1.1. Geneza si evolutia conceptului de audit public extern Aparut din nevoia de a cunoaste, de a gestiona in conditii de maxima eficienta fondurile… [617816]

1
CAPITOLUL I

1.1. Geneza si evolutia conceptului de audit public extern
Aparut din nevoia de a cunoaste, de a gestiona in conditii de maxima eficienta fondurile
publice si de a asigura transparenta operatiunilor, conceptul de audit public extern prezinta o
contiunua dezvoltare, de la momentul aparitiei sale, pana in prezent.
Importanta activitatii de audit reiese inca din primii pasi in formarea unei viziuni de
anasamblu asupr a acestui concept . Mai exact, urmarind etimologia cuvantului se poate observa
atat conturarea primelor forme de manifestare ale profesiei cat si necesitatea acesteia. Astfel ,
cuvantul “audit” , potrivit Online Et ymology Dictionary, provine din limba latina, audire1, ce
inseamna pe de o parte “a asculta”, iar pe de alta parte “a transmite mai departe”. Cercetand in
continuar e, descoperim si termenul de auditor , reprezentand astfel persoan a care detinea o avere,
in fata careia, o alta persoana insarcina ta cu administrarea averii trebuia sa dea socoteala . In
cazul administrarii unor fonduri publice, persoana trebuia sa dea socoteala, verbal, in fata
publicluilui.
Odata cu aparitia scrisului, necesitatea de a verifica corectitudinea insemnarilor cu privir e
la operatiunile efectuate devine mai intensa . Astfel, potrivit literaturii de specialitate, se poate
observa inca din antichitate preocuparea pentru detectarea fraudei, grija pentru responsabilizarea
persoanelor investite cu gestionarea fondurilor publice.
Spre exemplu, in Egiptul antic, doua persoane distincte aveau sarcina de a consemna in
mod independent aceeasi operatiune , verificandu -se in acest fel, corectitudinea inregistrarilor.
In Grecia Antica, orice persoana care avea tangenta cu fondu rile publice , cu sistemul
public de administrare, avea obligatia de a -si prezenta conturile spre verificare, activitate
desfasurata de catre controlori2.
Odata cu trecerea timpului, activitatile de verificare se intensifica si devin tot mai
complexe, ast fel, in Anglia secolului al XI -lea, William Cuceritorul (1027 -1135) ordona
inventarierea tuturor proprietatilor din regatul sau, pentru stabilirea modului de impartire a
pamanturilor si de colectare a taxelor. Un secol mai tarziu, Henric I al Angliei (1100 -1135), dupa
infiintarea Trezorerie i, pentru a verifica corectitudinea contabilizarii veniturilor si cheltuielilor
statului, numeste persoane responsabile cu analizarea conturilor. Aceste persoane purtau
denumirea de auditori. Edward al II -lea al Angliei ( 1307 -1327) confera o si mai mare importanta
auditorilor. Astfel ca, in urma examinarii conturilor realizate de catre functionarii publici si in
cazul sesizarii unor nereguli, acestia aveau dreptul de a trimite functionarii la inchisoare.
Activitati similare de verificare se regasesc si in Italia, in secolul al XV -lea, unde Luca
Paciolo, calugar franciscan si matematician, astazi numit “parintele contabilitatii”, publica
lucrarea sa intitulata “Summa de Arithmetica, Geometria, Proportione et Proportio nalita”, unde
prezinta principiul dublei -inregistrari contabile3. Dar, relevant pentru studiul nostru este o
anumita parte din lucrare, denumita “De Computis et Scri pturis”, in care prezinta faptul ca
registrele de contabilitate se inchideau si deschideau, iar jurnalul de intrari era verificat verbal.
Mai concret , un asistent citea cu voce tare inregistrarile din jurnalul de intrari, acestea fiind

1 https://www.etymonline.com/search?q=audit
2 Dana Simona Gherai
3 Victoria Bogdan, Bazele contabilitatii

2
comparate cu intrarile din reg istrul proprietarului, evidentiindu -se astfel eventualele
neconcordante.
In urma exemplelor prezentate mai sus se poate observa faptul ca auditorul avea un rol
important in buna gestionare a patrimoniului statului, activitatea auditorului orientandu -se spre
asigurarea ca veniturile si cheltuielile acestuia sunt contabilizate in mod co respunzator,
functionarii publici se conformeaza corectitudiinii morale, erorile sunt depistate, iar frauda
diminuata pe cat posibil.
Astfel, despre activitatea de audit public extern, se poate spune, ca a existat sub o forma
sau alta, inca din primele mo mente ale formelor incipiente de organizare statala si a evoluat
odata cu evolutia societatii, adaptandu -se in functie de sistemul din care facea parte. Ca o urmare
fireasca , de la auditul exercitat pe cale verbala , mai apoi scrisa, activitate realizata de persoane
abilitate, s-a ajuns la infiintarea de Institutii Supreme de Audit .

1.2. Aparitia Institutiilor Supreme de Audit
In urma unei evolutii de cateva secole, in pre zent, auditul in sectorul public devine “o
disciplina tehnica practicata de catre auditori profesionisti, care ofera avize cu privire la
conformitatea situatiilor financiare anuale ale unei entitati”4, in raport cu standardele specifice de
audit (Gherai, 2014).
Astfel, Organizatia Internationala a Institutiilor Supreme de Audit ne ofera urmatoarea
definitie, “Institutia Suprema de Audit reprezinta un organism public al unui stat sau al unei
organizatii supranationale, care, oricum ar fi desemnata, constituita sau organizata, exercita in
virtutea l egii, sau a altei forme de actiune a statului sau a unei organizatii supranationale, cea mai
mare functie de audit public al acelui stat sau a organizatiei supranationala, in mod independent
cu sau fara competenta jurisdictionala” (INTOSAI, 2007 a:3).
Din punct de vedere istoric, in site -urile Institutiilor Supreme de Audit din Uniunea
Europeana, se regasesc informatii de la primele forme de manifestare, pana in prezent. Astfel, la
nivelul Uniunii Europene, primele mentiuni cu privire la audit public extern asemanatoare cu
forma pe care o cunoastem in prezent, se regasesc in Maria Britanie, inca din anul 1314, sub
domnia regelui Edward al II -lea. Dar, pe plan European, Franta face cel mai important pas, care,
in 1318 infiinteaza Curtea de Conturi fraceza. As tfel ca, in urma primilor pasi facu ti de cele doua
tari, pana in secolul al XVI -lea, in cadrul tarilor din Uniunea Europeana au mai fost infiintate alte
trei Institutii Supreme de Audit, in Belgia, Olanda si Ungaria.
In Tabelul 1, se pot identifica cele cinci tari mentionate anterior cu respectivele lor
Institutii Supreme de Audit si evolutia auditului public extern.
Tara Scurt istoric
Marea Britanie Sub domnia regelui Edward al II -lea, in anul 1314, pentru prima data un
functionar public are sarcina de a audita cheltuielile statului, acesta purtand
denumirea de “auditor of the Exchequer”. In timpul domniei Elisabetei I, in
anul 1559, auditorul, era responsabil cu auditarea platilor Trezoreriei. In anul
1780 apare “Commissioners for Auditin g the Public Accounts” care audita
conturile guvernamentale ale Trezoreriei. Din anul 1834, Commissioners for
Auditing the Public Accounts lucreaza impreuna cu “Comptroller of the

