1.1 Obiectul și scopul lucrării …………………………………………………………………………………………….8 1.2… [610604]

7
CUPRINS CAPITOLUL I
1.1 Obiectul și scopul lucrării …………………………………………………………………………………………….8
1.2 Încadrarea lucrării în clasa de importanță………………………………………………….. …………………..9
1.3 Descrierea amplasamentului……………………………………………………………………………………… .10
1.3.1 Acumularea zonală Horia ……………………………………………………………… ……………..11.
1.3.2 Barajul………………………………………………………………………………………………………. .12
1.3.3 Evacuatorul de suprafață…………………………………………………………… ………………….13
1.3.4 Evacuatorul turn…………………………………………………………………………………………. 15.

8

1. DATE GENERALE
1.1 Obiectul și scopul lucră rii
Obiectul proiectului î l con stituie acumularea Horia, cu folosințe complexe pe râul Taița
județul Tulcea. Acumul area se realizează prin barajul de pe râul Taița, barajul fiind amplasat la 2
Km amonte de comuna Horia, în zona Podișului Coșlugea.

Fig.1.1 -1 Lacul Horia vedere satelit (Sursa Google Earth)
Acumul area a fost proiectată pentru urmatoarele scopuri:
– Irigarea a 600 ha de teren arabil;
– Atenuarea parț ială a viiturilor;
– Piscicultură.
Apa dulce este cea mai importantă resursă a planetei și ea nu trebuie irosită. P lantele au
nevoie de apă iar c um precipitațiiele sunt relativ reduse avem nevoie de irigații. Apa pentru
irigați i se înmagazinează în acumulare și se folosește în s ezonul de vegetație al plantei.
În zile le noastre , schimbări climatice au dus la precipitaț ii de intensitate mare și durată
scurtă fapt care favorizează apariția viiturii. Râul Taița î n lunile aride de vară el poate seca iar la
prima viitură aluviunile transportate de râu sunt mult mai mari fapt care duce la colmatarea
lacului. În prezenta lucra re volumele acumulate sunt recalcula te pe baza unor noi observații.
Folosim acumularea pentru atenuarea partial ă a viitu rilor care se manifestă relativ rar și
pot avea o anumită periodicitate sau pot fi aleatorii. După Sorocovschi inundațiile produse de

9
viituri su nt incluse în manifestări extrem e, ele producând pagube economice c hiar și pierderi de
vieți omeneș ti.
Viituri istorice :
 în 1972 a fost cea mai puternică viitură, Taița a înregistrat la stația hidrometrică
Hamcearca un debit de 9,1 m3/s care a d us la avarierea barajului ;
 în 1983 cu un debit reconstituit 75 m3/s și cu precipitații de 85 l/m2 în 40 min, printre
pagubele înregistrate se numără 15 ha de teren agricol, 25 de case și anexe gospodărești
și 1 victimă;
 în 1984 cu un debit reconstituit de 136 m3/s și cu precipitații de 75 l/m2, printre pagubele
înregistrate se numără 45 ha teren agricol și 2 victime .

1.2 Încadrarea lucrărilor în clasa de importanță
Încadrarea lucrării in clasa de importanță s -a făcut în conformitate cu prevederile
STAS 4273/1983.
Tabel nr. 1.2 -1. Clasele de importanță conform STAS 4273/1983
Clasa de
importanță Caracterizarea construcțiilor și instalațiilor hidrotehnice
I Construcții de
importanță excepțională Construcții hidrotehnic e a căror avariere are
urmări catastrofale sau la care întreruperile în
funcționare sunt inadmisibile
II Construcții de
importanță deosebită Construcții hidrotehnice a căror avariere are
efecte grave sau a căror funcționare poate fi
întreruptă în mod excepțional, pentru scurt
timp
III Construcții de
importanță medie Construcții hidrotehnice a căror avariere are
efecte grave sau a căror funcționare poate fi
întreruptă în mod excepțional, pentru scurt
timp
IV Construcții de
importan ță secundară Construcții hidrotehnice a căror avariere
pune în pericol obiective social -economice
V Construcții de
importanță redusă Construcții hidrotehnice a căror avariere nu
are urmări pentru alte obiective social –
economice

Conform normativelor aflate în vigoare (STAS 4273/83, STAS 4068/1 – 82, STAS
5431/1 – 85) clasificarea lucrărilor se face după următoarele elemente:
Rolul și natura lucrărilor : Acumulare cu folosințe complexe pentru combaterea
inundațiilor, irigații și piscicultu ră.
În funcți e de volumul maxim înmagazinat în acumulare se încadrează î n clasa III.

10
Importanța economică : exista 4 categorii de lucrări în funcție de mărimea suprafeței ce
se amenajează și din acest punct de vedere , lucrările de amenajare , acumulare cu folosințe
complexe se încadreaza în a III – a categorie de lucrări;
• Însemnătatea funcțională a lucrării : lucrări principale;
• Durata de funcționare a lucrării: l ucrări permanente;
După aceste criterii se stabilește clasa de importanță a lucrării astfel : lucrările de
amenajare a acumulari fiind lucrări permanente , principale de categoria a 3 -a, se încadreaza în
clasa de importanță III. Acestei clase de importanță îi corespunde probabilitatea de calcul de 5%
și probabilitatea de verificare de 1% pentru co mbaterea inundațiilor , iar pentru lucrările de
irigații probabilitatea de calcul de 80%.

1.3 Descrierea amplasamentului
Acumularea zonal ă Ho ria de pe râul Taița este situată î n Dobrogea de nord, județul
Tulcea. Amplasamentul lucrării se afla pe teritoriu l comunei Horia la 2 km amonte de aceasta.
Comuna Horia se află la 3 9 km de orasul Tulcea, accesul î n localitate se face pe drumul national
DN 22A.

Fig.1.3 -1 Poziția zonei studiate în cadrul Dobrogei

Râul Taița pe care este amplasat barajul are ca afl uenți: Pârlita, Islam, Trestenic,
Curături, Valea Purcăreți, Valea Vinului, Cr apcea. Orientarea râului Taița în această zonă este de
la nord -vest spr e sud -est cu panta medie de 4% ș i cu o înaltime medie de 100 m.

11
1.3.1 Acumularea zonală Horia
Acumulare a zonală Horia (Fig.1.1 -1) are o suprafață de 122 ha și este situată în
Dobrogea de nord în bazinul hidrografic al râ ului Taița, suprafața folosită î n calcule pentru
dimensionarea acumulării este de 167 km2.

Fig.nr. 1.3 -1 Acumularea Horia (poză de la fa ța locului)
Prin executarea barajului , acumularea în funcție de fregvența viiturilor mici și mij locii
poate reține integral cele de 5% și 1%, în funcție de consumurile de apă din retenția făcută.
Din calcule hidrologice au rezultat următoarele caracter istice:
– Debitul mediu multianual: Qmed= 0,0657 m3/s;
– Volum mediu multianual: Wmed= 2,07(106 m3);
– Volumul maxim multiannual : Wmax= 3,26(106 m3).
Tabel nr.1.3 -1 Caracteristici ale acumulării
Asigurarea Debit(m3/s) Volum (m3)
60% 0,039 1229904
70% 0,033 1040688
80% 0,029 914544

12

Conform A.N.I.F. sucursala Tulcea, barajul și construcțiile anexe ( evacuatorul de
suprafață, evacuatorul turn ) a fost finalizată in anul 1970 . Acestea au fost proiectate folosind
studii hidrologice din acea vreme iar caracteristicile acumulării din datele de la A:N:I:F. sunt
prezente mai jos.
1.3.2 Barajul
Conform studiului hidrologic a rezult at că barajul are o înălțime de 8 m. Lățimea la
coron ament este de 5 m, taluzul amonte are o înclinție de 1:3, protejat cu pereu din piatră rostuită
cu mortar de ciment, iar taluzul aval are o înclinație de 1:2,5. Scopul Cota
(m) H baraj (m) Volum de apă
(10 m6) S(ha)
Parțial Cumulat Parțial Cumulat
Fund bazin 58 0 0 0 0 0
Volum mort 60,38 2,38 2,38 0,678 0,678 15
Volum piscicol 61,88 1,5 3,88 0,882 1,2 34,7
Volum util pt.irigații +
evaporatii 62,5 2,37 6,25 2,05 3,25 80,5
Volum
irigații+evaporații+infiltrații 64,5 0,25 6,5 2,34 3,9 86,7
Volum atenuare viitură cu
asigurarea de 5% 64,79 0,285 6,78 0,295 4,19 93,2
Volum de atenuare viitură cu
asigurarea de verificare 1% 65,02 0,52 7,3 0,546 4,74 98,8
Nivel de atenua re a viiturii cu
asigurarea de 5%+înălțimea de
valurilor 64,79 0,74 7,52 0,873 5,61 112,1
Cotă coronament 65,53 7,53 – -5,61

13

Fig. 1.3.2 -1 Barajul de pământ de la Horia( foto autor )

1.3.3 Evacuatorul de suprafață
Evacu atorul de suprafață este amplasat pe malul drept al barajului, lateral. Calculul
hidraulic al evacuatorului de supra față s -a făcut la debitul de 1 ,29 m3/s cu asigurarea de 1%.
Evacuatorul de su prafață are ca parți componente :
– Deversor lateral ;
– Canal d eversor ;
– Canal de legătură ;
– Rapidul ;
– Bazinul disipator .
Deversorul lateral
Deversorul lateral are o lațime a pragului b= 55 m și o lungime de 3 m.
Canalul de legătură
Face legătura între canalul de evacuare al deversorului cu rapidul. Canalul are o l ungime de 30
m, secțiunea canalului este dreptunghiulară și are lățimea de 12 m.

14

Fig. 1.3.3 -1 Deversorul Lateral

Canalul rapid
Canalul rapid asigură racordarea canalului de legătură cu firul văii. Secț iunea este
dreptunghiulară având o lățime de 12 m , lung de 70 m și o panta de 9%.

Fig.1.3.3. -2 Canalul rapid

15
Bazinul disipator
Construirea bazinului disipator este necesar deoarece în canalul rapid, curentul aflându –
se în stare rapidă de curgere iar în bieful aval în stare lentă, are loc un salt îndep ărtat, care
impune realizarea unei forme de racordare a curentului.
Bazinul disipator s -a proiectat cu o lățime de intrare de 12 m iar la ieșire de 60 m, având o
adâncime de 1,4 m și o lungime de 100 m continuat cu pereu din piatră brută pe o lungime de 4
m pentru o bună racordare cu terenul.

Fig. 1.3.3 -3 Bazinul disipator
1.3.4 Evacuatorul turn

Fig.1.3.4 -1 Evacuatorul turn

16
Cota de execuție a evacuatorului turn ( Fig.1.3.4 -1) este la 59,63 m echivalent nivelului
mort, asigurând evacuarea apei între niv elele de 59,63 și 64,75. Debitul de dimensionare este de
1,2 m3/s sub o sarcină de 6,85 m coloană de apă. Secțiunea este de 0,503 m2 corespunzătoare
unui diametru de 300 mm și un volum de 1,2 m3/s.
Pentru manevrarea stavilei evacuatorul este prevăzut cu un turn de manevră și deverso r
cu lama sub țire, format din batardouri de lemn de 0,12 m grosime și 0,2 m înălțime, permite
reglarea debitului defluent sau a nivelurilor apei în lac.
Înălțimea turnului este de 7,3 m cu dimensiun ile interioare de 1,5 x 1.00 m

17
CUPRINS CAPITOLUL II –
2.1 Caracterizarea geografica, orografică și geomorfologică………………………………………………..18
2.2 Caracterizarea climatică……………………………………………………………………….. ……………………19
2.3 Studii hidrologice…………………………………………………………………………………………. …………..21
2.4 Studii geotehnice………………………………………………………… …………………………………………….24
2.5 Studii pedologice………………………………………………………………………………………….. ………….26
2.6 Vegetația…………………………………………………………………………………………………. ………………27

18
2. DATE DE BAZĂ
2.1 Caracterizarea geografi că, geomorfologică si orografică
Zona lua tă în calcul are o suprafaț a de 167 km2 și face parte din bazinul hidrografic al
râului Taița (Fig.2.1 -1) care are suprafața totală de 591 km2. Pantele bazinului hidrografic
variază î ntre 5% (în zona Văi Covandria, Vinului Horia) și 25% (în zona Munților Măcin,
Dealurile Niculițelului, Podisul Babadag, altitudinea medie fiind de 148 m ). Regimul torențial al
precipitațiilor a impus luarea unor măsuri de atenuare a viiturilor, realizându -se astfel
gospodărirea rațională a apelor .

Fig 2.1 -1 Bazinul Taița în tre celelalte bazine hidrografice
Amplasamentul ba rajului luat în studiu se afla î n zona Depresiuni Horia care formeaza
împreuna cu Depresiunea Cerna și Depresiunea Nalbantului un culoar depresionar de contact.
Înaltimea media a reliefului este în jur de 100 m cu pante î n general sub 10% .
Sistemul fluvial al Taiței are obârsia în partea nordică a Culmii Niculițel (cota izvor 240
m). În cursul său superior, Taița separă culmile Pricopanului și Niculițelului, iar în cel inferior,
traversează, pe direcția NV-SE, Depresiunea Nalbant, curgând pe la poalele nordice ale
Podisului Babadag. Bazinul hidrografic al Taiței are un caracter asimetric, cu o dezvoltare mai
mare pe partea stânga, de unde Taița primeste afluenți mai importanți, pârâiele Pârlita, Islam,
Lodvoza, Alba, Tăița. Pe partea dreaptă, principalii afluenți sunt: Valea C urăturii și Valea

19
Carierei. Râul d upă un t raseu de 57 km, Taița se varsă î n Lacul Babadag, drenând mai întâi Balta
Toprachioi .
Orientarea râului Taița în aceasta zonă este de la nord -vest spre sud -est având cota la
izvor de 240 m iar lungimea albiei principale de 6 km, având pantă medie de 40/0 și un coeficient
de sinuozitate de 1,35. Altitudinea medie este de 100 m.

2.2 Caracterizarea climatică
Dobrogea se individualizează pregnant , fiind cea mai caldă, cea mai uscată și între
unitățile naturale de dealuri și câmpie, cea mai vântoasă regiune a țării. Clima Bazinului
hidrografic Taița este determinată de activitatea solară. Valorile medii anuale ale radiațiilor
solare sunt mult mai i nfluente de circulația generală a atmosferei, care constituie mecanismul
principal de formare al norilor și care nuanțează regimul proceselor de insolație. În consecință,
durata medie anuală de strălucire a Soarelui variază de la 2200 ore de insolație în p artea de vest a
Bazinului hidrografic Taița , la 2300 -2400 ore în partea estică.
Climatic Dobrogea cunoa ste nenum ărate riscuri climatice, având în vedere pozi ția sa în
subdomeniul pontic, extins mult în interiorul uscatului dobrogean. Gradul de continental itate este
accentuat și de interferen ța în acest spa țiu al circula ției atmosferice: polare, atlantice, de blocare
etc. Influen ța mării îns ă limiteaz ă frecven ța unor riscuri cum sunt cele generate de apari ția și
impactul cu temperaturi extreme. Gradul de vu lnerabilitate devine minim la riscuri de tipul
fenomenelor de înghe ț, datorit ă rolului moderator termic al m ării.

Fig.2.2 -1 Harta izohiete cu temperatura lunilor iulie și ianuarie
Izohietele sunt liniile care unesc aceeași valoare a temperaturii. Din Fig.2.2 -1

20
în funcție de zona studiată avem pentru luna ianuarie o medie multianuală a temperaturii de 210C
iar pentru luna ianuarie – 20C.
Vulnerabilitatea la precipita ții este mai vizibil ă la ploile de var ă îndeosebi la intensitatea
acestora, ploi cu i ntensitate mare, ca urmare a ac țiunii perturba țiilor sau ciclonilor cu caracter
retrograd mediteraneani, și la ac țiunea lor asupra scoar ței terestre fie pe suprafe țele înclinate, fie
în albiile râurilor.

Fig.2.2 -2 Harta precipitațiilor
Pentru calcule ma i exacte se folosesc precipitațiile î nregistrate la postul meteorologic de
la Horia , valorile precipitațiilor sunt trecute în tabelul 2.2 -1.
Tabel 2.2 -1 Precipita ții anuale între anii 1965 -1989

ANUL I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1965 21,8 29,0 27,9 43,2 100,8 42,6 121,2 16,2 1,5 1,1 34,6 85,0
1966 158,1 24,8 39,2 11,4 47,4 51,5 40,3 46,1 58,7 10,0 86,8 92,1
1967 46,9 35,9 12,8 12,0 21,2 24,8 7,5 52,2 13,7 38,6 7,3 55,4
1968 70,5 28,9 17,6 3,4 8,9 14,6 49,6 19,4 119,9 11,6 51,3 50,0
1969 29,8 76,0 40,3 52,0 4,3 99,8 70,9 8,9 26,4 4,5 3,2 151,2
1970 15,5 76,8 23,3 24,7 72,4 34,7 9,7 68,7 4,0 20,6 30,1 12,3
1971 25,4 52,9 23,1 4,3 82,9 47,4 50,0 6,8 137,9 8,4 36,0 15,8
1972 10,3 10,4 3,0 23,4 44,4 35,9 19,1 88,6 149,8 87,9 23,1 6,0
1973 24,8 48,7 61,1 32,8 38,5 16,4 48,7 26,3 0,8 7,8 28,8 7,3
1974 6,6 13,7 22,9 79,5 48,0 39,4 121,8 11,6 60,0 18,3 25,5 19,0
1975 15,3 1,0 36,5 77,6 20,8 37,3 79,8 3,2 0,7 48,0 74,0 0,7
1976 25,5 28,2 11,9 14,4 15,9 23,8 39,9 108,5 74,4 7,5 32,1 41,2
1977 27,9 50,4 1,9 74,1 51,2 41,7 40,1 43,4 6,8 3,8 21,0 20,8
1978 6,7 61,3 71,7 42,0 60,0 94,0 34,9 32,9 18,9 11,2 5,5 18,2
1979 48,4 11,6 21,2 31,5 64,1 82,7 86,5 31,6 19,2 17,1 64,3 8,6
1980 39,4 1,4 31,4 50,4 74,3 160,9 32,6 30,0 33,4 25,9 60,5 85,0
1981 47,8 18,4 46,9 20,3 29,1 8,6 44,4 23,4 22,1 39,2 102,5 40,0
1982 9,8 29,0 18,8 38,7 8,7 43,0 48,2 10,6 4,7 37,8 9,1 27,5
1983 2,4 24,0 2,9 19,0 15,7 94,3 36,1 17,2 9,4 13,7 19,9 19,1
1984 49,7 50,9 78,6 53,2 35,4 61,2 53,3 5,9 1,9 11,2 52,6 22,2
1985 43,4 36,8 5,8 35,8 25,2 66,4 42,1 37,7 18,8 14,5 39,3 23,4
1986 34,8 78,0 19,7 8,8 3,8 48,4 19,2 20,6 48,4 40,8 3,7 37,2
1987 33,5 4,6 14,7 14,7 35,4 56,2 32,0 54,3 12,1 79,2 49,6 29,2
1988 57,4 26,6 109,5 63,8 72,9 35,1 40,8 3,8 77,9 17,0 45,8 77,1
1989 6,2 22,9 14,0 15,4 46,6 134,4 15,5 1,4 76,0 68,5 20,2 18,7

21
În tabelul 2.2 -2 sunt trecute media precipitațiilor lunare calculată pe baza tabelului 2.2 –
1 în decursul a celor 35 de ani înregistrați.
Tabel nr.2.2 -2 Precipitații atmosferice (mm) -medii lunare și multianuale

Tabel nr.2.2 -3 Evapotranspirația medie anuală
Anul ETP(mm) Anul ETP(mm)
1965 647,6 1978 653,42
1966 709,37 1979 687,52
1967 696,06 1980 649,43
1968 689,99 1981 682,68
1969 663,78 1982 678,53
1970 688,44 1983 692,63
1971 674,4 1984 661,3
1972 603,78 1985 663,91
1973 652,13 1986 691,91
1974 657,68 1987 652,04
• Temperatura medie anuala este de 10oC, a lunii ianuarie este de -2oC și a lunii iulie de
210C;
• Precipitațiile medii multianuale sunt cuprinse între 400 -450 mm/an ;
• Evapotranspirația medie anuala are valori cuprinse intre 647 -714 mm;
• În bazinul Taiței predo minante sunt vânturile de vest ș i de nord -vest, viteza medie
anuală a vântului este de 2 m/s iar cea maximă medie anuală este de 5m/s.

