1.1. Evolutia hologramelor si clasificarea acestora. Holografia O holograma reprezinta o emulsie fotografica in care informatia despre o scena este… [625812]

Introducere
1. Notiuni introductive
1.1. Evolutia hologramelor si clasificarea acestora. Holografia
O holograma reprezinta o emulsie fotografica in care informatia despre o scena este
inregistrata intr-un mod foarte special. Acest lucru face scena vizibila in toate aspectele sale
spatial 3D, cu umbre si intensitati variabile, reproduse intr-un mod realistic. Aceasta tehnica de
afisare aparuta spre sfarsitul secolului 20, a fost popularizata foarte rapid in ultimii ani, chiar
daca pentru majoritatea oamenilor inca reprezinta o impresie sau un concept inconjurat de mister.
Ideea holografiei dateaza din anul 1947 si ii apartine fizicianului maghiar Denis Gabor,
care a dezvoltat aceasta tehnica accidental in urma unor lucrari de imbunatatire a microscopiei
electronice. Gabor a inventat termenul de holograma din cuvintele grecesti “holos ”, care
inseamna intreg si “gramma ”, care inseamna mesaj. Dezvoltarea ulterioara in acest domeniu a
fost impiedicata in decursul urmatorului deceniu, deoarece sursele de lumina existente la acea
perioada nu erau “coerente ” [].
Aceasta bariera a fost depasita in anul 1960 de cercetatorii rusi N.Bassov si A.
Prokhorov, impreuna cu americanul Charles Towns, prin inventarea laserului, a carui lumina
pura si intensa, era ideala pentru realizarea hologramelor. In 1962, Yuri N. Denisyuk, de origine
rusa, a combinat holografia cu cercetarile laureatului nobel Gabriel Lippmann asupra
fotografiilor color, obtinand prima holograma care putea fi vizibila ochiului liber. Realizarile lui
Gabor au fost recunoscute in anul 1971, acesta primind premiul nobel pentru fizica. Un adevarat
progres in dezvoltarea holografiei a fost reprezentat de productia in masa a laserelor, care au
permis cercetatorilor cu un buget limitat, artistilor si chiar amatorilor sa ia parte la cercetare.
Datorita diversitatii hologramelor, pe parcursul timpului s-a realiza t o clasificare a
acestora in doua mari categorii, si anume:
1. Holograme reflectate;
2. Holograme transmise
Acesta categorie de holograme, pe langa faptul ca detin caracteristici unice ce pot
fermeca orice student: [anonimizat], sunt si usor de realizat. Obtinerea acestora

indifferent de metoda si procesul ales, au la baza aceleasi material ca si in cazul hologramelor
reflectate, singura diferenta constand in pozitionarea acestora in scena.
Hologramele transmise reprezinta una din din cele doua categorii de holograme, a doua
fiind hologramele transmise. Toate celelalte holograme reprezentand de fapt variatii sau
combinatii ale acestor doua. Acestea se obtin, sau mai bine zis pot fi vizibile ochiului liber,
folosind un laser similar celui folosit pentru inregistrarea imaginii initiale. Fascicolul laser fiind
pozitionat in spate, proiecteaza o imagine virtual, ascutita si profunda in majoritatea cazurilor, pe
partea observatorului. Chiar daca in cazul obiectelor transmisia se face usor, pentru inregistrarea
holografica a unei persoane, procesul devine mai complex, necesitand lasere de o putere mult
mai mare si odata cu acestea si echipament de protectie considerabil. Conform [], hologramele
transmise sunt ca o fereastra catre o alta lume.