4 Gherai 2014

3
Exchequer”, avand rolul de a controla fondurile guvernamentale. In anul
1866, ministrul finantelor uneste cele doua functii sub denumirea
“Comptroller and Auditor General”. In anul 1980 apare organismal cunoscut
astazi ca “National Audit Office”.
Franta In anul 1318, ia nastere prima “Curte de Conturi”, formata din Curia Regis,
cu sediul la Paris si care avea rolul de a audita si supraveghea finantele
regale. In 1320, aceasta devine o institutie independenta. In timpul
Revolutiei Franceze aceasta este desfiintata, ca in 1807, Napoleon I sa
reinfiinteze “Cour de Comptes”.
Belgia Prima Institutie Suprema de Audit este infiintanta in anul 1386, de catre
ducele de Burgundia alaturi de contele de Flandra. Ca urmare a cuceririi si
anexarii altor teritorii, competentele acesteia s -au extins si asupra altor
regiuni, ca in anul 1830, in ur ma dobandirii independentei fata de Olanda, sa
se infiintele propria Curte de Audit, “Rekenhof”.
Olanda In anul 1447, apare prima organizatie, denumita “Generaliteitskenkamer”,
iar activitatile de audit public extern erau subordinate ducelui de Burgundia,
care dorea sa -si monitorizeze averile din teritoriile cucerite. Aceasta
organizatie sufera numereoasa modificari, stabilizandu -se abia in anul 1814,
cand regale William I, infiinteaza “Algemene Rekenkamer” drept Insittutie
Suprema de Audit.
Ungaria In an ul 1528 apar primele mentiuni cu privire la auditarea conturilor statului,
dar si infiintarea unei institutii, denumita “Royal Chamber”. In 1868, aceasta
isi schimba denumirea in “Imperial and Royal Supreme Audit Office”. In
perioada comunismului este desf iintata, reaparand in 1 989 drept Oficiul
Suprem de Audit al Ungrariei.
Sursa: proiectie realizata de autor dupa site -urile Institutiilor Supreme de Audit

In decursul secolelor al XVII -lea si al XVIII -lea, in cadrul Uniunii Europene au fost
infiintate in alte sase tari, noi Institutii Supreme de Audit, insa trebuie facuta mentiunea ca patru
dintre aceste tari faceau parte din dominatia Imperiului Autro -Ungar, avand ca rezultat
desfasurarea activitatii de audit public extern sub subordonarea aceleiasi au toritati. Aceste tari
sunt: Finlanda, Germania, Austria, Cehia, Slovacia si Slovenia.
In cadrul Tabelului 2, se regaseste un scurt istoric al evolutiei auditului public extern si
aparitia Institutiilor Supreme de Audit pentru fiecare tara mentionata mai s us.
Tara Scurt istoric
Finlanda Din punct de vedere istoric, in Finlanda, in anul 1695, apare Oficiul National
de Audit, acesta reprezentand o organizatie independenta ce avea sarcina de
a monitoriza administratia financiara, fiind sub dominatia coroanei suedeze.
In anul 1919, prin Const itutie se stabileste ca Oficiul National de Audit sa se
preocupe de fondurile statului. Sub presiunea celui de Al II -lea Razboi
Mondial, a fost necesara creearea unei noi insitutii, “Audit Office of War
Economy”. In anul 1948, cele doua organisme au fost r eunite in organismal
care este cunoscut si azi drept National Audit Ofice.
Germania In cazul Germaniei, regale Frederic Wilhem I a constituit in anul 1714
“General Chamber of Accounts”, un organismde audit public extern

4
independent si autonom, avand sarci na de a supraveghea conturile statului.
In anul 1871, datorita unificarii Germaniei, acest organism devine Institutie
Suprema de Audit, in 1950 primind numele pastrat pana in prezent de
“Bundesrchungshof”.
Austria Austria are o importanta mai semnficata i n aparitita Institutiilor Supreme de
Audit, deoarece facand parte din Imperiul Austro -Ungar, aceasta avea o
influenta majora asupra tarilor dominate. In anul 1761, Imparateasa Maria
Tereza infiinteaza “Rechen -Cammer”, avand sarcina atat de a supraveghea
cheltuielile publice si de a semnala eventualele nereguli, cat si de a consilia.
Acest organism sufera numeroase modificari pana in anul 1866, cand devine
“Rechnungshof”, autoritate desemnata peste intregul Imperiu Austro -Ungar
si care functioneaza pana la m omentul prabusirii acestuia. In anul 1919,
Austria isi mentine “Rechnun gshof”, organism cunoscut sub aceasta
denumire pana in prezent.
Cehia Datorita dominatiei Imperiului Austro -Ungar, Cehia avea ca insitutie de
audit tot “Rechen -Cammer”, infiintata in anul 1761. Odata cu prabusirea
imperiului, in anul 1918, noua Republica Cehoslovaca, isi continua
activitatea de audit public extern printr -un organism propiu, denumit
“Supreme Accounting and Audit Office”, care dupa ruperea de Slovacia
devine Biroul de Au dit Suprem, mentinandu -se pana in prezent.
Slovacia Istoria in cazul acestei tari este similara cu cea a Cehiei. Din anul 1761, fiind
sub stapanirea Imperiului Austro -Ungar, aceasta are ca si organism tot
“Rechen -Cammer”, pana in anul 1918, ca urmare a ru pturii de acesta.
Datorita ancorarii de Cehia, ca urmare a infintarii, destramarii si reinfiintarii
Cehoslovaciei, incepand cu anul 1945 existau in mod simultan doua
oranisme de audit, pana in anul 1951. Anul 1993, vine cu forma definitiva si
mentinuta pan a in prezent ca Institutie Suprema de Audit, mai exact,
“Najvyssi Kontrolny Urad”.
Slovenia Fiind sub influenta Imperiului Austro -Ungar, pana la destramarea acestuia,
s-a pastrat “Rechen -Cammer”, iar odata cu infiintarea Iugoslaviei, a aparut
propria inst itutie, numita “General Control”, ce avea rol in supravegherea
conturilor statului si in gestionarea bugetului statului. Din 1994 pana in
prezent exista “Court of Audit” ca Institutie Suprema de Audit.
Sursa : proiectie realizata de autor dupa site -urile I nstitutiilor Supreme de Audit

Aparitia Institutiilor Supreme de Audit nu s -a realizat in mod izolat, tarile fruntase in
acest domeniu influentand si restul tarilor din sfera Uniunii Europene, astfel ca, incepand cu
secolul al XIX -lea, apar aceste organisme si in celelalte tari, prezent ate in Tabelul 3.

Tara Scurt istoric
Polonia Cu toate ca in istoria acestei tari se mentioneaza inca din anul 1807 prezenta
unui organism de audit public extern de inspiratie franceza si prusiana,
Institutia Suprema de Audit in acceptiune moderna, apare abia in 1918, cand
Polonia isi castiga independenta. Aceasta poarta denumirea de “Supreme
Audit Office”.

