1.1 Conceptul de competitivitate Conceptul de competitivitate este un fenomen foarte complex, de aceea acest fenomen economic mereu se perfecționează… [628073]

1.1 Conceptul de competitivitate
Conceptul de competitivitate este un fenomen foarte complex, de aceea acest fenomen
economic mereu se perfecționează pentru a formula toți factorii care o determină, indicatorilor
care o măsoară și mai ales a metodelor de sporire. Competitivitatea este un concept larg și complex
care nu poate fi analizat fără a atrage atenția la așa concepte ca: productivitatea, rentabilitatea,
surplusul balanței comerciale etc. Neînțelegerea complexității acestui concept duce la grave greș eli
în metodele de calcul, iar neînțelegerea esenței face mai complicată identificarea factorilor care o
determină, iar ca urmare a pârghiilor care urmează a fi utilizate pentru menținerea și sporirea
competitivității.
Competitivitatea industriei și a firm elor a reprezentat una dintre cele mai importante teme
ale cercetării în domeniile studiilor economice și de afaceri. Deși conceptul de competitivitate a
națiunilor a fost inițial propus de economiști1, termenul a câștigat, de asemenea, importanță ca
subie ct de studiu în rândul savanților de management în ultimul deceniu .
Majoritatea studiilor empirice privind competitivitatea la nivel de industrie au fost legate
de sectorul de producție și de sectoarele conexe, iar recent, unii cercetători au început să ex amineze
competitivitatea internațională a sectorului serviciilor, acordând o atenție deosebită destinațiilor
turistice și industriei hoteliere care merită o abordare sistematică Și revizuire critică. Deoarece
turismul și industria hotelieră continuă să pro spere în economia globală, concurența – fie ea
internațională sau internă în rândul membrilor industriilor – devine mai puternică.2
În viziunea specialiștilor din cadrul Băncii Mondiale, competitivitatea „cumulează
elementele care conferă o poziționare sup erioară unei entități economice față de concurenții
acesteia”. Anum e această afirmație va sta la baza cercetării făcute de mine.
Competitivitate fiind un fenomen ce este definit la general ca o abilitate ce generează
bunăstare, avere, venit sau ca o capaci tate de a atinge creșterea economică, este studiat atât la nivel
de întreprindere, cât și la nivel de stat.
Competitivitatea este „capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor, aflate în competiție
internațională, de a asigura în mod susținut un venit rel ativ ridicat din valorificarea factorilor de
producție precum si un venit superior din valorificarea forței de muncă”, însă vorbindu -se despre
competitivitatea unei națiuni aceasta reprezentă „nivelul la care o țară, în condițiile pieței libere și

1 Porter, M. E. (1990). The competitive advantage of nations. New York: Macmillan Business.
2 Henry Tsai , Haiyan Song , Kevin K. F. Wong (2009) T ourism and hotel competitiveness research

echitabi le, produce bunuri și servicii care răspund gusturilor pieței internaționale, care simultan
menține și sporește veniturile reale ale populației pe termen lung”.
Profesorul Robert Carbaugh de la Washington University afirmă că la nivel
microeconomic competi tivitatea ar fi atunci când o întreprindere este capabilă să producă bunuri
sau servicii de o calitate superioară la un preț mai mic decât competitorii săi.3
Însă, conceptul invocat mai sus poate fi aplicat nu doar la nivel microeconomic. O regiune
competi tivă este una care poate atrage sau menține firme competitive, să mențină și să se focuseze
pe sporirea nivelului de trai al populației sale. Sau dacă ar fi să ne axăm concret pe sectorul hotelier,
atragerea cliențior.
Continuând dezvoltarea temei competit ivității firmei, putem vorbi despre
competitivitatea unui produs, linii de produse sau în unele cazuri de servicii. Competitivitatea
produsului, linii de produse sau servicii presupune superioriatea lor în raport cu alte produse a
concurențile pe segmentul preț-calitate.4
Competitivitatea exprimată prin caracteristici specifice laturii ofertei, se grupează în
următoarele două categorii:
– costul, care la rândul lui este determinat de:
 nivelul productivității;
 prețurile facturilor;
 alte variabile ale laturii o fertei (investițiile, organizarea,
managementul);
– calitatea (dată de nivelul profitabilității în condițiile menținerii neschimbate
a costurilor), care are la rândul ei alte trei dimensiuni:
 inovativă (capacitatea produselor/serviciilor de a incorpora eleme nte
de noutate tehnică și tehnologică);
 tehnică (caracteristica produselor/serviciilor de a fi conforme
documentației tehnologice și fiabile);
 de marketing (publicitatea, capacitatea de adaptare rapidă la
modificările cererii, marca comercială).