2.3 Studii hidrologice
Râul Taița este cel mai important sist em fluviatil din Dobrogea, cu o lungime de 57 km
și suprafa ța (F) de 591 km2, se varsă î n lacul Ba badag. În zona de iz voare primeș te un afluent cu
caracter torențial dinspre Tuțuiatu, pârâul Curăturii cu o suprafată de 34 km2 și o lungime de 5
km, iar din stânga, dinspre Niculițel, pe Covadria și pe Pârlita cu suprafața de 32 km2 și
lungimea de 8 km. Prin unirea pârâielor Covandriei și Curături, în amonte d e localitatea Nifon,
capătă o lă rgime deosebită.
LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
P(mm) 34,316 33,688 30,27 33,856 41,116 55,804 47,368 30,772 39,896 25,768 37,072 38,52

22

Fig. 2.3 -1 Rețeaua hidrografică a Bazinului Taița
Râul Taița de proveniență pluvială, cu variații mari de debit, consecință a
continentalizmului climatic, regimul scurg eii se caracterizează prin viituri cu caracter
excepțional, generate de ploi torențiale , iar în perioadele de secetă î ndelungată afluenții pe
anumite sectoare pot seca. Precipitațiile constituie una dintre principalele surse de alimentare,
urmată cu un pr ocent moderat din sursa de apă subterană. Ponderea cea mai mare din scurgerea
lichidă anuală se înregistrează în luna martie datorită condițiilor de umiditate mai crescute din
sezonul de primăvară, iar cea mai mică î n octombrie ca urmare a gradului ridicat de ariditate din
timpul verii.
Debitele anuale s -au calculat prin valorificarea observațiilor hidrometrice de la stația
Hamcearca pe perioada 1965 -2005 pr ezentate în tabelele de mai jos . Debitul maxim î nregistrat la
stația hidrologică Hamcearca a fost de 9,83 m3/s în anul 1977 iar cel minim 0,003 m3/s. Debitul
mediu al Taiței este de 0,0657 m3/s și este cel mai mare dintre râurile dobrogene.

23

Tabel nr.2.3 -1 Debite minime înregistrate la stația Hamcearca
Anul Q(m3/s) Anul Q(m3/s) Anul Q(m3/s) Anul Q(m3 /s) Anul Q(m3/s)
1965 0,008 1973 0,034 1981 0,007 1989 0,005 1997 0,014
1966 0,047 1974 0,021 1982 0,016 1990 0,003 1998 0,010
1967 0,047 1975 0,008 1983 0,009 1991 0,007 1999 0,008
1968 0,012 1976 0,007 1984 0,011 1992 0,003 2000 0,008
1969 0,024 1977 0,005 1985 0,010 1993 0,004 2001 0,005
1970 2,800 1978 0,003 1986 0,005 1994 0,006 2002 0,006
1971 0,040 1979 0,005 1987 0,003 1995 0,005 2003 0,007
1972 0,016 1980 0,007 1988 0,004 1996 0,004 2004 0,011
2005 0,060
Debitul minim s -a înregistrat în anul 1978 și a fost de 0,003 m3/s.

Tabel nr.2.3 -2 Debite medii înregistrate la stația Hamcearca
Anul Q(m3/s) Anul Q(m3/s) Anul Q(m3/s) Anul Q(m3/s) Anul Q(m3/s)
1965 0,059 1973 0,160 1981 0,082 1989 0,036 1997 0,112
1966 0,123 1974 0,048 1982 0,052 1990 0,014 1998 0,100
1967 0,105 1975 0,045 1983 0,033 1991 0,035 1999 0,116
1968 0,073 1976 0,046 1984 0,084 1992 0,028 2000 0,073
1969 0,187 1977 0,024 1985 0,072 1993 0,029 2001 0,034
1970 0,144 1978 0,022 1986 0,029 1994 0,018 2002 0,037
1971 0,080 1979 0,032 1987 0,021 1995 0,011 2003 0,043
1972 0,111 1980 0,040 1988 0,053 1996 0,033 2004 0,075
2005 0,175
Debitul mediu multianual calculat pe baza Tabelului nr.2.3 -2 este de 0,0657 m3/s.

Tabel nr . 2.3-3 Debite maxime înregistrate la stația Hamcearca
Anii Q(m3/s) Anii Q(m3/s) Anii Q(m3/s) Anii Q(m3/s) Anii Q(m3/s)
1965 1,4 1973 1,42 1981 1,11 1989 4,14 1997 2,87
1966 5,08 1974 7,1 1982 0,515 1990 0,229 1998 2,76

24
1967 2,36 1975 0,841 1983 1,96 1991 4,1 1999 0,667
1968 2 1976 0,34 1984 1,84 1992 0,51 2000 1,9
1969 6,33 1977 9,84 1985 4,18 1993 2,26 2001 1,65
1970 2,8 1978 0,252 1986 0,409 1994 2 2002 0,764
1971 5,04 1979 5,93 1987 0,437 1995 0,224 2003 0,408
1972 9,1 1980 0,438 1988 1,06 1996 4,02 2004 4,62
2005 4,26
Debitul maxim a fost în anul 1977 ș i a avut o valoare de 9,83 m3/s, un debit istoric .

2.4 Studii geotehnice
Premergător efectuării lucrărilor de teren a fost efectuată o cercetare vizuală a
amplasamentului, pentru stabilirea poziției punctului de investiga ție geotehnică.
Investigarea amplasamentului s -a făcut prin intermediul unui foraj geotehnic (FG 01, cu
diametrul de 8 țoli, din care s -au recoltat probe netulburate în ștuțuri cu pereți subțiri și probe
tulburate pentru determinarea în laborator a princi palelor caracteristici fizico -mecanice ale
pământurilor.
Forajul geotehnic a fost efectuat pe adâncimea de 34,00 m de la cota actuală a terenului.
Poziția forajului utilizând propria stație GPS, iar coordonatele în sistemul de coordonate
Stereo70 sunt p rezentate în Tabelul nr. 2.4-1

Tabel nr. 2.4 -1 Coordonatele Forajului în sistem de coordonate Stereo70

Nr. Foraj X (E) Y (N)
FG 01 747845,2863 358280,8353

Coloana litologică observată pe teren odată cu realizarea forajului geotehnic este
prezentată în buletinul concentrator al acestuia împreună cu cotele de la care s -au prelevat probe
tulburate.
Din analiza acestor probe de pământ rezultă că formațiunile geologice întâlnite în
forajul geotehnic FG 01 sunt următoarele:
– Loess prăfos galben, între -14,80 m și -15,60 m cu intercalații cafeniu gălbui, între -17,90
m și -18,80 m cu intercalații galben cafenii, cu plasticitate medie, cu compresibilitate mare, î ntre
-1,00 m și -2,30 m tare, fr iabil, de la uscat la umed, între -2,30 m și -4,40 m vârtos, friab il, umed,
între -4,40 m și -18,80 m consisten t, de la foarte umed la saturat ;

25
– Argilă prăfoasă cafeniu roșcată, consistentă, cu plasticitate mare, cu compresibilitate
mare, saturată, cu grosimea de ~ 0,80 m;
– Loess prăfos cafeniu gălbui, consistent, cu pla sticitate medie, cu grosimea de ~ 1,80 m;
– Argilă prăfoasă cafeniu roșcată, consistentă, cu plasticitate mare, cu carbonați de calciu și
concrețiuni carbonatice, cu grosimea de ~1,60 m;
– Loess argilos galben cu zone cafeniu gălbui, vârtos, cu plasticitate me die, cu
compresibilitate mare, foarte umed, cu concrețiuni carbonatice, prezent de la adâncimea de
~33,00 m (stratul continuă).
În laborator au fost efectuate încercări pentru identificarea terenului de fundare și pentru
determinarea caracteristicilor fiz ico-mecanice.
Valorile determinate în laborator ale indicilor geotehnici pentru pământurile din terenul de
fundare interceptate de forajul geotehnic sunt următoarele:
– umiditate naturală, w = 18,66 ÷ 26,19 %;
– limită de curgere, w L = 30,92 ÷ 37,88 %;
– limită de plasticitate, w P = 14,76 ÷ 20,28 %;
– indice de plasticitate, I P = 10,95 ÷ 22,24 %;
– indice de consistență, I C = 0,55 ÷ 1,11;
– greutate volumică în stare naturală, γ = 19,24 ÷ 19,72 kN/m3;
– porozitatea, n = 39,04 ÷ 41,35 %;
– gradul de umiditate, S r = 0,77 ÷ 0 ,97;
– modulul edometric, E o ed 200 -300 = 5333,33 ÷ 7812,50 kPa;
– tasarea specifică la umiditate naturală, ε 200 = 4,49 ÷ 8,34 %;
– coeficient de compresibilitate, a v 200 -300 = 0,00022 ÷ 0,00032 kPa-1;
– unghiul de frecare internă, φ U = 22,38 ÷ 29,39°;
– coeziunea, cU = 10,80 ÷ 29,67 kPa .
Concluzii si propuneri
Corpul barajului va fi reabilitat din depozitele de loess și de aluviuni cantonate în albia
majoră a văi i Horia.
Materialul folosit la construcția barajului nu trebuie să conțină resturi organice. Pentru
aceasta în zona gropilor de împrumut se va îndepărta stratul vegetal. Materialul se compactează
bine la o umiditate optima de 18 -20% s e realizează o porozitate de 30 % și o greutate volumică
în stare naturală γd = 16,22 KN/m3.

26
Pentru înclinarea taluzelor s-a propus la taluzul amonte 1:3, iar la taluzul aval 1:2,5.
Pentru protejarea taluzului aval se propune înierbarea iar pe cel amonte pereu de piatră.
2.5 Studii pedologice
Bazinul hidrografic Taița are o gamă foarte va riată de soluri (asa cum arată ș i figura 2.5 –
1 Harta solurilor în bazinul Taița) .
Solurile bazinului fac par te din următoarele clase : molisoluri, argiluvisoluri, soluri
hidromorfe, soluri halomorfe și soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate.

Fig. 2.5 -1 Harta solurilor în bazinul Taiț ei
Din clasa molisolurilor fac parte solurile bălane (predominant vermic e), cernoziomurile
carbonatice, cernoziomurile și cernoziomurile vermice, cernoziomurile cambice,partial vermice,
soluri cenușii și rendzinele. Aceste soluri sunt răspândite în depres iunile Nalbant, Greci și Horia.
Din clasa argiluvisolurilor apar doar solurile brune luvice, care ocupă suprafețe
restrânse pe culmile cele mai înalte ale Munților Măcin, ale podișului Niculițel .

27
Clasa solurilor hidromorfe este reprezentată numai prin lă coviștile aluviale, situate pe
luncile din sectoarele mijlocii și inferior a râului Taița.Acesta se formează sub influența unui
exces de umiditate de lungă durată.
Clasa solurilor neevoluate, trunhite sau desfundate este reprezentată prin regosoluri,
litosoluri, soluri aluviale și protosoluri aluviale, care ocupă areale restrânse cu character
discontinuu.

2.6 Vegetația
În bazinul Taița, vegetația se caracterizează printr -o mare complexitate, deoarece
configurația reliefului și variațiile altitudinale, d eși de amplitudine relative redusă, au puternic
efecte asupra condițiilor topoclimatice și edifice, ceea ce se reflect pregnant în structura
covorului vegetal.
Zona studiată cuprinde vegetația de stepă, unde cresc plante ierboase de talie mica și
mijlocie rezistente la secetă, și păduri mezofile xerotermofile formate din frasin , tei, stejar etc.
Tabel nr.2.6 -1 Utilizrea terenului
Utilizarea terenului Suprafața (km2)
Pășuni și fânețe 44,4
Păduri și tufărișuri 98,6
Culturi permanentre (vii) 7,8
Terenuri agricole 12,4
Suprafețe neproductive 2,3
Acumulări de apă 1,5

Potrivit tabelului nr 2.6 -1 suprafețele predominante sunt pădurile și pășunile iar în calcule
coeficientul de scurgere c = 0.2.

28
CUPRINS CAPTOLUL III –
3.1 Calculul debitelor și al v olumelor……………………………………………………………………………. ….29
3.2 Calculu curbelor caracteristice……………………………………………………………………………… …….32
3.3 Stabilirea nivelelor și volumelor caracteristice ale acumulărilor………………………………… ….36
3.4 Stabilirea parametrilor barajului……………………………………………………………………………. ……58
3.5 Calculul curbei de infiltrație.. ……………………………………………………………………………………..62
3.6 Calculul stabilității taluzului……………………………………………………………………………… ……….64

29
3. BREVIARE DE CALCULE
3.1 Calculul debitelor si al volumelor
Debitul maxime
Pentru suprafețele de bazin mai mari de 100 km2 și altitudini ale bazinelor de recepție
de 100 -200 m se recomandă utilizarea relatiilor de generalizare:
Qp%= q p% × F =1,29 (m3/s) în care
– Qp% debitul maxim cu asigurare de p% (m3/s)
– pp% debitul maxim specific (l/s×km2)
qp% =
√ = 7,738 (l/s×km2)
– Hm altitudinea medie = 100 (m)
– F suprafața bazinului = 167 (km2)
Volumul maxim
Volumul max im al viiturii Wp% cu probabilitatea de p% se determină cu ajutorul
relației:
Wp% = 1000 × h s × F (m3) în care :
– hs= stratul scurs (mm)
– F = suprafața bazinului (km2 )
Pentru o probabilitate de calcul de 1% stratul scurs are valoarea de 19,53 (mm) iar
pentru 5% 10,54 (mm ).
W1% = 1000 × 19,53 × 167 = 3,26 (106 m3)
W5% = 1000 × 10,54 × 167 = 1,76 (106 m3)
Parametrii de bază a viiturii; Durata totală a viiturii T(h)
Se determină cu ajutorul relației :
T=
(h) în care :
– Wp% = volumul maxim p%
– Qp% = debitul ma xim p%
– = coeficientul de formă (a fost determinat pe viiturile reale înregistrate la postul Hamcearca)
Durata de crestere a viiturii t cr (h)
Se determină cu relația :
Tcr =
(h) în care :
– T = durata viituri (h)
– = s-a determinat pe baz a viiturilor reale la stația Hamcearca, este de 2 h.

30
Viitura istorică care a fost înregistrată pe râul Taița a avut un debit de 9,1 m3/s și a avut
loc în anul 1972, această viitură a fost folosită în calculele de dimensionare ale acumulării.
Caracterisi ticele acestei viituri se găsesc în tabelul nr 3.1 -1.

Tabel nr. 3.1 -1 Elementele unei viituri
Probabilitatea 1% 5%
F(km2) 167 167
Hm(cm) 199,28 188,5
Q(m3/s) 1,29 0,696
hs(mm) 3,27 1,766
W(m3) 546300 295030
Ƴ 0,34 0,34
T(h) 40 40
t(h) 2 2
Tcr(h) 20 20

Unde :
– F= suprafața bazinului collector (km2);
– Hm= înălțimea viiturii (m);
– Q= debitul viiturii (m/s)
– hs = stratul scurs (mm)
– W = volumul de apă al viiturii (m3)
– Ƴ = coeficientul de formă al viiturii
– T = durata totală
– t = pasul de timp

31
050100150200250300350
012345678910
H (cm) Q (mc/s)
data/ ora/ min Fig.3.1 -hidrograful viiturii din 5 -8 VIII 1972 de la st. hm. Hamcearca, raul Taita
hidrograful debitelor (mc/s)
hidrograful nivelurilor (cm)

32
Calculul debitelor medii și a volumelor medii sunt necesare pentru determinarea
volumului înmagazinat în lac, pentru determinarea volumului mort.
Debitele medii
S-au calculate prin valorificarea observațiilor hidrometrice de la stația Hamcearca pe o
perioada de 41 de ani. Debitele medii anuale astfel determinate sunt prezente în tabelul nr 2.3.2
Debitul mediu multianual este
Qmed = 0,0657 m3/s
Acumularea inițial a fost dimensionată pe baza debitului de 0,134 m3/s un debit dublu
fața de cel din zilele noastre . În continuare calculele s -au făcut pe baza noilor observații.
Șirul de valori astfel obținut i s -a aplicat calculul statistic, determinându -se valorile la
asigurările solicitate de 60%, 70%, 80%. Rezultatele sunt în tabelul nr. 1.3 -1.
Volu mul mediu multianual
Se determină cu relația :
Wmed = Q med × T (m3) unde :
– Qmed = debitul mediu multianual (m3/s)
– T = numărul de secunde dintr -un an (s)
Wmed =0,0657 × 31,536 × 106=2,07 (106 m3)
Cu ajutorul debitelor s -a determinat sto curile anuale cu probabilitatea :
– Q60% = 0,039 m3/s W60% = 1,23 (106 m3)
– Q70% = 0,033 m3/s W70% = 1,040 (106 m3)
– Q80% = 0,029 m3/s W80% = 0, 914 (106 m3)
3.2 Calculul curbelor caracteristice .
Cuvetei sau a spațiului în care se înmagazinează apa în spatele ba rajului depinde de
caracteristicile topo -geomorfologice ale amplasamentului și de înălțimea barajului. Dependența
dintre ace ste elemente se reprezintă graf ic, în vederea stabilirii în final a înălțimii barajului.
Curba de variație a suprafeței apei din acu mulare în funcție de adâncimea apei S=f(H)
Întocmirea curbei se face cu ajutorul planului de situație la scara 1:5000 cu echidi stanța
curbelor de nivel de 1 m . Prin planimetrarea conturului suprafeței luciului apei, delimitat de
curbele de nivel success ive și axul barajului, se obține o dependență funcțională între suprafețele
inundate (S1,S2,…S n) și adâncimile a pei H, care se reprezintă grafi c obținându -se curba de
variație a suprafeței luciului de apă din acumulare S=f(H) .

33

Fig.3.2-1 Suprafețele inu ndate și volumele de apă accumulate în lac.

Curba variației volumului de apă acumulate W =f(H)
Cu ajutorul suprafețelor luciului de apă din acumulare și al echidistanței curbei de nivel
successive, se cal culează volumul de apă cuprins î n cuveta lacului, de la fund pâna la planul
orizontal reprezentat de o curbă de nivel oarecare. Acest volum se obține prin însumarea
volumelor parțiale i, cuprinse între doua curbe de nivel (Fig.1).
Echivalând volumul de apă I, cuprins între doua suprafețe delimitate de curbele de
nivel successive, cu volumul unui trunchi de con, avem relația :
I=
×(S i + S i+1 +√ i+1) (106 m3)
Volumul total acumulat :
W=∑
I în care :
– Si = suprafața luciului de ap ă delimitat de curba de nivel i ;
– = echidistanța curbelor de nivel = 1m ;
Se reprez intă grafi c variația volume lor de apă din lac cu adâncimea , se obține curba
capacității acumulării W = f(H).

