1.1. Primele forme bancare. Perioada modernă Primele operațiuni bancare au apărut din cele mai vechi timpuri, odată cu apariția banilor. Se atestă… [306706]

Licență

1.1. Primele forme bancare. Perioada modernă Primele operațiuni bancare au apărut din cele mai vechi timpuri, odată cu apariția banilor. Se atestă… [306706]

Byadmin ianuarie 1, 2024

BANCA ȘI INTERNETUL

Capitolul 1. Scurt istoric

1.1. Primele forme bancare. [anonimizat]. Se atestă existența acestora din secolul XX î.Hr, [anonimizat] s-a [anonimizat]. [anonimizat]. Cel mai important temple a [anonimizat], considerat prima bancă din lume. Templele erau alese drept locuri de depozitare deoarece erau păzite de trupe înarmate și ocrotite de puterile divine.

Activitatea bancară s-a [anonimizat] î.Hr. [anonimizat] î.Hr., [anonimizat], împrumuturile și depozitele. [anonimizat], Abdere și Sinope. Această dezvoltare a activității bancare a continuat, ajungându-se la 53 [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat]: depuneri, [anonimizat]. Cecurile, în acea vreme se numeau „attributio” sau „prescriptio”. [anonimizat].

Dezvoltarea activității bancare a continuat în perioada Evului Mediu și a Renașterii, dezvoltându-[anonimizat]:

Instituții furnizoare de servicii pentru comerț internațional;

Bănci de afaceri care combinau activitatea de comerț internațional cu cea de gestionare a efectelor financiare de comerț;

[anonimizat], garantate cu gaj asupra bunurilor acestora.

Prima bancă publică a [anonimizat] 1171 și recunoscută oficial ca bancă de viramente în 1587.

[anonimizat]-[anonimizat], Anglia, Suedia, [anonimizat]. În 1656, în Suedia se înființează prin decret regal prima bancă de emisiune. În 1694 a [anonimizat], reprezentând banca Guvernului și administrator al datoriei publice.

[anonimizat].

Activitatea bancară ar trebui privită ca o continuă dezvoltare a operațiunilor bancare, o [anonimizat], [anonimizat], așa cum s-a întâmplat încă din vechime până în prezent.

1.2. Rolul băncilor. [anonimizat], precum:

Atragerea mijloacelor bănești temporar disponibile ale clienților în conturile deschise acestora

Acordarea de diferite credite pe diferite termene

Efectuarea de viramente între conturile clienților

Efectuarea de transferuri în conturi deschise la alte bănci

Emiterea de instrumente de credit și efectuarea de tranzacții cu aceste instrumente

Vânzarea-cumpărarea de valută și alte operațiuni valutare

Băncile îndeplinesc un rol important în calitatea de intermediar între debitor și creditor, prestează și alte servicii financiare disponibile agenților economici și populației, precum servicii de consultanță și plasament pentru mijloacele bănești ale clienților, păstrarea disponibilităților bănești și de asemenea efectuează operațiuni precum:

Operațiuni principale pasive, care cuprind atragerea de disponibilități bănești , sub forma depunerilor în cont, depuneri de economii);

Operațiuni principale active, care cuprind acordarea de credit, scontarea de cambii și alte efecte de comerț;

Operațiuni accesorii, precum incaso, depozite în custodie, servicii de casă.

Băncile au o foarte mare importanță pentru dezvoltarea economică națională, ele fiind locuri sigure pentru lichiditățile populației, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, și centrul tuturor operațiunilor necesare , precum viramente, tranzacții, schimburi valutare, diferite modalități de plată/încasare, facilitând demersul proceselor într-o firmă, spre exemplu.

În ultima perioadă asistăm în țara noastră la un proces semnificativ de specializare a unor instituții de credit. Această tendință se manifestă pe fundalul îmbunătățirii mediului economic românesc și al nevoii tot mai mari de produse și servicii bancare competitive. În acest context, putem observa faptul că și sectorul bancar românesc a înregistrat o evoluție pozitivă în ultimii ani.

Între principalii factori care duc la amplificarea fenomenului de specializare a instituțiilor de credit în sistemul financiar, putem exemplifica:

creșterea concurenței pe piața bancară;

existența unor segmente de piață neexplorate încă;

legislația actuală în domeniu sau cea în stadiul de proiect (inclusiv cea prudențială);

nereglementarea activității unor instituții financiare;

creșterea nivelului de trai și a veniturilor populației;

liberalizarea contului de capital;

creșterea gradului de cultură economico-financiară a populației.

1.3. Structura sistemului bancar. Rol

În cadrul sistemului bancar, se pot distinge băncile centrale, băncile specializate și instituții speciale de credit.

Băncile centrale ocupă un loc important în sistemul bancar, deoarece prin acestea guvernele pot realiza politica monetară, valutară, de plăți și credit. Importanța acestor bănci reiese și din faptul că asigură o înaltă funcționare a întregului sistem bancar, supraveghind activitățile tuturor băncilor. Rolul băncii centrale rezultă din funcțiile acesteia:

Funcția de emisiune a monedei naționale

Reglarea circulației monetare interne

Emisiunea instrumentelor de credit

Efectuează operațiuni de decontare între băncile comerciale și păstrează depozitele acestora

Primește și păstrează depozitele de aur ale statului

Realizează politica valutară a țării

Reprezintă statul în relațiile de credit și valutare internaționale

Resursele băncilor centrale sunt: depunerile băncilor specializate ale firmelor sau ale statului, capitalul propriu, capitalul de rezervă, emisiunea de bancnote.

Când circulația numerarului era importantă, se vorbea despre bancă de emisiune, iar în prezent, când semnele bănești sunt altele în circulație decât cele emise de banca de emisiune,

se utilizează termenul de bancă centrală. Aceasta funcționează diferit, în funcție de fiecare țară.

Tabel 1. Înființarea primelor bănci centrale

Sursa: Bădulescu Dan:-„ Aspecte cu privire la apariția, dezvoltarea și obiectivele băncilor centrale” , pag.46 http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2004/10.pdf (10.12.2016)

Băncile specializate cuprind instituțiile care derulează activități specifice activității bancare. Acestea pot fi diferențiate după operațiunile pe care le înfăptuiesc:

Bănci de depozit, care înfăptuiesc cea mai mare parte a activităților pe plan intern, atrăgând depozite și acordând credite

Băncile comerciale, care își desfășoară activitatea atât pe plan intern, cât și internațional . Activitatea acestora constă în acordarea de credite firmelor și filialelor bancare sau comerciale din străinatate, acceptarea de depuneri de la alte bănci și firme, administrarea averilor.

Bănci specializate în finanțarea comerțului exterior, care au ca obiect operațiunile de casă și operațiunile de credit în scopul derulării raporturilor economice internaționale

Bănci ipotecare, care acordă împrumuturi în numerar sau înscrisuri funciare, care sunt garantate cu ipoteca pe terenuri sau clădiri deținute de debitor

Bănci locale, care operează pe plan intern, a căror activitate cuprinde atragerea de depozite, acordarea de credite și au ca scop servirea clientelei locale și a persoanelor particulare.

Casele de economii, care folosesc diferite instrumente de economisire pentru mobilizarea disponibilităților bănești ale populației.

1.4. Instrumente de plată

Cu timpul, moneda a fost înlocuită cu moneda scripturală, iar plățile cu ajutorul monedei scripturale reprezentau serviciile făcute de către bancă, clienților, pe baza schimbului de informații între inițiator, bancă și beneficiar în legătură cu transferal unei anumite sume de bani și înregistrarea acesteia în conturile a cel puțin doi titular. Acest tip de plăți necesită de asemenea, existența unor instrumente de plată specifice, care să cuprindă instrucțiunile date de debitor, în scopul efectuării plății în favoarea creditorului.

Plățile cu valoare mică erau efectuate în numerar, acesta fiind considerat principalul instrument de plată, folosit și de către instituțiile nonbancare pentru transferul de fonduri bănești efectuate între ele, astfel în descărcarea de obligația de plată prin utilizarea numerarului, decontarea era individuală și imediată. Se estimează că mai mult de 80% din toate tranzacțiile sunt plătite în numerar. Pe măsură ce creștea valoarea tranzacției, exista și o tendință mai mare de a folosi un alt instrument de plată fără numerar. Acest fapt necesita costuri mari pentru utilizarea numerarului ca mijloc de plată, acestea fiind rezultatul producerii, transportului,sortării, depozitării și eventual înlocuirii de bancnote și monede. Costurile sunt împărțite între banca centrală și cea comercială. Spre exemplu, transferul de proprietate efectuat printr-o altă metodă decât cea a numerarului, necesită urmarea anumitor pași: având în vedera că decontarea are loc prin conturile instituțiilor care au emis instrucțiunile, agenții economici dau instrucțiuni unor intermediari, în general bănci, pentru a transfera fondurile de la un deținător de cont(plătitor) la un alt deținător de cont(beneficiar).

În ceea ce privește transferul de fonduri între bănci, acestea joacă rolul atât de plătitor, cât și de beneficiar. Aceste transferuri au loc fie atunci când o bancă transmite celorlalte bănci instrucțiuni cu privire la acoperirea unor obligații de plată ale clienților lor, fie atunci când băncile își descarcă propriile obligații pe care le au una față de cealaltă.

Pe măsură ce schimburile internaționale creșteau, instrumentele de plată tradiționale nu mai puteau face față unui volum atât de mare de plăți, acest lucru determinând apariția unor noi instrumente, în prezent având ocazia de a analiza evoluția acestora de la cambie, la instrumente de plată electronice.

Instrumentele de plată sunt diverse:

Cambia:- este unul dintre cele mai vechi instrumente de plată, datând chiar din anii

600 , cuvântul provenind din limba italiană, de la cuvântul “cambio” care înseamnă schimb. În acele timpuri Italia era cea mai dezvoltată din punct de vedere al activității comerciale, primele bănci comerciale existând în această țară. Cambia este definită ca un act, care pune în legătură trei părți: trăgătorul, tras și beneficiar. Trăgătorul creează titlul în calitate de creditor, care dă ordin debitorului, numit tras, să plătească o anumită sumă la o anumită dată, unui beneficiar, care poate fi însuși trăgătorul, în calitate de furnizor al mărfurilor sau serviciilor.

Bilet la ordin:- acest instrument implică două bănci, și anume banca inițiatorului

plății și banca la care beneficiarul are un cont. Spre deosebire de cambie, ordinul de plată implică doar două persoane: emitentul, care are calitatea de debitor și beneficiarul , care are calitatea de creditor. Se poate afirma astfel, că emitentul are rol de trăgător și de tras. În cazul ordinului de plată nu se pune problema acceptării, deoarece emitentul având calitatea de debitor, nu de creditor , acest aranjament de plată este asumat prin formula “voi plăti”.

Cecul:- este definit ca un înscris prin care trăgătorul dă ordin unei bănci, numită tras

să plătească, la prezentarea titlului o sumă determinată, unei persoane numită benefiar. Beneficiarul plății poate fi o persoană menționată de trăgător sau purtătorul cecului, în cazul cecului de plată , sau poate fi trăgătorul însuși, în cazul cecului de retragere. Cecul este întotdeauna tras numai asupra băncii. În unele țări s-a introdus un cec garantat prin card, în scopul acceptării cecurilor în comerțul cu amănuntul. Prin acest card se asigură complet faptul că cecul va fi onorat de către banca emitentă la valoarea specificată.

Debitul direct- este tipul de transfer de debit prin care băncile sunt autorizate de

clienții plătitori să efectueze automat decontarea serviciilor din conturile lor la simpla cerere a furnizorilor și de transfer a sumelor la băncile acestora.

Cardul de plată- care la început conțineau o bandă magnetică , având înregistrate

toate datele deținătorului cardului, însă la sfârșitul secolului XX, cardurile cu bandă magnetică au fost înlocuite de cele cu microprocesor și chip, numite chip-carduri.

Cardurile de plată se pot clasifica în următoarele:

Cardul prealimentat- care are o putere ridicată de cumpărare, acest tip de carduri fiind

dezvoltate și utilizate într-un singur scop, pentru care emitenții de carduri și furnizorii de bunuri și servicii erau una și aceeași persoană. În momentul apariției chip-cardurilor, cardurile prealimentare cuprindeau o gamă mai largă de scopuri, principalul fiind decontarea imediată a tranzacțiilor cu o valoare mică sau foarte mică;

Card de debit- care conține o bandă magnetică și necesită introducerea unui număr de

identificare personal (PIN) . Acest tip de carduri are două funcții principale: retragere de numerar, de la automatele de numerar sau ghișeele automate de bancă (ATM-uri) și efectuarea de plăți la punctele de vânzare;

Card de credit- au în compoziție aceleași elemente ca și cardul de debit, doar că acesta

permite deținătorului șă achiziționeze bunuri și servicii și să retragă numerar în limita unui plafon prestabilit. Deținătorul cardului decontează parțial sau integral debitul emitentului de card, iar soldul rămas este considerat credit extins pentru care se percepe dobândă. Acest tip de card combină două funcții importante: instrument de plată și facilitatea de credit pe termen scurt;

Cardul de cheltuieli- este emis de persoane nonbancare. Sunt cunoscute sub

denumirea de carduri de călătorie și de petrecere a timpului liber. Un exemplu de card de cheltuieli este American Express;

Card de comerciant- poate fi folosit doar la punctele de vânzare controlate de către

emitentul de card, de obicei lanțuri de magazine sau comercianți de combustibili.

Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente electromecanice,

echipamente de transmisie, echipamente moderne, și ofturi informatice care asigura circulația informație-bani și eliberarea numerarului, de tip ATM. Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub formăde bancnote, precum și transferuri de fonduri pentru plăți de servicii, furnizarea unor informații despre cont și consultanță bancară. ATM -ul este un seif blindat care are în interior un număr de 10-12 casete cu bancnote, un mecanism de numărare și altul de preluare a bancnotelor și de transport, care sunt actionate electronic, precum și un echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. In exterior, ATM–ul dispune de un ecran pentru afișarea instrucțiunilor de lucru, o fantă pentru introducerea cărții de plată în vederea transmiterii informațiilor la centrul informatic al băncii și în vederea primirii răspunsului, o tastatură pentru suma de bani solicitată sau plata serviciilor și o fantă cu un sertar pentru eliberarea numerarului. Echipamentul de transmisie se află la unitatea bancară de care aparține ATM-ul prin care se transmit și se primesc informațiile la și de la centrul informatic de la centrala băncii comerciale. La primirea informației privind golirea casetelor, acestea se inlocuiesc de personalul autorizat cu alte casete cu bancnote, iar cele goale se transportă la centrul de procesare al băncii. Pentru fiecare tip de operațiune se folosesc softuri specifice.

Fluxul operațional pentru eliberarea numerarului este urmatorul:

– introducerea cărții de plată în nișa pentru carduri (card reader);

– tastarea PIN-ului (se admit numai două greșeli de tastare, iar la a treia greșeală cardul este reținut de ATM);

– tastrea sumei dorite care nu trebuie să depășească limita prevazută în convenție;

– eliberarea numerarului;

– restituirea cărții de plată;

– eliberarea chitanței.

În ce privește operațiunile de plată sau informațiile de cont, acestea se regăsesc în

meniul care se afișează pe ecran, dintre care cele mai frecvente se referă la:

– plata facturilor pentru servicii, precum telefon, electricitate, gaze;

– rambursarea ratelor de credite, plata dobanzilor, comisioanelor;

– obținerea de extrase de cont și alte informații de cont;

– obținerea unor informații financiare de piață (dobanzi la depozite, credite, titluri sau alte

valori mobiliare);

– operațiuni de cash management.

f. Cecul de călătorie:- sunt cecuri achitate în avans, disponibile în majoritatea monedelor de circulație internațională, într-un număr limitat de denominări, spre exemplu 20, 50, 100 și 500 USD.

1.5. Implementarea inovațiilor tehnologice în activitatea bancară

Pe parcursul anilor, inovațiile tehnologice și-au pus amprenta tot mai mult în diferite domenii, inclusiv în cel bancar.

Dacă ne întrebăm de unde a pornit această idee de a fi introduse serviciile bancare online, statisticile spun că totul a pornit de la managementul superior, funcția IT, care cuprinde diverse programe necesare dezvoltării anumitor servicii oferite online și cu ajutorul căreia băncile furnizează servicii bancare online prin intermediul rețelelor de Internet, iar pe măsură ce această tehnologie avansează, serviciile online oferite de bănci vor avansa de asemenea, și de la clienții băncii.

Figura 1. Ideea introducerii online Banking-ului

Sursa: Aladwani Adel M., ” Online Banking: a field study of drivers, development challenges, and expectations”, International Journal of Information Management 21 (2001), pag. 217

Figura de mai sus ne prezintă de unde a început această idee de a fi introduse serviciile bancare online, iar din câte putem observa, în procent de 50%, managementul superior a fost cel care a avut cea mai mare contribuție, urmat de funcția IT, cu 37,5%, care ne arată cât de importante sunt inovațiile tehnologice în acest domeniu și cum acestea pot dezvolta activitățile bancare, prin modernizare, prin a aduce mereu un plus în favoarea clienților. Cu un procent de 12,5% sunt reprezentați clienții băncilor, care de asemenea au un rol extrem de important în activitatea bancară și în tot ce se inovează în cadrul acesteia.

Dispozitivele electronice, Internetul, telecomunicațiile sunt doar câteva dintre elementele utilizate în diferite activități bancare, acestea fiind folosite în gestiunea informației

bancare, în managementul riscului, în facilitarea relației bancă-client, în derularea operațiunilor bancare.

Printre principalii factori care au determinat implementarea inovațiilor tehnologice în activitatea bancară, se numără:

Dezvoltarea numărului de tranzacții

Creșterea diversității pretențiilor clienților

Creșterea costurilor pentru întreținerea activității bancare tradiționale

Dorința de a economisi timp

Noile descoperiri făcute în rândul tehnologiei

Datorită acestor inovații s-au dezvoltat sistemele bancare electronice, precum:

Ghișeele automate de bancă- care în forma lor cea mai simplă permit numai retragerea de numerar, cunoscute și sub denumirea de distribuitoare de numerar. Acestea pun la dispoziție o gamă de servicii, precum emiterea de instrucțiuni, transferul de fonduri, depunere și retragere de numerar.

Sistemele de la punctele de vânzare(POS)- prin care se fac transferuri de la puntele de vânzare cu ajutorul cardurilor de plată. Acestea identifică datele clientului și existența disponibilităților bănești de pe card. Plata este făcută automat, prin debitarea contului clientului cu valoarea bunurilor achiziționate și prin creditarea în contul comerciantului.

TeleBanking- care a intrat în funcțiune odată cu transmiterea informațiilor despre extrasele de cont, în anii ’70. În cadrul sistemului, datele sunt schimbate prin intermediul transferurilor de fișiere care cuprind informații despre ordinele de transfer debit sau credit sau cecuri, sau prin intermediul introducerii de informații referitoare la transfer prin modalități online.

Home Banking- este utilizat de obicei de personae fizice și agenți economici. Pot beneficia de acest sistem toți cei care dețin aparate telefonice special sau computere echipate cu un modem.

Schimbul electronic de date- se referă la transferurile dintre diferite entități, utilizându-se de obicei telecomunicațiile.Transferul de informațiile despre schimburile comerciale prin sistemul bancar includ ordine de plată, extrase de cont, mesaje privind plățile documentare.

Banii electronici- utilizați de milioane de oameni de pe întreg globul pamântesc, care utilizează Internetul, ca structură de bază pentru schimbul electronic de informații. Internetul a devenit de la an la an tot mai utilizat, în special odată cu apariția magazinelor online, clienții putând viziona acest tip de site-uri și achiziționarea produselor dorite, plata făcându-se prin carduri de credit.

În ceea ce privește Internetul, acesta este unul dintre principalele inovații care au ajutat la dezvoltarea activității bancare. Acesta este prezent în domeniul bancar încă din anul 1990, prin tehnologia informației transformând activitatea de furnizare a serviciilor financiare și structura piețelor financiare. Activitatea bancară prin Internet se referă la furnizarea de servicii bancare electronice, în mod normal prin intermediul unui calculator personal sau prin oricare alte dispozitive care au posibilitatea de a fi conectate la Internet. Prin intermediul Internetului, clienților li se oferă posibilitatea de a accesa orice tip de servicii bancare, în orice moment și din orice loc.

Băncile pot pune în circulație numai instrumente de plată electronică autorizate în prealabil de Banca Națională a României. În vederea obținerii autorizației pentru emiterea instrumentelor de plată electronică solicitantul va prezenta Băncii Naționale a României – Direcția reglementare și autorizare următoarele documente, în situația în care emitentul solicită autorizarea pentru un instrument de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet-Banking, cererea de autorizare va fi însoțită de toate avizele/certificările primite de la producătorul programului informatic – software aflat la baza aplicației -, privind nivelul de securitate al transmisiilor de date și protocolul de răspuns utilizat în cazul apariției unor disfuncționalități în cadrul sistemului, precum și de avizul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației sau al altor entități indicate de acesta.

Tehnologia a jucat un rol foarte important în crearea spațiilor sociale mondiale, evoluțiile tehnologice de la telegraf în anul 1837 până la computer în anul 1946 au dus la accelerarea globalizării. Această evoluție continuă a dus la apariția instrumentelor necesare pentru activități precum comunicațiile globale, tranzacțiile financiare, marketingul global. În sprijinul desfășurării în condiții cât mai optime a activităților, s-a pus problema procesării digitale a informației, în acest sens fiind introduse microcipurile în anul 1971 , a PC-urilor în anul 1981, iar ulterior a laptop-urilor.

La jumătatea anului 2004, peste 17 % din americani utilizau serviciile bancare electronice, iar în prezent acestea sunt folosite în special de către europeni: 48 de milioane de europeni, comparative cu 21 de milioane de americani. Încă din anul 2004, peste 16.000 de istituții financiare din întreaga lume utilizau Internet Banking-ul (e-banca). Serviciile e-Banking utilizează computerul și tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de plăți și transferuri de documente.

Tehnologiile bancare însumă de asemenea activitatea de utilizare a unor algoritmi avansați în vederea descoperirii comportamentului consumatorului. Această activitate, numită și extragerea de date, ajută băncile să-și atingă obiectivele afacerii, prin rezolvarea diverselor probleme de marketing, cum ar fi segmentarea consumatorilor, targetele de marketing. Tehnologia bancară nu este o disciplină de sine stătătoare, ci este compusă prin unirea mai multor sectoare, precum tehnologia comunicațiilor, finanțele, tehnologia informației. Din punct de vedere funcțional, tehnologia bancară are trei dimensiuni:

Utilizarea de hardware adecvate pentru conducerea afacerii și servirea clienților prin diverse canale de distribuție și de plăți și utilizarea de software asociate, constituie dimensiunea tehnologiei bancare. Această dimensiune acoperă servicii precum Internet Banking, Mobile Banking, TeleBanking, iar progresele făcute în tehnologia informației și a comunicării au “grijă” de această dimensiune.

Utilizarea unor algoritmi informatici avansați pentru a rezolva mai multe probleme legate de marketing cu care se confruntă băncile, pentru a culege profituri și rezultate mai bune decât concurenții. Această dimensiune acoperă implementarea datelor pentru bănci și efectuarea studiilor referitoare la datele clienților.

De asemenea, băncile trebuie să ia în considerare și riscurile în conducerea afacerilor, prin urmare managementul tuturor tipurilor de risc pe care le întâlnesc băncile, constituie a treia dimensiune. Această dimensiune acoperă procesul de măsurare și conducere a riscului de credit, riscului de piață și a riscului operațional.

În prezent, sistemul bancar electronic personal oferă servicii , precum:

Cercetarea privind informațiile despre cont- clientul se poate informa în legătură cu detaliile contului personal, precum balanță, detalii referitoare la istoricul înregistrărilor contului;

Transferul de cont- prin care clientul poate obține fondul cardului de credit a altei persoane din același oraș;

Transferul conturilor de valori mobiliare bancare- clientul poate obține transferul între propriul cont de economii bancare și propriul cont de capital în societate de valori mobiliare, iar clientul poate verifica soldul curent în timp real;

Tranzacția schimbului valutar extern- clientul poate negocia schimbul valutar extern, poate anula comenzi și se poate informa în legătură cu tranzacțiile schimbului valutar extern în conformitate cu rata de schimb dată de bancă pe Internet;

Plata B2C pe Internet- clientul poate efectua transferul în timp real și să primească un feedback de la bancă în legătură cu plata cand acesta face cumpărături pe site-ul corespunzător;

Funcția de client- clientul poate modifica parola de autentificare în cont, informațiile despre cardul de credit și informațiile despre client în banca electronică pe Internet;

Gestionarea contului- clientul poate modifica propriile limite de drept și starea contului înregistrat, spre exemplu prin modificarea parolei de logare, înghețarea sau ștergerea unor carduri.

Raportarea pierderilor din cont- clientul poate raporta pierderea în zona locală, nu la nivel național, când cardul de credit e pierdut sau a fost furat.

1.6. Serviciul de Internet Banking

Acest serviciu, utilizatde tot mai multă lume, de la an la an, a ajuns să evolueze cu ajutorul tehnologiei, însă acest lucru a implicat și anumite cheltuieli:

Figura 2. Costuri și aplicații web pentru Internet Banking

Sursa: Matei Constantin Marian, Silvestru Cătălin Ionuț, ”Internet Banking Integration within the Banking System”, Revista Informatica Economică nr. 2(46)/2008, pag. 57

În această figură ne sunt prezentate evoluțiile de la un an la altul făcute în activitatea bancare, dar și costurile acestora, din anul 1996, până în 2005. Putem observa o clară dezvoltare a serviciilor oferite, dacă în 1996, băncile ofereau servicii la costuri cuprinse între 5.000-500.000 dolari, în 2005, aceste costuri se puteau ridica până la 150 de milioane sau chiar mai mult, dar serviciile oferite cuprindeau aplicații CRM, o personalizare avansată, strategii pe termen lung.