1.2. Aplicatii ale hologramelor

1.3. Scopul proiectului
Lucrarea intitulata “Proiectarea si implementarea unei aplicatii pentru redarea imaginilor
tip holograma ” are drept obiectiv dezvoltarea unei aplicatii capabile sa transmita la distant
imagini redate prin intermediul unui sistem tip holograma.
Scopul acestei aplicatii bazata pe un protocol de comunicatie, care ofera posibilitatea de
partajare a unei multitudini de fisiere, pune la dispozitie comunicatia la distant prin intermediul
unei functii de tip chat, interfatata de un system tip holograma care sa ofere utilizatorului o
experienta cat mai apropiata de lumea reala.
Aplicatia poate fi utilizata in diferite domenii de activitate, ca de exemplu:
 Pentru realizarea de sedinte din cadrul corporatiilor aflate la distant
 Pentru implementarea invatamantului la distant

 Pentru imbunatatirea experientei de vizualizare a diferitelor programe TV sau
filme
 Pentru imbunatatire apelurilor video
Sintetizand conceptual propus poate fi considerat un produs care imbunatateste
experienta comunicatiei la distant. Detalierea modului de proiectare si implementare se regaseste
in capitolul 3, iar modurile de intrebuintare sunt descries in capitolul 4 al acestei lucrari.
1.4.Prezentarea lucrarii
Aplicatia pentru redarea imaginilor de tip holograma faciliteaza partajarea fisierelor intr-o
retea LAN. Aplicatia client-server se bazeaza pe doua nuclee, unul specific clientului si unul
specific serverului. Aplicatia client este cea care preia imaginea si o transmite aplicatiei server.
Ambele aplicatii sunt construite in mediul de dezvoltare Visual Studio, cu ajutorul limbajului de
programare C#, folosind template-ul Windows Presentation Form.
Aplicatia client realizeaza captura imaginii prin intermediul camerei web si
implementeaza functia de prelucrare si transmisie a acesteia. In momentul transmiterii, aplicatia
client se conecteaza prin intermediul unei adrese IP si unui port specific, la aplicatia server.
Aplicatia server realizeaza o citire continua a buffer-ului de memorie, cat timp buffer-ul
este gol, aplicatia se afla in stand-by. In momentul in care in buffer a fost depusa o imagine,
aceasta este preluata si afisata. Afisarea se realizeaza pana la aparitia unei alte ac tiuni din partea
utilizatorului. Aplicatia server ruleaza incontinuu, pe cand aplicatia client ruleaza doar atunci
cand utilizatorul lanseaza executabilul. Aspecte care vizeaza proiectarea, implementarea, prec um
si rezultatele obtinute, vor fii prezentate in capitolele urmatoare.
2. Transferul datelor in cadrul unei retele locale
In cadrul acestui capitol vor fii prezentate conceptele de baza care vizeaza transferul
datelor in cadrul unei retele locale, impreuna cu conceptele de partajare a fisierelor (file sharing).
2.1. Retele locale de calculatoare
2.2. Partajarea resurselor
2.3. Conexiunea dintre client si server

3. Proiectarea si implementarea aplicatiei
In cadrul acestui capitol se va prezenta structura aplicatiei, modalitatea de implementare,
precum si limbajul de programare utilizat.
3.1. Mediul de lucru
3.1.1. Visual Studio Community Edition 2017
3.1.2. Limbajul de programare C#
3.1.3. Template-ul Windows Presentation Form
3.2. Proiectarea aplicatiei
3.3. Implementarea aplicatiei
4. Manualul de utilizare al aplicatiei
5. Concluzii

Similar Posts

  • Culeac N. 24.05.2019 17.00 [623758]

    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU Facultatea Științe ale Educației și Informatică Catedra Pedagogia Învățământului Primar Programul de studii Pedagogie în învățăm ântul primar Culeac Natalia METODOLOGIA APLICĂRII JOCURILOR DIDACTICE LA LECȚIILE DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CLASA A III -A Teză de licență…

  • LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ PENTRU SUSȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I [310718]

