1.1 Baze de Date – Noțiuni Generale Sistemele de baze de date au un rol foarte important în viața de zi cu zi, fiind folosite în majoritatea… [302107]

BAZE DE DATE RELAȚIONALE

1.1 [anonimizat], fiind folosite în majoritatea instituțiilor actuale. Zilnic, majoritatea persoanelor interacționează cu o bază de date: [anonimizat], căutarea unei cărți într-o [anonimizat].

[anonimizat], de exemplu o [anonimizat], cum ar fi o bază de date cu cărțile dintr-o bibliotecă.

Utilizatorii unei baze de date pot efectua mai multe operații asupra datelor stocate aici:

• Introducerea de noi date

• Ștergerea unor date existente în baza de date

• Actualizarea datelor stocate

• Interogarea bazei de date

Ce este o Bază de Date?

În sensul larg, o bază de date este o [anonimizat]. [anonimizat]. O [anonimizat] a unei baze de date este următoarea:

O bază de date este o [anonimizat] ȋntr-[anonimizat] a prelucra datele într-o aplicație. [anonimizat], actualizarea sau interogarea datelor. [1]

Clasificarea sistemelor de baze de date

Sistemele de baze de date se pot clasifica după mai multe criterii:

Clasificare după modelul de date.

[anonimizat], care este compus din linii și coloane.

Modelul orientat obiect este aplicabil mai mult în programare. [anonimizat].

[anonimizat] o combinație între modelului relațional și a celui obiect. Se folosește la realizarea bazelor de date care definesc și prelucrează tipuri de date complexe.

Modelul ierarhic cuprinde o bază de date reprezentată printr-o structură ierarhică de înregistrări de date conectate prin legături.

Modelul rețea folosește o structură de grafic pentru definirea unei scheme conceptuale a [anonimizat], iar muchiile grafului reprezintă asocierile dintre tipurile de entități.

Clasificare după numărul de utilizatori.

Sistemele de baze de date, ȋn [anonimizat], adică permit accesul concurent a mai multor utilizatori la aceeași bază de date. [anonimizat]. [1]

Clasificare după numărul de stații pe care este stocată baza de date

O altă clasificare este cea după numărul de stații pe care este stocată baza de date

Există două categorii de sisteme de baze de date: centralizate și distribuite.

Ȋntr-un sistem de baze de date centralizat datele și sistemul de gestiune se află pe un singur calculator.

Ȋntr-[anonimizat], pot fi distribuite pe mai multe calculatoare cu o condiție: acestea să fie interconectate printr-o rețea de comunicație.

1.2 Modelul Relațional

1.2.1 Bazele de date relaționale

Bazele de date relaționale (BDR) utilizează modelul de date relațional și noțiunile aferente. BDR au o solidă fundamentare teoretică, în special prin cercetările de la I.B.M. conduse de E.F.Codd. BDR reprezintă un ansamblu organizat de tabele împreună cu legăturile dintre ele.

Atunci când dorim să realizăm o bază de date relațională trebuie să știm clar ce avem de făcut, adică să stabilim obiectivele activității noastre. În acest sens, câteva dintre cele mai importante obiective, le prezentăm în continuare:

• Partiționarea semnifică faptul că aceleași date trebuie să poată fi folosite în moduri diferite de către diferiți utilizatori;

• Deschiderea se referă la faptul că datele trebuie să fie ușor adaptabile la schimbările care pot apărea (actualizarea structurii, tipuri noi de date etc.);

• Eficiența are în vedere stocarea și prelucrarea datelor, care trebuie.[2]

1.2.2 Normalizarea Bazei de Date

Forma Normală 1 (FN1). O tabelă este în FN1 dacă toate atributele ei conțin valori elementare, adică nu conține aribute compuse sau repetitive.

Forma Normală 2 (FN2). O tabelă este în FN2 dacă este în FN1 și fiecare atribut noncheie al tabelei este dependent funcțional complet de cheie.

Eliminarea dependențelor incomplete se face prin descompunerea tabelei inițiale în două tabele, ambele conținând atributul intermediar.