Internet Banking-ul a început să fie tot mai utilizat de firmele mici, astfel încât folosirea acestor servicii ar putea crește cu 15% în cazul acestora, până în 2010. La finalul lui 2008, 50% dintre companiile medii și mari susțineau că folosesc servicii de Internet Banking, comparativ cu 39% la finalul lui 2006. Această etapă este una foarte importantă în dezvoltarea serviciilor de Internet Banking, începând de la oferirea unor informații generale, până la implementarea acestor servicii în toate băncile și dezvoltarea lor continuă până în prezent.

În ceea ce privește Internet Banking-ul și tranzacțiile efectuate prin intermediul acestuia, securitatea informațiilor joacă un rol foarte important, deoarece informațiile transmise de la un calculator la altul prin intermediul Internetului sunt supuse unor riscuri, precum:

Conversația poate fi interceptată de o altă persoană

Datele cuprinse în conversație poti fi modificate pe traseul parcurs de la sursă la destinație

Atribuirea de false identități

În privința acestor riscuri, protocolul SSL impune anumite reguli pentru securitatea

datelor transmise prin Internet la un calculator la celălalt, reguli care se referă la confidențialitate, autenticitate, controlul integrității. Protocolul SSL operează separat de celelalte protocoale ale aplicațiilor de intenet, transmiterea datelor prin Internet făcându-se astfel într-o manieră criptată. O astfel de sesiune de criptare în bancă se realizează prin conectarea unui client, care folosește protocolul SSL, la serverul băncii prin furnizarea unui nume de utilizator și a unei parole, iar dacă informațiile sunt corecte, se va iniția sesiunea de criptare.

Securitatea unui model de tranzacționare pe Internet trebuie să cuprindă anumite niveluri:

Asigurarea securității informațiilor provenite de la client în momentul transmiterii acestora de pe calculatorul clientului către serverul băncii;

Asigurarea securității serverului WEB al băncii, care este situate în spatele unui zid de protecție și comunică cu calculatoarele clienților prin protocolul SSL, clientul având acces doar la acest server;

Asigurarea sercurității serverului de Internet Banking, prin direcționarea în siguranță a cererilor primite de la serverul WEB către serverul de tranzacționare. Serverul WEB este singurul proces care poate comunica cu serverul de tranzacționare prin zidul de protecție;

Asigurarea securității bazei de date ce cuprinde informații despre clienți și conturile acestora. Această bază de date va fi accesată de către serverul de tranzacționare;

Asigurarea securității rețelei interne a băncii care este situate în Intranet.

Internet Banking-ul este o formă a electronic Banking-ului, denumită și serviciu bancar online. Totul a început de la formarea unor web-site-uri cu informații, apoi s-au creat web-site-uri interactive, iar mai apoi s-a ajuns la web-site-uri tranzacționale.

În conformitate cu datele actualizate până în anul 2013, se poate observa o creștere considerabilă a utilizării serviciilor de Internet Banking în S.U.A. Adulții, în procent de 85% utilizează Internetul, tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 de ani folosesc cel mai mult online Banking-ul, iar dacă în 2010 , 55% dintre aceștia susțineau că vor folosi online Banking-ul, în 2013, 66% dintre aceștia au facut-o. Până în 2013, S.U.A a înregistrat un procent de 61% în ceea ce privește utilizarea online Banking-ului. De asemenea a fost observat faptul că cei cu studii superioare, care locuiesc în zona urbană folosesc cel mai mult serviciul de online Banking.

La modul general, oamenii sunt orientați spre diverse metode ale electronic Banking-ului:

Figura 3. Preferințele în utilizarea electronic Banking-ului în S.U.A

Sursa:https://bankwatch.files.wordpress.com/2009/09/olb-preference.png(16.12.2016)

Analizând graficul de mai sus, putem susține faptul că serviciile de Internet Banking în S.U.A au avut parte de o creștere de la 24% în 2007, până la 26% în anul 2009, pe când serviciile oferite direct la sucursala băncii au suferit o adevărată scădere, ajungând de la 36% în anul 2007, la 21% în anul 2009, ceea ce înseamnă că serviciile bancare electronice erau din ce în ce mai preferate în rândul populației. De asemenea, se poate remarca o scădere a utilizării ATM-urilor, de la 21% în 2007, la 17% în 2009 și o ușoară creștere a utilizării mail-ului.

De-a lungul timpului tot mai multe persoane s-au axat pe utilizarea serviciilor bancare online, astfel de la un an la altul s-a înregistrat un procent tot mai ridicat pentru folosirea acestora:

Figura 4. Orientarea clienților spre online Banking

Sursa:https://www.statista.com/chart/3986/Banking-customers-are-going-digital/

Prin acest grafic se poate observa o detașare clară a serviciilor de online Banking față de celelalte servicii bancare, în 2009 fiind folosite într-o proporție de 26%, iar în 2011 ajungând la un procent de 49%, iar în 2014 la 58%. În continuare identificăm o creștere a utilizării ATM-urilor, telefonului și serviciilor oferite direct la sucursală.

În ceea ce privește Europa și celelalte continente, s-a înregistrat în ultimii ani o creștere evidentă a utilizatorilor băncii electronice:

Figura 5. Utilizarea serviciilor bancare pe continente în 2012

Sursa:https://www.statista.com/chart/467/channels-used-for-investment-transactions/

(16.12.2016).

Din câte putem observa, Europa utilizează serviciile de online Banking într-o măsură aproximativ egală cu serviciile oferite la banca în sine. Procentul pentru utilizarea serviciilor de online Banking este de 59%, iar cel pentru utilizarea serviciilor direct la bancă este de 60%. Analizând comparativ cu celelalte continente, observăm că cel mai mare procent, de 79% îl are Asia-Pacific în utilizarea online Banking-ului, Europa situându-se pe locul II.

Segmentele de clienți cărora li se adresează aceste servicii de Internet Banking sunt:

Piața clienților individuali

Piața clienților instituționali

Avantajele în utilizarea Internet Banking-ului în ceea ce privește banca și clienții sunt:

Tabel 2: Avantajele utilizării Internet Banking-ului

Sursa: http://www.ligiagolosoiu.ro/content/Servicii_bancare_electronice.pdf , pag. 6 (17.12.2016)

Luând în considerare toate avantajele atât a Internet Banking-ului, cât și a electronic Banking-ului(e-Banking) în general, putem afirma faptul că Internet-ul a revoluționat economia, lucru dovedit prin următoarele argumente:

Serviciile e-Banking au costuri mai reduse decât serviciile bancare tradiționale

Serviciile e-Banking se pot efectua fără dificultate după instalarea aplicațiilor informatice

Furnizorii de portal vor atrage cel mai mult profit din cel al băncilor

Produsele vor fi distribuite prin canale diferite, iar oamenii vor părăsi băncile

Cele mai avansate servicii de e-Banking se găsesc în zona Peninsulei Scandinaviei, care dorește realizarea serviciilor bancare printr-un număr de canale de distribuție. Pentru începerea unor activități de e-Banking costurile sunt foarte ridicate, în special cu obținerea mărcii, care include costuri pentru reclama comercială și pentru cumpărarea tehnologiei.

Supraveghetorii pieței financiar-bancare trebuie să se concentreze asupra acestui impact pe care îl are utilizarea serviciilor de bancă electronică în activitatea bancară tradițională. Aceștia trebuie să supravegheze: strategia, nivelul clientului, veniturile și cheltuielile, cheltuielile cu reclama comercială, limite de profit.

Un bun exemplu este Anglia, unde această piață este supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, iar în vederea supravegherii bancare a fost adoptată o lege bancară și ulterior o nouă legislație. Legea promovează necesitatea protejării clientului. Astfel, în Anglia nu există un regim pentru activitațile de electronic Banking, iar supraveghetorii consideră că pot să autorizeze orice noua activitate de e-Banking, atât timp cât îndeplinește standardele minime de prudență bancară.

1.7. Riscurile utilizării serviciilor de e-Banking

Serviciile de e-Banking sunt tot mai folosite, deoarece au condiții de securitate sporită și oferă o gamă complexă de servicii bancare. Cu toate acestea sunt și riscuri întâlnite în activitatea e-Banking, precum:

Riscul operațional:- poate apărea în cazul unor deficiențe ale sistemului, din cauza neutilizării corecte sau realizarea incorectă a acestuia.

Riscul de securitate:- constă în accesul neautorizat la rețea, care poate duce la pierderi precum adăugarea unor datorii clienților și deasemenea datele confidențiale ale clienților ar putea ajunge pe mâna hackerilor care operează prin Internet.

Riscuri legate de implementarea și întreținerea sistemelor:- în cazul în care banii electronici aleși de bancă nu sunt compatibili cu cerințele clientului, banca fiind predispusă la încetinirea sau întreruperea sistemului.

Riscuri apărute în urma utilizarii necorespunzătoare a serviciilor bancare de către clienți:- în cazul căruia clienții ar putea respinge tranzacții pe care le-au autorizat în trecut , creând băncii pierderi financiare. O altă cauza ar putea fi spălarea banilor.

Riscul reputațional:- poate consta într-o opinie publică negativă, care va atrage pierderea clienților

Riscul juridic:- apare în urma încălcării legilor și regulilor. Băncile se pot confruntacu astfel de riscuri în cazul dezvăluirii informațiilor confidențiale referitoare la clienți sau în privința altor secrete bancare.

Riscul de management:- care se referă la faptul că fiecare bancă trebuie să fie pregătită în cazul apariției de noi riscuri, iar conducerea executivă trebuie informată.

În ceea ce privește România, din totalul de 39 de banci, 26 dintre ele pun la dispoziție servicii de e-Banking. Dintre cele 26 de bănci, 21 au servicii de Internet Banking, care sunt cele mai răspândite. Putem lua ca exemplu un astfel de serviciu oferit de Alpha Bank România S.A, numit “Alpha Click” . Cu ajutorul acestui serviciu se pot efectua operațiuni precum:

Vizualizarea soldului curent al tuturor conturilor, indiferent de orarul băncii

Tipărirea tuturor tranzacțiilor efectuate

Efectuarea de plăți atât în țară cât și în străinătate

Constituirea sau lichidarea depozitelor

Cumpărarea sau vânzarea de valută fără deplasarea la bancă

Câteva dintre principalele avantaje pe care le oferă “Alpha Click” sunt:-

Reducerea comisioanelor operațiunilor efectuate cu 35% față de ghișeele băncii

Importarea ordinelor de plată din programul folosit de client

Posibilitatea redenumirii conturilor, pentru o gestionare mai ușoară a acestora

Conectare și administrare gratuită

În ceea ce privește securitatea serviciului de Internet Banking, “Alpha Click” a implementat o combinație de tehnologii avansate, precum:

Două niveluri de certificare digitale prin care se generează PIN-ul și elementele de identificare individual, precum și numele de utilizator și parola

Sistem de protecție a rețelei împotriva accesului extern neautorizat

Comunicarea dintre client și bancă este protejată printr-o tehnologie de criptarea

Dacă o persoană încearcă accesarea contului în mod greșit, după trei încercări accesul este oprit

După o perioadă de inactivitate, “Alpha Click” se închide automat, în scopul împiedicării persoanelor neautorizate să acceseze contul.

Capitolul 2. Internet Banking

2.1. Prezentare generală

În anii 1980, instituțiile bancare și de finanțare din Europa si Statele Unite ale Americii au început cercetări și experimente de programare cu privire la noțiunea de "home Banking". Inițial, în anii 80, când computerele și Internetul nu erau atat de bine dezvoltate, utilizarea "home Banking-ului" se realiza cu ajutorul fax-ului și telefonului. Pe scară largă dezvoltarea Internetului si a facilităților de programare a creat oportunități suplimentare pentru dezvoltarea Home Banking-ului. Pentru prima dată serviciu de Internet Banking a fost introdus în anul 1981 în New York de cele mai mari bănci din Statele Unite ale Americii în acea vreme, precum ar fi: Citibank și Chase Manhattan.

Primul serviciu modern de Internet Banking a fost introdus în Statele Unite ale Americii în octombrie 1994 și a fost dezvoltat de către o instituție financiară numită Stanford Federal Credit Union. Serviciile bancare online sunt tot mai răspandite din cauza sistemelor bine dezvoltate. Deși există argumente pro și contra tehnologiei electronice, aceasta a realizat o revoluție care a dus la consolidarea sectorului bancar. Clienții beneficiau de accesul simplu și comfortabil 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Accesul liber și nelimitat a fost cauza primordială a clienților pentru a se abona la acest serviciu. Totuși, mulți clienți erau sceptici în privința noii tehnologii. De atunci băncile au investit foarte mult pentru dezvoltarea securității serviciilor online.

