile lor
➢ O2- Să recunoască codificatorul și modul său de funcționare
➢ O3- Să fie capabili să întocmească tabelele de adevăr ale diferitelor tipuri de codificatoare
➢ O4- Să descrie funcționarea codificatoarelor
STRATEGII DIDACTICE
1. Metode didactice : Metoda interactivă – Harta conceptuală -Pânză de paianjen ; Conversația;
Explicația;

90
2. Mijloace de învățământ : fișele de documentare, diverse surse (caietul de notițe, cărți de
specialitate, Internet etc . ), flipchart
3. Forme de organizare a învățării : frontal, individual .

Bibliografie:
Circuite electronice digitale – Mihaela Markovits – Profesor grad didactic I Colegiul Tehnic
„George Barițiu” Baia Mare
Bazele electronicii digitale – Aurelian Chivu, Carmen Mușat,Dragoș Ionel Cosma -Manual pentru
clasa a X -a, Editura CD PRESS

91
MOMENTELE LECȚIEI
I. MOM ENTUL ORGANIZATORIC:(3 minute)
Se notează absențele în catalog;
Se pregătește clasa pentru buna desfășurare a lecției.
II. VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR ANTERIOARE : (20 minute)
,, Porți logice ”.
Se va face o scurtă trecere în revistă a cunoștintelor teoreti ce anterioare, antrenând cât mai
mulți elevi la răspuns.
Vor fi solicitați elevii să recunoască porțile logice dupa simbol , funcția logică și tabelul de
adevăr și să completeze HARTA TIP -PÂNZĂ DE PAIANJEN cu privire la Porțile logice.
Se verifică răspunsur ile elevilor și se realizează feed -back -ul în scopul corectării eventualelor
greșeli și fixării cunoștințelor .
III. PREZENTAREA TEMEI, SCOPULUI ȘI OBIECTIVELOR:( 2 minute)
Se prezintă tema lecției, scopul și competențele specifice vizate.
IV. PREZENTAREA CONȚINUTUL UI ACTIVITĂȚII : (20 minute)
▪ Se definește scopul și de ce a fost creat codificatorul.
Elevii notează pe caietele de notițe scopul creeri codificatorului :
Codificatorul este circuitul logic folosit pentru a realiza conversia unui număr zecimal în
cod binar sau BCD. El furnizează la ieșire un cuvânt de cod de mai mulți biți la activarea uneia sau
mai multor intrări.
▪ Se prezintă elevilor cele două variante a codificatorului de adresă.
Elevii notează pe caiete rolul codificatorului de adrese și cele doua variante ale acestuia :
Codificatorul de adresă realizează codificarea binară a unui număr zecimal. El este realizat
în două variante:
➢ Ca circuit neprioritar , folosit atunci când se activează o singură intrare .
➢ Ca circuit prioritar , folosit atunci când se activează mai multe intrări .
În continuare se prezintă elevilor schema bloc a celor doua codificatoare de adresă cât și
tabela de adevăr.
Codificatorul de adresă neprioritar are:
▪ 7 intrări ( I1÷ I7) și
▪ 3 ieșiri (A 0, A1, A2).
În continuare se prezintă schema bloc a codificatorului de adresă neprioritar.

92

În cazul activării unei intrări cu nivel logic 1, pe ieșiri apare codul binar corespunzător intrării
activate.
Se prezintă elevilor tabelul de adevăr al codificatorului de adresă neprioritar .

Codificatorul de adresă nep rioritar este realizat cu porți logice de tip SAU (OR).
Codificatorul de adresă prioritar
Acest codificator este realizat astfel încât pe ieșiri apare codul intrării cu prioritatea cea mai
mare dintre cele activate. În acest scop fiecărei intrări de date i se asociază o prioritate, care crește
cu numărul său de ordine.
Se prezintă elevilor schema bloc a codificatorului de adresă prioritar .