Forma Normală 3 (FN3). O tabelă este în FN3 dacă este în FN2 și fiecare atribut noncheie depinde de atributul cheie în mod netranzitiv, adică între atributele noncheie nu există dependențe.

Forma Normală 4 (FN4). O tabelă este în FN4 dacă se află în FN3 și se elimină redundanțele, adică nu conține dependențe multivaloare.

Forma Normală 5 (FN5). O tabelă este în FN5 dacă este în FN4 și sunt eliminate dependențele joncțiune.

Normalizarea datelor are și dejavantaje. Timpul până la acesul la date crește iar baza de date se fragmentează.

1.2.3 Avantaje

Datele sunt stocate doar ca valori, nu există pointeri sau navigare prin date;

Utilizatorul specifică ce date vrea sa obțină fără a fi nevoit să cunoască modul în care s-a ajuns la rezultat, acest lucru făcandu-l sistemul;

Este o bază pentru problemele de corectitudine a datelor (ex: redundanță, anomalii, etc.);

Permite tratarea problemelor de independență a datelor;

Este extensibil, putând fi utilizat și pentru modelarea de date complexe.

1.3 Sistemul de gestiune a Bazelor de Date Relaționale (SGBDR)

Teoria relațională este un ansamblu de concepte, metode și instrumente care a dat o fundamentare riguroasă realizării de SGBDR performante. [2]

1.3.1. Regulile lui Codd

E.F. Codd, un cercetător de la IBM a formulat 12 reguli care exprimă cerințele pentru ca un SGBD să fie relațional.

R0. Gestionarea datelor la nivel de relație: limbajele utilizate trebuie să opereze cu relații.

R1. Reprezentarea logică a datelor: toate informațiile din BDR trebuie stocate și prelucrate ca tabele.

R2. Accesul la date: LMD trebuie să permită accesul la fiecare valoare din BDR.

R3. Valoarea NULL: trebuie să se permită declararea și prelucrarea valorii NULL ca dată lipsă sau inaplicabilă.

R4. Metadatele: informațiile despre descrierea BDR se stochează în dicționar și tratează ca și tabele, la fel ca datele propiu-zise.

R5. Limbajele utilizate: SGBDR trebuie să permită utilizarea mai multor limbaje, dintre care cel puțin unul să permită definirea tabelelor, definirea restricțiilor de integritate, manipularea datelor, autorizarea accesului, tratarea tranzacțiilor.

R6. Actualizarea tabelelor virtuale: trebuie să se permită ca tabelele virtuale să fie și efectiv actualizabile, nu numai teoretic actualizabile.

R7. Actualizările în baza de date: manipularea unei tabele trebuie să se facă prin operații de regăsire dar și de actulizare.

R8. Independența fizică a datelor: schimbarea stucturii fizice a datelor nu afectează programele.

R9. Independența logică a datelor: schimbarea structurii de date a tabelelor nu afectează programele.

R10. Restricțiile de integritate: acestea, trebuie să fie definite prin LDD și stocate în dicționarul BDR.

R11. Distribuirea geografică a datelor: LMD trebuie să permită ca programele de aplicație să fie aceleași atât pentru date distribuite cât și petru date centralizate.

R12. Prelucrarea datelor la nivel de bază: dacă SGBDR posedă un limbaj de nivel scăzut, acesta nu trebuie utilizat pentru a evita restricțiile de integritate.

1.3.2. Caracterizarea SGBDR

Caracterizarea SGBDR se poate face în două moduri: global și particular.

A. Mecanismele și instrumentele care ajută la caracterizarea globală a SGBDR-urilor sunt: 1) Limbajele relaționale

SGBDR oferă seturi de comenzi pentru descrierea și manipularea datelor. Acestea pot fi incluse într-un singur limbaj relațional sau separate în LDD și LMD. În ambele situații, comenzile pentru definirea datelor sunt diferite de cele pentru manipulare. [2]

Limbajele relaționale de manipulare a datelor se pot caracteriza după mai multe criterii:

a) Caracterizarea generală se face după modul de tratare a datelor, operatorii relaționali, realizatorii și utilizatorii limbajului.

b) Caracterizarea funcțională a LMD se face după facilitățile de interogare, actualizare a datelor, etc.

c) Caracterizarea calitativă a LMD se face după puterea selectivă, ușurința de învățare, utlizare și eficiența limbajului.