34
Tabel nr. 3.2 -1 Suprafețele curbelor de nivel și Volume de apă cumulate
Cota Adancimea Suprafata Echidistanța
curbelor
de nivel
(m)
Volumul Volumul
curbei apei fata inundata
de apa din cumulat
de de picio – Si (m²) tre doua
nivel rul bara – (m²)
curbe de (m³)
(m) jului (m)
nivel (m³)
58,00 0,00 0,00 0,00 – – –
58,50 0,50 54680,00 0,50 54680,00 36453,33 36453,33
59,00 1,00 220348,00 1,00 109766,24 128264,75 164718,08
60,00 2,00 496103,00 1,00 330628,64 349026,55 513744,63
61,00 3,00 546410,00 1,00 520649,24 521054,08 1034798,71
62,00 4,00 734593,00 1,00 633552,65 638185,22 1672983,92
63,00 5,00 854387,00 1,00 792228,95 793736,32 2466720,24
64,00 6,00 997070,00 1,00 922975,43 924810,81 3391531,05
65,00 7,00 1126798 1,00 1059951 1061273,06 4452804,11
66,00 8,00 1313141 1,00 1216406 1218781,68 5671585,79

Curba variației volumelor de constructie V b=f(H)
Se poate întocmi după ce în prealabil s -a stabilit secțiunea transversal tip a barajului.
Variația volumelor de construcție din corpul barajului în funcție de înălțimea acesteia este dată
de dependența func țională.
-Vb, f(H) = volumul de construcție din corpul barajului corespunzător înălțimii H;
Calculul volumelor de construcție se face pe diferite înălțimi ale ba rajului în același
amplasament. Se împarte barajul în n volume parțiale delimitate prin secțiu ni orizontale la
diferite înălțimi (Figura nr. 3.2 -2). √

35

Fig. 3.2 -2 Secțiune transversal prin vale în dreptul amplasamentului barajului
Volumul partial i-1,i, corespunzător înălțimi H i-1,i, cuprinsă între secțiunile i -1 și i va fi
egal cu:
i-1,i = i ×
(m3) unde:
– Li-1,I = sunt lungimile barajului corespunzător înălțimilor H i-1 și H i (m), ce se măsoară pe planul
de situație al amplasamentului barajului sau pe secțiunea transversal a albiei ( în amplasamentul
barajului );
– i =
× H i-1,i (m2), pentru un baraj cu secțiunea trapezoidală, în care b i, b i-1
reprezintă lățimile la coronament ale unor baraje de înălțimi H i, respective H i-1 și se determină
din secțiunea transversal a barajului plecând de la coronament spr e baza acestuia.
Volumul de construcție total al barajului este dat de relația:
V=∑
×
(m3)
Tabel nr. 3.2 -2Volume de construcție
Nr.Corp
Li
(m) Li-1
(m) Hi1,i
(m) Bi
(m) bi-1
(m) (m²) Vb
(m³)
1 432 339,15 1 5 9,94 7,47 2880,245
2 339,15 316,76 1 9,94 14,88 12,41 4069,922
3 316,76 294,22 1 14,88 19,83 17,355 5301,779
4 294,22 250,9 1 19,83 24,77 22,3 6078,088
5 250,9 228,6 1 24,77 29,72 27,245 6531,989
6 228,6 202,4 1 29,72 34,66 32,19 6936,945
7 202,4 184,45 1 34,66 39,61 37,135 7182,837
8 184,45 158,43 1 39,61 44,55 42,08 7214,195
V= 46196

36
3.3 Stabilirea nivelelor și volumelor caracteristice ale acumulării
Volumele caracteristice corespund adâncimi i apei pâna la nivelul viiturii cu asigurarea
de calcul. Înălțimea necesară barajului determinată în acest fel se compară cu înălțimea barajului
calculat la nivelul viit urii cu asigurarea de verificare și se alege înălțimea care are valoare mai
mare.
Volumul mort (Wm)
Volumul mort reprezintă capacitatea acumulării în partea inferioară, destinată colmatării
cu aluviuni și menținerii unor ad âncimi minime pentru cerințele sanitare și pentru asigurarea
nivelului minim de captare a apei în vederea folosirii ei.
Calculul aproximativ al volumului de aluviuni depuse într -un lac de acumulare s -a
calculate cu ajutorul ''Îndrumător de proiectare '' de N.Popovici.
Va =
(m3) unde :
– Va = este volumul de aluviuni spre sfârsitul perioadei de funcționare a lacului (m3);
– Vs = volumul scurgeri anuale normale = 2,07(106/m3);
– T = perioada (durata) de funcționare a lacului = 10 (ani);
– a = greutatea v olumetrică a aluviunilor = 1,1 (Kg/m3);
– = turbiditatea medie anuală (g/m3);
– c = coeficientul de corecție, reprezentând fracțiunea din volumul scurgerii solide anuale care
ramâne în lacul de acumulare = 0.9.
Turbiditatea medie anuală se poate determi na cu formula :
= 104 I unde :
– = coeficient funcție de rezistența la eroziune a solurilor din bazinul de recepție = 1;
– I = panta albiei de scurgere în zona de determinare a turbidității = 0,4 (%).
= 104 1 0,004 = 40 (g/m3)
Va =
0,9 = 678081,3 m3
Volumul mort (W m) este egal cu volumul de aluviuni, adâncimea apei în lac pentru
volumul mort (hwm) se determină din graficul de variație e volumului în funcție de adâncimea
apei în lac.
CTWm = Ct(m) + hw m(m) în care:
CTWm = cota terenului pentru volum mort(m);
Ct = cotă teren = cotă fund lac de acumulare (m);
hwm = înălțime stratului de apă afeferent volumului mort (m).
CTWm = 58+2,38 = 60,38 m

37
Volumul piscicol (Wp)
Pentru piscicultură se consideră suficientă adâncimea de 1,5 m, care adâncime va fi
folosită pentru retragerea peștelui adunci când consumul în lac va fi maxim. În rest la volume
mai mari în lacul de acumulare, peștele se va retrage către cona de lânga versanți unde
adâncimea apei nu este prea mare.
Volumul piscicol nu va fi consumat niciodată, cota de aspirație a stației de pompare
fiind deasupra acestui nivel.
CTWp = CTWm +hwp (m) în care:
CTWp = Cotă teren pentru volumul piscicol;
CTWm = Cota terenului pentru volumul mort;
Hwp = adânci mea apei în lac pentru piscicultură este de 1,5 m.
CTWp = 60,38+1,5 = 61,88 m
Din curba variației volumelor în lac, la cota de 61,88 m rezultă volumul piscicol de:
Wp = 0, 522(106 m3)
Volumul util de apă pentru irigații
Pentru stabilirea volumului util de apă în vederea irigării, a unei suprafețe de 600 ha s-a
întocmit planul de cultură (calculul s -a efectuat conform ,” Îndrumător de proiectare” de
N.Popovici) .
Determinarea cantității de apă pentru udarea culturilor irigate se face pe baza nevoilor
de co mpletare a deficitului de apă al plantelor ce se irigă, corespunzător condițiilor natural din
zonele respective, în funcție de mărimea suprafețelor ocupate de fiecare cultură.
Planul de cultură
Amplasarea culturilor prevăzute pentru sectorul hidrotehnic c onsiderat se prezintă în tabelul
următor:
Tabel nr. 3.3-1
CULTURA Suprafața (ha)
Porumb 100
grâu 400
Floarea soarelui 100
Total 600

Necesarul de apă specific
Se determină prin metoda bilanțului apei în sol astfel încât să furnizeze și datele
neces are pentru efectuarea calculelor de gospodărirea apelor sursei, în scopul determinării

38
condițiilor de satisfacerea necesarului de apă a irigațiilor și de folosire rațională a resurselor de
apă.
D = E p – 10P – F – Ri + R f (m3/ha) în care :
– D = necesarul de apă specific, denumit în cazul amenajărilor pentru irigații și deficit sau normă
lunară de irigație.
– Ep = evapotranspirația potențială ( corespunzătoare unei umezeli optime a solului) , în m3/ lună
ha;
– P = precipitațiile utile din luna respect ivă car e pot fi reținute în sol, în mm/lună (10 – pentru
transformarea din mm în m3/ha);
– F = aportul de apă din pânza freatică, în m3/luna ha ;
– Ri = rezerva de apă din sol, la începutul lunii, pentru care se face calculul necesarului de apă, în
m3/ha;
– Rf = rezerva de apă din sol, la sfârsitul lunii, pentru care se face calculul de apă, în m3/ha
Valoarea debitului mediu zilnic al cerinței de apă care trebuie furnizat de sursă (lacul de
acumulare) pentru irigarea unei suprafețe S, în ha, consumul de apă lunar l a plantă fiind D, în
m3/ha, se determină cu relația :
Qir =
(m3/s) unde :
– S = 600 ha ,suprafața irigată
– ɳ = 80% reprezintă randamentul sistemului de irigație (calculat în funcție de pierderile de apă
de pe terenurile cultiv ate și de cele ale sistemului de alimentare);
– 2,63 106 reprezintă numărul mediu de secunde dintr -o lună
Rezerva maximă de apă în câmp la dâncimea de 0,75 m:
Rmax = 1200m3/ha
Având in vedere că nivelul pânzei freatice este sub 2,5 m, aportul pânzei f reatice este zero.
Calculul normei de irigație s -a efectuat pe parcusrul a zece ani de observații , 1996 -2005
un șir de ani mai recent fața de calculul inițial al acumulării. Rezultatele calculului pentru
determinarea normei de irigație lunare sunt prezen tate în tabelele 3.3-3 – 3.3-11 și se calculează
astfel:
 precipitația (P) s -a determinat la postul pluviometric Hamcearca;
 precipitațiile utilizate de plante (Pu) se determină prin corecția precipitațiilor cu o
reducere de 5% pentru terenurile cu pante de 4-10%;
 excesul și deficitul reprezintă diferența Ep -Pu, exprimată în m3/ha ( prin înmulțirea cu 10
a valorilor în mm). Dacă Ep Pu, rezultă un deficit de umiditate, care se acoperă de

39
rezerva din sol sau prin udări. Dacă Ep Pu, rezultă un exces , deci o acu mulare a apei în
sol;
 rezerva din sol rezultă din însumarea algebrică lună de lună a excedentelor (+) și a
deficitelor ( -). Rezultatele se trec ca rezervă în sol atât timp cât suma excedentelor si a
deficitelor rămâne pozitivă. Valoarea maximă a sumei est e limitată la capacitatea activă
utilă de înmagazinare (Rmax);
 deficitul lunar rezultă după epuizarea rezervei de apă din sol;
 valorile optime ale umidității solului în perioada de vegetație sunt determinate prin
înmulțirea capacității active de înmagazin are a solului (1200m3/ha) cu procentele
orientate ale umidității optime a s olului în perioada de vegetație (Tabel nr.3.3 -2)
Tabel nr. 3.3.-2 Valorile optime ale umi dității solului în perioada de vegetație
IV V VI VII VIII IX X
95% 85% 75% 60% 40% 20% 0
1140 m3/ha 1020 m3/ha 900 m3/ha 720 m3/ha 480 m3/ha 240 m3/ha

 conform relației de calcul (D) se determină valorile lunare ale normei de irigare
(necesarul de apă specific);
 pe baza valori normei de irigare se determină, conform relației de calcul (Qp), d ebitele
medii care trebuiesc furnizate de lacul de acumulare pentru irigarea suprafeței de 600 ha.

40

Tabelul nr. 3.3-3 Determinarea normei de irigație (m3/lună ha)
1996 -1997
luna 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Er(m3/ha) 860 370 490 1110 1840 1840 2210 2090 1470
Ep(m3/ha) 516 222 0 0 0 294 666 1104 1104 1326 1254 882
P(m3/ha) 342 291 682 104 116 320 679 533 1380 1911 632 170
Pu(m3/ha) 332,0 282,5 662,1 101,0 112,6 310,7 659,2 517,5 1339,8 1855,3 613,6 165,0
Exces(m3/ha) 60,52 662,10 101,00 112,6 0 16,68 235,81 529,34
deficit(m3/ha) 183,96 6,78 586,52 640,41 716,95
Rez(m3/ha) 123,44 785,54 886,54 999,14 1015,82 1009,04 422,52 658,32 1187,66 547,25
def. lun(m3/ha) 169,70
Cc-Co(m3/ha) 1140 ,00 1020,00 900,00 720,00 480,00 240,00 0,00
D(m3/ha) 124,18 0,00 477,48 0,00 0,00 0,00 716,95
Q(m3/s) 0,035 0,000 0,136 0,000 0,000 0,000 0,204

Norma anuală de irigație 1318,62 m3/ha.

41

Tabelul nr. 3.3-4 Determinarea normei de iriga ție (m3/lună ha)
1997 -1998
luna 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Er(m3/ha) 860 370 490 1110 1840 1840 2210 2090 1470
Ep(m3/ha) 516 222 0 0 0 294 666 1104 1104 1326 1254 882
P(m3/ha) 388 680 407 200 58 202 133 263 483 669 340 1154
Pu(m3/ha) 376,7 660,2 395,1 194,2 56,3 196,1 129,1 255,3 468,9 649,5 330,1 1120,4
Exces(m3/ha) 438,19 395,10 194,20 56,30 238,39
deficit(m3/ha) 139,30 97,88 536,87 848,66 635,07 676,49 923,90
Rez(m3/ha) 298,89 693,99 888,19 944,49 846,61 309,74
def. lun(m3/ha) 538,92 635,07 676,49 923,90 685,51
Cc-Co(m3/ha) 1140,00 1020,00 900,00 720,00 480,00 240,00 0,00
D(m3/ha) 293,39 416,87 728,66 455,07 436,49 683,90 445,51
Q(m3/s) 0,084 0,119 0,208 0,130 0,124 0,195 0,127

Norma anuală de irigație 3459,90 m3/ha

42

Tabelul nr. 3.3-5 Determinarea normei de irigație (m3/lună ha)
1998 -1999
luna 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Er(m3/ha) 860 370 490 1110 1840 1840 2210 2090 1470
Ep(m3/ha) 516 222 0 0 0 294 666 1104 1104 1326 1254 882
P(m3/ha) 796 922 52 179 132 473 372 393 1148 383 168,6 592
Pu(m3/ha) 772,8 895,1 50,5 173,8 128,2 459,2 361,2 381,6 1114,6 371,8 163,7 574,8
Exces(m3/ha) 256,82 673,15 50,50 173,80 128,20 165,22 10,56
deficit(m3/ha) 304,83 722,45 954,16 1090,31 307,24
Rez(m3/ha) 256,82 929,96 980,46 1154,26 1200,00 1200,00 895,17 172,72 183,28
def. lun(m3/ha) 770,87 1090,31 307,24
Cc-Co(m3/ha) 1140,0 1020,0 900,00 720,00 480,00 240,00 0,00
D(m3/ha) 124,83 602,45 714,16 850,31 67,24
Q(m3/s) 0 0,0355 0,1718 0 0,20365 0,242484 0,01917

Norma anuală de irigație 3358,99 m3/ha.

43

Tabelul nr. 3.3-6 Determinarea normei de irigație (m3/lună ha)
1999 -2000
luna 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Er(m3/ha) 860 370 490 1110 1840 1840 2210 2090 1470
Ep(m3/ha) 516 222 0 0 0 294 666 1104 1104 1326 1254 882
P(m3/ha) 411 135 505 541 288 88 243 35 447 62 91 955
Pu(m3/ha) 399,0 131,1 490,3 525,2 279,6 85,4 235,9 34,0 434,0 60,2 88,3 927,2
Exces(m3/ha) 490,30 525,20 279,60 45,18
deficit(m3/ha) 516,00 90,93 208,56 430,08 1070,02 670,02 1265,81 1165,65
Rez(m3/ha) 399,37 924,57 1200,00 991,44 561,36
def. lun(m3/ha) 508,66 670,02 1265,81 1165,65 1120,47
Cc-Co(m3/ha) 1140,00 1020,00 900,00 720,00 480,00 240,00 0,00
D(m3/ha) 148,56 310,08 950,02 440,00 1305,81 99,84 880,47
Q(m3/s) 0,042 0,088 0,271 0,125 0,372 0,028 0,251

Norma anuală de irig ație 4134,78 m3/ha.

44

Tabelul nr. 3.3-7 Determinarea normei de irigație (m3/lună ha)
2000 -2001
luna 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Er(m3/ha) 860 370 490 1110 1840 1840 2210 2090 1470
Ep(m3/ha) 516 222 0 0 0 294 666 1104 1104 1326 1254 882
P(m3/ha) 350 667 125 39 237 373 216 428 885 149 172 540
Pu(m3/ha) 339,8 647,6 121,4 37,9 230,1 362,1 209,7 415,5 859,2 144,7 167,0 524,3
Exces(m3/ha) 425,57 121,36 37,86 230,10 68,14
deficit(m3/ha) 176,19 456,29 688,47 244,78 1181,34 1087,0 1 357,73
Rez(m3/ha) 249,38 370,74 408,60 638,70 706,83 250,54
def. lun(m3/ha) 437,92 244,78 1181,34 1087,01 357,73
Cc-Co(m3/ha) 1140,00 1020,00 900,00 720,00 480,00 240,00 0,00
D(m3/ha) 433,17 336,29 568,47 64,78 941,34 847,01 117,73
Q(m3/s) 0,124 0,096 0,162 0,018 0,268 0,242 0,034

Norma anuală de irigație 3308,78 m3/ha.

45

Tabelul nr. 3.3 -8 Determinarea normei de irigație (m3/lună ha)
2001 -2002
luna 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Er(m3/ha) 860 370 490 1110 1840 1840 2210 2090 1470
Ep(m3/ha) 516 222 0 0 0 294 666 1104 1104 1326 1254 882
P(m3/ha) 294 551 315 127 215 649 305 259 254 152 83,8 225
Pu(m3/ha) 285,4 535,0 305,8 123,3 208,7 630,1 296,1 251,5 246,6 147,6 81,4 218,4
Exces(m3/ha) 312,95 305,80 123,30 208,70 336,10
deficit(m3/ha) 230,56 369,88 852,54 857,40 1178,43 1172,64 663,55
Rez(m3/ha) 82,39 388,19 511,49 720,19 1056,29 1200,00 347,46
def. lun(m3/ha) 509,94 1178,43 1172,64 663,55
Cc-Co(m3/ha) 1140,0 1020,0 900,00 720,00 480,00 240,00 0,00
D(m3/ha) 83,71 0,00 552,54 677,40 938,43 932,64 423,55
Q(m3/s) 0 0 0,1575 0,1931 0,26761 0,26596 0,12078

Norma anuală de irigație 3524,56 m3/ha.

46

Tabelul nr . 3.3-9 Determinarea normei de irigație (m3/lună ha)
2002 -2003
luna 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Er(m3/ha) 860 370 490 1110 1840 1840 2210 2090 1470
Ep(m3/ha) 516 222 0 0 0 294 666 1104 1104 1326 1254 882
P(m3/ha) 874 491 211 516 377 98 296 70 104 975 158 400
Pu(m3/ha) 848,5 476,7 204,9 501,0 366,0 95,1 287,4 68,0 101,0 946,6 153,4 388,3
Exces(m3/ha) 332,54 254,70 204,90 501,00 366,00 95,10
deficit(m3/ha) 378,62 1036,04 1003,03 379,40 1100,60 493,65
Rez(m3/ha) 332,54 587,24 792,14 1200,00 1200,00 1200,00 821,38
def. lun(m3/ha) 214,66 1003,03 379,40 1100,60 493,65
Cc-Co(m3/ha) 1140,00 1020,00 900,00 720,00 480,00 240,00 0,00
D(m3/ha) 198,62 916,04 823,03 139,40 860,60 253,65
Q(m3/s) 0,05664 0,26123 0,2347 0,03975 0,24542 0,07233

Norma anuală de irigație 3191,34 m3/ha.

47

Tabelul nr. 3.3-10 Determinarea normei de irigație (m3/lună ha)
2003 -2004
luna 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Er(m3/ha) 860 370 490 1110 1840 1840 2210 2090 1470
Ep(m3/ha) 516 222 0 0 0 294 666 1104 1104 1326 1254 882
P(m3/ha) 402 178 401 496 162 165 194 904 296 137,8 1004 360
Pu(m3/ha) 390,3 172,8 389,3 481,6 157,3 160,2 188,3 877,7 287,4 133,8 974,8 349,5
Exces(m3/ha) 389,30 481,60 157,30
deficit(m3/ha) 125,71 49,18 133,81 477,65 226,33 816,62 1192,21 279,24 532,49
Rez(m3/ha) 389,30 870,90 1028,20 894,39 416,74 190,41
def. lun(m3/ha) 626,21 1192,21 279,24 532,49
Cc-Co(m3/ha) 1140,00 1020,00 900,00 720,00 480,00 240,00 0,00
D(m3/ha) 245,61 357,65 351,94 636,62 952,21 39,24 292,49
Q(m3/s) 0,070 0,102 0,100 0,182 0,272 0,011 0,083

Norma anuală de irigație 2875,76 m3/ha.

48

Tabelul nr. 3.3-11 Determin area normei de irigație (m3/lună ha)
2004 -2005
luna 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Er(m3/ha) 860 370 490 1110 1840 1840 2210 2090 1470
Ep(m3/ha) 516 222 0 0 0 294 666 1104 1104 1326 1254 882
P(m3/ha) 314 424 493 584 437 574 701 530 562 872 374 510
Pu(m3/ha) 304,9 411,7 478,6 567,0 424,3 557,3 680,6 514,6 545,6 846,6 363,1 495,1
Exces(m3/ha) 189,65 478,60 567,00 424,30 263,28 14,58
deficit(m3/ha) 211,15 589,44 558,37 479,40 890,89 386,85
Rez(m3/ha) 457,10 1024,10 1200,0 0 1200,00 1200,00 610,56 52,19
def. lun(m3/ha) 427,20 890,89 386,85
Cc-Co(m3/ha) 1140,00 1020,00 900,00 720,00 480,00 240,00 0,00
D(m3/ha) 289,44 378,37 239,40 650,89 146,85
Q(m3/s) 0,000 0 0,083 0,108 0,068 0,186 0,042

Norma anuală de irigație 1704,95 m3/ha.