3 Stratan A. și alții. Analiza competitivității naționale prin prisma indicatorilor de performanță a exportului. Chișinău
IEFS, 2011
4 Russu C., Creșterea competitivității. Managementul performanței , București, 2008

Categoriil e de mai sus sunt specifice tuturor ramurilor economiei și în special industriei
hoteliere. Această ramură fiind mereu în schimbare și foarte dezvoltată din punct de vedere a
numărului și diversitatea unităților de cazare, clienții atrag o atenție deosebit ă atât costului
serviciului cât și calității lui. Dacă costul nu necesită o explicație mai detaliată pentru a fi înțeles,
calitatea devine un criteriu foarte amplu și devine o temă supimentară de analiză și descriere.
Calitatea este o noțiune pe larg folos ită atât în limbajul cotidian, cât și în cel de specialitate. În
dependență de domeniu se schimbă și înțelesurile ei. În filosofie calitatea este o categorie
filosofică, prin care se desemnează sistemul însușirilor esențiale ale unui obiect, fenomen etc., în
virtutea cărora obiectele sau fenomenele se deosebesc unele de altele și se aseamănă cu cele din
aceeași clasă sau specie. În logică, noțiunea este utilizată drept criteriu de clasificare a propozițiilor
categoriale, în raport cu care întâlnim propoziți i afirmative și, respectiv, propoziții negative.5
Perceperea calității în oricare din formele enunțate mai sus duc la formarea stării de
satisfacție în special pentru clienții întreprinderii analizate, cât și pentru alte categorii de persoane
care interacționează cu entitatea economică. Satisfacția clienților, satisfacția oamenilor (angajați)
și impactul asupra societății sunt realizate prin politica și strategia leadership -ului, gestionarea
oamenilor, resursele și procesele – conducând în cele din urmă la excelența în rezultatele afacerii.
În special, conducerea, planificarea, resursele umane, satisfacția clienților și măsurarea
performanței sunt identificate ca fiind condiții importante pentru atingerea îmbunătățirii și
implementării calității. Rez ultatele cercetării indică faptul că managementul integrat al calității în
destinațiile turistice este subdezvoltat, ceea ce ar putea diminua în mod inevitabil competitivitatea
acestora; Destinațiile tind să fie puternice într -un element al modelului EFQM (cum ar fi strategia
sau managementul resurselor umane) și nu au avut un echilibru bun al acestui cadru.6

5 Maxim E. Calitatea și Managementul ca lității, Sedcom Libris, 2007
6 Go, F. M., & Govers, R. (2000). Integrated quality management for tourist destinations: A European perspective on
achieving competitiveness. Tourism Management