2) Protecția datelor

Aspectele privind protecția datelor sunt extrem de importante pentru un sistem de bază de date și ele trebuie implementate de către SGBDR. Protecția bazei de date se referă la integritatea datelor și securitatea datelor. [2]

3) Optimizarea regăsirii

Cererile de regăsire se exprimă în SGBDR în diferite limbaje relaționale. Pentru a se obține un rezultat optim, se utilizează interfețe automate de rescriere a cererilor de regăsire, prin parcurgerea a doi pași:

• Exprimarea cererilor de regăsire sub forma unor expresii algebrice relaționale, care are la bază echivalența dintre calculul și algebra relațională .

• Aplicarea unor transformări algebrice relaționale asupra expresiilor construite în pasul anterior, pentru a se obține expresii relaționale echivalente și eficiente.[2]

4) Utilitarele specializate

Utilizarea unui SGBDR este influențată de utilitarele specializate pe care le are, pentru fiecare categorie de utilizatori ȋn parte.

B. Pentru o caracterizare particulară, a unui anumit SGBDR se iau în considerare o serie de criterii de comparație.

Gruparea caracteristicilor particulare de comparație a SGBDR-urilor se face în funcție de facilitățile de descriere, manipulare, utilizare și administrare a datelor.

2. MODELAREA SISTEMULUI INFORMATIC

2.1 Despre modelare

De cele mai multe ori, în viața de zi cu zi, avem de-a face cu modele. Astfel, atunci când vorbim despre avioane sau automobile, avem în minte anumite caracteristici sau aspecte ale acestor obiecte, de pildă viteza sau forma lor aerodinamică. Aceasta înseamnă că am redus întregul obiect, în cazul de față destul de complicat, la unul simplu, care se deplasează repede și are o formă alungită cu muchii rotunjite, pentru a susține o teorie sau a demonstra ceva. Celelalte caracteristici, ca de exemplu consumul de carburanți, prețul sau costul întreținerii, au fost neglijate cu bună știință pentru că nu erau relevante pentru teoria noastră.

În general, spunem că nu putem trece la a realiza ceva, fără a avea în minte, la început vag dar mai apoi din ce în ce mai detaliat, un model al obiectului pe care dorim să-l construim. [7]

Dacă ne referim la sistemele informatice, acestea reprezintă ele însele modele informaționale ale activităților noastre în cele mai diverse domenii – producție, servicii, comerț, politică, administrație. Proiectul unui sistem informatic reprezintă planul de realizare al unui asemenea sistem și pleacă, evident, tot de la un model, care reduce sistemul final la elementele lui esențiale permițând abordarea sa sistematică și controlul pe parcursul execuției. Aceasta permite coordonarea echipelor care realizează proiectul verificând stadiului la care s-a ajuns față de ceea ce era planificat, precum și elaborarea documentației de proiectare.

Modelul este o reprezentare abstractă a unui sistem, care permite planificarea, studiul, analiza, concepția și verificarea performanțelor sistemului înainte de realizarea sa propriu zisă, precum și crearea documentației de proiectare, facilitând totodată comunicarea între echipele de proiectare.

Modelul se dovedește deosebit de util în trei faze ale proiectării: în specificarea

cerințelor noului sistem, în activitatea de analiză a sistemului proiectat, în activitatea de formulare a soluției informatice pentru sistemul proiectat și realizare a acestuia.

2.2 UML – Unified Modeling Language

Astăzi, standardul de modelare obiect este UML (Unified Modeling Language), dezvoltat cu responsabilitate de OMG – un grup industrial interesat în unificarea metodologiei de proiectare și standardizarea tehnologiilor obiect. OMG cuprinde actualmente peste 800 membrii, dar și mari întreprinderi utilizatoare din toate sectoarele de activitate.

