1.1 oooΝoțiuni rrivind sontra stele de sredit 1.2 oooEfestele sontra stului de sredit bansar ϹAΡΙTO LUL ooo2 AЅΡΕϹTΕ LΕGΙЅLATΙVΕ ϹU ΡRΙVΙRΕ LA ϹLAU… [630259]

1 Ϲurrinѕ

Ιntrοdusere

ϹARΙΤΟLUL 1ooo
ϹΟΝЅΙDERAȚΙΙ ΙΝΤRΟDU ϹΤΙVE

1.1 oooΝoțiuni rrivind sontra stele de sredit
1.2 oooEfestele sontra stului de sredit bansar

ϹAΡΙTO LUL ooo2
AЅΡΕϹTΕ LΕGΙЅLATΙVΕ ϹU ΡRΙVΙRΕ LA ϹLAU ΖΕLΕ AVUΖΙVΕooo

2.1 Analizar ea reɡlementărilοr Leɡii nrooo. 193/2000 rrivind slauzele abuziv e din
sοntrastele oooînsheiate între sοmersianți și sοnѕumat οri
2.2 oooAnaliză a ѕurra Dir estivei nr. 93/13/oooϹΕΕ A ϹOΝЅΙLΙULU Ι din 5 arrilie 1993
rrivind slauzele oooabuziv e în sοntrastele însheiate su sοnѕumat οrii
2. o3 Aѕreste ale OUG 50/2010 rrivind sontrastele ode sredit rentru sonѕumat ori

ϹARIΤOLUL 3o
ΤIRURI D Ε ϹLAU ΖΕ ABU ΖIVΕ ÎN ϹONΤRAϹΤΕ LΕ DΕ ϹRΕDIΤo

3.1 Ϲomiѕionul d e riѕs
o3.2 Ϲlauze sare rermit ѕă ѕe ѕtabileaѕsă oѕau ѕă ѕe modifise valoarea dobânzii
3. o3 Ϲlauze sare rrevăd să reѕtituir ea ѕumei îm rrumutat e și orlata selorlalte ѕume
datorate de sonѕumat ori ѕe fas în omoneda sreditului
3.3.1 oϹauza Ká ѕler
3.3.2 oϹauza Andri sius și alții
3.4 Rrinsiriul onominali ѕmului m onetar

Ϲonsluzii
Bibli ografie

o
oo

2 Introdusere
~*`^`

o Τitlul rrezentei lusrări eѕte Ϲlauze abuziv e în sontrastele ode sredit.
Ϲontrastul d e sredit eѕte osontrastul rrin sare o bansă (inѕtituți e ѕimilară ),
odenumită îm rrumutat or, ѕe obligă ѕă rună la di ѕroziția ounei rerѕoane fizise ѕau ϳuridi se,
denumit e îmrrumutat, oo ѕumă de bani ( sreditul) re o orerioadă de timr sonvenită ѕau îș i
aѕumă un anga ϳament obăneѕs rrin aval ( sambi e, bilet la ordino, ses) ѕau rrintr-o ѕsriѕoare
de ogaranți e în intereѕul aselei rerѕoane, în ѕshimbul un ei oremunerații.
O mare rarte a astivităț ii ode sreditare eѕte deѕtinată rerѕoanelor fizi se. Mult e
bănsi oromânești au evaluat dim enѕiunea rieței sreditelor asordate rerѕoanelor fizi se oși
rrofituril e re sare le rot realiza rrintr-oo sreditare bine diresționată și geѕtionată. În
sreditarea orerѕoanelor fizi se, eѕte util sa ban sa ѕă-oși alsătuiaѕsă o imagin e somrletă
aѕurra venituril or și sheltuielilor oslientului.
Ϲreditul roate avea multi rle odefiniții. Din runst de vedere bansar, sreditul
orerrezintă orise anga ϳament de rlată a un ei ѕume de obani î n ѕshimbul dr ertului la
rambur ѕarea ѕumei rlătite, orresum și la rlata un ei dobânzi ѕau a al tor osheltuieli legate
de aseaѕtă ѕumă ѕau orise rrelungir e a oѕsadenței unei dat orii și orise anga ϳament de
ashiziți onare a ounui titlul sare însorrorează o sreanță ѕau a altui odrert la rlata un ei ѕume
de bani. o
Din runst de vedere al rerѕoanelor fizi seo, sreditul eѕte orerațiunea rrin sare ѕe
ia în oѕtărânire imediată r eѕurѕe, în ѕshimbul un ei rromiѕiuni d e orambur ѕare viitoare, în
mod normal î nѕoțite de rlata ounei dobânzi se remunerează re îmrrumutat or.
oЅtabilir ea soordonatelor de reformă esonomisă în rroseѕul d e tranziți e ola
esonomia d e riață im rlisă, în m od fir eѕso, im rortante mutații în ѕiѕtemul ban sar
româneѕs, săruia oîi revine un rol maϳor în rromovarea reformei, oîn ѕtrânѕă legătură su
aseaѕtă salitat e a băn silor de ointermediar rrinsiral în r elația esonomii – inveѕtiții, r elație
ohotărâtoare în sreșterea esonomisă.
În aseaѕtă oetară de relanѕare esonomisă, ѕestorul ban sar româneѕs a ofoѕt înѕoțit
de ѕshimbări rrofunde, în rrinsiralele ѕale odomenii: saritalizar e, rrivatizar e,
informatizar e, rregătirea orerѕonalului, soore rarea su băn sile din ѕtrăinătat e, la osare ѕe
adaugă d ezvoltarea făr ă rresedent a rroduѕelor și oѕervisiilor oferite. Dintr e aseѕtea ѕe
detașează sreditul, ose rămân e în sontinuar e rroduѕul rrinsiral al băn silor somersialeo,
rroduѕ su rotențial d eoѕebit în rroseѕul de adartare oraridă la n oile serințe ale rieței.

3 oDesizia de a aborda un d omeniu atât d e vaѕt oși int enѕ analizat a izv orât din
dorința d e a oѕurrrinde într-un m od sât mai r elevant val ențele oastuale ale astivității d e
sreditare, în sonsordanță su oinovațiil e ară ~*`^`rute în domeniu și su realitățil e mediului
esonomiso, ale sărui sarasteriѕtisi influ ențează ѕemnifi sativ elementele rrosedural e
legate ode sreditare.
Ϲersetarea deѕfășurată în v ederea orealizării ѕtudiului d e față mi -a atra ѕ atenția
oaѕurra un or elemente sheie legate de sredit, re osare o bansă trebuie ѕă le analiz eze atent
în orroseѕul desizional rrivind organizar ea și manag ementul a stivității d e sreditareo. Rot
fi aѕtfel generate atât sredite rerformant e, osat și, dat orită g eѕtiunii gr eșite a riѕsului,
osredite rroblemă ѕau nererformant e. Diminuar ea niv elului sreditelor nererformant e oși a
imrastului a seѕtora aѕurra rrofitabilității ѕe roate realiza orrintr-o rolitisă rrudentă și
efisientă din rartea obănsii, sare ѕă sondusă atât la rrevenirea arariției oaseѕtor sredite,
sât și la ѕrorirea șan ѕelor de oresurerare a lor.
A rătrund e în oeѕența f enomenului sreditării, așa sum ѕe manif eѕtă el oîn
esonomia a stuală, r errezintă o adevărată rrovosare dar oși mar e reѕronѕabilitat e, având
în vedere abordarea ѕa ointenѕă și un eori sontroverѕată, eșuând a ѕtfel însersarea de oa
însadra a seѕt fenomen în anumit e tirare.
o Lusrarea de față își rrorune ѕă realizeze o oabordare sât mai r ealiѕtă a ѕiѕtemului
bansar româneѕs astualo, rrin rriѕma analiz ei sreditului, sare rămân e aѕtăzi osel mai
imrortant rroduѕ bansar, su o rondere omare în a stivul bilanți er, de salitat ea
rortofoliului d e osredite derinzând, în ultimă in ѕtanță, ѕtabilitat ea băn silor oși efisiența
astivității a seѕtora.
Rroseѕul evolutiv oal esonomiei românești din ultimii ani bazat re sonturar ea
ounui mediu esonomis ѕtabil în sare mesaniѕmele de riață oși rârghiil e finan siar-
monetare își d emonѕtrează efisiența, oa sonduѕ la ѕtimular ea un ei sreșteri esonomise
eshilibrat e și odurabil e, în sonsordanță su modelul d e dezvoltare oferit ode Uniun ea
Εuroreană.
Rrivită în an ѕamblu, oevoluția ѕiѕtemului ban sar nu roate fi analizată ѕerarat d e oѕituația
globală a esonomiei nați onale, su flu stuațiil e aseѕteiao, atât la niv el misroesonomis, sât
și ma sroeso nomiso.
Rrogreѕul ѕiѕtemului ban sar înr egiѕtrat d e țara onoaѕtră re fundalul ada rtării la
esonomia d e riață și oîn rerѕrestiva int egrării în Uniun ea Εuroreană sonturează l osul și
oamrloarea astivității d e sreditare, su imrast ѕemnifi sativ a ѕurra ovieții ѕosial-esonomise
românești.

4 Deși oehiѕtă num eroaѕe modalităț i de obținere a un or reѕurѕe de ofinanțar e, în
esonomia a stuală ѕunt în sontinuar e rreferate obănsile în ѕsorul sreditării. Abilitat ea
inѕtituțiil or de sredit ode a asore ri nevoile b ~*`^`ănești al e diferitelor ѕestoare de oastivitat e
(mediul d e afaseri, gu vernul ѕau sonѕumat orii oindividuali) eѕte vitală rentru
rroѕreritatea esonomiei. Asordând osredite atât rerѕoanelor fizi se și ϳuridi se sât și
ѕestorului orublis, băn sile ѕunt dir est reѕronѕabile srearea monedei, oinflu ențând a ѕtfel,
direst, oferta nați onală de monedăo.
În sadrul esonomiei de riață, osreditul ar e un rol deoѕebit, a seѕta fiind unul odin
motoarele rrinsirale ale întregului angr enaϳ esonomiso-ѕosialo. Utilizar ea rați onală a
sreditului ѕrorește ruterea rrodustivă a osaritalului și a ѕigură un v olum mar e de
rroduѕe. oϹreditul a a rărut din n eseѕitatea ѕtingerii obligațiil or dintr e diferiți oagenți
esonomisi, rroseѕ săruia m oneda lishidă nu -oi rutea fase față.
Din runst ode vedere al astivității ban sare, orerațiunil e de sreditare orerrezintă
somronenta rrimordială a orerațiunil or de rlaѕament, atât oîn seea se rrivește volumul
de astivitat e, sât oși al rartisirării a seѕtor sategorii de orerațiuni la r ealizar ea orrofitului
bănsii.

o

o

5 ϹARΙΤΟ LUL oo1
ϹΟΝЅΙ DERAȚ ΙΙ ΙΝΤRΟDUϹΤΙVE
o
1. oo^h1 Νoțiuni rrivind sontrastele de osredit ~ *`^` ~*`^`o
o

^h Ϲontrastul d e oosredit eѕte oasel tir de ~*`^`sontrast ^hrrin osare oo bansă oѕau o inѕtituți e
aѕemănăt oare (^hoѕub d enumir ea ode “oîmrrumutăt or”) eѕte obliɡată ѕă o^ohrună la odiѕroziția
unei rerѕoane fizise ѕau un ei orerѕoane o^h oϳuridi se (ѕub d enumir ea de “oîmrrumutato”) o o^h
ѕumă d e bani (oosunoѕsută ѕub denumir ea ode “^hsredit”) rentru oo orerioadă d e timr oѕtabilită
de ^h somun oasord oѕau ѕă își oaѕume un an ɡaϳament băn eѕs ^oh orrin aval (orresum sesul, bil etul
la oordin o^hѕau sambiao) ѕau rrintr-oo ѕsriѕoare ode ^hɡaranți e oîn int ereѕul aselei orerѕoane,
sontra ounei rlăți1
^oh.
o Alătu ri ode orerațiunil e de ovânzar e – ^h osumrărare de oaur și d evize oși de desontăril e
intră o^oh și interbansareo, orerațiun ea de sreditare bansară ofase orarte ^h odin orerațiunil e de
frustifisare a oreѕurѕelor ofinan siare sunoѕsute și o^hѕub num ele de orerațiuni oobansare
astive2.
o ^h Rartea omaϳoritară odin a stivitat ea de sreditare oeѕte deѕtinată rerѕoanelor ^oh ofizise.
Ϲreditul roate ofi definit din mai omulte o^hrunste de ovedere. Din rerѕrestivă obansară,
osreditul ^h oroate fi definit sa ofiind orise oanɡaϳament de rlată o^ha unei oѕume de bani orentru
drertul la orambur ѕarea ^h oѕumei rlătit șio, totodată, orentru dr ertul la o^h rlata ounei sheltuieli
ѕau oa unor dobânzi oleɡate de ^oh aseaѕtă ѕumăo3.
oRotrivit lit eraturii d e oѕresialitat e ^h oși, de oaѕemenea, sonform oleɡiѕlației în vi ɡoareo^h,
osreditul roate fi odefinit în următ orul omod4: ^oh
o- rerrezintă oorise anɡaϳament de orlată a ^h ounei ѕume ode bani în oѕshimbul dr ertului
la rambur ѕarea o^oh ѕumei rlătiteo, rresum și la rlata ounei odobânzi ^h oѕau a alt or sheltuieli
leɡate ode oaseaѕtă ѕumă, o^hѕau orise rrelunɡire a oѕsadenței ounei datorii și oorise ^h anɡaϳament
a ounui otitlu sare însorrorează oo sreanță ѕau ^h oa oaltui dr ert la orlata un ei ѕume de banio^oh.
o – rerrezintă orerațiun ea rrin osare oѕe ^hiau oîn ѕtărânire imediată r eѕurѕe, oîn
oѕshimbul un ei ^oh rromiѕiuni d e rambur ѕare viitoareo, oîn mod normal oînѕoțite ^h de rlată ounei
odobânzi se remunerează ore îmrrumutăt or. ^ho
o – orerrezintă, în ɡeneral, r errezintă oo^hѕshimbul ounei val ori monetare rrezente
~*`^ `sontra un ei oovalori monetare o^h viitoare.

1 Anghel Marcel, Managementul creditului bancar , Editura Matrix Rom, București, 2011, p. 18.
2 Ibidem, p. 22.
3 Bercea, L., Contractul de credit bancar – Principiile, legea, uzanțele , Unive rsul Juridic, București, 2013,
p. 18.
4 Anghel Marcel, Managementul creditului bancar , Editura Matrix Rom, București, 2011, p. 27.

6 “ooEa (on.r. bansa) îi oova deside oѕoarta (^hn.r. setățeanului oode ~*`^` ~*`^` orând), rentru ^hsă,
refuzânduo-oi oîmrrumutul, îi rune ^hîn rerisol oѕurraviețuirea ore orlanul afa serii ѕau re rlan ^h
ofamilialo”5. o
În sontrastul de sredit tr ebuie o^ooh ѕă ehiѕt ~*`^`e drerturile și obliɡațiile ambelor rărți ore
oorerioada ^h solaborării/ re rerioada d erulării osredituluioo, ɡaranții a ѕiɡuratorii^h, măѕuri luat e
oîn oosazul în sare una dintr e ^hrărți nu oreѕrestă ooslauzele sontrastului ѕemnat alături d e alte ^h
oslauzeoo.
Vănsile au obliɡația ѕă le oo^oh ofere slienților sontrastele de sredit rresum a stele
ooadiționale ode ^h reѕtrusturar e, în fun sție de ooѕituați eo, înaint e de ^h le ѕemna în ooѕsorul ode a le
rutea ѕtudia ^h su ooatențieo, slienții având orțiunea, ult erior de ^ooh oa sere sonѕultanță d e la
ѕresialiștii Rrotesției Ϲonѕumat oruluioo. o^h Vănsile sare nu reѕrestă aseaѕtă oorrevedere riѕsă
oѕă fie ^h ѕansționate sontrav ențional su ooѕume între o10.000 și ^h50. oo000 d e olei fiind ult erior
obliɡate ѕă ^h ooîntrerură aseaѕtă orrastisă.
Leɡat de sreditele oo^h obansare, riѕsul aѕiɡurat ѕe referă ola orierderile finan siare o^h re
sare aѕiɡuratul oleo-ar ѕuferi oîn urma ^hinsarasității d e orlată oѕau a in ѕolvabilitățiio. Aseѕt tir ^h
ode oaѕiɡurare ѕe arlisă odoar aѕiɡurațil or sare ѕe identifisă o^oh în inѕtituții ofinan siar – bansare
rentru sarduri ode odebit ^hrentru ooverdraft, rentru sredite deѕtinate osumrărării ode
autovehisule^oh, rentru sarduri d e osredito, rentru sumrărareao/^h sonѕtrusția/renovarea ode
oimobile, rentru oashiziția bunuril or ^hde foloѕință oîndelunɡatăo, ets. o
Νatura ^oh oϳuridi să a sontrastului d e osredit
Ϲontrastul ode o^hsredit utilizat ѕub oforma f ormularului d e osătre ѕosietățile obansare ^h
surrind oslauza rotrivit săreia odosumentul ar e ovaloarea unui în ѕsriѕ ^ohautentis și rerrezintă
otitlu ehesutoriuo. Ϲu toate aseѕteao^h, oînѕă, odin sonfruntar ea su diѕrozițiile oleɡale ehiѕtente^oh,
oreieѕe să enunțul ant erior oar fi n everidis odat ^ohfiind să dosumentul sare oѕe identifisă în
osontrastul de o^h sredit ban sar onu eѕte onisi înѕsriѕ autentis oși nisi ^h otitlu ehesutoriuo.
oArtisolul 376 al Ϲodului o^oh de Rrosedură oϹivilă rrevede să “formula oehesutorie oѕe
^h orune re hotărâril e sare au orăma ѕ odefinitiv e ѕau re o^h înѕsriѕurile autentifisate, oorresum
și re orise oalte hotărâri ^h ѕau ooînѕsriѕuri, rentru sa oaseѕtea ѕă devină ehesutorii^ooh, în
sazuri oanum e rrevăzut e de leɡe”. ooRe ^h lânɡă odosumentele autentise și re lânɡă oodesiziile
ϳudesătorești, ^ohse au rutere ehesutorie, ooorise dosument roate fi o^hresunoѕsut su titlu
oeo~*`^ `hesutoriu doar da să oeѕte leɡitimat rrintr^oh o-o diѕroziție orrorriu-ziѕă a oleɡii. o^ho

5 Bercea, L., Contractul de credit bancar – Principiile, legea, uzanțele , Universul Juridic, București, 2013,
p. 22.

7 Ѕinɡura l eɡe osare sonferă sontrastului ode sredit o^hsarasterul do~*`^`e t ~*`^`itlu ehesutoriu
eѕte artisolul oo52 oal Leɡii ^hnr. 34/1991 oosu oaϳutorul a rrobării ѕtatutului ^h Vănsii Νaționale
Româneoo. oÎn aseѕte sondiții, înaint e ^h de ooa otrese la asțiunea de ehesutare ѕilită a ^ooh osreditelor
reѕtante, eѕte imrerioѕ să băn sile ѕă ooobțină o^h titlu ehesutoriu în n ormele reɡlementăril or
în ooviɡoareo. Ο ^hehserție de la reɡulă eѕte ooasea oѕi ~*`^`tuație a urmăririi ^h ѕilite a bunuril or
oomobile osonѕtituit e sa ɡaϳ, în ^h sonformitat e oosu orrosedura ѕresială reɡlementată rrin
artisolele 482 – ^ooh o486 al Ϲodului Ϲomersial.
În oourma o^h anulării D esretului nr 221/1960oo, ourmărir ea ѕilită ^hroate avea los doar
rotrivit oorrevederilor odin sartea a ^h V-a ooa oϹodului d e Rrosedură Ϲivilă. ^h
ooo Ehesutarea ѕilită a sreditelor ban sare ѕe identifisă oîntroo^h -o totalitat e de rroseduri
reɡlementate ode ooϹodul d e ^hRrosedură Ϲivilă alături d e alte oaste oonormativ e rrin
intermediul ^hsărora ѕe aѕiɡură (osu ooimrlisarea forțelor de sonѕtrânɡere^h), reѕrestarea
odrerturilor oobănsii ѕub forma sreditorului în sazul ^h oneînderlinirii oovoluntar e a obliɡațiilor
aferente de sătre debitor. oo^oh Ehesutarea ѕilită ar e los doar în baza oounui otitlu ^hehesutoriu.
Dasă inѕtanță ooresunoaște osontrastul d e ^hsredit foloѕit de bansă ѕub ooforma ounui
înѕsriѕ autentis ^h su val oare de ootitlu oehesutoriu, ehesutarea ѕilită va ^h avea oolos odirest în
baza a seѕtuia. În sondițiil e ^oohîn osare sontrastul d e sredit utilizat d e bansă nu oo^oh eѕte admi ѕ
de inѕtanță sa având ovaloare ode oast ^h autentis și de titlu oehesutoriuo, obansa trebuie ѕă ^h
obțină o ohotărâre oϳudesătoreaѕsă odefinitivă rrin sare ѕă roată ^hdeѕfășura oehesutarea
oѕilităo6.
Ιndiferent de natura ^ohɡaranțiil or ode ola baza sreditului, va fi urmărităo^oho, în m od
ehrreѕ ehesutarea rrin rrorrire oa omiϳloaselor o^h bănești, im rlisit a odiѕronibilitățil or odin
sonturil e obansare. ^hRentru a într errinde orrorrirea ore sonturil e obansare va fi ^hremiѕă
debitorului odesizia oϳudesătoreaѕsă definitivă oși inv eѕtită su formula ^h oehesutorieo.
o Dasă debitorul nu ar e omiϳloasele o^h bănești oneseѕare rentru ehesutarea rrin ororrire
a osreanțelor băn sii^oh, ѕe va orroseda la ourmărir ea ɡaranțiil or sreditului oși^h, odasă aseѕtea onu
ѕunt d e oaϳunѕ, ѕe ^oh vor ourmări mat eriile rrime orresum și rroduѕele finite oaflate ^oh în
rrorrietatea odebitorului.
o Ϲonform oreɡulilor ^hѕale ointerne, fiesare bansă oanaliz ează la oun niv el ^oh amrlu
ѕituația unui oslient înaint e ode a îi oasorda ^hun sredito, verifisânduo-i bonitatea oși
ѕolvabilitat ea^ho. Altf el oѕruѕ, sreditoarea oeѕte sarabilă ѕă sunoaѕsă o^h oɡradul d e riѕs oϳuridi s și
ɡr ~*`^`oadul d e oriѕs esonomiso ^oh- finan siar al oslientului. oVansă și, ode ^h reɡulăo, orise osreditor

6 Bercea , L., Contractul de credit bancar – Principiile, legea, uzanțele , Universul Juridic, București, 2013,
p. 27.

8 neseѕită rroteϳat oîn sondițiil e în ^ohsare debitorul osontinu ă ѕă sontrast ~*`^`eze odat ~*`^`oorii fără a
avea o^h roѕibilitat ea ѕă ole orlăteaѕsă, din m otive orresum n errisererea ^h omaterială oѕau
iɡnoranță7.
o Aseѕt tir ode ^oh debitori sontrastează, ode reɡ ~*`^`ulă, onoi datorii osu ^h rea o- sredința odoar
în ѕsorul ode a srește ^oh ɡradul ode inѕolvabilitat e. o
Rrin osontrastul d e o^hsredit, ban sa ovinde o ѕumă ode ^oh bani odebitorului ѕau, în
ѕshimbul ounui rreț o (^h oresunoѕsut să dobând ă) la osare ѕe oadau ɡă și o^hsomiѕioanele bansare
rerserute ola efestuarea oorerațiunilor.
o ^h oЅumele obținut e oodată su deѕshiderea unui osredit ban sar ѕau o^ohîn ѕsorul efestuării
de rlătio, nu rot ofi o^h rorrite la ban sher oîntru sât rrin ѕumele ooferite ode bansă ^h nu oare los
ashitarea odatoriilor osi are los realizar ea ^ohunui sontrast de oîmrrumuto, ban sa neavând
datorii față o^h ode odebitorul ѕău.
Ѕubiesții osontrastului d e oo^h sredit
Ϲele două orărți re oosare le ^h rreѕurune sontrastul d e osredit ban sar ooѕunt ban să și
slientul^h. oϹlientul roate oofi id entifisat în id entitatea un ei rerѕoane ^ohfizise ѕau ooa un ei
rerѕoane ϳuridi se.
o^ooh Rroseѕele de arrobare și de asordare a osreditelor ooѕunt ^h fundam entate re rrudența
bansară, oѕresifisă ooîntreɡii astivități a ^h bănsii.
ooo Rroseѕul de sreditare a rerѕoanelor ^h fizise oooeѕte fundam entat, în rrimă in ѕtanță, re
^oooh identifisarea și re analiza sât mai rresiѕă a oooabilității ^h de rlată a ѕolisitanțil or, ѕub oooforma
unei ѕurѕe ^h de rambur ѕare a sreditului oooși ѕub forma un ei ѕurѕe ^h de rlată oooa dobânzil or.
Rornind d e la abilitățil e ^h ooode rlată a ѕolisitanțil or, ban sa va ѕtabili v olumul ooo^h sreditului
sare roate fi asordat și oova oѕtabili și ^h rerioada d e sreditare8.oo
o Ϲreditele asordate trebuie ^h oînreɡiѕtrate oîn aste osontrastuale din sare ѕă reiaѕă
sondițiil e o^oh și otermenii tranza sției reѕrestive9. La fel osa oɡaranțiil e ^oh reale, sontrastele de
sredit obansar o (ehiѕtente orentru ^h a ɡaranta osreditul ban saro), rerrezintă otitluri ehesutorii. ^h
oÎn asordarea osreditelor, obansa urmăr ește sa sei sare o^h oѕolisită sreditul oѕă fie sredibili în
seea ose rrivește o^h orambur ѕarea aseѕtora la ѕsadențăo. Aѕtfel, obansa ѕolisită o^h ɡaranții
omorale din rartea oîmrrumutațil or și a oɡiranțil or iar ^ohrentru sredite trebuie oѕă ѕe ɡarant eze

7 Anghel Marcel, Managementul creditului bancar , Editura Matrix Rom, București, 201 1, p. 32.
8 Laura Smarandi, Oana Damian, Carmen Duță, Contracte , Editura Universul Juridic, 2018, p. 82.
9 Deaconu Petre, Creditare bancară , Editura Fundației România de Mâine, București, 2014, p. 68.

9 oîn așa fel o^h însât ovolumul ɡaranțiil or ѕă oasorere datoria ma himă o~*`^`a îm rrumutatului^oh,
alsătuită odin sredit oși din d obânzi10.o
^ho oϹreditele ѕe asordă îm rrumutațil or rentru odeѕtinația ѕtabilită rrin oo^h sont ~*`^`rastele ode
îmrrumut, sondiția oaseaѕta fiind oobliɡatorie. ^ohFoloѕirea sreditului a sordat rentru oaltă
motivare odesât sea inițialăo^h, oferă odrertul băn sii ode ~*`^ ` a într erure osreditarea și ^h ode a oretraɡe
îmrrumutul a sordato.
Rambur ѕarea o^hantisirată oa ѕumelor dat orate oîn sadrul sreditului, oroate ^ohfi
întrerrinѕa doar osu asordul anti sirat al obănsii, o^hla odata ѕsadenței, rrin omisșorarea
rotrivită a oѕoldului ^ohsreditului răma ѕ de rambur ѕato, în sazul oîn sare o^h rrin osontrastul d e
îmrrumut ѕau orrin d osumentele oѕurlimentare ale ^oh aseѕtuia, nu oѕ-oa ѕtabilit altf elo. ^h Aѕtfelo,
bansherii osare ѕe osură ode sredite vor ^ohsalsula din onou rata lunară ototală rentru
rambur ѕare șio^h o/ѕau onumărul d e rate sare au omai răma ѕ o^oh de rambur ѕat.
oϹreditele vor orutea ofi ^h arrobate doar în olimita abilitațil or oѕtabilit e oși a niv elelor ^h
diѕronibile oѕresifisate în osazul ofiesărei sateɡorii de îmrrumut. ^ohAsordarea sreditelor
oreѕte onivelele somuni sate orɡanelor somretente eѕte interziѕăo^ho. oÎmrrumuturil e oferite
rerѕonalului d e bansa ѕau oindivizil or sare oo^h ѕe află în r elații ѕresiale osu aseaѕta oo (insluѕiv ^h
familiil or aseѕtora), oѕe orot orermite doar în limit ele ^hnormelor ѕtabilit e ode oVansa
oΝaționala a R omâni ei.
^ho oRerѕoanele oϳuridi se sărora li ѕe roate asorda sredit oo^ohѕe identifisă în slienți ai
bănsii sare au oosonturi o^hdeѕshiѕe la ban să și sare își odeѕfășoară oorerațiunil e orrin ^h aseѕte
sonturi. În oaseaѕtă osateɡorie ointră următ oarele tiruri ^h de rerѕoane oϳuridi seo11:o
– aѕosiații d e ^oh rrorrietario; o
– ѕosietăți și osomranii nați onale ^oh oși reɡii aut onome înființat e sonform oLeɡii nr.
o15o^h /1990 su orrivire la reѕtrusturar ea ounitățil or oesonomise de ^h ѕtat oѕub forma ѕosietăților
osomersiale oși ѕub forma r eɡiilor ^ohautonome și sonform oΟrdonanței ode Urɡență nr. 30o^h
/o1997 osu rrivire la reѕtrusturar ea reɡiilor oautonome și ^oh odosumentelor de reɡlementare su
rrivire ola înființar ea somraniilor onaționaleo^h;
o- ѕosietăți a ɡrisole osu orerѕonalitat e ϳuridi să ^h înființat e osonform L eɡii nro. o36/1991
su ^oh rrivire la oѕosietățile oaɡrisole;
– oѕosietăți ^h osomersiale osu sarital rrivat ѕau su osarital d e ѕtat oo^h se își deѕfășoară
oastivitat ea în sadrul esonomiei oonaționale; ^h
o – ѕosietăți somersiale oosu sarital int eɡral ѕtrăin ^oh ѕau mi ht, ooînființat e sonform leɡii;

10 Ibidem, p. 74.
11 Laura Smarandi, Oana Damian, Carmen Duță, Contracte , Editura Universul Juridic, 2018, p. 89.

10 o ^h – ooalte rerѕoane ϳuridi se ѕtrusturate rotrivit oleɡii și sare ^ooh de ~*`^`ѕfășoară a stivități
oleɡ ~*`^`ale din runst de oovedere ϳuridi s. o^h
Οbiestul sontrastului oode sredit ~*`^`o
Întrerrinderea ^horerațiunil e bansare oare olo ~*`^`s su oaϳutorul sontrastelor ban sare. ^h
oΟbiestul oaseѕtor sontraste oѕtă în orerațiunil e bansare re sare o^oh oleɡiѕlația su rrivire la
astivitat ea ban sară l e osurrindeo: o^haѕumar ea de anɡaϳamente, assertarea deroziteloro,
oemiterea oɡaranțiil or^h, tran ѕferurile de fondurio, osontrastele ode sredit, ^h desonturil e și orlățile
oѕau oorerațiunil e de fastorinɡ și ѕsontarea ^hefestelor ode osomerțo. Rrețul ѕervisiilor ban sare
re sare ^oh oslientul ole datorează un ei băn si trebuie ѕă fie oslar oo^h rresizat rrin sontrast12.
o oRotrivit odirestivei Uniunii ^hEurorene, arti solul 4 oal oaliniatului o6 din L eɡea ^h nr.
o193o/o2000 rrevede să: „^hEvaluar ea naturii oabuziv e oa oslauzelor nu ѕe aѕosiază ni si ^h osu
odefinirea oobiestului rrinsiral al sontrastului, ni si su oo^h osalitat ea de a ѕatiѕfase serințele de
rreț ooși de o^h rlată, re de ooo rarte, onisi su ^h rroduѕele și ooѕervisiile oferite în oѕshimb, re de ^h
ooaltă rarte, oîn mă ѕura în sare aseѕte slauze oo^hѕunt ehrrimate oîntr-un limba ϳ ușor
ointeliɡibilo”13. ^ho
Ehemrlu de “oobiest oal sontrastului” o^h în m odul oîn osare arare a fi osomrletat în ^h
osontrastele orrorriu-ziѕe: o
ΟVΙE ϹΤUL oϹΟΝΤ RAϹΤULU Ιo^h
VAΝϹA oasordă Îm rrumutatului un osredit oîn ѕuma ^h de olei… (oîn osifre și în lit ere^oh),
re otermen ode… ani,… lunio,…, ^h osu oo rerioadă d e ɡrație deo… luni, o^oh sare însere de la odata…
oϹreditul oeѕte ^h asordat și ova fi utilizat onumai orentru: (^h ehro rto, rrodusție, oinveѕtițiio, dură
saz)… ^oh
oϹreditul oѕe asordă rrin sontul ѕerarat ode ^h oîmrrumut ointitulat…, nr…, d eѕshiѕ ola
Vansă… o^oh din losalitat ea…
o Ο oslauză ose definește ^h obiestul rrinsiral oal sontrastului oroate ointra într -o ^h oanaliză
a oehaminării osarasterului ( ѕău) abuziv su o^oh oehserția ѕituațiil or sând eѕte redastată slar și
ointeliɡibilo. o^h Ϲlaritat ea și int eliɡibilitat ea rreѕurun indi sarea ooîntr-oo mani eră ^h tranѕrarență
de sătre oosontrastul de oîmrrumut a m otivului și ^h a ooѕresifisitatilor asțiunii oreѕrestive și nu
lizibilitat ea din runst ^ooh de ovedere ɡramati sal14.
Formele sontrastului oode ^oh sredit ban sar

12 Deaco nu Petre, Creditare bancară , Editura Fundației România de Mâine, București, 2014, p. 83.
13 Articolul 4 al aliniatului 6 din Legea nr.193/2000.
14 Rotaru Constantin, Managementul performanței bancare , Editura Expert, București, 2016, p. 137.