49
Pentru determinarea volumului util pentru irigații mai avem nevoie de :
1. Determinarea excedentelor și deficitelor.
2. Determinarea variației teoretice a volumelor din lacul de acumu lare.
3. Determinarea volumului a cărui acumulare este necesară pentru satisfacerea folosințelor cu
probabilitatea de 80%.
Determinarea exceselor și deficitelor
Din tabelul nr. 3.3-12 cu valorile debitelor medii afluente ( Qa) pentru perioada 1996 –
2004 ș i din tabelul 3.3-13 cu valorile debitului de consum (Qc) pentru perioada 1996 -2004, se
poate stabili valoarea diferențelor (bilantul debitelor) :

Debitul de consum este format din debitul pentru irigații (Qi) si debitul salubru (Qs).
Debitele minime pentru scurgerea salubră sunt debitele minime sub care nu este permisă
coborârea în exploatarea lucrărilor de gospodărirea apelor și a prelevrărilor de debite pentru
folosințe. Debitul salubru nu se prelevră, de aceea în diecare secțiune se introdu ce numai debitul
salubru din secți unea respective fără a se cumula cu debitele salubre din secțiunile din amonte.
Debitul salubru este considerat debitul cu probabilitatea de 95% din șirul debitelor
medii lunare :
Qs=0,001 m3/s
Valorile positive ale bil anțului caracterizează perioade le excedentare , iar cele
negative perioadele cu deficit de apă .Valorile sunt prezentate în tabelul nr. 3.3 -14.

50

Tabel nr. 3.3-12 Debite medii afluente (m3/s)
Anul Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1996 Q m3/s 0,534657 0,947452 0,484465 0,547647 0,372857 0,01804 0,020077 0,182064 0,659818 0,213239 0,281233 1,063079
1997 Q m3/s 0,162112 0,20019 0,598566 1,093682 0,664658 0,88912 0,834065 0,197028 0,076671 0,241921 0,657176 0,634418
1998 Q m3/s 0,31175 3 0,100095 0,377845 0,214226 0,327964 0,311192 0,291988 0,105996 0,520458 0,496311 0,891053 0,081056
1999 Q m3/s 0,279019 0,227803 0,884756 0,59919 0,490076 0,739645 0,167162 0,525616 0,266994 0,256261 0,130469 0,787177
2000 Q m3/s 0,843293 0,486669 0,164606 0,391406 0,043645 0,287998 0,02706 0,02837 0,432512 0,021823 0,644612 0,194846
2001 Q m3/s 0,060792 0,391751 0,697704 0,347917 0,533722 0,570197 0,065032 0,053622 0,243542 0,183311 0,532506 0,553362
2002 Q m3/s 0,197963 0,371042 1,270083 0,491271 0,335447 0,16365 0,066341 0,261249 0,101476 0,544945 0,47452 0,3289
2003 Q m3/s 0,804323 0,650618 0,183311 0,476775 0,087291 0,067006 0,425543 0,049257 0,180401 0,25065 0,172025 0,625065
2004 Q m3/s 0,773148 0,279576 0,308636 0,312481 1,1273 0,19071 0,6014 34 0,313 0,162361 0,195781 0,409769 0,768472
2005 Q m3/s 0,91032 0,754165 1,073678 1,129118 0,660917 0,362091 0,380588 0,116596 0,230012 0,064221 0,881389 0,561156

51

Tabel nr. 3.3-13 Debite de consum (m3/s)
luna/anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1996 0,001 0,001 0,064 0,031 0,142 0,021 0,243 0,157 0,089 0,001 0,001 0,001
1997 0,001 0,001 0,036 0,001 0,137 0,001 0,001 0,001 0,205 0,001 0,001 0,001
1998 0,001 0,001 0,085 0,120 0,209 0,131 0,131 0,131 0,131 0,001 0,001 0,001
1999 0,001 0,001 0,001 0,037 0,173 0,001 0,205 0,243 0,020 0,001 0,001 0,001
2000 0,001 0,001 0,043 0,089 0,272 0,126 0,373 0,029 0,252 0,001 0,001 0,001
2001 0,001 0,001 0,125 0,097 0,163 0,019 0,269 0,243 0,035 0,001 0,001 0,001
2002 0,001 0,001 0,001 0,001 0,159 0,194 0,269 0,267 0,122 0,001 0,001 0,001
2003 0,001 0,001 0,001 0,058 0,262 0,235 0,041 0,246 0,073 0,001 0,001 0,001
2004 0,001 0,001 0,071 0,103 0,101 0,182 0,273 0,012 0,084 0,001 0,001 0,001
2005 0,001 0,001 0,001 0,001 0,084 0,109 0,069 0,187 0,043 0,001 0,001 0,001

52

Tabel nr. 3.3-14 Excedente si deficite (m3/s)
Luna/anul Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1996 Q m3/s 0,533657 0,946452 0,368307 0,547647 0,329906 0,0451 0,071703 0,91032 2,152037 0,532098 0,467721 1,062079
1997 Q m3/s 0,161112 0,19919 0,462392 1,092682 0,693658 2,221801 2,977803 0,98414 0,068369 0,603801 1,094293 0,633418
1998 Q m3/s 0,310753 0,099095 0,230204 0,094346 0,201163 0,647208 0,912043 0,399208 1,728005 1,239778 1,484089 0,080056
1999 Q m3/s 0,278019 0,22680 3 0,736297 0,56259 0,439795 1,848113 0,392351 2,384596 0,933374 0,639653 0,216448 0,786177
2000 Q m3/s 0,842293 0,485669 0,093806 0,301981 -0,21736 0,593519 -0,27673 0,112375 1,292602 0,053557 1,073354 0,193846
2001 Q m3/s 0,059792 0,390751 0,456894 0,251016 0,504042 1,406019 -0,03719 0,025565 0,835219 0,457277 0,88651 0,552362
2002 Q m3/s 0,196963 0,370042 1,057402 0,490271 0,260739 0,21495 -0,03168 1,039284 0,240413 1,361362 0,789866 0,3279
2003 Q m3/s 0,803323 0,649618 0,151759 0,418775 -0,15289 -0,06748 1,478797 0,000285 0,57129 0,625624 0,285709 0,624065
2004 Q m3/s 0,772148 0,278576 0,186196 0,209481 1,308125 0,294775 1,87498 1,553001 0,495861 0,488453 0,681948 0,767472
2005 Q m3/s 0,90932 0,753165 0,893732 1,128118 0,742146 0,796228 1,290244 0,395979 0,77847 0,159553 1,467981 0,560156

53
Determinarea variației teoretice a volumelor din lacul de acumulare
Se notează cu W volumele de apă care au fost golite din lac la un moment dat, în cazul
lacului plin W = 0.
Se admite ca la începutul unui interval de timp, lacul de acumulare a fost golit cu un
volum W și ca intervalul de timp t ce urmează apare un excedent de debit . Dacă acest excedent
se reține în lac, el va umple cu apă excedentară care poate fi reținută în lac în intervalul de timp
analizat t rezultă că la sfârșitul intervalului, vo lumul gol it din lac Wfin va fi :
Wfin = Win – t (m3) (1)
Dacă intervalul de timp analizat apare un deficit, rezultă că acest interval trebuie
acoperit prin golirea din lac a unei cantități de apă, suficient să acopere necesarul de apă al
folosinței, adică să ac opere deficitul. Volumul deficitar fiind t și ținând seama că sensul
negative al deficitelor, rezultă că relația (1) este valabilă și în cazul deficitelor. Când volumul
final rezultă negative, înseamnă că debitele afluente depăsesc debitele care sunt n ecesare pentru
umplerea lacului de acumulare. Deoarece umplerea lacului de acumulare nu este posibilă peste
cota maxima (Nmax) eventualele surplusuri fiinde deversate, rezultă ca în cazurile în care Wfin
apare negative el va fi considerat în calcule egal c u zero. Deoarece volumele W sunt date î n m3,
iar deficitele Q în m3/s, pentru respectarea omogenității formulei este necesară ca durata
intervalelor de tim p t să fie exprimate în secunde :
T =

Variația volumelor în lac pentru perioada de calcul se determină aplicând relația (1)
pentru toate intervalele de timp ale șirului de calcul. Valoarea finală a unui anumit interval de
timp se admite ca valoare initial a intervalului următor, iar ca valoare initial Win este egală cu 0
adică lacul este plin la începutul p erioadei de calcul.
Valorile rezultate sunt prezentate în tabelul nr. 3.3-15.

54

Tabel nr. 3.3-15 Variația volumelor evacuate din lacul de acumulare (m3)
Anul Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total
1996 Q m3/s 0 0 0 0 149604 227415 228516 117850 70478,1 7930,22 0 801793
1997 Q m3/s 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1998 Q m3/s 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1999 Q m3/s 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2000 Q m3/s 0 0 0 0 0 0 41246,4 41492,6 1220,96 0 0 0 83959,9
2001 Q m3/s 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2002 Q m3/s 0 0 0 0 0 32665,85 12481,1 13756,2 18337,2 0 0 0 44574,5
2003 Q m3/s 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2004 Q m3/s 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2005 Q m3/s 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

55
Determinarea volumului necesar irigării
Din șirul de valori ale volumelor în lac obținute prin calculul anterior se alege pentru
fiecare an valoarea maximă. Această valoare reprezintă volumul pe care trebuie s -o aibă lacul de
acumulare pentru acoperirea necesarului de apă. Valorile Wmax se clasează în ordine crescătoare
de la cel mai mic la cel mai mare, probabilitatea unui an oarecare având numărul d e ordine m în
acest șir ordonat , rezultă din relația :
P =

Numărul de ordine m al unui an din șirul clasa t crescător, corespun zător unei probabilități date p,
rezultă din relația :
m =

Tabel nr. 3.3-16 Volume cu probabilitate de calcul
Anul Volumul Clasat m p%
1996 801793 0 1 6,730769
1997 0 0 2 16,34615
1998 0 0 3 25,96154
1999 0 0 4 35,57692
2000 83959,9 0 5 45,19231
2001 0 0 6 54,80769
2002 44574,5 0 7 64,42308
2003 0 44574,5 8 74,03846
2004 0 83959,9 9 83,65385
2005 0 801793 10 93,26923

Din tabel scotem vo lumul cu probabilitatea de 80%
W80% = 68993,45 m3
Q80% = 0,2971 m3/s
Trecerea de la o valoare a unui debit (Qc) calculat cu o anumită probabilitate la debite
cu probabilitate cerută pentru lucrării se face cu ajutorul unei formule dată de Oghieveschi –
Fuller :
Q1/Tmax = Q 0max (1 + c lg T) în care :
– 1/T = este repartiția debitului maxim pentru o dată la T ani ;
– c = coe ficient cu valoare 1,3 ( la torenți și la râuri mici cu caracter torențial ) și 0,8 la râuri mari
și la fluvii.

56
Trecerea la diferite repartiții 1/T este ușoară de exemplu dacă Q este debitul cu repartiția
1/T 1, atunci la o altă repartiție 1/T 2 ani obținem :

Q2max = Q 1max

Q80% = Q 5%

Q5% =

Q5% =
m3/s
Volumul pentru irigații(Wiri) :
Wiri = 0,7246 2,63 106 = 1,9 106 m3
Volumul util al acumulării (Wutil)
Volumul util al acumulării este suma dintre volumul de irigații plus volumul pierderilor
Wutil = Wiri +Wpierderi
Volumul pierderilor este egal cu volumul piederilor prin evaporația apei la suprafța
luciului de apă plus volumul pierderilor prin inf iltrații.
Wpierderi = Wev + Winf
Pierderile prin evaporație s -au făcut conform ''Îndrumator de proiectare'' de Popovici
Nicolae (pag 137).
Valoarea reală a pierderilor prin evaporație se obține prin scăderea precipitațiilor cu
probabilitatea de 80% din e vaporația determinată î n funcție de adâncimea apei în lac.
Tabelul nr. 3.3-17 Coeficienții pentru stabilirea evaporației lunare (extras din tabel nr 2.16
''Îndrumator de proiectare'' de Popovici Nicolae (pag 120 ).
Altitudi
nea
zonei(m) Adâncimea
Apei in
lac(m) LUNILE
III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Sub500 5-10 0,03 0,05 0,09 0,13 0,16 0,17 0,16 0,11 0,07 0,03

Cunoscând volumele medii de apă din acumulare pentru fiecare lună în parte, se
determină din curba volumelor de apă în funcție de suprafața lu ciului de apă (W = f(S ), suprafața
aferentă fiecărui volum.
Stabilirea volumelor pierdute prin evaporație s -a calculat în tabelul nr. 3.3-18

57

Tabelul nr 3.3 -18 Pierderile de apă prin evaporație din bazinu l de acumulare (m3)
Lunile Total
(m3) III IV V VI VII VIII IX X XI XII
E 5-10(mm) 24,219 40,365 64,584 104,949 129,168 137,241 129,168 88,803 56,511 24,219
P(mm) 30,27 33,85 41,11 55,8 47,36 30,72 39,89 23,76 37,07 38,52
E-P -6,051 6,515 23,474 49,149 81,808 106,521 89,278 65,043 19,441 -14,301
Volum ul mediu (m3) 1511759,566 1212255 789687,8 434355,6 299024,3 76753,19 452351,9 658474,6 1312784 1312697
Suprafața (ha) 69,77 60,9 52,62 46,22 34,78 8,92 47,64 51,36 64,01 64

E mm3 -4221,7827 3967,635 12352,02 22716,67 28452,82 9501,673 42532,04 33406,08 12444,18 –
9152,64 151998,7

Volumul din evaporație W ev=0,151 106 m3

58 Pierderile prin infiltrație dint r-un lac de acumulare pot avea :
– prin corpul barajului ;
– pe sub baraj și latera la încastrarea în versanți ;
– prin cuveta bazinului . .
După Potopov volum ul pierderilor prin infiltrație să fie apreciat ca un strat de apă
înmagazinat în cadrul vo lumului util. Conform studiului hidrologic a bazinului s -au considerat
condiții medii, ceea ce înseamnă ca grosimea stratului de apă care se pierde prin infiltrație
variază între 0,5 -1 m, iar ca procent de apă înmagazinată se încadrează între 12% -20% din
volumul util pe an.
Volumul pierderilor prin infiltrație (Winf):
Winf = 0,15 1905698 = 0,2858 106 m3
Volumul util (Wutil) :
Wutil = Wiri+Wev+Winf
Wutil = 1905698 + 151998,7 + 285854,7 = 2,343 106 m3
Din curba variației volumului în funcție de adânci mea apei în lac W = f(H) se scoate
înălțime aferentă volumului util :
hwutil = 2,63m
Cotă teren volum util este cota volumului piscicol plus înă lțimea aferentă volumului
util:
CTWutil = CTWp + hwutil (m)
CTWutil = 61,88 +2,63 = 64,5 1 m
Cotă teren volum u til plus volum de v iitură cu probabilitaatea de 5% , hwv 5%
(înălțimea aferentă volumului de viitură cu probabilitatea de 5%) s -a determinată din curba
variației volumelor în funcție de adâncimea apei in lac :
CN max Ex = CN Wiri + hwv 5% (m)
CN max Ex 5% = 64,51 + 0,28 = 64,79 m
Cotă teren volum util plus volumul de viitură cu probabilitatea de 1% , hwv 1%
(înălțimea aferentă volumului de viitură cu probabilitatea de 1%) determinată din curba variației
volumelor în funcție de adâncimea apei in lac :
CN max Ex 1% = CN Wiri + hwv 1% (m)
CN max Ex 1% = 64,5 +0,52 = 65, 02 m

3.4 Stabilirea parametrilor caracteristici ai barajului

59
Determinarea înălțimi barajului
Înălțimea barajului se stabileste cu ajutorul curbei capacității lacului W = f(H), în
funcție de volumel e și nivelele caracteristice ale apei.

Fig.3.4 -1 Schița nivelelor de apă din lac
Se iau în considerare următoarele ipoteze :
1) Ipoteza de calcul
2) Ipoteza de verificare
1) Ipoteza de calcul
În condiții normale de exploatare, în care înălțimea coroname ntului se ia egală cu
nivelul maxim rezultat din atenuarea undei de viitură cu probabilitatea de calcul plus înălțimea
de gardă pentru valuri.
Unda de viitură care intervine în calcul este unda de viitură teoretică corespunzătoare
probabilității de asigu rare a obiectivelor din aval, care poate fi mai redusă sau egală cu
probabilitatea de verificare a siguranței barajului.
Pentru siguranță în dimensionare se consideră că în momentul apariției unei viituri,
nivelul apei în lac este la nivelul retenției nor male, iar golirea de fund este închisă.
Înălțimea de calcul a bar ajului se calculează cu relația :
Hc = H N max Ex + d (m)

60
d = h a + h def + h s (m)
ha = k
(m)
hdef = (m)
hv = 0,0186 V0,71 D0,24 h0,54 (m)
În care :
– Hc = cotă coronament = 65,52m;
– HN max Ex = nivelul maxim din exploatare = 65,02(m);
– d = înălțimea de gardă pentru valuri = 0,7332(m);
– ha = înălțimea de ridicare al nivelului general al apei = 0,0052(m) ;
– hdef = înălț imea de deferlare a valului = 0,228(m);
– hs = înălțimea de siguranță = 0,5(m);
-V = viteza vântului masurată la 10 deasupra apei = 5,5(m/s);
– Ha = adâncimea medie a apei pe direcția vântulu i= 2,5(m);
– g = accelerația gravitațională = 9,81 (m/s2);
– D = lungimea luciului de apă pe direcția vântului = 2 (km);
– = unghiul dintre axa de simetrie a lacului și direcția vântului = 450;
– k = coeficient de rugozitate a suprafeței taluzului – pereu d e piatră = 1 ;
– hv = înălțimea valului calculat pentru adânc imea zonei studiată = 0,107(m);
– =
, înclinarea taluzului dinspre apă unde m = 3.
ha = 6 10-3

hv = 0,0186 5,50,71 20,24 20,54 =0,107 m
hdef = 3,8 1 2 0,107 = 0,228 m
=
, m = 3 = 18,43
d = 0,0052+0,228+0,5 = 0,7332 m
Hc = 64,79 + 0,74 = 65, 53 m m
2) Ipoteza de verificare
În condițiile excepționale de exploatare, în care înălțimea la coronament se ia egală cu
nivelul maxim rezultat din atenuarea undei de viitură cu asigurarea de verificare de 1% la care se
adaugă înălțimea de sigurantă h s.
Înălțimea de siguranță se determină î n funcție de clasa de importanță (III) si este 0,5 m.
HN max Ex 1% = 65,02 m

61
HNT = HN max Ex 1% + hs
HNT= 65,02 + 0,5 =65, 52 m
Înâlțimea totală a barajulu i în axul bazinului de acumulare este :
Hb = C c – CF (m) în care :
Cc = cotă coronamnet (m)
CF = Cotă fund baraj (m )
Hb = 65, 52 – 58 = 7, 52 m m

Stabilirea secțiunii transverale a barajului
Secțiunea transversală de bază a barajelor de pamânt este ce a simplă trapezoidală. În
funcție de necesitățile legate de infiltrația apei prin baraj, de asigurarea stabilității acestuia, a
fundației și a înâlțimii, se pot folosi și secțiunile compuse (cu berne sau taluz frânt ). Barajul
studiat având o înălțime de 8 m secțiunea transversală este de forma trapezoidală.
Elementele principale ale secțiunii ce trebuiesc determinate sunt :
• lățimea la coronament (b) ;
• pantele taluzurilor (m și n).
Lățimea la coronament se stabileste în funcție de înălțimea barajului ș i de condițiile de
exploatare și execuție (b min = 3,5 m), iar în cazul coronamentului carosabil ea este impusă de
categoria drumului proiectat .
Pentru stabilirea unei lățimi minime se poate folosi și relația aproximativă (E.F.Prece),
în fun cție de înălț imea H a barajului :
bmin = 1,1 √ (m)
bmin = 1.1 √ = 4,35 m
b= 5 m
Pentru proiectarea barajelor de pământ având o înălțime până la 15 m,
executate prin compactare și pentru diferite folosințe (ir igații, combaterea inundațiilor , alimentări
cu apă etc ) avem baraje omogene și neomogene. În acest caz avem baraj omogen și se
recomandă folosirea acestuia doar în lipsa materialelor nisipoase sau a pietrișurilor (materiale
permeabile).
Barajele omogene cu î nălțimi mai mari de 8 m necesită diferit e măsuri de drenare în
corpul barajului, pentru coborârea curbei de infiltrație și stabilizarea taluzului din zona aval, dacă
este cazul .