UML oferă o modalitate standard de a scrie un sistem de planuri, inclusiv conceptuale, lucruri cum ar fi procesele de afaceri și funcții de sistem, precum și lucruri concrete, cum ar fi scheme de baze de date, componentele software reutilizabile, etc.

Important de reținut este că UML este o "limbă" pentru specificare și nu o metoda sau procedură. UML este folosit pentru a definii un sistem software; pentru a detalia artefacte în sistem, pentru a documenta și construi. Este limba în care planul este scris. Ȋn UML se pot folosi o varietate de moduri de a sprijini o metodologie de dezvoltare a software-ul, dar în sine nu specifică metodologia sau procesul. [7]

În UML există 14 tipuri de diagrame utilizate pentru gruparea modelelor care descriu aspectele statice sau coportamentul dinamic al unui sistem.

Diagrame de strucutura: diagrama claselor, diagrama componentelor, diagrama obiectelor, diagrama de profil, diagrama structurii compozite, diagrama de desfășurare și diagrama pachetelor.

Diagrame de comportament: diagrama de activitate, diagrama cazurilor de utilizare, diagrama de stare, diagrama de secvența, diagrama de colaborare, diagrama de timing, diagrama de vedere de ansamblu a interacțiunilor.

Unified Modeling Language este un limbaj grafic care se definește ȋn jurul a trei categorii de diagrame, fiecare dintre acestea fiind dedicată unor reprezentări ale unor concepte particulare ale unui sistem informatic: prima categorie descriind serviciile funcționale, ce-a de-a-doua la structura statică a sistemului, iar a treia se referă la dinamica funcționării sistemului. [5]

2.3 Modelarea Sistemului Informatic

Modelarea sistemului informatic are scopul de a prezenta modul în care se desfășoară activitatea sistemului informatic. Pentru modelarea sistemului informatic la firma SC ABC SA am ales să prezint cu ajutorul a 4 diagrame:

Diagrama cazurilor de utilizare

Diagrama de activitate

Diagrama de secvență

Diagrama claselor

2.3.1 Diagrama cazurilor de utilizare

Un caz de utilizare care ilustrează o unitate de funcționalitate oferite de sistem. Scopul principal al diagramei cazurilor de utilizare este de a ajuta echipele de dezvoltare sa vizualizeze cerințele funcționale ale unui sistem, inclusiv relația dintre "actorii" (ființe umane care vor interacționa cu sistemul) pentru procese esențiale, precum și relațiile dintre cazuri de utilizare diferite. Aceasta arată, în general, grupurile de cazuri de utilizare — toate cazurile de utilizare pentru sistemul complet, fie un breakout un anumit grup de utilizare a cazurilor cu funcționalitate asemănătoare.

În funcție de profunzime și complexitate, diagrama cazurilor de utilizare estecompusă din următoarele elemente:

Actorul – oricine sau orice altceva care efectuează un comportament părților interesate – cineva sau ceva cu interese în comportamentul sistemului în discuție

Actorul principal – părțile interesate care inițiază o interacțiune cu sistemul pentru a atinge un obiectiv ce trebuie să fie adevărat.

Obiectivul – pentru ce a fost creată diagrama

Precondițiile – acest lucru este evenimentul care cauzează cazul de utilizare să fie inițiat.

Scenariul normal: atunci când totul merge conform planului

Scenariul alternativ – aceste căi sunt o variație pe tema principala. Aceste excepții sunt ceea ce se întâmpla atunci când lucrurile nu merg bine la nivel de sistem.

Fig. 2.1 Diagrama cazurilor de utilizare pentru angajarea unei persoane

Nume de caz: Angajare personal

Actor principal: Angajatul

Actor secundar: Firma

Obiectiv: Angajarea de personal ȋn vederea ocupării locurilor rămase vacante ȋn firmă

Preconditii: –

Scenariul normal: Potențialul angajat depune un CV la firmă. Firma verifică dacă este potrivit pentru postul dorit. Dacă este potrivit este chemat la interviu iar dacă totul decurge cum trebuie atunci persoana este angajată

Scenariul alternativ: Persoana care a depus CV-ul nu este potrivită pentru postul respectiv iar ȋn acest caz aceasta nu va fi angajată.

