1.1 Așezare, limite și suprafață Fig. Municipiul Reghin, orașul de pe deal, este așezat pe Valea Superioară a Mureșului, la marginea nord vestică a… [301883]

INTRODUCERE

1.1 Așezare, limite și suprafață

Fig.

[anonimizat], este așezat pe Valea Superioară a Mureșului, la marginea nord vestică a [anonimizat] 32 [anonimizat], [anonimizat] 60 [anonimizat]. Sunt 60 Km distanță până la Bistrița, 105 [anonimizat] 360 Km până la București.

Orașul se află la o altitudine de 395 m, [anonimizat] 350 m, [anonimizat] 455 m.

Coordonatele geografice arată că municipiul se află la 46°46'33" latitudine nordică și 22°42'30" longitudine estică.

Suprafata orasului este de 5.609 ha. cu 17 unitati scolare, 3 hoteluri si 8 pensiuni, o biblioteca municipal, 1 muzeu etnografic si 2 exxpozitii muzeale, 11 biserici ortodoxe, 3 grego-catolice, 2 romano-catolice, 4 reformate si una evanghelica.

Reghinul se învecinează cu localitățile: Petelea, Gornești, Voievodeni, Breaza, Lunca, Suseni, Ideciu de Jos și Solovăstru.

[anonimizat]- Brașov și de aici spre București.

1.2 Demografie

Conform recensamantului efectuat la 2011, populația municipiului Reghin se ridică la 33.281 [anonimizat] 2002, când se înregistraseră 36.126 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (62,57%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (24,79%) și romi (6,22%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,3%), dar există și minorități de reformați (16,99%), romano-catolici (7,92%), greco-catolici (5,14%) și adventiști de ziua a șaptea (1,96%). Pentru 5,76% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.

1.3 Economia și evoluția industriei

Economia este motorul unei societăți. Pentru ca o [anonimizat], de capacitate de producție dar și de putere de cumpărare. Crearea de locuri de muncă suficiente este cheia prin care o societate poate evolua.

Economia municipiului a avut în decursul anilor atât o decădere, cât și o ascensiune. [anonimizat] a cunoscut o [anonimizat], cu profil functional complex. Industria a devenit funcția dominantă a orașului, angajând mai mult de jumatate din numărul salariaților.

Ca urmare a creării de noi obiective industrial și a [anonimizat] 1970 producția industrială a orașului era de 18 ori mai mare decât in 1948. În anul 1970 [anonimizat], pielărie, [anonimizat]. În partea estică a orașului, [anonimizat] o [anonimizat] – Complexul de prelucrare a lemnului cu cele 3 fabrici componente: [anonimizat]. Tot aici se află o fabrică de materiale (încălțăminte) sportive.

În 1972 a [anonimizat], iar în 1974 a [anonimizat].

Anul 1976 [anonimizat] a făcut export de bere. În perioada anilor 1980-1989 întreprinderea a cunoscut o mare evoluție în ceea ce privește exportul de bere, fabricându-se 10 sortimente. În 1995 o nouă linie tehnologică a fost pusă în funcțiune la SILVA Reghin.

Toate secțiile de producție a berii de la societatea SILVA Reghin au fost închise de la 1 februarie 2004, conform unei decizii a concernului Brau Union. Brau Union a relansat berea SILVA, producând doar două sortimente.

In municipiul Reghin există o tradiție solidă in ceea ce privește fabricarea instrumentelor muzicale. Fabrica HORA S.A., a inceput producția de instrumente muzicale din lemn la scară industrială în 1951, ajungând, in 65 de ani de existență, cea mai mare fabrică de instrumente muzicale din Europa cu peste 4 milioane de instrumente produse și, binențeles unica școală practică de construcție a instrumentelor muzicale pentru toți lutierii care azi construiesc instrumente muzicale la Reghin.