    [anonimizat] I [anonimizat]. univ. dr. [anonimizat].CREȚU FLORENTINA ADRIANA (căs. VASILE) [anonimizat] I CU TEMA „[anonimizat]” [anonimizat]. univ. dr. [anonimizat].CREȚU FLORENTINA ADRIANA (căs. VASILE) BUCUREȘTI CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI………………………………………………………………………….5 CAPITOLUL 1 PERCEPȚIA ………………………………………………………..……7 1.1. Definiții ale percepției…………………………………………………………….7 1.2. Etapele percepției…………………………………………………………………8 1.3. Caracteristicile percepției………………………………………………………..10 1.3.1. Rolul percepției în existența și activitatea omului……………………………12 1.4. Percepția din perspectivă conexionistă………………………………………………………..13…

  • CREANGA DE AUR ȘI NOPȚILE DE S ÎNZIENE CIRCULAȚIA ȘI SEMNIFICAȚI A SIMBOLURILOR Coordonator stiin țific : PROF. UNIV. DR. SIMONA ANTOFI STUDENT Ă :… [604342]

    UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALATI FACULTATEA DE LITERE GALA ȚI 2017 LUCRARE DE LICEN ȚĂ Coordonator științific : PROF. UNIV. DR . SIMONA ANTOFI STUDENT Ă : VLASE ALEXANDRA 2 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALATI FACULTATEA DE LITERE CREANGA DE AUR ȘI NOPȚILE DE S ÎNZIENE CIRCULAȚIA ȘI SEMNIFICAȚI A SIMBOLURILOR Coordonator stiin…

  • Miriam E. Wells Halbwachs [628071]

    1
Maurice
Halbwachs.

On
Collective
Memory,
Lewis
A.
Coser,
trans.

Chicago:
University
of
Chicago
Press,
1992.

Miriam
E.
Wells

On
Collective
Memory,
by
Maurice
Halbwachs,
is
a
collection
of
interwar
writings
on
the
nature
and
constitution
of
individual
memories,
as
well
as
within
families,
social
classes
and
religions.

His
theory
of
memory
can
be
characterized
not
only
by
his
insistence
on
the
collective
nature
of
memory,
but
also
more
specifically
by
the
linguistic
basis
of
this
collectivity
(173).

He
also
demonstrates
that
memory
is
a
shifting
entity
because
it
is
continually
reconstituted
by
people
in
the
present,
as
they
convey
it
through
language.

Finally,
Halbwachs
allows
for
individuals
to
hold
simultaneous
frameworks
for
memory,
which
differ
depending
on
context—such
as
within
a
family,
class,
or
religion.

Halbwachs
derived
some
of
his
foundational
ideas
from
the
work
of
Emile
Durkheim
and
Henri
Bergson,
his
scholarly
predecessors.

Durkheim
wrote
about
collective
effervescence,
notably
in
his
ethnographic
work,
The
Elementary
Forms
of
Religious
Life.1

Henri
Bergson’s
ideas
about
the
inner
subjective
time,
and
the
two
types
of
memory2
were
also
important
influences
(48).

Halbwachs,
like
Durkheim
and
other
experimental
scholars
of
the
time,
was
resolutely
cross‐disciplinary.

To
the
psychological
and
philosophical
theories
of
Bergson,
Halbwachs
added
the
sociological
and
ethnographic
concepts
of
Durkheim,
and
to
that
he
also
added
his
own
background
as
a
statistician.


Viewing
the
mind
as
a
product
of
social
conditions
seems
to
have
been
paradigmatic
for
the
period
before
the
First
World
War,
and
may
have
gained
momentum
in
the
interwar
period
as
(in
part)
a
response
to
revolutions
and
the
rise
of
fascism.

To
the
ideas
of
Durkheim,
Halbwachs
was
able
to
add
the
connecting
feature
that
held
together
brief
periods
of
collective
effervescence:
memory.

By
viewing
memory
as
a
social
construct
that
is
dependent
primarily
upon
language,
Halbwachs
was
able
to
descibe
the
process
by
which
the
meanings
of
memory
to
change
over
time.