2.3.2 Diagrama de activitate

Diagrama de activitate arată fluxul procesual de control între două sau mai multe obiecte de clasă în timpul unei activitate de procesare. Diagramele de activitate pot fi folosite pentru modelul de nivel superior de proces de afaceri la nivel de unitate de afaceri, sau ca model de acțiuni de clasă intern. Diagramele de activitate sunt cele mai utilizate la modelul proceselor de nivel superior. Acest lucru se datorează faptului că diagramele de activitate sunt mai puțin tehnice în aparență, în comparație cu schemele de secvență și de afaceri.

Ȋn diagrama de activitate se începe cu un cerc solid legat de activitatea inițială. Activitatea este modelată desenând un dreptunghi cu margini rotunjite, anexând activitatea pe nume. Activitățile pot fi conectate la alte activități prin linii de tranziție sau la puncte de decizie care se conectează la diferite activități păzite de condițiile de la punctul de decizie. Activitățile care se termină ȋn procesul modelat sunt conectate la un punct de terminare.

Fig. 2.2 Diagrama activităților privind angajarea de personal

Ȋn concluzie, diagramele de activitate pot fi utilizate pentru:

a modela fluxul controlului la nivel de sistem, subsistem, operație

a modela scenarii

a modela aspectele dinamice ale unei societăți de obiecte reprezentată printr-o diagramă de secvență sau de colaborare

La nivel de sistem se pune accentul pe activități așa cum sunt ele văzute de actorii care comunică cu sistemul.

2.3.3 Diagrama de secvență

Diagramele de secvență arată un flux detaliat pentru un caz de utilizare specific sau chiar doar o parte a unui caz de utilizare specifică. Ele sunt aproape de sine explicativ; ele arată apeluri între diferite obiecte în succesiunea lor și pot arăta, la un nivel detaliat, apeluri diferite la diferite obiecte.

O diagramă de secvență are două dimensiuni: dimensiune verticală care indică secvența de mesaje/apeluri în ordinea de timp ȋn care acestea apar; dimensiunea orizontală arată exemple de obiect la care se trimit mesajele.

O diagramă de secvență este foarte simplu de elaborat. În caseta de sus se pune numele clasei . În cazul în care o instanță a clasei trimite un mesaj către un altă clasă se trage o linie cu un vârf de săgeată deschisă spre primirea instanței de clasă;se pune numele metodei/mesajul deasupra liniei. Opțional, pentru mesaje importante, puteți desena o linie punctată cu un vârf de săgeată îndreptată înapoi la originea instanței de clasă.

Fig. 2.3 Diagrama de secvență privind angajarea de personal

2.3.4 Diagrama claselor

Diagrama claselor arată cum entități diferite se referă la alte entități; cu alte cuvinte, acesta arată structurile statice ale sistemului. O diagramă de clase poate fi utilizată pentru a afișa clase logice. Diagramele de clasă pot fi folosite pentru a arăta implementarea clasei. O diagrama de clasă de implementare va arăta, probabil, unele dintre clasel aceeași ca în diagrama de clase de logică.

O clasă este descrisă pe diagrama de clasă ca un dreptunghi cu trei secțiuni orizontale. Secțiunea de sus arată numele clasei; secțiunea Mijlociu conține atributele clasei; și secțiunea de jos conține operațiunile de clasa.

Fig. 2.4 Diagrama claselor

Diagrama claselor este un caz particular al relației de asociere

Modelează o relație de tip parte-întreg

Poate avea toate elementele unei relații de asociere, însă în general se specifică numai multiplicitatea

Se folosește pentru a modela situațiile între care un obiect este format din mai multe componente.