5
Malta Datorita guvernatorului britanic al Maltei, in 1814, activitatea de audit public
extern a fost realizat de “Audit Department”, pana in anul 1997, cand se
infiinteaza Oficiul National de Audit.
Grecia In cazul Greciei, in incercarea de a constitui o institutie de audit, aceasta
preia modelul francez, luand nastere in anul 1833 Curtea de conturi elena.
Pana in 1972, acestui organism i se aduc noi atributii, in prezent purtand
denumirea de “Court of Audit”.
Luxemburg In 1840 este ia nastere “Chambre des Comptes” ce verifica toate operatiunile
statului si avea dreptul de a respinge anumite cheltuieli. In acceptiune
moderna, “Court des Comptes” a fost infiintata in anul 1999.
Portugalia In cazul Portugaliei, in anul 1849 este infiintat Tribunalul de Conturi, care
din 1910 a fost defiintat timp de 16 ani si inlocuit cu institutii provizorii. In
anul 1930, este reinfiintata institutia initiala, past rand denumirea de
“Tribunal de Contas”.
Italia In anul 18 62, Italia fiind dezbinata, se unesc cele patru institutii, cu sediul la
Torino, Florenta, Napoli si Palermo, intr -o singura institutie moderna,
numita “Corte di Conti”. In 1948 aceasta este stabili ta prin Constitutie,
pastrandu -si acelasi nume pana in prezent.
Irlanda In anul 1866 apare “Office of the Comptroller and Auditor General, care mai
apoi, in anul 1923 isi schimba denumirea in “Comptroller and Auditor
General”. Din 1937 este stabilita si in Constitutie necesitatea unui control
asupra cheltuielilor statului si auditarii conturilor acestuia.
Cipru In 1878, insula a fost anexata de catre Marea Britanie, astfel ca in 1879
contabilul general al insulei devine si Auditorul General. Ulterior, ac este
doua functii s -au separate, iar in domeniul auditului public extern a fost
aleasa administrarea direct din partea Marii Britanii. In anul 1960, Cipru isi
declara independenta, si isi declara propriul Auditor General al insulei.
Bulgaria In Bulgariei, prima Institutie Suprema de Audit este infiintata in 1880, care
isi desfasoara activitatea pana in anul 1947. In 1995, aceasta este reinfiintata,
purtand numele de “Oficiul National de Audit”.
Estonia In cazul Estoniei, prima Institutie Suprema de Audit apare mult mai tarziu,
abia in anul 1918 , purtand denumirea de “State Audit Office”, dar datorita
anexarii la Uniunea Sovietica, aceasta a functionat numai pana in anul 1940.
In 1990 Estonia isi proclama independenta, astfel se reinfiinteaza institutia
de audit, sub numele “Riigikontrol”.
Letonia Dupa proclamarea independentei, in 1918, se observa grija Guvernului
pentru auditul public extern, dar abia in 1923 se reuseste infiintarea primei
Institutii Supreme de Audit, care isi continua activitatea pana in anul 1940,
cand Letonia este din nou ocupata. Prin restaurarea independentei in 1992,
institutia este reinfiintata si poarta denumirea de “Valsts Kontrole”.
Lituania Cu toate ca “State Control Institution” infiintata in anul 1919, evolueaza
treptat , tina nd ritmul cu celelalte tari in domeniul auditului public extern, in
1940, aceasta se desfiinteaza. In 1990, este reinfiintata, pastrand aceeasi
denumire, avand atributiuni complexe in supraveghierea bunei gestionari al
fondurilor publice.

6
Suedia In 1921 e ste infiintata “National Accounts Board”, cu rol de administrare a
fondurilor publice. In 1943 apare si “Gouverment Audit Bereau”, ca mai
apoi in 1961, cele doua institutii sa se contopeasca sub denumirea de
National Audit Bereau. Mai tarziu, in 1998, ace sta devine o adevarata
Institutie Suprema de Audit, purtand numele utilizat si in prezent de
“Rikscrevisionsverket”.
Spania In anul 1924 este infiintat “Tribunal Supremo de la Hacienda Publica”. In
1931 apare Tribunalul de Conturi, in subordinea Parlamentului, sufera
modificari, iar in 1978 , prin Constitutie, institutia este numita responsabila
cu auditarea conturilor statului si implicata in managementul economic al
sectorului public.
Danemarca In anul 1917, in Danemarca au loc noi reforme in domeniul contabilitatii,
implicit si in domeniul auditului public extern, noua ani mai tarziu , in 1926,
infiintadu -se si prima institutie sub denumirea “State Accounting and Audit
Act”.
Sursa: proiectie realizata de autor dupa site -urile Institutiilor Su preme de Audit

In cazul Romaniei, prima Institutie Suprema de Audit a fost infiintata in anul 1864 si
publicata in Monitorul Oficial nr. 18 din data de 24 Ianuarie 1864, purtand denumirea de “Inalta
Curte de Compturi”. Legea prin care aceasta a fost cons tituita a fost promulgata de Alexandru
Ioan Cuza pentru toate principatele romane. Astfel, aceasta era responsabila cu “ cercetarea si
hotararea socotelilor atingatoare de veniturile tezaurului”, cat si de “incheierea socotelilor
atingatoare de cheltuieli” .
In 1923, ca urmare a modificarii Constitutiei, este mentionat faptul ca “controlul
preventive sic el de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielolor statului se va exercita de Curtea
de Conturi, care spune in fiecare an Adunarii Deputatilor raportu l general rezultand conturile de
gestiune ale bugetului trecut semnaland, totodata, neregulile savarsite de ministrii in aplicarea
bugetului”.
In urma schimbarilor administrative -teritoriale si politice din perioada 1938 -1948,
instaurarii regimului politi c communist, Inalta Curte de Conturi sufera schimbari majore, care au
condus la desfiintarea ei in 1948 si inlocuirea in 1973 de Curtea Superioara de Control Financiar.
Odata cu prabusirea regimului comunist din Romania, se fac primii pasi spre
reintrodu cerea Institutiei Supreme de Control Financiar, astfel ca, in 1993, reapare Curtea de
Conturi a Romaniei. Potrivit Constitutiei, aceasta este “institutia suprema de control financiar
asupra modului de formare, administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si
ale sectorului public”.

Urmarind istoria tarilor din sfera Europei, se poate observa faptul ca, desi primele
institutii au aparut in secolul al XIV -lea, respectiv al XVI -lea, in acceptiunea moderna, ele apar
abia in secolul al XVIII -lea si mai accentuat in secolul al XIX -lea. Aparitia Institutiilor Supreme
de Audit s -a datorat de cele mai multe ori schimbarilor teritoriale, ca urmare a cuceririlor si
anexarilor facute sau ca u rmare a schimbarilor politice, cum ar fi trecerea de la regimurile
comuniste la regimul democratic.

7
Principalele obiective pe care le urmarea u Institutiile Supreme de Audit erau
supravegherea utilizarii cu eficienta a fondurilor publice, “controlul gestiu nii finantelor publice,
garantarea administrarii legale, corecte si sistematice a acestora, pentru a satisfice interesele
statului” (Gherai, 2014) . Deasemenea, urmareau si aspecte legate de etica si moralitatea in
domeniul financiar.
In concluzie, odata c u aparitia treptata a Institutiilor Supreme de Audit in tarile din sfera
Europei, se realizeaza trecerea auditului public extern de la statutul de “detectiv” la o profesie
reglementata, aceste institutii fiino componenta de mare importanta a statului.