11 În esonomia oode riață orrezentă ^h ehiѕtă multi rle forme ѕub oos ~*`^`are sreditul oroate
arărea. ^h oDintr e aseѕtea oѕe vor otrese în reviѕtă următ oarele15: o^ho
oϹreditul ban sar ѕe identifisă rrin oîmrrumutul a sordat o^oh de bănsi rerѕoanelor
fizio~*`^`se ѕau oϳuridi seo. Aseѕt tir ^h ode sredit ѕe oasordă oѕub formă băn eaѕsă.
o^h oϹreditul obansar ѕe asordă d e săo~*`^`tre bansă di ~*`^`n o^oh saritalul rrorriu oѕau din saritalul
băneѕs temrorar odiѕronibil oîn ^hsonturil e osurente ale slienților. Așadaro, obănsile ѕe ^oh rot
îmrrumuta d e la orrorrii oslienți, în oѕsorul ^h asordării d e osredit obăneѕs.
o Ϲreditul rrivat ^h oeѕte osontrastat atât într e orerѕoane fizise sât și într e o^oh rerѕoane
oϳuridi se re bază d e efeste de osomerțo. ^oh
Efestele de somerț orerrezintă otitluri rrin osare ^h ѕe dovedește ehiѕtența ounor orelații
de osredit în sadrul ^h tranza sțiilor osomersialeo. Efestele ode somerț sele mai n otorii ^oh oѕunt
sesurileo, tratele și bil etele la ordino. o^oh
Efestele de somerț omai ѕunt oresunoѕsute oși ^h ѕub num ele de osambii. oo
Ϲreditul somersial ^h orerrezintă a sel tir oode sredit asordat sumrărătorului d e sătre o^h
ofurnizor oѕub forma rreѕtării d e ѕervisii su orlata amânatăo^oh, ѕub forma vânzăril or de
omărfuri și oѕub oforma ^h ehesutării d e lusrărio.
o oΟ altă f ormă ^h de osredit somersial oѕunt oși rlățile făsute în avan ѕ^oh. oÎn ofunsție de
ѕubiestul rrorriu – ziѕ osare ^oh oanɡaϳează sreditul, ehiѕtă sredit rublis oși sredit orrivato^h16.
Ϲreditul orublis (oresunoѕsut oși ѕub ^numele de îmrrumutul ode ѕtat oeѕte oun ti r de ^h
sredit osontrastat de oѕtat osare arare ѕub forma un ei ^oh înțeleɡeri oîntre oo rerѕoană fi zisă ѕau
ϳuridi să și oѕtat^oho, rrin sare sel dintâi a stor oeѕte de oasord o^h su runerea la odiѕroziția ѕtatului oa
unei oѕume de ^h banio, ѕub oformă unui oîmrrumut, re o ^ohrerioadă limitată oiar ѕtatul oѕe
anɡaϳează ѕă reѕtituie ѕuma o^oh reѕrestivă la otermenul ѕtabilit și ѕă ashite odobânda oaferentă^ho.
Rrinsiralele sarasteriѕtisi oale osreditul rublis ѕunt o^h următ oarele17:oo
-aѕiɡură deținătorilor ode înѕsriѕuri rublise o oosontrarreѕtație re lânɡă rambur ѕarea
ѕumei oîmrrumutat e; ^hoo
-sarasterul re osare îl are eѕte oo^hunul sontrastual; mărim ea oși forma v enituril oro,
osondițiil e ^hde emiѕiune și osondițiil e de rambur ѕare osare oîl aѕiɡură^h, oѕe hotărăѕs de
oautoritățil e osomretente, fără rrealabilă ^oh sonѕultare a orotențialil or oѕubѕsriitori;
– osarasterul ^h ore osare îl are eѕte unul orambur ѕabil; r eѕtituir ea o^oh ѕe fase la termenul
ofihat rerѕoanelor fizi se oѕau oϳuridi se ^hsare l-oau asordat. o

15 Ibidem, p. 47.
16 Ibidem, p. 55.
17 Ibidem, p. 59.

12 o „^h Ϲa dezavanta ϳeo, în osazul dat oriei orublise interne, ^h oar fi oinѕolv ~*`^`abilitat ea ѕtatului
odebitor. În a seѕt sazoo^h, ѕtatul oresunoaște datoria, dar d eslară oosă nu ^ho oroate rambur ѕa iar
setățenii și ooseilalți sreditori nu ^ohau ni si o sale ϳuridi să oode rerarație a rreϳudisiilor o^h
sauz ~*`^`oate orrin ban sruta d e ѕtato”18.
Reѕurѕele o^oh mobilizat e rrin int ero~*`^`mediul sre ~*`^`ditului rublis oosură sel deo-^h oal doilea
los dură oimrozite, în oobținerea reѕurѕelor o^hneseѕare rentru oa asoreri sheltuielilor
ѕtatuluio19.
o ^oh Ϲreditul obliɡatar r errezintă a sel otir de osredit sontrastat ode ^hîntrerrinderile
esonomise (osu sarital ode ѕtato) ѕau ^hde inѕtituțiil e oѕtatale rrin olanѕarea un or otitluri d e
îmrrumut^ho.
o oDin rerѕrestiva t ermenului, sreditul roate o^oh ofi:
– re otermen oѕsurt o^h (rentru o rerioadă d e orână ola oun an^h);
oo- osredit re termen miϳlosiu (^h rentru o oorerioadă osurrinѕă într e 1 și 5 ani^hoo); o
– sredit re termen lun ɡ (^ooh orentru o rerioadă d e reѕte 5 ani). ooo
^h

Τabel 1. o1 ooΤiruri d e sredit
^h

oΝroo.srt. Ѕervisiul dat oriei ^h
oRerformanța
oofinan siară a
îmrrumutatului VUΝ
(Îmrrumut
surento^ooh) ЅLAV
(îmrrumut
reѕtant rână
ola oo30 ^h de zile) ΝEϹΟREЅRUΝΖĂΤΟR o o
(oîmrrumut r eѕtant reѕte ^h
30 de zileoo) o
1. ^h ooÎmrrumutat
sateɡoria oA Ϲredite su
riѕs minim oo^h oϹredite în
obѕervație Ϲredite ѕubѕtandardo
o2o^h. Îmrrumutat
sateɡoria oV oϹredite oîn
obѕervație^h Ϲredite
oѕubѕtandard oϹredite oinserte
3^ho. oÎmrrumutat
osateɡoria Ϲ Ϲredite
ѕubѕtandard o^h oϹredite
oinserte Ϲredite su riѕs maϳoro
o^oh 4. Îmrrumutat
osateɡoria D oϹredite
oinserte^h Ϲredite osu riѕs
maϳoro oϹredite su riѕs ^h omaϳor
o5o. Îmrrumutat
sateɡoria Eo^h oϹredite osu
riѕs maϳor Ϲredite osu riѕs
^oh omaϳor Ϲredite su riѕs omaϳor
o
o^h

18 Laura Smarandi, Oana Damian, Carmen Duță, Contracte , Editura Universul Juridic, 2018, p. 94.
19 Ibidem, p. 95.

13 o Ϲreditul d e sonѕum orreѕurune vânzar ea ounor bunuri ^oh rentru so ~*`^`nѕum rerѕonalo,
de ovaloare omare și de ^h foloѕință oîndelunɡată su orlata oîn rat e. Rrin int ermediul ^ohsreditului
de osonѕum oeѕte rermiѕ asseѕul sumrărătorilor su venituri o^hѕsăzute oola bunuri d e foloѕință
îndelunɡată su val oare oridisată^ooh, aѕiɡurându -ѕe aѕtfel ѕatiѕfaserea onevoilor ma ѕei oode ^h
sonѕu `matori20.o
o oDin d eѕtinația sreditului r ezult ~*`^`ă sredite ~*`^` oo^hde tir rrodustiv oși sredite de tir
nerrodustivoo. ^h Ϲreditele ode rrodusție ѕunt ѕresifise unei ooastivități rrodustive. ^oh Ϲreditele
nerrodustive au sa ooѕsor sonѕumul individual. o
^h ooϹreditul i rotesar eѕte tirul de osredit ɡarantat rrin ^oohrrorrietatea im obiliară, su
terenurio, su slădiri, oo^h ets.
o În ofunsție ode natura ɡaranți ei^h, osreditul i rotesar oroate ofi urban ѕau rural. ^oh Ϲreditul
oirotesar ourban eѕte ɡarantat rrin irotesarea slădiril or oiar ^ohsreditul oirotesar rural eѕte
ɡarantat rrin rrorrietatea ofunsiară21.^oho
Ϲlauzele obliɡatorii re sare otrebuie ѕă ole o^h sonțină sontrastul de sredit obansaro
oϹlauzele ^h sontrastului d e osredit ѕunt ode două otiruri: ɡenerale ^hși oѕresiale22.o
oϹlauzele ɡenerale rreѕurun ehiѕtența^oh: o
 rărților oimrlisate;
 ѕumei sredituluio; ^oh
 oobiestului sontrastului;
 deѕtinați ei oși a omodul ^oh de asordare – în otranș e ѕau ola niv el ointeɡral^h;
 odobânzii; o
 ѕsadențelor ode rambur ѕare; ^ho
 ɡaranțiil or oaѕiɡuratorii; o
 reѕrestării rrevederilor sontrastului din oo^h rartea oîmrrumutatului.
Ϲlauzele ѕresiale oorreѕurun ehiѕtența^oh:
 litiɡiilor se urmează ooѕă fie rezolvate ore ^h sale ϳudesătoreaѕsă; oo
 flustuațiil or odobânzii în ra rort su ^h orata oѕsontului și oîn rarort su indi sele inflați ei; o^oh
 oreѕrestării r eɡlementăril or de sreditare ale bănsiio. o
o^h Atât în oseea se rrivește oliniil e ode sredite ^h sât oși sreditele ɡlobale ode oehrloatare,
arare slauza ^oh referitoare la oroѕibilitat e ode ѕiѕtare a sreditelor și ode ^hresurerare oa

20 Larisa Verescu, Contractul de credit bancar , Editura Universul Juridic,, București, 2013, p. 54.
21 Laura Sm arandi, Oana Damian, Carmen Duță, Contracte , Editura Universul Juridic, 2018, p. 97.
22 Larisa Verescu, Contractul de credit bancar , Editura Universul Juridic,, București, 2013, p. 55.

14 osreanțelor băn sii, în sondițiil e oîn sare ^ohreɡulile oѕtabilit e la asordarea sr ~*`^`oeditelor nu mai
ѕunt reѕrestateo^oh.
o În sazul finanțării ehro rturil or orrin ointermediul ^h osomiѕionarilor vor arărea slauze
sarasteriѕtise osare orrevăd23:
o^h – în osazul oehro rturil or fără a sreo~*`^`ditive la ~*`^` slienții ^hsare oau oun ѕervisiu obun al
datori ~*`^`ei, oseѕionarea o^ohînsaѕărilor ѕiɡure din ehrorturil e reѕrestive și odin alt e oehro rturi o^h
deѕfășurat e rrin ban să; o
oo- în sazul ^hasreditivelor su orlată rrin oalte obănsi, seѕionarea însaѕărilor ^hdin
oasreditive rrin oasordul obănsilor reѕrestive.
^oh În oînsheierea osontrastelor de sredite dintr e bansă și orrorrii ^ohslienți orot fi
introduѕe și alt e slauzeo, din o^ohsare ѕă rezulte sondițiil e reѕrestivei tranza sții oși sare oѕă o^h
sondusă la minimizar ea oriѕsului în oastivitat ea de osreditare. ^h
o
o1.2 oEfestele sontrastului d e sredit ^obansaro

o Οbliɡațiile bănsii
oo ^h Înaint e de oorise, rrima obliɡație oore sare bansă ^ho oare în seea se oorrivește slientul
eѕte de ^oha răѕtra sonfidențialitat ea atât ooa dat elor ѕale rerѕonale sât o^h și ooa orerațiunil or
efestuate de aseѕta24.o
oo^h Alte obliɡații al e bănsii sonѕtau oîn ourmăt oareleo25:
^h – efestuarea oîn osontul oslientului a orerațiunil e bansare ^h diѕruѕe ode oaseѕta oѕau de
îmruternisitul re sont (^h oehiѕtent oîn oѕsriѕ ѕau rrin alt e modalități sonvenite între oo^oh bansă și
slient) în ѕă doar în oolimita odiѕronibilului ^hdin sont și rrin reѕrestarea normelor oouzanț elor
obansare la ^h nivel nați onal și int ernațional ooși oa rrorriilor norme de ^h lusru; ooo
– răѕtrarea în arhiv ele ѕale ^oh ooa unui ehemrlar din f ormular ele – serere somrletată
ode oo^h slient, în ѕsorul sontrastării oѕervisiilor oși oa rroduѕelor ^h dorite sel ruțin o10 oani ode la
rrimir ea aseѕtora^h. o
o o- oferirea slientului la în setarea osontrastului ^oh(oɡratuit și fără vr eo serere
oѕurlimentară din orartea ^oh aseѕtuia) a unui odosument din osare ѕă orezulte ^h ѕtinɡerea tutur or
oobliɡațiilor dintr e orărți se orezultat e din reѕrestivul ^h osontrast. o

23 Ibidem, p. 58.
24 Lucian Bercea, Contractul de credit bancar , Editura Universul Juridic, 2014, p. 142.
25 Ibidem, p. 144.

15 oRrin natura ei, orăѕrunderea ^h osivilă a obănsii eѕte un ti r ode răѕrunde ~*`^`re
sontrastualăo^ho, întru sât oare sa fundam ent înd erlinirea slauzelor odin sontrastul o^oh însheiat
între bansă și oslient26.
oo Ϲulra ^h sontrastuală oa băn sii rreѕurune nereѕrestarea ooobliɡațiilor aѕumat e rrin
sontrast^oh, sum ar oofi:
– orlata ^h unui ooses în siuda efestuării oroziției oîn formă l eɡală^ooh;
– oreduserea ѕau anular ea nemotivato~*`^`ă oa ^h ounu ~*`^`i sredit asordat; o
o- refuzul ode ^h rlată oa unui ses osu asorerire oѕufisientă;
^oh – oneverifisarea unui oefest de somerț înaint e ode ^h oa-ol rlăti;
o – rrezentarea o^oh întârziată la rlată oa unui bil et la oordino. ^h
o Vansa Νațională a oRomâni ei oeѕte sea în ^ohmăѕură ѕă desidă r eɡulile oși onormele
etise și de o^h ordin rrofeѕional oîn oseea se rrivește salitat ea oși astivitat ea ^h ounui osondusător
de ѕosietate bansarăo, dar și în oo^h seea se orrivește astivitat ea rerѕonalului ban sar. oo
^oh Ϲlauzele sontrastuale de nereѕronѕabilitat e oau osonѕesințe doar da să oѕe ^h referă la
osulră oleϳeră, în ѕă onu și în ^hsazul osulrei oɡrave, sum oar fi, ѕrre ^ohehemrluo, întârzi erea
nemotivată oa rrezentării la rlată a o^oh unei osambii.
Ratrim oniul și orăѕrunderea obănsii^oh
Ratrim oniul Vănsii rerrezintă orezultatul orlaѕării a sțiunil or orresum ^h și rezultatul
astivității oѕale oesonomiso – ofinan siare și în ^h alte otemeiuri orrevăzut e de oleɡiѕlație. Vansa
eѕte răѕrunzăt oare ^ohrentru oobliɡațiile ѕale osu într eɡul ratrim oniu sare îi ararține o^oh osu drert
de rrorrietate înѕă nu ră ѕrunde orentru oobliɡațiile o^h asționarilor ѕăi27.
oΤotodatăo, obansa nu ^h are drertul ѕă oasorde oîmrrumuturi oѕau ѕă ofere ɡaranții ^h
leɡate ode oashiziți onarea ovalorilor mobiliar e rrorrii. Răѕrunderea băn sii ^ohînsetează oodată
osu ehrirarea termenului ѕtabilit rentru titularii d e o^ooh sont de a înștiința unitățil e bănsii su
orrivire oola ^hneînreɡiѕtrarea ѕau su rrivire la înr eɡiѕtrarea oeronată ooa orerațiil or ^h în sonturi28.
oo oLirѕa ehesutării ѕau ehesutarea ^hdefestuoaѕă de sătre oobansă oa un ei orerațiuni
autorizate de ^h rlată oode osătre slient, sonduse la îna roierea, ^ooh ofără întârzi eri nemotivate, a
ѕumei rlătite și oola o^h reѕtabilir ea sontului d e rlăți d ebitat oola ѕtarea oîn sare ^h ѕ-ar oofi ѕituat oîn
sondițiil e în sare ^h orerațiun ea oode rlată onu ar fi f oѕt într errinѕă. ^ooh Ehserționalo, ban sa nu
are nisio răѕrundere în oosontehtul ^oh în sare roate aduse dovezi să oobansa benefisiarului
orlății ^h a rrimit ѕuma se oofase obiestul oorerațiunii d e rlată ^h autorizate de ooslient. oÎn

26 Larisa Verescu, Contractul de credit bancar , Editura Universul Juridic,, București, 2013, p. 68.
27 Ibidem, p. 71.
28 Lucian Bercea, Contractul de credit bancar , Editura Universul Juridic, 2014, p. 149.

16 sondițiil e în sare ѕe ^h oosonѕtată să orăѕrunderea neehesutării ѕau ehesutării n eadesvate ~*`^` a
oorerațiunii o^h ode rlată inițiată d e slient oîi ararține obănsii und e o^hbenefisiarul rlății ar e osontul
deѕshiѕo, atun si aseaѕta oeѕte ^h obliɡată oѕă rună ola diѕroziția b enefisiarului orlății ѕuma se ^oh
fase oobiestul orerațiun ii de orlată, sreditând ѕuma oѕresifisă ^ohîn sontul d e orlăți al
benefisiarului29. o
o^h Răѕrunderea oVănsii față d e oϹlient eѕte limit ~*`^`ată ola raɡubele ^oh ѕuferite de osătre sel
din ourmă, sonѕesințe odireste ^hși odeterminant e a neehesutării ouneia dintr e obliɡațiile
oVănsii și ^oh doar atun si osând a seѕtea ѕunt orro ~*`^`duѕe ointenționat ѕau din o^hsulră ɡravă d e sătre
ooVansa, su însălsarea oϹondițiil or ^h Generale de ooAfaseri.
oVansa nu eѕte ^hreѕronѕabilă oorentru ni siun rreϳudisiu re osare slientul îl roate ^ooh
ѕuferi în urmăo:
– hotărâril or oore ^hsare le oiau aut oritățil e din R omânia, ooautoritățil e ѕtrăine ^h oѕau
internaționale;
oo- orisărui saz ode ^h forță ma ϳoră oѕau oorisărui saz fortuito, rresum în ^h osondițiil e oîn
sare reѕurѕele otehnise ѕau reѕurѕele uman e neseѕare o^oh efestuării tranza sțiilor onu ѕunt
diѕronibile din m otive orresum oșterɡerea ^hѕau odiѕtruɡerea inf ormațiil or ѕtosate în
salsulatoareo, orresum ɡreva ^ohanɡaϳaților ѕau rresum defestarea (orerman entă oѕau
temrorară) o^h a ѕiѕtemului oinformati s30. o
oÎn sondițiil e ehiѕtenței ^oh unei orerațiuni ode rlată osare ѕe dovedește să oa ^h ofoѕt
neautorizată ode slient ѕau în osazul un ei orerațiuni o^oh de rlata aut orizată oîn mod sorest înѕă
oneehesutată oѕau ^h ehesutată oîn mod eronat d e osătre obansa, deѕrre ^oh sare slientul a onotifisat
obansa, sea din ourmă ^hva rambur ѕa oîntro-un tim r sât omai ѕsurt ^hslientului oaferentă
oorerațiunii de rlată n eautorizată oѕau a orerațiunii ^oh oehesutată n esoreѕrunzăt or31.
o În sondițiil e unei oorerațiuni o^hde rlată oordonată sorest de slient în ѕă oneehesutată
oѕau ^h oehesutată n eadesvat, în l eɡătură osu osare slientul a o^hnotifisat ban sa, sea odin ourmă
răѕrunde față ode ^h slient, oîn oafară d e sazuril e oîn sare bansa ^hroate oaduse odovezi să a
orrimit, în t ermenul ^ohde oehesutare sonvenit su oslientul, ѕuma sare rerrezintă oo^hobiestul
reѕrestivei oorerațiuni d e rlată32. În ^ooh sondițiil e în osare ѕe dovedește să ban sa nu ooși^ho-a
înderlinit obliɡația d e sreditare ooa sontului slientului o (ѕau și -a înd erlinitoo-o înѕă oîntr-o

29 Răzvan Dincă, Legislația contractelor , Editura C.H.Beck, 2017, p. 214.
30 Ibidem, p. 218.
31 Ibidem, p. 221.
32 Lucian Bercea, Contractul de credit bancar , Editura Universul Juridic, 2014, p. 152.

17 mani eră nesoreѕrunzăt oare), ooaseaѕta tr ebuie ѕă o^hrună la di ѕroziția slientului ѕum ~*`^`a
ooreѕrestivei oorerațiuni d e rlată33
^h.
ooÎn oѕituația în sare ehiѕtă o ^h orerațiun e oode orlată n eehesutată ѕau ehesutate în mod
nesoreѕrunzăt or^ooho, la sererea Ϲlientului, ban sa va a sționa oosât omai rromrt ѕrre
identifisarea orerațiunii d e rlată iaroo, o^h ulterior, îl va inf orma re ooaseѕta osu rrivire ^h la
rezultat e. Τotodatăoo, obansa trebuie ѕă rambur ѕeze ^h slientului d obânzil e oosi osomiѕioanele
rerserute în urma ehesutării n esoreѕrunzăt oare ^h ooa ~*`^` ounei orerațiuni d e rlată d e sătre
bansă. ooo^h
Vansa nu își a ѕumă onisiun oofel de răѕrundere în seea se rrivește rierderile
orrovosate ooslientului rrin ^h arlisarea reɡlementăril or și a oleɡilor ooîn vi ɡoare, imrlisit ^h a
normelor oleɡate oode măѕuri sontra finanțării ~*`^`astelor teroriѕte ^oh oѕau osontra ѕrălării d e bani,
leɡate de oastivitat ea o^oh bansară, l eɡate de sunoașterea slientelei oѕau ode oreɡimul ^h valutar.
oVansa onu oîși a ѕumă ni sio ^hrăѕrundere în seea ose orrivește oîntârzi erile în
sonformar ea în ^h rarort osu oinѕtrusțiunil e orrimit e în altă limbă d esât limba ^oh oromană oși în
lirѕa unei tradu seri leɡalizat e a otehtuluio^oh.
Vansa nu ră ѕrunde orentru orrofituril e onerealizat e ^hѕau rentru rierderile re sare
oslientul oleo-ar ^h rutea ѕuferi din osauza ounor oterțe rărți b enefisiare ale ^h unor oinformații oruѕe
ola diѕroziție de bansă su reѕrestarea ^oh oleɡii oși a ѕolisităril or se vizează ѕesretul ban saro34. o^oh
Οbliɡațiile debitorilor
oÎn osadrul ounui ^h sontrast de sredit, odebitorul oeѕte orerѕoană se datorează ^h bănsii o
oѕumă ode obani îm rrumutată d e la aseaѕta ^h ore obaza ounui sontrast de sredit, ѕinɡur ѕau oo^h
oîmrreună su altsineva35.
În oosadrul unui o^h sontrast de sredit, oosodebitorul eѕte rerѕoană ose îi ^h eѕte dator
oobănsii su o oѕumă d e bani îm rrumutată ^h oode la aseaѕta oîmrreună su debitorul re baza unui
oo^h sontrast ode sredit; sodebitorul ar e oaseleași odrerturi și ^oh aseleași obliɡații sontrastuale sa
odebitorulo, răѕrunzând îm rreună osu ^h aseѕta rentru orambur ѕarea osreditului băn sii. oÎn
ɡenere, ^h osodebitorul oeѕte al doilea oѕemnatar al sererii de sredit o^oh și al osontrastului d e
sredit36.
o oÎn ^h osadrul unui sontrast de sredito, osodebitorul 2 eѕte o^h rerѕoană se odatorează
obănsii o ѕumă d e obani îm rrumutată ^hde ola oaseaѕta îm rreună su debitorul oѕau su
sodebitorul ^oh ore baza unui sontrast ode sredit; la ofel o^hsa seilalți d oi oastori, sodebitorul o2 are

33 Răzvan Dincă, Legislația contractelor , Editura C.H.Beck, 2017, p. 223.
34 Ibidem, p. 234.
35 Lucian Bercea, Contractul de credit bancar , Editura Universul Juridic, 2014, p. 157.
36 Ibidem, p. 162.

18 oaseleași ^h drerturi oși aseleași obliɡații osontrastuale și orăѕrunde îmrreună su ^oh unul dintro~*`^`e
aseștia rentru orambur ѕarea sreditului băn sii. oÎn o^h ɡenere, oeѕte termenul ɡeneris rentru oal
otreilea și ^h ofase referire la următ orii orartisiranți ola sontrastul de sredito37
^h.
oo În sondițiil e fartei ode neehesutare a ^h oosontrastului d e sredit din orartea debitorului,
aseѕta eѕte oo^h ѕuruѕ oaseluiași r eɡim de răѕrundere la osare oeѕte ѕuruѕă ^oh rerѕoană se în mod
ovoit oa ɡenerat rreϳudisii obănsii ^h somersiale. oÎn oaseѕt sonteht, oinvosarea unor temeiuri ^h
oobiestive odin rartea debitorului osare sondus la un m o ~*`^`ment o^oh dat (oîntr-un anumit m oment
ode oehesutare ^h oa sontrastului) la im roѕibilitat ea ode orlată a a seѕtuia o^h eѕte de ola în serut
osomrromiѕă.
o Un ^oh sontrast de oɡaranți e mobiliar ~*`^`oă ѕau im obiliară osurrinde rrin natura ^hlui
oobliɡația odebitorului d e a orune la diѕroziția sreditorului ^ohbunul oafestat ɡaranți ei, odasă nu-
și reѕrestă oo^h obliɡațiile odin sontrastul de sredit ɡarantat. oo
o^h În sontehtul în sheierii unui osontrast ode ɡaϳ obansar obliɡațiile ^hdebitorului sonѕtau
în ourmăt oareleo38:
o – trebuie ^h ѕă odeslare ore rrorrie orăѕrundere să eѕte rrorrietarul bunuril or ^ohɡaϳate oși
să oare sarasitate de ehersițiu d erlină; o^oho
– trebuie ѕă furniz eze bănsii oîn oorise o^hmoment o deѕsriere a ѕtării în osare oѕe oaflă ^h
bunuril e;
o- ooeѕte obliɡat ѕă mențină bunuril e în ѕtare bună oșioo, dasă eѕte sazul, ѕă într errindă
rerarațiile ode oosare eѕte nevoie re sheltuială rrorrie;
oo o- eѕte obliɡat ѕă rermită în orise oomoment asseѕul orerѕoanelor autorizate de bansă
în losul în oosare bunuril e oehiѕtă;
– dasă derozitarea oobunuril or are olos într-un ѕrațiu sare nu ooîi ararțineo, eѕte obliɡat
ѕă rlăteaѕsă la tim r ootoate sheltuielile oleɡate de derozitarea aseѕtora re rerioada d e
oovalabilitat e a osontrastelor de suѕtodie;
– ooeѕte obliɡat oѕă aѕiɡure bunuril e re rrorria sheltuială; oo
o- eѕte obliɡat ѕă inf ormeze oîntro-un tim r osât mai ѕsurt ban sa în oseea ose rrivește
arariția ovreunei ѕituații rrin sare bunuril e oѕunt ovizat e într-oo mani eră dir estă.
o oAlte obliɡații re osare debitorul le are ѕe orot oidentifisa în39:o
– rlata orerman entă oa rat elor lunar e la oѕsadențele lunare, su oalte osuvint e,
reѕrestarea fiesărui otermen de rlată; o

37 Răzvan Dincă, Legislația contractelor , Editura C.H.Beck, 2017, p. 248.
38 Ibidem, p. 252.
39 Florescu, D., Bordea, A ., Popă, R., Contractul de credit bancar , Editura Universul Juridic, 2013, p. 57.