Momentan fabrica Hora S.A. confecționează peste 200 de tipuri de instrumente muzicale și peste 300 de tipuri de accesorii pentru instrumente muzicale, firma și-a propus să devină cel mai important furnizor de naiuri din Europa.

Astăzi, SC HORA SA. Reghin este o societate cu capital sută la sută românesc, are 271 de angajați, a realizat, in 2012 o cifră de afaceri de 20.500.000 lei si exportă 85% din producție in 30 de țări ale lumii.

România a fost reprezentată pentru a șasea oară consecutiv de Gliga Instrumente Muzicale SA Reghin, cel mai mare producător de instrumente muzicale cu coarde și arcuș din Europa, la “The NAMM Show”, cel mai important târg mondial al industriei de specialitate, organizat în Anaheim, Los Angeles, SUA.

De asemenea, amintim că Reghinul are o altă tradiție foarte importantă in ceea ce privește prelucrarea lemnului și fabricarea mobile.

1.4 Scurt istoric

Fig. Stemele Municipiului Reghin (http://turismreghin.ro/reghin-cronologie/)

Orașul Reghin a cunoscut în perioada de liniște numeroase transformări și o intensă viață economică, culturală și socială.

Ca vechime, cu toate că există descoperiri arhelogice din epoca de piatră, epoca bronzului și epoca romană, localitatea este menționată documentar în anul 1228 când este înregistrată prima atestare documentară a Reghinului sub denumirea de REGUN. Timp de peste 5 veacuri, din secolul al XIV-lea până în secolul al XIX-lea, Reghinul a fost centrul unei înfloritoare activități meșteșugărești (tăbăcari, cizmari, cojocari etc.), ale căror produse erau comercializate pe o arie teritorială largă, care depășea Transilvania, ajungând în Moldova, Muntenia, Bulgaria ș.a. Totodată, târgurile organizate aici atrăgeau negustori din întreaga Transilvanie. Către sfârșitul secolului al XIX-lea aici iau ființă o societate comercială de plutărit și primele fabrici de cherestea cu acțiune mecanică.

La început, Reghinul a fost o așezare rurală pentru ca apoi să evolueze foarte mult, ajungând centru meșteșugăresc și comercial, astfel că în anul 1427, orașul a fost ridicat la rang de târg. Într-un act papal emis de Martin al V-lea, din 7 decembrie este consemnat Reghin – oppidum – iuxta oppidum Regen, târg privilegiat și apare prima stemă a orașului.(Fig) Prima stemă a orașului. Acest statut l-a avut până în anul 1863 când este ridicat la rang de municipiu. Statutul de oraș liber regesc va fi menținut până în 1867 când devine oraș cu consiliu organizat subordonat Comitatului Turda.

Primele familii de români sunt semnalate în Reghinul săsesc abia în 1733, pentru ca după 1800 populația localității să fie conturată pe trei etnii: sași, maghiari, români. Tot în secolul al XVIII0lea, pentru a reconstrui casele devastate de incendii se folosește cărămidă asigurată de țiganii cărămidari, acceptați în oraș numai pe perioada verii, toamna aceștia fiind obligați să părăsească localitate.

Până în secolul al XIX-lea viața socială și economică a reghinenilor a fost relativ stabilă, stimulată fiind de activitatea diferitelor bresle, foarte numeroase și bine organizate, dar și de poziția geografică și privilegiile de care s-a bucurat de-a lungul timpului.

Evenimentele istorice de la 1848-1849 au avut cele mai dezastruoase efecte asupra orașului, având în vedere distrugerile masive în urma jefuirii și incendierii localității. Majoritatea edificiilor, mai ales cele din zona centrală din Reghinul Săsesc au fost distruse. Acestea se reconstruiesc și sunt modernizate după anul 1850.

În 1885 se termină linia ferată Târgu-Mureș – Reghin, prelungită în 1906 până la Deda. În 1930 în oraș funcționau, pe lângă o serie de fabrici (de cherestea, pielărit, morărit, spirt ș.a.) și ateliere meșteșugărești, peste 100 de unități comerciale și 6 bănci.