Circuitul a re atât intrările cât și ieșirile active pe nivel logic 0:
• 8 intrări prioritare de date,
0 ÷
7;
• o intrare de condiționare a funcționării,
EI; I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 A2 A1 A0
1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 0 0 0 0 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0 0 0 1 1
0 0 0 1 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0 0 1 0 1
0 0 0 0 0 1 0 1 1 0
0 0 0 0 0 0 1 1 1 1
A 1 0 3 2 6 5 4 7 EI
EO GS 2 A 0 1 A

93
• o ieșire care semnalizează faptul că toate intr ările de date sunt inactive,
EO ;
• o ieșire care semnalizează faptul că cel puțin o intrare de date este activată,
GS ;
• 3 ieșiri pe care apare, complementat, codul binar corespunzător intrării de date cu
prioritatea cea mai mare dintre cele activate,
0 1 2 A,A,A .
EI

0
1
2
3
4
5
6
7
2A
1A
0A
EO
GS
1 x x x x x x x x 1 1 1 1 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1
0 x x x x x x x 0 0 0 0 1 0
0 x x x x x x 0 1 0 0 1 1 0
0 x x x x x 0 1 1 0 1 0 1 0
0 x x x x 0 1 1 1 0 1 1 1 0
0 x x x 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0
0 x x 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0
0 x 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0
0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0

V. FIXAREA CUNOȘTINȚELOR ȘI REALIZAREA FEED -BACK -ULUI 🙁 3 minute)
Pentru fixarea cunoștintelor se prezintă o planșă cu urmatoarea cerintă:
În coloana A sunt prezentate cifrele de la 0 la 7 în sistem zecimal , iar în coloana B
codificarea acestora în sistem binar . Elevii sunt solicitaț i să realizeze asocierile di ntre cifrele din
coloana A și literele corespunzătoare din coloana B .
A B
Sistem zecimal Sistem binar
A B C
I. 0 a. 1 0 1
II. 1 b. 1 1 0
III. 2 c. 0 0 0
IV. 3 d. 1 1 1
V. 4 e. 0 0 1
VI. 5 f. 0 1 1
VII. 6 g. 1 0 0
VIII. 7 h. 0 1 0

Elevii vor trece răspunsurile pe flip -chart, corectâ ndu-se eventualele greșeli și com pletându -se
răspunsurile incomplete, realizându -se astfel feed -back -ul.
VI. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR: (2 minute)
Se notează răspunsurile elevilor, tinând cont și de răspunsurile date în lecțiile anterioare,
argumentând fiecare notă în parte. Notarea se va face în așa fel încât să fie stimulativă pentru elevi.

94
HARTA TIP -PÂNZĂ DE PAIANJEN – Porțile logice

PORȚI
LOGICE ȘI-NU
(NAND)
NU
(NOT) SAU -EXCLUSIV
( XOR)
ȘI
(AND)
SAU -NU
(NOR) SAU
(OR)

F=X*Y F=X+Y

95
3. 2.4. Metode de evaluare a rezultatelor școlare
Evaluarea este activitatea prin care profesorul constată, în diferite moment e ale procesului
didactic, măsura în care rezultatele obținute de către elevi sunt în concordanță cu cerințele
programei, cu obiectivele pedagogice preconizate.
Evaluarea este parte integrantă a procesului instructiv -educativ având o importanță tot atât de
mare ca și activitatea de predare -învățare.
În funcție de momentul în care se realizează evaluarea și de modul de integrare a acesteia în
desfășurarea procesului didactic există trei tipuri de evaluare: inițială, continuă și sumativă (f inală).
Evaluarea inițială
Se efectuează la începutul unui program de instruire. Prin evaluarea inițială, profesorul
urmărește:
• să stabilească dacă elevii dețin acele cunoștințe parcurse anterior care stau la baza
înțelegerii și însușirii cunoșt ințelor ce urmează;
• să cunoască potențialul intelectual și motivația pentru învățare ale elevilor. Pentru
reușita în evaluarea inițială, profesorul va consulta programele disciplinelor parcurse și va stabili ce
cunoștințe, ce capacități formate anterior sunt importante pentru realizarea obiectivelor pedagogice
la disciplina pe care o predă. Mijloacele potrivite pentru evaluarea inițială sunt lucrările scrise și
testele. În funcție de rezultate, profesorul va stabili modul in care va structura și va organ iza
materia, metodele și mijloacele de învățământ cele mai adecvate.
Evaluarea continuă (formativă)
Presupune verificarea și aprecierea rezultatelor pe întreg parcursul procesului didactic.
Prin evaluarea formativă, pe măsura parcurgerii materiei de studiu, se verifică și se apreciază
performanțele tuturor elevilor, se constată efectele activității de predare -învățare și progresele
înregistrate de către elevi.
Frecvența evaluării formative este hotărâtă de către profesor și depind e de condițiile concrete
în care se desfășoară activitatea de învățământ:
▪ numărul de ore afectat disciplinei prin planul de învățamânt;
▪ gradul de dificultate a cunoștințelor;
▪ nivelul pregătirii elevilor.
În funcție de aceste condiții, profesorul st abilește: frecvența optimă a evaluării astfel încât să
nu depășească posibilitățile de efort ale elevilor și să resppecte cerințele regulamentare privind
verificarea și aprecierea ( numărul minim de note necesar pentru încheierea situației școlare);
metode le de evaluare cele mai potrivite pe care le va folosi.