62
Având un baraj omogen construit din praf argilos cu scopul de atenuare și retenție iar
golirea nu este bruscă pantele taluzelor rezultă (din ta belul 2.26 de Popovici Nicolae) :
• pantă taluz amonte 1:3 (m1) ;
• pantă taluz aval 1:2,5 (m2) .

3.5 Calculul curbei de infiltrație
Apa din bazin se infiltrează în corpul barajului și prin terenul de fundare sub influența
presiu nii dată de coloana de apă din bieful amonte. Efectul infiltrației constă pe de o parte prin
pierderile de apă din bazin și pe de altă parte prin antrenarea materialului din corpul barajului.
Antrenarea se face atunci când viteza apei de infiltrație depășe ște viteza critică de antrenare.
Aceata se poate înâmpla din cauza unui gradient hidraulic prea mare, s -au din cauza naturii
materialului din care s -a construit barajul.
Fenomenul trebuie prevenit, deoarece prin antrenarea materialului se ajunge la
distru gerea barajului și toate consecințele ce rezultă după aceasta.
Măsurile care se iau trebuie să aibă efect asupra micșorării debitului de infiltrație și
asupra vitezei apei prin lungimea drumului de infiltrație.
Se efectuează în scopul determinării pierde rilor de apă din acumulare, precum și pentru
stabilitatea barajului.
Calculul pierderilor de apă din acumulare este obligatoriu pentru toate barajele de
retenție premanente și se fac inițial în conditii naturale fără ecrane sau alte măsuri de etanșare. În
funcție de debitele rezultate se stabilesc măsurile de etanșare pentru cuveta acumulării și pentru
fundația barajului.
Curba de depresie este necesară pentru verificarea stabilității taluzurilor și pentru
alegerea după caz a sistemului de drenaj. Aceasta și debitul infiltrat se calculează în funcție de
coeficienții de permeabilitate pentru materialul compactat din baraj. Având în vedere anisotropia
care rezultă din compactarea în straturi, permeabilitatea pe orizontală K H este mai mare decât pe
verticală KV și din acest motiv, se ia în considerație ipoteza de calcul K H KV. Valorile
respective rezultă din studiile de laborator, sau se apreciază după alte cazuri similare (K H KV
4-9 ).

63

Fig. 3.5 -1 Curba de infiltrație
În fig. 3.5 -1se prezintă carecterist icile curbei de infiltrație care ne ajută să determinăm curba
efectivă a infiltr ației. Avem următoarele notații :
– b = lățimea la coronament a barajului este de 5m;
– Hb = înălțimea barajului este de 8m ;
– H1= inălțimea nivelului normal de exploatare este de 6.5m;
– Ho = înălțimea curbei de inf iltrație la piciorul aval = 2.1 ;
– m1= panta taluzului amonte și este de 1:3 ;
– m2 = panta t aluzului aval și este de 1:2.5 ;
– Hx = înălți mea timea curbei de infiltrație ;
– L = lungimea de la paramentul ver tical la talpa taluzului aval = 29,5 ;
– k-coeficient de permeabilitate =1 m/zi.
Modul de calcul :
• Echivalăm taluzul amonte cu u n parament vertical la distanța :
L1 = H1
=

=
= 0,428

• Debitu in filtrat se determin ă cu relația :
q =
(m3/zi)

64

=

• Ordonatele curbei de depresie :
hx = √

L1 = 6,5 = 2,78 m
L = m 1 (Hb – H1) + b + m2 Hb
L = 3 (8-6,5) + 5 +2,5 8 = 29,5 m
Prin egalarea celor două relații q și
se obține :

=

=

Soluț ia matematică cu sens fizic a ecuației de gradul doi obținută este H 0 = 2,1 m
q =
= 0,699 m3/zi

=
= 0,7 m k = 1 m/zi
Pe baza relației pentru calculul suprafețe i libere avem :
hx = √

0 x este cuprins în intervalul 0 24,25 m
Tabel nr.3.5 -1 Valorile lui hx în funcție de X
X(m) 0 4 8 12 16 20 24 24,25
hx(m) 6,5 6 5,45 4,85 4,15 3,32 2,19 2,1

3.6 Calculul stabilități i taluzului
Verificarea stabilității taluzelor barajului propune determinarea coeficientului de
siguranță la alunecare pe care -l prezintă taluzul proiectat.
Ks = ∑
∑
Acest coeficient se exprimă ca raport al factorilor care acționează pent ru preluarea
ruperii fată de cei care î i asigură stabilitatea. În ipoteza că alunecarea masivului de pământ are
loc după o suprafață cilindrică este necesar pentru d eterminarea stabilității să fie luate în
considerație următoarele forțe :

65
 Greutatea masivul ui de pământ situat în partea amonte fată de linia verticală a cercului de
alunecare.
 Greutatea masivului de pământ situat în aval față de linia verticală.
 Forța de forfecare care se dezvoltă pe suprafața de alunecare.
 Forța de coeziune ce se aplică pe tan genta la suprafață de alunecare
Primele doua forțe provoacă alunecarea masivului iar celelalte doua se opun alunecării.
Metoda de calcul este metoda fâșiilor indicate de Fellenius (metoda suedeză) .
Se consideră ca secțiunea barajului este saturată cu apă până l a nivelul curbei de infiltrație :
– greutatea volumică a materialului situat deasupra curbei de infiltrație se va considera cea
naturală d = 16,22 kn/m3 ;
– greutatea volumică a materialului situată sub curba de infiltrație se va considera cea satur ată cu
apă sa t= 22,1 KN/m3.
– coeziunea c = 10,93kPa
– unghiul de frecare internă 28,77

Fig. 3.6 -1. Forțele care acționează asupra fâșiei
Aplicarea metodei începe prin precizarea zonei î n care este determinat centrul cercului
director al suprafete i celei mai periculoase de cedare. Studiile lui Fellenius au ara tat ca acest centru se
gaseste î n vecinatatea undei drepte, definite prin doua puncte, M si O:
• punctul M se gaseste pe dreapta de cota – H, la distant de 4,5H spre amonte de proiectia
• punctul O se afla la intersectia segmentelor OB si OA, care fac unghiu rile β 1 cu taluzul si respectiv
β2 cu orizontala. Valorile β 1 si β 2, stabilite empiric, depind î ntr-o anumita masura de unghiul de panta

66
β al taluzului. Zona centrelor de rupere cele mai periculoase se pot determina prin metoda indicată în
''Exemple de c alcul de Hugo Lehr '' – parg.226, pentru taluz aval m 2 = 2,5 rezultă unghiurile 1 = 25o
și 2 = 35o.
Zona centrelor corespunzatoare valorilor cele mai mici ale coeficientului de siguranta se află
de regulă în jurul punctului O.
Suprafața secț iunii ta luzului deli mitat de arcul de alunecare se împarte apoi î n fâș ii verticale
de calcul, potrivit urmatoarelor reguli:
– baza fâșiilor trebuie sa fie cuprinsă într-un singur strat de pămâ nt.
– limitele dintre fâșii trec prin punctele de frâ ngere a conturului taluzului.
– lățimea unei fâș ii b i nu trebuie sa depășească , de regulă 1/10 din raza R a arcului.
In mod curent numerotarea fâș iilor se face din amonte spre aval. Fazele lucră rii sunt:
– tasarea cu linie î ntreruptă a verticalelor prin centrele de greutate ale suprafetei fiecărei fâș ii. Forma
fâșiilor este î n general trapezoidală , totusi, din acest punct de vedere, ele pot fi socotite
dreptunghiulare, deci verticalele respectiv e se vor trasa prin mijlocul lăț imii. Exceptie fac prima si
ultima fâ sie, care s e asimileaza cu triunghiuri, la care verticalele se duc la distante de 2/3 din
lățime,fată de vâ rf.
– Trasarea dreptelor ce unesc pun ctul O cu mijlocul fiecarei fâsii , pentru determinarea unghiurilor α i
pe care acestea î l formeaza cu dreapta perpendicular ă din punctu l O pe arcul de cerc.
Forțel e care acționează asupra fâșiei :
• Greutatea fâșiei :
Gn = ln d sat h’)
• Componenta tangențială :
Tn = G n sin
• Componenta normală :
Nn = G n cos
• Forța de frecare :
Fn = N n tg
• Forța de c oeziune :
Cn = c(l n cos )
• Coeficientul de stabilitate :
Ks = ∑ ∑ ∑
∑ 1,2
Taluzul este stabil dacă din calcule coeficinetul de s tabilitate este mai mare de 1.2 .

67
Tabel nr. 3.6 -1 Calculul stabilității tal uzului cu raza din O1

Nr.fasie ln(m) h(m) h'(m) α Ƴd(kN/m³) Ƴs(kN/m³) Gn(kN/m) sin α Tn cos α Nn Fn Ci(kN/m²) Cn(kN/m²)
1 2 1,88 0,8 66,38 16,22 22,1 96,35 0,916 88,25 0,400 38,54 21,16 10,93 8,74
2 1,8 2,13 3,15 63,52 16,22 22,1 187,49 0,895 167,81 0,445 83,44 45,81 10,93 8,75
3 1,8 2,38 4,67 60,21 16,22 22,1 255,26 0,867 221,31 0,496 126,61 69,51 10,93 9,76
4 1,8 2,63 5,78 56,01 16,22 22,1 306,71 0,829 254,27 0,559 171,45 94,13 10,93 11,00
5 1,8 2,54 6,57 49,21 16,22 22,1 335,51 0,757 253,98 0,653 219,09 120,28 10,93 12,85
6 1,8 2,1 7,09 39,54 16,22 22,1 343,35 0,636 218,37 0,771 264,72 145,33 10,93 15,17
7 1,8 1,69 7,37 28,78 16,22 22,1 342,52 0,481 164,75 0,876 300,05 164,73 10,93 17,23
8 1,8 1,29 7,43 17,46 16,22 22,1 333,23 0,300 99,97 0,953 317,57 174,34 10,93 18,75
9 1,8 0,92 7,29 6,48 16,22 22,1 316,86 0,112 35,49 0,993 314,64 172,74 10,93 19,54
-6 1,8 0,58 6,93 3,47 16,22 22,1 292,61 0,120 35,11 0,998 292,02 160,32 10,93 19,63
-5 1,8 0,29 6,35 12,03 16,22 22,1 261,07 0,208 54,30 0,978 255,33 140,17 10,93 19,24
-4 1,8 0 5,58 19,17 16,22 22,1 221,97 0,328 72,81 0,944 209,54 115,04 10,93 18,57
-3 1,8 0 4,33 25,04 16,22 22,1 172,25 0,423 72,86 0,906 156,06 85,67 10,93 17,82
-2 1,8 0 2,87 29,86 16,22 22,1 114,17 0,497 56,74 0,867 98,98 54,34 10,93 17,06
-1 2 0 1,96 34,04 16,22 22,1 86,63 0,559 48,43 0,828 71,73 39,38 10,93 18,10
Σ 1602,95 Σ 232,22

Ks =
1,2

67 Tabel nr. 3.6-2 Calculul stabilității taluzului cu raza din O2

Nr.fasie ln(m) h(m) h'(m) α Ƴd(kN/m³) Ƴs(kN/m³) Gn(kN/m) sin α Tn cos α Nn Fn Ci(kN/m²) Cn(kN/m²)
1 1,8 2,32 0,5 60,59 16,22 22,1 87,62 0,871 76,3211 0,491 43,02 23,62 10,93 9,66
2 1,8 2,42 1,49 57,94 16,22 22,1 129,93 0,847 110,048 0,530 68,86 37,80 10,93 10,43
3 1,8 2,65 2,99 54,15 16,22 22,1 196,31 0,810 159,012 0,585 114,84 63,05 10,93 11,51
4 1,8 2,48 4,04 48,03 16,22 22,1 233,12 0,743 173,206 0,668 155,72 85,49 10,93 13,14
5 1,8 2,02 4,81 40,09 16,22 22,1 250,32 0,643 160,954 0,765 191,49 105,13 10,93 15,05
6 1,8 1,62 5,26 31,34 16,22 22,1 256,54 0,520 133,401 0,854 219,09 120,28 10,93 16,80
7 1,8 1,24 5,46 22,14 16,22 22,1 253,40 0,376 95,2791 0,926 234,65 128,82 10,93 18,22
8 1,8 0,88 5,49 12,9 16,22 22,1 244,08 0,223 54,4309 0,974 237,74 130,52 10,93 19,16
9 1,8 0,51 5,31 4,13 16,22 22,1 226,12 0,072 16,2808 0,997 225,44 123,77 10,93 19,61
-5 1,8 0,25 4,85 3,89 16,22 22,1 200,23 0,076 15,2176 0,997 199,63 109,60 10,93 19,61
-4 1,8 0 4,21 10,96 16,22 22,1 167,47 0,190 31,82 0,981 164,29 90,20 10,93 19,30
-3 1,8 0 3,12 17,04 16,22 22,1 124,11 0,293 36,3653 0,956 118,65 65,14 10,93 18,81
-2 1,8 0 1,84 22,25 16,22 22,1 73,20 0,378 27,6678 0,926 67,74 37,19 10,93 18,21
-1 1,3 0 1,13 26,56 16,22 22,1 32,46 0,447 14,5118 0,894 29,02 15,93 10,93 12,70
Σ 1136,54 Σ 222,2211

Ks =
1,2

67 Tabel nr. 3.6 -3 Calculul stabilității taluzului cu raza din O3

Nr.fasie ln(m) h(m) h'(m) α Ƴd(kN/m³) Ƴs(kN/m³) Gn(kN/m) sin α Tn cos α Nn Fn Ci(kN/m²) Cn(kN/m²)
1 1,8 2,61 0 56,18 16,22 22,1 76,20 0,830 63,25 0,556 42,37 23,26 10,93 10,94
2 1,8 2,63 0,88 53,29 16,22 22,1 111,79 0,801 89,55 0,597 66,74 36,64 10,93 11,75
3 1,8 2,48 2,19 48,08 16,22 22,1 159,52 0,744 118,69 0,668 106,56 58,50 10,93 13,14
4 1,8 2,03 3,17 41,41 16,22 22,1 185,37 0,661 122,53 0,749 138,84 76,22 10,93 14,74
5 1,8 1,63 3,82 34,14 16,22 22,1 199,55 0,561 111,95 0,827 165,03 90,60 10,93 16,27
6 1,8 1,24 4,22 26,45 16,22 22,1 204,07 0,445 90,81 0,895 182,65 100,27 10,93 17,61
7 1,8 0,89 4,39 18,58 16,22 22,1 200,62 0,318 63,80 0,947 189,99 104,30 10,93 18,63
8 1,8 0,54 4,37 10,83 16,22 22,1 189,60 0,187 35,46 0,982 186,19 102,22 10,93 19,32
9 1,8 0,26 4,1 3,47 16,22 22,1 170,69 0,060 10,24 0,998 170,35 93,52 10,93 19,63
-4 1,8 0 3,63 3,31 16,22 22,1 144,4 0 0,057 8,23 0,998 144,11 79,12 10,93 19,63
-3 1,8 0 2,75 9,42 16,22 22,1 109,40 0,005 0,52 0,986 107,86 59,22 10,93 19,40
-2 1,8 0 1,68 14,83 16,22 22,1 66,83 0,769 51,42 0,966 64,56 35,44 10,93 19,01
-1 1,45 0 1,06 19,11 16,22 22,1 33,97 0,258 8,75 0,944 32,07 17,60 10,93 14,96
Σ 876,924 Σ 215,03

Ks =
1,2

70
CUPRINS CAPITOLUL IV –
4.1 Noțiuni introductive …………………………………………….. ………………………. ………………… …………71
4.2 Alegerea materialului de execuție a terasamentelor ……………………………… …………….. …….. …71
4.3 Lucrări pregătitoare ………………………………………… ……………………………… …………………………72
4.4 Lucrări de bază ………………………………………………………………………………. …………………………73
4.5 Lucrări de întreținere ……………… ……………………………………………………. ………………….. ……….81

71
4.1. Noțiuni introductive
Este bine de cunoscut importanța majoră a activității din domeniul construcțiilor, activitate
ce este aplicată practic în întreaga sferă a vieții activității um ane.Ea crează condiții de locuit, de
desfășurare a tuturor activităților sociale., culturale și sportive, de alimentare cu apă, de asigurare a
transporturilor, de funcționarea tuturor ramurilor economiei naționale.
La rândul său, activitatea de construcți i este susținută de o multitudine de producători
industriali, cum sunt: industria materialelor de construcții, mașinilor, utilajelor și
echipamentelor pentru construcții, industria metalurgică. Putem sublinia interdependența dintre
deferite sfere de activit ate economică și necesitatea corelării lor. Construcția este o ramura de
producere definita de procese legate de executareaa clădirilor și edificiilor noi, reconstrucția lor,
modificarea tehnologică și tehnică.Noțiunea de tehnologie provine din cuvintele grecești tehno (artă,
meșteșug) și logos (cuvânt, știință).
Pentru domeniul de construcție se utilizează următoarea definiție : este știința care stabilește și
elaborează principiile, metodele, procesele, operațiile și mijloacele de realizare a produselor de
construcție.
4.2. Alegerea materialului folosit pentru taluzare
Materialul folosit pentru taluzuri trebuie sa îndeplinească aceleași condiții ca materialul
folosit la construcția barajului și anume :
-să fie rezistent la eforturile de forfecare;
-să fie economic de exploatatșpentru aceasta trebuie să se găsească cat mai aproape de baraj
si cat mai aproape de suprafața terenului;
-să aibă permeabilitate redusă;
-să nu contină particule de sare,gips sau alte săruri solubile in apă;
-să fie lpsit de materie organică,conținutul maxim admis să fie sub 3%;
-sub efectul compactării sa nu fisureze.
Cu toate că in stare naturală nu există pămanturi ideale pentru construcția barajelor,totusi
sunt foarte putine care sa nu se pretează pentru executarea unui baraj de pamant. Rolul proiectului
este tocmai acela de a evita pamânturile care nu corespund și de a alege un tip de baraj, utilizând
doua -trei categorii de pământuri cu caracteristici diferite care , așezate impreuna î n baraj, se
completează pentru a face față sa rcinilor la care este supus pământul in baraj(stabilitate si
etanșeitate).