CAPITOLUL II

2.1. De la Institutiile Supreme de Audit la INTOSAI
Un pas cu un impact important in evolutia auditului public extern, cat si pentru Institutiile
Supreme de Audit care le practica, consta in organizarea pe plan international a modului de
desfasurare al ace stei profesii. Astfel ca, incheierea celui de al Doilea Razboi Mondial aduna
impreuna Institutiile Supreme de Audit din mai multe tari, in cadrul Congresului International de
Stiinte Administrative in Berna (Gherai, 2014) . Tarile participant e la congres, fac front comun si
decid infiintarea unui forum cu privire la auditul public extern, denumit si audit guvernamental.
In urma congresului, presedintele Institutiei Supreme de Audit din Cuba, Emilio
Fernandez Camus propune reunirea tuturor Institutiilor Supreme de Audit, intr -un cadru
organizat. Astfel ca, in 1953 se infiinteaza Organizatia Internationala a Institutiilor Supreme de
Audit (eng. The International Organisation of Supreme Audit Institutions, adica INTOSAI).
Organizatia are respo nsabilitatea de a oferi un punct de sprijin, de a indruma tarile membre cu
privire la activitatea de audit extern desfasurat in domeniul public prin intermediul unor norme,
denumite Standarde de Audit.
In prezent, INTOSAI se descrie drept “o organizatie profesionala , autonoma,
independenta si nonpolitical, infiintata pentru a fruniza suport mutual, incurajand schimbul de
idei, cunostinte si experiente”. Aceasta actioneaza drept vocea, reprezentantul tuturor Institutiilor
Supreme de Audit in cadrul comunit atii international e, “furnizand standarde de audit de inalta
calitate pentru sectorul public, promovand buna guvernanta, furnizand deasemenea institutiilor
sale capacitatea de a se dezvolta si de a -si imbunatatii in mod continuu performantele”.
Viziunea I NTOSAI e ste de a promova buna guvernare permitand Institutiilor Supreme de
Audit sa-si ajute respectivele lor guverne sa -si imbunatateasca performantele, sa -si sporeasca
transparenta, garantarea responsabilitatii, mentinerea credibilitatii, sa lupte impotr iva coruptiei,
incurajarea eficientei, sa promoveze increderea publica, precum si primirea si utilizarea eficienta
a resurselor publice in beneficiul cetatenilor sai.
Deasemenea, dupa cum am mai spus, INTOSAI ofera si asistenta in domeniul auditului
public extern, “oferind un forum pentru auditoria guvernamentali din intreaga lume pentru a
discuta probleme de interes comun si a -i tine la curent cu cele mai recente evolutii in domeniul
auditului, alte standard elor profesionale aplicabile si cele mai bune practic i” (INTOSAI,
2010a:2) .

8
La primul Congres INTOSAI realizat in Cuba, s -au numarat 34 de membrii . Acestea au
abordat probleme le legate de sistemele publice de contabilitate, influienta puterii legislative care
ar putea periclita indepen denta Institutiilor Supreme de Audit si necesitatea auditarii contractelor
pentru lucrari publice.
Treptat, au aderat noi membrii, in prezent organizatia reunind 191 de tari. Pentru o mai
buna cooperare, INTOSAI s -a impartit in sapte Grupuri de Lucru Regionale .

2.2. Grupurile de Lucru Regionale
INTOSAI recunoaste Grupurile de Lucru Regionale ca fiind niste organizatii pe plan
regional a utonome, care au fost infiintate din dorinta promovarii profesionale si cu scopul unei
cooperari tehnice a membrilor sai pe o baza regionala.
Denumirea Grupului de
Lucru Regional Anul
infiintarii Tarile membre
OLACEFS
(Organisation of Latin
American Caribbean
Supreme Audit
Institutions) 1962 Argentina, Belize, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia,
Costa Rica, Cuba, Curaz ao, Ecuador, El Salvador,
Guatemala, Honduras, Mexico, Nicaragua, Panama,
Paraguay, Peru, Puerto Rico, Republica Dominicana,
Uruguay, Venezuela
AFROSAI
(African Organisation of
Supreme Audit
Institutions ) 1976 Algeria, Angola, Mozambique, Guinea -Bissau, Green
Cap, Mauritania, Maroc, Libya, Egypt, Insulele
Comoros, Togo, Zimbabwe, Zambia, Tunisia, Sao
Tome et Principe
ARABOSA I
(Arab Organisation of
Supreme Audit
Institutions) 1976 Iordan, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, T unisia,
Algeria, Djibouti, Arabia Saudita, Sudan, Siria,
Somalia, Iraq, Oman, Palestina, Qatar, Comoros,
Kuwait, Lebanon, Lybia, Egypt, Maroc, Mauritania,
Yemen
ASOSAI
(Asian Organisation of
Supreme Audit
Institutions) 1978 Afganistan, Armenia, Australia, Azerbaijan, Behrain,
Bangladesh, Bhutan, Brunei Daurssalam, Cambodgia,
Cypru, Georgia, India, Indonesia, Republica Islamica
Iran, Iraq, Israel, Japonia, Iordan, Kazakhstan,
Republica Coreea, Kuwait, Kyrgysztan, Republica
Democrata Lao People, Malaysia, Ma ldives, Mauritius,
Mongolia, Myanmar, Nepal, Noua Zeelanda, Oman,
China, Pakistan, Papa Noua Guinee, Philippines,
Qatar, Rusia, Arabia Saudita, Singapore, Sri Lanka,
Tajikistan, Tailanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite,
Vietnam, Yemen
PASAI
(The Pacific A ssociation
of Supreme Audit
Institusions) 1987 Insulele Mareane de Nord, Insula Marshall, Guam,
Chuuk, Micronesia, Palau, Yap, Pohnpei, Kosrae,
Kiribati, Nauru, Papa Noua Guinee, Insulele Solomon,
Tuvalu, Vanuatu, Samona, Samona Americana,
Australia, Queen sland, New South Wales, Victoria,
Noua Caledonie, Tonga, Insulele Cook, Polynesia
Franceza, Noua Zeelanda

9
CAROSAI
(Caribbean Organisation
of Supreme Audit
Institutions) 1988 Anguila, Atigua si Barbuda, Aruba, Bahamas,
Barbados, Belize, Bermuda, Insulele B ritanice Virgine,
Insulele Cayman, Curacao, Dominica, Grenada,
Guyana, Haiti, Jamaica, Montserrat, Saint Lucia, Saint
Maarten, Saint Kitts si Nevis, Saint Vincent si The
Grenadines, Suriname, Trinidad si Tobago, Turks si
Insulele Caicos
EUROSAI
(European Onranisation
of Supreme Audit
Institutions) 1990 Albania, Andorra, Armenia, Austria, Azerbaijan,
Belarus, Belgia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria,
Croatia, Cypru, Cehia, Danemarca, Estonia, Elvetia,
Finlanda, Franta, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria,
Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Kazakhstan, Lativia,
Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Moldova,
Monaco, Muntengeru, Norvegia, Polonia, Portugalia,
Romania, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania,
Suedia, Olanda, Turcia, Ucraina, Marea Britani e
Sursa: proiectie realizata de autor

Fiecare grup este alcatuit din Institutiile Supreme de Audit al tarilor componente,
promovand obiectivele principale ale INTOSAI si realizand astfel o mai eficenta cooperare, atat
tehnica, cat si profesionala intre membrii sai.
Astfel, Institutiile Supreme de Audit din cadrul Grupurilor Regionale, lucreaza impreuna
in urmatorul fel:
➢ Prin tinerea in parteneriat a unor seminarii de formare, de instruire pe plan transregional.
➢ Prin creearea de produse de audit si intru mente conexe
➢ Primind ajutor din partea expertilor din alte organizatii regionale
➢ Evalualuari asupra organizatiilor regionale efectuate de catre alte organizatii sau Institutii
Supreme de Audit
Deasemenea, organizatiile regionale din cadrul INTOSAI ofera s uport Institutiilor
Supreme de Audit prin urmatoarele exemple de activitati:
➢ Suport profesional pentru auditori cu privire la calificarile si certificarea lor
➢ Formarea comunitatilor de practica si impartasirea bunelor practice
➢ Asistenta mutuala in domeniul auditului intre Institutiile Supreme de Audit
➢ Formularea de initiative in formarea si dezvoltarea profesionala
➢ Asistarea Institutiilor Supreme de Audit in intarirea si asigurarea independentei lor prin
impartasirea de bune practice
➢ Sustinere in domeniul finantelor, asupra cadrului contabil, standardelor de audit si in
lupta impotriva coruptiei
➢ Suport si indrumare intre Institutiile Supreme de Audit, ajutand la intarirea pe plan
individual a institutiilor
➢ Suport metodologic pe teme comune in domeniul auditului
Astfel ca, se poate spune ca INTOSAI incurajeaza Institutiile Supreme de Audit din
cadrul Grupurilor de Lucru Regionale sa se alinieze strategiei de ansamblu a institutiei ca urmare
a punerii in pra ctica a misiunilor, obiectivelor si prioritatilor INTOSAI.