Din anul 1950 se deschid șantiere de construcții pentru cartiere de blocuri în mai multe zone ale orașului, unele finalizate în 1982 altele mai târziu. În anul 1982 sunt finalizate aproape toate obiectivele economice și social-culturale ale orașului.

În anii socialismului, orașul Reghin a cunoscut o dezvoltare multilaterală – demografică, economică, culturală și urbanistică, devenind un însemnat centru urban, cu profil funcțional complex și cu o fizionomie urbanistică atrăgătoare. Numărul locuitorilor a crescut de la 18.091 în 1956, la 23.295 în 1966 și la 26.122 în 1970. Industria a devenit funcția dominantă.

În zona centrală a orașului sunt concentrate primele magazine, instituții de cultură (un muzeu etnografic), instituții administrative, câteva biserici vechi (între care și biserica ortodoxă de lemn din secolul al XVIII-lea) și clădiri de locuit. În această zonă, cu profil functional complex, în anul 1969 s-a ridicat statuia marelui cărturar ardelean Petru Maior, simbol al tradițiilor culturale ale orașului.

Figure 3

După 1989 orașul trece prin perioada privatizării, restructurării și retrocedărilor, a extinderii construcșiilor moderne, a creșterii șomajului în urma inchiderii fabricilor.

În anul 1994, Reghinul este ridicat la rang de municipiu.

Între 1990 și 2013 au fost construite, în Reghin, 14 biserici de diferite culte și 6 case de rugăciune. În anul 2013 se împlinesc 150 de ani de la ridicarea în rang de oraș liber regesc a Reghinului.

2. Cadrul natural

Cadrul natural este reprezentat prin: relief, condiții climatice, ape, vegetație și faună, cît și modificările acestora din urmă. Acesta reprezinta un factor important în ceea ce privește dezvoltarea turismului într-o anumită zonă sau pe un anumit teritoriu.

2.1 Geologie și relief

Relieful reprezintă un element de atracție turistică de sine stătător, reprezentat prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte și altitudini, acestea realizând cadrul propice practicării drumețiilor și alpinismului, cât și de petrecere a vacanțelor.

Municipiul Reghin are o așezare favorabilă în culoarul larg al Mureșului, situat în Depresiunea Reghinului, depresiune intracolinară largă din zona marginală a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, pe valea Mureșului Superior, la confluența acestuia cu Gurghiul. Depresiunea Reghinului aparține sectorului numit Subcarpații Mureșului și Gurghiului, subdiviziune a Subcarpaților Transilvaniei, sector cu o largă piață de adunare a apelor, dar și cu un relief de terase și glacisuri.

Vatra veche a orașului s-a dezvoltat pe terasa superioară a Mureșului, la 27-30 m față de luncă (362-368 m), această terasă fiind cea mai dezvoltată. Ulterior vatra s-a extins pe versanții cu pantă mica din partea de nord, pe terasele fluviale de pe malul drept și apoi în lunca Mureșului.

În ceea ce privește geologia teritoriului municipiului Reghin, substratul se caracterizează prin dezvoltarea sedimentelor de argile marnoase care sunt acoperite cu diferite roci sedimentare neogene. Cuaternarul este present prin depozite fluviale si de terase: nisipuri, pietrișuri cu intercalații de agrile etc.

2.2 Vegetație

Vegetația prin bogăția și diversitatea speciilor florale, dă posibilitatea practicării unor forme particulare ale turismului, și anume: cercetare științifică, vizitarea rezervațiilor naturale.

Vegetația municipiului Reghin, prezenta in etajul de deal si podis este ocupată de păduri de gorun, amestec de fag si gorun, carpen, tei, frașin. Vegetația intrazonală este reprezentată prin păduri de luncă, stejari, stuf, papură. Întreaga vegetație fiind foarte utilă, atât pentru hrana animalelor, cât și pentru plante melifere și medicinale, iar speciile forestiere pentru construcții.