Serviciile bancare electronice se pot clasifica în general în doua categorii: furnizarea de informații și efectuarea de transferuri de fonduri și plăți. Informațiile bancare furnizate electronic de bancă sunt informații asupra contului bancar și informații generale financiar-bancare, cum ar fi cursul valutar curent, dobânzile sau comisioanele curente, rețeaua de ATM-uri, și altele, de utilitate generala. Tot în categoria informațiilor bancare furnizate electronic se pot încadra si mesajele SMS trimise de bancă către deținătorul de cont de card la momentul efectuării unei tranzacții cu cardul sau, aceasta fiind o măsură de reducere a eventualelor pierderi în cazul furtului sau pierderii cardului, care îi permite deținătorului cardului să își blocheze cardul după prima tranzacție efectuată de un deținător ilegal.

Banking-ul, ca afacere, este subdivizat în cinci tipuri largi: vânzare cu amănuntul(retail), vânzare en-gros,vânzare en-gros internațională , investiție și trust. Dintre toate acestea , vânzarea cu amănuntul (retail) este cea mai afectată de inovațiile tehnologice, din cauza comerțului electronic.

Online Banking-ul s-a dezvoltat foarte rapid și este utilizat de majoritatea populației, având ca scopuri următoarele:

Noi canale de distribuție:- cu ajutorul cărora instituțiile financiare au în prezent o

varietate tehnologică prin care se-și pot iniția programele de online Banking, fără a investi sume uriașe pentru dezvoltarea propriului sistem. Astfel prin Internet, băncile permit tuturor utilizatorilor să-și verifice și administreze banii oricând , de oriunde;

Fără bariere de intrare:- tehnologia a creat câmpuri prin care instituțiile nonbancare

pot furniza ușor produse bancare, acest fapt fiind vizibil în plățile facturilor, devenind un lucru la îndemâna tuturor în prezent prin site-urile de Internet Banking, ceea ce înseamnă că dacă industria bancară va înceta să răspundă cererii de noi produse, vor exista suficiente instituții care vor dori să umple golul;

Schimbarea așteptărilor clienților, forțând nevoia pentru agilitate și flexibilitate:- o

bună tehnologie bancară nu înseamnă doar creșterea gamei de produse, ci și atenția asupra dorințelor clienților;

Convergența tranzacțiilor- reprezintă momentul în care softwarele au fost scrise în așa

mod încât să fie posibilă executarea diferitelor tranzacții bancare, brockeraj, balanțe curente, fonduri de transfer pentru plăți recurente printr-o interfață comună. Această convergență a tranzacțiilor este considerată o etapă remarcabilă.

Pentru a putea vedea clar ce este serviciul de Internet Banking, cum s-a format și de unde, avem următoarea figură:

Figura 6. Clasificarea serviciilor electronice

Sursa: F.Sameni Keivani M.Jouzbarkand, M.Khodadadi, Z.Khalili Sourkouhi, “A General View on the E-Banking”, Universitatea islamică Azad, Iran, pag. 63, http://ipedr.com/vol43/013-ICFME2012-M00033.pdf

Această figură ne oferă o clasificare a serviciilor electronice, o viziune despre fiecare

componentă care furnizează serviciile online necesare pentru diverse domenii, iar dacă ne referim la Internet Banking, acesta s-a format de la e-Banking, care furnizează servicii bancare prin canale electronice de distribuție.

La rândul său, serviciul de Internet Banking se compune din:

Figura 7. Comunicarea client-bancă prin Internet

Sursa: Apostolos Gkoutzinis, “Internet Banking and the Law in Europe: Regulation, Financial Integration and Electronic Commerce” Editura Cambridge, 2006, pag. 8 https://books.google.ro/books?id=xe0UZReU_j4C&printsec=frontcover&dq=Internet+Banking&hl=ro&sa=X&redir_esc=y#v=onepage&q=Internet%20Banking&f=false (13.02.2017)

Internet Banking-ul prin TV interactiv este un mediu sub dezvoltare. Acesta a creat un nou model pentru transferul de servicii bancare. TV-ul interactiv poate avea o interfață special dezvoltată pentru utilizarea serviciilor bancare de acasă (home Banking). Internet-ul poate fi oferit o extensie pentru serviciu, prin adăugarea unei tastaturi sau a unui mouse virtual, iar tastatura să fie prevăzută pe ecran si manipulată cu ajutorul telecomenzii. Prin TV interactiv, băncile își pot dezvolta activitatea, spre exemplu apariția magazinelor online trebuie prevăzute cu un sistem sigur de plată, sistem pe care o bancă îl poate oferi.

Utilizarea serviciilor bancare prin telefonul mobil constă în capacitatea de a folosi serviciile financiare și bancare cu ajutorul dispozitivelor de telecomunicații, în scopul facilitării tranzacțiilor făcute de bănci sau investiții personale, administrarea conturilor, accesarea de informații personalizate. Mobile Banking-ul cuprinde trei concepte: de contabilitate a mobilului, de brockeraj și de servicii de informare financiară.

În cazul accesării serviciilor bancare prin intermediul calculatorului personal, acesta

are costuri reduse, fiind un important avantaj. Acest serviciu dacă nu va fi furnizat de către bănci, acestea ar putea suferi o cădere, fiind lăsate în spate de către instituțiile nonbancare.

Servicul de PC Banking a luat naștere ca urmare a presupunerilor legate de așteptările

consumatorilor, și anume:

Cumpărătorii care folosesc computer-ul și utilizatorii de Internet , își doresc și asteaptă ca serviciile financiare să fie furnizate de asemenea prin computer;

Acest tip de persoane este într-o continuă creștere, ajungând peste puțin timp să fie majoritari;

Acest tip de consumatori este genul pe care instituțiile financiare doresc cel mai mult să îl atragă.

De asemenea, la fel cum am prezentat în paginile anterioare, aceste servicii de Internet

Banking au avantaje și dezavantaje. Printre avantaje se pot număra:

Comoditatea clienților- serviciul fiind disponibil 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, iar clientul poate utiliza acest serviciu foarte ușor, prin tastare și click-uri, având la dispoziție oricând situația contului său;

Tarife mai reduse- pe lângă faptul că beneficiază de comoditate, clienții nu sunt nevoiți să plătească anumite tarife care se cer la ghișee pentru diverse servicii, în plus unele conturi pot fi deschise fără depunerea unor sume minime și fără achitarea unei taxe;

Serviciile- băncile directe dețin de obicei site-uri mult mai complexe decât băncile tradiționale, acestea cuprinzând instrumente de analiză a investițiilor, capacitatea de planificare financiară, oferă gratuit plata facturilor online, formulare fiscale online, declarații fiscale;

Internet Banking prin telefonul mobil- se creează continuu aplicații care să fie compatibile pe smartphone-uri și alte tipuri de telefoane;

Transferurile- conturile pot fi finanțate în mod automat dintr-un cont bancar tradițional prin transfer electronic. Băncile oferă transferuri nelimitate gratuite, chiar dacă sunt destinate instituțiilor financiare din afara țării și de asemenea acceptă depuneri directe și retrageri, spre exemplu depozite de salarii și plata automată facturilor;

Utilizare ușoară- conturile online sunt ușor de configurat și nu necesită mai multe informații decât un cont bancar tradițional, iar în cazul în care clientul întâmpină anumite probleme, acesta poate contacta în mod direct banca printr-un mail sau telefonic;

Prietenos cu mediul- serviciul de Internet Banking contribuie la reducerea hărtiei folosite, la reducerea traficului și elimină necesitatea unor clădiri și echipamente.

Părțile negative ale acestor servicii de Internet Banking se consideră a fi:

Relația cu banca- o bancă tradițională permite legarea unor relații personale între clienți și aceasta, ajungând să se cunoască, să existe o comunicare benefică între părți, agenții bancari putând astfel să cunoască nevoile fiecărui client;

Tranzacțiile- uneori este necesară o întâlnire față-n față pentru a încheia o tranzacție complexă, iar unele tranzacții internaționale pot fi mult mai dificile sau chiar imposibil de înfăptuit printr-o bancă directă;

Serviciile- unele bănci directe nu oferă servicii atât de cuprinzătoare precum o bancă tradițională, spre exemplu servicii de consultanță în privința investițiilor;

Securitatea- atât băncile directe, cât și cele tradiționale sunt supuse acelorași reguli, iar pentru o securitate mult mai mare, cele mai multe bănci fac copii scanate la verificările făcute online pentru a se evita frauda, astfel toate verificările făcute vor fi

semnate de clienți, iar discrepanțele observate pot fi sesizate băncii imediat.

2.2. Sistemul bancar și serviciile de Internet Banking în Europa

În 1983, Building Society Nottingham, a lansat primul serviciu de Internet Banking în Marea Britanie.Acest moment a constituit un puct de dezvoltare pentru serviciile de Internet Banking ce urmau să se dezvolte în viitor. Bineînțeles, numărul de tranzacții și funcții pe care titularii de cont le puteau executa era redus comparativ cu opțiunile de azi. Facilitatea introdusă de Nottingham Building Society se spune că a fost derivată dintr-un sistem cunoscut sub numele de Prestel, folosit de catre departamentul de servicii postale din Marea Britanie.

Dezvoltarea serviciilor de online Banking în țările din Europa dezvăluie anumite trăsături comune. Strategia din ultimii ani a grupurilor bancare este de a menține atât băncile directe, cât și pe cele tradiționale cu un portal de Internet, fiind posibilă exploatarea ambelor tipuri de bancă. Astfel, băncile care foloseau doar instrumente online, au început să utilizeze servicii bancare prin telefon, spre exemplu. Majoritatea băncilor tradiționale au înființat un portal de Internet ca să-și diversifice canalul de distribuție, iar grupurile bancare într-un număr destul de mare au înființat bănci separate de Internet, cu marca lor proprie, care vor funcționa ca entități independente.

Analizând patru dintre țările din Europa, vom putea observa diferențele dintre acestea din mai multe puncte de vedere între anii 2001-2004:

Tabel 3. Sistemul bancar între 2001-2004(Europa)

Sursa: Arnaboldi F., “Internet Banking in Europe: a comparative analysis”, Research Institute of Applied Economics 2008, Working Papers 2008/11, pag. 24 http://www.ub.edu/irea/working_papers/2008/200811.pdf (10.03.2017)

Din acest tabel se pot observa diferențe între cele patru țări analizate, spre exemplu numărul instituțiilor de credit este aproape dublu în Italia, spre deosebire de restul țărilor, iar în ceea ce privește rata de creștere a acestor instituții, putem observa faptul că din anul 2001 până în 2004, numărul lor este într-o continuă scădere, în Finlanda înregistrându-se o scădere mai mică în comparație cu celelalte țări, în timp ce în Marea Britanie s-a înregistrat cea mai mare scădere a numărului instituțiilor de credit, rata fiind -8.6%.

În ceea ce privește numărul sucursalelor, Spania deține cele mai multe sucursale dintre țările analizate, care au fost într-o continuă creștere între anii 2001-2004, în timp ce Finlanda deține cele mai puține sucursale, iar Marea Britanie a înregistrat o scădere a acestora în perioada analizată, rata fiind -3.8%.

Legat de numărul mediu al angajaților dintr-o bancă, observam că Finlanda deține cei mai puțini angajați, în timp ce Marea Britanie a înregistrat cel mai mare număr în perioada analizată.

Având aceste informații, referitoare la aceste patru țări diferite, atât ca suprafață, număr de locuitori, cât și ca dezvoltare economică, putem vedem diferențele în ceea ce privește numărul de sucursale, numărul instituțiilor de credit, dar și numărul mediu al angajaților dintr-o bancă și de asemenea rata de creștere pe fiecare țară. Astfel, știind aceste informații comparative, putem continua analiza în ceea ce privește serviciul de bancă electronică și cum s-a dezvoltat acesta în anul 2005.

S-a făcut o analiză pe o perioadă de trei luni în anul 2005, iar rezultatele arătau astfel:

Tabel 4. Utilizarea Internetului

Sursa: Arnaboldi F., “Internet Banking in Europe: a comparative analysis”, Research Institute of Applied Economics 2008, Working Papers 2008/11, pag. 25 http://www.ub.edu/irea/working_papers/2008/200811.pdf (10.03.2017)

Comparând aceste patru țări, putem afirma că Finlanda utilizează într-o proporție mai mare de 50% serviciile de Internet Banking, pe când în Marea Britanie preferința înclină spre diverse comenzi online de bunuri sau servicii, urmate de serviciile de Internet Banking într-o proporție de 27%. Spania și Italia înregistrează procente destul de scăzute în comparație cu celelalte două țări, Spania 14%, iar Italia doar 8%.