10

2.3. Participarea in cadrul INTOSAI
Exista trei forme de participare in cadrul INTOSAI, incadrarea intr -una dintre cele trei
forme realizandu -se pe baza unor criterii. Cele trei forme sunt:
– membr u cu drepturi depline
– membru asociat
– membru afiliat
Participarea ca membru cu drepturi depline in cadrul INTOSAI, dar si al celorlalte
organisme ale sale, se adreseaza Institutiilor Supreme de Audit, care:
a) apartin tarilor membre din Organizatia Natiuni lor Unite (ONU) sau oricarei alte agentii din
cadrul acesteia,
b) apartin organizatiilor supranationale si care fac obiectul dreptului international, cu un statut
juridic si care au un grad adecvat de integrare economica, tehnica, organizationala si financ iara.
Cu alte cuvinte, conform INTOSAI, o Institutie Suprema de Audit este “organism ul
public a unui stat sau a unei organizatii supranationale care, indiferent de modul de constituire si
organizare, exercita, in virtutea legii sau a unei alte actiuni for male a statului sau organizatiei
supranationale, cea mai inalta functie de audit public a unui stat sau organizatie supranationala
intr-o maniera independenta, cu sau fara competente jurisdictionale”.
Participarea ca membru asociat este deschisa organizat iilor internationale, profesionale
sau celor care impartasec obiectivele auditului guvernamental extern, acestea putand participa la
evenimentele si programele din cadrul INTOSAI sis a beneficieze de capacitatile INTOSAI, dar
in schimb, neavand drept de vo t.
Membrii asociati trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii pentru a se putea alatura
Organizatiei Internationale al Institutiilor Supreme de Audit:
1. sa fie o organizatie internationala sau supranationala care opereaza la scala globala
2. sa fie o organ izatie care este implicata in mod direct, sau indirect in activitati de
responsabilizare, guvernare, transparenta si anti -coruptie
3. sa fie o organizatie gurvenamentala non -profit
4. sa fie o organizatie nonpolitica care sprijina comunitatea INTOSAI
Participarea ca membru afiliat in comunitatea INTOSAI este deschisa Institutiilor
Supreme de Audit din teritoriile dependente, dar care au totusi, un anumit nivel de autonomie in
privinta activitatilor lor regionale sau a relatiilor internationale. Precum membrii asociati,
membrii afiliati beneficiaza la randul lor de avantajele oferite de INTOSAI, dar nu au drept de
vot.
Pentru a se putea alatura cadrului INTOSAI, membrii afiliati trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii:
1. Institutia Suprema de Audit sa apartina unui teritoriu dependent de un stat membru
INTOSAI
2. sa fie membru al uneia dintre organizatiile regionale ale INTOSAI
3. sa aiba autoritate a de audit independenta de “tara -mama”
4. sa primeasca aprobarea Institutiei Supreme de Audit a a tarii -mama de a se alatura in
cadrul INTOSAI.

11
Examinarea indeplinirii criteriilor privind primirea calitatii de membru cu drepturi
depline, asociat sau afiliat este realizata sub competenta Consiliul ui de Conducere de la nivelul
INTOSAI.

2.4. Congresul International al Institutiilor Supreme de Audit
Avand asteptari marete din partea INTOSAI privind ajutorarea Institutiilor Supreme de
Audit, prin abordarea de noi provocari legate de guvernanta nationala, promovarea
responsabilitatii, este necesara imbunatatirea continua a structurii de guverna re a INTOSAI, cu
scopul de a maximiza valoarea si beneficiile pentru Institutiile Supreme de Audit ale sale.
Astfel ca, a laturi de Grupurile de Lucru Regi onale , exista o gama variata de structuri si
programe prin care INTOSAI opereaza, dar cel mai important este Congresul International al
Institutiilor Supreme de Audit (INCOSAI – eng. International Congres of Supreme Audit
Institutions) .
In cadrul INTOSAI, Congresul este organul suprem, care aduna laolalta toti membrii,
organizand adunari periodice o data la trei ani . La aceste intalniri se reunesc reprezentantii
Institutiilor Supreme de Audit, precum si reprezentatii Organizatiei Natiunilor Unite, a Bancii
Mondiale, la care se adauga alte organizatii internationale si profesionale. Datorita Congresului
International al Institutiilor Supreme de Audit, institutiile tarilor membre au posibilitatea de a
impartasi experiente, de a discuta probleme pe teme comune , de a cauta noi solutii si de a
formula noi propuneri si rezolvari prin intermediul caror a sa se ajute la responsabilizarea
guvernelor pe plan mondial.
De la infiintarea INTOSAI, s-au organizat 24 de Congrese ale Institutiilor Supreme de
Audit, in cadrul carora s -au dezbatut zeci de teme de interes atat national, cat si international, cu
scopul de a formula standardele de audit.
Urmarind parcursul temelor abordate in cadrul INCOSAI, se poate observa ca acestea pot
fi clasificate in functie de obiectivel e INTOSAI, urmarind aspecte privind:
1. Standardele Profesionale – prin intermediul acestora se ajunge la primul obiectiv, ce
consta in incurajarea bunei guvernari
2. Dezvoltarea si consolidarea Institutiilor Supreme de Audit – acest obiectiv urmareste
promovarea unor institutii capabile, prin indrumare, asistenta tehnica, ajutor reciproc, etc.
3. Colaborarea – presupune schimbul de informatii, de cunostinte, intre Institutiile Supreme
de Audit, cercetarea celor mai bune practici, realizarea unor materiale de indrumare in
activitatea de audit, precum si desfasurarea de alte activitati de cercetare asupra
problemelor comune
4. Alegerea unei structuri a INTOSAI – acest obiectiv urmareste organizarea INTOSAI intr –
o maniera care sa faciliteze comunicarea intre Inst itutiile Supreme de Audit , astfel
promovand mai eficient practicile de audit, practicile de guvernare, respectand in acelasi
timp echilibrul si autonomia regionala, precum si diferitele forme de abordare de la o
institutie membra, la alta.
In regulamentul INTOSAI pot fi regasite sarcinile INCOSAI, dupa cum urmeaza:
a) sa aduca in discutie si sa recom ande subiecte tehnice si profesionale de interes comun, cu
intentia de a promova si sustine schimbul de cunostinte si experiente
b) de a numi presedintii din diverse le organizatii

12
c) pentru a stabilii diverse comisii
d) sa aprobe si sa modifice statutul INTOSAI si planurile sale strategige
e) sa analizeze si sa aprobe diverse proceduri de elaborare, revizuire si retragere a
Standardelor Internationale ale Institutiilor Supreme de Audit
f) sa resolve chestiuni propuse de Consiliul de Conducere
g) sa aprobe bugetele trienale ale INTOSAI
h) sa aprobe raportul annual si situatiile financiare auditate
i) sa determinte, impreuna cu Consiliul de Conducere, tara a carei Institutie Suprema de
Audit va gazdui urmatorul Congres
j) sa aleaga Institutiile Supreme de Audit care vor fi numite responsabile cu administrarea
Jurnalului International de Audit Guvernamental si Initiativa de Dezvoltare INTOSAI
(INTOSAI Development Initiative – IDI) o data la sase ani
k) sa ia decizii, fiind cea mai inalata autoritate a INTOSAI, privind probleme legate de
cooperarea internationala intre Institutiile Supreme de Audit
l) sa desemneze auditorii organizatiei
m) sa ia decizii asupra diverselor aspecte legate de INTOSAI , care nu sunt mentionate sau nu
sunt sub aria de acoperire a statutului acesteia.
Conform INCOSAI, aceasta are rolul de “a promova buna guvernanta, permitand
Institutiilor Supreme de Audit sa ajute guvernele sa -si imbunatateasca performanta, transparenta,
asigurar ea responsabilitatii, mentinerea credibilitatii, lupta impotriva coruptiei, promovarea
increderii publice si pentru a proteja interesele cetatenilor lor.”