Vegetația forestieră ocupă o suprafață de 624 ha fiind reprezentată de etajul quercineelor. Suprafețele împădurite poartă denumirile de: Pădurea Rotundă, Pădurea Dedradului, Pădurea Fricului și Pădurea Mociar. Pădurea rotundă în trecut purta numele de Pădurea Caprelor și a fost plantată în anul 1730 pentru a preîntâmpina seceta, în prezent ocupând o suprafață de 5 ha.

Vegetația de luncă este restrânsă ca areal de răspândire, datorită intervenției antropice prin lucrările de îndiguire și cele de construcție sau agricole.

2.3 Fauna

Fauna este reprezentată de totalitatea speciilor de animale dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită epocă geologică.

Fauna este cea specifică etajului gorunetelor cu mistreț, lup, vulpe, viezure, ciocănitoare, cinteza, iepure, unele dintre acestea sunt rar întâlnite datorită gradului ridicat de transformare a mediului. La acestea se adaugă speciile sinantrope (șobolanii, ciorile, insectele ș.a) și unele elemente faunistice aflate în tranzit.

2.4 Solul

Solul reprezintă stratul afânat, moale și friabil de la suprafața scoarței pământești, care constituie mediul de viață al plantelor.

În județul Mureș întâlnim o gamă largă de soluri zonale, intrazonale și azonale. Hotarul Reghinului are în bună parte sol de luncă, la periferia orașului, de-a lungul căilor de transport sunt prezente protosolurile antropice.

2.5 Clima

Clima este reprezentată de tipul și volumul precipitațiilor, mărimea temperaturilor înregistrate, perioada cu soare etc.

Clima este temperat continentală-moderată cu specificul etajului de dealuri joase înregistrandu-se o temperatură medie anuală cu valori intre 5,5°C și 7,5°C. Luna cea mai rece este Ianuarie cu temperaturi medii de -3°C și -5°C, iar cea mai caldă Iulie cu temperaturi de +18°C și +19°C, cu o ușoare creșteri pe văi. Precipitațiile medii anuale, în zona Reghinului, oscilează între 650-700 mm, fiind deosebit de favorabile culturilor, în special a celor de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr și grâu precum și pomiculturii și viței de vie.

Vânturile predominante sunt cele dinspre veste și nord-vest, la care se adaugă, în special in perioada iernii, vânturile dinspre est și nord-est. Acestea din urmă sunt favorizate de existența unor factori topoclimatici care permit canalizarea acestora pe culoarul de vale determinând scăderea temperaturii și viscole.

2.6 Hidrografia

Rețeaua de ape este reprezentată de apele curgătoare și cele stătătoare, ape minerale și termale, acestea creează cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.

Rețeaua hidrografică din aria orașului Reghin este dominată de râul Mureș care in partea de est a orașului primește apele râului Gurghiu. Mutreșul străbate județul pe o lungime de 187 Km cu intrare la Ciobotani și ieșire în aval de Chețani.

La intrare în municipiul Reghin, Mureșul se desparte în două ape: brațul Morii și Râul Mureș care brăzdează mijlocul orașului și care se vor uni în aval de Apalina. Râul Mureș drenează orașul pe o lungime de cca 4 Km.

În decursul timpului s-au executat o serie de lucrări hidrologice, respectiv canale, în scopul asigurării funcționării unor întreprinderi. Din cursul Mureșului, prin intermediul unui baraj se desprinde canalul Mureș care azi, nu mai are funcții industriale fiin în prezent doar colector de ape pluviale din zonă. Canalul Gurghiu străbate zona industrială a orașului și se varsă în Mureș în amonte de oraș.

Sistemul de baraje de pe Gurghiu și Mureș, împreună cu digurile realizate după 1970, formează un sistem hidrologic cu rol de a menține nivelul apelor care traversează zonele construite sub nivelul de inundabilitate.