96
Evaluarea sumativă
Reprezintă bilanțul unei activități desfășurate într -o perioadă mai îndelungată. Prin evaluarea
finală se stabilește dacă scopurile activității au fost realizate și măsura în care acestea au fost
realizate. Rezul tatele acestui tip de evaluare stau la baza programării și organiză rii activității
didactice viitoare.

97
Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu ” Târgoviște
Domeniul: Electronică și automa tizări
Modulul: Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Clasa: a XI -a A
Numele și prenumele elevului: ………………………………………….

EVALUARE INI ȚIALĂ

SUBIECTUL I 4 puncte
A) Încercuiți răspunsul corect. Fiecare răspuns va fi apreciat cu câte 0,5 puncte.
1. Numărului zecimal 65 îi corespunde numărul binar :
a) 1000111 ; b) 1111000; c) 1111000 ; d) 1000001;

2. Simbolul funcției logice SAU -NU este:

a) b) c) d)
3. Numărul binar 1111 îi corespunde în sistemul zecimal numărul:
a) 10; b) 15; c) 21; d) 14 .
4. Porțile logice pot ave a:
a) o intrare și două ieșiri; b) două intrări și două ieșiri;
c) mai mult intrări și o singură ieșire; d) o intrare și mai multe ieșiri.
B) Citiți cu atenție enunțurile. Dacă sunt adevărate încercuiți litera A, dacă nu sunt adevărate
litera F. Fiecare răspuns va fi apreciat cu câte 0,5 puncte .
a) Poarta logi ca ȘI efectuează operația de adunare. A F
b) Variabilele logice iau valori în mulțimea {0, 1} A F
c) Porțile logice se pot construi cu tranzistoare. A F
d) A*A=A2 A F

98
SUBIECTUL II 5 puncte
C) Completați spațiil e libere cu informația corectă. Fiecare răspuns va fi apreciat cu câte 0,5
puncte.
a) O funcție logică se poate defini printr -o expresie …….(1) ……… sau printr -un…….(2)….. de
adevăr.
b) Funcția …(3)…… ia valoarea 0 când variabilele de intrare iau valoarea 1.
c) Poarta logică este un circuit logic……………….(4)…………….

D) Se dă o funcție lo gică având următoarea diagramă Veitch -Karnaugh; (1puncte)

Să se minimizeze func ția logică.

E) Poarta logica ȘI -NU (simbol, functie logică realizată, tabela de adevăr). ( 1,5 puncte)
F) Să se simplifice funcția următoare . (0,5 puncte)
F= X*(X+Y)

Se acordă 1 punct din oficiu .
Timp de lucru: 40 minute

99
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE TEST INIȚIAL

Liceul Tehnologic Constantin Brâncoveanu Târgoviște
Domeniul: Electronică și automatizări
Modulul: Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Clasa: a XI-a A
Toate subiectele sunt obligatorii.Se acorda 1punct din oficiu .
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
SUBIECTUL I 4 puncte
A) 1) d 2) b 3) b 4) c 2 puncte

B) a-F b-A c-A d-F 2 puncte

SUBIECTUL II 5 puncte
C) 1- logică ; 2- tabel; 3- ȘI-NU; 4 – combinațional
2 puncte
D) F=BC+ĀC 1 punct

E) Funcția:
BAf+=

Simbol

Tabel de adevăr

1,5 puncte
F) F= X*(X+Y); F=X *X+X*Y; F=X+X*Y; F=X(1+Y); F=X
0,5 puncte A B
BA+
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 0
BA+ B A