CAPITOLUL III
3.1. Misiune , viziune, valori
Suntem in tr-o era, care la nivel global, se caracteri zeaza prin complexitate, schimbari
rapide ce dau nastere atat unor provocari descurajante, cat si unor oportunitati guvernarii
nationale si institutiilor internationale. Crizele financiare de pe plan mondial, conflictele dintre
tari, coruptia publica, dive rsele probleme pe plan fiscal sunt cateva exemple concludente pentru
conturarea complexelor probleme de care se ivesc natiunile pe plan individual si colectiv.
Astfel ca, aceste provocari indreapta niste asteptari uriase spre Institutiile Supreme de
Audit si au implicatii profunde asupra INTOSAI , deoarecea acestea sunt raspunzatoare cu
responsabilizarea guvernelor, asigurarea operatiunilor acestora si cu utilizarea eficienta a
fondurilor publice. In acest contex, INTOSAI, care reuneste toate Institutiile S upreme de Audit,
are sarcina de a elabora standarde pentru auditul public extern , oferind un forum pentru toti
auditorii guvernamentali externi din intreaga lume , in cadrul caruia sa se caute solutii pentru
problemele de interes comun, precum si tinerea la curent cu ultimele evolutii din audit, aplicarea
standardelor profesionale si a celor mai bune practici.
In cadrul Declaratiei de la Lima , adoptata in cadrul celui de al IX -lea Congres al
INTOSAI, din anul 1977 , s-au tras liniile directoare ale auditului finantelor publice, astfel ca, pe
ansamblul tututror Institutiilor Supreme de Audit, scopul auditului public extern este acelasi, “de
a descoperi abaterile de la standardele acceptate si incalcarile principiilor de legalitate, eficienta,
eficacitate si ec onomicitate a managementului financiar, destul de devreme pentru a face posibila

13
luarea masurilor corective in cazuri individuale, pentru a -i face pe cei responsabili sa accepte
responsabilitatea, pentru a obtine despagubiri sau sa ia masuri pentru a preve ni, sau cel putin sa
faca mai dificile, astfel de incalcari”.
Prin urmare, scopul auditului public extern, misiunea, viziunea si valorile INTOSAI sunt
aceleasi pentru toate Institutiile Supreme de Audit ale sale, indiferent de zona geografica din care
fac parte , modul in care sunt organizate sau nivelul de dezvoltare al acestora.

Conform Planului Strategic al INTOSAI , aceasta opereaza prin formularea unor teluri,
obiective, ca mai apoi sa hotarasca strategiile prin intermediul carora sa -si atinga obiectivele.
Astfel ca, acestea se regasesc dupa cum urmeaza:
Primul obiectiv are in vedere Standardele Internationale ale Institutiilor Supreme
de Audit (eng. International Standards of Supreme Audit Institutions – ISSAI). Acesta se
concentreaza asupra p romovarii unor standarde puternice si incurajarii bunei guvernari prin doua
metode, sustinerea, mentinerea si recunoasterea importantei acestora si prin contribuirea la
elaborarea si adoptarea unor standarde profesionale adecvate si eficiente.
Masurile strategige prin intermediul carora se atinge primul obiectiv consta in:
a) oferirea unui cadru organizational puternic prin intermediul caruia sa se sustina
standardele INTOSAI
b) incredintarea faptului ca ISSA -urile sunt clar formulate, relevante si adecvate pe ntru a
putea fi preferate si recunoscute pe scara larga
c) promovarea standardelor ca sursa de dezvoltare a programelor de certificare si educatie al
auditorilor .

Cel de -al doilea obiectiv consta in dezvoltarea capacitatii Institutiilor Supreme de
Audit de a mazimiza valorile si beneficiile lor in interesul public , prin promovarea dezvoltarii
capabilitatilor si capacitatilor profesionale ale institutiilor si organizatiilor INTOSAI , deoarece
prin intermediul acestora se contribuie la dezvoltarea nationala in mod durabil si la reducerea
coruptiei.
Strategiile in acest sens consta in:
a) identificarea provocarilor si oportunitatilor pentru formularea unor solutii
b) consolidarea structurii de dezvoltare profesionala a INTOSAI oferind suport in procesul
de profesionalizare in domeniul auditului MISIUNEA Organizatiei Internationale al
Instituiilor Supreme de Audit este de a
incuraja colaborarea intre institutiile sale, de
a oferi standarde de audit de inalta calitate
pentru sectorul public, promovand buna
guvernare, precum si ajutorarea institutiilor
sale in formarea capacitatii de dezvoltare si
de imbunatatire a performantelor.VIZIUNEA Organizatiei Internationale al
Institutiilor Supreme de Audit consta in
promovarea bunei guvernari, contribuind
prin intermediul institutiilor sale la
ajutorarea guvernelor in lupta cu coruptia, in
mentinerea credibilitatii si transparentei,
garantarea responsabilitatii si incurajarea
utilizarii eficiente a resurselor publice in
beneficiul cetatenilor.

14
c) sprijinirea dezvoltarii capacitatii atat la nivelul institutiilor cat si al organizatiilor
regionale pentru a face viabila utilitatea si utilizarea standardelor
d) imbunatatirea capacitatii de reactie la nevoile Institutiilor Supreme de Audit
e) angajarea in mod strategic a comunitatii internationale de a sprijini capacitatea de
dezvoltare a institutiilor in parte.
Cel de -al treilea obiectiv se bazeaza pe colaborare si schimb de cunost inte. Astfel ca,
se incurajeaza cooperarea intre Institutiile Supreme de Audit pentru imbunatatirea in permanenta
a informatiilor, prin realizarea si revizuirea produselor INTOSAI, prin realizarea unui portal
accesibil tuturor institutiilor si prin desfasu rarea unor studii privind indeplinirea celor mai bune
practici.
Acest obiectiv este realizabil prin intermediul urmatoarelor strategii:
a) dezvoltarea unor expertize in domeniul auditului din sectorul public pentru a oferii
informatii relevante Organizatiei Internationale ale Institutiilor Supreme de Audit
b) permiterea schimbului de idei si experiente intre institutiile sale
c) facilitarea imbunatatirii institutiilor sale prin transmiterea rezultatelor obtinute in urma
unor activitati de la o Institutie Suprema d e Audit la alta.
Ultimul obiectiv se defineste prin maximizarea importantei INTOSAI ca
representant official al tuturor Institutiilor Supreme de Audit din lume. Astfel ca, INTOSAI
guverneaza in asa fel incat sa promoveze practici economice, eficiente si eficace, luarea
deciziilor in timp real, tinand cont in acelasi timp si de autonomia diferitelor modele de practici
si orientari ale institutiilor sale.
Strategiile in atingerea acestui obiectiv consta in:
a) monitorizarea implementarii Planului Strategic al INTOSAI orientat spre dezvoltarea
durabila
b) orientarea resurselor INTOSAI spre indeplinirea in cea mai buna maniera al sarcinilor din
Planul Strategic
c) asigurarea structurii organizatorice a INTOSAI, a comunicarii si mobilizarii in luarea
deciziilor in cel mai eficient mod, pentru ca Institutiile Supreme de Audit sa resimta din
plin beneficiile INTOSAI.