În ceea ce privește evoluția serviciilor de Internet Banking la mod general în Europa între anii 2008-2016, aceasta poate fi analizată din următorul tabel:

Tabel 5. Procentul persoanelor fizice între 16-74 ani care utilizează Internetul pentru serviciile de Internet Banking

Sursa:http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tin00099&language=en (11.03.2017)

Având în vedere datele din tabelul de mai sus, putem observa evoluția țărilor europene în ceea ce privește utilizarea Internetului în scopul folosirii serviciilor de Internet Banking în perioada 2008-2016. Dacă în anul 2016, tări precum Danemarca, Estonia, Marea Britanie, Belgia, se bucură de o evoluție vizibilă a serviciilor de Internet Banking și a folosirii acestora, România înregistrează un nivel mai scăzut în ceea ce privește utilizarea serviciilor bancare online, aflăndu-se printre ultimele clasate.

Referitor la anul 2016, procentele arată în felul următor:

Figura 8. Pătrunderea online Banking-ului pe piețele europene în 2016

Sursa: https://www.statista.com/statistics/222286/online-Banking-penetration-in-leading-european-countries/ (11.02.2017)

Din câte putem observa, Norvegia se afla pe primul loc în ceea ce privește pătrunderea serviciilor de online Banking pe piețele europene, cu un procent de 91%, urmată îndeaproape de către Danemarca, Finlanda, Olanda, iar la coada clasamentului se găsește România, cu un procent de 5%, urmată de Bulgaria cu 4%.

Dacă datele anterioare cuprind informații despre serviciile online Banking după anul 2000, în 1998 băncile europene care aveau la bază servicii de Internet Banking, erau grupate în:

Figura 9. Categorii de bănci electronice europene(1998)

Sursa: “Electronic Banking: The Ultimate Guide to Business and Technology of Online Banking”, 2013, SCN Education E.V. (Eds), pag. 54 , disponibilă online https://books.google.ro/books?id=49UACAAAQBAJ&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false (14.03.2017)

Figura prezentată reprezintă clasificarea băncilor electronice în anul 1998. Din câte putem observa, băncile cibernetice avansate ocupă 52% din totalul acestor tipuri de bănci. Pe ultimul loc se clasează băncile cibernetice de nivel mediu, cu 3%.

2.3. Serviciile de Internet Banking în România

Serviciile bancare la distanță, realizate pe cale electronică, își au începutul în 1995 când banca americană Prezidential Bank din Mariland a lansat primele servicii bancare prin Internet. La jumătatea lui 2003 peste 17% din americani utilizau serviciile de bancă electronice. Serviciile de eBancă sunt folosite însă în prezent în mod majoritar de europeni – 48 de milioane de europeni față de 21 de milioane de americani si 20 de milioane de japonezi, pe tot anul 2003. Circa 16.000 de instituții financiare din întreaga lume ofereau, în 2003, servicii de eBanca . În 2004 majoritatea băncilor din România ofereau către clienți circa 28 de servicii bancare electronice avizate, incluzând practic toate tipurile de servicii: informații de cont, informații asupra tranzacțiilor, si generale, precum și transferuri si plăți intra și interbancare. Numărul de utilizatori ai acestor instrumente a depășit 56.000 in primul

trimestru al anului 2008. La sfârșitul lunii iunie 2006, statisticile Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației raportau un număr de peste 150.000 de utilizatori de servicii de plată la distanță.

După cum am precizat și în capitolul anterior, tehnologiile au avut un impact puternic asupra dezvoltării și evoluției serviciilor de Internet Banking, de-a lungul anilor societatea evoluând, în special prin apariția noilor tehnologii, care au fost preferate de oameni, aceștia beneficiind de flexibilitate, costuri și timp redus. Făcând o comparație între societatea industrială și societatea informațională vom putea descoperii următoarele diferențe:

Tabel 6. Diferențe între societatea industrială și societatea informațională

Sursa: http://informatica.ase.ro/site/A140208/cap2.htm (14.03.2017)

Până în anul 2009 s-a înregistrat o proporție foarte ridicată a românilor care folosesc ATM-urile. Băncile românești tind să migreze în sectorul retail, care poate să le aducă un profit considerabil.

Figura 10. Retragerile de numerar efectuate prin ATM-uri la băncile românești între 2003-2008

Sursa: Buhociu Florin,” The Role and Efficiency of Internet Banking in Romania”, Analele

Universității ”Dunărea de Jos”, Galați, 2009, pag.23 https://core.ac.uk/download/pdf/6372463.pdf

Din această figură putem observa o creștere evidentă a retragerilor de numerar prin ATM între anii 2003-2008, dacă în 2003 valoarea a fost de 20.308.987.478 euro, în 2008 s-a ridicat la suma impresionantă de 169.599.168.890 euro.

Dacă până în 2009 retragerile de numerar de la bancomate erau într-o continuă creștere, începând cu anul 2015 acestea au scăzut, în favoarea plăților cu cardul, care au crescut semnificativ:

Figura 11. Situație număr plăți cu cardul de debit VS. Număr retrageri de numerar la ATM între 2015-2016

Sursa: http://www.bancherul.ro/retragerile-de-numerar-la-bancomate-stagneaza,-in-timp-ce-platile-cu-cardul-cresc-semnificativ–17249 (15.03.2017)

Analizând figura de mai sus, putem vedea o creștere evidentă a numărului de plăți cu cardul de debit, acesta ajungând de la 52 de milioane în martie 2015, la 85 de milioane până în decembrie 2016. Numărul retragerilor de numerar de la ATM a rămas constant, cu medie de 59 milioane în perioada analizată.

În România serviciile de eBancă s-au dezvoltat rapid în ultimii câțiva ani și sunt în continuare în curs de dezvoltare și extindere. La început a fost electronic-Banking-ul, a urmat Internet Banking-ul, iar ulterior, în România a fost introdus serviciul de Mobile Banking. Toate cele trei servicii oferă clientului băncii, în principiu, cam aceleași facilități. Diferențele dintre ele constau în libertatea de mișcare oferită în canalul folosit pentru a comunica cu banca. Serviciile bancare electronice reprezintă clasa de servicii bancare care pot fi puse de o bancă la dispoziția persoanelor fizice și companiilor prin mijloace electronice, sau parțial electronice, în general prin intermediul unui telefon fix sau mobil, sau prin Internet; astfel cele mai cunoscute tipuri de servicii bancare in România sunt:

a. Telephone Banking este serviciu ce constă fie în activarea vocii, de exemplu computerul reacționează la vocea clientului și efectuează operațiunile în concordanță cu instrucțiunile acestuia, fie într-o activare electronică a vocii, de exemplu clientul vorbește la microfonul telefonului băncii și formează anumite numere care, de fapt reprezintă o anumită tranzacție. Prin telephone Banking se pot efectua transferuri de fonduri, achitarea unor facturi regulate, solicitarea de credite și altele.

b. Sistem automat de decontare între bănci este folosit, în special, pentru efectuarea transferurilor de fonduri dintre băncile membre ale sistemului și operează standing orders,

direct debits, plăți de salarii, chirii. Sistem automat de decontare între bănci este dotat cu o banda magnetică care conține detalii cu privire la conturile care urmează a fi debitate sau

creditate.

c. Transferurile efectuate prin Sistem automat de plăți pentru Casa de compensare se realizează în întregime prin intermediul calculatorului și reprezintă o metodă garantată de efectuare a plății, în special decontarea unor sume mari.

d. Internet Banking este un produs bancar care este asemănător cu serviciul eBanking. E-Banking/serviciile bancare electronice utilizează o tehnică puțin învechită. Astfel, la nivelul unui client acest serviciu se realizează prin intermediul unei linii telefonice și a unui computer, instrumente care pot să îndeplinească nevoile tehnice solicitate de bancă și să execute programul software necesar realizarea unei comunicări optime cu clienții băncii. Spre deosebire de serviciul e-Banking, serviciul i-Banking presupune folosirea unui computer situat oriunde în lume. Pe computer este instalat un browser, iar computerul respectiv este conectat la rețeaua Internet. Utilizarea acestui serviciu bancar oferă avantaje mari atât băncii, cât și clienților acesteia.

Printre cele mai populare servicii oferite prin Internet Banking se află:
* Plăți în lei și valută – acestea pot fi făcute către diverși parteneri de afaceri, rude, prieteni sau furnizori de servicii;
* Plăti în lei către furnizorii de utilități – pentru a plăti mai simplu și mai rapid facturile la utilități (gaze, curent, telefonie etc), se poate activa opțiunea de Direct Debit, iar factura se va plăti automat in fiecare lună;
* Transferuri între conturi proprii;
* Schimb valutar;
* Constituire depozite la termen;
* Extrase;
* Plata ratelor la credite.

Pentru a deveni client al serviciului de Internet Banking, orice persoană trebuie să îndeplinească anumite cerințe:

Sa ai minim un cont curent deschis la respectiva banca;

Sa inchei un contract pentru aceste servicii sau sa achizitionezi un Pachet de Servicii care include si acest serviciu;

Sa ai conexiune la Internet;

Sa ai aparatul de autentificare (Token sau Digipass) care va asigura accesul securizat la acest serviciu sau activat sau sa-ti activezi autentificarea prin SMS.

Dispozitivul Token Digipass te identifică ca utilizator și îți autorizează tranzacțiile

pentru Internet, Mobile sau Phone Banking. Token-urile utilizate sunt de ultimă generație și separă domeniile de autentificare și autorizare în procese distincte, pentru o securitate maximă. Pentru autentificare în aplicație, token-ul utilizează o funcție de generare a unui cod unic de acces, bazat pe un cod generat de către aplicație și introdus de către utilizator în dispozitiv. Pentru autorizarea operațiunilor financiare, aplicația va genera un cod unic pe baza conturilor și sumelor tranzacționate, cod care se introduce în token, iar acesta va genera un cod de semnare a tranzacției. Desigur, fiecare bancă are propriile reguli și încearcă să atragă cât mai multă lume spre noile dispozitive apărute, să introducă utilizatorii în lumea acestor noi tehnologii. Spre exemplu, banca BCR are aplicația eTokenBCR pentru mobil, alternativă dispozitivului Token, care generează coduri unice și care permite identificarea clienților ca utilizatori 24Banking(serviciul de Internet Banking al băncii BCR) și autorizarea rapidă și sigură a tranzacțiilor efectuate prin Internet și Mobile Banking.

Figura 12. Topul bancilor cu cele mai mici comisioane la Internet Banking(2014)

Sursa: http://www.bancherul.ro/topul-bancilor-cu-cele-mai-mici-comisioane-la-Internet-Banking–12503 (16.03.2017)

Conform acestui grafic, putem observa faptul că singura bancă din topul celor 20 de bănci romănești, care folosește gratuit serviciul de Internet Banking este Credit Europe Bank, care permite și efectuarea plăților de mică valoare, inclusiv de 1000 de lei , fără perceperea unui comision.

De asemenea, este evident faptul că toate băncile au comisioane pentru plățile interbancare, pe când doar câteva dintre ele au comisioane pentru plățile intrabancare. Băncile cu cele mai mici comisioane sunt, conform graficului, Garanti Bank, Millennium Bank, UniCredit Bank și Piraeus Bank, care au comisioane sub 5 lei. În ceea ce privește băncile cu cele mai mari comisioane, pe primul loc este Alpha Bank, cu aproximativ 13 lei, urmată de BRD și Raiffeisen Bank, care depășesc și ele 10 lei.

Există așa numitele dileme cu care se confruntă serviciile de Internet Banking, care pot fi considerate dezavantaje. Aceste dileme pot cuprinde nemulțumiri ale clienților, dorințele acestora, persoane care nu utilizeaza serviciile online. Dilemele sunt:

Dilema 1- Clienții cer “Martini Banking”- acest lucru însemnând ”oricând, oriunde, oricum”, fapt ce presupunea ca banca să pună la dispoziția clienților atât canale online, cât și offline;

Dilema 2- Clienți absoluți vs clienți activi online- numărul absolut de clienți nu mai reprezintă un indicator al succesului pe piață, ci mai degrabă numărul clienților activi în mediul online, prin urmare majoritatea băncilor își folosesc agenția pentru a înscrie noii clienți, pentru a stabili cu ei o relație, iar mai apoi să-i îndrume spre serviciile online. Clienții cu portofololiu limitat vor fi tentați să utilizeze mai mult canalul tradițional;

Dilema 3- ”Bricks vs Clicks”- în cadrul căreia se pune problema introducerii operațiunilor online în lumea business-ului sau ar fi necesară o diviziune separata. Băncile ar trebui să găsească echilibrul dintre libertatea, flexibilitatea si creativitatea care vin odată cu această separare. Problema este că operațiunile online nu pot oferi nivelul ridicat de servicii si suport necesar unor clienți de valoare foarte ridicată, prin urmare, strategia cea mai utilă ar fi concentrarea pe segmente de clienți mai putin exclusiviste, valoarea tranzacționată nefiind foarte mare;

Dilema 4- Decăderea marketingului relațional- care face referire la faptul că interacțiunea dintre bancă și clienți este tot mai redusă, iar implicarea marketingului constă în decizia asupra produselor care ar putea fi disponibile online. Clienții susțin faptul că o neînțelegere nu poate fi clarificată prin intermediul Internet Banking-ului în timp util, așa cum ar putea fi prin intermediul băncilor tradiționale;

Dilema 5- Rata scazuta de adoptare explicata prin modelul comportamental de acceptare al Internet Banking-ului (MAIB)- din cauza nemulțumirilor clienților a fost creat ”modelul de acceptare al Internet Banking-ului(MAIB)”, bazându-se pe principiul că atitudinea manifestată față de serviciul de Internet Banking ajută structura de management în ceea ce privește dezvoltarea produselor bancare online. Peste 31% din românii care navigheaza pe Internet, utilizează și serviciile de Internet Banking, procent înregistrat în 2010 în urma unui studiu realizat pe un eșantion de aproximativ 6300 de oameni, din care 2000 susțineau că sunt utilizatori ai Internet Banking-ului.