Diagrama claselor prezentata in fig. 2.4 contine urmatoarele elemente:

7 clase denumite astfel: Angajat, Contracte, Departamente, CV, Educație si formare, Competențe personale, Experiență profesională

3 relații de asociere ȋntre: CV-uri si Educație și formare, CV-uri și Competențe personale, CV-uri și Experiența profesională

3 relații de agregare ȋntre: Angajat și Contracte, Angajat și CV-uri, Contracte si Departamente

1 relație 1 la 1 ȋntre: Angajat și CV-uri

5 relații 1 la mai mulți ȋntre: Angajat și Contracte, Contracte și Departamente, CV-uri și Educație și formare, CV-uri și Competențe personale, CV-uri si Experiența profesională

Ȋn concluzie, limbajul UML prin intermediul diagramelor ne ajută la modelarea sistemului informatic. Aceste diagrame a scopul de ajuta la proiectarea sistemului informatic. Programatorului ȋi este mai ușor să proiecteze un sistem atunci când are deja create diagramele

PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU EVIDENȚA PERSONALULUI ȊNTR-O FIRMA

Prezentarea Aplicației

Aplicația propune proiectarea unei baze de date realizată cu ajutorul programului Microsoft Office Access 2007. Aplicația este utilă în cadrul firmei SC ABC SRL pentru evidența personalului, pentru extragerea informațiilor din Baza de Date a firmei, pentru raportarea anumitor situații, pentru introducerea de noi angajați sau ștergerea celor care nu mai fac parte din firmă.

Aplicația are o interfață dinamică, ușor de utilizat, sub forma unor tabele pe baza cărora sunt modelate interogări pentru extragerea diverselor informații despre anumiți angajați.

Obiectivele aplicației sunt pe de o parte accesul rapid la date, iar pe de altă parte de stocare a unui volum foarte mare de informații fără a ocupa un spațiu foarte mare atât fizic cât și logic.

Ȋn cadrul acestei aplicații, datorită faptului că fiecare angajat este identificat unic cu ajutorul CNP-ului datele acestora pot fi găsite cu ușurință, fără a se mai pune problema atunci când există mai mulți angajați cu acelaș nume, adresă, funcție, etc.

Accesul la această Aplicație îl au doar persoanele autorizate din firmă. Acestea sunt direct răspunzătoare de eventualele erori care pot apărea în Baza de Date.

3.2 Crearea tabelelor, interogărilor, formularelor și rapoartelor

Pentru crearea Bazei de Date deschidem Microsoft Access și alegem Blank Database.

Fig. 3.1 Deschiderea Microsoft Access

Crearea tabelelor

Pentru crearea tabelelor se selecteaza CREATE -> TABLE.

Fig. 3.2 Crearea unui tabel

Tabelele au funcția de stocare a datelor. Acestea sunt alcătuite din rânduri și coloane. Pentru a putea introduce date în tabele trebuie să le dăm acestora atribute. Fiecare atribut are un nume și un tip de date:

Fig. 3.3 Introducerea atributelor și a tipurilor de date

După crearea tuturor tabelelor trebuie să facem legături între acestea. Comanda este DATABASE TOOLS -> RELATIONSHIPS

Fig. 3.4 Relațiile între tabele

Următorul pas este popularea tabelelor din Baza de Date cu informații.

Fig. 3.5 Introducerea datelor în tabele

Crearea interogărilor

Pentru crearea interogărilor se folosește comanda CREATE -> QUERY WIZARD

Fig. 3.6 Crearea unei interogări

Interogările ofetă posibilitatea căutării și regăsirii rapide a informațiilor stocate în tabele, prin chestionarea bazei de date.

Fig. 3.7 Realizarea unei interogări

Crearea Formularelor

Pentru crearea formularelor se folosește comanda CREATE -> FORM WIZARD

Fig. 3.8 Crearea unui formular

Formularele sunt ferestre din ecranul calculatorului, care pot fi personalizate pentru a prezenta datele conținute în tabele sau interogări sub formă ușor de înțeles.

Fig. 3.9 Exemplu de formular

Crearea Rapoartelor

Pentru crearea rapoartelor se folosește comanda CREATE -> REPORT

Fig. 3.10 Crearea unui raport

Rapoartele prezintă datele din tabele sau interogări într-o formă care poate fi imprimată pe suport de hârtie.