100
3.2.4.1. ANALIZA REZULTATELOR OBȚINUTE LA EVALUAREA INIȚIALĂ

Liceul Tehnologi c ,,Constantin Brâncoveanu ” Târgoviște
Domeniul: Electronică și automatizări
Modulul: Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Clasa: a XI -a A
Nr. elevi: 12 elevi
Nr. elevi prezenți: 10 elevi
Scopul evaluării: Identificarea nivelulu i de cuno știnte tehnice al elevilor la începutul
programului de instruire.
Competențe specifice:
1. Planifică o activitate și culege date numerice în legătură cu aceasta
2. Identifică circuitele logice integrate după criteri i de clasificare
3. Identifică circuitele logice integrate după simbol
Competențe educative:
• dezvoltarea capacității de lucru individual;
• dezvoltarea capacității de comunicare în scris;
• dezoltarea gândirii critice.
Evaluarea iniț ială pentru modulul Circuite logice integrate în automatizări are drept scop
cunoașterea potențialului de învățare al elevilor la începutul programului de instruire, în vederea
asigurării pregătirii de specialitate în calificarea ,,Tehnician în automatizăr i” din profilul tehnic.
Nivelul de pregatire al elevilor, asigurarea ,,continuității ’’ în formarea/ dezvoltarea competențelor
și nevoia de anticipare a procesului didactic adaptat posibilităților elevului reprezintă condiții ale
proiectării evaluării i nițiale/ predictive.
Obiectul evaluării inițiale îl constituie acele competențe formate anterior și care reprezintă
premise pentru dezvoltarea competențelor specifice domeniului electonic . Competențele formate
anterior, formal sau informal, vor ajuta profe sorul în realizarea programului de învățare centrată pe
elev astfel încât la finalul parcurgerii modulului, fiecare elev să -și fi dezvoltat integral competențele
prevăzute în cuprinsul acestuia.
Competențele avute în vedere pentru alcătuirea acest ui test predictiv sunt la discipl ina Bazele
electronicii digitale , competențe dobândite în clasa a X -a:
1. Identifică / recunoaște sistemul binar ;
2. Identifică porțile logice dupa simbol, funcția logică și tabelul de adevăr ;

101
3. Minimizează funcția logică din diagr amă Veitch -Karnaugh
4. Efectuează operații de simplificare a funcțiilor logice cu ajutorul proprietăților algebrei
logice .

Rezultatele testului :
În urma corectării răspunsurilor elevilor, notele obținute de elevi au fost centralizate în
tabelul de frecvență pentru eșantionul supus evaluării inițiale:
Tabelul de frecvență pentru eșantionul supus evaluării inițiale:

Nota Numerar Procent
1 0 0.00% 0
2 0 0.00% 2
3 0 0.00% 6
4 0 0.00% 12
5 1 10.00% 30
6 2 20.00% 18
7 4 40.00% 49
8 2 20.00% 16
9 1 10.00% 9
10 0 0.00% 0
Total 10 100% 142
Media pe clasa 7.00

Realizarea competențelor specifice:

Nr. competență specifică CS1 CS2 CS3 CS4
Nr. elevi care au realizat -o 8 7 6 3
Nr. elevi care nu a realizat -o 2 3 4 7

102
Rezul tatele elevilor la evaluarea inițială pot fi urmărite în diagrama reprezentată în figura
următoare:

Greșeli frecvente:
• Elevii au întâmpinat dificultăți de conversie din sistem zecimal în sistem binar
• Elevii nu asociază corect simbolul porților logice cu tabelul de adevăr
• Nu stăpânesc termenii de specialitate și se exprim ă cu dificultate în scris.
Propuneri de remediere:
➢ Propun elaborarea unor planuri remediale în care să lucrez diferențiat cu elevii,
folosind fișe de lucru diferite, ținând cont de stilurile de învățare ale elevilor (auditiv, vizual și
practic).
➢ Utilizarea unui material dida ctic cât mai variat ( module cu circuite logice
combinaționale , soft educațional Multisim și Electronics Workbench .
➢ Lucrul pe grupe utilizând : fișe de lucru, fișe de autoevaluare și evaluare diferite, în
funcție de stilurile de învățare ale elevilor;
➢ Antrenarea activă a elevilor în mod deosebit în realizarea lucrărilor de laborator,
➢ Asigurarea unui feed -back permanent pentru corectarea greșelilor;
Pentru a observa în ce măsură elevii au atins competențele vizate la Modulul XI– Circuite
logice integrate în automatizări s-a recurs la evaluarea formativă din unitatea de învățare:
Circuite logice combinaționale .

103
Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu ” Târgoviște Data:
Domeniul: Electronică și automatizări
Modulul: Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Unitatea de învățare: Cicuite logice combinaționale
Clasa: a XI -a A
Numele și prenumele elevului: ………………………………………….
EVALUARE FORMATIV Ă
FIȘĂ DE EVA LUARE
Subiec tul I 4 puncte
A) Se consideră schema din figura de mai jos. Semnalele de intrare B și D sunt conectate
permanent la nivelul logic “1”. Semnale de intrare A și C au variația în timp rep rezentată în
diagrama din dreapta schemei.