1.2 Competitivitatea într -un hotel
Competitivitatea unei țări derivă din performanța întreprinderilor sale7 care includ cu
siguranță industria hotelieră. În timp ce creșterea unei comunități stimulează performanțele
hotelului, hotelurile contribuie la dezvoltarea economică, socială și culturală a comunității8
Contextul actual marcat de globalizare și apatiția nevoei de a recunoaș tot mai mult a
relațiilor internaționale a impus noi reguli de conduită: prosperitatea națiunilor se bazează pe
competitivitatea pe piețele internaționale și pe cea a întreprinderilor, pe integrarea în lanțurile
valorice mondiale. Prin urmare, problema competitivității a devenit un subiect actual pentru toți
actorii din economie, de la nivel regional la cel organizațional.
Turismul și în particular industria hotelieră nu a devenit o excepție în acest sens. Turismul
este un sector în care structura ofertei este extrem de vo latilă, iar partea solidă și consistentă este
cererea. Turismul există din diverse motive: plăcerea, afacerea etc. Oamenii doresc să călătorească
și sunt dispuși să cheltuiască bani; În consecință, ele creează cerere pentru produse și servicii
turistice.9 Industria hotelieră beneficiază de o creștere și stabilitate economică datorită creșterilor
din domeniul , cum ar fi clădirile de birouri, mall -urile de vânzare cu amănuntul și facilitățile de
divertisment, care atrag atât călătorii de afaceri, cât și de ag rement și contribuie la crearea cererii
pentru camerele de hotel.
Daca s -ar face o referire strict doar la sectorul serviciilor hoteliere, în majoritatea cazurilor
se manifestă o puternică competiție de brand. Cu toate acestea împreună cu concurența
monopo listă, care e de bază, pot exista alte tipuri de structure, cum ar fi de exemplu oligopolurile.10
Pentru a atrage și a face clienții loiali e nevoie de a -i oferi o experiență de neuitat și acestă
experiență e necesară nu doar în cazare; lanțurile hoteliere inovează pentru a crea un mediu unic,
de la camerele hotelului până la lobby și restaurant. Un exemplu marcant în acest sens este
schimbările în designul restaurantelor Marriott și în meniuri – astfel încât să reflecte
particularitățile diferitelor regiuni – au dus la o creștere de până la 50% a vânzărilor înregistrate în
raport cu numărul de camere ocupate.

7 Barros, C. P. (2005). Measuring efficiency in the hotel sector. Annals of Tourism Research
8 Go, F. M., Pine, R., & Yu, R. (1994). Hong Kong: Sustaining competitive advantage in Asia’s hotel industry. Cornell
Hotel and Restaurant Administration Quarterly
9 Keller, P. "Global tourism growth: A challenge for SMEs. A few thoughts by way of an introduction" , Conference
on global tourism growth, 6 -7 September 2005, Gwangju, Korea
10 Ioncic , M. și Stănciulescu, G. Economia turismului și serviciilor – un domeniu prioritar într -o nou economie, Ed.
Uranus, Bucure ști, 2006

Împreună cu inovația, tehnologia este un atu strategic important care permite lanțurilor
hoteliere să -și îmbunătățească performanța și competitivitatea . Pe scară globală, rolul tehnologiei
în consolidarea avantajului competitiv al hotelului este recunoscută, deci este recunoscută și
contribuția sa la succesul hotelului.11
Industria hotelieră se confruntă din ce în ce mai mult cu intensificarea competitivi tății la
nivel global, avansarea rapidă a tehnologiei și creșterea așteptărilor clienților. Printre cei mai
importanți factori de influență sunt:
1. Abilități de interacțiune12
Acestea sunt înțelese ca abilități superioare pentru a gestiona resursele împărtăși te
de mai multe companii. Metodologiile de dezvoltare a capacității de interacțiune au fost
deja subliniate, constând într -un proces în 4 etape. Primul obiectiv este analiza internă a
resurselor și a capacităților organizației. A doua etapă este reprezenta tă de analiza relațiilor
dintre activități. Etapa a treia este reprezentată de procesul de integrare. Etapa a patra
constă în dezvoltarea efectivă a capacității de interacțiune care vizează gradul de cooperare
și procesul de integrare atins.
2. Organizație de învățământ
Transformarea hotelului într -o organizație de învățare reprezintă o nouă strategie
de globalizare.13
3. Resurse umane
Oamenii reprezintă punctul central în toate aspectele activității din industria
hotelieră, de la crearea și proiectarea până la de zvoltarea și furnizarea de servicii.14
4. Tehnologiile informațione și inovațiile
Inovațiile reprezintă un atu strategic important în obținerea competitivității.15
Criteriile care fac ca hotelul să devină competitive, cum sunt cele numite mai sus sau
normele de igienă și securitate, sunt reglementate de anumite organisme de standardizare, care la