72
Pentru a cunoaste posibilitatea de folosire a diverselor pamânturi este necesară cercetarea
caracteristicelor fundamentale ale lor.Principalele caracteristici sunt:
-granulometria materialului;
-densitatea
-umiditatea naturală.
In funcție de aceste caracteristici corpul barajului este construit din depozite de loess si
depozite aluvionare cantonate din albia minoră
Realizarea unei compactări corespunzătoare utilajelor folosite in acest scop asupra
pamântului din baraj umectat optim crează cele mai bune condiții pentru etanșeizare si stabilitate.
Realizarea compactării și așezarea pamântului in mod zonat in secțiunea barajului in asa fel
in cat zonele exterioare și in special part ea din aval să fie formate din pământuri cu granulometrie
fină creează condiții de stabilitate a taluzelor și circulația apei in corpul barajului fără să -l
degradeze.
La alegerea perioadei de executare a barajului trebuie să se țină seama de calitatea luc rărilor
ce urmează a fi sealizate.Se va evita anotimpul ploios sau friguros când sunt condiții grele,iar
execuția lucrărilor nu poate di de bună calitate.Se impune de asemenea să se țină seama de
periodicitatea și intensitatea viiturilor pentru a feri con strucția de distrugeri in timpul execuției.
Durata lucrărilor este determinată de perioada optimă in care urmează sa se facă execuția,de
volumul lor și de utilajele ce vor fi repartizate pentru a realiza un ritm cât mai constant in toată
perioada de lucru .
4.3. Lucrări pregătitoare necesare executării lucrărilor
Constă in amenajarea terenului pentru inceperea lucrărilor de terasamente și a construcțiilor
hidrotehnice prevăzute in proiect .Lucrările pregătitoare se fac cu scopul de a crea condiții bune
pentru aducerea și așezarea pământului in corpul barajului
Aceste lucrări constau in:
-executarea a doi reperi definitivi,cotați și așezați la capetele barajului pentru controlul
permanent și rapid al cotelor lucrărilor executate;
-stabilirea axului și delimit area zonei amplasamentului barajului;
-nivelarea suprafeței, defrișarea arboretului și a rădăcinilor,a stratului vegetal,pregătirea
punctelor de incastrare,asigurarea circulației utilajelor terasier pe traseul de lucru;
-intocmirea programului de executare pentru executarea construcțiilor și a lucrărilor de
terasamente;

73
-organizarea locului de lucru pentru utilajele de construcții.
-indepărtarea stratului vegetal in grosime de 30 cm,pământul rezultat va fi transportat in afara
zonei de amplasament a barajului.
La executarea acestui baraj s -a ales ca metodă de execuție folosirea utilajelor terasiere in
uscat.
4.4 Lucrări de bază
În cazul acetui proiect lucrările de baza sunt lucrările care duc la o bună întreținere si
exploatare a barajului, sunt lucrări situate deasupra terenului și anume lucrări de terasamente .
Terasamentel e din baraj reprezinta volumul c el mai important di n cadrul lucrărilor de
retenție și au fost efectuate cu următoarele utilaje :
– Screper cu capacitate a lăzii de 6 m3 ;
– Buldozer de 65 CP
– Rulou compactor de tipul ”picior de oaie” .
Screperu

Fig. 4.4 -1 Screper cu capacitatea lăzi de 6 m3
Screperele sunt mașini de săpat și transportat pe pneuri, prevăzute cu o cupă montată între
puntea față și puntea s pate a mașinii. Săparea și umplerea cupei cu pământ se realizează prin
deplasarea mașinii. Distanța de transport a pământului poate ajunge până la 5 km. Se utilizează la
lucrări de terasamente la drumuri, căi ferate, la nivelar ea terenurilor, la executarea unor lucrări de
îmbunătățiri funciare. Pentru prezentul baraj s -a folosit ca utilaj e terasier screperul cu capacitatea
lăzii de 6m3. Așezarea pământului transportat in baraj se face in straturi subțiri pănâ la 20=25 cm
uniforme și continue.
În timpul des cărcării screperul se deplasează pentru a se depune pământul într-un strat cu
grosime aproximativ constantă. Pentru descărcarea cupei se ridică oblonul și se realizează golirea
cupei prin deplasarea peretelui mobil din spatele cupei (descarcare fortata ). Manevrarea oblonului se
poate realiza cu doi cilindri montați pe pereții laterali

74
Prin deplasarea screperului cuțitul cupei taie o brazdă de pământ care intră în cupă, în poziția
de săpare oblonul cupei fiind puțin ridicat. După umplerea cupei cu pământ s e închide oblonul, se
ridică cupa și mașina se deplasează spre locul de descărcare .
Screperele tractate(sunt eficiente economic) sapă pământul sub formă de brazde succesive,
grosimea stratului de pământ săpat în funcție de caracteristicile la tăiere a ace stuia și de tipul
constructiv al utilajului, variază între 10 … 25 cm, iar a stratului de pământ descărcat, între 20 … 30
cm. Umplerea cupei are loc pe distanțe de aproximativ 8 … 35m, iar descărcarea pe distanțe de 15 …
40 m.Cu ajutorul screperelo r se pot executa lucrări de săpare (debleuri) și lucrări de umplutură
(rambleuri) având adâncimi, respectiv înălțimi de maximum 6,0 m. Când adâncimea sau înălțimea
lucrării depășește 1,5 m se realizează rampe respectiv pante pentru accesul utilajelor la pu nctele de
săpare și descărcare .
Screperele se folosesc cu eficiență la execu tarea mecanizată a următoarelor lucrări de
pământ:
– săpături (deblee), cu transportul pământului în ramblee sau depozite;
– ramblee cu transportul pământului din gropi de împrumut sau din depozite;
– lucrări de compensări la platforme de pământ, prin săparea supraînălțărilor (movilelor) și
umplerea adânciturilor (gropilor);
– lucrări de decopertare, prin îndepărtarea stratului vegetal și de steril, la zăcăminte de balast,
piatră, nisip, c ărbune ș.a.;
– săpări de tranșee și gropi de fundație de mari dimensiuni, la construcții industriale și de
locuințe;
– terasamente de drumuri și căi ferate .
Săparea pământului cu screpere se recomandă să se execute în linie dreaptă cu tăierea fâșiilor
de pămâ nt în pantă de 8 … 10%, în trepte de lungime și adâncime descrescătoare pe măsura
avansării săpării sau în șah, prin tăierea pământului în fâșii distanțate între ele cu aproximativ o
jumătate din lățimea cupei (și dispuse în formă deșah ).
În timpul săpă rii apare necesară o forță de tracțiune sporită față de cea din timpul
transportului, datorită rezistențelor pe care le întâmpină screperul:
– Wf- rezistența la deplasare a screperului cu cupa plină;W – rezistenta la taiere a pământului;
– Wn- rezistența la um plere a cupei cu pământ;
– Wp- rezistența la deplasare a prismei de pământ;
– Wfc- rezistența datorată frecării cuțitului de pământ.

75
Astfel, fâșia de pământ săpat se deplasează la început relativ ușor pe partea inferioară a
cupei, până atinge peretele din spa te; în acel moment ea se frânge și continuă să intre în cupă,
alunecând pe deasupra fâșiei anterioare.
După umplerea zonei inferioare a cupei, atât în partea din spate cât și în cea din față,
pământul săpat nu mai poate intra în cupă decât străpungând și ridicând straturile de pământ care se
găsesc deja în ea; dacă nu se realizează acest lucru, umplerea cupei nu mai continuă deși în
interiorul ei mai este loc. în consecință, spre sfârșitul umplerii cupei, fâșia de pământ trebuie să aibă
o rezistență mai m are pentru a putea pătrunde în cupă fără să se frângă. Astfel, este necesară mărirea
grosimii fâșiei, folosirea unei forțe de tracțiune sporite, ori micșorarea fâșiei tăiate. Schemele
tehnologice de deplasare a screperului în timpul lucrului se alcătuiescî n funcție de:
– amplasarea debleelor în raport cu depozit ele de pământ, sau a rambleelor în raport cu gropile
de împrumut, amplasare ce determină distanța de transport a pământului;
– adâncimea (înălțimea) debleelor, care determină și modul de realizare adecli vităților;
– lungimea frontului de lucru și volumul de pământ.
Se pot adopta două tipuri mari de scheme tehnologice de bază: scheme eliptice și scheme de
deplasare în spirală.
Scheme eliptice și scheme în opt, fiecare cu mai multe variante.Schema tehnologi că de
deplasare în elipsă se utilizează la executarea rambleelor cu înălțimi de 1,0 … 1,5 m din gropile de
împrumut laterale, executarea debleelor cu descărcarea lui în depozite, executarea lucrărilor de
compensări pentru platforme industriale etc.
Sche ma tehnologică de deplasare în spirală se folosește la executarea de ramblee largi, când:
– gropile de împrumut sunt situate pe ambele părți ale acestora;
– există posibilitatea de a descărca pământul perpendicular pe axalongitudinală a rambleului;
– – lungimea parcursului de descărcare este egală sau mai mică decât lățimea rambleului:
– – diferența de nivel între groapa de împrumut și rambleu nu depășește 3,0 m
Buldozer
Buldozerul are o utilizare complexă, fie ca utilaj independent, fie ca utilaj de completare î ntr-
o sistemă de mașini, la următoarele lucrări:
– săparea pamatului:
o din gropi de împrumut laterale pentru executarea rambleelor de 1,5 … 2,5m înălțime;
o pentru executarea debleelor de 1,5 … 2,5 m adâncime cu deplasarea pământului în
depozite (pe distanț e sub 100 m);

76
o -pe terenuri cu declivități;
o pentru realizarea gropilor de fundații (în spații largi).
– b) nivelarea:
o -umpluturilor în straturi uniforme și a terenurilor ondulate;
o curățirea și defrișarea terenurilor naturale, inclusiv decaparea stratuluiveg etal;
o terenului la platforme, sau la cota inferioară a gropilor de fundații sau deîmprumut;
o pământului descărcat de excavator sau de mijloace de transport
– .c) executarea umpluturilor:
o – generale;
o pentru acoperirea gropilor de fundații și a conductelor a șezare în tranșee .
– .d) deplasarea pământului:
o săpat și de alte utilaje, cu formarea depozitelor;
o la locul de încărcare sau din depozite provizorii.
– e) formarea grămezilor (de regulă cu înălțimi mai mici decât 2,5 m și pantesub 20% .
Buldozerul este alcăt uit dintr -un tractor pe șenile pe care este montat echipamentul de lucru.
Echipamentul de lucru este construit dintr -o lamă susținută de un cadru care este acționată de
cilindrii hidraulici. Lama dreaptă perpendiculară pe direcția de mers constituie ecipam entul propriu –
zis de buldozer; lama articulată în ax, cu posibilitatea de variere a unghiului fiecăreia din cele doua
jumătăți față de direcția de mers, de la un unghi ascuțit până la unul optuz, constituie echipamentul
de varidozer; când lama este orient abilă în plan orizontal, putându -se modifica unghiul acesteia față
de direcția de mers (cu până la 250), echipamentul se numește angledozer.

77
.
Fig. 4.4 -2 Buldozer cu lamă orientabilă cu cilindrii hidraulici montați pe capota motorului. a)
vedere de ansam blu; b) vedere de sus a echipamentului .
Legendă : 1 –mașina de bază; 2 –lamă; 3 – cadru; 4 – cilindri hidraulici; 5,6 – tije articulate; 7 –
articulația cadrului la mașina de bază; 8 – urechi pentru fixarea tijelor articulate la cadru; 9 – urechi
pentru fixare a cilindrilor hidraulici la cadru; 10 –articulație sferică; 11 –bolțuri
În schema din Fig. 4.4 -2 se prezintă un buldozer cu lamă orientabilă cu cadru în formă de U,
la care schimbarea poziției lamei în plan orizontal se realizează prin demontarea bolțuril or 11 de
fixare a tijelor 5 și 6 la cadrul 3, rotirea lamei in jurul articulației 10 și montarea bolțurilor în alte
urechi. Se obțin trei poziții ale lamei în plan orizontal; în poziția în care lama este perpendiculară pe
direcția de deplasare pământul săp at poate fi transportat pe distanțe mici (de la câțiva metri până la
câteva zeci de metri), iar dacă lama este rotită spre stânga sau spre dreapta, pământul săpat este
deplasat lateral.

78

Fig.4.4 -3 Buldozer cu senile de 65 CP
Săparea cu buldozerul ( Fig.4 .4-3) presupune înfigerea lamei în pământ și apoi prin
împingerea,tăierea unui strat de pământ a cărui grosime variază intre 10 -20 cm.Acesta fiind ideal
pentru decaparea stratului vegetal. În fața lamei se formează o ''prismă'' de pământ care este
deplasat ă prin împingere la locul de depozitare sau dacă pământul trebuie împrăștiat,cuțitul lamei se
menține ridicat(la o înălțime ''h'' dată) față de suprafața solului. Distanța de transport a pământului
cu buldozerul pe șenile este cuprinsă între 5 și 100 m , ț inând cont de faptul că în timpul
transportului o parte din pământ se pierde pe la extremitățile laterale ale lamei.Săparea cu formarea
prismei de pământ în fața lamei folosește circa 30% din durata totală a ciclului de lucru a
buldozerului, consumând cea mai mare parte din energia necesară efectuării unui cilcul.Pentru
evitarea suprasolicitării motorului ca si pentru sporirea productivității, se utilizează următoarele
precedee de săpare cu buldozerul :
– în pantă crește forța de tracțiune a buldozerului, sca de rezistența la deplasare a utilaj ului și a
prismei de pământ ;
– în trepte cu variante de tăiere în formă de pană, dinți de ferăstrău și dreptunghiulară.
Rezistența de deplasare crește progresiv p e măsura formării prismei de pământ în fața lamei;
o reducer e a acestei rezistente și deci o creștere a productivității se poate obține aplicând

79
procedeul de săpare în formă de pană sau dinți de ferăstrău având timpul de tăiere de 60% și
respectiv 70% din timpul necesar tăierii dreptunghiulare.
În funcție de cara cterul lucrărilor, de condițiile de lucru, de dimensiunile frontului de lucru
etc, distingem tehnologii de umplere a șanțurilor, nivelare, defrișare, scoaterea buturugilor,
scarificare, împrăștierea pământului cu buldozere.
Nivelarea se execută prin curs e circulare succesive ale buldozerului, pământul tăiat (pe
dâmburi), adunându -se în fața lamei care -l deplasează în vederea umplerii gropilor. Toate cursele cu
excepția cursei a cincea se execută prin deplasarea înainte, cu viteză mică. A cincea cursă se e xecută
prin deplasarea buldozerului înapoi cu viteza adoua. Cursele se execută astfel încât lama să se
suprapună pe precedenta sa urmă, cel puțin cu 30 cm.Tehnologia de nivelare cu buldozerul se
recomandă pentru profilarea definitivăla cotele din proiect a terenurilor care nu prezintă pante mai
mari de 30%
Rulou compactor cu crampoane

Fig.4.4 -4 Rulou compactor cu crampoane (”picior de oaie”)
Compactarea pământului se face cu rulouri compactoare de tipul ”picior de oaie” prin treceri
succesive.
Compact area se va mai realiza asupra barajului și datorită circulației screperelor.După
terminarea lucrărilor de compla ctare a secțiunii rambleului se execută finisarea.Operația de finisare
constă in tăierea neunuformităților apărute pe suprafețele rambleului(tal uze,coronament )

80
Compactoarele cu crampoane acționează prin rulare, presiune, frământare, având fixate pe
rulouri proeminențe: crampoane(picior de oaie), tamping (tampoane), segmente (bare), grilă
(grătare). Forma optimă,dedusă teoretic și confirmată expe rimental, este a cramponului tamping.
Din punct de vedere constructiv, pot fi: rulou cu crampoane tractat, compactor tandem,
autopropulsat, cu un singur rulou cu crampoane, sau cu ambele rulouri cu crampoane; compactor
mixt, având puntea din spate pe pneu ri și un rulou cu crampon.
.Pentru mărirea productivității la compactare, tăvălugii se cuplează câte doi, trei,sau chiar
mai mulți, ocupând poziții de lucru în serie, în paralel, în triunghi etc. Realizând o presiune mare,
compactoarele cu crampoane sunt indicate pentru compactarea primară (de adâncime), în special al
pământurilor coezive (argile plastice)cu umiditate mare, a celor sub formă de bulgări. Ele
favorizează compactarea în profunzime a stratului și legătura di ntre straturi .
Se utilizează pentr u executarea lucrărilor de umpluturi la diguri, baraje, fundații de drumuri
etc. Compactarea se face în straturi de grosime mare , 20 – 50 cm și chiar de 80 cm. Numărul de
treceri este de 10 … 15 ori pentru cei de masă mică și medie și de 5 … 10 treceri pentru cei de masă
mare.În cazul compactării straturilor de grosime mare, se recomandă ca primele treceri să se
realizeze cu compactoare ușoare, iar ultimele treceri, cu compactoare grele.Compactoarele cu
crampoane au tendința de a afâna stratul de la sup rafață pe o grosime
δ= 4… 6 cm; din acest motiv se lucrează cu sisteme de mașini: compactor cu crampoane pentru
compactarea primară și compactor neted pentru finisare
Utilajele de compactare se corelează cu cele de s ăpare, transport și împrăștiere.Î ntr-o zi pe un
sector se împrăștie un strat orizontal elementar, iar în ziua următoare se compactează. Urma lăsată
de utilaje la o trecere este o fâșie de lucru de lățime corespunzătoare lățimii utilajului. La fiecare
trecere utilajul realizează o suprapunere a fâșiilor adiacente pe o lățime s = 10 … 25 cm, în funcție de
tipul utilajului și de lățimea de trecere a acestuia. În acest fel se asigur ă o uniformitate a compactării.
Deoarece acoperirea suprafeței stratului se face în mod succesiv fără a se lăsa zone parțial, sau deloc
compactate, care ulterior ar putea produce deformații .
Schema de mecanizare în zig -zag se aplică la compactarea rambleelor înguste, unde nu se
poate efectua întoarcerea utilajului și unde este indicată folosirea compactoarelor autoprop ulsate
care efectuează deplasarea prin mersul înainte -înapoi cu viraje sub un unghi mai mic de 90°.
Trecerile încep de la una din marginile rambleelor și se termină la cealaltă margine. Trebuie avut în
vedere ca, în procesul de compactare efectivă, utilaju l să se deplaseze numai în linie dreaptă, în

81
prima trecere utilajul trebuie să acopere întreaga suprafață a stratului supus compactării, după care
operația se reia până la efectuarea numărului de treceri stabilit prin proiec t.
Nu sunt permise completări d e terasamente care ar face ca punctul respectiv să nu fie
compactat.Finisarea taluzelor se face manual.
Lucrările de prot ecție și consolidare se execută pe taluzul amonte,pe taluzul aval.Pentru
evitarea eroziunii provocate de apă si vânt asupra taluzului aval, asupra coronamentului, asupra
taluzului amonte in porțiune a situată deasupra nivelului max im de apă se utilizează consolidarea
prin vegetație ierboasă. Instalarea vegetației pe pământ lipsit de substanțe organice și compactat din
taluzul barajului s e poate face numai prin imbrăcarea acestuia cu brazde de iarba transplantate din
alte locuri și prin asezarea pe taluz.
Instalațiile pentru efectuarea observațiilor constau din: mire hidrometice, instalații pentru urmărirea
tasărilor si consolidării.
4.5 Lucrării de întreținere și exploatare al baraj ului
Sarcina informării,alarmării, evidența cotelor și evenimentelor produse la baraj o are
cantonierul care supraveghează și exploatează întreținerea obiectivului.
Instalația de măsură este mira hidrometrică care are marcate nivelul minim de exploatare
piscicolă și pentru irigații iar pentru niveluri maxime și periculoase dupa cum urmează:
-cota nivelului mort 60,38 corespunde cu citirea 0,00 la mira;
-cota nivelului de exploatare piscicolă de 61,88 m co respund e citirii la miră de 1,5
-intervalul nivelului de exploatare pentru irigații 61,88 -64,75 m cores punde la miră cu intervalul
1,5-4,75m.
Nivelul la care intră in funcțiune deversorul lateral,este 5,12,lama de apă maximă în deversor
1,75 m,corespunzător cote i la miră 6,87 m.Peste această cotă există pericolul deversării apei peste
coronamentul barajului.
În perioada mai -iunie ,când de regulă sunt ploi cu caracter torențial,în lac trebuiesc menținute
nivele de 2,5 -3m citiri la miră pentru ca barajul să poată prelua eventualele viituri.
În perioada iunie -septembrie corespunzător perioadei secetoase ,trebuiesc menținute în lac
nivele aproape de maxim 4,9 -5,12 m pentru a asigura volumul necesar pentru irigarea a 600 ha.
În perioada septembrie -noiembrie,lacul se poate goli la cererea celor care exploatează fondul
piscicol,sau pentru spălarea aluviunilor a punctului de priză al vanei(lucrare care se execută o dată la
5 ani,în ani normali cu precipitații moderate)sau de câte ori este nevoie.