U1
NAND2
U2
AND2U3
NOR2A
B=,,1”
C
D=,,1”Y1
Y2Y3

Completează diagrama cu formele de undă ale semnalelor din punctele marcate pe schemă cu
Y1, Y2 și Y 3. Fiecare răspuns va fi apreciat cu câte (1 punct ).
B) Se consideră funcția logică F=(A *B + C) *B.
a) Implementează funcția. (1 punct) .
Subiectul II 2 puncte
C) Completează enunțurile de mai jos pentru a obține o formulare corectă. Fiecare răspuns va fi
apreciat cu câte 0,5 puncte.
Codificatorul este circuitul logic combinațional care generează la ieșire un cod ….(1)…. pentru
fiecare ….(2)…. activată .
Decodificatorul este circuitul logic combinațional cu n intrări și m ieșiri care activează ….(3)….
ieșiri în funcție de cuvântul de cod aplicat ….(4)…..
Subiectul II I 3 puncte
D) Să se implementeze funcția F 1=P0+P1+P2+P6+P7 cu MUX4:1
Se acordă 1 punct din oficiu
Timp de lucru: 40 minute A
C
Y1
Y2
Y3 t
t
t
t
t

104
Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu ” Târgoviște
Domeniul: Electronică și automatizări
Modulul: Modulul XI – Circuite lo gice integrate în automatizări
Unitatea de învățare: Cicuite logice combinaționale
Clasa: a XI -a A

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 1punct din oficiu .
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
SUBIECTUL I 4 puncte
A)

3 puncte

B)

1 punct

Subiectul II 2 puncte
C) 1 – unic 2- ieșire 3- una sau ma i multe 4-la intrare
Subiectul I II 3 puncte
A B C F
P0 0 0 0 1
P1 0 0 1 1
P2 0 1 0 1
P3 0 1 1 0
P4 1 0 0 0
P5 1 0 1 0
P6 1 1 0 1
P7 1 1 1 1 A
C
Y
1 Y2
Y3 t
t
t
t
t
A
B
C F P1
P2 P3

105

Pentru implementarea cu MUX 4:1 trebuie să se scrie o variabila în funcție de celelalte două.

A B F
0 0 1
0 1
C
1 0 0
1 1 1

106
Liceul Tehnologic ,,Constantin Brân coveanu ” Târgoviște
Domeniul: Electronică și automatizări
Modulul: Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Unitatea de învățare: Cicuite logice combinaționale
Clasa: a XI -a A
Nr. elevi: 12 elevi
Nr. elevi prezenți: 11 elevi

3.2.4.2. ANALIZA REZULTATELOR OBȚINUTE LA EVALUAREA CONTINUĂ
( FORMATIVĂ)
Scopul evaluării:
Verificarea și aprecierea nivelului de cunoștințe privind Circuitele logice combinaționale

Competențe specifice:
Competențe educative:
▪ dezvoltarea capacității de lucru individual
▪ dezvoltarea cap acității de comunicare în scris
▪ dezoltarea gândirii critice.
Realizarea competențelor specifice :

Nr. competență specifică CS1 CS2 CS3
Nr. elevi care au realizat -o 8 7 8
Nr. elevi care nu a rea lizat-o 3 4 3

▪ Identifică circuitele logice integrate după criterii de cl asificare
▪ Realizează circuite electronice cu circuite logice combinaționale practic și prin simulare .
▪ Verifică funcționalitatea ci rcuitelor logice combinaționale conform tabelei de adevăr.

107
Rezultatele testului:
În urma corectării răspunsurilor elevilor, aceștia au obținut următoarele no te:
Tabelul de frecvență pentru eșantionul supus evaluării formative:

Nota Numerar Procent
1 0 0.00%
2 0 0.00%
3 0 0.00%
4 0 0.00%
5 1 9.09%
6 1 9.09%
7 4 36.36 %
8 3 27.27 %
9 2 18.18%
10 0 0.00%
Total 11 100%
Media pe clasa 7.36

Rezultatele elevilor la evaluarea formativă pot fi urmărite în diagrama reprezentată în graficul
următor:

108
Greșeli frecvente :
Asociază cu dificultate funcțiile logice și operațiile logice .
Propuneri de remediere :
• Lucrul pe grupe, utilizând fișe de lucru ce cuprind activități centrate pe elev
• Utilizarea unui mat erial didactic cât mai variat ( module cu circuite logice
combinaționale , soft educațional Multisim și Electronics Workbench )
• Antrenarea activă a elevilor în dezbaterea problemelor teoretice și în mod deosebit în
realizarea lucrărilor de laborator
• Adoptarea strategiilor didactice eficient e, interactive, care antrenează direct elevii și
care permite intervenția ameliorati vă ori de câte ori este necesar
• Asigurarea unui feed -back permanent pentru corectarea gre șelilor.
.