Serviciul de Internet Banking are succes în România, având tot mai mulți utilizatori, lucru ce a dus la dezvoltarea acestuia de la un an la altul. Utilizatorii preferă acest serviciu în special datorită avantajelor acestuia, printre care putem enumera:

acces 24/24

poți plăti facturi fără să stai la rând;

poți crea conturi și depozite;

faci schimburi valutare 24/7;

îți poți plăti ratele;

vezi sumele disponibile și extrasele de cont;

poți modifica setările cardului;

unele bănci acordă bonus de dobândă la constituirea depozitelor prin Internet Banking comparativ cu cele oferite la ghișeu

comisioanele sunt cu până la 50% mai mici decât în cazul operațiunilor realizate în sucursale.

În ceea ce privește situația băncilor principale din țară, putem afirma următoarele:

Pentru BCR, în perioada 2006-2007, numărul de utilizatori persoane fizice ai e-BCR a crescut cu 110%, iar cel al clienților companii cu 26%. Laserviciul Multicash, utilizat exclusiv de persoane juridice, mărirea numărului de clienți a fost de 69%;

In BRD, numărul de utilizatori ai serviciului de Internet-Banking, BRD-NET, a avut o

creștere de peste 200% în perioada iunie 2007-iunie 2008;

Raiffeisen Online a înregistrat, după trei luni de la lansare, peste 8.000 de clienți

persoane fizice. Pentru serviciul myBanking, numărul clienților era la sfârșitul lunii iunie 2007 de aproximativ 27.000, ceea ce înseamnă o creștere de peste 100%. In anul 2008 au fost

procesate prin intermediul myBanking peste 92.000 de tranzacții în valoare de 30 de milioane de lei;

HVB Bank România avea la finele lunii iunie 2007 peste 30.000 de utilizatori

individuali și companii de Online B@nking – mai mult de jumătate din clienții băncii folosind acest serviciu -, ceea ce înseamnă o creștere de 130% față de sfârșitul lui iunie 2006;

Numărul clienților companii care accesau ING OnLine depășea 1.500, iar cel al

tranzacțiilor trecea de 100.000 de operațiuni lunar la sfârșitul primului trimestru al anului 2008;

În cazul UniCredit, în 2007 numărul de persoane juridice care folosesc serviciul

Internet-Banking a crescut cu 57%, ceea ce a dus automat la un volum al tranzacțiilor mai mare cu 130% decât în anul precedent. Persoanele fizice au utilizat tranzacțiile Internet-Banking cu 63,6% mai des decât în 2005, în special pentru achitarea facturilor și pentru plăți cu caracter ocazional;

La Finansbank, numărul clienților s-a mărit de aproximativ cinci ori față de iunie

2005, numărul tranzacțiilor în lei de circa șapte ori, iar cel al operațiunilor în valută de aproximativ opt ori.

Referitor la serviciile oferite de băncile românești, acestea pot cuprinde:

vizualizare rapidă a situației conturilor curente, a conturilor de card, a istoricului de

tranzacții pe cont;

vizualizarea soldului online 24/7;

deschiderea online de conturi în lei sau valută;

posibilitatea de a transmite unul sau mai multe ordine de plată sau extrase de cont prin

e-mail către destinatarul dorit prin opțiuni specifice oferite de fiecare bancă;

reîncărcare cartele telefonice;

plăți gratuite de utilități;

plăți valutare interne și externe;

resetarea online a parolei pentru cei care se autentifică prin SMS.

Printre operațiunile necomisionate se pot număra:

transferurile între conturile proprii;

schimburile valutare;

plățile de utilități către conturi colectoare;

plățile în valută către beneficiari cu conturi deschise la o bancă anume.

Tot mai multe bănci își doresc să-și asigure un viitor promițător în ceea ce privește portofoliul, prin urmare multe din acestea au introdus în oferta lor pachete pentru studenți, în scopul atragerii acestora pentru o colaborare viitoare de lungă durată. Studenții sunt considerați "parteneri strategici", deoarece se dorește fidelizarea acestora prin oferirea acestor pachete speciale, în speranța că vor alege să rămână alături de bancă.

BCR și-a planificat să atragă 30% din cei 500.000 de studenți incluși in învățământul de zi, in orizontul următorilor trei ani, ceea ce i-ar asigura poziția de lider pe acest segment.

BRD a încercat să atragă studenți în portofoliul său de clienți încă din 2005 prin lansarea unui card pentru studenți. În anul 2008 și-a îmbogățit oferta de produse destinate tinerilor si a derulat o campanie prin care oferea comision zero de administrare anuală a cardului în primul an de la accesarea pachetului destinat studenților.

Capitolul 3. Studiu de caz- Banca Comercială Română(BCR)

3.1. Descriere generală

În 1990 este constituită Banca Comercială Română prin preluarea activității comerciale a Băncii Naționale a României. Începând din acel moment, BCR a marcat mai multe premiere de-a lungul anilor: în 1994 devine primul acceptator de carduri din România, în 1995 emite primele carduri de debit din România sub siglă internațională, în 2000 este prima bancă din România care efectuează operațiuni cu titluri de valoare pe piața secundară, în 2005 permite utilizarea în rețeaua sa de POS și ATM a cardurilor cu chip, în 2006 lansează în premieră programul de practică- STUDENT.

Banca Comerciala Română(BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiunile de bancă universală (retail, corporate & investment Banking, trezorerie și piețe de capital), precum și societățile de profil de pe piața leasingului, pensiilor private și a băncilor de locuințe. Erste Group este unul dintre liderii în furnizarea de servicii financiare din Europa Centrală și de Est. Peste 51.000 de angajați deservesc 17,5 milioane de clienți, în cadrul a 3.000 de sucursale din 8 țări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croația, Serbia și Ucraina). Erste Group a fost înființat în anul 1819, fiind prima bancă de economii din Austria. BCR este banca nr.1 în România după valoarea activelor (peste 15 mld EUR), banca nr.1 după numărul de clienți și banca nr.1 pe segmentele de economisire și creditare, considerat astfel cel mai valoros brand financiar din țară.

BCR oferă gama completă de produse și servicii financiare prin intermediul unei rețele de 22 de centre de afaceri si 23 de birouri Mobile dedicate companiilor și 509 de unități retail localizate în majoritatea orașelor din întreaga țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca nr.1 din România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR având la dispoziție cea mai mare rețea națională de ATM – aproape 2.100 de bancomate și POS – 13.500 de terminale pentru plată cu cardul la comercianți, precum și servicii complete de Internet Banking, Mobile Banking, Phone Banking și E-commerce.

În urma unui studiu derulat de revista eFinance, în perioada februarie-martie 2012, legat de evoluția și utilizarea serviciilor de Internet Banking în România, trofeele pentru cel mai mare număr de clienți de servicii online Banking, cea mai mare valoare tranzacționată și cel mai bun raport al numărului mediu de tranzacții/utilizator pentru persoane juridice i-au revenit Băncii Comerciale Române. Cea mai mare bancă din România a continuat să fie, și în 2011, instituția cu cel mai mare număr de clienți înrolați în serviciul de Internet Banking. BCR avea la finalul anului 2010 aproape 700.000 de clienți de online Banking, fiind lider la numărul de clienți atât pe segmentul retail, cât și pe zona de companii. Mai mult, banca a înregistrat și cea mai bună rată de tranzacții pe utilizator pe segmentul persoanelor juridice, cu peste 200 de tranzacții derulate anul trecut de o companie prin serviciile BCR de online Banking.

În 2010, BCR a procesat primele facturi emise în format electronic din România – un lot de 9.500 de facturi ale companiei EDENRED. Serviciul de facturare electronică,

e-Factur@, asigură emiterea, arhivarea și transmiterea facturilor în mediu electronic; documentele arhivate au deplină valoare legală. Serviciul asigură economii semnificative de timp si costuri de procesare precum si de spațiu de stocare. Tot în acest an, cotele de piață pentru serviciile de Internet Banking au fost împărțile pe bănci astfel:

Figura 13. Cotele de piață la Internet Banking în 2010

Sursa: http://reflectiieconomice.zilisteanu.ro/2010/09/cotele-de-piata-la-Internet-Banking.html (22.04.2017)

Această figură ne arată cota de piață la Internet Banking din 2010, prin intermediul căreia putem observa o clară detașare a Băncii Comerciale Române de restul băncilor, cu un procent de 19,1%.

În ceea ce privește numărul de utilizatori ai serviciilor bancare de la BCR, un studiu realizat în 2014 atestă faptul că procentul utilizatorilor de online Banking din Romania a crescut in ultimii 3 ani, de la 2% la 6%. BCR, datorită numărului mare de clienți, are cea mai mare comunitate de utilizatori ai serviciilor bancare digitalizate, cu peste 250,000 de utilizatori activi. 26% dintre respondenții acestui studiu cu vârste cuprinse între 30-49 ani dețin un smartphone, 14% o tabletă, 47% au un PC si 41% un laptop/notebook. 47% din utilizatorii de smartphone și tablete folosesc Internet Banking-ul pe telefoane sau tablete pentru plăți și ordine de plată, iar 41% folosesc un browser pentru verificarea conturilor si a soldului. Studiul a fost efectuat in februarie 2014 si a fost folosită metoda CAPI( interviu față în față). Grupul țintă intervievat a fost format din populația bancarizată din România cu vărste cuprinse între 15-65 ani. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1238 de persoane.

În anul 2016 au fost înregistrat un număr de 217.000 clienți, dintre care 54.000 elevi și studenți, care au deschis un cont curent gratuit cu costuri zero, carduri de debit gratuite. Introdus în oferta comercială în februarie 2016, contul curent BCR cu comisioane zero oferă posibilitatea oricărei persoane să-și deschidă un cont curent bancar cu card de debit gratuit, fără niciun fel de taxe bancare. Tranzacțiile cu cardurile BCR au crescut odată cu eliminarea comisioanelor tranzacționale pentru cele mai importante operațiuni. Peste 84% dintre tranzacțiile clienților persoane fizice s-au realizat în mediul online, la nivelul sistemelor POS instalate la comercianți. Numărul de clienți, persoane fizice, care folosesc Internet Banking, a crescut cu 30%, iar cei care utilizează Mobile Banking cu peste 150%. Peste 300.000 de clienți noi au ales să-și deschidă conturi la BCR, în 2016, ceea ce confirmă nevoia populației României de a accesa serviciile bancare.

Conform ultimelor studii în ceea ce privesc situația pe 2016, BCR rămâne lider de clasament, cu o creștere de active de 5 miliarde de lei, conducând detașat clasamentul bancar. Astfel, banca a raportat la finele anului trecut active în valoare de 67,5 miliarde de lei.

3.2. Serviciul de Internet Banking al băncii- Click 24 Banking

3.2.1. Descriere generală. Avantaje

Pentru a beneficia atât de serviciul de Internet Banking al băncii BCR, cât și de alte servicii, trebuie să accesăm pagina oficială a acesteia: www.bcr.ro.

Sursa: https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice (25.04.2017)

Accesând serviciile 24 Banking, putem găsi mai multe informații despre Internet Banking, despre avantaje sale și de asemenea ne putem loga la contul personal de Internet Banking. Serviciul Click 24 al băncii BCR promite:

acces 24/7 de oriunde și în deplină siguranță

transferuri instant către alte conturi BCR

Mobile Banking gratuit prin Touch 24 Banking

Printre avantajele serviciului Internet Banking pus la dispoziție de către BCR, putem aminti:

Știi oricând câți bani ai în cont, în timp real;

Transferi rapid bani către familie și prieteni, în țară și în străinătate;

Ai acces permanent la istoricul tranzacțiilor tale și la extrasul de cont;

Efectuezi schimb valutar la orice oră;

Platești taxele și impozitele;

Ești la curent cu informațiile despre credite și cardurile de credit;

Rambursezi sume către cardul de credit.