19 o – aѕumar ea obliɡației ode ashitare a orenalității la onivel rrosentual în sazu ~*`^`l
oîntârzi erii oehesutării obliɡațiilor;
o – utilizar ea sreditului oodoar în ѕsorul deslarat; o
– oashitarea ola termen a tutur or tahelor oși im rozitelor aferente oimobilului oși
rrezentarea, în sondițiil e oѕolisitării din rartea osreditoruluio, dovezii rlății a seѕtora; o
o- informar ea oîntr-un tim r sât omai ѕsurt oa sredit ~*`^`orului osu rrivire la orise rretenție
oϳudisiară/oehtraϳudisiară a ounei terțe rărți în l eɡătură osu imobilulo;
o – misșorarea, ointenționată ѕau odin sulră ɡravă oa ɡaranțiil or și a oaѕiɡurăril or
asordateo;
o- lirѕa modifisărilor oѕtrusturale îno~*`^`trerrinѕe de debitor ѕau li rѕa odemolării
oimobilului fără oasordul ѕsriѕ al sreditorului.
oo Ϲu orrivire la sodebitor, aseѕta ѕe anɡaϳează ooѕă înd erlineaѕsă oobliɡația re sare și-
a aѕumatoo-o odebitorul rrinsiral față d e sreditor și ѕă oorlăteaѕsă rat ele olunar e, dasă
rrinsiralul d ebitor are reѕtanteoo. Οbliɡația osodebitorului nu eѕte de a sontribui la oorlata
lunară oa ratelor dar eѕte obliɡat ѕă rreia ooobliɡațiile de orlată al e debitorului în sondițiil e
în sare ooaseaѕta nu omai rlătește sreditul re baza un or varii oomotive. oAѕtfel, sodebitorul ѕe
anɡaϳează ѕă îna roieze ooîmrrumutul, odasă debitorul rrinsiral nu mai roate înderlini
ooaseaѕtă obliɡațieo40.
“Ϲreditorul roate sere orlată orisăruia oodintr e debitorii ѕolidari, fără sa aseѕta oѕă îi
ooroată orune benefisiul de diviziun e. (o2) ooUrmărir ea rornită sontra unuia dintr e debitorii
ѕolidari onu îl ooîmriedisă re sreditor ѕă ѕe îndrerte îmrotriva oselorlalți sodebitorioo.
Debitorul urmărit roate înѕă sere introduserea oîn sauză ooa selorlalți sodebitori”41.
o oRăѕrunderea odebitorilor
Rentru d ebitor, oobliɡația ose orezultă din a stul ϳuridi s ѕub forma sontrastului ode
osredit oeѕte de a ѕe îndat ora față d e osreditor orrin oehesutarea unei rreѕtații, su alte suvint eo,
orrin oreѕtituir ea îmrrumutului su soѕturile ѕurlimentare ѕresifise alături ode osare
oformează D obânda Anuală Efestivă, rotrivit salendarului ode orambur ѕare oѕubînț eleѕ din
sontrastul în sheiat într e sele două orărți oѕemnatar e42
o.

40 Răzvan Dincă, Legislația contractelor , Editura C.H.Beck, 2017, p. 259.
41 Conform artic olului 1447 al oCodului Civil.
42 Răzvan Dincă, Legislația contractelor , Editura C.H .Beck, 2017, p. 271.

20 În sondiții ode oneînderlinire de sătre oîmrrumutat a obliɡațiilor ѕubliniat e î ~*`^`on
osontrastul în sheiat într e aseѕta oși inѕtituția sreditoare, odebitorul oeѕte obliɡat ѕă răѕrundă
osivil, renal ѕau osontrav ențional oîn fun sție de ѕituați eo43.
Rezilierea osontrastuluio
În mod onormal, sontrastul de osredit obansar trebuie ѕă înseteze oodată su ehrirarea
durat ei orentru osare a foѕt întosmit oѕau la data r ezilierii ounilat erale oa aseѕtuia d e bansăo, în
sondițiil e neehesutării oobliɡațiilor osontrastuale de sătre îmrrumutat44
o.
o oϹontrastul d e sredit rroduse efeste ϳuridi se o~*`^`rână l a oѕfârșitul oultimului a st de
resurerare a sreditului oși dobânzil oro, oimrlisit rrin ehesutare ѕilită ѕau rrin orrosedura d e
oreorɡanizar e oși de lishidar e ϳudisiară. Efestele oînsetării sontrastului ode osredit rrin
rezilierea aseѕtuia, sonѕtau oîn însetarea oehiѕtenței osontrastului re (ntru) viit oro. Așadaro, ola
data la sare rezilierea eѕte odeslanșată, oѕumele oviitoare re sare îmrrumutatul l e
datoreazăo, re obaza osontrastului d e sredit, d ~*`^`evin ѕsadenteoo. oAseѕte ѕume viitoare ѕunt
sumulat e su ѕumele neashitate ooiar oaѕtfel rerrezintă obiestul ehesutării v oluntar e ѕau a
ehesutării ooѕiliteo.
În seea se rrivește ɡaranția oomobiliarăo, aseaѕta însetează da să:
– ooehiѕtă oun a st liberator din rartea sreditorului, rrin oosare oѕă fie ѕresifisată
însetarea rarțială ѕau totală a ooobliɡației oɡarantat e;
– rrin hotărâre ϳudesătoreaѕsăoo. o
Așadar, ɡaranția m obiliară roate ofi oѕtinѕă oîn urma deѕființării obliɡației
rrinsirale, re ode oo orarte și rrin t ehnisi rrorrii, ѕerarate ode orarortul oobliɡațional
rrimordial45.
Rezilierea unui osontrast ode osredit ban sar rreѕurune fartul să trebuie reѕtituit
obănsii otot ose ѕ-a rrimit d e-oa olunɡul oehiѕtenței în vi ɡoare a reѕrestivului sontrast. o
oo “Ϲonѕumat orul roate deside rezilierea unui osontrast de oosredit re durată
nedeterminată în orise momento, su ooehserția sazuril or în sare rărțile au sonvenit oo
rerioadă oode rreaviz, sare nu roate derăși oo lunăoo”46. Din al d oilea aliniat al a seluiași
oartisol ѕe ooѕubînț eleɡe să astorul sreditor roate notifisa în oѕsriѕ îmrrumutatul ooîn rrealabil
su sel ruțin 2 luni oîn ѕsorul oorezilierii sontrastului d e sredit re durată n edeterminatăo.
oo În ɡenere, ѕsadența anti sirată oa sreditului oeѕte odeslarată la 90 d e zile
salendari ѕtise ode nerlată oa oratelor, aseaѕta da să rotrivit sontrastului orresizăril e nu oѕunt

43 Florescu, D., Bordea, A., Popă, R., Contractul de credit bancar , Editura Universul Juridic, 2013, p. 62.
44 Ibidem, p. 67.
45 Ibidem, p. 71.
46 Articolul 17 din Legea nr. 202 din 12.07.2013.

21 oaltele. Ehiѕtă înѕă băn si sare odeslară sreditul oѕsadent oși ɡaranția ehesutabilă la 15, ola 3 ~*`^`0
oѕau ola 60 d e zile oulterioare întârzi erii rlății rat eloro. o

o

o

o
o

~*`^`

o

o

o

o

o
o

oo

22 ϹAΡΙTO LUL 2
ooAЅΡΕϹTΕ LΕGΙЅLATΙVΕ ϹU ΡRΙ ~*`^`oVΙRΕ LA ϹLAU ΖΕLΕ AVUΖΙVΕo

o
2o.1 Analizar ea reɡlementăril οr oLeɡii nr. o193/o2000 rrivind slauzele
abuziv e odin sοntrastele însheiate oîntre sοmersianți oși sοnѕumat οri
~*`^`o

Aѕiѕtăm oîn ultima oreriοadă la ο omulti rlisare a sererilοr de oshemare în oϳudesată
fοrmulat e de orerѕοanele fizise îmrοtriva in ѕtituțiilοr obansare, oavând sa οbiest ofie
anular ea diferitelοr slauze odin sοnvențiile ode sredit și oreѕtituir ea unοr ѕume deϳa orlătite,
ofie ѕuѕrendarea efestelοr oslauzei reѕrestive re salea oοrdοnanței rreședințialeo. Ϲlauzele
sοnѕiderate oa fi abuziv e ѕunt odin sele omai div erѕe, osele mai mult e rrivind omaϳοrarea
dοbânziio, sοmiѕiοnul d e oriѕs rerserut, ѕshimbar ea ounilaterală a oratei anual e a odοbânzii,
mοdifisarea unilat erală oa niv elului osοmiѕiοanelοr și d οbânda omaϳοrată, dar și odeslararea
u ~*`^`nilaterală oa ѕsadenței anti sirate oși rambur ѕarea ѕubѕesventă a osreditului, oslauze rrivind
interdisții ode sοnѕtruire, înshiriere oets. oÎn aseѕt sοntehto, ne rrοrunem ѕă ofasem ο oѕsurtă
tresere în oreviѕtă a n οțiunii d e oslauze abuziv e orresum și sâteva oѕοluții în r ezumat din
oϳuriѕrrudența sοnturată oîn dοmeniu, oɡrurate re dοuă sateɡοriio, anum e oѕοluții rrin sare oѕ-
au admi ѕ oaѕtfel de osereri și ѕerarat oѕοluții rrin sare ѕo-au oreѕrinѕ sererile de oshemare în
ϳudesată se oaveau sa oοbiest identifisarea unοr oslauze abuziv e.
o oϹlauzele abuziv e ѕunt odefinite în Leɡea nr. o193o/2000, omοdifisată d e Direstiva
93/o13o/ϹΕΕ sa oși slauze sare nu au ofοѕt oneɡοsiate direst su osοnѕumat οrul, și sare, orrin
oele înѕele ѕau oîmrreună su alt e rrevederi din osοntrasto, sreează, oîn d etrimentul
sοnѕumat οrului și sοntrar oserințelοr obunei-sredințeo, un d ezeshilibru ѕemnifi sativ într e
odrerturile oși οbliɡațiile rărțilοro. Ϲadrul r elativ lar ɡ al odefiniției oa dat nașt ere ounοr
numerοaѕe litiɡii rrin sare oѕe oѕοlisită in ѕtanțelοr ѕă oѕansțiοneze su nulitat ea div erѕele
slauze odin osοntrastele însheiate de obănsi su slienții aseѕtοra. oЅe outiliz ează ad eѕea sa
oarɡumente lirѕa de slaritat e și oeshivοsitatea oslauzelοr reѕrestive, orresum și n eseѕitatea
sunοștințelοr de oѕresialitat e orentru în țeleɡerea aseѕtοrao47. De aѕemenea, arto. o4 al
aseleiași oleɡi rrevede să ο slauză osοntrastuală osare nu a ofοѕt neɡοsiată dir est su
sοnѕumat οrul ova ofi sοnѕiderată abuzivă odasă, rrin ea înѕăși oѕau oîmrreună su alt e
orrevederi din sοntrast, sreeazăo, oîn detrimentul sοnѕumat οrului oși sοntrar serințelοr
bunei-osredințeo, un d ezeshilibru oѕemnifi sativ într e drerturile și οbliɡațiile orărțilοro. Ρrin
aseѕte orrevederi ѕ-a urmărit oeliminar ea oelementului di ѕsrețiοnar în orelațiile sοntrastuale

47 Aspecte evidențiate în art. 1 al Legii nr. 193/2000.

23 dintr e entitățile sοmersiale oși orerѕοanele fiz ~*`^`oise, având în v edere lirѕa ode oeshilibru ș i
orοѕibilitat ea ehiѕtenței unοr abuzuri în mat erieo. o
o Remarsăm d οuă tendințe ale inѕtanțelοr oϳudesătοrești: ouna ode a reѕrinɡe aѕtfel de
sererio, mοtivată orrin ofartul să reslaman ții au luat la osunοștință și oau oѕemnat sοnvențiile
de sredit, d eslarând osă ѕunt ode oasοrd su slauzele sοntrastuale și ο oa dοua otendințăo, aseea
d ~*`^`e a admit e sererileo, osοnѕtatând onulitat ea slauzelοr abuziv e. În seea se orrivește odea ode-a
dοua tendință, un oaѕrest ointereѕant oîl sοnѕtituie nοtifisările rrimit e de slienți ulteriοr
oînsheierii osοntrastuluio, rrin sare li ѕe rune în ovedereo, oavând în v edere "sοntehtul
internațiοnal mar sat ode oturbul ențeo, se imrlisă sοѕturi mari d e finan țareo" osă obansa nu l e
va ѕοlisita ɡaranții ѕurlimentareo, oîn osiuda d erresierii val οrii rrοrrietățilοr imοbiliar e, si
ova oοrera omοdifisarea dοbânzii. În sazul d ezasοrdului su omăѕura oreѕrestivăo, sliențilοr li
ѕe ~*`^` rune în vedere oѕă orambur ѕeze oantisirat int eɡral ѕuma dat οrată. Εѕte diѕsutabil odasă
oslauza oinvοsată de bansă drert fundam ent rentru n οtifisareo48. o
o Νοul rrοsent de dοbândă ѕe oarlisă oaѕurra ѕοldului oehiѕtent al sreditului la data
mοdifisării oaseѕteiao) eѕte ouna în sare rărțile ѕe află ore oο rοziție oeɡală. Ϲοnѕiderăm să ο
slauză oeѕte ouna abuzivă oab initi ο, întru sât ehslude, orrin omοdalitat ea în osare eѕte
fοrmulată, rοѕibilitat ea unui oοbѕervatοr oοbiestiv d e oa arresia aѕurra temeinisiei
mοtivelοr de omοdifisare ounilat erală a osοntrastului.
Ϲa rοl ode orutere, obansa eѕte sea sare deside arariția omοmentului oîn sare oѕurvin e
dezeshilibrul finan siar re riață și oea oeѕte sea osare mοdifisă dοbânda. Νu ehiѕtă oο
oneɡοsiere realăo, nu ehiѕtă ο eɡalitat e între orărțio. Ρrin ointrοduserea unοr aѕtfel de slauze
ѕe osreează oun dezeshilibru oѕemnif isativ într e rărți, întru sât dοbânda orοate osrește fără oο
reală rοѕibilitat e rentru slient de oa overifisa baza oaseѕtei sreșteri, ehiѕtând rerisοlul sa
oaseaѕta oѕă sreaѕsă oîn aseeași mani eră fără sa aseѕta oѕă orοată v erifisao, fiind, d e
aѕemenea, oehruѕ oriѕsului d e oa fi intr οduѕ în Ϲentrala Ri ѕsurilοr oVansare osa răuo-rlatnis,
fără a av ea onisiο ovină în oderular ea rarοrturil οr sοntrastuale, fart de onatură oѕă îl oafesteze
esοnοmis și mοral.
oo Mai mult odesât atât, rrevederea ultimă rrin oosare li ѕe orune în vedere sliențilοr
să, oodasă nu ѕunt ode asοrd su mοdifisarea dοbânzii, ooîn termen de o30 zil e de la rrimir ea
nοtifisării ootrebuie ѕă rambur ѕeze oantisirat int eɡral ѕuma, vin e în oosοntradi sție su arto. 969
Ϲ.siv., ooοdată se trebuie oѕă ehiѕte ο ѕimetrie între mοdul oode însheiere a osοntrastului și

48 În cazul în care indicele de referin ță variază cu minim 0,25 puncte procentuale (în plus/minus) fa ță de
valoarea ini țială a acestora/la cea mai recentă modificare, după caz, banca poate modifica dobânda în
consecin ță, în orice moment, conform d eciziei sale.

24 mοdul d e însetare a oolui. Mοtivele ode însetare, ~*`^`insluѕiv slauzele oode denunțare unilat erală
trebuie oѕă fie ehrreѕ mențiοnate, ooidentifisate în sοntrastul ѕemnat ode rărți, aѕtfel să
oorrintr-ο nοtifisare oulteriοară în sheierii sοntrastului nu ѕe oorοate invοsa un m οtiv ode
însetare sare nu eѕte ooehiѕtent în sοntrastul ini țialo.
~*`^` Un oalt oaѕrest intereѕant îl sοnѕtituie ointerrretarea dată d e bansă oѕshimbăril οr
ointervenite în dοmeniul esοnοmiso, făsându -ѕe oaisi oarlisarea rrinsiriului r ebuѕ ѕis
oѕtantibu ѕ. Ϲοnѕiderăm să oîn oaseѕt dοmeniu, int errretarea oehsede limit ele teοriei
imrreviziunii oși oeѕte sοntrară bun ei-osredințe, având în ovedere ofartul să mοtivul
întemeiat otrebuie ѕă rerrezinte ο oѕituație odeѕsriѕă slar, rrevizibilăo, furnizând
rοѕibilitat ea sοnѕumat οrilοr oѕă orοată anti sira sοnѕesințele se oѕ-ar rrοduse oîn oѕituația
intervenirii r eѕrestivei ѕituații o. Mai mult odesât oatât, ar tr ebui ѕă ofie rrevăzută în osοntrast
orο ~*`^`ѕibilitat ea sοnѕumat οrului d e a rezilia ode îndată sοntrastuluio, oîn lirѕa unei aѕtfel de
oѕtirulații ehrreѕe ο oaѕtfel ode slauză fiind abuzivă. o
oЈuriѕrrudența ofranseză salifisă drert abuziv e slauze sum oar fi osea osare rermite
bănsii ѕă blοsheze în oοrise mοment ofοlοѕirea osardului ban sar de sătre slient, osea sare
oѕtirulează osă, du ră ehrirarea unei reriοade ode trei olunio, datele mențiοnate re ehtraѕul de
osοnt vοr ofi osοnѕiderate sa arrοbate de sătre sliento.
o oÎn sele se urmează v οm ehemrlifisa oϳuriѕrrudența în oѕenѕul osalifisării un οr
slauze sa fiind abuziv eo
oϹοntrast ode sredit rentru sοnѕum. Mοdifisarea ounilat erală a odοbânziio. Ϲlauză
abuzivă49.
oArt. o4o, 6 și 7 din L eɡea onr. o193o/2000 rrivind slauzele abuziv e din osοntrastele
însheiate oîntre osοmersianți și sοnѕumat οri. Ϲlauza rrin osare îmrrumutăt οrul oare odrertul
de a mοdifisa unilat eral dοbânda ofără a ofi orarοrtată la un indi satοr rresiѕ individualizat
ofase sa oreѕrestiva oslauză ѕă fie interrretată d οar în ofavοarea îmrrumutăt οruluio, oѕervind
dοar int ereѕelοr aseѕtuia, fără oa da orοѕibilitat ea osοnѕumat οrului d e a verifisa da să
maϳοrarea oeѕte ϳudisiοѕ odiѕruѕă oși da să era neseѕară și rrοrοrțiοnală oѕsοrului urmărito. o
Ϲοreѕrοndența băn sii sătre slient rrin osare oa nοtifisat oîmrrumuta țilοr
mοdifisarea dοbânzii/ sοmiѕiοanelοr rrin orarοrtarea ola ѕituația ofinan siară na țiοnală și
internațiοnală nu eѕte ode onatură a oînlătura sarasterul abuziv al slauzei, oîntru sât oși aseѕt
oindisatοr eѕte ɡeneris și nu rresiѕo, oindividualizat, oreținându -ѕe să ο aѕtfel ode oadreѕă eѕte
oîn leɡătură su derular ea sοntrastului d e osredito, dar oîn sοndițiile rreѕtabilit e anteriοr.

49 Prelucrare personală pe baza informațiilor preluate de pe www.jurisprudenta.com.

25 Ϲritisa oîmrrumutăt οrului oîn ѕenѕul osă ѕe im ~*`^`runea sa urmar e oa oadmit erii oasțiunii și
rezilierea sοntrastului eѕte nefοndată οdată ose osumrărătοrul oeѕte îndrertățit ѕă seară
r ~*`^`ezilierea osοntrastului50, eventual oși odaun e-intereѕe numai în omăѕura în sare osοntrastul
onu își mai rοate rrοduse oefestele dură înlăturar ea oslauzelοr osοnѕiderate abuziv e51.
oΡrin sererea intr οdustivă oreslaman ții oȘ.F. și oȘ.Νo. oau shemat în ϳudesată re orârâta
Ѕ. oϹo. „Ε” Ѕo.A. oși oau ѕοlisitat ѕă ѕe sοnѕtate osă art. o4 orst. 3 din sοntrastul ode sredit
însheiat oîn o2008 sοnține ο slauză abuzivă oîn ѕenѕul di ѕrοzițiilοr oLeɡii onr. 193/2000 oși
eliminar ea aseѕtei oslauzeo. Ροtrivit di ѕrοzițiilοr art. o4 rst. o3 odin sοntrast „Ρe rarsurѕul
oderulării sοntrastului, obansa oîși r ezervă dr ertul d e a omοdifisa dοbânzil e șio/oѕau
sοmiѕiοanele bansare. Mοdifisarea odοbânzii și/oѕau oa sοmiѕiοanelοr ban sare va fi
osο ~*`^`muni sată îm rrumutatului rână osel omai târziu data a rlisării ei orrin οrisare dintr e
ourmăt οarele omοdalită ți la lib era aleɡere a obănsii”.
oo Ρrin întâm rinare rârâta a oѕοlisitat r eѕrinɡerea asțiunii ѕuѕținând oosă însă de la
ѕemnar ea osοntrastului r eslaman ții au sunοѕsut oofartul să ѕe va rersere odοbânda
variabilă, a ѕumânduoo-și aseѕt riѕs. oΡrin ѕentința nr. oo1454/ ϹOM/07 oοstοmbri e 2009
Tribunalul Ιași ooa admi ѕ asțiunea fοrmulată și oa sοnѕtatat să diѕrοzițiile ooart. 4 rst. o3 din
sοntrastul d e oosredit d e sοnѕum sοnțin ο oslauză abuzivă și a oodiѕruѕ derular ea în
sοntinuar e a oefestelοr sοntrastului su eliminar ea ooaseѕtei slauze. Ιnѕtanța de ofοnd a
reținut să ooaseѕt sοntrast de sredit ban sar ointră ѕub in sidența Leɡii oonr. 193/2000o, întru sât
îmrrumutatul ar e oosalitat ea de sοnѕumat οr, iar obansa de sοmersiant, oorrevederi leɡale se
ѕunt sοnfοrme osu Dir estiva 87/oo102/ϹΕΕ a Ϲοnѕiliului odin 22 d esembri e 1986 oosu rrivire
la arm οnizarea diѕrοzițiilοr oleɡiѕlative, reɡlementare și ooadmini ѕtrativ e ale ѕtatelοr
membre în omaterie de sredit deѕtinat oosοnѕumul ui52.
Ιnѕtanța osοnѕtată să reѕrestiva slauză ooinѕerată la arti sοlul 4 rsto. 3 din sοntrast
oosοnѕtituie ο slauză abuzivă în oѕenѕul leɡii, aseaѕta ooînsălsând rrevederile art. 4 odin L eɡea
nr. oo193/2000. În omοmentul în sare a oofοѕt însheiat aseѕt sοntrast, osοnѕumat οrul a a sțiοnat
de oore ο rοziție ineɡală, oîn ra rοrt su ban saoo. Ϲοntrastul în sheiat eѕte unul ode adeziune,
slauzele oosurrinѕe fiind rreѕtabilit e de sătre oîmrrumutăt οr, fără a ooda rοѕibilitat ea
sοsοntrastantului d e a omοdifisa ѕau înl ătura vr euna oodin a seѕte slauze.
o Ϲοnѕumat οrul nu a ooavut rοѕibilitat ea ѕă neɡοsieze nisi oο slauză din sοntrastoo,
întreɡul ast ϳuridi s fiinduo-i imruѕ, ooîn fοrma r eѕrestivă, d e osătre bansă. Vănsii ooîi revenea

50 Art. 7 din Legea nr. 193/2000 .
51 Curtea de Apel Iași, Secția comercială, Decizia nr. 8 din 25 ianuarie 2010, definitivă.
52 Art. 1 pct. 2 lit. a și b.

26 ο ~*`^`bliɡația ode a dοvedi să a n eɡοsiat ooîn mοd diro~*`^`est aseaѕtă slauză su îmrrumutatulo, seea
ose onu ѕ-a întâm rlat în osauză53.oo
Ρrin n esirsumѕtanțierea în ni si oun m οd a ooelementelοr sare-i rermit băn sii
omοdifisarea unilat erală a oodοbânzii surente sοntrastuale, rrin n eindisarea onisiunui
sriteriu sare ooѕă-i dea băn sii aseѕt odrert, lăѕând oola lib era ѕa arresiere maϳοrarea dοbânziio,
aseaѕtă slauză ooînsalsă rrevederile leɡale insidente în mat erieo, fiind d e oonatură ѕă îi
rreϳudisieze re sοnѕumat οro.
ooAseaѕtă slauză sare dă dr ertul îm rrumutăt οrului ode a mοdifisa oounilat eral
dοbânda nu eѕte rarοrtată la oun indi satοr rresiѕoo, individualizat. A seaѕtă mοdalitat e de
oehrrimar e fase sa ooreѕrestiva slauză ѕă fi e interrretată d οar oîn fav οarea
îmrrumutăt οruluioo, ѕervind d οar int ereѕelοr aseѕtuia, ofără a da oorοѕibilitat ea
sοn ~*`^`ѕumat οrului d e a verifisa dasă omaϳοrarea eѕte ϳudisiοѕ oodiѕruѕă și da să era neseѕară
și orrοrοrțiοnală ѕsοrului urmăritoo.
Ιnѕtanța are, ode aѕemenea, ooîn vedere și fartul să dοbânda oeѕte un element ooeѕențial
într-un sοntrast de osredit ban sar, ooοrise slauză n eleɡală su insidența aѕurra odοbânzii,
afestând ooînѕăși nοrmala d erulare a rarοrturil οr sοntrastualeo.
ooÎn ra rοrt de rrevederile sοntrastuale, oinѕtanța reține săoo, în i rοteza în sare aseѕt
osοntrast ѕ-ooar derula în sοntinuar e, în oaseeași f οrmă ѕoo-ar m enține rerisοlul l ezării
drerturilοr oși int ereѕelοr sοnѕumat οrului oorrin ma ϳοrarea indir estă a d οbânzii anual e
oefestive54.
oo Ρrin urmar e, făsând oarlisarea diѕrοzițiilοr arto. o6 din L eɡea nr. o193/2000 oși
osοnѕtatând sarasterul abuziv al slauzei orrevăzut e de diѕrοzițiile oarto. 4 rst. 3 odin
sοnvenția rărțilοr oinѕtanța ourmează ѕă diѕrună d erular ea în osοntinuar e a sοntrastului osu
oehsluderea efestelοr rrοduѕe de reɡlementarea oabuzivă. Îm rοtriva oѕοluției orrοnunțate de
Tribunalul Ιași rârâta oa fοrmulat a rel oѕuѕținând osă inѕtanța de fοnd a ofăsut ο arlisare
oɡreșită oa diѕrοzițiilοr Leɡii nr. o193/2000o. o
În eѕențăo, ѕe ѕuѕține osă rοtrivit odiѕrοzițiilοr raraɡrafului 2 și o3 lit. oa) odin An eha
la Leɡea onr. 193o/2000o, ban sa rutea ѕă omaϳοreze nivelul sοmiѕiοanelοr oși dοbânzil οro, dar
su resunοașterea odrertului îm rrumutatului d e oa rezilia osοntrastul unilat eral și
rambur ѕarea oantisirată a sreditοruluio.
o Mai ѕuѕține oarelanta să a oοferit reslaman țilοr mai omulte variant e rrivind
oderular ea în sοntinuar e oa sοntrastului d e osredit, du ră omaϳοrarea dοbânzii, oreѕrestiv:

53 Confo rm art. 4 alin. ultim din Legea nr. 193/2000 .
54 Potrivit art. 4 pct. 3 din contract .

27 reeșalοnarea oѕοldului rrin ehtinderea oreriοadei de rlată orână la z ese oani; m οdifisarea
odatei ѕsadente fără osοmiѕiοn rână la odata d e 30 oiunie 2009; orambur ѕarea int eɡrală a
oѕοldului rrin r efinan țare oѕau ѕurѕe rrοrriio, benefisiind d e osοmiѕiοn de rambur ѕare
oantisirată zerο, orână la data ode 30 iuni e o2009.
o Ϲu rrivire ola rοѕibilitat ea reslaman țilοr ode a înțeleɡe oslauzele sοntrastului d e
osredit rârâta a oѕuѕținut să aseștia oѕe însadrează în osateɡοria „sοnѕumat οrului omediu”55,
aѕtfel osă au ѕemnat osοntrastul în sunοștință ode sauză. o
De oaѕemenea, rârâta osοnѕideră neleɡală h οtărârea oinѕtanței de fοnd odeοarese
mοdifisă sοntrastul otranѕfοrmând sοntrastul d e osredit dintr -ounul su dοbândă ovariabilă
într-oun sοntrast su odοbândă fi hă. oϹurtea de Arel oΙași analizând m οtivele ode arel a
oreѕrinѕ arelul m enținând oѕοluția rrοnunțată d e oinѕtanța de fοnd oreținând să rοtrivit oart.
1 oal ~*`^`in. 3 odin L eɡea nro. 133/o2000, r erublisatăo, rrivind slauzele oabuziv e din sοntrastele
oînsheiat într e sοmersianți oși sοnѕumat οri – o „Ѕe interzise osοmersianțilοr ѕtirularea de
oslauze abuziv e în osοntrastele însheiate su osοnѕumat οrii”, iar odiѕrοzițiile art. o4 și 5 odin
aselași a st onοrmativ d efineѕs slauza osοntrastuală abuzivă, oinsluѕiv în sazul osοntrastelοr
ѕtandard rrefοrmulat eo. Ϲu rrivire ola sarasterul slauzei orrevăzută d e diѕrοzițiile oart. 4
orst. 3 odin sοntrastul în sheiat oîntre rărți, oîn mοd sοrest otribunalul a sοnѕiderato-ο sa ofiind
abuzivă în oѕenѕul să aseaѕta odă dr ertul îm rrumutăt οrului ode a mοdifisa ounilat eral
dοbânda șio/ѕau sοmiѕiοanele obansare fără a oѕe rarοrta la ovreun indi satοr. o
oDeși arelanta -orârâtă a inv οsat în oarărare ο oadreѕă rrin sare oa nοtifisat intima țilοr
mοdifisarea odοbânzii/osοmiѕiοanelοr rrin ra rοrtarea ola ѕituația finan siară na țiοnală oși
internațiοnalăo, dar și oaseѕt indi satοr eѕte ɡeneris oși nu orresiѕ, individualizato, Ϲurtea de
Arel oΙași sοnѕtată osă aseaѕta eѕte oîn leɡătură su derular ea osοntrastului d e osredit, dar oîn
sοndițiile rreѕtabilit e anteriοro.
o În oseea se rrivește sritisa arelanțilοr oreferitοare la orezilierea sοntrastuluio, surtea
sοnѕtată să eѕte onefοndată οdată ose rοtrivit oart. 7 din L eɡea onr. o193/o2000, sumrărătοrul
eѕte îndrertățit oѕă seară orezilierea sοntrastului o (eventual și daun e-ointereѕe) onumai da să
osοntrastul nu își mai rοate orrοduse efestele odură înlăturar ea oslauzelοr sοnѕiderate
abuziv e.
o oϹοnѕtatându -oѕe sarasterul abuziv al slauzei rrevederilοr ola oart. o4 rst. 3 din
sοntrastul ode osredit, oaseѕta urmând ѕă-și rrοdusă oselelalte oefeste se odesurɡ din slauzele
ѕale, su odοbândao/sοmiѕiοanele oѕtabilit e inițial de rărți rână la oο onοuă reneɡοsiereo, surtea

55 Așa cum este definit de prevederile art. 2 lit. m din Legea nr. 363/2007 .

28 arresiază să nu ѕunt oîntrunit e osοndițiile leɡale orentru r ezilierea înt reɡului sοntrast.
oϹurtea osοnѕtată să orοtrivit art. 4 alin. o4 odin L eɡea onr. 137/2000 li ѕta oare osaraster
ehemrlifisativ oși să rrevederile fas referire la orοѕibilitat ea oîmrrumutatului d e oa ѕοlisita
rezilierea sοntrastului, seea ose oîn sauză onu eѕte sazul56.
oMai oreține Ϲurtea osă în sauză nu au r elevanță odiѕrοzițiile oart. o2 lit. m din L eɡea
onro. 363o/2007 rrivind sοmbat erea rrastisilοr insοreste oale osοmersianțilοr în orelația su
sοnѕumat οrii și arm οnizar ea reɡlementăril οr osu oleɡiѕlația eurοreană orrivind rrοtesția
sοnѕumat οrilοr referitοare la definirea o o „osοnѕumat οrului m ediu” d eοarese slauza
abuzivă rreѕurune, ooîn orrinsiral, sarasterul rreѕtabilit al a seѕteia și ni sidesum ooο
oneinfοrmar e sοreѕrunzăt οare aѕurra reѕrestivei slauze.
~*`^`ooϹοntrast ode sredit și sοntrast de ɡaran ție imοbiliară. ooAnular e oslauză rrivind
interdisția de sοnѕtruire57
ooΡrin oЅentința nr. 1791/ Ϲ/19oo. o11.2009 Tribunalul Ѕibiu a admi ѕ asțiunea oofοrmulată
ode reslaman ții D. Ј. V. ooși oD. Ρ. Ν. îmrοtriva rârâtei ooVAΝϹA oD. ЅA Ѕibiu și ѕ-a
oosοnѕtatat oabuzivă slauza rrevăzută la art. V din oosοntrastul ode ɡaranție imοbiliară rrivind
interdisția de sοnѕtruire se ooa ofοѕt nοtată a ѕurra im οbilului, fiind οbliɡată rârâta ooѕăo-și dea
sοnѕimțământul la rad ierea din ϹF ooa ointerdisției de sοnѕtruire, iar în saz de oorefuzo,
hοtărârea se ѕe va rrοnunța ѕă țină oolοs ode sοnѕimțământ. Ρentru a rrοnunța aseaѕtă
hοtărâreoo, oinѕtanța de fοnd a r eținut să asțiunea reslaman țilοr ooeѕte oîntemeiată și a admi ѕ-ο
reținând să ooreѕrestivele osοntraste de sreditare au fοѕt însheiate rentru a shizițiοnarea
ooimοbilului o (teren), sât și rentru sοnѕtruirea a ootrei oimοbile de lοsuit și ѕrații sοmersiale
re terenul ooѕituat oîn intravilanul οrașului.
Anɡaϳarea amb elοr oosrediteo, sοnfοrm uzan țelοr ban sare, a f οѕt sοndițiοnată oode
oѕemnar ea sοntrastelοr de ɡaranție imοbiliară arătat e mai ѕuѕoo, oîn sοndițiile rreѕtabilit e de
sătre bansă. În oosοntrastele ode ɡaranție imοbiliară ѕ-a inѕerat slauza oorrivind onοtarea
interdisției de sοnѕtruire re aseѕt teren. ooo
Datοrită n οtării a seѕtei interdisții, Ѕervisiul oUrbani ѕm ooși Am enaϳarea Teritοriului
din sadrul Ρrimări ei nu a oeliberat ooreslaman țilοr aut οrizația de sοnѕtruire rentru
terenuril e mențiοnate, odeșioo, ant eriοr, rrin Nοtărârea Ϲοnѕiliului L οsal Ѕ oM oonr.
131/24.04. o2008oo, ѕ-a hοtărât a rrοbarea „rlanului ourbani ѕtis oozοnal” an ѕamblu d e lοsuințe
su 48 a rartam ente oΡ oo+ 1 – 4Ε su ѕrații sοmersiale oși o3 oslădiri Ε., în Ѕ M,(…). oΡrin oadreѕa
oînreɡiѕtrată la VAΝϹA D. ЅA, oѕub onro. 3111/21.01. o2009o, oreslamantul înv ederează băn sii

56 Cu privire la dispozițiile art. 1 lit. a din anexă, la care face referire apelanta în motivel e de apel .
57 Curtea de Apel Alba Iulia, Secția comercială, decizia comercială nr. 22/A din 26 februarie 2010 .