109
Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu ” Târgovi ște
Domeniul: Electronică și automatizări
Modulul: Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Clasa: a XI -a A
Numele și prenumele elevului: ………………………………………….

EVALUARE SUMATIVĂ

Subiectul I 2,5 puncte
A) Încercuiți răspunsul corect. Fiecare răspuns va fi apreciat cu câte 0,5 puncte.
1) Numărul 3F2 în sistemul hexazecimal are în si stemul zecimal valoarea:
a) 1011111; b) 5222; c) 1010; d) 287.
2) Expresia binară
AA+ are valoarea:
a) 1; b) 0; c) A; d)
A .

3) Minimizând funcția binară
BABABABAf +++= se obține:
a) f = A; b) f = A+B; c) f = 1; d) f = 0 .

4) Funcția binară (f), realizată cu ajutorul schemei logice d in figura de mai jos, are expresia:
a)
BA =f ;
b)
BBAf+= ;
c)
BBAf+= ,
d)
Af= .
5) Schema următoare reprezintă :

a ) un decodificator BCD -zecimal; b) un multiplexor de 3 biți;
c ) un demultiplexor de 3 biți; d) un codificator zecimal -BCD. A
B
f

110
Subiectul II 2.5 puncte
B) În tabelul de mai jos sunt reprezentate, în coloana A – circuite logice combinaționale , iar în
coloana B – modu lor de functionare . Stabilește cores pondența între elementele coloanei A și
elementele coloanei B. Fiecare răspuns va fi apreciat cu câte 0,5 puncte.

A B
1. Porți logice a. Servește pentru efectuarea sumei
a două numere binare de câte un
bit
2. Codificatorul b. Transferă informația de la o
intrare de date unică la una din
cele m ieșiri, selectabilă printr -un
cod de selecție exprimat în binar

3. Decodificatorul
c. Realizează funcțiile logice de bază și
au o singură ieșire
4. Multiplexorul d. Furnizează la ieșire o funcție F
care are va loarea ,,1” numai
pentru o anumită combinație a
variabilelor de intrare
5. Demultiplexorul e. Permite transmiterea datelor de la
una din cele m intrări de date la o
cale de ieșire unică
f. Furnizează la ieșire un cuvânt
binar de n biți atunci când una
din ce le m intrări este activată.

111
Subiectul II I 4 puncte
C) Completează spațiile libere din enunțurile de mai jos pentru a obține o formula re corectă:
Fiecare răspuns va fi apreciat cu câte 0,5 puncte.
a) La minimizarea funcțiilor …….(1)…………cu ajutorul diagrame lor Veitch -Karnaugh se
foloseșt e forma canonică normal……..(2)…………..când se consideră valoarea 1 logic din tabel.
b) Corespondentul zecimal al numărului binar 1010111 este………(3)…….
c) TTL este o familie de circuite integrate la care tensiunea de alimentare este…..(4)…V.

D) Se consideră circuitul logic din figura de mai jos. .

Scrie expresia logică a funcției F. Răspunsul core ct va fi apreciat cu 2 puncte .

Se acordă 1 punct din oficiu.
Timp de lucru: 40 minute

P1
A
B
F P2
P3
C

112
Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu ” Târgoviște
Domeniul: Electronică și automatizări
Modulul: Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Clasa: a XI -a A

Toate subiectele sunt obligatorii.Se acorda 1 punct din oficiu
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.

BAREM DE CO RECTARE ȘI NOTARE

Subiectul I 2,5 puncte
A. 1) c; 2) a; 3) c; 4) b; 5) b. 0,5×5=2,5 puncte

Subiectul II 2.5 puncte
B. 1-c; 2-f; 3-d; 4 -e; 5-b; 0,5×5 =2,5 puncte

Subiectul II I 4 puncte
C. 1. 1- logice; 2 -disjunctivă; 3 – 87; 4-5V; 0,5×4=2 puncte
D. 2. F =
CBACBACB)A( ++=+= 2 puncte