Potential turistic

În sens larg, potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice și cultural-istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea activității de turism. (G Erdeli, 1996)

Potențialul turistic reprezintă oferta turistică potențială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico-materială și cu infrastructura generală și turistică formează oferta turistică reală sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, infuența lor in activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potențial turistic, și anume: natural și antropic.

Potențialul turistic are un rol important în dezvoltarea și diversificarea activităților turistice, de aceea, a apărut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atracțiilor turistice.

3.1 Potențialul natural

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, faună, floră, hidrografie) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.

3.1.1 Atractii naturale

Colonia de prigorii

În Municipiul Reghin au fost descoperite colonii de progorii în zona releului, fosta groapă de lut de lângă Pădurea Rotundă și Pădurea Friciului.

Acestea sunt păsări migratoare, ajung în zonă prin Mai și stau până prin Septembrie-Octombrie, după care pleacă pentru iernat în Africa. Cuibăresc în colonii, prin mâlurile de pământ ale șanțurilor sau râpelor. Specia este protejată la nivel european și crează atractivitate deosebită zonei.

Lacul Fărăgău

Lacul Fărăgău este o arie protejată de interes național situată în localitatea Fărăgău, la 17 km de Reghin. Lacul se află în bazinul hidrografic al Mureșului și are o suprafață de 38 de hectare. Lacurile din zona de Câmpie a județului Mureș sunt artificiale, cu excepția lacului Fărăgău. Lacul s-a format prin bararea naturală a pârâului Sar cu propriile aluviuni.

Figure 4 http://www.panoramio.com/user/3332312/tags/lacul%20faragau

Rezervația, declarată din 1990, cuprinde lacul și terenul ce îl înconjoară. Vegetația este higrofilă specifică turbăriilo și lacurilor de câmpie. Este singurul lac din zona Mureșului cu zone întinse de stuf și papură, formându-se plauri plutitori. Fauna este reprezentată de peste 180 spcii de păsări care cuibăresc sau tranzitează zona.

Parcul Dendrologic de la Gurghiu

Parcul Dendrologic Gurghiu este printe cele mai bine păstrate parcuri istorice ale Transilvaniei, cu o vechime de aproape 300 de ani. Este situat în comuna Gurghiu, pe DN 153C, la o distanță de 13 km de Municipiul Reghin.

Fig. Intrare în curtea castelului

În cadrul curții castelului feudal din Gurghiu se poate vizita parcul dendrologic, înființat prin anul 1740 de familia Bornemisza. În incinta parcului există peste 350 de specii rare, conservate. Distre acestea peste 100 sunt arbori exotici și sunt aduși din alte țări precum Statele Unite ale Americii, Australia, Turcia sau Japonia, iar restul sunt arbori autohtoni.

Parcul deține o rețea de apă, un lac populat cu păsări acvatice și o insulă. Originalitatea parcului este dată de alte construcții vechi: căsuța de pe malul lacului și câteva mici căbănuțe.

Fig. Lacul din Parcul Dendrologic Gurghiu

Parcul oferă vizitatorilor prilejul de a se relaxa intr-o ambianță naturală, iar celor pasionați de botanică posibilitatea de a-și îmbunătăți cunoștințele. Intrarea în parc este gratuită.

Poiana Narciselor Gurghiu

Amplasată pe platforma râului Mureș, mărginită de dealuri submontane, se află renumita Poiană cu narcise de la Gurghiu. Poiana cu narcise din Gurghiu este o arie protejată de interes național.

Rezervația botanică, cu o suprafață de 3 ha, poiana abunda de fâneață. Numărul de exemplare pe mp variză între 2 și 10. Poiana trebuie vizitată între lunile Aprilie și Mai, astfel încât florile să poată fi admirate în adevărata lor splendoare. În această rezervașie botanică mai pot fi observate și alte specii de flori, precum laleaua pestriță și irisul siberian.