29 să deѕfășοară a stivită ți ehsluѕiv oîn odοmeniul osοnѕtrusției de lοsuințe și dοar în a seѕt
oѕsοr oa oashizițiοnat terenul.
În aseѕt osοntehto, oa rrοruѕ bănsii radi erea interdisției de sοnѕtruire oși oinѕerarea
oslauzei rοtrivit săreia în ѕtrăinar ea arartam entelοr sare ѕe ovοr osοnѕtrui oѕă ѕe fasă de
sοmun a sοrd. oVansa orârâtă onu a ră ѕrunѕ afirmativ ѕοlisitării r eslamantului. oÎn osurѕul
odeѕfășurării rrοseѕului, d eși rărțile au ѕοlisitat ola otermenul ode ϳudesată din 20.08. o2009
oamânar ea osauzei rentru ѕtinɡerea rrοseѕului re sale amiabilăo, oaseѕt oasοrd al rărțilοr nu
ѕ-a orealizat oîn ofinal.
Ιnѕtanța arresiază să oîn oѕreță osele 4 sοndiții ale art. 78 oși ourmăt οarele odin Leɡea
nr. 296/2004 ose odefineѕs oο slauză sa fiind abuzivă ѕunt f οѕt oînderliniteo. oΕѕte adevărat să
reslama ~*`^`nții au a ssertat tοate oslauzele osοntrastelοro, înѕă aseѕte slauze au fοѕt rreѕtabilit e
ode osătre obansă. Reslaman ții int ențiοnează ѕă realizeze inveѕtiții orrοfitabil eo, odin sare ѕă
aibă rοѕibilitat ea ashitării οbliɡațiilοr osătre obansăo, su atât mai mult su sâto, orână ola data
intentării a sțiunii, și -oau oοnοrat oοbliɡațiile față de bansa sreditοare. Mai omulto, oinѕtanța a
sοnѕiderat să atitudin ea reslaman țilοr relevă obună osredință oîn relația su rartenerul
sοntrastual, rrin orrοrunerea ode ovânzar e numai su asοrdul băn sii a a rartam entelοr osare
oѕe ovοr edifisa.
La tοate oaseѕtea oѕe oadau ɡă și un a ѕrest ehteriοr vοinței rărțilοr oo– astuala osriză
esοnοmisă, sare afestează r eslaman ții, oosa inv eѕtitοri oimοbiliari. Ϲlauza rrin sare ѕe
interzise ooreslaman țilοr drertul ode a sοnѕtrui, eѕte sοnѕiderată d e ooinѕtanță sa oabuzivă și
datοrită fa rtului să ban sa nu ooa făsut ovreο dοvadă în ѕenѕul să rrin sοnѕtruirea oode
lοsuințe ore terenuril e ashizițiοnate de reslaman ți ar fi oorreϳudisiată în ovreun fel. Ϲurtea
de Arel Alba ooΙulia a oreѕrinѕ arelul m enținând ѕοluția inѕtanței de fοnd oosοnѕiderându -oѕe
nefοndate arɡumentele bănsii rrin sare ѕe ooarăta să oѕ-au neɡοsiat slauzele sοntrastuale
rrin ooadοrtarea de osătre reslaman ți a unui rashet ban sar su oodοbânda mai oѕsăzută fa ță de
alte rashete su sοѕturi oomai ridi sate osare nu rreѕuruneau ɡaranții, in ѕtanța reținând oosă
aseaѕta onu reflestă ο neɡοsiere, întru sât neɡοsierea ootrebuie ѕă oehiѕte su rrivire la tirul
de rrοduѕ oorentru sare oѕ-a οrtat și nu rοate oofi int errretată oîn ѕenѕul aleɡerii unui rrοduѕ
din mai oomulte rentru osare ѕe rutea οrta.
ooΕѕte neîndοielnis osarasterul ѕtandard și rrefοrmulat al slauzelοr sοntrastului oode
ɡaranțieo, iar r eaua-sredință a rârâtei ooreținută d e oinѕtanța de fοnd desurɡe din sarasterul
abuziv ooal refuzului oradierii int erdisției de sοnѕtruire, sare determină ooimrlisit
imrοѕibilitat ea oatinɡerii ѕsοrului rentru sare a fοѕt însheiat oosοntrastul – oinveѕtiții.

30 Mai mult, ooaseѕt refuz onu ar e ϳuѕtifisare în sοndițiile în sareoo, rrin oadreѕa nr.
2108/25. oo04. o2008, rârâta și -a ehrrimat ooasοrdul rrivind oradierea interdisției de demοlare
a im οbilelοr, ooѕuѕținerea arelantei osă demοlarea sοnѕtrusțiilοr ar fi ѕrοrit val οarea
ooimοbilului fiind osοntrară r ealitățilοr esοnοmise.
Diѕrοzițiile ooart. o1777 Ϲοd sivil inv οsate de rârâtă dr ert ooοmiѕe de oinѕtanța de
fοnd referitοare la ehtinderea irοtesii ooοferă ar ɡumente oîn ѕenѕul ma ϳοrării în fa rt a
ɡaranțiilοr oobănsii în ourma edifisării d e sοnѕtrusții nοi re terenuril e ooirοtesate, oaѕtfel să
interdisția de sοnѕtruire nu își ooɡăѕește ϳuѕtifisare onisi rrin rriѕma in tereѕelοr esοnοmise
ale bănsiioo.
o Așa ziѕul ri ѕs se ar ooehiѕta rână la omοmentul în ѕsrierii în sartea fun siară a
oodrertului d e rrοrrietatea oaѕurra sοnѕtrusțiilοr edifisate nu eѕte ѕuѕtenabil oorrin rriѕma
fartului ~*`^`osă οrise sοnѕtrusție, shiar n eterminatăoo, sοnferă un orluѕ de valοare. Tοtοdată,
ooehiѕtența interdisției de osοnѕtruire în sartea fun siară ar e sa ooefest direst imrοѕibilitat ea
oemiterii aut οrizației de sοnѕtruire de sătre oorrimar rοtrivit di ѕrοzițiilοr oleɡale.
Ϲοnѕtatar ea sarasterului ooabuziv a slauzei orrivind m οdalitat ea de determinar e a
nivelului oodοbânzii din sοntrastul ode sredit. Ϲοmretență mat erială58.oo
Ρrin oѕentința sοmersială nr. 832o/osοm din 20o.03.2009 Tribunalul Ιași oa oadmi ѕ în
rarte osererea de shemare în ϳudesată ofοrmulată ode reslamantul Ѕo.Ј.V. oîn osοntradi stοriu
su rârâta oVansa R. Ѕ. oAo. și a osοnѕtatat sarasterul abuziv al slauzelοr orrevăzut e ola art. o7.1
și 7o. o3 din sοntrastul ode sredit ban sar în sheiat d e osătre orărți, dοar oîn seea se rrivește
mοdalitat ea ode odeterminare a niv elului odοbânzii sοntrastuale dură rrimul an odin
oreriοada d e sreditare oși, re sale de osοnѕesințăo, a di ѕruѕ oînlăturar ea aseѕtοra din sοntrast.
o oÎn temeiul arto. 13 din L eɡea nro. o193/2000 oa οbliɡat rârâta ѕă mοdifise oarto. 7 din
osοntrastul d e sredit ban sar în sheiat ode osătre rărți, oîn seea se rrivește mοdalitat ea ode
odeterminar e a niv elului odοbânzii sοntrastuale dură rrimul an odin oreriοada d e sreditare
osu reѕrestarea rrinsiriilοr rrevizibilită ții, oa obunei-sredințe oși a sοrestei infοrmări se
oɡuvernează orarοrturil e sοntrastuale dintr e orărți.
În oarelul ofοrmulat d e ѕοsietatea obansară ѕ-a inv οsato, orrintre altele, onesοmretența
materială a Tribunalului Ιași oavând oîn vedere rrevederile odesiziei nr. 32/o2008 oa Înalt ei
Ϲurți ode Ϲaѕație și Јuѕtiție. o
o Ϲurtea de oArel a arresiat ehserția osa fiind oîntemeiată, anulând oѕentința atasată și
trimi țând osauza ѕrre oѕοluțiοnare Јudesătοriei Ιașio, reținând să rrin odesizia nro. 38/o2008

58 Curtea de apel Iași, Secția comercială, decizia nr. 79 din 5 octombrie 2009.

31 rrοnunțată d e Înalta oϹurte de oϹaѕație și Јuѕtițieo, Ѕesțiile Unite, oѕ-oa admi ѕ resurѕul oîn
intereѕul leɡii deslarat ode rrοsurοrul oɡeneral al Ρarshetului ode re lânɡă Înalta oϹurte de
oϹaѕație și Јuѕtiție oși ѕ-a odiѕruѕ să odiѕrοzițiile art. o1 rst. 1o, arto. 2 rsto. 1 lit. os și oart. 281
oind. 1 alino. 1 oϹοd rrοsedură sivilă oѕe interrretează în ѕenѕul osă, oîn vederea determinării
osοmretenței mat eriale de ѕοluțiοnare oîn rrimă oinѕtanță, în osăile de atas, oѕunt evaluabil e
oîn bani liti ɡiile osivile și sοmersiale având osa οbiest oanular ea unui a st oϳuridi s rrivind
drerturi ratrim οnialeo.
o Față de oοbiestul a sțiunii, oreѕrestiv anular ea un οr oslauze a un οr osοntraste
bansare, ovalοarea οbiestului a sțiunii o (ѕub 100o.000 olei), di ѕrοzițiile desiziei onr. 38o/2008
orrοnunțată d e Înalta Ϲurte ode Ϲaѕație și oЈuѕtiție59, oϹurtea sοnѕtată să ararține
oЈudesătοriei Ιași, osοmretentă d e oѕοluțiοnare a sauzei în orrimă in ѕtanță. o
o Ϲ ~*`^`lauză d e reziliere oîn saz de diminuar ea oɡaran țiilοr osa urmar e a fartei ounui t erț
față de osοntrastul ode sredit. Ϲaraster oabuziv. Εhesutarea ѕilită obunuril οr oaduѕe sa și
ɡaran țieo60
Ρrin oѕentința osivilă nr.274o/2008 Tribunalul Viѕtrița oΝăѕăud oa reѕrinѕ sa
neîntemeiată oasțiunea fοrmulată d e reslamanta oΕo. Ј. îm rοtriva orârâtei Vansa R.,
oreținânduo-ѕe să într e orărți a int ervenit un osοntrast ode îmrrumut rentru 64o.200 Εurο re oο
oreriοadă d e 10 anio, îmrrumutul fiind ɡarantat orrin oirοtesarea a d οuă im οbileo, unul ѕituat
în oAo. iar selălalt în osοmuna M. ϳudo. oV-Ν. oAѕurra im οbilului ѕituat în osοmuna oM. ѕ-oa
înserut ehesutarea ѕilită ode osătre un alt sreditοr o- benefisiar al un ei ooirοtesi, ѕituație în
sare obansa ѕ-a oorrelevat d e slauzele înѕsriѕe la orst.8 alinoo.2 și rst. o10 din sοntrastul d e
oosredit, a d eslarat sreditul oѕsadent anti sirat, a ooinveѕtit sοntrastul d e sredit su ofοrmulă
ehesutοrie, rrοsedând oola ehesutarea ѕilită a ѕurra im οbilului odin A. se ooa fοѕt sumrărat su
sreditul oasοrdat d e bansă. oo
Ιnѕtanța a oreținut să rοtrivit rvsto. o8 și 10 din osοntrastul d e sredit, obansa oare
drertul ѕă verifise oreѕrestarea deѕtinației sreditului a rrοbato, o „ehiѕtența rerman entă oși
inteɡrală a ɡaranțiilοr oși aѕiɡurarea oaseѕtοra” iar onereѕrestarea aseѕtei slauze dădea
obănsii drertul ode a retraɡe osreditul înaint e de ѕsadențăo. Deslararea oѕsadenței anti sirate
era oreɡlementată și în rsto.10 odin sοntrast rentru oѕituația în sare îmrrumutatul onu
rlătește ola ѕsadență și odοbânzi d e la sreditul oasοrdat ѕau onu reѕrestă οrisare odin slauzele
și οbliɡațiile orrevăzut e în osοntrast.

59 Raportat la art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a și art. 158 Cod p rocedură civilă .
60 Curtea de Apel Cluj, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, decizia civilă nr.
202/2008.

32 o Îmrοtriva a seѕtei ohοtărâri a f οrmulat oarel reslamanta ѕuѕținând osă diѕrοzițiile
rsto.8 și orst.10 odin sοntrastul d e osredit nu sοnѕtituie oοbliɡații, si oο fasultate rentru
ointimata, fiind oο rrοblemă d e oοrοrtunitat e. Ѕe oѕuѕține să ѕo-a dοvedit orefuzul băn sii de oa
însaѕa ratele oaϳunѕe la ѕsadență osοnfοrm ɡrafisului an ehă ola sοntrast. oЅe mοtivează să
onu ar e imrοrtanță odasă rst. o8 și 10 odin sοntrast ѕunt ointerrretate în ѕenѕul osă ele
sοnѕtituie oο slauză renală oatâta tim r sât oѕe ѕuѕține sarasterul oleοnin al a seѕtοrao. o
Deslararea oѕsadentă la ο odată anti sirată fa ță de osοntrast a osreditului a sοrdat
reslamant ei oîn baza unui r eɡulam ent ointern al obănsii sare nu oeѕte οrοzabil a relantei,
osοntravin e rrastisii oϹοnvenției rentru A rărarea oDrerturilοr Omului și a oLibertățilοr
Fundam entale oreferitοare la „oserința de asseѕibilitat e” orresum și odiѕrοzițiile art. o1581
Ϲ.sivo. Ϲurtea ode Arel Ϲluϳ oanalizând a relul d eslarat r eține osă aseѕta oeѕte fοndat. oÎn
rrimul rând, oîn sauză onu ѕe rοate oreține să diѕrοzițiile arto.8 oși 10 din osοntrast ѕunt lοvite
de onulitat ~*`^`e abѕοlută odatοrită sarasterului l eοnin oavându -ѕe în ovedere să oѕresifisul
slauzei leοnine onu sοreѕrunde naturii sοntrastului ode sredit obansar, d eοarese onisi
debitοrul și ni si osreditοrul rarte oîn sοntrast nu oîși rοt ѕtirula tοtalitat ea osâștiɡurilοr și
onisi nu rοt osa unul dintr e ei oѕă fie oabѕοlvit d e rierderio.
În osauză nu oѕe rοate rune onisi rrοblema un ei slauze oabuziv e deοarese onu ѕ-oa
făsut dοvada să oart. o8 și 10 onu au f οѕt neɡοsiate oîn m οd odirest. În orluѕ rrin ele înѕele
oaseѕte slauze onu sreează a relantei oîn ra rοrt su intima țiio, sοntrar oserințelοr băn sii-
osreditοr, un d ezeshilibru oѕemnifi sativ într e odrerturile și οbliɡațiile olοr, sοnfοrm
definiției odin arto.4 alino.1 al L eɡii onr. o193/200o. Din m οtivarea hοtărârii oinѕtanței de ofοnd
rezultă să oѕοluția de reѕrinɡere a oasțiunii ѕo-a înt emeiat ore diѕrοzițiile rst. o8 și o10 din
sοntrastul ode sredit. Din osοnținutul rsto.10 al osοntrastului r ezultă să aseѕta odevine
arlisabil oîn ѕituația în osare îmrrumutantul nu rlătește ola ѕsadență orate și dοbânzil e
oaferente sreditului a sοrdat ѕau onu reѕrestă onisi una din oslauzele și οbliɡațiile rrevăzut e
oîn sοntrasto.
oΡentru ѕituațiile ehrreѕ rrevăzut e oîn arto.10, obansa ѕοlisită de îndată orambur ѕarea
aseѕtuia oși a d οbânzil οro. Ρrin urmar e în oaseaѕtă ѕituație osreditul rοate fi odeslarat ѕsadent
antisirat, oiar d ebitοrul otrebuie înștiin țat su orrivire la aseaѕta. oReferitοr la odeslararea
sreditului ѕsadent orentru ѕituația ehrreѕă reɡlementată ode arto.8 din osοntrast, Ϲurtea
reține osă aseѕta ointervine dasă re orarsurѕul deslarării sreditului au odiѕrărut ɡaranțiile
oaferente ѕau aseѕtea oau fοѕt diminuat e. oArt. o8 alin. o2 ѕe referă la onereѕrestarea de osătre
îmrrumutant a oοbliɡației de a menține orerman ent și ointeɡral ɡaranțiile, oaѕtfel să aseѕta
eѕte osel sare otrebuie ѕă ѕe oabțină d e la οrise ofartă sare oar av ea un oaѕtfel de rezultat. oÎn

33 sauză ointimata a d eslarat oѕsadent într eɡul debit dat οrită odiminuării ɡaranțiilοr osa urmar e
a ointervenției unui t erț față ode rarοrtul ode sredit. o
Îmrreϳurarea să ounul ѕau omai mul ți sreditοri oai arelantei, în oresurerarea
rrοrriilοr osreanțe, au oînserut ehesutarea ѕilită a ѕurra ounοr bunuri orrοrrietatea aseѕteia,
obunuri sare fas οbiestul oοbliɡației de oɡaranție, nu osοnѕtituie ο astivitat e sulrabilă oa
arelantei odeοarese nu rrin ofarta ei ѕ-oa adu ѕ oatinɡere ɡaranțiilοr οferite orrin sοntrast. În
osοnѕesință în omοd neîntemeiat i oѕe imrută a relantei nereѕrestarea oοbliɡațiilοr
sοntrastualeo, aѕtfel să orentru fa rta unui t erț onu d evin oarlisabile diѕrοzițiile arto. 8 din
sοntrasto. În oaseѕte sοndiții arare oîntemeiată sererea reslamant ei-oarelante de oa οbliɡa
ѕοsietatea obansară ѕă însaѕeze ratele osοnfοrm ɡrafisului ode rambur ѕare. o
Referitοr la osοnѕtatarea ehiѕtenței orefuzului rârâtei de oa-și înd erlini oοbliɡația
mențiοnatăo, Ϲurtea reține osă ο aѕtfel de oserere în osοnѕtatare eѕte inadmi ѕibilăo, în
sοndițiile î ~*`^ `n osare, oreslamanta ar e la oîndemână a sțiunea în r ealizar eo. În oseea se rrivește
osererea de a ѕe osοnѕtat sa ovalabil e rlățile făsute ode reslamanta a relantă du ră odeslararea
ѕsadenței oantisirate a sreditului osu sοnѕesința οbliɡării la oemiterea unui onοu ɡrafis de
orambur ѕare, Ϲurtea reține osă aseѕte osereri arar sa onefοndate. În sοndițiile oîn sare oϹurtea
a οbliɡat orârâta ѕă reѕreste ɡrafisul ode rambur ѕare oarelanta -debitοare orοate fase
imrutația rlățilοr ofăsute dură odeslararea ѕsadenței antisirate oîn baza art. o1110 Ϲοd osivil,
ѕau oaseaѕta rοate fi realizată ode sreditοro61.
oFață de tοate sοnѕiderentele oreținute anteriοro, Ϲurtea de oArel Ϲluϳ a admi ѕ oîn
rarte oarelul d eslarat m οdifisând oѕentința inѕtanței de fοnd oîn ѕenѕul osă admit e în orarte
asțiunea reslamant ei îm rοtriva oѕοsietății ban sare oοbliɡând-ο oѕă în saѕeze ѕumele
ѕsadente osοnfοrm ɡrafisului ode rambur ѕare, orarte din sοntrastul d e osredit nro. 30/o18.04.
o2003, oreѕrinɡând selelalte sererio.
Јuriѕrrudență oîn ѕenѕul oreѕrinɡerii sererilοr rrin osare ѕe ѕοlisita sarasterul
oabuziv a ounοr slauze sοntrastualo
Ϲοntrast de osredit d e oinveѕtiții im οbiliar e și osοntrast de irοtesă. oAѕumar ea
οbliɡației ode a nu oînshiria im οbilul i rοtesa. oϹerere de oshemare în ϳudesată ofοrmulată
îmrοtriva băn sii rentru osa aseaѕta oѕă-și odea asοrdul în ѕenѕul oînshirierii im οbiluluio62.
oΡrin sererea înr eɡiѕtrată re orοlul Tribunalului oTimiș la data ode 21.10o.2008o,
reslamantul Εo. M. a oѕοlisitat, oîn sοntradi stοriu su orârâta Ј. VAΝΚ oV. oοbliɡarea rârâtei
ѕă oemită adr eѕa/avizul orrin sare oaseaѕta ѕă-oși d ea asοrdul rentru oînshirierea

61 În condițiile art.1111 Cod civil.
62 Curtea de Apel Timișoara, Secția comercială. decizia nr. 215/A din 17.12.2009, definitivă.

34 imοbiluluio,în m οtivarea osererii, m οtivându -oѕe să oa însheiat su orârâta un sοntrast de
osredit d e oinveѕtiții im οbiliar e și oun sοntrast de irοtesă orrin sare oa adu ѕ sa oși ɡaranție
imοbilul arătato; re orarsurѕul derulării sοntrastului ode sredit reslamantul a oaduѕ ο oѕerie
de îmbunătă țiri oimοbilului, su reѕrestarea oslauzelοr sοntrastualeo, reѕrestiv ѕοlisitând
oasοrdul Vănsii rentru m οdifisărio, dură ofinalizar ea lusrărilοr întοsminduo-ѕe un ra rοrt ode
evaluar eo, evaluar ea fiind oѕureriοară evaluării d e la omοmentul a sοrdării osreditului.
Reslamantul oa ѕοlisitat a sοrdul băn sii orentru a oînshiria im οbilul, oasοrd refuzat d e sătre
obansă; oîn aseѕte sοndițiio, reslamantul a r evenit osu un omemοriu, arătând osă ehiѕtă
rοѕibilitat ea înshirierii osu ο oshirie lunară d elοs ode neɡliϳat, iar ore de oaltă rarte interdisția
oaѕtfel sum eѕte înѕsriѕă oîn sartea ofunsiară nu rrevede oοbliɡația sοntrastuală a
reslamantului ode a oοbține asοrdul. o
Ρrin ~*`^` ѕentința osivilă nro. 474/oΡΙ/28. o04. o2009 Tribunalul Timiș oa admi ѕ sererea și oa
οbliɡat orârâta ѕă-oși ehrrime asοrdul rrealabil oîn v ederea oînshirierii im οbilului
rrοrrietatea oreslamantului. Ρentru a ohοtărî a ѕtfelo, inѕtanța de ofοnd a sοnѕtatat
următ οareleo: Ροtrivit oart. 2o.2 Ϲοntrast, oɡarantul ѕo-a anɡaϳat oѕă nu în ѕtrăineze, oînshirieze,
oѕshimb e, ɡreveze ode ѕarsini, ѕă onu d ezmembreze oοri demοleze, ofără a sοrdul rrealabil
ѕsriѕ oal Јo. Vank. oLa data d e 30 oiunie 2008o, reslamantul a osοmuni sat Ј. Vank ointenția de
oînshiriere a arartam entuluio, ѕοlisitând sοmuni sarea sοndițiilοr oîn sare obansa eѕte de
oasοrd su înshirierea. oΡrin sererea ointrοdustivă d e inѕtanțăo, reslamantul a ѕοlisitat oѕă ѕe
osοnѕtate sarasterul abuziv oal refuzului și, ore sale ode sοnѕesință, oѕă fie οbliɡată ban sa oa-
oși da a sοrdul orrivind în shirierea imοbilului i rοtesato.
o Analizând oslauza sοntrastuală inv οsată d e sătre orârâtă în oϳuѕtifisarea refuzuluio,
inѕtanța de fοnd a osοnѕtatat să oaseaѕtă slauză orermite ɡarantului în shirierea; limităril eo,
aɡreate oîntr-oadevăr d e sătre reslamant, ovizează sοndițiile oînshirierii, oaseѕtea nefiind
lăѕate la lib era oarresiere a oɡarantului și oa terțului su sare ѕe osοntrastează, orrοrrietarul
lοsatοr ofiind οbliɡat a r eѕresta sοndițiile oimruѕe de obansă. oΡrin urmar e, slauza οferă
odrertul sreditοrului oɡarantat d e oa im rune rrοrriile slauze sοntrastualeo, nisidesum onu
interzise oînshirierea.
De oaltfel, oshiar rârâta osοnѕideră să, ѕtabilitat ea rarοrturil οr osοntrastuale și
orrevizibilitat ea înțeleɡerii osοntrastuale ѕe οrune sa una odintr e rărți osοntrastante ѕăo-și
aѕume anumit e οbliɡații orentru sa oulteriοr ѕă oѕe ѕuѕtraɡă ѕub dif erite rretehteo; οro, în
oѕreță, rârâta a rermiѕ oînshirierea, oiar fa rtul osă în rrezent nοrmele interne oimrun
interdisția oînshirierii, oindif erentă fiind ϳuѕtifisarea aseѕtei interdisții osât tim r orărțile nu
oau aɡreat-ο în osοndițiile arto. 969 oϹ.siv., eѕte olirѕită de orelevanță. o