113
Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu ” Târgoviște
Domeniul: Electronică și automatizări
Mod ulul: Modulul XI – Circuite logice integrate în automatizări
Unitatea de învățare: Cicuite logice combinaționale
Clasa: a XI -a A
Nr. elevi: 12 elevi
Nr. elevi prezenți: 11 elevi

3.2.4.3. ANALI ZA REZULTATELOR OBȚINUTE LA VERIFICAREA SUMATIVĂ

Scopul testului: Verificarea și aprecierea nivelului de cunoștințe la sfârșitul Unității de
conținut ,,Circuite logice combinaționale ” din cadrul ,,Modulului XI -Circuite logice integrate in
automatizari”
Competențe specifice:
• Identifică circui tele logice integrate după criterii de clasificare și simbol ;
• Recunoaște rolul circuitelor logice combinaționale ;
• Rezolvă aplicații in care sunt implementate porți logice.
Competențe educative:
▪ dezvoltarea capacității de lucru individual ;
▪ dezvolta rea cap acității de comunicare în scris ;
▪ dezoltarea gândirii critice.
Realizarea competențelor specifice :

Nr. competență
specifică CS1 CS2 CS3
Nr. elevi care au
realizat -o 11 9 11
Nr. elevi care nu a
realizat -o – 2 –

114
Tabelul de frecvență cuprind e aprecierea cu note pentru eșantionul supus evaluării sumative

Nota Numerar Procent
1 0 0.00%
2 0 0.00%
3 0 0.00%
4 0 0.00%
5 0 0.00%
6 2 18.18%
7 4 36.36%
8 2 18.18%
9 2 18.18%
10 1 9.09%
Total 11 100%
Media pe clasă 7.63

115
3.2.4.4. Analiza progresului școlar

Tipul de evaluare Evaluare Inițială Evaluare Formativă Evaluare Sumativă
Media pe clasă 7 7,36 7,63

Analizând comparativ media de la evaluarea inițială, cu media de la ev aluarea formativă și
de la evaluarea sumativă, se observă un progres semnificativ la evaluarea formativă și cea sumativă,
față de evaluarea inițială și un progres ușor la evaluarea sumativă, față de evaluarea formativă.

116
CONCLUZII

Electronic a digitală este o disciplină foarte importantă care ajută la formarea unei gândiri
logice, a unei judecăți corecte, precise, riguroase, precum și la crearea unei ordini în viață și în
muncă.
Prin învățarea electronicii digitale se exersează modul de gând ire, se antrenează capacitatea
elevului de organizare logică a ideilor, crește atenția și puterea logică, ajută la construirea unui simț
critic, dezvoltă obiectivitatea și precizia.
Alegerea temei „Utilizarea porților logice în realizarea circuitelor comb inaționale cu ieșiri
multiple ” a fost motivată de importanța deosebită pe care o are înțelegerea noțiunii de circuit
combinațional. Elevii întâmpină dificultăți în rezolvarea aplicațiilor cu conținut teoretic și practic,
care conduc la utilizarea component elor și realizarea circuitelor logice.
Deseori elevii nu pot face legătura între teoria asimilată și aplicarea ei în viața de zi cu zi. De
aceea în proiectele didactice prezentate în cercetarea didactică am încercat să elimin aceste
deficiențe prin propun erea unor metode și procedee de învățare care să ajute elevii să aprofundeze
cunoștințele legate de circuitele logice combinaționale, să -și lărgească capacitatea de aplicare și
transfer a cunoștintelor, să -și dezvolte gândirea științifică.
Un proiect did actic bine construit este o condiție necesară pentru realizarea unei lecții reușite.
El are rolul de a așeza pe baze științifice demersul didactic, fără a șabloniza activitatea instructiv –
educativă și a îngrădi creativitatea profesorului.
În proiectarea d idactică am căutat să surprind o paletă cât mai largă de tipuri de lecții, precum
fixare, sistematizare și consolidarea cunoștințelor ,evaluarea cunoștiințelor și o lecție mixtă.
În elaborarea proiectelor didactice am urmat pașii descriși în prima parte (t eoretică) : captarea
atenției, anunțarea obiectivelor lecției, reactualizarea elementelor anterior învățate, prezentarea
conținutului învățării și dirijarea învățarii, obținerea performanței, asigurarea conexiunii inverse,
evaluarea performanței și asigura rea retenției și a transferului celor învățate.
În cele trei proiecte de lecție am utilizat metode și procedee interactive, care să -i facă pe elevi
să interacționeze, să lucreze în echipe, dar fără a distruge spiritul competitiv. Metodele și
procedeele d e învățare folosite au fost atât cele moderne precum problematizarea, algoritmizarea,
demonstrația, harta conceptuala -pânză de păianjen cât și cele tradiționale , cum ar fi conversația,
explicația și exercițiul. Fișele de lucru/laborator utilizate în clas ă au rolul de a fixa cunoștințele
dobândite de elevi și de a transmite un feed -back profesorul ui asupra conținutului predat .