Rezervația de stejari seculari Mociar

Rezervația de stejari Mociar este reprezentată de cea mai veche pădure din România, situată în aproprierea orașului Reghin.

Pădurea Mociar se întinde pe o suprafață de 569 ha, la altitudinea de 400 m și cuprinde aproximativ 300 de arbori cu vârsta cuprinsă între 650 – 720 ani. De aici izvorăște un afluent al râului Mureș, pârâul cu același nume. Fauna este specifică pădurilor de stejari din zonele colinare și cuprinde animale de talie mică și medie: iepurele, căpriorul, mistrețul și specii de păsări răpitoare de zi și noapte.

Pădurea a fost declarată rezervație naturală forestieră în anul 1932, pentru protejarea stejarilor seculari, cu înălțimea de 15-20 m, diametru între 1,5-4 m.

Rezervația de stejari seculari Mociar, Reghin este unul dintre cele mai importante obiective turistice din transilvania.

Pădura Rotundă

Pădurea Rotundă, pădure de stejari declarată rezervație naturală, este una dintre cele mai frumoase zone ale orașului Reghin. Pădurea este un loc cunoscut de localnici și destinat activităților de recreere, sport și turism.

Stejarul secuular mai este numit de reghineni stejarul singuratic și se află pe platoul de lângă Pădurea Rotundă. Imaginea lui a apărut în nenumărate ilustrate reprezentative pentru Reghin. În anul 2010, a intrat în competiția Arborele anului și s-a clasat pe locul 6 din 87 de arbori nominalizați la nivel de țară.

Arborele a fost plasat în anul 1849 în onoarea victoriei împotriva tiraniei în Revoluția din 1848. Se știe că stejarul secular a suferit stricăciuni grave după ce a fost atins de un fulger. În prezent, copacul de 166 de ani are aproximativ 7 metri înălțime și o scoarță deteriorată, fiind destul de șubred.

Băile sărate de la Ideciul de Jos

Situat la 6 kilometri de municipiul Reghin, Ideciul de Jos este cunoscut atât de localnici cât și de cei din împrejurimi pentru stațiunea balneoclimaterică de ineres zonal foarte apreciată.

Încă din primele decenii ale secolului trecut Ideciul de Jos era foarte apreciat în întreaga Transilvanie de Nord pentri apele sale clorurate hipertonice utilizate pentru baneație în aer liber, în cură externă și nămol terapeutic, indicate tratării unor deficiențe ale aparatului locomotor. Depozitul de sare de aici este component al cutelor diapire pe linia Praid – Sovata – Orșova Gurghiu – Jabenița – Ideciu de Jos – Brâncovenești.

Bainul cu apă sărată alimentat de câteva izvoare sărate concentrate, este împărțit în trei părți, primul bain, cel pentru adulți, are o adâncime de 1,60 m, următoarele două, au 1,40 și respectiv 1,20 m.

Ștrandul dispune de o terasă unde se poate servi masa, cabine de schimb, dușuri cu apă rece, un spațiu pentru împachetări cu nămol, dotat cu un recipient pentru depozitarea nămolului.

3.2 Potențial turistic antropic

Potențialul turistic antropic reprezintă ansamblul de obiective create de societate care îndeplinesc condițiile valorificării pe plan turistic.

Obiectivele turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicare de om în alte scopuri, însă au ajuns în această ipostază de “potențial turistic” treptat, pe măsură ce ele au devenit reprezentative pentru o anumită regiune sau etapă istorică, socială, culturală sau tehnică.

Societatea modernă se confruntă cu o creștere numerică a fondului turistic antropic și o diversificare pe unitatea de suprafață mult mai mare decât în cazul potențialului natural, datorită progresului tehnologic și creșterii cererii pentru nou și inedit.