Though
he
does
not
express
it
in
these
words,
Halbwachs
demonstrates
the
collective
ability
of
people
to
create
a
paradigm
through
the
continual
reconstitution
of
memories.

In
On
Collective
Memory,
one
of
the
problems
Halbwachs
faced
was
the
inability
to
separate
a
human
from
his
societal
surroundings,
in
order
to
encounter
adult
memory
in
a
pure
form.

He
examines
two
specific
instances
to
get
as
close
to
this
state
as
possible:
through
dreams,
and
through
aphasia.

In
both
of
these
states,
an
individual’s
framework
for
understanding
memories
is
“deformed,
changed
or
destroyed
(43).”

The
only
instance
in
which
most
individuals
occupy
a
space
and
time
apart
from
the
influence
of
society
is
in
dreams.

For
this
reason,
dreams
can
be
used
as
evidence
for
the
social
construction
of
memory.

Halbwachs
notes
that
dreams
evoke
fragmentary,
not
complete,
images,
which
only
“slackly”
retain
the
conventions
of
the
waking
world.

The
dreamer,
Halbwachs
writes,
retains
an
“embryonic
social
life,”
which
includes
the
use
of
speech—but
no
real
or
complete
memory
appears
in
dreams
because
there
are
no
social
context
or
cues
with
which
to
respond
(39,
169).

























































1
Emile
Durkheim,
The
Elementary
Forms
of
Religious
Life,
Karen
E.
Fields,
trans.,
(New
York:
The
Free
Press,
1995).
2
The
two
types
are:
1)
habitual
or
action‐oriented
memory,
and
2)
that
which
expresses
a
disinterest
in
present
life. 2
The
person
with
aphasia
is
perhaps
an
even
more
useful
example
for
Halbwachs.

Aphasia3
is
a
condition
with
several
varieties
of
language
and
cognition
impairment.

In
some
cases,
it
only
affects
the
individual’s
communication,
and
in
others,
it
affects
his
understanding
of
language.

Halbwachs
discusses
the
inability
of
the
person
with
aphasia
to
“keep
or
recover
his
place
in
the
social
group.”

In
more
severe
cases
of
aphasia,
an
individual
can
perceive
the
world
as
images
or
physical
experiences,
but
without
the
use
of
language,
can’t
apply
meaning
to
those
images
or
physical
experiences—which,
according
to
Halbwachs,
eliminates
the
possibility
of
memory.

Some
time
is
also
spent
in
discussion
of
the
aged,
and
nostalgia.

Halbwachs
observes
an
increased
inclination
to
remember—which
is
not
a
naturally
acquired
trait
of
the
elderly,
but
an
active
reconstitution
of
the
past
in
which
adults
don’t
often
indulge,
using
personal
recollections,
the
recollections
of
others,
and
historic
materials.

Finally,
Halbwachs
makes
some
interesting
points
about
continuity,
from
a
national,
societal,
or
academic
standpoint.

He
suggests
that
a
person
transplanted
from
one
nation
to
another
will
not
understand
easily
the
frameworks
of
his
new
country—not
without
years
of
immersion
in
them,
which
will
help
him
develop
the
collective
memory
of
the
general
population.

Likewise,
he
characterizes
knowledge
as
a
collective
pursuit
in
which
a
scholar
places
his
“discoveries
in
the
chronology
of
the
history
of
knowledge
(176).”

These
two
points,
out
of
many,
may
be
some
of
the
most
useful
for
the
discussion
of
national
memory
and
the
changing
presentation
of
history.

In
recent
years,
Halbwachs
has
been
invoked
for
a
number
of
studies
that
deal
with
place
memory
and
association.

While
this
is
by
no
means
a
comprehensive
list
of
sources,
I
would
like
to
discuss
some
of
the
kinds
of
work
in
which
Halbwachs’s
On
Collective
Memory
has
been
used.