117

BIBLIOGRAFIE:

1) Gheorghe M. Ștefan, Ioan V. Drăghici, Tiberiu Mureșan, Eneia Barbu , CIRCUITE INTEGRATE
DIGITALE , Editura Didac tică și Pedagogică, București -1983
2) Gheorghe Toacșe, Dan Nicula, DIGITALĂ VOL. I DISPOZITIVE, CIRCUITE, PROIECTARE,
Editura Tehnica -2005
3) Dan Rotar, Marius Angheluț, ELECTRONICĂ DIGITALĂ -Note de curs, Îndrumar de laborator,
Editura Alma Mater, Bacău -2007
4) Florin Moldoveanu, Dan Floroian, CIRCUITE LOGICE ȘI COMENZI SECVENȚIALE,
CIRCUITE LOGICE COMBINAȚIONALE, Editura Universității Transilvania, Brașov , 2003
5) Adriana Trifu, ELECTRONICĂ DIGITALĂ, Editura Economică Preuniversitaria, 2001
6) Florian Ion, Gabriel Predușcă, ANALIZA ȘI SINTEZA CIRCUITELOR NUMERICE -Aplicații
și Probleme, Editura Bibliotheca, Târgovițte,2006
7) Rusu Constantin, ELECTRONICĂ DIGITALĂ -AUXILIAR CURRICULAR ,Bistrița,2017
8) CIRCUITE ELECTRONICE DIGITALE – Mihaela Markovits – Profesor grad didactic I
Colegiul Tehnic „George Barițiu” Baia Mare
9) BAZELE ELECTRONICII DIGITALE – Aurelian Chivu, Carmen Mușat, Dragoș Ionel Cosma –
Manual pentru clasa a X -a, Editura CD PRESS
10) CURRICULUM PENTRU CLASA A X -A -Învățământ Liceal, Filiera Tehnologica, Domeniul
de pregătire profesională : Electronică Automatizări,2017
11) STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ , Domeniul de pregătire profesională :
Electronică Automatizări, Calificarea profesională: Tehnician operator tehnică de calcul, nivel 4,
2016
12) CURRICULUM PENTRU CLASA A XI -A, Liceu Tehnologic, Domeniul de pregătire
profesională: Electronică Automatizări, Calificarea profesională:Tehnician in automatizări, 2009
13) Dragoș Cosma, Florin Mareș, Gabriel Mihail Danielescu, Aurelian Chivu, Ioan Văidăhăzan –
TESTE ȘI PROBLEME PENTRU BACALAUREAT SI OLIMPIADE , Editura Arves,2006
14) Silviu Cristian Mirescu, Aurelian Chivu, Dragoș Cosma, Marin Sărăcin -COMPONENTE ȘI
CIRCUITE ELECTRONICE -TESTE PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT
ȘI OLIMPIADELE IN TERDISCIPLINARE TEHNICE , Editura Economică – Preuniversitaria,2001
15) Cerghit, I., METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT , București: Editura Didactică și Pedagogică ,1980
16) Cerghit, I., PERFECȚIONAREA LECȚIEI ÎN ȘCOALA MODERNĂ, Editura Didactică și
Pedagogică, București , 1995

118
17) Cerghit ,I., Negreț -Dobridor, I., Pânișoară, I.O., PROIECTAREA PEDAGOGICĂ , Editura
Polirom , Iași, 2001
18) Cerghit, I., Vlăsceanu, L ., CURS DE PEDAGOGIE , Universitatea București, 1988
19) Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didact ică și Pedagogică RA, București, 2004
20) Cristea, S., PEDAGOGIE GENERALĂ , Editura Didactică , București, 1996
21) Cucoș, C ., PEDAGOGIE , Editura Polirom, București, 2002
22) Popovici M.M., Chicioreanu,T., PROIECTAREA DIDACTICĂ, Ed. Printech , București (2003).
23) MIRCESCU, M.,2004, Pedagogie, curs universitar, București: Printech
24) MOLDOVEANU, M., OPROIU, G.C. Repere didactice și metodice în predarea disciplinelor
tehnice , Editura Printech , București , 2003