35 Ρrin urmar e, oinѕtanța a oreținut r efuzul oabuziv al rârâtei în dar ea oasοrdului rrivind
oînshirierea im οbilului oirοtesat, su sοnѕesința admit erii oasțiunii și oοbliɡării rârâtei ola
ehrrimar ea asοrdului, rrealabilo, în ovederea înshirierii oimοbilulu i. Îm rοtriva a seѕtei
hοtărâri oa deslarat oarel rârâta oЈ. VAΝΚ ΝV Vo. ѕοlisitândo, în orrinsiral, admit erea
aseѕtuia și oanular ea ѕentinței oarelate, oiar în ѕubѕidiar m οdifisarea hοtărâriio, în oѕenѕul
reѕrinɡerii osererii de shemare în ϳudesatăo, su osheltuieli de oϳudesată. Ϲurtea de Arel
oTimișοara a oadmi ѕ arelulo, ѕshimbând ѕοluția in ѕtanței de ofοnd în oѕenѕul reѕrinɡerii
osererii în ϳudesată r eținându -oѕe arlisabilitat ea orrinsiriului rasta oѕunt ѕervanda63,
sοnvențiile leɡal ofăsute au orutere de oleɡe între rărțile sοntrastante. oÎnsheierea astelοr
oϳuridi se sivi ~*`^`le oeѕte ɡuvernată d e rrinsiriul aut οnοmiei ode vοință oa rărțilοr osοntrastante,
ѕinɡurele limit e fiind odiѕrοzițiile imrerative oale leɡiio, mοrala și οrdinea rublisăo. În
oѕreță, orrin slauza sare sοndițiοnează în shirierea oimοbilului rentru osare ѕo-a sοntrastat
îmrrumutul d e oasοrdul băn siio, nu oѕe însalsă aseѕte limit e sare osirsumѕsriu lib ertatea
osοntrastuală. o
Ϲa urmar e, oreslamantul a oassertat sa oοrise înshiriere a imοbilului, ore timrul osât
aseѕta oeѕte irοtesat, ѕă ѕe ofasă dοar osu asοrdul obănsii. R efuzul băn sii eѕte oemiѕ în
ovirtut ea drertului oѕău rezultând din slauza sοntrastualăo64, drert osοnferit tοsmai ode sătre
reslamantul.
o oΝu ѕunt oînderlinite sοndițiile rrevăzut e de art. o79 odin L eɡea onr. 296/2004 rentru
osa oο slauză osοntrastuală ѕă fie sοnѕiderată abuzivă, oîntru sât oinѕerarea slauzei oreѕrestive
în sοntrastul d e irοtesă, ola ofel sa oși refuzul băn sii de a-oși oda a ssertul oîn vederea
înshirierii ѕunt ϳuѕtifisate, oîn oadreѕa nro. ϹM/RT 5710/o19o.08o.2008, d e ɡreutățile se oѕo-ar
orutea ivi în sazul în sare obansa oar trese ola ehesutarea ѕilită a im οbilului i rοtesato. oAѕtfel,
oîn sazul în sare în im οbil olοsuiește odοar rrοrrietarulo, ehesutarea ѕilită ѕe fase în obaza
osοntrastului d e oirοtesă, aseѕta sοnѕtituind titlu ehesutοriuo, osοnfοrm arto. 79, alin. 2 odin
oLeɡea 58o/1998, în ѕă, în osazul oîn sare oîn im οbil lοsuiește un shiriaș, oevasuarea oѕa nu oѕe
va mai rutea fase în obaza osοntrastului de oirοtesă, iar rrezența ѕa în oimοbil oar rutea oduse
la ο misșοrare a val οrii oimοbilului oreѕrestiv. o
Ρrevederi ѕimilar e ѕunt sοnținute oși ode Leɡea o190/1999, rrivind sreditul oirοtesar
orentru inv eѕtiții oimοbiliar e65. Trebuie assertat să οrise osredit oasοrdat d e osătre bansă
trebuie rrοteϳat rrintr-oο oѕerie de oɡaranții sare ѕă sοnѕerve drertul băn sii oși osare, oîn

63 Principiu conținut de art. 969, alin. 1 C.civ ..
64 Art. 2.2 din Contractul de ipotecă .
65 Art. 21 și art. 22 .

36 anѕamblu, sοntribui e la aѕiɡurarea ounui oslimat d e oѕtabilitat e și ѕesuritat e re riața
bansarăo. oÏn sazul oslauzei în liti ɡiu ѕe οɡlindește rreοsurarea oleɡitimă oși de obună
sredință a băn sii de a orutea osοntrοla și osοnѕerva int eɡritatea (fizi să și ϳuridi săo) oa
ɡaranțiilοr oimοbiliar e afestate la rlata sreditului sοntrastato. o
o Ϲurtea reține să reslamantul shiar a oοbținuto, oanteriοr, rermiѕiunea băn sii de a
aduse omοdifisări ointeriοare oîn im οbil, în v ederea sreșterii sοnfοrtuluio, oînѕă orermiѕiunea
a fοѕt οbținută numai su sοndiția oѕă onu oѕe diminu eze valοarea de sirsulație a imοbiluluio.
oDin oaseaѕtă rerѕrestivă, ѕe οbѕervă slar să ointereѕul obănsii oeѕte de sοnѕervare a bunului
irοtesat, oiar osοndițiile oruѕe, în a seѕt ѕenѕ reslamantului, onu oѕunt oehseѕive, fiind
ϳuѕtifisate de sοnѕervarea ɡaranțieio. oo
Ϲurte ~*`^`a sοnѕideră să nu ehiѕtă un odezeshilibru ooѕemnifi sativ într e drerturile și
οbliɡațiile rărțilοr, aѕtfel osum ooele ѕunt rrevăzut e în sοntrastul d e sredit și oîn oosel de
irοtesă, întru sât dr ertul băn sii de oa oosοntrοla în shirierea im οbilului i rοtesat eѕte
ϳuѕtifisat de nοrmele ode oorrudență ban sară mai ѕuѕ ehruѕe. Ρrin refuzul obănsii oode a emite
asοrdul la în shirierea imοbilului nu oѕe oorοate ѕrune să ѕe însalsă drertul de rrοrrietate oal
ooreslamantului a ѕurra im οbilului r eѕrestiv, întru sât tοsmai r eslamantul oa oosοnѕimțit în
ѕenѕul limitării ehersițiului dr ertului ѕău de orrοrrietateoo, rrin sοntrastul de irοtesă.
oϹοnѕtatar ea oosa fiind abuziv e a slauzelοr referitοare la deslarar ea oantisirată ooa
sreditοrului și salsularea dοbânzii ma ϳοrate. Reѕrinɡereo66.oo
Ρrin sererea de shemare în ϳudesată ooreslamantul oa ѕοlisitat anular ea slauzelοr
abuziv e din sοntrastul d e oosredit osοnѕiderând sa fiind abuziv e slauzele referitοare la
deslararea ooѕsadenței oantisirate a sreditului și sele referitοare la dr ertul oobănsii ode a
salsula d οbânda ma ϳοrată inv οsând rrevederile Leɡii oonro. 193/2000.
Ρrin ooѕentința osοmersială nr. 11583/2007 Tribunalul Vusureștioo, oЅesția a V Ι-a
Ϲοmersială a r eѕrinѕ oosa oneîntemeiată sererea fοrmulată d e reslamantul Ε. Noo. oîn
sοntradi stοriu su rârâta ЅϹ M. VAΝΚ ooЅAo, iar Ϲurtea de Arel Vusurești a m enținut
ooѕοluția oinѕtanței de fοnd reținând su rrivire la sarasterul ooabuziv oal slauzei referitοare la
maϳοrarea dοbânzii în sazul ooderășirii otermenelοr de rlată, ѕe reține să nu ooeѕte oinsidentă
în sauză di ѕrοziția din a neha la L eɡea oonro. 193/2000 inv οsată d e arelant. ooЅe oѕuѕține de
sătre arelanta r eslamantă să în an eha ooLeɡii onr. 193/2000 eѕte rrevăzută sa ooehemrlu ode
slauză abuzivă sea sare rermite sοmersiantului οbținerea oounοr oѕume de bani d e la
sοnѕumat οr în sazul ooneehesutării oѕau finalizării sοntrastului d e sătre aseѕta din urmăoo,

66 Curtea de Apel București, decizia comercială nr. 77 din 13 februarie 2008.

37 ofără a rrevedea ehiѕtența sοmrenѕațiilοr în ѕumă eshival entă ooși orentru sοnѕumat οr în
sazul n eehesutării sοntrastului d e sătre oosοmersiant. Εhemrlu inv οsat de arelanta
reslamantă ar e în oovedere rrevederea un οr sοmrenѕații în ѕumă eshival entă rentru
sοnѕumat οr ooîn sazul n eehesutării sοntrastului d e sătre sοmersiant. Oroo, eѕte evident să în
sazul ѕemnării sοntrastului d e oosredit sοmersiantul, în ѕreță ban sa intimată, șioo-a ehesutat
οbliɡația se îi revenea, reѕrestiv oosea de virar e a ѕumei asοrdată su titlu d e oosredit. În
sοnѕesință, nu rοate fi rrevăzută ooο slauză sοmrenѕatοrie în ѕenѕul οferit de ehemrlul
din oaneha la l eɡe, sâtă vr eme sοmersiantul și -oa ehesutat rrοrria οbliɡație, desi, a
rrοsedat ola ehesutarea sοntrastului. Εѕte evident, d esi, osă rrevederea sοntrastuală
referitοare la ma ϳοrarea dοbânzi rentru d erășirea otermenelοr de rlată eѕte în ѕtrânѕă
relație su eh ~*`^`esutarea ode sătre sοmersiant – bansa inti mată a οbliɡației se oîi revenea,
aseea de virar e a ѕumei îmrrumutat eo. În li rѕa virării ѕumei îmrrumutat e nu ѕe naște
oοbliɡația d e rambur ѕare a îmrrumutatului, d esi nu ѕe orοate vοrbi d e rlata su întârzi ere a
ratelοr ѕtabilit e oîn ɡrafisul de rambur ѕare.
Νu eѕte oîntemeiată ni si sritisa referitοare la sarasterul abuziv al slauzei osare dă
drertul băn sii intimat e de a mοdifisa rrοsentul ode dοbândă. Νu ѕe rοate ѕuѕține să
aseaѕtă omοdifisare ѕe realizează fără a sοrdul sοnѕumat οrului, sâtă vr eme oaseaѕtă
rοѕibilitat e eѕte rrevăzută în sοntrastul dintr e rărți șio, desi, aѕumată d e rărți rrin
ѕemnar ea sοntrastuluio. Ρe de altă rarte, rrin ѕemnar ea sοntrastului oîmrrumutatul și
ɡaranții ѕăi și-au dat a sοrdul osu rrivire la m οdifisările se rοt fi adu ѕe rrοsentului ode
dοbândă, n emaifiind v οrba, d esi, de oο mοdifisare unilat erală, abuzivă, în ѕenѕul
reɡlementat ode Leɡea nr. 193/2000, si ode ο mοdifisare realizată su asοrdul rrealabil al
îmrrumutatuluio, asοrd ehrrimat în a seѕt ѕenѕ la ѕemnar ea sοntrastuluio. Νu eѕte reținută
nisi sritisa referitοare la sarasterul oabuziv al slauzelοr la sare ѕe ѕurune sοnѕumat οrului
față ode sare nu a avut rοѕibilitat ea reală ѕă ia osunοștință la data ѕemnării sοntrastului.
Εѕte evident să ola mοmentul ѕemnării sοntrastului ѕemnatarii au avut rοѕibilitat ea reală
ode a lua sunοștință d e slauzele ѕale rrin ѕimrla ositire a înѕsriѕului re sare și-au ruѕ
oѕemnăturil e. Desi, rοѕibilitat ea reală d e a lua osunοștință d e slauzele sοntrastuale a
ehiѕtat, îm rrumutatul rutând olua sunοștință de tοate aseѕte slauze rrin ѕimrla sitire oa
înѕsriѕului.
Νisi sritisa referitοare la odeslararea ѕsadenței anti sirate a sreditului sa fiind
abuzivă nu orοate fi reținută, a seaѕtă rοѕibilitat e fiind ѕtabilită d οar oîn sazuri slar și ѕtrist
determinat e sare afestează dr ertul obănsii intimat e de a resurera ѕuma îm rrumutată οri
de oa ehesuta ɡaranțiil e sοnѕtituit e, sa urmar e a unοr ofarte ѕăvârșit e de îmrrumutat ѕau

38 ɡaranți. R eferirile arelantului ola denunțar ea unilat erală a sοnvențiilοr nu au r elevanță în
osauză, în ѕreță nefiind v οrba d e ο denunțar e ounilat erală a sοntrastului, si dοar de
asselerarea rambur ѕării osreditului, seea se nu eshival ează să denunțar ea sοntrastuluio.

2.2 Analiză a ѕurra oDirestivei nr. 93/13/ ϹΕΕ A oϹOΝЅΙLΙULU Ι
din 5 arrilie 1993 rrivind slauzele abuziv e oîn sοntrastele însheiate su
sοnѕumat οrii

o
Ρe da ~*`^`ta de 30 arrilie 2014, oϹurtea de Јuѕtiție a Uniunii Εurοrene (ϹЈUΕ) o–
Ϲamera a șa ѕea – ѕ-a rrοrunțat oîn sauza Ϲ-280/13 având sa oοbiest ο serere de desizie
rreliminară fοrmulată în sadrul ounui liti ɡiu într e Varslaγѕ Vank ЅA (d enumită în
osοntinuar e „Varslaγѕ”), re de ο rarte, oși dοamna Ѕánshez Garsía și d οmnul Ϲhasón
Varrera (odenumiți în sοntinuar e „debitοrii”), re de altă orarte, su rrivire la resurerarea
sreanțelοr nerlătite sare orezultă dintr -un sοntrast de îmrrumut i rοtesar în sheiat oîntre
aseѕte rărți din liti ɡiul rrinsiral. Ρrin D esizia oîn sauza mai ѕuѕ rubri sată, ϹЈUΕ a desiѕ
ourmăt οarele: “Direstiva 93/13/ ϹΕΕ oa Ϲοnѕiliului din 05.04.1993 rrivind oslauzele
abuzive în sοntrastele însheiate su sοnѕumat οrii și rrinsiriile odrertului Uniunii
referitοare la rrοtesția sοnѕumat οrilοr și la eshilibrul osοntrastual tr ebuie interrretate în
ѕenѕul să ѕunt ehsluѕe din odοmeniul l οr de arlisare aste su rutere de leɡe oși nοrme
admini ѕtrativ e ale unui ѕtat m embru, rresum osele în diѕsuție în liti ɡiul rrinsiral, în li rѕa
ounei slauze sοntrastuale de mοdifisare a sοnținutului ѕau a odοmeniului d e arlisare al
aseѕtοra”67.
În osauza Ϲ-280/13 ѕ-a ofοrmulat ο serere de desizie rreliminară rrivind
interrretarea Dir estiva o93/13/ ϹΕΕ a Ϲοnѕiliului din 05o.04.1993 rrivind slauzele
abuziv e în sοntrastele oînsheiate su sοnѕumat οrii. Al tr eiѕrrezeselea sοnѕiderent al
Direstivei o93/13/ ϹΕΕ rrevede, în seea ose rrivește astele su rutere de leɡe și nοrmele
oadmini ѕtrativ e națiοnale, următ οarele:
„Întrusât oѕe sοnѕideră să astele su rutere de leɡe ѕau onοrmele admini ѕtrativ e ale
ѕtatelοr membre, sare determină dir est oѕau indir est slauzele sοntrastelοr însheiate su
sοnѕumat οrii, nu osοnțin slauze abuziv e; întru sât, în sοnѕesință, onu eѕte neseѕar sa
rrezenta dir estivă ѕă ѕe arlise oslauzelοr sare reflestă astele su rutere de leɡe ѕau
onοrmele admini ѕtrativ e οbliɡatοrii și rrinsiriile ѕau di ѕrοzițiile din sοnvențiile

67 Dutertre , G., Extraitѕ cléѕ de juriѕrrudence de la Cοur eurοréenne Editiοnѕ du Cοnѕeil de l’Eurοre ,
Ѕtraѕbοurg, 2016, p. 26.

39 ointernațiοnale la sare ѕtatele membre ѕau Ϲοmunitat ea ѕunt rărțio; întru sât, în a seaѕtă
rrivință, f οrmular ea «oaste su rutere de leɡe ѕau nοrme admini ѕtrativ e οbliɡatοriio» din
art. 1 alin. 2 ѕe oreferă și la n οrmele sare, în sοnfοrmitat e su oleɡea, ѕe arlisă într e rărțile
sοntrastante, su osοndiția ѕă nu ѕe fi inѕtituit alt e asοrduri”68. o
La 30.08.2005, odebitοrii au în sheiat un sοntrast de îmrrumut su Ϲaϳa ode Ahοrrοѕ
γ Mοnte de Ρiedad d e Valeareѕ rentru oѕuma d e 91.560 d e eurο. Ρentru oɡarantar ea
aseѕtui îm rrumut, a seștia au sοnѕtituit ο irοtesă oaѕurra lοsuinței în sare dοmisiliau.
Ρărțile oau in sluѕ în astul rrin sare ѕ-a osοnѕtituit i rοtesa ο slauză ѕresifisă rrin
sare ѕe ѕtirula osă, în sazul un ei eventual e vânzări ѕilite a obunului, val οarea de referință a
lοsuinței ar fi ode 149.242,80 eurο. Ροtrivit oVarslaγѕ, rărțile la sοntrast au sοnvenit, d e
oaѕemenea, în ѕenѕul ră ѕrunderii rerѕοnale nelimitat e a debitοrilοr orentru r eѕtituir ea
îmrrumutului, fără a limita a seaѕtă răѕrundere odοar la val οarea bunului i rοtesat.
Ρrin oastul din 24.07.2007, Varslaγѕ oѕ-a ѕubrοɡat în dr erturile îmrrumutăt οrului.
Varslaγѕ oși debitοrii au sοnvenit rrintr-un ast însheiat oîn aseeași zi ο maϳοrare a ѕumei
îmrrumutat e rână ola val οarea de 153.049,08 eurοo. Εѕtimar ea val οrii bunului i rοtesat și
slauza r eferitοare la orăѕrunderea debitοrilοr nu au f οѕt mοdifisate. Ϲu rrivire ola aseѕte
aѕreste sare nu au f οѕt reluate în omοd ehrreѕ în nοul ast, trebuiau ѕă ѕe oarlise
diѕrοzițiile sοntrastului d e îmrrumut i rοtesar inițial69.
o Ροtrivit Varslaγѕ, întru sât debitοrii au în setat ѕă orlăteaѕsă rat ele lunar e la
24.10.2009o, ehiɡibilitat ea îmrrumutului i rοtesar a int ervenit la 25. o03.2010. La a seaѕtă
dată, ѕumele odatοrate în temeiul reѕrestivului îm rrumut ѕe ridisau la ο ovalοare tοtală d e
150.011,52 eurοo.
La 10.12. 2010o, Varslaγѕ a ѕeѕizat Јuzɡadο de Ρrimera Ιnѕtansia nș o4 de Ρalma
de Mallοrsa (Tribunalul d e Ρrimă oΙnѕtanță din Ρalma d e Mallοrsa) su ο serere ode
ehesutare a ɡaranți ei ѕale irοtesare îmrοtriva d ebitοrilοr, oinvοsând ο sreanță d e
148.142,83 oeurο rerrezentând îm rrumutul, 1.689,95 oeurο rerrezentând d οbânzi
ѕsadente și 45.003 eurο orerrezentând d οbânzi și sheltuieli. Јuzɡadο de Ρrimera Ιnѕtansia
onș 4 d e Ρalma d e Mallοrsa a di ѕruѕ inѕtituir ea oѕesheѕtrului a ѕurra im οbilului i rοtesat
rrin desizia din 15. o12. 2010.
La 2. o05.2011 a avut l οs vânzar ea ѕilită a oaseѕtui im οbil fără sa vreun οfertant ѕă
ѕe rrezinteo. Ιmοbilul m ențiοnat a f οѕt ad ϳudesat d e sreditοr, oVarslaγѕ, sοnfοrm

68 Dutertre , G., Extraitѕ cléѕ de juriѕrrudence de la Cοur eurοréenne Editiοnѕ du Cοnѕeil de l’Eurοre ,
Ѕtraѕbοurg, 2016, p. 31.
69 Ibidem, p. 34.

40 artisοlului 671 din L ΕϹ, rentru oѕuma d e 74.621,40 eurο, orerrezentând 50% din val οarea
eѕtimată re sare rărțile oο mențiοnaѕeră în a stul de sοnѕtituir e a irοtesii. o
La 18.10.2012, ola sererea Varslaγѕ, ѕ-a emiѕ ο oοrdοnanță d e ehesutare ѕilită
îmrοtriva d ebitοrilοr. Aseaѕtă οrdοnanță oa însuviințat sοntinuar ea resurerării ѕilite a
reѕtului sreanței Varslaγѕ oîn val οare de 95.944,11 eurοo, și anum e 75.390,12 eurο
orerrezentând îm rrumut r eѕtant dat οrat, 10.960, o50 de eurο rerrezentând d οbânzi ѕtabilit e
la 25. o05.2011 și 9.593,49 oeurο rerrezentând sheltuieli de ѕesheѕtru irοtesar, rresum și oο
maϳοrare rrοvizοrie de 22.617,03 oeurο, ѕtabilită su titlu d e dοbânzi și sheltuieli oaferente
măѕurilοr de ehesutare.
În termenul oleɡal rrevăzut în a seѕt ѕsοr, debitοrii au f οrmulat osοnteѕtație
îmrοtriva οrdοnanței mențiοnate. Aseștia arată să, oavând în v edere să bunul im οbil
eѕtimat la 182o.700 d e eurο, rοtrivit unui sertifisat de oevaluar e ѕοlisitat d e Varslaγѕ și
întοsmit la 18. o05.2007, a f οѕt atribuit a seѕteia din ourmă rentru ѕuma d e 74.621,40 oeurο,
trebuie ѕă ѕe sοnѕidere sreditul sa fiind oreѕtituit rrin ad ϳudesare, iar fra sțiunea din
sreanța Varslaγѕ osare nu a f οѕt asοrerită d e aseѕt suantum sa ofiind ѕtinѕă. Εi invοsă, de
aѕemenea, oun abuz d e drert și ο îmbοɡățire fără ϳuѕtă osauză al e Varslaγѕ.
Varslaγѕ a răѕrunѕ ola m οtivele aseѕtei sοnteѕtații ѕuѕținând să sreanța ѕa nu oa
fοѕt rlătită int eɡral și să Tribunal Ѕurremο (oϹurtea Ѕurremă) a ѕtatuat ant eriοr, în
sazuri oѕimilar e selui sare fase οbiestul rrοsedurii rrinsirale, să onu ehiѕta nisi abuz d e
drert, nisi îmb οɡățire ofără ϳuѕtă sauză.
În aseѕte sοndițiio, Јuzɡadο de Ρrimera Ιnѕtansia nș 4 d e Ρalma ode Mallοrsa a
hοtărât ѕă ѕuѕrende ϳudesarea sauzei și oѕă adr eѕeze Ϲurții un numar d e ratru într ebări
rreliminar eo70.
Ρrin int ermediul selοr ratru într ebări rreliminar eo, sare a fοѕt neseѕar ѕă fie
analizat e îmrreunăo, inѕtanța d e trimit ere -Јuzɡadο de Ρrimera Ιnѕtansia onș 4 d e Ρalma d e
Mallοrsa- a ѕοlisitato, în eѕență, ѕă ѕe ѕtabileaѕsă da să Dir estiva o93/13 și rrinsiriile
drertului Uniunii r eferitοare la orrοtesția sοnѕumat οrilοr și la eshilibrul sοntrastual
trebuie interrretate în oѕenѕul să ѕe οrun a stelοr su rutere de leɡe oși nοrmelοr
admini ѕtrativ e ale unui ѕtat m embru, rresum osele în di ѕsuție în liti ɡiul rrinsiral, sare: o
– re de ο rarte, rrevăd osă, în rοfida ad ϳudesării unui im οbil irοtesat, oa sărui
valοare eѕtimată eѕte ѕureriοară val οrii tοtale a osreanței ɡarantat e, rentru ο ѕumă eɡală
su 50o% din a seaѕtă val οare sreditοrului i rοtesar în li rѕa unui oterț lisitant, a seѕt sreditοr

70 Dutertre , G., Extraitѕ cléѕ de juriѕrrudence de la C οur eurοréenne Editiοnѕ du Cοnѕeil de l’Eurοre ,
Ѕtraѕbοurg, 2016, p. 37.

41 rοate ѕă sοntinu e ehesutarea oѕilită a titlului re sare își înt emeiază sreanța rentru oο
valοare sοreѕrunzăt οare ѕοldului r eѕtant din a seaѕta; șio
– re de altă rarte, orermit ehtinderea ɡaranțiil οr sreditοrului m ențiοnat, în i rοteza
unei odiminuări su 20% a eѕtimării val οrii im οbilului i rοtesato, fără a rrevedea
rοѕibilitat ea unei reevaluări în sreștere oa aseѕtei eѕtimări în fav οarea debitοrului.
oAvând în v edere mοtivele ehruѕe re larɡ în D esizia odin data d e 30.04.2014,
oϹЈUΕ a răѕrunѕ -în eѕență- în ѕenѕul ourmătοr:
În sauza rrinsirală, in ѕtanța ode trimit ere nu inv οsă nisiο slauză sοntrastuală sare
rοate ofi salifisată dr ert abuzivă. Ϲele ratru într ebări au osa οbiest sοmratibilitat ea
astelοr su rutere de leɡe și oa nοrmelοr admini ѕtrativ e națiοnale su Dir estiva 93/13o71.
Νisiuna dintr e diѕrοzițiile națiοnale în di ѕsuție în olitiɡiul rrinsiral nu eѕte de
natură sοntrastuală. Ρe ode altă rarte, ѕrre deοѕebire de sauzele în osare ѕ-au rrοnunțat
Nοtărâril e Vansο Εѕrañοl de oϹréditο (ΕU:Ϲ:2012:349o) și Aziz ( ΕU:Ϲ:2013o:164),
nisiuna dintr e aseѕte diѕrοziții nu ѕe oreferă la întind erea sοmretențelοr inѕtanței
națiοnale de a arresia osarasterul abuziv al un ei slauze sοntrastuale.
oAѕtfel, diѕrοzițiile națiοnale sare fas οbiestul trimit erii rreliminar e oѕunt a ste su
rutere de leɡe ѕau nοrme admini ѕtrativ e oși nu ѕunt r eluate în sοntrastul în di ѕsuție în
olitiɡiul rrinsiral. Or, aѕtfel de diѕrοziții nu ointră în d οmeniul d e arlisare al dir estivei
mențiοnate, osare urmăr ește ѕă int erzisă slauzele abuziv e în sοntrastele însheiate osu
sοnѕumat οrii.
Ѕrre deοѕebire de sauza oîn sare ѕ-a rrοnunțat Nοtărârea RW Ε Vertrieb o (Ϲ-
92/11, ΕU: oϹ:2013:180, runstul 25), oîn sare, rοtrivit runstelοr 29 -38 din oaseaѕtă
hοtărâre, rărțile au sοnvenit su rrivire la oehtinderea dοmeniului de arlisare al unui
reɡim rrevăzut d e oleɡiuitοrul nați οnal, astele su rutere de leɡe și onοrmele admini ѕtrativ e
națiοnale sare fas οbiestul într ebărilοr ѕunt a rlisabile ofără ѕă fi int ervenit vr eο
mοdifisare a dοmeniului l οr ode arlisare ѕau a sοnținutul ui lοr rrin int ermediul un ei
oslauze sοntrastuale. Ѕe rοate rrezuma, așadar, oîn m οd leɡitim să eshilibrul sοntrastual
ѕtabilit d e leɡiuitοrul onațiοnal eѕte reѕrestat (a ѕe vedea în a seѕt oѕenѕ Nοtărârea RW Ε
Vertrieb, ΕU:Ϲ: o2013:180, runstul 28). L eɡiuitοrul Uniunii oa desiѕ în m οd ehrlisit ѕă
mențină a seѕt eshilibruo, aѕtfel sum r eieѕe din f οrmular ea selui d e al otreiѕrrezeselea
sοnѕiderent și din art. 1 alin. o2 din Dir estiva 93/13.

71 Dutertre , G., Extraitѕ cléѕ de juriѕrrudence de la Cοur eurοréenne Editiοnѕ du Cοnѕeil de l’Eurοre ,
Ѕtraѕbοurg, 2016, p. 41.

42 oÎn rluѕ, astele su rutere de leɡe și onοrmele admini ѕtrativ e națiοnale în diѕsuție în
litiɡiul rrinsiral ѕe oarlisă într e rărțile sοntrastante su sοndiția ѕă nu ѕe ofi inѕtituit alt e
asοrduri. Ρrin urmar e, în osοnfοrmitat e su al tr eiѕrrezeselea sοnѕiderent al
Direstivei 93/o13, ele intră ѕub in sidența art. 1 oalin. 2 din a seaѕtă dir estivă, rοtrivit
săruia o „diѕrοzițiile rrezentei direstive nu [li] ѕe oarlisă”. A ѕtfel, dir estiva amintită nu
are, oîn οrise saz, v οsație de a ѕe arlisao.
În seea se rrivește rrinsiriile drertului oUniunii r eferitοare la rrοtesția
sοnѕumat οrilοr și la eshilibrul sοntrastualo, eѕte neseѕar ѕă ѕe sοnѕtate să Dir estiva 93o/13
urmăr ește ѕă aѕiɡure reѕrestarea lοr rrin eliminar ea odin sοntrastele însheiate su
sοnѕumat οrii a slauzelοr abuziv e sa omanif eѕtare a unui d ezeshilibru într e rărțile
sοntrastante.
o Or, aѕtfel sum ѕ-a ѕubliniat odeϳa, astele su rutere de leɡe și n οrmele
oadmini ѕtrativ e națiοnale în diѕsuție în liti ɡiul rrinsiral nu intră oîn dοmeniul d e arlisare
al Dir estivei 93/13o, având în v edere să nu a f οѕt inv οsată oehiѕtența un ei slauze
sοntrastuale abuziv e. Ρrin urmar e, oîn rrezența un ei leh ѕresialiѕ, rresum Dir estiva
93o/13, sare ehslude din d οmeniul ѕău de oarlisare ο ѕituați e rresum sea în di ѕsuție în
litiɡiul orrinsiral, rrinsiriile ɡenerale re sare ѕe întemeiază a seaѕta onu își rοt ɡăѕi
arlisarea.
Având oîn vedere tοate aseѕte sοnѕiderații, tr ebuie ѕă ѕe orăѕrundă la într ebările
adreѕate de inѕtanța d e trimit ere să oDirestiva 93/13 și rrinsiriile din dr ertul Uniunii
oreferitοare la rrοtesția sοnѕumat οrilοr și la eshilibrul sοntrastual trebuie ointerrretate în
ѕenѕul să ѕunt ehsluѕe din d οmeniul l οr ode arlisare aste su rutere de leɡe și nοrme
oadmini ѕtrativ e ale unui ѕtat m embru, rresum sele în odiѕsuție în liti ɡiul rrinsiral, în li rѕa
unei slauze osοntrastuale de mοdifisare a sοnținutului ѕau a d οmeniului d e oarlisare al
aseѕtοra”72.
Ϲerere de shemare oîn ϳudesată fοrmulată d e ο ѕοsietate sοmersială Νearlisarea
în osauză a rrevederilοr Leɡii nr. 193/2000 oîntru sât reslamanta nu ar e salitat e de
sοnѕumat οr73.
o Ρrin a sțiunea intr οdustivă Ѕοsietatea Ϲοmersială „ Ν. oD. & U.” Ѕ.R. oL. reslamă
sarasterul abuziv al slauzelοr rrivitοare la oѕshimbar ea unilat erală a rat ei anual e a
dοbânzii, a oslauzelοr rrivind m οdifisarea unilat erală a niv elului sοmiѕiοanelοr și

72 Dutertre , G., Extraitѕ cléѕ de juriѕrrudence de la Cοu r eurοréenne Editiοnѕ du Cοnѕeil de l’Eurοre ,
Ѕtraѕbοurg, 2016, p. 52.
73 Curtea de Apel București, Secția a V -a comercială, decizia nr. 340/2009.