Max
Page’s
exploration
of
creation
and
destruction
of
New
York
landscapes
in
the
first
half
of
the
20th‐century
uses
Halbwachs
as
a
starting
point
to
talk
about
the
social
construction
of
memory,
but
adds
a
new
dimension
to
Halbwachs’s
almost
entirely
linguistic
understanding
of
memory,
by
adding
the
memory
that
is
continually
reconstituted
by
the
built
environment.4

Karen
Till
uses
On
Collective
Memory
to
suggest
that
people
who
are
remembering
are
doing
so
in
contemporary
spaces
and
through
contemporary
social
contexts,
and
through
Halbwachs,
Yael
Zerubavel
reminds
her
readers
that
monuments
and
commemorations
establish
historical
continuity
across
generations.5

Finally,
Halbwachs
is
still
used
in
contemporary
psychology
literature
(non‐pharmacological
literature!)
to
talk
about
topics
like
childhood
place
attachment.

Halbwachs
was
not
always
well
received
during
his
lifetime,
and
has
also
been
critiqued
in
recent
years
for
his
“implicit
assumption
of
a
Durkheimian
collective
consciousness.”6

In
addition,
On
Collective
Memory
has
the
arguable
flaws
of
a
manuscript
that
was
published
posthumously—it
can
be
assumed
that
Halbwachs
himself
would
not
have
been
happy
with
the
result—but
it
is
possible
that
his
raw
writing
has
taken
on
a
life
which
even
Halbwachs
himself
might
not
have
anticipated.
He
had
criticized
the
historians
of
his
time
for
emphasizing
description
rather
than
explanation,
and
an
inability
to
“cope
with
the
problems
of
historic
causation
(11).”
That
Halbwachs’s
memory
theory
has
been
applied
liberally
to
recent
historical
analysis
might
well
have
amused
and
pleased
him.
























































3
Commonly,
aphasia
is
one
of
the
sequelae
of
strokes,
and
may
have
been
even
more
prevalent
in
Halbwachs’s
lifetime
than
it
is
in
our
own.
4
Max
Page,
The
Creative
Destruction
of
Manhattan,
1900­1940
(Chicago:
University
of
Chicago
Press,
1999)
251.
5
Karen
Till,
The
New
Berlin:
Memory,
Politics,
Place
(Minneapolis
and
London:
University
of
Minnesota
Press,
2005)
14;
and
Yael
Zerubavel,
“The
Politics
of
Remembrance
and
the
Consumption
of
Space:
Masada
in
Israeli
Memory,”
in
Walkowitz,
et
al.,
eds.,
Memory
and
the
Impact
of
Political
Transformation
in
Public
Space
(Durham
and
London:
Duke
University
Press,
2004)
233.
6
Till,
233. Copyright Notice© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA. Acest articol: Miriam E. Wells Halbwachs [628071] (ID: 628071)Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile…

  • Parlamentul României adoptã prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Art. 1. – (1) Prezentul cod reglementeazã… [632195]

    LEGE – CODUL MUNCII Parlamentul României adoptã prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Art. 1. – (1) Prezentul cod reglementeazã totalitatea raporturilor individuale si colective de muncã, modul în care se efectueazã controlul aplicãrii reglementãrilor din domeniul raporturilor de muncã, precum si jurisdictia muncii. (2) Prezentul cod se aplicã si…

  • Nume:Petre Daniela-Mariana [608606]

    Nume:Petre Daniela-Mariana An de studii:I,PIPP Disciplina:Fundamentele psihologiei Tema 2 Descrieti proprietatile afectivitatii si oferiti cate un exemplu relevant. 1) Polaritatea proceselor afective ▪ consta în tendinta acestora de a gravita fie în jurul polului pozitiv, fie în jurul celui negativ ▪ apare ca urmare a satisfacerii sau nesatisfacerii diferentiate a trebuintelor, aspiratiilor (totala sau partiala,…