11 Nyheim, P., McF adden, F., Connolly, D. (2004) Technology strategi es for the hospitality industry, Pearson Prentice –
Hall, Upper Saddle River, NJ
12 Rodriguez -Diaz, M. and Espino -Rodriguez, T.F. (2006) Developing relational capabilities in hotels, Internatio nal
Journal of Contemporary Hospitality Management, Volume 18, Issue 1, 2006, p 25 -40
13 Bayraktaroglu, S. and Kutanis, R.O. (2003), Transforming hotels into learning organisations: A new strategy for
going global, Tourism Management, Vol. 24, Issue. 2, Apr il 2003, p 149 -154
14 Lashley, C. (2001), Strategies for Service Excellence, Elsevier Butterworth Heinemann, Oxford;
Mullins, L. (2001) Hospitality Management and Organisational Behaviour, Pearson Education, Harlow;
Failte Ireland (2005), A Human Resource D evelopment Strategy for Irish Tourism: Competing Through People, Failte
Ireland, Dublin
15 Nyheim, P., McFadden, F., Connolly, D. (2004) Technology strategies for the hospitality industry, Pearson Prentice –
Hall, Upper Saddle River, NJ

rândul lor duc la ceea că unitatea de primire turistică câștigă clienți dând dovadă de calitate la cele
mai înalte nivele.
Organismele de standardizare menționate mai s us sunt de câteva nivele: naționale,
europene sau internaționale.16
Unul din standardele naționale după care se conduce Republica Moldova pentru a
certifica și mai apoi a verifica nivelul calității serviciilor oferite într -un hotel este prevăzut în
hotărî rea „cu privire la aprobarea normelor metodologic e și criteriilor de clasificare a structurilor
de primire turistică cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei nr. 643 din 27.05.2003 ”17. Hotărârea
a intrat în vigoare prin publicarea ei în monitorul oficial pe data de 6 iunie 2003 . Aceeastă hotărâre
pe lângă numirea și explicare unui șir de concepte generale (cum ar fi tipurile de unități de cazare
sau restaurant, procedura de eliberare a actelor de clasificare , schițe. Scheme etc.) , se prezintă
detaliat norm ele conform cărora se atribuie un anumit număr de stele unui hotel.

16 http://www.hotrec.eu/policy -issues/standards.aspx
17 http://turism.gov.md/index.php?pag=legi slatie&ids=hotarire_de_guvern

1.3 Tipuri de standarde. Clasificarea pe ramuri în care sunt implimentate (tipuri de
standarde în dependență de serviciile prestate)
În general, un standard este un „model de referință ” sau „o procedură a cărei utilizare
repetată permite livrarea de produse sau servicii cu aceleași caracteristici specifice ”. Standardele
în acest sens sunt comune și sunt foarte utile pentru industria hotelieră . Cu toate acestea, ceea ce
este în joc aici e ste standardul oficial elaborat în contextul organismelor oficiale de standardizare.
Aceste organisme există la mai multe niveluri: naționale (de exemplu, AENOR, AFNOR, BSI și
DIN), europene (CEN) și internaționale (ISO).18
În timp ce utilizarea standardelo r rămâne voluntară, Uniunea Europeană a utilizat, încă
de la mijlocul anilor 1980, standardele în sprijinul politicilor și legislației sale. Standardizarea a
contribuit la realizarea pieței unice a mărfurilor în contextul „noii abordări” : măsurile legislat ive
definesc cerințele minime, ale căror specificități tehnice sunt detaliate în standardele europene
elaborate de CEN19. Până de curând, standardele au fost dezvoltate în principal pentru bunuri.
Abia conform directivei 2006/123 privind serviciile de pe pi ața internă impune elaborarea
de standarde europene pentru servicii, în scopul facilitării, inter alia, a informării destinatarului,
precum și a compatibilității și a calității serviciilor.
Standardele europene în ceea ce privește serviciile (sector specif ic sau orizontal) se pot
referi la activitățile oferite de întreprinderile din domeniul ospitalității. Deși se presupune că sunt
voluntari în principiu, standardele devin ușor obligatorii. Standardele pot fi integrate în lege și, de
asemenea, pot fi folosi te drept referință de către tribunale și instanțe, făcându -le astfel obligatorii
pentru industrie.
Din aceste motive, HOTREC20 monitorizează constant activitatea organismelor de
standardizare la nivel european și internațional. În special, HOTREC urmărește îndeaproape
activitățile Comitetului Tehnic ISO (TC) 228 privind „Turismul și serviciile conexe ”.
Activitățile UE în domeniul standardizării intră în responsabilitatea Direcției Generale
Întreprinderi și Industrie a Comisiei (DG ENTR).