82
În faza în care avem n ivele maxime în baraj și buletinele meteo indică timp
ploios,cantonierul ca urmării în principal apariția fenomenelor care pot periclita siguranța barajului
cum ar fi :
– bătăi de valuri asupra taluzului amonte al barajului;
– infiltrații prin baraj,inundații, depășirea coronamentului în zonele joase;
– infiltrații pe lângă conducta de evacuare cu d=300 .
În cazul apariției unor puncte periculoase,se supraveghează continuu zi și noapte de către
agentul hidro și ajutoarele acestuia,fiind controlate de un cadru te hnic.
În cazuri de necesitate,se vor anunța formații de întreținere de la nivelul sistemului Babadag,
dar pâ na la sosirea acestora este necesar să se ia măsuri de localizare a fenomenului,indicate de
organul tehnic de control. După trecerea viiturilor ,se vor lua măsuri imediate de refacere a lucrărilor
degradate. Prin măsurile de prevenire care se vor lua de către personalul de exploatare,se vor evita
unele neajunsuri și deteriorări.
Verificarea cel puțin de doua ori pe an,în special înaintea începerii v iiturilor de primăvară,a
lucrărilor de descărcare a viiturilor ,pentru a vedea dacă sunt în stare de funcționare ,secțiunea de
scurgere se curăță de gheața ,zăpadă și aluviuni.
Iarba crescută pe baraj se cosește de 3 -4 ori pe vară,fânul rezultat se strâng e și se depozitează
departe de baraj.Prin cosiri repetate,se evită adăpostirea animalelor rozătoare în baraj și
consolidează covorul înierbat.
Se interzice păsunatul vitelor și circulația căruțelor pe taluzele barajului pentru a se evita
distrugerea covor ului protector de iarbă.
Nu se permite plantarea și nici dezvoltarea arborilor ,a stufului ,deoarece acestea prin
rădacinile lor ar slăbi rezistența barajului.
Trebuie favorizată depunerea zăpezii pe taluzele barajului pentru a micșora adâncimea de
înghe t a pamântului și a proteja stratul de iarbă.
Barajul trebuie observat zilnic,iar în perioada de umplere cu apele viiturilor,supravegherea se
face permanent zi și noapte,examinându -se cu deosebită atenție următoarele aspecte:
– ieșirea apei pe taluzul aval ,în special zonele de racordare cu versanții și cu lucrările
hidrotehnice care străbat barajul(golirea de fund ,de suprafața);
– acțiuni mecanice a valurilor;
– formării fisurilor,crăpăturilor sau alunecării taluzelor;

83
– formării vizuinilor de rozătoare,,în spec ial pe taluzul din amonte în perioada când acesta nu
este acoperit cu apă;
– formării golurilor subterane prin antrenarea materialului de sub baraj,de apele de infiltrație;
– dezvoltării vegetației pe taluzele barajului;
– erodării taluzelor de către apele super ficiale rezultate din topirea zăpezii sau a ploilor
torențiale;
– formării gropilor pe coronamentul barajului datorită unor tasări neuniforme.
Aceste observații, împreună cu altele,t rebuie făcute cu mare atenție și bine organizate ,
deoarece avariile sau d istrugerile importante nu se produc niciodata brusc.Ele încep de la o mică
defecțiune care, observată de la început poate fi ușor remediată și cu un minim de cheltuieli.Ca să
nu se întârzie repararea defecțiunilor la începutul formării lor, este necesar c a în clădirea de pază să
se găsesă următoarele materiale și unelte necesare intervențiilor rapide: nuiele pentru împletitur,
țăruși de diferite dimensiuni, fascine, scânduri , dulapi, câlți de cânepă, piatră, nisip, sârma, cuie,
lopeți, tărgi, roabe, târnac oape, lanterne și materiale de protecție.
Tot în apropierea barajului se va face un depozit din același pământ din care s -a construit barajul.
Acesta se va acoperi cu paie în timpul iernii, pentru a -l feri de înghet și ploaie.
Pentru lucrările de reparați i se prevăd următoarele:
– -lucrări curente a deteriorărilor de mică importanșă, ele necesită o documentație specială și
se vor executa de câte ori va fi necesar;
– -reparații capitale executate la intervale de 10 ani,constând în reparații importante la
princi palele părți componente ale barajului;
Aceste operațiuni trebuiesc executate in cel mai scurt timp după apariția stricăciunilor. Cele
mai ră spândite forme de deteriorare su nt fisurile care apar de obicei în urma tasărilor neuniforme a
pământului in corpul barajului. Fisurile apar de obicei în locurile de racordare a barajului cu versanți
și cu lucrarile hidrotehnice ce traversează barajul. Atât fisurile transversale cât si cele longitudinale
apar la început la suprafață, ajungând dupa un timp la baza baraj ului. Fisurile transvers ale în
baraj observate în baraj , se repară astfel: se sapă șanțuri perpendiculare pe fisură la distanțe de 1 – m
unul față de altul. Șantul se sapă cu 0,5 m mai jos decât baza fisurii și cu o lățime la bază de 0.5
m,după care se fac e o compactare în condiții optime.
Fisurie longitudinale se repară la fel ca cele transversale,a u deosebirea ca șanțurile se sapă
chiar pe locul fisurii,adica paralel cu axul barajului.

84
Infiltrațiile prin corpul bar ajului , datorită galeriilor de cârtiț ă(Fig.5 .5-1) se opresc prin
umplerea acestora cu argilă. De menționat că, de obicei, cârtițele execută săpături numai deasupra
nivelului de apă. De aceea în tot timpul umplerii lacului, taluzul inundat va fi pus sub observație ca
nu cumva nivelul apei în c restere să acopere aceste galerii, înainte de a fi plombate cu argilă de către
muncitori.

Fig.4 .5-1 Galerie de cârtiță (Fotografie la fața locului)
Împotriva apelor de siroire pe taluzul aval, provenite din infiltrații prin corpul barajului,s -a
prevăzut a se executa dren pe taluz din balast care va trebui să fie menținut la dimensiunile propuse.
Coronamentul barajului se va menține mereu nivelat, cu o înclinație către apă. Deteriorările
construcțiilor hidrotehnice apar în general la racodrarea lor cu ba rajul. Pe sub pereți sau radieri,
materialul poate fi antrenat datorită infiltrațiilor și apar goluri în construcție. Acestea se depistează
prin ciocănitul pereților sau pământului. Odată depistat, se sparge în locul respectiv și se umple cu
argilă, după c are se face reparația necesară a peretului de beton.
Tot în cadrul lucrărilor de întreținere intră so operațiile de distrugere a veget ației din
lac:stuful si papura.

85
CUPRINS CAPITOLUL V –
5.1 Întocmirea documentației …………………………………………………………………. ………………………. 86
5.2 Programarea unui proiect …………………………………………………… ……………………………… ………96

86
5.1. Întocmirea documentației te hnico –economice
Stabilirea prețului unei construcții este o activitate de o mare raspundere dacă avem în
vedere ca odata prețul stabilit, în faza de ofertare se încheie contractul între beneficiar și antreprenor.
Orice subevaluare a prețului poate conduce la oferte foarte tentante pentru beneficiar, dar cu
consecințe nefaste pentru antreprenor în timp ce supraevaluarea prețului unei oferte poate scoate
respectivul antreprenor din cursa pentru adjudecarea unei oferte.
Această operație, ca parte componentă a documentației tehnico -economice, este reglementată
prin HG 28/2008. Conform acesteia, documentația tehnico -economică se structurează în:
a) documentația prealabilă întocmirii devizului pe categorii delucrări care cuprinde: –
antemăsurătoarea; – listele cu cantitățile de lucrări aferente fiecărei categorii delucrări; – listele de
utilaje și echipamente.
b) Elaborarea efectivă a devizului pe categorii de lucrări.
c) Documentația ulterioară elaborării devizului pe categorii delucrări care cuprinde extrasele
de resurse (materiale, manoperă, utilaje de construcții, transport).
Întocmirea antemăsurătorii
Antemăsurătoarea reprezintă transpunerea în viziunea proiectantului a tehnologiei de
execuție a lucrărilor proiectate, conform normelor de deviz, precum și calc ulul cantităților de lucrări.
Antemăsurătoarea este piesă scrisă, prin care se determină cantitățile de lucrări din fiecare articol
(articole de deviz propriu – zise, articole de diferențe, de procurare) necesare a se executa la o
categorie de lucrări din c adrul unui obiect.
Înainte de începerea lucrărilor, antemăsurătoarea trebuie studiată cu mare atenție de unitățile
de construcții în vederea:
– stabilirii în detaliu a tehnologiei de lucru;
– realizării lucrărilor conform proiectului și cu respectarea para metrilor de calitate;
– asigurării resurselor materiale și umane conform cu lucrările de executat;
– analiza condițiilor de lucru, corespondenței tehnologiei concepute cu cea posibilă de realizat.
Antemăsurătoarea se întocmește în conformitate cu “Normativ ul privind elaborarea, în
cadrul proiectării, a antemăsurătorii pe părți de obiect de construcții (ansambluri, subansambluri,
elemente)” , aprobat de Inspectoratul General de Stat pentru Directive și Control în Proiectarea și
Executarea Construcțiilor și al Ministerului Construcțiilor Industriale din 1974.
Părțile de obiect (ansambluri, subansambluri, elemente) sunt stabilite prin nomenclatoarele specifice
pe părți de de obiecte ale grupelor principale de obiecte de construcții, aprobate de ministere și de

87
celelalte organe centrale. Lista acestor nomenclatoare este publicată in Buletinul construcțiilor nr.
5/1977, cu indicarea volumului din “Buletinul Construcțiilor” în care este publicat fiecare
nomenclator.
Fiecărei părți de obiect i se atribuie în antemăsu rătore un număr curent și un cod
corespunzător codului stabilit prin nomenclatorul specific.
Partea de obiect este constituită din articole de lucrări, cuprinse în indicatoarele de de norme
de deviz.
Cantitățile de lucrări din fiecare articol se stabilesc în unitatea de măsură prevăzută pentru
aceasta în catalogul respectiv.
Cantitățile rezultate din calcul se rotunjesc în plus la a treia cifră semnificativă.
Încadrarea lucrărilor în normele de deviz cuprinse în unul dintre indicatoarele de norme de deviz se
face ținând seama de domeniul de aplicare a indicatorului, de condițiile generale și specifice din
instrucțiunile de folosire a indicatorului și din generalitățile capitolului respectiv.
Norma de deviz
Scopul final și cel mai important al întocmirii d ocumentației tehnico -economice este de a ști
cât costă obiectivul de construcții. A răspunde la această întrebare este de cele mai multe ori foarte
dificil, datorită complexității și diversității proceselor de constructive care duc la realizarea
respective lor obiecte. Din această cauză, obiectivul de construcție se împarte în părți – denumite
obiecte – din ce in ce mai mici, după anumite criterii, astfel încât pentru una din aceste subdiviziuni
estimarea să fie cât mai precisă.
Indicatorul de norme de deviz
Normele de deviz sunt grupate în ceea ce se numește “Indicatoare de norme de deviz”, care
se referă la realizarea unor lucrări de aceeași natură și care au înscrise pe prima copertă printr -o
literă sau un grup de litere categoria lucrărilor executate.
Exemplu: Terasamente (Ts), Îmbunătățiri funciare (If), Construcții (C), etc.
Funcție de natura lor, indicatoarele de deviz sunt grupate în:
 Indicatoare pentru lucr ări noi de construcții.
 Indicatoare pentru lucrări de reparații simbolizate : RpC, RpS, etc.
Fiecare “ Indicator de norme de deviz” este structurat pe capitole, simbolizate prin litere de la
A la Z, având rolul de a descrie denumirea procesului tehnologic și condițiile lui de execuție.
În cadrul fiecărui capitol, “Normele de deviz” sunt numerotate de l a 1 la 99. La începutul
fiecărui capitol sunt prezentate instrucțiuni privind folosirea indicatorului respectiv al capitolului.

88
Simbolul normei de deviz are semnificația unui cod alfa -numeric alcătuit din 12 elemente cu
specificații precise:
 Primele trei e lemente sunt rezervate categoriei de lucrari de care aparține norma,
reprezentând simbolul din indicatorul de deviz
 un element sunt rezervate capitolului de lucrări din respectivul indicator (A, B, etc)
 doua elemente rezervate pentru numărul de ordine al normei
 ultimele 6 elemente sunte rezervate variantelor tehnologice și de prețuri posibile.

În continuare sunt prezentate antemăsurătoare și devizul realizate pentru obiectul: “Terasamente
baraj ”. Acestea au fost executate cu programul Doclib.

Antemăsur ătoare pentru terasamente

A N T E M A S U R A T O A R E

Deviz DG5365 Terasamente

================================================================
Nr. Simbol articol UM CANT ITATEA
crt.
================================================================
001 TSG02A1 100 MP. 22.000
CURATAREA TERENULUI DE IARBA SI BURUIENI

001 TSG03A3 100 MP. 6.000
DEFRISAREA MAN.A SUPRAF.IMP AD.CU
TUFISURI SI ARBUSTI CU DIAM.<10CM.
DEPOZIT.MATER.,CU SCOAT.RADAC

003 TSA02B1 M.C. 378.000
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ.
VERT.NESPR.IN PAM.NEC OEZ.SI SL.COEZ.ADA
NC 0,75M T.MIJLO

004 TSA04E1 M.C. 128.000
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU SPRIJ.
SI EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.LA
ADINC1,51 -3M T.UMIJLOC

005 TSC36B1 100MC 110,000
SAP.MEC.SCREPER DE 6,1 -9 MC CU TRACTOR
DE 150CP.INCL.TRANSPORT PAM.SUB.100M
STRAT GR. .20CM.TER.CA

89
006 TRA01A01 TO 176.000
TRANSPOR TUL RUTIER AL MATERIALELOR.SEMIF
ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST=
1KM

007 TSC25B2 100MC 110.000
SPOR LA ART.TSC.36 PT.FIEC.100M IN PLUS
TERN.CAT 2

008 TSD02B1 100MC 22.000
IMPRAST.PAMANT AFANAT PROVENIT DIN TER.
CAT.1 SAU 2 CU BULD.DE 65 -80CP IN S TRAT.
CU GROS. DE 20 -30CP

009 TSD09A1 100MC 27.000
COMPACT.CU T.P.O.DE 2,5 -5T CU TRACTOR
DE 65-80CP A UMPLUT,DIN PAM.COEZ.IN STRAT
DE 20-30CM

010 TSE03B1 100MP 34.000
FINISAREA MANUALA A TALUZELOR.IN T
MIJLOCIU

011 TSE02B1 100MP 10.000
FINISAREA MANUALA A PL ATFORMELOR IN
T.MIJLOCIU

012 TSH09A1 100MP 35.000
SEMANAREA GAZONULUI PE SUPRAFETE ORIZON
TALE SAU IN PANTA SUB 30%

Intocmit, Verificat,

SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V (Tel:2109807)

90

Devizul lucrării
Persoana juridica achizitoare Formularul F3
Universsitatea Ovidius Ct

Obiectivul: 0008 45240000 Reabilitare baraj TOMA
Obiectul: 0001 45240000 Baraj

Lista cu cantitatile de lucr ari
Deviz oferta TOMA01 Terasamente

Categoria de lucrari: 0710
Preturile sunt exprimate in RON
=================================================================
= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =
= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =
= PU TRA VAL TRA =
= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =
=================================================================
001 TSG02A1 100 MP. 110.000 0.00 0.00
CURATAREA TERENULUI DE IARBA SI BURUIENI 24.62 2708.17
0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 2708.17

002 TSA02B1 M.C. 378.000 0.00 0.00
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ 4.45 1683.05
VERT.NESPR.IN PAM.NECOEZ.SI SL.COEZ. 0.00 0.00
ADINC.<0,75M T.MIJLO 0.00 0.00
0.000 0 Total= 1683.05

003 TSC36B1 100 MC. 110.000 0.00 0.00
SAP.MEC.SCREP DE 6,1 -9 MC CU TRACTOR DE 0.00 0.00
150CP.INCL.TRANSPORT PAM.SUB.100M STRAT 198.11 21791.73
GR.<.20CM.TER.CA 0.00 0.00
0.000 0 Total= 21791.73

004 TSD09A1 100 MC. 27.000 0.00 0.00
COMPACT.CU T.P.O.DE 2,5 -5T CU TRACTOR DE 12 .16 328.33
65-80 CP A UMPLUT.DIN PAM.COEZ.IN STRAT. 153.36 4140.64
DE 20-30CM GROS 0.00 0.00
0.000 0 Total= 4468.96

005 TSD02B1 100 MC. 22.000 0.00 0.00
IMPRAST.PAMINT AFINAT PROVENIT DIN TER. 0.00 0.00
CAT.1 SAU 2 CU BULD.DE 65 -80CP IN STRAT. 31.04 682.83
CU GROS.DE 21 -30C 0.00 0.00
0.000 0 Total= 682.83

006 TSE02B1 100 MP. 34.000 0.00 0.00
FINISAREA MANUALA A PLATFORMELOR,IN T. 16.77 570.26
MIJLOCIU 0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 570.26

91
007 TSE02B1 100 MP. 10.000 0.00 0.00
FINISAREA MANUALA A PLATFORMELOR,IN T. 16.77 167.72
MIJLOCIU 0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 167.7
TOMA01 pag 2
=================================================================
008 TSH09A1 100 MP. 35.000 72.60 2540.83
SEMANAREA GAZONULUI PE SUPRAFETE 19.02 665.74
ORIZONTALE SAU IN PANTA SUB 30% * 0.00 0.00
0.00 0.00
0.004 0 Total= 3206.57

Cheltuieli directe din articole:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
0.140 2540.83 6123.27 26615.20 0.00 35279.30
Din care:
Valoare aferenta ut ilaje termice = 0.00
Valoare aferenta utilaje electrice = 26615.20

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
( 6123.27 + 26615.20 * 0.360 +
0.00 * 0.380) * 0.22000 = 3 455.04
-SOMAJ:
( 6123.27 + 26615.20 * 0.360 +
0.00 * 0.380) * 0.05000 = 785.24
-RET MAISTRU
( 6123.27 + 26615.20 * 0.360 +
0.00 * 0.380) * 0.04300 = 675.30
-FOND DE RISC
( 6123.27 + 26615.20 * 0.360 +
0.00 * 0.380) * 0.00500 = 78.52

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
0.140 2540.83 11117.38 26615.20 0.00 40273.41

Cheltuieli indirecte:
40273.41 * 0.0905 = 3 644.74
Profit:
43918.15 * 0.0500 = 2 195.91

TOTAL GENERAL DEVIZ: 46 114.06
TVA 46114.06 * 24.0% = 11 067.37
TOTAL cu TVA 57 181.43

PROIECTANT CONTRACTANT (OFERTANT)
TOMA Mihai Univ.Ovidius

DEVIZIER

SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V (Tel:210980

92

Lista consumurilor privind transporturile
–––––– ––––––––

Lucrarea: Reabilitare baraj TOMA

Deviz: TOMA01 Terasamente
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Tip de transport |Ele mente rezultate din analiza lucrarilor| Tarif unitar |Valoare(exclusiv TVA)|
|Crt.| | ce urmeaza a fi executate | RON/ | RON |
| | | ––––- –––––––––- | tona | |
| | | tone | km. | ore de | | |
| | | transportate | parcurs i | functionare | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| 1. | Transport auto (total) din care,pe | 0.000 | | | | 0.00 |
| | categorii | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |–––– –|––––––– |
| 2. | Transport pe cale ferata (total) | | | | | 0.00 |
| | din care,pe categorii | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| 3. | Alte transporturi (total) | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| | T O T A L | 0.000 | | | RON | 0.00 |
| | | | | | EURO | 0.00 |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Ofertant

93

Lista consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii
–––––––––––––––––––––––

Lucrarea: Reabilitare baraj TOMA

Deviz: TOMA01 Terasamente
–––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Denumirea utilajului de constructii | Consumuri | Tarif orar | Valoare (exclusiv TVA)|
|Crt.| | ore d e functionare | RON/ | RON |
| | | | ora functionare | (2 x 3) |
|–-|––––––––––––––– |–––––– ––|–––––––– |–––––––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
|–-|––––––––––––––– |–––––––- |–––––––– |–––––––– |
| 1| 3535 SCREPAR TRACTAT(INCLUSIV TRACTORUL) | 281.600 | 77.385 | 21791.73 |
| | 6,1 -9,00MC | | | |
| 2| 3553 BULDOZAR PE SENILE 65 -80CP | 18.480 | 36.950 | 682.83 |
| 3| 4001 COMPACTOR STATIC TRACTAT(TAVALUG) | 99.360 | 1.586 | 157.59 |
| | EXCL.TRACTOR | | | |
| 4| 5607 TRACTOR PE SENILE 80CP | 99.360 | 40.087 | 3983.04 |
|–-|––––––––––––––– |–––––––- |–––––––– |–––––––– |
| | T O T A L | 498.800 | RON | 26615.20 |
| | | | –––––––– |–––––––– |
| | | | EURO | 5979.87 |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Ofertant

94

Lista consumurilor cu mana de lucru
––––––––––––

Lucrarea: Reabilitare baraj TOMA

Deviz: TOMA01 Te rasamente
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Denumirea meseriei |Consumuri (om -ore) |Tarif mediu |Valoare(exclusiv TVA)| Procent |
|Crt.| |cu manopera directa | RON/ora | RON | 100% |
| | | | | (2 x 3) | |
|–-|––––––––––––––– |––––––– |–––– |––––––– |––––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|–-|––––– –––––––––– |––––––– |–––– |––––––– |––––– |
| 1| 113 FINISOR TERASAMENTE | 172.920 | 4.268| 737.99 | 737.99|
| 2| 196 SAPATOR | 472.920 | 3.742| 1769.48 | 1769.48|
| 3| 199 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII – | 788.450 | 3.742| 2950.06 | 2950.06|
| | MONTAJ | | | | |
| 4| 903 PEISAGIST | 168.700 | 3.946| 665.74 | 665.74|
|–-|––––––––––––––– |––––––– |–––– |––––––– |––––– |
| | T O T A L | 1602.990 | RON | 6123.27 | 6123.27|
| | | |–––– |––––––– |––––– |
| | | | EURO | 1375.77 | 1375.77|
–––––––––––––––––––––––- –––––––––––––––––-