Reghinul de azi este în mare parte este o imagine a orașului de după reconstrucția care a urmat distrugerii sale de la 1848. Clădirile din centrul orașului au fost construite între anii 1850-1910 în stil neobaroc, neoclasic, ecleric. Multora dintre ele li s-au adus modificările prin realizarea spațiilor comerciale de la parter. În ceea ce privește unitatea fronturilor zonei centrale, acestea alcătuiesc un centru unitar și înghegat, atât stilistic cât și volumetric,regimul de înălțime variind de la parter la parter cu unul sau două etaje.

Pe frontul de nord al pieței centrale se află importante instituții ale orașului, între care Poșta, Administrația Financiară… Societatea de Economii și Consemnațiuni a fost întemeiată în februarie 1865, iar după un an, în 1866, românii din oraș își întemeiază o bancă proprie ce a contribuit alături de ASTRA, la ridicarea culturală și economică a românilor din împrejurimi.

Reghinul deține câteva elemente de arhitectură unice în Transilvania. Detaliile stilistice și balcoanele din fier forjat din centru sunt doar câteva dovezi ale măiestriei meșterilor locali. Trecem în fiecare zi pe lângă însemnele modeste, în aparență, dar definitorii, ale unei civilizații trecute, care stă la baza acțiunilor prezente și a proiecțiilor pentru viitor. Ele perzonalizează aproape fiecare construcție a orașului neuniformizat, redând vizitatorului parfumul epocilor de odinioară. Fiecare dintre ele reprezintă triumful bunăstării din vremurile glorioase ale Ținutului Reghinului.

3.2.1 Zone istorice protejate ale municipiului Reghin

Biserica evanghelică, sec XIII-XIX, casa parohială 1670, Str.Călărașilor 1 și Ansamblul Bisericii Evanghelice

Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, 1725, Str. Măcieșului 5

Muzeul Etnografic al Municipiului Reghin, clădirea din 1892, a devenit muzeu în 1959, Str. Vânătorilor 51

Casă sec. XIX, Piața Petru Maior 8

Casă sec. XIX, Piața Petru Maior 10

Casă sec. XIX, Piața Petru Maior 17

Casă sec. XIX, Piața Petru Maior 34

Casă din 1856, Piața Petru Maior 35

Casă sec. XIX, Piața Petru Maior 41

Casa Rosler, 1807, Piața Petru Maior 55

Casă sec. XIX, Str. Mihai Viteazul 95 – Fost spital al orașului – cu stema orașului pe fațadă

Școala confesională evanghelică, azi școală generală, mijlocul sec. XVIII, Str. Călărașilor 1

Casă sec. XX, Str. Spitalului 1

Casă mijlocul sec. XIX, Str. Mihai Eminescu 1

Casă sec. XIX, Str. Mihai Eminescu 5

Casa în care s-a născut Virgil Onițiu, pedagog, scriitor și istoric literar, sec. XIX, Str. Mihai Viteazu 87

Casa în care a funcționat Consiliul Național Județean (1912-1919) sf. Sec. XIX, Str. Spitalului 10

3.2.2 Muzee – Biblioteci

Muzeul Etnografic

Organizat din dorința de a conserva și valorifica expozițional monumente de arhitectură, instalații tehnice și obiecte de artă populară, muzeul își are începuturile în anul 1960, avândul ca fondator pe etnograful Anton Badea.

Muzeul Etnografic din Reghin găzduiește o expoziție permanentă cu obiecte casnice, port popular de prin satele din jur precum și construcții sătești caracteristice. Cele 5716 obiecte din patrimoniu sunt grupate în 49 de colecții din care se evidențiază:

Colecția de etnografie ce cuprinde așezări, gospodării, instalații, ocupații;

Colecția de artă populară: icoane, ceramică, port popular, textil de interior;

Colecția de creație artistică cu artă contemporană și artizanat;

Colecția de arhivă: pelicule de film, casete video, și mii de fotografii ce reprezintă trăsăturile difinitorii ale zonei.