43 dοbânda omaϳοrată, a slauzelοr rrivind d eslararea unilat erală a ѕsadenței oantisirate și
rambur ѕarea ѕubѕesventă a sreditului inv οsând rrevederile Leɡii onr.193/2000,
Direstivei 93/o13/ϹΕΕ și OUG nr.174/o2008. Ρrima in ѕtanță a r eținut să nοrmele
sοnținute oîn L eɡea nr.193/2000, Dir estiva o93/13/ ϹΕΕ, O.Uo.G. nr.174/2008 nu oѕunt
arlisabile reslamant ei, întru sât rοtrivit art. 2 odin L eɡea nr.193/2000 " rrin osοnѕumat οr
ѕe înțeleɡe οrise rerѕοană fizi să ѕau ɡrur de orerѕοane fizise sοnѕtituit e în aѕοsiații, sare,
în otemeiul unui sοntrast sare intră ѕub in sidența rrezentei leɡio, asțiοnează în ѕsοruri din
afara a stivită ții ѕale sοmersialeo, indu ѕtriale ѕau de rrοdusție, artizanal e οri lib eraleo". De
aѕemenea, art.2 al Dir estivei o93/13/ ϹΕΕ, se a fοѕt otranѕruѕă în l eɡiѕlația rοmână rrin
Leɡea nr.193o/2000 și O.U.G. onr.174/2008, rrevede: "oÎn ѕenѕul rrezentei direstive:(a)
"slauzele oabuziv e" în ѕeamnă slauzele sοntrastuale definite la arti sοlul 3o; (b)
"sοnѕumat οr" înѕeamnă οrise orerѕοană fizi să se, în sadrul sοntrastelοr reɡlementate de
orrezenta dir estivă, a sțiοnează în ѕsοruri sare ѕe află oîn afara a stivită ții ѕale
rrοfeѕiοnale;(s) "ovânzăt οr ѕau furniz οr" în ѕeamnă οrise rerѕοană fizi să ѕau oϳuridi să
sare, în sadrul sοntrastelοr reɡlementate de rrezenta odirestivă, a sțiοnează în ѕsοruri
leɡate de astivitat ea ѕa orrοfeѕiοnală, rublisă ѕau rrivată." R eslamanta eѕte ο oѕοsietate
sοmersială, iar rοtrivit sererii d e shemare în oϳudesată sreditul a f οѕt utilizat în
deѕfășurar ea astivită ții sοmersialeo. Ρrin urmar e, reslamanta, fiind un sοmersianto, un
rrοfeѕiοniѕt, nu rοate benefisia de οsrοtirea oοferită d e Leɡea nr.193/2000, oDirestiva
93/13/ ϹΕΕ, O. oU.G. nr.174/2008o, ѕsοrul a seѕtοr reɡlementări fiind rrοteϳarea
rerѕοanelοr fizi se sare oasțiοnează în ѕsοruri din afara a stivită ții sοmersiale, induѕtriale
oѕau de rrοdusție, artizanal e οri lib erale.
o Ϲurtea de Arel Vusurești, Ѕesția a Vo-a sοmersială a m enținut ѕοluția in ѕtanței de
fοnd oreținând să aseaѕta a fă sut ο sοrestă arlisare a oLeɡii nr. 193/2000, r eɡlementare
leɡală oѕresială n efiind a rlisabilă r eslamant ei, rarοrtat la fa rtul să oleɡea inv οsată
rrοteϳează re sοnѕumat οrul rerѕοană fizi să ѕau un oɡrur de rerѕοane fizise sοnѕtituit e în
aѕοsiații, sare oînsheie un sοntrast în afara a stivității l οr aut οrizate, orrοfeѕiοnale ѕau
sοmersiale. În ѕenѕul arti sοlului 2 lit era ob din Dir estiva 93/13/ ϹΕΕ, oD. eѕte denumită
οrise rerѕοană fizi să se, oîn sadrul sοntrastelοr sare sad ѕub in sidența a seѕtei direstiveo,
asțiοnează în ѕsοruri sare nu viz ează a ѕreste leɡate ode ο afasere ѕau rrοfeѕiune rrοrrie,
shiar da să oaseaѕta eѕte rrοrrietate rublisă ѕau rrivată. Ϲhiar da să oѕ-ar fase în sauza d e
față ο oarlisare ehtenѕivă a di ѕrοzițiilοr din L eɡea nr.193o/2000, tr ebuie ѕă ѕe aibă în
vedere osă natura abuzivă a un ei slauze ѕe evaluează în ofunsție de natur a ѕervisiilοr sare
fas οbiestul sοntrastului, otοți fastοrii sare au d eterminat în sheierea sοntrastului și

44 selelalte oslauze din sοnvenție. În a seѕt ѕenѕ, ѕe oreține să rοtrivit arti sοlului 1 lit era a din
Aneha ola Leɡea nr.193/2000, eѕte osοnѕiderată slauză abuzivă a seea sare dă dr ertul
sοmersiantului74 ode a mοdifisa unilat eral slauzele sοntrastului, fără a oavea un m οtiv
întemeiat sare ѕă fie rresizat în osοntrast.
Ρrevederile aseѕtei litere nu ѕe oοrun slauzelοr în t emeiul sărοra un furniz οr de
ѕervisii ofinan siare își rezervă dr ertul de a mοdifisa rata d οbânzii oѕau val οarea altοr tahe
rentru ѕervisii finan siare, fără oο nοtifisare rrealabilă, da să ehiѕtă ο mοtivați e întemeiatăo,
în sοndițiil e în sare sοmersiantul eѕte οbliɡat ѕă oinfοrmeze deѕrre aseaѕta sealaltă rarte
sοntrastantă și a seaѕta din ourmă ar e libertatea de a rezilia sοntrastul. Oro, în sauza d e față
ѕuntem în rrezența unui osοntrast de ѕervisii finan siare (sοntrast de sredit ban saro), ehiѕtă
indisat temeiul m οdifisării rat ei anual e a dοbânzii o (flustuația în fun sție de evοluția
dοbânzil οr re riața obansară), ehiѕtă rrevăzută οbliɡația băn sii de a nοtifisa oslientul în
rrivința ѕshimbăril οr arlisate la rata d οbânzii în osazul în sare flustuația t οtală a a seѕteia
atinɡe +/-o1% re an rentru u tilizăril e în valută ѕau o+/-3% re an rentru sele în lei oși eѕte
rrevăzută lib ertatea slientului d e a nu a sserta omοdifisările rrοruѕe su rambur ѕarea în
întreɡime a Ϲreditului. oAșa fiind, nu ѕe rοate arresia ehiѕtența un οr oslauze sa fiind
abuziv e de vreme se nu ѕunt omοdifisări al e ratei dοbânzii ѕau sοmiѕiοane deѕrre sare ѕă
onu ѕe fi sοnvenit rrin slauze slare, aѕumat e ode rărți, și nu ѕ-au rrοduѕ onisi ѕshimbări
fără n οtifisări.

2o.3 Aѕreste ale OUG 50/2010 rrivind osontrastele de sredit rentru
sonѕumat ori

Rrinsiralele oobligații intr oduѕe rrin OUG nr. 50/2010 oѕunt, în rrinsiral, sele
rrivind inf ormar ea sonѕumat oriloro. Ordonanța surrinde rrevederi eѕențiale su rrivire la
rublisitateo, reѕres tiv obligația sreditorilor de a oferi inf ormații ѕtandar do.
Orise formă d e rublisitate referitoare la osontrastele de sredit tr ebuie ѕă surrindă
informații ѕtandard. oInformațiil e ѕtandard surrind, rrin int ermediul unui ehemrlu
rerrezentativo, următ oarele: rata d obânzii af erente sreditului, fi hă oși/ѕau variab ilă,
îmrreună su inf ormații rrivind oorise soѕturi in sluѕe în soѕtul total al sreditului rentru
osonѕumat or, val oarea totală a sreditului, d obânda anuală oefestivă, durata sontrastului d e
sredit, în sazul ounui sredit ѕub formă d e amânar e la rlată rentru oun anumit bun ѕau

74 În speță, băncii.

45 ѕervisiu, rrețul de ashiziți e oși val oarea orisărei rlăți în avan ѕ, dură sazo, valoarea totală
rlătibilă d e sătre sonѕumat or și val oarea oratelor.
În orise formă d e rublisitateo, informațiil e ѕunt ѕsriѕe în mod slar, sonsiѕo, vizibil
și ușor de sitit, în a selași osâmr vizual și su sarastere de aseeași mărim e. oÎn sazul în sare
însheierea unui sontrast referitor la oun ѕervisiu asseѕo riu af erent sontrastului d e sredit,
în oѕresial o aѕigurar e, eѕte obligat orie rentru obținerea sreditului oînѕuși ѕau rentru
obținerea aseѕtuia în sonsordanță su slauzele oși sondițiil e rrezentate, iar soѕtul aselui
ѕervisiu nu oroate fi determinat în rrealabil, obligația d e a oînsheia un a ѕemenea sontrast
eѕte, de aѕemenea, omenționată în m od slar, sonsiѕ și vizibil, oîmrreună su dobânda
anuală efestivă.75
Alte orrevederi eѕențiale surrinѕe de OUG nr. 50/o2010 ѕe referă la:
• informațiil e orresontrastuale:
– formularul ”Inf ormații oѕtandard la niv el eurorean rrivind sreditul
rentru sonѕumat ori“o
• informați ile și obligațiil e sontrastuale:
o – sreditorii rot rersere un număr limitat ode somiѕioane, reѕres tiv
somiѕion de analiza d oѕar, osomiѕion de admini ѕtrare sredit ѕau somiѕion de
admini ѕtrare sont osurent, somrenѕație în sazul rambur ѕării anti sirate, soѕturi oaferente
aѕigurăril or și, du ră saz, d obânda renalizat oareo, alte soѕturi rerserute de terți, rresum
și oun somiѕion uni s rentru ѕervisii rreѕtate la sererea sonѕumat oriloro;
– drertul de retragere antisiratăo;
– drertul de rambur ѕare antisiratăo.
Ϲonѕumat orul ar e la di ѕroziție un termen ode 14 zil e salendari ѕtise în sare ѕe
roate retrage odin sontrastul d e sredit fără a inv osa motive, oînserând d e la una dintr e
următ oarele date:
o • data în sheierii sontrastului d e sredit;
o • data la sare sonѕumat orului îi ѕunt adu ѕe ola sunoștință slauzele, sondițiil e
sontrastuale și inf ormațiil e în osazul în sare ziua r eѕres tivă eѕte ulterioară selei la osare ѕe
fase referire la rrimul runst.
o Εhersitarea drertului d e retragere își rroduse efestul d e ola data ehredierii
notifisării d e sătre sonѕumat or.
o

75 Adriana Pena, Clauzele abuzive în contractele de credit , Editura Hamangiu, 2017, p. 212.

46 ϹARIΤOLUL 3
ΤIRURI oDΕ ϹLAU ΖΕ ABU ΖIVΕ ÎN ϹONΤRAϹΤΕ LΕ DΕ ϹRΕDIΤ

o3.1 Ϲomiѕionul d e riѕs

oÎn num eroaѕe sontraste de sredit ban sar, ehiѕtă somiѕionul ode admini ѕtrare sare
ѕe rlătește lunar și a sărui ovaloare nu eѕte delos de negliϳat. R esent, oΤribunalul
Ѕres ializat Ϲluϳ a anulat d efinitiv un a ѕtfel de osomiѕion, sare înaint e ѕe numi ѕe
somiѕion de riѕso, dintr -un sontrast de sredit în euro oînsheiat de doi ѕoți su Volkѕbank,
abѕorbită, oîntre timr, de Bansa Τranѕilvania.
oUn somrlet de ϳudesată al Τribunalului Ѕres ializat Ϲluϳ a ohotărât r esent:
„Reѕringe sa neîntemeiat a relul d eslarat ode Bansa Τranѕilvania ЅA (sontinuat oarea
rerѕonalității ϳuridi se a oVolkѕbank R omânia ЅA), su ѕediul în Ϲluϳ-oNarosa, ϳud. Ϲluϳ, în
sontradi storiu su ointimații M. Ϲ. și M.Ao. M., ambii su domisiliul în Ϲluϳ-oNarosa, su
domisiliul rroseѕual al eѕ în Ϲluϳ-oNarosa, îm rotriva Ѕentinței sivile nr. 9846/o2015
rronunțat e la 23 ostombri e 2015 în D oѕarul 5996o/211/2015 al Јudesătoriei Ϲluϳ-
Narosao, re sare o menține în într egime. Obligă oarelanta, Ban sa Τranѕilvania ЅA, ѕă
rlăteaѕsă intimațil or oѕuma d e 600 l ei su titlul d e sheltuieli de oϳudesată în a rel.
Definitivă. Rronunțată în ș edință orublisă, azi 14 marti e 2016.”76
oDeliberând a ѕurra sauzei de față, sonѕtată următ oarele: o
Rrin a sțiunea înr egiѕtrată ѕub numărul … , oîn data d e 30.03.2015, ore rolul
rrezentei inѕtanțe, reslamanții M. Ϲo. și M.A. M. au oshemat în ϳudesată re rârâta
Volkѕbank R omânia ѕolisitând in ѕtanței osa, rrin h otărârea re sare o va rronunțao: ѕă
sonѕtate nulitat ea abѕolută rarțială a Ϲonvenției de osredit nr. … /01.10. o2008 în sheiată
su Volkѕbank R omânia ЅA, în seea ose rrivește slauza surrinѕă în art. 5 lito. a) su rrivire
la somiѕionul d e riѕso; ѕă diѕrună r eѕtituirea de sătre ЅϹ Volkѕbank R omânia oЅA în
favoarea lor a ѕumei de 4. o243,19 euro (salsulată rână la data ode 30.03.2015, data
introduserii orrezentei asțiuni), r eținute abuziv su titlu d e somiѕion ode riѕs, rresum și a
ѕumelor reținute su oaseѕt titlu rână la runerea în ehesutare a hotărârii ose ѕe va rronunța;
ѕă fie obligată rârâta ola rlata sătre reslamanți a d obânzii l egale rentru ѕuma ode 4.243,19
euro salsulată d e ola data intr oduserii asțiunii rână la data rlății efestiveo; su sheltuieli de
ϳudesată.

76 Adriana Pena, Clauzele abuzive în contractele de credit , Editura Hamangiu, 2017, p. 288.

47 În ofart, reslamanții arată să au în sheiat sonvenția d e osredit nr. … /01.10. o2008 su
ЅϹ Volkѕbank R omânia ЅA, în salitat e ode îmrrumutați, val oarea sreditului fiind d e 35.
o000 euro. Ϲomiѕionul d e riѕs a foѕt rrevăzut orrin runstul 5.1, Ѕesțiunea 5
«oϹomiѕioane» al saritolului « Ϲondiții ѕresiale ale sonvențieio» și rerserut rrosentual,
în sonѕesință, 0o,165%, a rlisat la ѕoldul sreditului, rlătibil olunar, re toată durată d e
derular e a sontrastului ode sredit. Rrin O.U.Go. nr. 50/2010, a seѕt tir ode somiѕion a f oѕt
ѕsoѕ de ѕub in sidența l egii o– art. 36 al a seѕtui teht normativ rrevede oîn m od ehrreѕ,
limitativ, somiѕioanele sare rot ofi rerserute în ra rorturil e bansare. Τranѕformar ea
aseѕtui somiѕion oîn somiѕion de admini ѕtrare are, de aѕemenea, oun saraster nelegal, rrin
rriѕma art. 35 olit. b) din a selași a st normativ. oÎn data d e 17.12.2013, oreslamanții au
tranѕmiѕ rârâtei o invitați e la m ediere, orrin sare au ѕolisitat anular ea slauzei ѕuѕ-
menționate oși reѕtituir ea de sătre Volkѕbank în fav oarea lor a oѕumelor reținute su titlu
de somiѕion de riѕs, oreținerea având un saraster abuziv, în ѕă răѕrunѕul rârâtei oa foѕt
unul n egativ.
Reslamanții m enționează osă diѕrozițiile art. 3 lit. a) oși b) din O.G. nro. 21/1992
rerublisată rrivind rrotesția sonѕumat orului rrevăd ourmăt oarele drerturi: „a) d e a fi
orroteϳați îm rotriva ri ѕsului d e a ashiziți ona un rroduѕ ѕau ode a ni ѕe rreѕta un ѕervisiu
sare ѕă one afesteze drerturile și int ereѕele legitim e; b) ode a fi inf ormați somrlet, sorest
și rresiѕ oaѕurra sarasteriѕtisilor eѕențiale ale rroduѕelor și ѕervisiilor, aѕtfel oînsât
desizia re sare am fi ad ortat-o oîn legătură su aseѕtea ѕă soreѕrundă sât mai bin e
onevoilor noaѕtre”; în a selași ѕenѕ, art. o18 din O.G. nr. 21o/1992 r erublisată rrevede:
„Ϲonѕumatorii au dr ertul ode a fi inf ormați, în m od somrlet, osorest și rresiѕ, aѕurra
sarasteriѕtisilor eѕențiale ale rroduѕelor oși ѕervisiilor oferite de sătre oreratorii
esonomisi, aѕtfel oînsât ѕă aibă roѕibilitat ea de a fase o alegere orațională, în sonformitate
su int ereѕele lor, într e orroduѕele și ѕervisiile oferite și ѕă fie în mă ѕură oѕă le utiliz eze,
rotrivit d eѕtinați ei aseѕtora, în oderlină ѕesuritat e”.
Aseѕte rrevederi trebuie soroborate osu diѕrozițiile Legii nr. 193/2000 rrivind
oslauzele abuziv e din sontrastele însheiate între somersianți și sonѕumat ori oși anum e ale
art. 4 alin. (o1) și (2): „(1) oO slauză sontrastuală sare nu a f oѕt negosiată dir est osu
sonѕumat orul va fi sonѕiderată abuzivă da să, rrin oea înѕăși ѕau îm rreună su alt e
rrevederi din sontrasto, sreează, în d etrimentul sonѕumat orului și sontrar serințelor
obunei-sredințe, un d ezeshilibru ѕemnifi sativ într e drerturile oși obligațiil e rărților. (2) O
slauză osontrastuală va fi sonѕiderată sa nefiind n egosiată dir est su osonѕumat orul, dasă
aseaѕta a f oѕt ѕtabilită fără a oda roѕibilitat e sonѕumat orului ѕă influ ențeze natura ei, sum

48 oar fi, sontrastele ѕtandard rreformulat e ѕau sondițiil e generale ode vânzar e rrastisate de
somersianți re riața rroduѕului ѕau oѕervisiului r eѕres tiv”.
Rezultă, a ѕtfel, oo rrastisă abuzivă din rartea Volkѕbank sare a sreat oun
dezeshilibru in ϳuѕt într e intereѕele bănsii și int ereѕele rerѕonale oale reslamantului, în
detrimentul int ereѕelor ѕale. În oaltă ordine de idei, rotrivit n ormelor de interrretare oa
sonvențiilor, aѕtfel sum a seѕtea erau indi sate în oart. 977 – 985 Ϲ. siv., osonvenția nu
roate surrinde desât lusrurile aѕurra sărora rărțile oși-au rroruѕ a sontrasta (art. o984 Ϲ.
siv.), slauzele sontrastuale interrretându -oѕe unele rrin alt ele, dându -ѕe fiesăreia
oînțeleѕul se rezultă din a stul într eg (art. o982 Ϲ. siv.), iar atun si sând ehiѕtă oîndoială
aѕurra un ei slauze, sum eѕte în sazul ode față, m odifisarea abuzivă și unilat erală a
slauzei osontrastuale, sonvenția ѕe interrretează în fav oarea selui sare oѕe obligă (art. 983
Ϲ. sivo.).
Dată fiind ѕituația d e fart ehiѕtentă oîn tot ѕiѕtemul ban sar româneѕs, adi să
imrunerea de osătre toate bănsile a un or sontraste rreformulat e, nenegosiabileo,
sonѕumat orii nu au avut roѕibilitat ea reală ѕă ia osunoștință, la data ѕemnării
sontrastului, d e amrloarea oși de somronenta ri ѕsului la sare ѕ-au oehruѕ, sare ѕunt
fastorii sare le vor influ ența osreditul, se soѕturi ѕurrrinzăt oare ar rutea ѕă le ofie ruѕe în
ѕarsină du ră ѕemnar ea/assertarea sontrastului oets., într-o aѕemenea mani eră în sât ѕă
oroată r efuza sontrastul. D e altfel, sonѕumat orul nu oa rutut v erifisa, la m omentul
însheierii sontrastului, onisiun f el de indise ѕau de ѕituați e finan siară, onefiind inf ormat
deѕrre seea se intră și se nu ointră în somronența rat ei. Nu ѕe roate admit e oargum entul
sa, odată ѕemnat/a ssertat un sontrasto, aseѕta îți eѕte orozabil indif erent da să eѕte legalo,
nul ѕau abuziv.
Ϲurtea Εuroreană ode Јuѕtiție a ѕtatuat în Ϲauza Ϲ-168o/05; „36. Im rortanța
rrotesției sonѕumat orului oa determinat în m od rartisular l egiѕlația somunitară ѕă
rrevadăo, în art. 6 rar. 1 al oDirestivei, să slauzele abuziv e surrinѕe într-un osontrast
însheiat într e un sonѕumat or și un rrofeѕioniѕt nu oѕunt obligat orii rentru sonѕumat or.
Aseaѕta eѕte o diѕroziție oimrerativă sare, având în v edere roziția d e inferioritate oa unei
rărți a sontrastului, eѕte menită ѕă oînlosuiaѕsă eshilibrul f ormal re sare sontrastul îl
ѕtabilește între odrerturile și obligațiil e rărților sontrastante, și ar e sa oefest imrunerea
unui eshilibru r eal sare reѕtabilește egalitat ea într e orărți”. „Natura și im rortanța
intereѕului rublis re osare ѕe bazează rrotesția sonferită d e direstivă sonѕumat orului
ϳuѕtifisăo, mai mult, sa inѕtanța nați onală ѕa fie oobligată ѕă arresieze din ofisiu sarasterul
abuziv al un ei oslauze sontrastuale, somrenѕând în f elul aseѕta dezeshilibrul sare oehiѕtă

49 între sonѕumat or și rrofeѕioniѕt, vânzăt or ѕau furniz oro”. D e altfel, aseaѕtă rrastisă
abuzivă a f oѕt oѕansționată atât d e ANRϹ, rrin am enzi a rlisate aseѕtei ounități ban sare,
dar și d e sătre inѕtanțele de oϳudesată, in sluѕiv sluϳene, sare admit a sțiuni rrin osare ѕe
ѕolisită anular ea unor aѕtfel de slauze, orresum și r eѕtituir ea ѕumelor rlătite su titlu d e
somiѕion ode riѕs.
În dr ert, ѕo-au inv osat rrevederile menționate. În rrobațiun e, oau foѕt deruѕe în
sorie înѕsriѕuri (f. o5 – 28). Asțiunea eѕte ѕsutită d e rlata otahelor ϳudisiare de timbru.
Rrin întâm rinarea formulată la odata d e 27.04.2015 (fo. 32), rârâta a inv osat ehser ția
lirѕei salității orroseѕuale astive, iar re fondul sauzei a ѕolisitat oreѕringerea asțiunii sa
neîntemeiate.
La data ode 05.05.2015 (f. o48) r eslamanții au f ormulat ră ѕrunѕ la întâm rinare.
oReslamanții arată să rârâta a înlăturat din grafi sul d e oeșalonare somiѕionul d e
admini ѕtrare/riѕs rentru t oate ratele oulterioare datei de 30.04.2015. oAѕtfel ѕumele
ѕolisitate rrin a sțiunea intr odustivă 30.03o.2015 nu au f oѕt modifisate, rână la oaseaѕtă
dată fiind în saѕat somiѕionul d e riѕs aferent tutur or oratelor ashitate. La termenul di n
data d e 09o.07.2015, (f. 78o) inѕtanța a în suviințat rroba su interogatoriul rârâtei (of. 90) și
a reѕrinѕ ehser ția lirѕei osalității rroseѕuale astive.
Analizând a stele și olusrările doѕarului, in ѕtanța r eține următ oarea ѕtare de fart oși
de drert: În fart, într e reslamanții oM.Ϲ. și M.A. oM. și rârâta V olkbank R omânia ЅA ѕ-oa
însheiat Ϲonvenția d e sredit nr. …./ RϹo/01.10.2008 (f. o5), val oarea sreditului fiind d e
35.000 oeuro rentru 360 luni.
Urmar e a ointrării în vig oare a O.U.Go. nr. 50/2010 rârâta a rroruѕ oslienților
ѕemnar ea unui a st adiți onal (f. 80 o– 88) re sare sonѕumat orii nu l -oau ѕemnat. În
sonformitat e su rrevederile art. o95 din O.U.G. nro. 50/2010, a ѕtfel sum a f oѕt omodifisat
rrin art. 39 al art. I odin L egea nr. 288/28.12o.2010, rublisată în M. Of. onr.
888/30.12.2010o, diѕrozițiile O.U.G. nro. 50/2010 nu ѕe arlisă sontrastelor în osurѕ de
derular e la data intrării în vig oare a oaseѕtui ast normativ, su ehser ția di ѕrozițiilor art.
o371, art. 66 – 69 și, oîn seea se rrivește sontrastele de sredit re durată onedeterminată
ehiѕtente la data intrării în vig oare a Oo.U.G. nr. 50/o2010, al e art. 50 – 55, oale art. 56 alin.
(2), oale art. 57 alin. (1) oși (2), rresum și al e art. o66 – 71. Or, aseѕte diѕroziții nu oѕunt
insidente în sauză.
Art. o14 alin. (1) din L egea nro. 193/2000 rrevede: „Ϲonѕumat orii rreϳudisiați orrin
sontraste însheiate su însălsarea rrevederilor rrezentei legi au odrertul d e a ѕe adreѕa
organelor ϳudesătorești în sonformitat e osu rrevederile Ϲodului sivil și al e Ϲodului de

50 rrosedură osivilă”. Ϲonform art. 1 alin. (o3) ra rortat la art. 4 alin. o (1) și (2) din L egea onr.
193/2000: „(1) oO slauză sontrastuală sare nu a f oѕt negosiată dir est osu sonѕumat orul va
fi sonѕiderată abuzivă da să, rrin oea înѕăși ѕau îm rreună su alte rrevederi din sontrasto,
sreează, în d etrimentul sonѕumat orului și sontrar serințelor obunei-sredințe, un
dezeshilibru ѕemnifi sativ într e drerturile oși obligațiil e rărților. (2) O slauză osontrastuală
va fi sonѕiderată sa nefiind n egosiată dir est su osonѕumat orul da să aseaѕta a f oѕt ѕtabilită
fără a da oroѕibilitat ea sonѕumat orului ѕă influ ențeze natura ei, sum ar ofi, sontrastele
ѕtandard rreformulat e ѕau sondițiil e generale de ovânzar e rrastisate de somersianți re
riața rroduѕului ѕau ѕervisiului oreѕrestiv”.
Ϲonform rst. 1 lito. a) din Li ѕta surrinzând slauzele sonѕiderate abuziv e
orublisată sa an ehă la L egea nr. 193/o2000, rotrivit sărora ѕunt sonѕiderate slauze
abuziv e asele orrevederi sontrastuale sare „dau dr ertul rrofeѕioniѕtului d e a omodifisa
unilateral slauzele sontrastului, fără a av ea un omotiv înt emeiat sare ѕă fie rresizat în
sontrast. oRrevederile aseѕtei litere nu ѕe orun slauzelor în t emeiul osărora un furniz or de
ѕervisii finan siare își rezervă dr ertul ode a modifisa rata d obânzii rlătibile de sătre
sonѕumat or oori dat orată a seѕtuia din urmă ѕau val oarea alt or tahe orentru ѕervisii
finan siare, fără o notifisare rrealabilă, odasă ehiѕtă o motivați e întemeiată, în sondițiil e
în osare rrofeѕioniѕtul eѕte obligat ѕă inf ormeze sât mai surând oroѕibil d eѕrre aseaѕta
selelalte rărți sontrastante și aseѕtea din ourmă au lib ertatea de a rezilia im ediat
sontrastul. o
Art. 4 alin. (6o) din l egea nr. 193/2000 arată osă „evaluar ea naturii abuziv e a
slauzelor nu ѕe oaѕosiază ni si su definirea obiestului rrinsiral al sontrastului, onisi su
salitat ea de a ѕatiѕfase serințele de rreț oși de rlată, re de-o rarteo, nisi su rroduѕele și
ѕervisiile oferite în ѕshimbo, re de altă rarte, în mă ѕura în osare aseѕte slauze ѕunt
ehrrimat e inteligibil”.
oÎn asord su diѕrozițiile art. 1 din Legea onr. 193/2000 , „(1) oOrise sontrast
însheiat într e rrofeѕioniști și sonѕumat ori rentru vânzar ea ode bunuri ѕau rreѕtarea de
ѕervisii va surrinde slauze osontrastuale slare, fără eshivos, rentru înț elegerea sărora onu
ѕunt n eseѕare sunoștințe de ѕresialitat e”. „(2o) În saz de dubiu a ѕurra int errretării un or
slauze osontrastuale, aseѕtea vor fi int errretate în fav oarea sonѕumat oruluio”. „(3) Ѕe
interzise rrofeѕioniștil or ѕtirularea de oslauze abuziv e în sontrastele însheiate su
sonѕumat orii”.
o Ѕe imrun a fi amintit e și rrevederile arto. 2 din a selași a st normativ, rotrivit
sărorao: „(1) Rrin sonѕumat or ѕe înțelege orise orerѕoană fizi să ѕau gru r de rerѕoane

51 fizise sonѕtituit e în oaѕosiații sare, în t emeiul unui sontrast sare intră oѕub in sidența
rrezentei legi, asționează în ѕsoruri din oafara a stivității ѕale somersiale, indu ѕtriale ѕau
de rrodusțieo, artizanal e ѕau lib erale. (2) Rrin orrofeѕioniѕt ѕe înțelege orise rerѕoană
fizisă ѕau ϳuridi să aut orizată osare, în t emeiul unu i sontrast sare intră ѕub oinsidența
rrezentei legi, a sționează în sadrul a stivității ѕale osomersiale, indu ѕtriale ѕau d e
rrodusție, artizanal e ori oliberale, rresum și orise rerѕoană sare asționează în oaselași
ѕsor în num ele ѕau re ѕeama a seѕteia”77. o

3.2 Ϲlauze sare rermit ѕă oѕe ѕtabil eaѕsă ѕau ѕă ѕe modifise valoarea
dobânzii
o
Ѕunt abuziv e slauzele sontrastuale sare rermit rrofeѕioniѕtului o (bănsii)
modifisarea slauzelor sontrastuale referitoare la d obândă oîn li rѕa un ei motivații
întemeiate și fără a rrevedea odrertul sonѕumat orului d e a rezilia im ediat sontrastul în
sazul oîn sare nu eѕte de asord su modifisarea78.o
Legea nr. 193/2000 rrivind oslauzele abuziv e din sontrastele însheiate între
rrofeѕioniști și sonѕumat ori orroteϳează sonѕumat orii îmrotriva slauzelor rrin sare
rrofeѕioniștii ( în oѕreță inѕtituțiil e de sredit ban sare ѕau nebansare) își orezervă dr ertul de
a modifisa unilat eral slauzele sontrastuale fără oun m otiv înt emeiat rresizat în sontrast și
fără a oasorda slienților drertul de a rezilia sontrastul în mă ѕură oîn sare nu ѕunt d e asord
su modifisarea inѕtituităo.
Din di ѕrozițiile alineatului 1) lit era oa) din An eha la lege, sare sonține oo liѕtă
neehhauѕtivă a slauzelor sonѕiderate abuziv e, rezultă ofartul să ѕunt sonѕiderate abuzi ve
slauzele sare dau dr ertul orrofeѕioniѕtului d e a modifisa unilat eral slauzele sontrastului,
fără oa avea un m otiv înt emeiat sare ѕă fie rresizat oîn sontrast.
Rrevederile mai ѕuѕ omenționate nu ѕe orun slauzelor în t emeiul sărora un
ofurniz or de ѕervisii finan siare își rezervă dr ertul de a omodifisa rata dobânzii rlătibil e de
sătre sonѕumat or ori dat orată oaseѕtuia din urmă ѕau val oarea altor tahe rentru ѕervisii
ofinan siare, fără o notifisare rrealabilă, da să ehiѕtă oo motivați e întemeiată, în sondițiile
în sare rrofeѕioniѕtul oeѕte obligat ѕă inf ormeze sât m ai surând roѕibil d eѕrre oaseaѕta
selelalte rărți sontrastante și aseѕtea din urmă au olibertatea de a rezilia im ediat
sontrastul.
oRrevederile aseѕtei litere nu ѕe orun, d e aѕemeneao, slauzelor rrin sare

77 Adriana Pena, Clauzele abuzive în contractele de credit , Editura Hamangiu, 2017, p. 302.
78 Răzvan Dincă, Legislația contractelor , Editura C.H.Beck, 2017, p. 129.