Operațiunile necomisionabile oferite de Click 24 Banking BCR sunt:

constituire/alimentare/lichidare depozite

schimburi valutare

deschidere cont curent

transfer între conturi proprii

Dacă în datele precedente, după analiza celor 20 de bănci românești cu privire la comisioanele pentru Internet Banking(Fig. 12), BCR se clasifica pe locul 4, având comisioane de 3 lei la administrarea lunară a contului, plăți intrabancare și interbancare, în cazul transferurilor în valută prin Internet Banking, situația stă în felul următor:

Figura 14. Comisioane tranzacții în valută

Sursa: http://www.bancherul.ro/cat-ne-costa-o-plata-in-euro-prin-Internet-Banking.-topul-bancilor-cu-cele-mai-mici-comisioane-la-transferurile-in-valuta–12064 (25.04.2017)

Această figură ne arată faptul că BCR deține cele mai mici comisioane la tranzacțiile în valută, și anume 10 euro, în timp ce bănci precum Raiffeisen și Bancpost dețin cele mai mari comisioane, 20 respectiv 35 de euro.

În anul 2011 a fost lansat serviciul de plată a impozitelor și taxelor prin Internet Banking și phone Banking, înregistrându-se în decurs de patru luni peste 270 de tranzacții, în valoare de circa 250.000 lei.

Figura 15. Principalele categorii de impozite plătite prin 24 Banking BCR

Sursa: http://www.bancherul.ro/clientii-bcr-pot-sa_si-plateasca-impozitele-prin-Internet-si-telefon-Banking–8634

Putem observa că utilizatorii acestor servicii optează pentru a plăti prin Internet Banking și phone Banking, impozitele pe venituri din transferul titlurilor de valoare în proporție de 41%, urmate de impozitele pe venituri din activități independente, în proporție de 25%.

3.2.2. Creare cont și autentificare

Pentru a ne crea un cont Click 24 Banking și Touch 24 Banking este necesară completarea unui formular, pe care îl găsim accesând butonul ”Internet Banking”, iar la apariția informațiilor despre serviciu să dăm click pe butonul ”Vreau și eu”:

Sursa: https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/24-Banking/Internet-Banking# (28.04.2017)

În momentul următor ne va apărea formularul pe care trebuie să-l completăm:

Sursa: https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/24-Banking/Internet-Banking#formular-Internet-Banking (28.04.2017)

Completăm formularul cu datele noastre, apoi dăm click pe ”Trimite”, iar pe ecran va apărea un mesaj prin care ni se spune că vom fi contactați telefonic în scopul creării contului nostru personal Click 24 Banking BCR.

În cazul în care deținem dejaun card BCR, vom putea accesa direct serviciul de Internet Banking, prin introducerea numelui de utilizator și a parolei:

Sursa:https://login.24Banking.ro/casserver/login;BCRCASJSESSIONID=jP2lZMLQhp4hHQ2rxL4pXLDQCBFgvVfLnQDlLFvrXBvGyvkRlLpT!937664247?service=https%3A%2F%2Flogin.24Banking.ro%2FsPortal%2FvalidLogin.jsp&layout=netBanking&lang=ro&codPortal=RU&backToSportalUrl=&channel=NB&desk=24Banking_ro_0785&loginType=7&sPeCial=yes&referer=www.bcr.ro&cookieEnabled=true&javaon=false&checked=true&status=3 (28.04.2017)

Numele de utilizator și parola se acordă fiecărui client la bancă, în momentul deschiderii unui cont. Numele de utilizator este un cod unic format din opt cifre, iar parola este trimisă de către bancă prin SMS și este valabilă 90 de zile. Utilizatorul serviciului Click 24 Banking poate să-și schimbe numele de utilizator și parola pentru a fi mai ușor de reținut, iar acest lucru este posibil accesând rubrica ”Administrare” din cadrul contului personal Click 24 Banking, rubrică situată în partea stângă.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Prin accesarea secțiunii ”Setare alias utilizator și parolă” putem modifica parola sau numele de utilizator cu altele dorite.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

3.2.3. Zona rapidă pentru accesarea informațiilor despre contul personal

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

În această zonă găsim meniul ”Situație financiară”, unde sunt afișate informații despre toate produsele pe care le deține fiecare utilizator, spre exexmplu: conturi curente, instrumente de economii, credite, cardurile de credit.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

În acest meniu, la secțiunea ”Conturi curente”, înafară de vizualizarea valorii curente din cont, putem da click pe numărul contului, care ne va direcționa la meniul ”Conturi curente”, iar dacă vom da click pe suma deținută, vom fi trimiși la istoricul tranzacțiilor, afișate după dată, canal de tranzacționare,sumă.

Tot în zona rapidă găsim ”Asistentul meu financiar”, serviciul care permite administrarea lunară a bugetului. Cu ajutorul acestui serviciu putem afla:

Cât și pe ce ai cheltuit până acum, în luna curentă (sau orice perioadă din trecut);

Cât și pe ce vei mai cheltui în continuare în luna curentă;

Câți bani mai poți cheltui luna aceasta fără să rămâi fără bani pentru celelalte cheltuieli de zi cu zi;

Care este situația financiară per ansamblu? Câți bani ai și câți bani ai împrumutat?

Dacă te încadrezi în limita de cheltuieli lunară pe care ți-ai propus-o.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Cu ajutorul acestui serviciu putem vedea analiza cheltuielilor, afișată pe o perioadă aleasă, selectând de la ”Opțiuni filtru” perioada dorită, găsind astfel totalul retragerilor și a cheltuielilor efectuate pentru diverse servicii:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Categoriile de cheltuielile sunt:

Locuință și facturi

Alimentație și servire

Familie, educație, sănătate

Distracție și timp liber

Transport și mașină

Nevoi personale

Vacanțe și călătorii

Taxe și impozite

Investiții și pensie

Plăți online necategorisite

Alte cheltuieli necategorisite

Retrageri

Transferuri proprii și economisire

Cheltuielile afișate în imaginea de mai sus pot fi văzute și sub alte forme, precum arie și bare:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

În momentul în care avem tranzacții necategorisite, le putem categorisii, accesând butonul ”Categorisește!”, aflat sub analiza cheltuielor:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Odată accesată această opțiune, ne apar toate tranzacțiile necategorisite:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

În dreptul fiecărei tranzacții avem suma și categoria. În cazul de față, acestea apar ca tranzacții necategorisite. Pentru a le categorisii dăm click pe semnul de pe coloana ”Categorie”, iar mai apoi selectăm categoria, respectiv subcategora dorite:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

”Asistentul meu financiar” poate categorisi automat cheltuielile, spre exemplu:

toate cheltuielile pe care le realizezi cu cardul de debit sau credit la comercianți;

plățile de facturi pe care le realizezi prin Internet Banking sau Mobile Banking;

alte tranzacții electronice pe care le realizezi prin serviciile de plată pe care le deții la BCR;

intrările în cont, comisioanele și tranzacțiile legate de credite și produse de economisire ce apar în mod curent în extrasul de cont.

În cazul în care dorim să adăugăm noi cheltuieli, acest lucru este posibil dând click pe submeniul ”Adaugă alte tranzacții” din meniul ”Cheltuieli realizate”:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Putem selecta tipul tranzacției, precum și numele partenerului, data, tipul tranzacției,

categoria acesteia.

De asemenea, în meniul ”Cheltuieli realizate” găsim și submeniul ”Administrează reguli”, folosit pentru a impune propriile reguli în ceea ce privește tranzacțiile. Spre exemplu în momentul în care făcem cumpărături de la supermarket si plătim cu cardul, acele cheltuieli vor fi introduse în categoria ”Alimentație și servire”, însă dacă în mod normal cumpărăm de la supermarket obiecte de consum pentru locuință, obiecte menajere, prin această opțiune putem alege ca aceste cheltuieli să fie incluse automat în categoria ”Locuință și facturi”, subcategoria ”Consumabile locuință”.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

În momentul în care dăm click pe butonul ”Adaugă regulă nouă”, putem adăuga regula dorită:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Din această opțiune putem selecta tipul tranzacției, contul, partenerul, suma, în cazul în care această regulă se aplică doar începând cu o anumită sumă și de asemenea, categoria și subcategoria în care să fie introdusă tranzacția respectivă.

Un alt meniu din ”Asistentul meu financiar” este ”Tranzacții viitoare”. În acest meniu putem găsi informații despre cheltuielile viitoare, veniturile viitoare și tranzacțiile prognozate.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Astfel, în submeniul “Cheltuieli viitoare”, avem posibilitatea de a accepta anumite cheltuieli pe care considerăm ca le vom avea de realizat, la fel și în cazul submeniului ”Venituri viitoare”.

Dacă dorim să introducem manual unele plăți pe care știm cu siguranță că trebuie să le efectuăm (spre exemplu, la sfarsitul lunii va trebui să ridicăm mașina de la service și să plătim factura pentru reparații) atunci avem la dispoziție opțiunea “Adaugă manual un venit sau o cheltuiala virtuală”:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Putem selecta numele partenerului, un service auto, ca în exemplul dat anterior, suma pe care trebuie să o virăm în contul acestuia, data la care să se efectueze tranzacția și putem de asemenea selecta tranzacția ca una recurentă, adică suma să fie virată către partener săptămânal, lunar, bilunar, trimestrial sau anual.

Un alt meniu din ”Asitentul meu financiar” este ”Situație financiară”, cu ajutorul căruia avem o situație a sumelor deținute, respectiv a sumelor datorate:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Pe prima coloană ne apare suma deținută și contul în care se află aceasta, iar pe cea de-a doua coloană apare suma datorată și cardul sau cardurile de credit unde avem datoria.

În submeniul ”Istoric situație financiară” avem posibilitatea vizualizării evoluției financiare din momentul activării serviciului “Asistentul meu financiar” și până la momentul vizualizării:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Un alt meniu pe care îl putem accesa este ”Buget lunar”, cu ajutorul căruia ne putem seta un buget lunar de cheltuieli și ne ajută să gestionăm sumele pe care ni le propunem să le cheltuim. Suma poate fi introdusă la începutul lunii, dar și pe parcursul lunii putem să mai adăugăm sume, pentru a putea ține sub control cheltuielile dintr-o anumită categorie. Astfel de fiecare dată când accesăm serviciul Click 24 Banking putem vedea cât am cheltuit, în comparație cu cât ne-am propus:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Dăm click pe butonul ”Setează un nou buget”:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Selectăm categoria din care vor face parte cheltuielile și avem posibilitatea de a selecta mai exact tipul acestora, spre exemplu în exemplul dat am ales categoria ”Alimentație și servire” și avem posibilitatea de a alege între: ”Întreaga categorie selectată”, ”Alimentație și băuturi(supermarket)”, ”Restaurante și Fast Food” și ”Altele” pentru a împărți cu exactitate cheltuielile destinate alimentației. De asemenea, selectăm și o sumă dorită pentru această categorie, iar dacă bifăm opțiunea ”Alerting”, vom primi o înștiințare pe adresa de email atunci când ne aflăm aproape de terminarea bugetului stabilit.

Ultimul submeniu este ”Comparație cu alții”, unde putem vedea diferența dintre cheltuielile noastre medii din ultimele trei luni pe diferite categorii și cheltuielile medii ale altor persoane cu același profil ca al nostru.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Putem selecta un anumit profil în ceea ce ne privește pentru a face o comparație cât mai exactă. Acest lucru este posibil cu ajutorul opțiunii ”Setări comparație cu alții”:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Intrând în opțiunea ”Setări comparație cu alții” putem să ne creăm propriul profil, adică putem să ne alegem ocupația, statutul, regiunea, venitul, reședința. În funcție de acestea se va face comparația între profilul nostru și profilurile asemănătoare cu cele ale noastre, pentru a face o diferențiere cât mai exactă între cheltuielile noastre medii și media celorlalți utilizatori.

De asemenea în zona rapidă găsim și situația curentă, mai exact suma rămasă pe card. De asemenea, putem găsi și situația financiară detaliată, detalii despre cont, sume blocate, dar și tranzacțiile făcute, toate acestea prin accesarea meniului ”Conturi curente” din zona rapidă:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Una dintre opțiunile care ni se mai pun la dispoziție este: ”Deținători carduri pe cont”, unde ne va apărea numărul cardului, numele nostru, tipul cardului, data emiterii, data expirării și unitatea emitentă:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

În opțiunea ”Persoane împuternicite” vom putea găsi desigur numele nostru și numele persoanei împuternicite, care acces la contul nostru, în cazul în care aceasta există, CNP-ul, seria și numărul de buletin, un cod de client, adresa și numărul de telefon, calitatea(titular sau împuternicit), data emiterii și data expirării:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

În josul paginii, în partea dreaptă avem ”Istoric tranzacții”, buton cu ajutorul căruia putem vedea tranzacțiile efectuate:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Odată accesat istoricul tranzacțiilor, putem alege data de la care să fie afișate tranzacțiile, canalul de tranzacționare, care poate fi: Internet Banking, sucursala, carduri, phone Banking sau toate acestea, tipul tranzacției pe care o căutăm. Se va da click pe ”OK” pentru afișarea listei cu tranzacții:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Printre meniurile zonei rapide se numără și meniul ”Economisire”, unde sunt afișate informații despre conturile de economii pe care le deținem. Putem vizualiza rata dobânzii, istoricul tranzacțiilor. Tot in acest meniu avem posibilitatea să lichidăm un cont de economii prin apăsarea butonului ”Lichidare” și parcurgerea pașilor următori. Utilizatorii trebuie să selecteze un cont de virament principal, iar pentru finalizarea tranzacției, utilizatorul trebuie să introducă semnatura digitală generată de dispozitivul Token.