3. . Principalele prioritati ale INTOSAI in realiza rea obiectivelor sale
In sprijinul obiectivelor mentionate anterior, asupra carora INTOSAI isi concentreaza
activitatea, a identificat cinci prioritati principale care ofera sustinere in munca sa in indeplinirea
acestora.
I. Promovarea si sustinerea indepen dentei Institutiilor Supreme de Audit
II. Orientarea eforturilor catre dezvoltarea sustenabila a fiecarei natiuni si a fiecarui mandat
al Institutiilor Supreme de Audit
III. Asigurarea dezvoltarii si coordonarii eficiente in realizarea standardelor si incurajarea
schimbului de cunostinte pentru imbunatatirea performantelor institutiilor din cadrul
INTOSAI
IV. Indeplinirea unui set de calitati din partea INTOSAI, cum ar fi, spirit strategic, vigilenta,
agilitate si capabilitatea de a raspunde provocarilor si oportunitati lor internationale

15
V. Facilitarea cooperarii si valorificarea profesionalismului in randul organizatiilor regionale
ale INTOSAI.

Urmarind evolutia sa, misiunea, viziunea, modul in care isi organizeaza activitatea,
obiectivele strategige si prioritatile sale, se poate conchide cu usurinta care sunt valorile de baza
ale Organizatiei Internationale al Institutiilor Supreme de Audit:

Sursa: Proiectie realizata de autor

CAPITOLUL IV
SISTEMUL DE STANDARDE AL INTOSAI

4.1. Factorii de presiune in dezvoltarea standardelor international e de audit
Privind modul de desfasurare a activitatii in sfera auditului public extern, se poate
constata faptul ca aceasta se realizeaza in baza unor reglementari nationale si internationale
recunoscute de fiecare stat in parte. Entitatile din toate tarile, indiferent din ce sector fac parte,
public sau privat, sunt obligate sa respecte aceleasi reglementari, care initial au fost emise in
sectorul privat, iar mai apoi adaptate si pentru sectorul public.
Astfel ca, in domeniul auditului au fost lansate o serie de standarde atat pentru sectorul
public, cat si pentru cel privat. In sectorul privat, aceste standarde poarta denumirea de
Standarde Internationale de Audi t (eng. International Audit Standards – IAS), fiind elaborate de
Federatia Internationala a Contabililor, iar in sectorul public, poart a denumirea de Standarde
Internationale ale Institutiilor Supreme de Audit (eng. International Standards of Supreme Audit
Institutions – ISSAI), elaborate de catre INTOSAI.
Prin urmare, Standardele Internationale ale Institutiilor Supreme de Audit reprezi nta
reglementarile emise de catre Organizatia Internationala al Institutiilor Supreme de Audit, avand
drept scop oferirea unui cadru general si actualizat de actiune la dispozitia auditorilor. Independenta
Integritate
Credibilitate
ProfesionalismInovareCooperare
Valorile INTOSAI

16
In ceea ce priveste dezvoltarea acestor standarde in domeniul auditului, Gherai (2014,
apud Anerud, 2006) prezinta o serie de factori:
• Dorinta de a restabili increderea in domeniul contabilitatii si auditului – numeroasele
scandaluri financiare petrecute de -a lungul timpului au avut un impact negativ
semnificativ as upra perceptiei cetatenilor in ceea ce priveste doua profesii, contabilitatea
si auditul, deoarece acestea au avut ca efect pierderea credibilitatii ; astfel ca, dezvoltarea
unor standarde international de audit a reprezentat o necesitate in restatornicirea nadejdii
in cele doua profesii;
• Globalizarea, convergenta si armonizarea standardelor – globalizarea si convergenta se
Numara printer factorii care au avut o influenta asupra dezvoltarii standardelor de audit,
deasemenea, pentru utilizarea pe scara larga a acestora este nevoie de armonizarea lor atat
in sectorul public, cat si in cel privat;
• Legatura dintre sectorul public si cel privat – in situatiile in care diferite lucrari de audit
public extern prezinta interes persoanelor sau entitatilor din sectorul privat, ele trebuie sa
fie revizuite de Institutiile Supreme de Audit , acestea din urma fiind consultate in
decursul procesului de elaborare al standardelor de audit nationale.
Pe langa acesti factori, Gherai (2014) identifica inca doi factori care arm a i trebui luati in
considerare in ceea ce priveste influenta dezvoltarii standardelor international de audit in
domeniul public . Acestia sunt controlul intern si adecvarea.
Controlul intern reprezinta si el un factor de influenta in dezvoltarea standardelo r
internationale de audit, deoarece acesta contribuie la conturarea credibilitatii actvititatilor
realizate de catre un guvern si a guvernului in sine. Standardele elaborate ofera un mecanism prin
care se asigura faptul ca sunt protejate bunurile din domen iul public, operatiunile financiare sunt
realizate in mod onest, iar raportarea financiara este veridica si de incredere. Asigurarea si
increderea furnizate prin aceste standarde sunt benefice pentru entitatile si organizatiile
internationale cu care forme aza relatii o tara, oricare ar fi domeniile de activitate. Aceste
standarde permit, astfel, intelegere in mod unitar pentru toti participantii, facilitand comunicarea.
Astfel ca, “folosind un cadru sau un limbaj comun in sectorul public al standardelor de
audit si al liniilor directoare, se obtine o abordare in domeniul auditului ce va permite auditorilor
sa impartaseasca experientele, punctele de referinta si un cadru de masurare a performantei, prin
cooperarea la nivel transfrontalier” (Gherai, 2014) .
Adecvarea , trebuie luata, la randul ei, in considerare drept factor care a influentat
standardele internationale de audit din sectorul public, deoarece prin intermediul ei se asigura
faptul ca activitatea de audit este de calitate, iar fiecare Institutie Suprema de A udit din fiecare
tara are datoria de a stabili politica prin care standardele emise de INTOSAI sa fie aplicate in
diferitele activitati pe care organizatia le desfasoara, asigurandu -se, astfel, ca rezultatele obtinute
sunt de valoare.

4.2. Cadrul general privind elaborarea standardelor internationale de audit
Potrivit legii nr. 94/1992, republicata, privind organizarea si functionarea Curtii de
Conturi in Romania, este mentionat faptul ca functia de control este realizata prin proceduri de
audit public e xtern potrivit prorpiilor standarde de audit nationale, redactate in concordanta cu