18 http://www.hotrec.eu/policy -issues/standards.aspx
19 https://www.cen.eu/work/Pages/default.aspx
20 http://www.hotrec.eu/

Explicarea acronimelor:
ISO – Organizația Internațională de Standardizare21
HOTREC – European trade association of hotels, restaurants and cafe22
HACCP – Sistemul de Analiză a Riscurilor în Punctele Critice de Control (sistem specific
în special unităților de alimentație publică pe teritoriul Uniunii Europene)23
CEN – Comitetul European de standardizare24
AENOR – Asociación Española de Normalización y Certificación25
AFNOR – Association Française de Normalisation26
BSI – Asociația britanică de standardizare27
DIN – Institutul German de Standardizare28
Orice om a avut ca experiență rezervarea o cameră la un hotel. Caracteristicle căutate au
fost diferite da r cele mai dese sunt numărul de stele bugetul alocat pentru o călătorie. După numărul
de stele mulți oameni apreciază un hote ca atare, dar sunt cazuri cînd numărul de stele nu
influențează prețul dar și invers.
Numărul de stele de cele mai multe ori prezi ntă gradul de servicii și facilități oferite de
un anumit hotel astfel dacă hotelul indica doar o singura stea aici putem să găsim o gamă de servicii
foarte limitate, și facilități reduse. Astfel relativ un număr de stele de la 3 – 5 stele indică un grad
înalt de servicii și o varietate de facilități. Pot spune că acestă clasificare de oferire a stelelor se
oferă separat pentru fiecare țară regiune, și de sisitemul de clasificare în care este evaluat. O altă
problemă legată de atribuirea unui anumit număr d e stele este lipsa permanentei actualizări a
standardelor. Problema dată persistă mai ales în țările cu tradiții slabe în ceea ce ține industria
hotelieră.

21 https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Standardizare
22 https://ro.wikipedia.org/wiki/HOTREC
23 https://en.wikipedia.org/wiki/Hazard_analysis_and_critical_control_points
24 https://en.wikipedia.org/wiki/European_Committee_f or_Standardization
25 http://www.aenor.es/aenor/inicio/home/home.asp
26 http://www.afnor.org/en/
27 https://en.wikipedia.org/wiki/BSI_Group
28 http://www.din.de/en