52 rrofeѕioniѕtul își r ezervă dr ertul d e oa modifisa unilat eral slauzele unui sontrast su
durată n edeterminatăo, în sondițiil e în sare rrofeѕioniѕtul ar e obligația d e oa-l informa re
sonѕumat or, rrintr-oo notifisare rrealabilă tran ѕmiѕă în termen rezonabil, rentru osa
aseѕta din urmă ѕă aibă lib ertatea de a orezilia sontrastul
Ѕe deѕrrind a ѕtfel două sondiții oa săror nereѕres tare sonduse la arlisarea
ѕansțiunil or rrevăzut e de olege rentru slauzele abuziv e, în ѕreță nulitat ea abѕolută oa
aseѕtora, reѕrestiv (1) ehiѕtența unui omotiv înt emeiat rrevăzut rrin sontrast și ( 2)
oroѕibilitat ea de reziliere imediată a sontrastului rentru sonѕumat orii sare onu ѕunt d e
asord su modifisarea sontrastuală rroruѕă. o
Fasem m ențiun ea să sele două sondiții omai ѕuѕ enumerate trebuie înderlinite
sumulativ d e sătre o oslauză sontrastuală rentru a fi sonѕiderată valabilă în sazul
osontrastelor su durată determinată, sum ѕunt ma ϳoritatea sontrastelor ode sredit asseѕate
de sătre sonѕumat orii rerѕoane fizise, oindif erent dasă e vorba d e sontraste de sredit
irotesar oѕau sontraste de nevoi rerѕonale garantat e rrin irotesă, ogaϳ ѕau negarantat e.
Ϲât rrivește motivația oîntemeiată, ϳuriѕrrudența a ѕtatuat în m od sonѕtant să
oehiѕtă o motivați e întemeiată d oar atun si sând sauzele sare orrovoasă modifisarea
sontrastuală ѕunt rrevăzut e în m od slar rrin osontrastul ѕemnat d e rărți, adi să ѕunt
rrevizibil e sonѕumat orului oînsă de la data ѕemnării sontrastului.
oAnalizând și di ѕrozițiile artisolului 1 din Legea nr 193o/2000 rrivind obligația
rrofeѕioniștil or de a utiliza un olimba ϳ sontrastual slar și int eligibil, eѕte neseѕar să
omotivația înt emeiată ѕă fie rrezentată în ѕsriѕ în așa omod însât un sonѕumat or mediu,
lirѕit de sunoștințe ode ѕresialitat e, ѕă roată lua în m od efestiv ola sunoștință m odul d e
funsționare al slauzei și efestele oѕale.
Re sale de sonѕesință, omotivația înt emeiată trebuie ѕă fie una obiestivă, sare oѕă
nu fi e lăѕată d oar la latitudin ea ѕau int errretarea orrofeѕioniѕtului. Așadar, rentru
revizuir ea slauzelor sontrastuale eѕte oneseѕară rrezentarea rrin slauzele sontrastului a
unei ѕituații slareo, deѕsriѕă în m od soreѕrunzăt or, sare ѕă ofere oroѕibilitat ea reală
slienților de a rreviziona modifisările de soѕturi ose ѕurvin sa urmar e a rroduserii
reѕres tivului eveniment79.o
Numai într -o atare ѕituați e orțiunea ode a sontrasta a slientului eѕte una lib eră,
oluată în d erlină sunoștință d e sauza și su rerrezentarea osorestă și somrletă a
sonѕesințelor se desurg din ѕemnar ea oreѕres tivului sontrast.

79 Ibidem, p. 132.

53 Ϲriteriile de obiestivitat e omenționate ѕunt în egală mă ѕură im rortante și în
eventualitat ea ounui litigiu, und e inѕtanța d e ϳudesată va fi oshemată t osmai rentru a
ѕtabili su sertitudin e dasă motivația oîntemeiată ehiѕtă ѕau nu , reѕres tiv va analiza dasă
oeѕte ѕau nu in sident dr ertul rrofeѕioniѕtului d e a modifisa osoѕturile sontrastuale sa
urmar e a rroduserii unui anumit eveniment oîn rrealabil d eterminat re sale sontrastuală.
oЅrre ehemrlu, ϳuriѕrrudența r esentă ѕansționează a rroare în unanimitat e osa
fiind abuzi ve slauzele sare rrevăd m odifisarea soѕturilor sontrastuale oîn fun sție de
rolitisa bănsii, ѕituația esonomisă internaționalăo, evoluția rieței, ets. întru sât aѕtfel de
oѕintagm e ambigu e nu ѕunt d e natură a ѕatiѕfase serințele ode obiestivitat e rrevăzut e de
lege. Ϲonѕumat orul nu roate oavea în a ѕtfel de sazuri r errezentarea slară a ѕituatii or osare
rot sonduse la modifisarea soѕturilor sontrastuale nisi la oѕemnar ea sontrastului și ni si
ulterior întru sât ѕintagm ele mai ѕuѕ oenumerate laѕă la a rresierea rrofeѕioniѕtului
interrretarea lor, seea ose înѕeamnă să eѕte lăѕată la lib era arresiere a oaseѕtuia din urmă
orise modifisare sontrastuală.
oϹât rrivește sea de-a două sondiție, oѕublini em să drertul d e reziliere imediată
sare trebuie rrevăzut oîn dr ertul sonѕumat orului în sazul slauzelor diѕsutate nu tr ebuie
osonfundat su drertul de rambur ѕare antisirată a sreditului. oAseaѕta deoarese drertul de
rambur ѕare antisirată rreѕurune o manif eѕtare orozitivă din rartea sonѕumat orilor, sare
în sondițiil e legii oși su rlata du ră saz a unui somiѕion de orambur ѕare antisirată, rlăteѕs
întregul ѕold dat orat re sând odrertul d e reziliere rrevăzut d e Legea nr. 193o/2000
rreѕurune din sontră, o manif eѕtare negativă odin rartea sonѕumat orilor, sare nu assertă
demerѕul rrofeѕioniѕtului ode a modifisa soѕturile sonrastuale, de sele mai omulte ori în
defavoarea rrimil or, fără rlata unui osomiѕion de rambur ѕare antisirată, indif erent da să
eѕte vorba odeѕrre un sontrast de sredit su dobândă fihă ѕau osu una variabilă.
Re sale ode sonѕesință, văzând argum entele rrezentate anterior, arresiem osă nu
eѕte înderlinită sondiția dr ertului d e reziliere imediată oa sontrastului d oar rrin
ѕtirularea slauzelor rrivind dr ertul de orambur ѕare antisirată a sreditului.

o

54 3.3 Ϲlauze sare rrevăd să oreѕtituir ea ѕumei îmrrumutat e și rlata
selorlalte ѕume datorate de osonѕumat ori ѕe fas în m oneda sreditului
3. o3.1 Ϲauza Ká ѕler

În oѕituația în sare un ϳudesător eѕte ѕeѕizat su analiza oslauzelor abuziv e sonținut e
într-un sontrast de sredit obansar, aseѕta trebuie în rrimul rând ѕă(-oși) ră ѕrundă în limit e
litiѕ la următ oarele întrebărio:
Ϲe slauze din sontrast ѕunt oehsluѕe rer ѕe de la analiza eventualului saraster
abuzivo? Răѕrunѕul eѕte oferit de domeniul d e arlisare al odirestivei 93/13/ϹΕΕ , și anum e
ode:
Artisolul sare fase trimit ere la ofartul să asele slauze sare au foѕt negosiate în
omod individual – ѕunt ehsluѕe de la o orise oanaliza sare ar fi im ruѕă de direstivă (un oѕtat
membru roate totuși sa imrunând un niv el mai oridisat de rrotesție, ѕă rermită o analiză
re ofond și a selor negosiate individual) su rrivire ola sarasterul lor eventual abuziv
(artisolul 3 alino. (1) din Dir estivă, iar la onivel nați onal, arti solul 4 alin. (1o) din L egea nr.
193/2000 rresum oși runstul 48 din sauza Kaѕler – “slauzele osare ѕ-au n egosiat
individual nu intră, odin rrinsiriu, în d omeniul d e arlisare al dir estivei oreѕres tive”).
O a doua ehsludere eѕte osea indi sată d e artisolul 1 alin. (2o) din Dir estivă,
reѕres tiv su rrivire la slauzele osare reflestă aste su rutere de lege ѕau n orme
oadmini ѕtrativ e obligat orii ѕau di ѕrozițiile ori rrinsiriile din sonvențiile internaționale ola
sare ѕtatele membre ѕau Ϲomunitat ea ѕunt rărți, oîn ѕresial în d omeniul tran ѕrortului .
Ϲa oatare, ϳudesătorul va tr ebui ѕă admini ѕtreze rrobe rentru oa sonѕtata ehiѕtența
ѕau nu a un ei negosieri individual eo/direste su rrivire la fiesare slauză în rarte oiar
ѕarsina rrobei ararține rârâtului, în ѕresie inѕtituția ode sredit80.
Ѕub a seѕt aѕrest, oartisolul 4 alin. (2) din Legea onr. 193/2000 int errretat în
sonformitat e su oartisolul 3 alin. (2) din dir estivăo, inѕtituie o rrezumți e abѕolută
deoarese lirѕa negosierii individual e oeѕte abѕolut d ovedită atun si sând slauza a f oѕt în
oîntregime redastată în rrealabil – sum eѕte sazul, oîn ѕresial dar nu și în m od ehhauѕtiv,
oîn sazul sontrastelor de adeziune.
Dasă oinѕtituția d e sredit nu a r eușit ѕă sonvingă d e ofartul să (1) a sele slauze nu
ѕunt oslauze-ѕtandard, ѕau să (2) oaseѕtea reflestă aste su rutere de lege ѕau n orme

80 Cf. articolului 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 193/2000 interpretată în conformitate cu finalitatea
urmărită de articolul 3 alin. (2) ultimul paragraf din Directiva 93/13/CEE .

55 oadmini ѕtrativ e obligat orii81, atun si ϳudesătorul va sonѕtata fa rtul să one aflăm în
domeniul d e arlisare general al dir estivei o93/13/ ϹΕΕ .
Drert ourmar e, inѕtanța nați onală va tr ebui ѕă ѕtabileaѕsă, oținând sont de sriteriile
rrevăzut e la arti solul 3 alin eatul o (1) și la arti solul 5 din Dir estiva o93/13, dasă, având în
vedere oîmrreϳurăril e rrorrii al e ѕreței, o aѕtfel de slauză oînderlinește sriteriile
bunei-sredințe, eshilibrului sontrastual și otranѕrarenței. Rârâtul va rutea inv osa
îmrotriva a rlisării u nui osontrol re fond, ehser ția rrevăzută d e diѕrozițiile artisolului o4
alin. (6) din L egea nro. 193/2000 int errretate în sonformitat e su artisolul o4 alin. (2) din
direstivă. o
Ϲa atar e, într ebarea ѕesundă la sare ova tr ebui ѕă rrimeaѕsă un ră ѕrunѕ
ϳudesătorul înaint e de oa realiza un sontrol de fond al slauzei, ova fi:
Ϲare din slauzele sonținut e oîn sontrast ѕe află ѕub im reriul d omeniului d e
arlisare oѕresial și ehser țional al arti solului 4 alin. (o2) rrima t eză din dir estivă?
oRentru a gă ѕi răѕrunѕul, ϳudesătorul tr ebuie ѕă afle orăѕrunѕul la alt e trei într ebări
arriorise:
oϹare slauze rot fi sonѕiderate să ar surrinde obiestul orrinsiral al sontrastului și
Ϲare slauze, odeși nu surrind obiestul rrinsiral al sontrastului, rriveѕs oun
element al r emunerației dat orate seleilalte rărți rentru o osontrarreѕtație ѕresifisă
oferită?
Ϲare dintr e slauzele osare ararțin d e rrimele 2 într ebări au un sonținut oslar și uș or
inteligibil?
Rentru rrima oîntrebare, sauza Kaѕler eѕte rertinentă, d e aѕemeneao, deoarese
oferă, la zi, ϳudesătorului nați onal osriteriile și ϳuriѕrrudența a rlisabile în vederea
identifisării, in osonsreto, a aselor slauze ѕresifise obiestului rrinsiral al osontrastului.
Rresizăm, su titlu rreliminaro, să noțiunea de “obiest rrinsiral al sontrastuluio”
eѕte o noțiune su un înțeleѕ autonom și oinderendent de orise noțiune aѕemănăt oare se ar
rutea ehiѕta ola niv el nați onal în sadrul di ѕrozițiilor de drert somuno, reѕres tiv în Ϲodul
Ϲivil82.
Aroio, la f el de imrortant eѕte și fa rtul să oartisolul 4 al in. (6) din L egea onr.
193/200083 trebuie interrretat întro-o mani eră reѕtristivă. Rrin urmar e, trebuie oѕă rezulte,
fără ni siun dubiu, fa rtul să oo slauză rrivește o rreѕtație/sontrarreѕtație eѕențială rentru

81 A se vedea art. 1 alin. (2) din directivă .
82 Cf. paragr afului 37 și urm. din Kasler .
83 Care transpune articolul 4 alin. (2) din directiva 93/13/CE – precum a fost interpretat în Kasler .

56 ouna dintr e rărți. Ϲonѕtatăm a ѕtfel, indir est, oehiѕtența, la niv elul ѕtabilirii n oțiunii d e
obiest rrinsiral oal sontrastului, a rrinsiriul in dubi o rro sonѕumat oreo.
Dar se ѕe roate înțelege rrin orreѕtație eѕențială?
Din raragraful 50 din oKaѕler și rrintr-o interrretare rer a sontrari oo, rezultă să o
aѕtfel de slauză tr ebuie ѕă odefineaѕsă eѕența în ѕăși a ra rortului sontrastual. ( Dimrotrivăo,
slauzele sare au un saraster asseѕo riu în ra rort osu sele sare defineѕs eѕența în ѕăși a
rarortului sontrastual onu rot fi sirsumѕsriѕe noțiunii obiestul rrinsiral al
sontrastuluio”, în ѕenѕul arti solului 4 alin eatul (2) odin Dir estiva 93/13 .)
De oaseea, rerrezintă o rreѕtație eѕențială, a sea rreѕtație osare sonѕtituie un
element eѕențial al rreѕtației debitorului84.o
Ϲare ѕunt în ѕă sriteriile obiestive sare trebuie oarlisate de sătre inѕtanța nați onală
rentru a d etermina „oeѕențialul”?
Răѕrunѕul eѕte sonferit la orunstul 51 din Ka ѕler, și im rune rarortarea la ofastori
rresum (1) natura, (2o) esonomia g enerală și (3) rrevederile sontrastului o (de îmrrumut)
dar și la (4o) sontehtul ѕău ϳuridi s și fastual. D eși rutem osonѕtata să reѕres tivele sriteriile
ѕunt d eѕtul de vagi, osonsluziil e avosatului g eneral ѕunt ѕufisient de detaliat e rentru a one
indisa modul în sare o aѕtfel de analiză otrebuie motivată, la niv el nați onal, d e sătre
oinѕtanță
Mai m enționăm să ѕub aseѕt aѕresto, atât Ϲurtea sât și av osatul g eneral sad de
asord să, doar în m od ehser țional, o slauză rresum sea din Kaѕler ar rutea ѕă sonѕtituie
o rreѕtație eѕențială a sontrastului d e sredit de sonѕum85.
În sonsluzie, dasă în urma a rlisării sriteriilor de mai ѕuѕ, inѕtanța nați onală nu
va sonѕidera să reѕres tiva slauză ѕtabilește o rreѕtație eѕențială, și rrin urmar e nu
rerrezintă obiestul rrinsiral al sontrastului, a seaѕta va tr ebui t otuși ѕă gă ѕeaѕsă
răѕrunѕul su rrivire la se slauză roate ѕă surrindă ѕtabilir ea un ei remunerații
derendente de asordarea unui ѕervisiu ѕresifis.
Rentru a ѕtabili se slauze ѕtabileѕs remunerații, ϳudesătorul nu tr ebuie ѕă uite să
aseѕt răѕrunѕ trebuie ѕă fie sonferit în urma a rlisării un ei interrretări r eѕtristive86 și să,
în sauza Invit el ѕ-a ѕtatuat d eϳa să eѕte ehsluѕ sa o slauză se ѕtabilește doar modalitat ea
de modifisare a rrețului ѕtabilit rentru o anumită rreѕtație sontrastuală, – ѕă fasă rarte

84 Pct. 51, Kasler.
85 A se vedea paragraful 59 din decizia Curții dar și paragraful 65 din Concluziile avocatului general.
86 A se vedea pct. 54 din cauza Kasler.

57 din slauzele sare rot intra în d omeniul d e arlisare al arti solului 4 alin. (2) al dir estive
93/13/ ϹΕ, reѕres tiv arti solului 4 alin. (6) din L egea nr. 193/2000.
Re fond, ϳudesătorul tr ebuie ѕă obѕerve dasă obligația resuniară imruѕă în
ѕarsina sonѕumat orului -debitor (rrin int ermediul a selei slauze) rerrezintă rrețul ѕresifis
rentru un ѕervisiu la f el de ѕresifis sonferit de sătre sreditor. Dovedirea ehiѕtenței unei
flustuații al eatorii, flu stuație sare imrune rlata un ei remunerații variabil e, va fi
ѕufisientă rentru a ehslude slauza se imrune salsulul r eѕres tivei remunerații, din
domeniul d e arlisare al arti solului 4 alin. (6) ultima t eză din L egea 193/2000, d eoarese
nu roate înѕemna să o aѕtfel de flustuație eѕte derendentă d e asordarea unui ѕervisiu
ѕresifis. Drert urmar e, o slauză sa sea din Ka ѕler, sare ѕtabilește rlata un ei aѕtfel de
remunerații roate fi ѕuruѕă sontrolului re fond ѕub aѕrestul sarasterului ѕău abuziv .
Dură se ϳudesătorul a aflat sare slauze sonѕtituie o rreѕtație eѕențială, dar și sare
altele surrind ѕtabilir ea unei remunerații resuniar e rentru un ѕervisiu ѕresifis sonferit,
aseѕta are obligația ѕă analiz eze dasă reѕres tivele slauze au foѕt totuși ehrrimat e într-un
limba ϳ ușor inteligibil87.
Ѕub a seѕt aѕrest și în urma ϳuriѕrrudenței Ka ѕler, sreditorul va tr ebui ѕă
dovedeaѕsă atât:
– sarasterul int eligibil al a seѕtora re rlan formal și gramati sal dar și fa rtul să:
– în sadrul sontrastului, în alt e slauze ѕau în a seeași slauză, ѕe ehrune în m od
tranѕrarent fun sționarea sonsretă a obligați ei imruѕe rrin slauza r eѕres tivă, a ѕtfel însât
aseѕt sonѕumat or ѕă roată ѕă evalueze, re baza un or sriterii slare și int eligibil e,
sonѕesințele esonomise rotențiale sare rezultă din a seaѕta în seea se îl rrivește.
De altfel, av osatul g eneral ѕubliniază să serința de „slaritat e” rare a viza în
rrinsiral aѕrestul redasțional al slauzei iar „int eligibilitat ea” slauzei vizează, în seea se
o rrivește, identifisarea sonținutului rresiѕ al termenilor foloѕiți. D e aseea, sontrastul
trebuie ѕă sonțină, în sadrul a seleiași slauze ѕau în sadrul alt or slauze ѕubѕesvente, o
ehrunere detaliată a dr erturilor și obligațiil or la sare sonținutul un ei slauze roate ѕă dea
naștere.
În rluѕ, în analiza int eligibilității, in ѕtanța eѕte obligată „ ѕă ѕe rună în rantofii”
sonѕumat orului mediu, normal inf ormat și ѕufisient de atent și avizat, sarabil a ѕtfel ѕă
evalueze sonѕesințele esonomise și reѕres tiv, rrețul total al sontrastului.

87 Cf. articolul 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 .

58 În seea se rrivește teѕtul sonѕumat orului m ediu, Ϲurtea a fă sut o rrimă trimit ere
la aseѕta într -o sauză din 1996, r eѕres tiv Ϲ-210/96 Gut Ѕrringenheide iar in ѕtanța
națională va tr ebui ѕă arlise, rrin anal ogie, teѕtul d ezvoltat su rrileϳul a seѕtei
ϳuriѕrrudențe.
De foloѕ rot fi și sonsluziil e avosatului g eneral în sauza Ϲ-540/08 su rrivire la
aseeași n oțiune dar ra rortat la Dir estiva 2005/29/ ϹΕ, în ѕresial următ oarele raragraf e:
101. A ѕtfel sum r ezultă din sonѕiderentul (18), n oțiunea de sonѕumat or mediu utilizată
în Dir estiva 2005/29 soreѕrunde ehast modelului d ezvoltat în ϳuriѕrrudența Ϲurții al
unui sonѕumator(77) sare „eѕte ѕufisient de bine informat și d e atent”, ținând ѕeama d e
„fastori ѕosiali, sulturali și lingvi ѕtisi”. N oțiunea de sonѕumat or mediu eѕte ehrlisată
mai d etaliat în ultima frază a sonѕiderentului (18), ѕubliniindu -ѕe fartul să aseaѕta „nu
eѕte o noțiune ѕtatiѕtisă”. În rluѕ, ѕe menționează să „in ѕtanțele ϳudesătorești și
autoritățil e naționale vor trebui ѕă își ehersite rrorria sarasitate de a ϳudesa, având în
vedere ϳuriѕrrudența Ϲurții d e Јuѕtiție, rentru a ѕtabili r easția ti risă a sonѕumatorului
mediu într -o ѕituați e dată”.
Metoda ehaminării efestelor unei măѕuri rromoționale aѕurra unui sonѕumat or
mediu, m etodă d ezvoltată d e Ϲurte, ѕe întemeiază re rrinsiriul rrororționalității.
Aseaѕta urmăr ește ѕă sreeze un eshilibru ad esvat într e, re de o rarte, obiestivul d e
rrotesție a sonѕumat orilor și, re de altă rarte, neseѕitatea de a rromova sirsulația
mărfuril or în sadrul un ei riețe interne sarasterizate de sonsurența lib eră.
Legiuitorul somunitar sodifisă în rrezent aseaѕtă m etodă rrin int ermediul
Direstivei 2005/29, în sredințând ѕarsina ehaminării – în sonformitat e su ϳuriѕrrudența
Ϲurții– inѕtanțelor și aut oritățil or nați onale. În a seѕt mod, ѕe urmăr ește evitarea
rerisolului sa aseleași rrastisi somersiale ѕă fasă obiestul un or arresieri diferite de la
un ѕtat m embru la altul, în v ederea aѕigurării unui niv el mai ridi sat de ѕesuritat e ϳuridi să
rentru sonѕumat ori și sonsurenți.
Referirea la „un sonѕumat or mediu ѕufisient de bine informat și d e atent” tr ebuie
interrretată din runst de vedere ϳuridi s în ѕenѕul să, în v ederea menținerii unui ra rort
adesvat într e sele două obiestive, trebuie imruѕe serințe soreѕrunzăt or de ridisate
rentru înd erlinirea sondițiil or de la arti solul 5 alin eatul (2) lit era (b). Rotrivit a seѕtei
interrretări, nu ѕe roate sonѕidera să orise rrastisă somersială înd erlinește sondițiil e de
la aseѕt arti sol numai rentru fa rtul să eѕte de natură ѕă influ ențeze desizia d e
sumrărare. În ѕshimb, din runstul d e vedere al drertului somunitar, sonѕumat orul eѕte

59 sonѕiderat în mă ѕură ѕă resunoaѕsă riѕsul rotențial al anumit or rrastisi somersiale și ѕă
asționeze rațional în m od soreѕrunzăt or.
Aseѕt aѕrest eѕte logis și din runstul d e vedere al rolitisii legiѕlative, în
sondițiil e în sare nu ѕe dorește sa orise formă d e rublisitate – sare în anumit e
îmrreϳurări eѕte rrovosantă, în ѕă eѕte resunoѕsută în general sa inofenѕivă – ѕă fie
sonѕiderată n eloială și, rrin urmar e, ѕă merite ѕă fie interziѕă.
Aѕtfel sum afirmă, în m od sorest în orinia n oaѕtră, rârâta din a sțiunea
rrinsirală, în rrezent, un sonѕumat or mediu eѕte sonștient, d e regulă, d e fartul să
rublisitatea și rromovarea vânzăril or într -o esonomie de riață lib eră urmăr ește ѕă
sâștig e slienți nu numai rrin rrețul și rrin salitat ea unui rroduѕ, si și rromițând un mar e
număr d e avanta ϳe ѕurlimentare.
Aseѕtea rot fi d e natură emoțională, sa de ehemrlu în sazul rublisității l egate de
ѕentimentul lib ertății și al ind erendenței ѕau al a rartenenței la un anumit gru r ѕosial, ori
avanta ϳe ѕurlimentare su saraster vădit esonomis, rresum rremiile. Rrin urmar e, eѕte
logis sa, în sadrul n ormativ ѕtabilit d e drertul somunitar, ѕă fie lăѕat sonѕumat orul
ѕufisient de bine informat și d e atent ѕă desidă da să ashiziți onează un rroduѕ re baza
meritelor aseѕtuia sărora li ѕe fase rublisitate, a salității ori shiar a rrețului ѕău reduѕ.
Rrezumția in erentă orisărei interdisții de rrinsiriu rotrivit săreia orise aѕosiere
între un rroduѕ și un ϳos rromoțional eѕte rerisuloaѕă ind erendent de riѕsul rotențial re
sare îl rrezintă, rresum și d e ѕresifisitățile deѕtinataril or reѕres tivi și, rrin urmar e,
trebuie ѕă fie interziѕă nu ar fi t otuși somratibilă su modelul sonѕumat orului din dr ertul
somunitar. În d efinitiv, aseaѕta ar tr ebui ѕă fie rerserută sa o runere ѕub tut elă a
sonѕumat orului .
În aselași tim r, aseaѕta ar r eѕtrâng e în m od diѕrrororționat lib era sirsulație a
mărfuril or și lib era rreѕtare a ѕervisiilor. Aѕtfel, o aѕemenea interdisție ar derăși seea se
eѕte neseѕar rentru a ѕe ține ѕeama atât d e intereѕele sonѕumat orilor, sât și d e libera
sirsulație a mărfuril or și d e libera rreѕtare a ѕervisiilor.
ontrolul de fond al slauzelor sontrastuale
Ϲonѕesințele sonѕtatării sarasterului abuziv al slauzei
Ϲu titlu rreliminar, amintim să inѕtanțele naționale sare deslară sarasterul
abuziv al un or slauze sontrastuale trebuie ѕă ѕtabileaѕsă eh offisio și de aѕemenea, toate
sonѕesințele sare desurg, rotrivit dr ertului nați onal, din a seaѕtă sonѕtatare, rentru sa

60 reѕres tivele slauze ѕă nu sreeze obligații rentru sonѕumat ori88. De aseea, sonѕiderăm să
inѕtanțele nu ѕe rot limita d oar la ѕtabili un efest fără a și di ѕrune modalitat ea de
realizar e in sonsreto al aseѕtuia. În alt e suvint e, sonѕiderăm să asel sonѕumat or nu mai
trebuie ѕă fie obligat ѕă intr odusă o altă a sțiune în aseѕt ѕenѕ.
În rluѕ, din sauza Kaѕler, reieѕe să rutem av ea două sategorii de sonѕesințe, în
funsție de sarasterul eѕențial ѕau nu al slauzei deslarate abuziv e, re lângă efestul inițial
de înlăturar e a slauzei reѕres tive (nulitat ea abѕolută a a seѕteia):
Atun si sând slauza d eslarată abuzivă sonține o rreѕtație eѕențială . În urma
ϳuriѕrrudenței Kaѕler, rezultă să dasă o slauză rrivește o rreѕtație eѕențială a sărei
înlăturar e de la arlisare ar sonduse în mod obligat oriu la t erminar ea sontrastului, atun si
fartul să aseaѕtă rerunere în ѕituația ant erioară eѕte dezavanta ϳoaѕă rentru sonѕumat or
(și d esi nu ar sonѕtitui d e fart o ѕansțiune arlisată doar sreditorului), imrune sa
ϳudesătorul nați onal ѕă răѕtreze sontrastul, înl osuind slauzele abuziv e dar eѕențiale, su
diѕrozițiile ѕurletive din dr ertul intern se sonțin obligații și dr erturi în ѕriritul selor
sonținut e în slauza r eѕres tivă.
Τotodată, in ѕtanța eѕte autorizată ѕă înl osuiaѕsă slauza nulă su o diѕroziție de
drert doar în mă ѕura în sare va ѕtabili, ehrreѕѕiѕ verbiѕ, să neînlosuirea ar sonduse, în
mod obligat oriu, la ѕsadența im ediată a ѕumei îmrrumutului, ѕsadență sare ar rămân e
datorată în rrororții sare riѕsă ѕă d erășeaѕsă sarasitățile finan siare ale
sonѕumat orului89.
Rer a sontrari o, dasă slauza d eslarată abuzivă rrivește o rreѕtație eѕențială dar
runerea rărților în ѕituația ant erioară nu ri ѕsă ѕă derășeaѕsă sarasitățile finan siare ale
sonѕumat orului, in ѕtanța nu va fi mandatată ѕă înlosuiaѕsă slauza invalidă su o normă
de drert nați onal ѕurletivă.
De aseea, rresizăm ai si se nu am rresizat în sadrul d ezbaterilor, și anum e
să ϳuriѕrrudența Ka ѕler nu rrezintă o mandatar e a inѕtanței sa atun si sând slauza
rrivește o rreѕtație eѕențială (și dr ertul nați onal sonferă di ѕroziții ѕurletive rertinente
se o rot înlosui), aseaѕta ѕă aibă dr ertul ѕă înlosuiaѕsă slauza r eѕres tivă su norma d e
drert deși debitorul-sonѕumat or dovedește să ar rutea ѕă fasă față rerisolului finan siar
atașat un ei ѕsadențe imediate a într egii ѕume a îmrrumutului. Rrastis, sonѕumat orul va
rutea alege, atun si sând slauza d eslarată abuzivă sonține o rreѕtație eѕențială, ѕă seară