Fig. 3.11 Exemplu de raport

3.3 Interfața aplicației

Cea mai importantă parte a aplicației este interfața acesteia. Cu ajutorul interfeței, utilizatorul poate interacționa cu baza de date, deaceea aceasta trebuie să fie cât mai interactivă și mai ușor de folosit.

Interfața este compusă din mai multe formulare “legate” prin butoane. Pentru a începe interfața facem comanda CREATE -> BLANK FORM și vom obține un formular gol în care putem adăuga butoane, text, imagini, putem schimba culoarea de fundal, etc.

Fig. 3.12 Crearea unui formular

Prima pagină a aplicației este cea care face legătura cu celelalte pagini ale aplicației.

Fig. 3.13 Prima pagină

La selectarea butonului “Vizualizare date” se deschide un nou formular în care putem vizualiza anumite date despre firmă sau despre angajați.

Fig. 3.14 Pagina “Vizualizare Date”

Butonul “Vizualizare Informații” ne duce către altă formă de unde putem vizualiza informațiile care se afla în Baza de Date.

Fig. 3.15 Pagina “Vizualizare Informații”

De aici putem selecta una din tabele și putem vizualiza datele din aceasta. De exemplu, vom alege tabela CV-uri:

Fig. 3.16 Afisare CV

Pentru a ne întoarce în pagina anterioară apăsăm butonul sau dacă vrem să ne întoarcem la prima pagină apăsăm butonul . Pentru a închide apăsăm butonul .

Dacă alegem butonul “Afișări” din formularul “Vizualizare Date” se va deschide un formular unde avem toate afisările făcute în aplicație. Aceste afișări au fost făcute cu ajutorul interogărilor.

Fig. 3.17 Pagina de afișări

De aici putem alege un buton, de exemplu vom alege butonul “Angajații cu vechimea mai mare de 10 ani”.

Fig. 3.18 Formular “Angajații cu vechimea mai mare de 10 ani”

Ȋn continuare vom alege butonul “Modificare Date” din pagina principală. La accesarea acestuia se va deschide o nouă pagină.

Fig. 3.19 Pagina “Modificare Date”

Primul buton din această pagină este “Modificare CV-uri”. Acesta permite modificarea CV-ului unui angajat și salvarea modificărilor în baza de date. Pentru a putea modifica CV-ul unui angajat trebuie introdus CNP-ul acestuia. Pentru a salva orice modificare apăsăm butonul “Salvați Modificările”

Fig. 3.20 Introducerea CNP-ului unui angajat

Fig. 3.21 Modificarea CV-ului unui angajat

Următorul buton din această pagină este “Ștergere Angajați”. Acest buton ne duce către o pagină care ne permite ștergerea unui anumit angajat, în funcție de CNP. Pentru a șterge angajatul respectiv apăsăm butonul “STERGE ANGAJAT” și apoi “SAVE”.

Fig. 3.22 Pagina “Ștergere Angajați”

Al-III-lea buton este “Adăugare angajați noi”. Această pagină ne permite introducerea datelor, în baza de date, a unui angajat nou venit în firmă. Pentru a parcurge toate tabelele a fost nevoie de mai multe formulare. Pentru trecerea la următorul tabel vom apăsa butonul “NEXT>>”, dar nu înnainte de a salva cu ajutorul butonului “SAVE”.

Fig. 3.23 Adăugare CV

Se procedează la fel și cu restul tabelelor. La final vom apăsa butonul “Finish” pentru a încheia operațiunea de introducere a datelor. Datele introduse pentru noul angajat se regăsesc acum și în tabelele bazei de date.

Fig. 3.24 Adăugare Competențe Personale

Ultimul buton din pagina “Modificare Date” este “Modificare Departamente”. Această pagină este utilă atunci când în firmă se înființează un departament nou sau se închide unul deja existent.

Cu ajutorul butonului “Ștergere Departament” putem șterge unu din departamentele deja existente. Cu ajutorul butonului “Adaugă Departament nou” putem adăuga un departament nou înființat. Pentru a salva modificările făcute apăsăm butonul “Save”.