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 56 (30.04.2017)

În cazul în care nu avem un cont de economii, lista de depozite ne va apărea în felul următor:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Următorul meniu prezent în zona rapidă este meniul ”Credite”, unde găsim detalii despre creditele active pe care le avem.

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 57 (30.04.2017)

Aici putem vedea tipul creditului, unitatea BCR unde a fost deschis contul, totalul, valoarea creditată, restanțe, data începerii, data scadentă pentru următorul credit. De asemena putem vedea și tranzacțiile anterioare, dând click pe butonul ”Istoric tranzacții”.

Meniul ”Carduri de credit” ne oferă informații despre cardurile de credit pe care le dețin. Putem de asemenea rambursa suma minima de plată sau soldul nou direct prin apăsarea unuia dintre butoanele aferente: ”Plătește suma minimă”, respectiv ”Plătește sold nou”.

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 58 (30.04.2017)

Accesând acest meniu putem vedea limita de credit, creditul utilizat, decontările pe care le avem în curs și creditul disponibil și așa cum am menționat anterior, putem alege pentru a plăti suma minimă sau soldul nou.

Tot în acest meniu avem și opțiunea ”Extrase”, unde putem vedea tranzacțiile anterioare, data acestora, suma, comisioanele, detaliile și suma totală:

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 59

Ultimul meniu din zona rapidă este ” Fonduri de investiții”, unde la fel ca și în cazul celorlalte, ne sunt afișate informații despre fondurile de investiții active pe care le avem.

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 60

În acest meniu putem vedea valoarea fondului de investiții, evoluția acestuia din ultimele 30 de zile și de asemenea putem accesa istoricul tranzacțiilor pentru a le putea vizualiza pe toate și putem alimenta fondul de investiții.

3.2.4. Serviciile Click 24 Banking

Dacă până acum am discutat despre meniurile din zona rapidă, să vedem ce alte meniuri ne sunt puse la dispoziție. Odată accesat contul Click 24 Banking, avem acces la o serie de facilități, cum ar fi:

Plăți

Acestea sunt disponibile în partea stângă, sub zona rapidă. Putem opta pentru plăți în lei, în valută, plata automată a facturilor, plată de depozite și taxe și plată recurentă.

Plata în lei ne permite efectuarea de plăți în lei către beneficiarii care au conturi deschise la băncile din România, precum și plăți internaționale în lei. Pentru a efectua o plată în lei trebuie să urmăm acești pași:

Completăm IBAN-ul beneficiarului. În cazul în care beneficiarul a mai fost folosit în aplicație și am salvat transferul ca șablon, îl putem regăsi în lista cu șabloane personale;

Dacă am introdus un contul IBAN nemaiutilizat până acum, apăsăm butonul ”Verificare IBAN” pentru a continua;

Alegem contul plătitor;

Completăm detaliile beneficiarului;

Completăm detaliile transferului.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 9 (30.04.2017)

Se completează datele beneficiarului, dăm click ”Semnează” și trecem la etapa următoare:

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 10

Pentru acest pas vom avea nevoie de dispozitivul Token, pentru introducerea codului sau scanarea cu eToken pentru a putea continua.

Ultimul pas este confirmarea plății.

Pentru plata în valută, la fel ca și în cazul plății în lei, trebuie să completăm contul beneficiarului, alegem contul plătitorului, completăm datele beneficiarului și detaliile despre transfer, când ajungem la ”Autorizare”, trebuie de asemena să scanăm ordinul de plată cu eToken sau să introducem codul token. Acest tip de plată se poate face dacă deținem un cont în valuta în care se dorește a fi făcută plata.

Plata facturilor este meniul folosit pentru plata utilităților, urmând pașii:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Selectăm un șablon în cazul în care am mai facut plăți spre anumiți furnizori, iar contul acestora a fost salvat sau introducem unul nou. Alegem de asemenea tipul facturii, spre exemplu ”Apa Canal”, ”BCR Asigurări de viață”, ”Asirom”. Odată selectat tipul facturii, ni se va deschide câmpul ”Completare detalii”:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

După ce am introdus toate datele cerute, le verificăm, apoi confirmăm plata.

Plata automată a facturilor este un meniu utilizat pentru plata automată făcută către furnizori.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Căutăm un șablon Direct Debit, spre exemplu ”ORANGE ROMANIA SA”, după care va trebui să specificăm suma dorită, o sumă maximă care va fi plătită furnizorului în mod automat.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Meniul plata de impozite și taxe ne permite efectuarea de plăți de impozite și taxe către Ministerul Finanțelor Publice în contul ministerului deschis la BCR.

Accesând acest meniu, putem alege tipul de impozit sau taxă, iar mai apoi va trebui să introducem datele cerute: suma, detaliile plății, județul beneficiarului, numele beneficiarului, CNP. Odată introduse acestea, putem verifica și confirma plata.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Plata recurentă este meniul care ne permite setarea unor tranzacții care se vor efectua automat în funcție de condițiile stabilite de noi.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Prin condiții stabilite de noi trebuie să înțelegem faptul că putem alege o sumă fixă, o sumă ce trebuie păstrată sau o plată minimă, dacă este cazul, dar putem alege și periodicitatea, zilnic, săptămânal sau anual și data de început și de sfârșit a tranzacției. După apăsarea butonului ”Continuă”, va trebui să introducem codul token sau să scanăm cu eToken pentru a putea finaliza plata.

Transferuri interne

Aici găsim meniul schimb valutar, unde putem efectua schimburi între propriile nostre conturi de lei și valută:

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 24

Introducem conturile dorite, valoarea pe care dorim să o tranzacționăm, iar apoi finalizăm operațiunea:

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 24

Rapoarte utile

În meniul istoric tranzacții putem vizualiza pentru conturile noastre toate tranzacțiile efectuate în ultimele 90 de zile.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Selectăm contul dorit, intervalul de timp, canalul de tranzacționare și tipul tranzacției. După apăsarea butonului ”OK”, ne va apărea istoricul tranzacțiilor:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

În meniul extras de cont putem vizualiza extrasele zilnice din ultimele 12 luni pentru conturile noastre:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Listă de plăți

Meniul care ni se pune la dispoziție este referitor la plăți efectuate prin 24 Banking, cu ajutorul căruia putem vedea lista ordinelor de plată:

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 36 (03.05.2017)

Alegem intervalul de timp cuprins în ultimele 90 de zile, selectăm starea și se va genera lista ordinelor de plată.

eMagazin

Avem la dispoziție patru meniuri; în primul meniu, economisire, avem facilitatea de a opta pentru deschiderea unui depozit la termen:

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 38

Tot în cadrul acestui meniu putem deschide un cont de economii:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Completăm datele, suma minimă de 500 lei și dăm ”OK” pentru verificarea detaliilor, iar apoi confirmăm.

De asemenea în acest meniu avem și opțiunea de a opta pentru pensie facultativă. Dăm click pe această opțiune și ne va fi pus la dispoziție un formular pe care îl vom completa cu datele noastre pentru a putea fi contactați:

Sursa: https://www.24pensie.ro/aplica-pentru-pensie-facultativa/ (03.05.2017)

Un al doilea meniu din rubrica ”eMagazin” este referitor la conturi curente, unde putem deschide un cont curent în cel mai simplu mod:

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Trebuie doar să alegem valuta contului noi și să dăm click ”OK”.

Un al treilea meniu din rubrica ”eMagazin” este referitor la carduri, unde putem atașa un card de debit contului nostru.

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 42

Tot ce trebuie să facem este să alegem contul, tipul cardului, județul și unitatea unde va fi emis cardul.

Ultimul meniu din această rubrică este despre produse de creditare, unde putem opta pentru aplicarea unui credit oferit de BCR, pentru un card de credit BCR și pentru un descoperit de cont. În cazul cardului de credit, dacă optăm pentru această opțiune, ni se va deschide o pagină, iar după apăsarea butonului ”Vreau și eu”, ni se va deschide un formular pentru a putea aplica pentru cardul de credit:

Sursa: https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/carduri-de-cumparaturi/cardul-bun-de-plata#formular-bun-de-plata

În cazul unui descoperit de cont, la fel ca și în cazul cardului de credit, ni se va face trimitere către pagina unde putem aplica pentru descoperitul de cont BCR, iar prin apăsarea butonului ”Vreau și eu”, ni se pune la dispoziție formularul pentru aplicare:

Sursa: https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/credite/descoperit-de-cont#formular-descoperit-de-cont

Administrare

Primul meniu din această rubrică, referitor la șabloane personale, ne permite să atât vizualizarea șabloanelor existente, cât și crearea acestora, fie că e vorba despre șabloane naționale, fie că e vorba despre șabloane internaționale.

Sursa: Contul personal Click 24 Banking

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 46

După introducerea IBAN-ului beneficiarului, trebuie să completăm numele șablonului, numele beneficiarului și opțional, celelalte detalii. Pentru ca operațiunea să fie finalizată este nevoie de dispozitivul token, la fel ca și în cazul altor operațiuni, vom introduce codul token sau vom scana cu eToken. După finalizarea operațiunii, șablonul va fi afișat alături de celelalte.

Cel de-al doilea meniu din rubrica ”Administrare” ne pune la dispoziție alerte BCR, meniu cu ajutorul căruia ne putem administra alertele prin SMS sau de pe email. Putem alege canalul prin care să primim alertele, dar și suma de la care să începem să primim alertele.

Sursa: https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane-fizice/24Banking/Documente-utile/BCR_Manual_de_utilizare_Click24Banking_Persoane_Fizice.pdf pag. 48

Selectăm contul, tipul serviciului, canalul prin care dorim sa primim alerta și pragul(suma) dorit.

3.2.5. Dispozitivul Token

Dacă până acum am tot pomenit de necesitatea dispozitivului Token pentru diverse operațiuni, să vedem ce înseamnă acesta și cum putem să-l obținem.

Sursa: https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/24-banking/dispozitivul-token

Dispozitivul Token Digipass permite identificarea ta ca utilizator pentru Click 24 Banking, Mobile Banking și Alo 24 Banking și autorizează tranzacțiile prin aceste canale.

Dispozitivul îți este înmânat de către reprezentantul BCR la achiziționarea serviciului în unitate; dispozitivul generează coduri unice, valabile la o singură utilizare.

Dispozitivul Token este securizat prin intermediul unui cod PIN ales chiar de tine la prima utilizare.

Dispozitivul prezintă taste numerice (de la 0-9) și o tastă de pornire/oprire, reprezentat printr-o săgeată (în partea dreaptă jos) ◄. Pentru pornirea dispozitivului, se apasă o singură dată tasta de pornire/oprire ◄. Pentru generarea codurilor unice de acces (OTP – One Time Password) la Click 24 Banking se apasă tasta 1.

Codurile generate de dispozitivul Token sunt unice și valabile doar pentru o singură utilizare. Valabilitatea codurilor este de 36 de secunde din momentul generării. De asemenea, dacă în cursul perioadei de valabilitate a codului, dispozitivul Token este închis și apoi redeschis, același cod unic OTP/DS (Digital Signature) va fi afișat pe ecran.

Dispozitivul Token se închide în caz de inactivitate după o perioadă de 30 de secunde. În cazul în care după generarea unui cod de autentificare/autorizare (OTP/DS) prin apăsarea oricărei taste numerice, codul generat rămâne afișat o perioadă mai mare de timp decât perioada de valabilitate, acesta nu este acceptat pentru utilizarea decât în perioada sa de valabilitate (36 de secunde).

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: 1.1. Primele forme bancare. Perioada modernă Primele operațiuni bancare au apărut din cele mai vechi timpuri, odată cu apariția banilor. Se atestă… [306706] (ID: 306706)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

1.1. Primele forme bancare. Perioada modernă Primele operațiuni bancare au apărut din cele mai vechi timpuri, odată cu apariția banilor. Se atestă… [306706]

Copyright Notice

Trăirea învățăturii creștine -Virtute și păcat [618652]

Medierea in materie penală pentru organele [606014]

PROGRAMUL DE STUDIU : NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ [607889]

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [606303]

Curriculum vitae [620328]

Daniel Goleman (1) [616364]

Copyright Notice

Similar Posts