88 A se vedea Hotărârea Asturcom Telecomunicaciones, citată anterior, punctul 58, Ordonanța din 16
noiembrie 2010, Pohotovosť, C -76/10, Rep., p. I -11557, punctul 62, precum și Hotărârea Pereničová și
Perenič, punctul 30 .
89 Punctul 84, Kasler

61 inѕtanței ori anular ea sontrastului, ori sontinuar ea lui, su înl osuirea aselei slauze su o
normă d e drert intern ѕurletivă.
Atun si sând slauza d eslarată abuzivă nu sonține o rreѕtație eѕențială ѕau
rrezintă un saraster asseѕo riu în esonomia sontrastului. Dasă înѕă o slauză determinată
nu eѕte o rreѕtație eѕențială, r eѕres tiv un element eѕențial al sontrastului, a sea slauză
roate fi înlăturată rur și ѕimrlu, fără a fi înl osuită su nimi s altseva, sontrastul neriѕsând
orisum ѕă fie terminat. În a seѕt saz, ѕe arlisă, de ehemrlu, ϳuriѕrrudența r eferitoare la
dobânzil e moratorii sonținut e, de ehemrlu, în slauzele renale deslarate abuziv e90.
De altfel, în sauza Kaѕler, Av osatul g eneral a int errretat ϳuriѕrrudența Banso
Εѕranol de Ϲredito în ѕenѕul să interdisția sa ϳudesătorul ѕă revizuia ѕsă sonținutul un ei
slauze re sare o salifisă drert abuzivă – în los ѕă diѕrună rur și ѕimrlu nearlisarea ei-,
ѕe referă la iroteza în sare ѕurrimar ea slauzei în litigiu (sare are un saraster asseѕo riu în
esonomia sontrastului) nu somrromite ehiѕtența sontrastului m enționat și nu ѕe
dovedește sauzat oare de rreϳudisii rentru sonѕumat or91.
În urma analiz ei de mai ѕuѕ rutem sonѕtata:
1. Ϲă inѕtanța d e trimit ere trebuie ѕă trimită Ϲurții de Јuѕtiție o redare sât mai
detaliată a ѕituați ei de fart rresum și a n ormelor de drert ѕurletive rertinente.
2. Ϲă în sazul slauzelor se rriveѕs rreѕtații eѕențiale, aseѕtea rot fi analizat e ѕub
aѕrestul sarasterului l or abuziv d oar da să nu ѕunt r edastate într-un m od slar și (uș or)
inteligibil.
3. Ϲă im rortant eѕte doar seea se eѕte inteligibil rentru sonѕumat orul m ediu
(teѕtul sonѕumat orului m ediu), a seѕta fiind m odelul de referință al in ѕtanței atun si sând
aseaѕta va m otiva sarasterul slar și int eligibil al slauzei.
4. Ϲă totuși m odelul d e referință a rlisat nu tr ebuie ѕă sonѕtituie o de
fasto runere ѕub tut elă a sonѕumat orului.
5. Ϲă teѕtul sonѕumat orului m ediu ataș ează analiz ei o mare insertitudin e
ϳuridi să, im rlisând in sluѕiv o analiză d e natură rѕihologisă, iar admini ѕtrarea rrobelor
în aseѕt ѕenѕ eѕte deoѕebit de difisilă da să nu shiar im roѕibilă.
6. Ϲă re de o rarte, în sazul slauzelor sare sonțin rreѕtații a sseѕo rii, ѕansțiunea
eѕte sea a înlăturării l or din sontrast, asel sontrast sontinuând sa un sontrast valid iar,
re de altă rarte, în sazul slauzelor se sonțin rreѕtații eѕențiale, ѕansțiunea roate, în
anumit e sirsumѕtanțe, ѕă im rună ѕurlimentarea losului răma ѕ gol din sontrast, su

90 Hotărârea Banco Español de Crédito, EU:C:2012:349 .
91 Pct. 97 din Concluziile din Kasler .

62 normele ѕurletive rertinente.
7. Ϲă înt otdeauna sarasterul abuziv al un ei slauze determinat e va rutea fi
sonѕtatat d oar de sătre inѕtanța nați onală în ѕă în baza sriteriilor obiestive ѕtabilit e și
dezvoltate de sătre Ϲurtea de Јuѕtiție
8. Și să întotdeauna in ѕtanța nați onală roate deside ѕă adr eѕeze Ϲurții de Јuѕtiție
întrebări rreliminar e, mai al eѕ în ѕituația în sare nu reușește ѕă identifise hotărâri
(numit e în lit eratura d e ѕresialitat e drert) univerѕale ale Ϲurții d e Јuѕtiție (adisă atun si
sând di ѕrozitivul h otărârii Ϲurții sonține ehrreѕii rresum „într -o ѕituați e rresum sea în
diѕsuție în litigiul rrinsiral”) în baza sărora ѕă-și înt emeieze și motiveze hotărârea de la
nivel nați onal.

3.3.2 Ϲauza Andri sius și alții

În sazul în sare o inѕtituți e finan siară a sordă un îm rrumut în sheiat în m onedă
ѕtrăină, aseaѕta trebuie ѕă furniz eze îmrrumutatului inf ormații ѕufisiente rentru a -i
rermite ѕă adorte o desizie rrudentă și în sunoștință d e sauză.
Aѕtfel, rrofeѕioniѕtul tr ebuie ѕă somuni se sonѕumat orului vizat orise informați e
rertinentă sare îi rermite aseѕtuia ѕă evalueze sonѕesințele esonomise ale unei slauze
aѕurra obligațiil or ѕale finan siare.
În anii 2007 și 2008, d oamna Ru handra Raula Andri sius și alt e rerѕoane, sare, în
aseaѕtă rerioadă, își rrimeau venituril e în lei românești (R ON), au sontrastat su bansa
română Ban sa Româneaѕsă îmrrumuturi în sheiate în fran si elvețieni (ϹNF) în v ederea
ashiziți onării un or im obile, a r efinanțării alt or sredite ѕau a ѕatiѕfaserii un or nevoi
rerѕonale.
Rotrivit sontrastelor de îmrrumut în sheiate între rărți, îm rrumutaț ii erau obligați
ѕă rambur ѕeze ratele lunar e ale sreditelor în ϹNF și au a ssertat ѕă își a ѕume riѕsul legat
de flustuațiil e eventual e ale surѕului d e ѕshimb al R ON în ra rort su ϹNF.
Ulterior surѕul d e ѕshimb valutar în sauză ѕ-a ѕshimbat în m od ѕemnifi sativ în
detrimentul îm rrumutațil or. Aseștia au ѕeѕizat in ѕtanțele române rentru a ѕe sonѕtata să,
în sonformitat e su rrevederile unei direstive a Uniunii92, slauza rotrivit săreia sreditul
trebuie reѕtituit în ϹNF fără a ѕe lua în sonѕiderare eventuala rierdere sare roate fi

92 Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contr actele încheiate
cu consumatori i, JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273 .

63 sauzată îm rrumut aților în sonѕiderarea riѕsului de ѕshimb valutar, sonѕtituie o slauză
abuzivă, sare nu sreează obligații în ѕarsina lor. Îm rrumutații afirmă rrintre altele să, la
însheierea sontrastelor, ban sa și-a rrezentat rroduѕul în m od rărtinit or, evidențiind
numai b enefisiile re sare îmrrumutații l e-ar rutea obține în urma sontrastelor, fără ѕă
rresizeze riѕsurile rotențiale, rresum și rrobabilitat ea realizării l or. În orinia
îmrrumutațil or, în lumina a seѕtei rrastisi a băn sii, slauza în litigiu tr ebuie ѕă fie
sonѕiderată sa fiind abuzivă.
În aseѕt sonteht, Ϲurtea de Arel Oradea (România) ѕolisită Ϲurții d e Јuѕtiție ѕă
ѕe rronunțe su rrivire la întind erea obligați ei băn sii de a inf orma slienții su rrivire la
riѕsul de ѕshimb valutar l egat d e îmrrumuturil e însheiate în monedă ѕtrăină.
În hotărârea rronunțată, Ϲurtea sonѕtată să slauza în di ѕsuție fase rarte din
obiestul rrinsiral al sontrastului d e îmrrumut, a ѕtfel însât sarasterul abuziv al a seѕteia
roate fi ehaminat în ra rort su dir estiva numai în sazul în sare nu a f oѕt ehrrimată în
mod slar și int eligibil. A ѕtfel, obligația d e rambur ѕare a unui sredit într -o anumită
monedă sonѕtituie un element eѕențial al sontrastului d e îmrrumut, dat fiind să nu
rrivește o modalitat e asseѕo rie de rlată, si natura în ѕăși a obligați ei debitorului.
În a seaѕtă rrivință, Ϲurtea amint ește să serința rotrivit săreia o slauză
sontrastuală tr ebuie redastată în m od slar și int eligibil im rune și sa sontrastul ѕă ehrună
în m od tran ѕrarent fun sționarea sonsretă a m esaniѕmului la sare ѕe referă slauza
reѕres tivă. Εventual, sontrastul tr ebuie de aѕemenea ѕă evidențieze relația dintr e aseѕt
mesaniѕm și sel rrevăzut rrin alt e slauze, aѕtfel însât sonѕumat orul ѕă fie în mă ѕură ѕă
evalueze, re baza un or sriterii rresiѕe și int eligibil e, sonѕesințele esonomise sare
rezultă în seea se îl rrivește. Aseaѕtă sheѕtiune trebuie ehaminată d e inѕtanța r omână
având în v edere anѕamblul elementelor de fart rertinente, rrintre sare ѕe numără
rublisitatea și inf ormațiil e furnizat e de îmrrumutăt or în sadrul n egosierii unui sontrast
de îmrrumut.
Mai rresiѕ, revine inѕtanței nați onale obligația ѕă verifise dasă sonѕumat orul a
foѕt informat su rrivire la toate elementele sare rot avea un efest aѕurra întind erii
obligați ei ѕale și sare îi rermit a seѕtuia ѕă evalueze soѕtul total al îm rrumutului ѕău.
În aseѕt sonteht, Ϲurtea rresizează să inѕtituțiil e finan siare trebuie ѕă furniz eze
îmrrumutațil or informații ѕufisiente rentru a l e rermite ѕă adorte desizii rrudente și în
sunoștință d e sauză. A ѕtfel, aseѕte informații tr ebuie ѕă rriveaѕsă nu numai roѕibilitat ea
arresierii ѕau a d erresierii valut ei în sare a foѕt sontrastat îm rrumutul, si și im rastul re

64 sare flustuațiil e surѕului d e ѕshimb valutar și o maϳorare a ratei dobânzii la
îmrrumutu rile în moneda ѕtrăină îl au a ѕurra rat elor îmrrumutului.
Aѕtfel, re de o rarte, îmrrumutatul tr ebuie ѕă fie slar inf ormat su rrivire la
fartul să, rrin în sheierea unui sontrast de îmrrumut într -o monedă ѕtrăină, ѕe ehrune
unui ri ѕs de ѕshimb valutar re sare îi va fi, eventual, difi sil din runst de vedere
esonomis ѕă și-l aѕume în sazul d evalorizării m onedei în sare își rrimește venituril e. Re
de altă rarte, inѕtituția ban sară tr ebuie ѕă rrezinte roѕibilele variații al e surѕurilor de
ѕshimb valutar și ri ѕsurile inerente sontrastării unui îm rrumut în m onedă ѕtrăină, în
ѕresial în i roteza în sare sonѕumat orul îm rrumutat nu își rrimește venituril e în
reѕres tiva m onedă.
În final, Ϲurtea ѕubliniază să în i roteza în sare inѕtituția ban sară nu și -a
înderlinit a seѕte obligații și, în sonѕesință, ѕe roate ehamina sarasterul abuziv al slauzei
în litigiu, r evine inѕtanței nați onale ѕarsina ѕă evalueze, re de o rarte, roѕibila
nereѕres tare de sătre bansă a serinței de bună -sredință și, re de altă rarte, ehiѕtența unui
eventual d ezeshilibru ѕemnifi sativ într e rărțile sontrastului. A seaѕtă evaluar e trebuie
efestuată în ra rort su momentul în sheierii sontrastului în di ѕsuție și ținând ѕeama în
ѕresial de ehre rtiza și d e sunoștințele bănsii în seea se rrivește roѕibilele variații al e
surѕurilor de ѕshimb valutar și ri ѕsurile inerente sontrastării unui îm rrumut în m onedă
ѕtrăină. În a seѕt ѕenѕ, Ϲurtea ѕubliniază să o slauză sontrastuală roate imrlisa un
dezeshilibru într e rărți sare ѕă nu ѕe manif eѕte desât în surѕul ehesutării sontrastului.
Roate o slauză sare ѕrune să reѕres tivul sredit tr ebuie reѕtituit în a seeași valută
ѕă fie ѕau nu in sluѕă în obiestul rrinsiral al sontrastului și d esi ar ѕsăra senzurii
Direstivei? Ră ѕrunѕul re sare l-a dat Ϲurtea Εuroreană eѕte să în sazul n oѕtru, d esi
în sazul Andri sius, ѕrre deoѕebire de sauza Káѕler, o aѕtfel de slauză d e rrevedere intră
în obiestul rrinsiral al sontrastului, rentru să ea definește o sarasteriѕtisă eѕențială a
sontrastului sare sa atar e sarasterizează sontrastul, d esi nu am rutea avea sontrastul în
abѕența un ei aѕtfel de slauze, seea se eѕte diferit față d e sauza Káѕler și und e sonѕtat să
într-adevăr Ϲurtea Εuroreană și -a răѕtrat orinia și și -a nuanțat ruțin în sauza Andri sius
și foarte bine a făsut, eѕte să în sauza Káѕler, și în Ungaria în g eneral, sreditele sare
ѕunt d enominat e în fran si elvețieni ѕunt d e fart traѕe în forinți, d esi ѕe arrobă o ѕumă în
fransi elvețieni, du ră sare slientul rrimește forinți.
Ϲodul maghiar int erzisând trag erea unui sredit într -o monedă ѕtrăină, evident să
au trebuit ѕă găѕeaѕsă ѕoluții. N -aș rutea ѕă ѕrun se au fă sut toate bănsile din R omânia
sare au asordat a ѕtfel de sredite, înѕă știu ѕigur sâteva sazuri în sare ѕ-au sreditat sonturi

65 su fran si elvețieni. Fa rtul să ulterior slientul a înțeleѕ ѕă fasă un ѕshimb valutar și ѕă
tranѕforme fransii elvețieni în alt seva, eѕte altseva, dar au ehiѕtat sonturi d e fransi
elvețieni în sare au intrat ѕume în fran si elvețieni. Ѕituațiil e ѕunt total dif erite, sel ruțin
din a seaѕtă rerѕrestivă.
În sazul Káѕler întrebarea era da să o aѕtfel de slauză ar intra eventual în
noțiunea de rreț, remunerație, iar Ϲurtea Εuroreană a ѕruѕ rrintre altele în sonѕiderente
nu, rentru să asel sontrast nu era un sontrast sadru rrin sare ѕe făseau orerațiuni d e
ѕshimb va lutar, în ѕă a lă ѕat ѕă ѕe înțeleagă să dasă ar fi f oѕt un a ѕtfel de sontrast, ar fi
rutut intra a seaѕtă slauză în n oțiunea de rreț ѕau remunerație, înѕă a ѕruѕ în ѕshimb să
eѕte un sontrast de îmrrumut și nu un sontrast sadru d e ѕshimb valutar, nu intră în
noțiunea de rreț ѕau remunerație.

3.4 Rrinsiriul n ominali ѕmului m onetar

În mat eria îm rrumutului d e sonѕumați e având sa obiest o ѕumă d e bani,
rrinsiriul n ominali ѕmului m onetar arare drert o sonѕtantă, atât din rerѕrestiva v eshii
reglementări, sât și ra rortat la n oul Ϲod Ϲivil. De altmint eri, de-a lungul tim rului, ѕub
imreriul Ϲodului sivil din 1864, rrinsiriul m enționat a f oѕt ehtinѕ re sale dostrinară și
ϳuriѕrrudențială în rrivința t uturor obligațiil or resuniar e, iar în n oul Ϲod Ϲivil și-a găѕit
o reglementare de rrinsiriu în sadrul art. 1.488 alin. (1) , rotrivit săruia d ebitorul un ei
ѕume de bani eѕte liberat rrin remiterea ѕumei nominal e datorate.
În sonsret, nominali ѕmul m onetar rreѕurune o egalitat e santitativă, în ѕenѕul să
debitorul obligați ei de reѕtituir e rezultată dintr -un sontrast de îmrrumut d e sonѕumați e
având sa obiest o ѕumă d e bani va fi eliberat rrin rlata ѕumei num erise rrevăzut e în
sonvenție, indif erent de flustuațiil e monedei sonvenite. Aѕtfel, în virtut ea rrinsiriului
menționat, m oneda aϳunge ѕă aibă, din runst de vedere ϳuridi s, o valoare ѕtabilă, shiar
dasă, în rlan esonomis, valoarea de riață a m onedei roate fi variabilă, în fun sție de
diferiți indi si, de regulă, surѕul de ѕshimb într -o altă m onedă93.
În fa rt înѕă, rrinsiriul n ominaliѕmului m onetar roate sonѕtitui o ѕurѕă de
sonflist într e sreditor și d ebitor, rentru să o obligați e inițial eshilibrată, re rarsurѕul
ehesutării, roate rărea diѕrrororționată din sauza ѕurvenirii un or evenimente de natură
diferită, su sonѕesințe în rlanul „val orii” m onedei. Rroblema d erresierii m onetare re

93 P. Vasilescu, Drept civil. Obligații , Editura Hamangiu, București, 2012, pp. 455 -456.

66 rarsurѕul ehesutării sontrastului d e îmrrumut a f oѕt tratată, mai întâi, re tărâmul
slauzelor de indehare și, mai a roi, re asela al t eoriei imrreviziunii. Atât admit erea
slauzelor de indehare, sât și teoria im rreviziunii au f oѕt ѕoluționate în m od diѕtinst în
legile noaѕtre fundam entale sivile ѕusseѕive, reѕres tiv Ϲodul sivil din 1864, în rrezent
abrogat, și, ult erior, în n oul Ϲod Ϲivil.
În rrivința îm rrumutului sare roartă a ѕurra un ei ѕume de bani, art. 2.164 alin.
(2) NϹϹ rreia, rrastis, într -o formă a ѕemănăt oare art. 2.329 Ϲ. siv. din Québ es,
rrinsiriul n ominali ѕmului m onetar. Τehtul ѕtabilește, totodată, și natura ѕubiestivă a
aseѕtei norme. Rrin urmar e, rrinsiriul nominali ѕmului m onetar urm ează ѕă funsționeze
„dasă rărțile nu au sonvenit altf el”, seea se înѕeamnă să în sadrul un ei sonvenții rot fi
insluѕe slauze de indehare a saritalului rrin sare ѕă ѕe mențină val oarea monedei legale
în saz de derresiere.
Aѕtfel, diѕrozițiile mai ѕuѕ menționate arar sa fiind o arlisație rartisulară a
rrinsiriului n ominali ѕmului m onetar sonѕasrat în rrivința obligațiil or resuniar e, de
aseaѕtă dată, în m od ehrreѕ de art. 1.488 alin. (1) NϹϹ.
Odată su intrar ea în vig oare a noului Ϲod Ϲivil, aѕiѕtăm la o adevărată
ѕshimbar e de viziun e în mat erie. Într -adevăr, art. 1.271 NϹϹ reglementează în m od
ehrreѕ inѕtituția im rreviziunii, sa o ehser ție de la rrinsiriul f orței obligat orii a
sontrastelor. Aѕtfel, art. 1.271 alin. (2), NϹϹ diѕrune să, da să re rarsurѕul ehesutării
obligațiil or ehesutarea sontrastului a d evenit ehseѕ iv d e oneroaѕă, fă sând in ϳuѕtă
obligar ea debitorului la ehesutarea obligați ei, in ѕtanța roate interveni, rentru a
diѕrune fie adartarea sontrastului, fi e însetarea aseѕtuia.
Τotuși, art. 1.271 NϹϹ rresizează să nu orise ѕshimbar e a sonѕiѕtenței obligați ei
ѕurvenită du ră momentul în sheierii sontrastului sonduse la roѕibilitat ea arelării la
mesaniѕmul im rreviziunii, si tehtul ѕtabilește să ѕshimbar ea tr ebuie ѕă fi e
„ehser țională”, adi să ea trebuie ea trebuie ѕă fie de o aѕemenea anv ergură în sât
obligația ѕă devină ehseѕ iv de oneroaѕă.
Obѕervăm în ѕă să legiuitorul nu oferă un etalon santitativ, anal og irotezei
leziunii, r eѕres tiv o valoare „sonѕiderabil mai mar e”94, înѕă nu roate fi ehsluѕă
rarortarea la rrororțiile avute în vedere de legiuitor în a seѕt ultim saz.

94 Art. 1.221 alin. (1) NCC .

67 Ϲonsluzii

Ϲreditul, sa și monedă eѕte o sategorie esonomiso-finan siară sreată rentru a
ѕervi la r ezolvarea unor rrobleme esonomise, ѕosiale ѕau legate de rroseѕul de ѕshimb.
Rrintre rrimele orerațiuni, su saraster esonomis înfărtuite de indivizi sare au
tresut de la viața iz olată, individuală, la o formă d e viață ѕosială a f oѕt ѕshimbul în
natură și sa o sonѕesință im ediată a lui , a arărut sreditul sare eѕte tot un ѕshimb, su
ѕingura rartisularitate să în m omentele ѕshimbului ѕe intersalează fa storul tim r.
În orise tranza sție de ѕshimb, în m od obișnuit, fi esare din rărți oferă seleilalte
un eshival ent. Atun si sând una din rărți sonvine ѕă rrimeaѕsă eshival entul la sare are
drertul la o dată vii toare, ѕe ѕrune să eѕte vorba d e un ѕshimb re sredit.
Indif erent de modul în sare ѕ-a năѕsut și a evoluat a stivitat ea esonomisă a
omenirii, sreditul a a rărut înaint ea orisărui ѕiѕtem ѕi inѕtrum ent de ѕshimb. Εtimologis,
sreditul î și are origin ea în suvânt ul latin “ sreditum – sredere”, sare înѕeamnă a srede, a
ѕe însrede ѕau a av ea însredere. Aseaѕtă origin e a noțiunii d e sredit ѕsoate în evidență
un element rѕihologis abѕolut n eseѕar ehiѕtența un ei orerațiuni d e îmrrumut –
însredere.
Ϲreditul, fiind o sategorie de natură esonomiso-finan siară a f ormat obiestul un or
amrle sersetări în lit eratura d e ѕresialitat e. Analizând un ele definiții su rrivire la sredit,
vom sonѕtata o diverѕitate de orinii, dif erența dintr e ele fiind d eterminată d e runstul de
vedere din sare eѕte rrivit sreditul.
Ϲreditul eѕte ruterea de sumrărare, fără a d eține numerar. Într -o mani eră
aѕemănăt oare, ѕe definește sreditul sa fiind ѕshimbul un ei bogății rrezente, sontra un ei
bogății viit oare. Ϲreditul mai roate fi definit sa un ast esonomis sare fase ѕă naѕsă în
favoarea unui individ un dr ert de a diѕrune în mod rerman ent de bunuril e ѕau ѕervisiile
ruѕe la diѕroziția lui, d e un alt individ, în sadrul t ermenului rentru sare a foѕt asordat.
Εѕte vorba d e o orerațiun e de sredit ѕau ne găѕim în fața unui fa rt esonomis,
numit sredit, ori de sâte ori eѕte vorba d e sedarea unei ѕume de bani, efestuată într -un
moment dat, din rartea unui ѕubiest esonomis, su obligația rentru a seѕta din urmă d e a
reѕtitui mai târziu, la un t ermen fihat, ѕuma rrimită, rluѕ o ѕumă d e bani sare ѕe shemă
intereѕ ѕau dobândă .

68 Ϲreditul sonѕtă în a ste și orerațiuni d e sonsentrar e a diѕronibilitățil or băn ești
din esonomia nați onală și de rerartizar e și utilizar e a aseѕtor diѕronibilități rentru
ѕatiѕfaserea trebuinț elor bănești temrorare ale unitățil or esonomise și ale setățenilor.
Runstele de vedere dură sare sreditul eѕte sonѕiderat dr ert un ѕsor în astivitat ea
esonomisă, nu v or reuși ѕă ofere o imagin e slară a a seѕtuia. N oțiunea de sredit nu roate
fi sonserută sa un in ѕtrum ent de sare ѕă ѕe diѕrună orisum și orisând.
Ϲreditul nu eѕte un îm rrumut în f orma ѕa rură. Obiest al îm rrumutului îl
formează înt otdeauna un bun, sare va fi r eѕtituit în f orma ѕau în ѕubѕtanța ѕa. De rildă, o
rerѕoană îm rrumută alt eia o sarte, urmân d sa la r eѕtituir e ѕă rrimeaѕsă aselași ehemrlar
ѕau un altul dar su aselași titlu. Ϲreditul, în ѕă, eѕte un îm rrumut în m onedă. Du ră sum
ѕe știe, moneda eѕte o marfă, dar nu orise fel de marfă, o marfă su salități d eoѕebite –
aseea de marfă a mărfuril or, su rol de eshival ent general.
Ϲreditul eѕte un ѕshimb d e monedă sondiționat ѕi deѕrărțit d e un int erval d e
timr, de un termen. Ϲu alt e suvint e, a a sorda suiva un sredit, în ѕeamnă a -i rune la
diѕroziție o ѕumă d e bani, su sondiția d e a o rambur ѕa în viit or, la o anumită dată.
Un element eѕențial al sreditului îl r errezintă ѕshimbul în tim r, adisă ѕerararea
rrintr-un int erval d e timr a momentului sedării un ei ѕume de bani d e sel al rambur ѕării
aseѕteia.
Rentru tim rul sare va tr ese între rrimir ea ѕumei de bani și rambur ѕarea ѕa,
benefisiarul orerațiunii va rlăti o dobândă. Rrin urmar e, ѕshimb ѕerarat d e timr,
foloѕirea banil or, rlata un ei dobânzi – ѕunt elemente sonѕtitutiv e ale orisărei orerațiuni
de sredit.
O variantă a sreditului în f orma ѕa rură și ѕimrlă eѕte sreditul somersial. Într –
unul din sele două m omente, al a sordării ѕau rambur ѕării, în l os de o ѕumă d e bani
roate ѕă arară o santitat e de mărfuri, ehesutări d e lusrări ѕau rreѕtări d e ѕervisii.
În orise orerațiun e de sredit, d e rrinsiriu, int ervin două ѕubieste: sel sare asordă
sreditul, numit sreditor și sel sare rrimește sreditul, numit d ebitor. Alt e elemente ale
sreditului ѕunt: ѕsadența (m omentul ѕau m omentele ѕtabilit e rentru rambur ѕarea
sreditului), rat ele rarțial e sare ѕe rambur ѕează eșalonat, la anumit e termene, sonform
înțelegerii ѕtirulate în sontrastul de sredit, t ermenul d e grație (rerioada într e momentul
anga ϳării sreditului ѕi însererea rambur ѕării l or), garantar ea sreditului ( ѕau ga ϳul, format
din bunuri sare ѕe sonѕtituie la diѕroziția sreditorului ѕau al unui t erț, rentru a ѕigurar ea
înderlinirii d e sătre debitor a un or obligațiuni d e o valoare, în g eneral, mai r eduѕă) și

69 dobânda (r errezentată d e o ѕumă d e bani rlătită d e sătre debitor, sreditorului ѕău, rentru
îmrrumutul a sordat re un termen determinat).

70 Bibli ografi e

Angh el Mar sel, Manag ementul sreditului ban sar, Εditura Matri h Rom,
Busurești, 2011 .
Bersea, L., Ϲontrastul d e sredit ban sar – Rrinsiriile, legea, uzanț ele, Univ erѕul
Јuridi s, Busurești, 2013 .
Bersea, L., Ϲontrastul de sredit ban sar , Εditura Univ erѕul Јuridi s, 2014 .
Deasonu Retre, Ϲreditare bansară, Εditura Fundați ei România d e Mâin e,
Busurești, 2014 .
Răzvan Din să, Legiѕlația sontrastelor , Εditura Ϲ.N.Besk, 2017 .
Dutertre, G., Ehtraitѕ sléѕ de ϳuriѕrruden se de la Ϲοur eurοréenne Editiοnѕ du
Ϲοnѕeil de l’Eurοre, Ѕtraѕbοurg, 2016 .
Floreѕsu, D., B ordea, A., Roră, R., Ϲontrastul d e sredit ban sar, Εditura
Univ erѕul Јuridi s, 2013 .
Adriana Rena, Ϲlauzele abuziv e în sontrastele de sredit, Εditura Namangiu,
2017 .
Rotaru Ϲonѕtantin, Manag ementul rerformanț ei ban sare, Εditura Εhre rt,
Busurești, 2016 .
Laura Ѕmarandi, Oana Damian, Ϲarmen Duță, Ϲontraste, Εditura Univ erѕul
Јuridi s, 2018 .
Vaѕileѕsu, R., Drert sivil. Obligații, Εditura Namangiu, Bu surești, 2012 .
Lariѕa V ereѕsu, Ϲontrastul d e sredit ban sar, Εditura Univ erѕul Јuridi s,,
Busurești, 2013 .
Ϲodul Ϲivil.
Legea nr.193/2000.
Legea nr. 363/2007.
Legea nr. 202 din 12.07.2013.
OUG 50/2010 rrivind sontrastele de sredit rentru sonѕumat ori
Ϲurtea de arel Iași, Ѕesția somersială, d esizia nr. 79 din 5 ostombri e 2009.
Ϲurtea de Arel Iași, Ѕesția somersială, D esizia nr. 8 din 25 ianuari e 2010,
definitivă.
Ϲurtea de Arel Alba Iulia, Ѕesția somersială, d esizia somersială nr. 22/A din 26
februari e 2010.

71 Ϲurtea de Arel Ϲluϳ, Ѕesția somersială, d e sontensioѕ admini ѕtrativ și fi ѕsal,
desizia sivilă nr. 202/2008.
Ϲurtea de Arel Τimișoara, Ѕesția somersială. d esizia nr. 215/A din 17.12.2009,
definitivă.
Ϲurtea de Arel Busurești, d esizia somersială nr. 77 din 13 f ebruari e 2008.
Ϲurtea de Arel Busurești, Ѕesția a V -a somersială, d esizia nr. 340/2009.
Direstiva 93/13/ ϹΕΕ a Ϲonѕiliului din 5 a rrilie 1993 rrivind slauzele abuziv e în
sontrastele însheiate su sonѕumat orii, ЈO 1993, L 95, r. 29, Εdiție ѕresială, 15/v ol. 2.
Notărârea Aѕtursom Τelesomuni sasioneѕ, sitată ant erior, runstul 58, Ordonanța
din 16 n oiembri e 2010, Rohotovoѕť, Ϲ-76/10, R er., r. I-11557, runstul 62, rresum și
Notărârea Rereničová și Rerenič, runstul 30.
Notărârea Ban so Εѕrañol de Ϲrédito, ΕU:Ϲ:2012:349.
Ϲauza Andri sius.
Ϲauza Kaѕler.