Fig. 3.25 Pagina “Modificare Departamente”

Al-III-lea buton din pagina principală este “Rapoarte”. Acest buton ne trimite către pagina unde avem toate rapoartele firmei.

Fig. 3.26 Pagina “Rapoarte”

De aici putem alege unu din aceste rapoarte pentru vizualizare sau pentru printare. Pentru a printa un raport se alege butonul . Vom alege, de exemplu, raportul cu “Angajările dintr-un anumit an”.

Mai întâi alegem anul dorit, de exemplu anul 2012:

Fig. 3.27 Introducere an

Fig. 3.28 Raport cu “Angajările din anul 2012”

Pe pagina principală mai găsim încă 3 butoane care ne duc către pagini cu informații despre firmă și pentru angajați.

Primul buton este “Despre Noi”. Acesta ne duce către o pagina în care găsim informații despre firma SC ABC SRL.

Fig. 3.29 Pagina “Despre Noi”

Al-II-lea buton este “Contact”. Pagina care se deschide în urma accesării acestui buton conține datele de contact ale firmei. Printre aceste date de contact se află si un link către un site unde putem localiza pe hartă sediul firmei.

Fig. 3.30 Pagina “Contact”

Al-III-lea buton este “Zile Libere 2013”. Cu ajutorul acestui buton avem acces la o listă cu Sărbatorile Legale din 2013 si Zilele libere aferente acestora. Astfel, fiecare angajat poate știi dinainte care sunt zilele declarate libere. Această listă poate fii chiar și printată pentru cei care vor o să o aibă pe suport de hârtie.

Fig. 3.31 Pagina “Zile libere 2013”

Concluzii

O bază de date este o colecție organizată de date. Ȋn ziua de azi nu ne putem imagina o afacere de succes fără implementarea bazelor de date. Acestea sunt folosite în multe aplicații, acoperind practic întreaga diversitate de programe pentru calculator. Bazele de date sunt metodele preferate pentru stocare ȋn cazul folosirii multi-utilizator pe scară largă a resurselor, unde coordonarea este un factor esențial.

Aplicația propune o bazã de date dezvoltată ȋn Microsoft Office, cel mai potrivit mediu de dezvoltare a unei baze de date dinamice, performanțe, cu o mare vitezã de prelucrare și transmitere a datelor, așa cum este necesar în cazul evidenței personalului dintr-o firmă, în care datele trebuie sã fie gestionate pentru a extrage informații cât mai corecte și ȋn timp util .

Propun o concluzionare pe baza unor ȋntrebari care să reliefeze cât mai bine utilitatea implementării sistemului realizat:

De ce un sistem informatic și nu o simplă bază de date ?

Având ȋn vedere principalele obiective ale aplicației am apelat la realizarea unui sistem informatic care să ajute la evidența personalului dintr-o firma . Ȋn special s-a pus accentul pe obținerea informațiilor ȋn ceea ce privește datele de referință ale angajațiilor.

Facilitarea managementului operațiunilor curente sau timp mare de răspuns?

Deciziile de zi cu zi sunt luate pe baza informațiilor disponibile ȋn acel moment. Rapoartele realizate duc spre ideea de Buisness Inteligent . Informațiile sunt actuale, acurate, coerente și prezentate intuitiv. Se creeaza deci premisele fundamentării decizionale.

Bibliografie

1. Lungu Ion, Botha Iuliana, curs Baze de Date, ASE București

2. Lungu Ion, Baze de Date Oracle limbajul SQL, Ed. ASE, București, 2007

3. Nichita Camil, curs Baze de Date, UPG Ploiești

4. Lupu Valeriu, curs Baze de Date, Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

5. Tănăsescu Ana, Pătrașcu Aurelia, Proiectarea Sistemelor Informatice, Ed. Universitară, București, 2013

6. Dușmănescu Dorel, Baze de date, Ed. Universității din Ploiești, 2005

7. ***,

http://www.visual-paradigm.com/support/documents/vpumluserguide.jsp

8. ***, www.office.microsoft.com/ro-ro/access-help/despre-tipurile-de-pagini-web-create-de-access-HP005269264.aspx