Mai jos descriu situația de oferire a stelelor în Marea Britanie29:
În Marea Britanie, AA (Asociația Automobilistică) este cea care se ocupă de clasificarea
pe stele a hotelurilor, alături de asociații de turism naționale precum: VisitEngland, Scottish
Tourist Board, Visit Wales și Northern Irish Tourist Board. În SUA, AAA (Asociația
Automobilistică din A merica) acordă diamante în loc de stele (cinci diamante fiind distincția cea
mai înaltă), iar Forbes preferă să acorde stele. Eleveția le are pe Hotelleriesuisse, GastroSuisse și
în Canada există Canada Select și BC Hotel Association. Toate acestea, nepunâ nd la socoteală
clasificările de pe TripAdvisor și Expedia (realizate, bineînțeles, în funcție de evaluările
oaspețiilor, așa că ele variază considerabil, chiar și de la o zi la alta).
Cel puțin, în Europa, HOTREC încearcă să facă puțină ordine. Misiune lo r este să
standardizeze, în 20 de țări, clasificarea pe stele a hotelurilor și, până acum, 15 țări au fost de acord
să folosească criterii (aproape) identice de clasificare.
Ideea de standardizare este, în principiu, una bună, pentru că altfel am avea tot felul de
sisteme de clasificare ale hotelurilor. În unele cazuri, este prea târziu, pentru că anumite hoteluri
luxoase din Maurițius deja își fac reclamă ca fiind de 6 stele, Burj Al Arab din Dubai are 7 stele și
există zvonuri că un hotel de 10 stele ar f i fost construit undeva în Orientul Mijlociu. Există un
singur hotel de 7 stele recunoscut oficial: Galeria Șapte Stele din Milan, Italia. Pentru cele 7 stele,
hotelul oferă doar 7 apartamente de lux, la un tarif uimitor de €15,000 pe noapte. O nimica toat ă
pentru cei foarte bogați, în special că vine la pachet cu un bucătar personal și un majordom.
După o clasificare mai normală, pentru a obține 5 stele, hotelurile de top din Spania au
nevoie de minim „o baie (cadă și duș), telefon, aer condiționat, miniba r și seif în cameră, încălzire
centrală și lift”. VisitEngland menține lucrurile simple (și britanice) cu ceaiul de după -amiază
obligatoriu, iar în Franța, dacă hotelurile nu oferă servicii de masaj, își pot lua adio de la cele 5
stele. Ținând cont de cele expuse mai sus în rezervarea unui hotel trebuie să se țină cont nu numai
de numărul de stele dar și de evaluarea de pe diferite site -uri ca TripAdviosr, Booking.com. Dar și
căutatare de oferte de top, reduceri de preț sau alte beneficii. Deși gusturile și opiniile diferă de la
om la om, fotografiile făcute de oaspeți îți arată ce trebuie să știi. Merită să petreci 5 minute,
uitându -te pe poze, ca să faci alegerea cea mai bună. Asta însemnă că nu ar trebui să -ți fie frică să
rezervi un hotel de 4 sau 3 stel e, în loc de cel de 5 stele pe care îl aveai în vedere.

29 http://www.momondo.ro/inspiratie/clasificarea -pe-stele-a-hotelurilor /

Un alt standard recunoscut este Marca „Q”30. Acest simbol atestă că în cadrul hotelului
care a primit această distincție se prestează servicii hoteliere de calitate superioară. Marca „Q” se
acordă hot elurilor care îndeplinesc un șir de prevederi.
Scopul acestui sistem este unul specific și altor sisteme de standardizare și anume:
îmbunătăți re calității serviciilor prestate de unitățile hoteliere pentru a crește nivelul de satisfacție
a clienților, prec um și posibilitatea u tilizării acestui simbol pentru p romovarea și recunoașterea
hotelurilor pe plan național și internațional.
Ținând cont de faptul că majoritatea hotelurilor au în incinta lor și restaurant nu se poate
de evitat sistemele de standardizare specifice acestei ramure. Sistemul folosit pentru standardizarea
acestei ramure este numit HACCP. Acest sistem de standardizare este o lucrare care conține o serie
de norme de igienă pe care trebuie să le respecte orice entitate de alimentați e publică de pe teritoriul
Uniunii Europene. Acest sistem a fost inventat de NASA pentru a se asigura că în timpul
programelor sale spațiale cosmonauții cor primi în spațiu doar mâncare sigură și de înaltă calitate31.
Acest sistem a fost impus prin Directiv a Consiliului European Nr. 93/43 . Normele au fost publicat e
ulterior în regulamentul Uniunii Europene sub nr. 852/2004.
Sistemul are următoarele principii32:
1. Analiza și identificare riscurilor;
2. Determinarea punctelor critice de control;
3. Stabilirea limitelor critice pentru punctele critice de control determinate anterior;
4. Monitorizarea punctelor critice identificate;
5. Elaborarea măsurilor corective ;
6. Implementarea sistemului HACCP
7. Monitorizarea
Normele enumerate în sistemul HACCP se bazează în mare parte pe standardul
internațional ISO 22000 FSMS 2005 , unde sunt menționate toate rigorile siguranței alimentare
aplicabile la nivel mondial . Însă metodologia HACCP este una mai amplă și vizează și alt e
standarde ce vizează siguranța alimentară.