17
standardele internationale de audit general acceptate. Cu alte cuvinte, se poate spune ca fiecare
tara, isi elaboreaza propriul set de standarde de audit nationale, potrivi t specificului fiecare tari,
cu mentiunea ca acestea sa se alinieze la standardele internationale de audit elaborate de
INTOSAI.
Conform acelelasi legi, standardele de audit sunt definite ca fiind: “ setul de concepte,
principii directoare, procedure si me tode pe baza carora auditorul public extern determina
ansamblul etapelor si procedurilor de verificare care sa permita atingerea obiectivului fixat ”.
Indiferent de tara, standardele de audit reprezinta insumarea principiilor de baza,
stabilind u-se astfel un cadru omogen de aplicare a procedurilor si metodelor utilizate in
activitatile de audit pentru a se asigura calitatea acestora.
In revista Curtii de Conturi a Romaniei este mentionat faptul ca primul set complet de
Standarde Internationale ale Instit utiilor Supreme de Audit a fost intocmit in anul 2010, la
Johannesburg (Africa de Sud), in cadrul celui de al XX -lea Congres al INTOSAI. Prin Declaratia
Sud Africana, INTOSAI solicita Institutiilor Supreme de Audit membre, utilizarea cadrului
ISSAI (Standa rdele Internationale ale Institutiilor Supreme de Audit) drept cadrul comun de
referinta pentru auditul desfasurata in domeniul public si aplicarea acestuia in conformitate cu
mandatul , legislatia si reglementarile nationale in vigoare, specifice fiecare I nstitutii Supreme de
Audit. Deasemenea, aceste standarde constituie niste recomandari privind premisele legale,
organizationale, dar si profesionale , precum si la comportamentul personalului , in cadrul unei
Institutii Supreme de Audit.
Astfel ca, avand ca tel oferirea unui cadru comun membrilor sai, INTOSAI a dezvoltat
doua seturi de standarde profesionale: Standardele Internationale ale Institutiilor Supreme de
Audit (ISSAI) si Orientarea INTOSAI pentru Buna Guvernanta (INTOSAI GOV).
Cadrul general priv ind ISSAI a fost clasificat intr -o structura ierarhica pe patru nivele de
catre Comitetul pentru Standarde Profesionale (P.S.C.) al INTOSAI, dupa cum urmeaza:
• Nivelul 1 – contine principiile fondatoare ale INTOSAI si reprezinta nivelul cu
importanta cea ma i insemnata , datorita Declaratiei de la Lima, din cadrul celui de al XIX –
lea INCOSAI, in cadrul careia au fost trasate liniile directoare ale auditului finantelor
publice. Intreg cadrul ISSAI a fost elaborat in baza acestei declaratii;
• Nivelul 2 – face ref erire la premisele pentru functionarea Institutiilor Supreme de
Audit si contine declaratiile INTOSAI in care se regasesc condit iile preliminare pentru
organizarea si functionarea corecta a Institutiilor Supreme de Audit membre. Cu alte
cuvinte, a ceste dec laratii explica principiile fundamentale pentru functionarea eficienta si
conducerea profesionala a institutiilor, tratand aspect e privind independenta, transparenta,
etica, responsabilitatea si calitatea. Deasemenea, din cauza diferentelor nationale pe pl an
cultural, legislative, juridic si social, Institutiilor Supreme de Audit al fiecarei tari in parte
ii revine sarcina de a intocmi propriul Cod de Etica, care se muleaza cel mai bine pe
particularitatile tarii sale. Acest Cod de Etica contine principiile si valorile directoare ale
muncii cotidiene a auditorilor. Toate aceste coduri nationale au ca sursa de inspiratie
Codul de Etica INTOSAI.
• Nivelul 3 – se refera la principiile fundamentale de audit si prezinta esenta muncii de
audit in sectoru l public. La acest nivel se regasesc standardele internationale de audit
INTOSAI prin intermediul caruia se ofera indicatiile necesare pentru membrii sai in

18
punerea in aplicare a principiilor profesionale general acceptate pentru realizarea unui
audit efic ient, precum si procedurile concrete prin intermediul caruia se efectueaza.
• Nivelul 4 – prezinta liniile directoare de audit si reprezinta ultimul nivel in cadrul
acestui sistem de standarde. In acest nivel se regasesc detaliate principiile fundamentale
de audit public extern pe mai multe orientari specifice, utilizate in activitatea de zi cu zi.
Aceste ghiduri de audit cuprind “cerinte si recomandari pentru efectuarea auditului
financiar, al performantei, de conformitate, oferind si orientari suplimentare pentru
auditori” (Revista Curtii de Conturi a Romaniei). Acestea sunt actualizate in mod
constant de catre comisii specializate ale INTOSAI si reprezinta cele mai bune practicti
in domeniul auditului recunosctute pe plan Mondial. Deasemenea, trebuie mentio nat
faptul ca, fiecare ISSAI este alcatuit dintr -un Standard International de Audit (eng.
International Standard of Auditing – ISA) si o Nota practica corespunzatoare. Orice ISA
stabileste cerintele si ofera indrumarile necesare pentru ca auditorii sa poat a sa isi
exprime opinia daca situatiile financiare auditate sunt realizate, sub toate aspectele,
conform cadrului de raportare financiara aplicabil. In cazul Notelor practice, acestea sunt
formulate de INTOSAI si ofera detalii suplimentare si mult mai ampl e in legatura cu
Standardele Internationale de Audit. Exista o Nota practica pentru fiecare ISA in parte.
Drept urmare, fiecare nivel, cu documentele sale specifice privind standardele de audit,
reprezinta orientari dezvoltate de subcomisii din cadrul IN TOSAI, publicate pentru a fi
vizualizate de catre toate Institutiile Supreme de Audit membre. Aplicarea lor este optionala,
nefiind neaparata, ci, ele infatiseaza niste practice recomandate, fiind la latitudinea fiecarei
institutii intrebuintarea lor sau modificarea in concordanta cu atingerea scopurilor propuse de
mandatele sale.

4.3. Beneficiile Standardelor Internationale al e Institutiilor Supreme de Audit
Conform lucrarii realizate de INTOSAI, Implementing the International Standards for
Supreme Audit Institutions (2012a), se pot observa trei mari benefici i pentru care Institutiile
Supreme de Audit ale fiecarei tari ar trebui sa le implementeze:
1. Calitate – Prin practicarea a uditului public extern, in conformitate cu standardele emise
de INTOSAI, general acceptate pe plan global, conduce la infaptuirea uni audit ce se
caracterizeaza prin consecventa si un nivel ridicat de calitate. Foarte importanta este
castigarea increderii, atat a cetatenilor, cat si a altor parti interesate, fapt ce se poate
indeplini prin adoptarea standardelor de catre fiecare Institutie Suprema de Audit in parte,
contribuindu -se in acest fel si la diminuarea riscului de audit. Este firesc ca, o organizatie
de audit sa fie credibila , activitatea prestata trebuie sa fie de cali tate. Deasemenea, prin
adoptarea ISSAI -urilor pe plan global va deveni mai simpla analiza comparativa si se va
contribui la schimbul de experiente.
2. Credibilitate – Sporirea credibilitatii in Institutiile Supreme de Audit si in activitatea de
audit in sine, se poate realiza prin aplicarea standardelor elaborate de catre INTOSAI,
deoarece aceste standarde sunt acceptate la nivel global si sunt considerate, dupa cum au
mai fost mentionate, “cele mai bune practici” in domeniul auditului. Practic, prin

19
utilizarea acestor standarde cunoscute de catre toate tarile membre INTOSAI, se ajunge
la o activitate de audit ce se caracterizeaza prin transparenta, fapt ce intareste
credibilita tea in rezultatele obtinute in urma realizarii diverselor rapoarte de audit.
3. Profesionalism – Prin intermediul standardelor se formeaza baza pentru
profesionalizarea oricarui auditor , Institutie Suprema de Audit sau alta organizatie in
domeniul auditului, prin furnizarea unui amplu process structurat in activitatea de audit.
Aplicand standardele acceptate la nivel global, nu numai ca va intari profesia de audit, ci
va conferi un limbaj comun, dincolo de orice granite, ce va contribui la schimbul de
experien te.
Implementarea Standardelor Internationale ale Institutiilor Supreme de Audit este un
angajament pe termen lung, iar beneficiile aduse de catre acestea nu pot fi contestate, cu toate ca
reprezinta o adevarata provocare pentru institutiile abilitate. Impedimentele ce pot sa apara in
adoptarea lor consta in diferentele de la o Intstitutie Suprema de Audit la alta a gradului de
dezvoltare, a contextului in care opereaza, a resurselor de care dispun, precum si a cerintelor
legale. Dar, prin urmarea sistemul ui de standarde se reuseste o buna ghidare a activitatii de audit
si sporirea eficientei.