Ofertant

95

Lista consumurilor de resurse materiale
–––––––––––––

Lucrarea: Reabilitare baraj TOMA

Deviz: TOMA01 Terasamente
–––––––––––––- –––––––––––––––––––––––––––-
|Nr. | Denumirea resursei materiale | U.M. |Consumuri| Pret unitar | Valoare | Furnizor |Greutate|
|Crt.| | |cuprinse |(exclusiv TVA)|(exclusiv TVA)| | (tone) |
| | | |in oferta| RON | RON | | |
|–-|–––––––––––––– |––|–––|––––– |––––– |–––––- |––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|–-|–––––––––––––– |––|––– |––––– |––––– |–––––- |––– |
| 1| 7204435 SEMINTE DE PLANTE GRAMINEE PERENE|KG | 138.60| 18.332| 2540.83| | 0.140|
| | (PM) | | | | | | |
|–-|–––––––––––––– |––|––– |––––– |––––– |–––––- |––– |
| | T O T A L | | | RON | 25 40.83| | 0.140|
| | | | | ––––– |––––– |–––––- |––– |
| | | | | EURO | 570.87| | |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Ofertant

96
5.2 Programarea unui proiect
A programa un proiect urmărește să realizeze o eșalonare a execut ării lucrărilor și
presupune relizarea unui program calendaristic, în rețea. Acest lucru se poate realiza prin
metode clasice sau metode moderne.
Metodele clasice
Metodele clasice se bazează pe reprezemntarea proceselor sub forma unui grafic
calendaristic de tip Gantt, într -un sistem de axe care are pe abscisă timpul și pe ordonată
procesele simple de lucru, fiecare fiind reprezentat printr -o paralelă la abscisă. Întocmirea
diagramei Gantt are avantajul că este simplu și ușor de realizat și dă posibilitate a de a fi ușor
de interpretat chiar de către persoane fără o pregătire în domeniu, dar se aplică greu la
lucrările complexe, pentru că nu prezintă toate legăturile tehnologice și organizatorice dintre
activități, este rigid neputând fi actualizat, nu dă po sibilitatea de decalare în timp a începerii
unor procese de lucru ce nu influențează durata de execuție.
Trasarea graficului Gantt conform următorilor pași, astfel:
Se ordonează activitățile proiectului crescător conform unui program de ordonanțare.
Se reprezintă activitățile prin bare orizontale de lungimi egale cu duratele activităților
(axa orizontală fiind axa timpului), fiecare bară începând de la momentul de începere al
activității corespunzătoare;
Se marchează fiecare activitate prin simbolul as ociat sau prin numerele de ordine ale
evenimentelor de la extremități deasupra barei corespunzătoare.
Rezerva totală de timp se figurează cu linie întreruptă, adiacent cu durata activității,
după sau înainte (după tipul programului).
Pe fiecare linie o rizontală se obișnuiește să se figureze o singură activitate, iar
aceasta să fie imprimată de sus în jos și de la stânga la dreapta.
Metodele moderne
Dintre metodele moderne folosite în programarea lucrărilor cele mai cunoscute sunt
CPM – Critical Path M ethod (elaborată 1957), PERT – Program Evaluation and Review
Technique (elaborată în 1958) și metoda MPM (Metra Potential Method), bazate pe teoria
graficelor rețea.
Metoda CPM se folosește cu precădere la lucrările executate pe bază de proiect tip iar met oda
PERT la lucrările unicat.
Elementele graficului rețea, în baza căruia se realizează acesta, sunt: activitatea, faza
și drumul

97
O activitate este o parte distinctă dintr -un proiect, un subproces precis determinat,
care consumă timp și resurse cu următoa rele proprietăți:
-fiecare activitate este indivizibilă (nu se mai descompune în subactivități);
-fiecare activitate are o durată cunoscută;
-activitatea, odată începută, nu mai poate fi întreruptă.
Durata unei activități poate fi determinată prin calcul a tunci când se pot stabili cu
exactitate parametrii activității:
n s fT
it NNQt
, unde:
t – durata de execuție a activității;
Q – cantitatea de lucrări pentru activitatea respectivă;
NT – norma de timp;
ts- durata unui schimb de lucru (t s= 8 ore);
in – indicele de îndeplinire a normei (i n = 1,05 pentru utilaje și i n = 1,1 pentru forța de
muncă).
Nf – numărul de resurse (forța de muncă sau utilaje) planificat pentru îndeplinirea
activității.
Faza reprezintă un anumit stadiu de realizare a lucrărilor ș i delimitează începutul și
sfârșitul unei/mai multor activități, fără a consuma timp și resurse. Într -un grafic rețea putem
deosebi faza inițială și cea finală sau una sau mai multe faze intermediare.
Drumul reprezintă o sucesiune de activități derulate în tre faza inițială și cea finală.
Lungimea lui se referă la durata acestuia și mai poartă denumirea de durată totală de
execuție și rezultă din însumarea duratelor activităților ce îl formează. Drumul critic este
drumul cu durata cea mai mare. Durata critic ă reprezintă durata minimă în care se poate
realiza un proces.
Analiza drumului critic (ADC)
Principiul analizei drumului critic constă în divizarea unui proiect în părți
componente, astfel încât să permită corelarea logică și tehnologică a acestora și să facă
posibilă stabilirea interacțiunilor între părțile componente.
Tabelul cu activitățile proiectului, intercondiționările între activități și duratele
acestora trebuie să conțină următoarele elemente:
Activități: în această coloană se enumeră activitățil e proiectului, fiind puse în
evidență printr -o deumire sau printr -un simbol (codul activității).

98
Legăturile dintre activități: se precuzează, pentru fiecare activitate, activitățile
imediat precedente, prin simbolurile lor; activitățile de start nu au acti vități precedente, în
căsuță fiind trecută o liniuță;
Condiționări: o perioadă a legăturii dintre două activități succesive cuprinsă între
momentele de începere ale celor două activități;
Durata: pentru fiecare activitate se precizează durata de execuție, într-o anumită
unitate de măsură.Durata unei activități este o contantă.
În tabelul următor sunt prezentate activitățile proiectului, notate prin litere mari A, B,
C, etc. și cantitățile caracteristice fiecărei activități.

99
Tabel nr. 6.2 -2. Cantitățile și duratele de execuție a activităților
Act. Denumire activitate Articol U.M. Cantitate
N.T.
(h/UN) Activitati manuale Activitati
mecanice
Ore
total Forta
de
munca Durata Nr.
Utilaje Durata
(zile) ore zile
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
A
CURĂȚAREA TERENULUI TSG02A0 100MP 110
3,91 430,1 2 167,8 10 –
–

B SĂPĂTURĂ MANUALĂ A
TERENULUI TSA02B1 MC 378
0,77 264,6 5 6,6 5 – –
C SĂPĂTURĂ MECANICĂ CU
SCREPERUL TSC36B1 100MC 110
1,67 183,7 – – – 2 30
D ÎMPRĂȘ TIEREA
PĂMÂNTULUI TSD02B1 100MC. 22
0,9 19,8 9 2,2 25 – –
E COMPACTAREA CU
TĂVĂLUGUL . TSD09A1 100MC 27
3,42 92,34 – 87 – 2 30
F1 FINISAREA MANUALĂ A
TALUZELOR TSE02B1 100MP 34
4,14 140,76 5 93,45 10 – –
F2 FINISAREA MANUALĂ A
TERASELOR TSE02B1 100MP 10
3,96 39,6 32,4 12.005 10 – –
G
SEMĂNARE GAZON TSH09A1 100MP 35
5,2 182 3 134,7 15 – –

100 Tabel nr. 6.2 -3. Legăturile dintre activități și condiționările corespunzătoare
Simbol
activitate Legături
Durata
(zile) Condiționări Resurse
precedente următoare (zile) Forță
de
muncă Utilaje
de c-ții
A – C 10 1 2 –
B – E 5 1 5 –
C -A D;F1;F2 30 1;1;1 – 2
D C G 25 1; 9 –
E B F 10 2 – 2
F D G 10 1 10 –
G D – 15 1 3 –

Punerea în aplicarea a metodei MPM
Metoda folosi tă în cazul proiectului de față este: (Metra Potential Method).
La această metodă activitățile sunt plasate în nodurile rețelei, iar săgețile dintre noduri
reprezintă succesiunile și condiționările tehnologice sau organizatorice ale activităților.
La calcu lul drumului critic direct pe graficul reprezentat prin nodurile rețelei, un nod
poate fi organizat astfel (Fig. nr.1.):
3 2
5
1
5 5
7
Fig. Error! No text of specified st yle in document. -1. Organizarea unui nod al rețelei la metoda
MPM
Legend ă:
1. Denumirea activității
2. Durata activității
3. Termen minim de începere
4. Termen minim de terminare
5. Termen maxim de începere
6. Termen maxim de terminare
7. Rezerva totală de timp

101 Graficul rețea este o reprezentare grafică a activităților și a le găturilor dintre
acestea.Condiția de bază: are un singur nod inițial și un singur nod final.
Drumul critic reprezintă drumul cu lungimea cea mai mare care este totodată durata
totală de execuție a lucrărilor.Pe drumul critic activităților se numesc critice și nu au nici o
rezervă de timp. Pe celelalte trasee sau drumuri posibile activitățile sunt necritice și au
rezerve de timp.
Concluzii asupra metodei analizei drumului
Prin intermediul drumului critic se scot în evidență activitățile principale de care
depinde în mod direct durata totală de execuție, acordându -se toată atenția asupra acestora pe
perioada execuției lucrărilor.
Drumul critic este alcătuit din următoarele activități: S -A-C-D-E=G -F-, având o
durată de execuție de 80 zile.
.

102
Calculul drumului critic direct pe graficul rețea cu activitățile reprezentate în nodurile rețelei. Metoda MPM

103 6. Norme de protecție a muncii (NPM)

Corespunzător lucrărilor de terasamente, se prezintă măsurile de protecție a muncii
destina te îmbunătățirii condițiilor de muncă și înlăturării cauzelor ce pot provoca accidente de
muncă sau înbolnăviri profesionale.
Obligațiile și răspunderile executantului privind N.P.M.
Organizațiile de construcții -montaj răspund la realizarea lucrărilor de c onstrucții -montaj
în condiții care să prevină accidentele de muncă, în care scop sunt obligate:
 Să examineze documentația tehnico economică a lucrărilor de construcții montaj ce le revin
spre execuție și din punct de vedere al protecției muncii, să facă pr opuneri de îmbunătățire
și, dacă este cauzul, să facă obiecții la documentația tehnico -economică, conform
dispozițiilor în vigoare;
 Să nu modifice, fără acordul prealabil al proiectantului, soluțiile tehnice din priectele de
execuție, care pot afecta rezis tența, stabilitatea sau măsurile de protecție a muncii prevăzute
în proiect și care, ar putea periclita siguranța în exploatare;
 Să ceară beneficiarului ca proiectantul să acordă asistență tehnică în scopul rezolvării
problemelor de protecție a muncii pent ru lucrări neprevăzute sau de o mai mare dificultate,
ivite la executarea lucrărilor;
 Să organizeze controlul aplicării măsurilor de protecție a muncii pe șantiere, să ia masuri
pentru înlăturarea deficiențelor și stabilirii răspunderilor;
 Să asigure echi pamentele, dispozitivele și elementele tipizate de protecție a muncii,
conform normativelor în vigoare, precum și materialul corespunzător de propagandă;
 Să controleze modul în care se fac pe șantier instructajele de protecție a muncii și să
organizeze rei nstruirea de câte ori este nevoie (cel puțin o dată la 6 luni), asigurând
documentația tehnică necesară;
 Să organizeze, cel puțin odată pe an, testarea, privind cunoștințele de protecție a muncii, a
cadrelor tehnice cu pregătire superioră sau medie, precum și a maiștrilor și șefilor de
echipă;
 Să controleze ca tot personalul muncitor din șantier să poarte echipamentul de protecție
normat ;
 Să amenajeze pe șantier un punct sanitar, iar la punctele de lucru să asigure truse sanitare
de prim ajutor.
Săpături la suprafața terenului
La executarea săpăturilor trebuie să se respecte următoarele măsuri de protecție a muncii:
 se interzice formarea de console de pământ la partea superioara a taluzului;

104  starea de echilibru a rocilor, precum și starea susținerilor trebui e să fie periodic
supravegheate;
 trebuie să fie îndepărtate de pe taluzuri bucațile de rocă desprinse sau care tind să
se desprindă;
 asigurarea cu mijloacele necesare evacuarii infiltrațiilor de apă;
 nu trebuie să se permita accesul persoanelor deasupra fr ontului de lucru, în
limitele taluzului natural al rocilor sau în raza de acțiune a utilajelor;
 intrarea și ieșirea personalului din gropile (șanturile) săpate trebuie să se facă prin
locuri special amenajate și indicate de constructor;
 după executarea săp ăturilor în spații limitate cu utilaje mecanizate este interzisă
intrarea oamenilor în aceste săpături pana nu se execută sprijiniri de maluri .
Atunci cand pe teritoriul unde urmeaza să se execute lucrări există conducte și instalații
subterane, începerea lucrărilor trebuie să se facă pe baza unui acord scris, încheiat între executant
și agentul economic care exploatează instalațiile subterane. În situația în care există instalații
subterane, lucrările trebuie să se execute sub supraveghere tehnica permane ntă.
Când se execută săpături în apropierea cablurilor electrice subterane aflate sub tensiune,
lucrările nu trebuie să se efectueze decât după întreruperea curentului electric. În situația în care
întreruperea curentului electric nu se poate face, lucrări le de săpături în apropierea cablurilor
electrice trebuie să se execute numai după ce au fost luate măsuri de protecție a muncii privind
electrocutările prin atingerea directă și indirectă.
Săparea pământului în apropierea cablurilor electrice aflate sub t ensiune este permisă
numai cu ajutorul cazmalelor izolate, fără a se executa lovituri bruște și numai sub supravegherea
conducatorului locului de muncă.
Înainte de începerea lucrărilor de săpături trebuie luate măsuri pentru îndepărtarea de pe
amplasamentu l lucrării respective, acolo unde este cazul, a apelor de suprafață din vecinătăți.
Trebuie să se degajeze, înainte de începerea lucrului, frontul de lucru de orice obiect care
ar putea împiedica desfășurarea lucrului în condiții normale.
La executarea săp ăturilor manuale, distanța dintre muncitori trebuie să fie de cel puțin 2
m.
Pământul rezultat din săpături trebuie să fie depozitat la o distanța de cel putin 0,5 m față
de marginea săpăturii .
Coborârea muncitorilor în tranșee, gropi etc. trebuie să se f acă pe scări sau rampe de
acces prevăzute cu mână curentă. Coborarea prin locuri neamenajate este interzisă.
În zona executării săpăturilor este interzisa circulația sau staționarea persoanelor.

105 În cazul în care în timpul lucrului se constată existența un or muniții rămase neexplodate, trebuie
să se oprească executarea lucrării, să se îndepărteze personalul din zonă și să se anunțe organele
competente, în vederea înlăturării pericolului cauzat de acestea.
Reluarea lucrului se va face numai după primirea avi zului pentru executarea de lucrări în
zonă, din partea organelor competente, și cu luarea unor măsuri de securitate, stabilite de
conducerea șantierului.
Pentru lucrări adânci, precum și sub nivelul apei, trebuie să se execute sprijinirea
pereților săpătur ilor cu cadre orizontale și dulapi verticali (de lemn sau metal), care se montează
pe măsura înaintării lucrărilor.
La sprijinirile orizontale continue, distanța dintre sprijinirile verticale trebuie să fie
adaptată în funcție de adâncimea săpăturii și dup ă natura și gradul de umiditate ale terenului.
Dacă săpăturile sunt executate în apropierea imediată a unor săpături vechi astupate, la
care umplutura nu s -a tasat complet, umplutura acestora trebuie să fie îndepartată. Astuparea
vechilor săpături trebuie să se facă numai după terminarea lucrărilor de săpare în zonă.
Demontarea și îndepărtarea sprijinirilor pereților săpăturilor la terminarea lucrărilor
trebuie să se facă de jos în sus, pe masura astupării acestora cu pământ sau executării fundației și
numa i sub supravegherea conducătorului locului de munca, conform unui proiect.
Staționarea salariaților fără atribuții sau sarcini de producție în zona săpăturilor este
interzisă.
Prevenirea și stingerea incendiilor
Se vor asigura pe șantier existența echipelo r de pompieri voluntari, iar muncitorii trebuie să ia
toate măsurile pentru evitarea producerii incendiilor.
Se va sigura existența pe șantier a apei pentru stingerea incendiilor, precum și echipamentul
necesar pentru stingerea incendiilor ca: stingător cu spumă bioxid de carbon de perete, ladă cu
nisip, târnăcop, răngi, lopeți, furtun.
Pompa de incendiu va fi încărcată cel puțin o dată pe lună, menționându -se aceasta în
registru.
În caz de incendiu se fac operațiile:
-se mobilizează personalul;
-se deschid vanele de incendiu;
-se asigură debitul de incendiu în caz de avarie de lungă durată.
Instructajul PSI se efectuează odată cu instructajul de protecția muncii, care se face noului
personal angajat, personalului care a lipsit mai mult de 30 zile, personalu lui transferat sau detașat,
personalului care și -a schimbat locul de muncă.
Unitățile vor fi dotate cu mijloce de primă intervenție constând în:

106 -ladă cu nisip 0.5 -1.5m³;
-lopeți;
-casmale;
-toporiști;
-răngi;
-instinctor de mână;
-butoi cu apă de 500 l.
Respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor va fi supraveghiată de șeful de
șantier, acesta având obligația să:
-organizeze activitatea de prevenire și stingere a incendiilor la locul de muncă;
-fiecare membru al formației va ști precis func ția și ce va face în caz de incendiu;
-va păstra neblocate căile de acces.
Materiale tehnico -sanitare
 truse sanitare ;
 amenajarea de spa ții pentru protejarea muncitorilor împotriva condițiilor
meteorologice nefavorabile.
 Transportul apei de baut cu cisterna .

107 BIBLIOGRAFIE

1. Popovici Nicolae, 1986, Îndiguiri,regularizării și gospodărirea apelor , Îndrumător de
proiectare ,Institutul politehnic Iași
2. Maftei C., 2004, Hidrologie generală – Aplicații, Ed. Ex Ponto, Constanța
3. Andronic A., Studiul fizico -geografic al bazinului Taița, lucrare de licentă Universitatea
Ovidius din Constanța
4. Chiriac Vasile, Lacuri de acumulare, Ed. Cereș, București 1976
5. M.Șelărescu și M.Podani, Apărarea împotrica inundațiilor .
6. Viorel Al.Stănescu, Măsuri nestructurale de gestiune a inundațiilor, Ed.H.G.A Bucuresti
2002
7. Anghel Stanciu și Irina Lungu , Fundații, Ed. Tehnică
8. Sălceanu C., Lupășteanu R., Crăciun I.,1992, Îndrumar economic în construcții, Ed.
Rotaprint , Iași
9. Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală Dobrogea Litoral
10. Dobrescu N., 2000, Management în lucrările de Îmbunătățiri funciare, Atelier de
multiplicat cursuri al USAMV București
11. Dobrescu N., 2001, Managementul lucrărilor de Îmbunătățiri funciare, Ed. CERES
București
12. STAS 9470 -1973, Hidrotehnica. Ploi maxim e. Intensități, durate, frecvențe.
13. STAS 4273/83, Construcții hidrotehnice. încadrarea în clase de importanță;
14. STAS 4068/1 – 82, Determinarea debitelor și volumelor maxime ale cursurilor de apă.
15. STAS 5431/1 – 85
16. Manual de utilizare Doclib
17. ***, 2002, Norme generale de protecție a muncii
18. ***, 1969, Îndrumător de tehnica securității muncii la executarea construcțiilor
hidrotehnice
19. **-, Norme de protecția muncii la lucrările de Îmbunătățiri funciare