30 http://lege5.ro/Gratuit/gqzdomrr/hotararea -nr-668-2003 -privind -aprobarea -programului -national -de-crestere -a-
calitatii -serviciilor -hoteliere -si-de-lansare -a-marcii -q
31 http://www.haccpforexcellence.com/home/history_of_haccp
32 http://www.nem -summit.eu/

1.4 Importanța și functiile implimentării standardelor europene
Implementarea standardelor, și în particular a celor europene are o importanță majoră
pentru orice domeniu în care urmează a fi implementate. Pent ru industria hotelieră introducerea
standardelor europene are următoarele obiective33:
1) Să încurajeze toate hotelurile și unitățile care angajează cazare pentru a
atinge standardele UE convenite în:
a) modul în care sunt executate
b) modul în care își administreaz ă afacerile
c) experiențele utilizatorilor
2) Pentru a stimula încrederea în Hoteluri ca organizație ce dă în chirie camere
cu comodități și satisfacerea necesităților pentru clienții săi .
3) Pentru a întări o bază comună etică și profesională pentru toate hotelurile .
4) Pentru a se asigura că au fost luate în considerare și respectate toate cerințele
legale naționale privind înființarea și desfășurarea pregătirii și servirii publice. Aceste cerințe
se referă în special la legi, decrete și edicte pentru problem e de sănătate și niciun hotel nu
poate fi certificat de către standardele UE pentru hoteluri, cu excepția cazului în care au
obținut fie sistemul HACCP sau ISO 9001 și/sau ISO 22000 sau FSSC 22000 de siguranță
alimentară și sunt conforme cu legislația nați onală Și normele privind igiena în unitățile lor.
Calitatea este una din premisele oricărei companii existente pe piața unei țări .34
Dar pentru a fi un adevărat profesionsit în ceea ce faci este necesar să respecți și sa
implementezi o serie de reguli, standarde care au un rol deosebit de vital pentru îmbunătățirea
calității serviciilor prestate.
Utilizarea stanrdelor europene reprezintă cheia de success pe piața comună cu 500
milioane de consumatori, recunoscute și implementate în 33 țări europene.

33 http://www.european -economic -chamber -eeig.eu/
34 Tatiana Crotic , Activitatea de standardizare la nivel național. Implementarea standardelor europene. Perspective și
oportunități

Rolu l acestora este foarte reprezentativ pentru o companie care le aplică, are acces la cele
mai recente inovații și cunoștințe în domeniul său de activitate, găseste soluții mai eficiente si mai
putin costisitoare.
O companie de success se reflect prin tehnci le și cunoștinețele pe care le poartă sau le
acumuleaza de la alte companii la fel de reusite.
Astfel au șanse mai mari de a devein mai de success pe piata locala dar și cea europeană.
O serie de beneficii pot fi enumerate odat cu aplicatia acestor standar de:
 referințele la standarde europene oferăpoziții egale în dialogul cu potențialii
clienți din UE și sporesc imaginea companiei;
 utilizarea standardelor europene deschide oportunități de investiții, creând
mediu tehnic uniform cu cel de pe piața UE;
 produsele fabricate în conformitate cu standardele europene armonizate
beneficiază de o prezumție de conformitate cu cerințele esențiale din reglementările tehnice
naționale, care la rândul său preiau regulamentele și directivele europene corespunzătoare.