Biblioteca Municipală “Petru Maior”

Biblioteca Municipală “Petru Maior” se află în Piața Petru Maior și a fost întemeiată la 1935, în 1950 devine bibliotecă publică de stat, azi Bibliotecă municipală.

Găzduiește peste 130 de mii de volume de carte , un foarte rar fond de carte documentar, precum și o importantă colecție de ziare și reviste încă din perioada interbelică.

Colecția oologică Kalaber Ladislau

Este cea mai complexă colecție oologică din țară și din Sud- Estul Europei conținând ouă de la 218 specii de păsări clocitoare din România, respectiv Europa.

3.2.3 Monumente istorice

Biserica evanghelică

Acest monument istoric este de o însemnată valoare pentru orașul Reghin, biserica a trecut prin mai multe transformări pentru a ajunge la infățișarea de astăzi. Începuturile ei se leaga de capela Sf. Maria care a fost extinsă în 1330 ,lucru atestat de cea mai veche inscripție în piatră din Transilvania Evului Mediu, această inscripție precizează că patronul bisericii era Magistrul Toma, inscripția se află în interiorul bisericii pe un perete al navei principale.

Primul turn al bisericii a fost construit din lemn și a ars de mai multe ori. Ferestrele sunt caracteristice stilului gotic remarcandu-se ogivele, forma de soare regăsită în plastica ferestrelor este caracteristică arhitecților din Ordinal Cavalerilor Teutoni .

În partea stângă a bisericii se poate observa una din caracteristicile clădirilor cu bolți in forma de arc frant, contraforți, pe un contrafort se poate observa un ceas solar, util pt comunitate la acea vreme, dar care acum nu mai indică ora exactă.

La intrare se pot observa câteva inscripții în limba latină, care era limba de predare în școlile din comunitațile săsești, inscripțiile precizează diferite momente din istoria bisericii. Una dintre ele vorbește despre darâmarea zidului din jurul bisericii în anul 1815 .

Intrarea principală este formată dintr-un portal cu patru arce concentrice, cele două din exterior sunt niste replici mai noi ale celor două din interior, pe ele se remarcă sculpturi cu hamei și viță-de-vie , simboluri universale dar și de importanță locală ținând cont de culturile de vie din zona Reghinului. Deasupra ușii se află trandafirul lui Luther, unul dintre simbolurile confesiunii luterane.

În partea stângă se află o placă comemorativă pentru soldații sași reghineni cazuți în Primul Razboi Mondial.

Forma actuală a bisericii, a rezultat în urma a două importante restaurări, din perioadele 1927-1930 și 1959-1961.

Biserica reformată din Reghin

Bisericii reformate din fostul Reghin-Sat I s-a pus temelia în secolul XIII. Inițial biserică romano-catolică, până la reformație, apoi evanghelică până în 1673, când preotul evanghelic este alungat. Din anul 1682 biserica este preluată de câtre credincioșii reformați. Construită în stil gotic, a suferit pe parcursul vremii mai multe modificări, astfel că și-a pierdut caracteristicile inițiale.

Orga datează din anul 1784, iar unele piese de cult din anul 1576, executate cu mare finite, sunt rod al talentului meșterilor breslași din oraș. Turnul bisericii a fost ridicat în anul 1910. În curte se află amplasat bustul scriitorului Koos Ferenc.

Biserica romano-catolică Apalina

Construcție din secolul al XIII- lea în stil romanic cu elemente gotice ale secolului următor, este un monument istoric și totodata una dintre cele mai vechi construcșii ale orașului.

Biserica de lemn din Reghin

Biserica de lemn din Reghin datează din 1725, construită în stil triconic folosindu-se motivul cozii de rândunică, din bârne de brad nelăcuit. În interiorul bisericii se mai păstrează picturi din 1760 pe altar și tâmplă. La intrarea originală sunt sculptați balauri, prezenți și pe cupa de argint a preotesei Teodora din 1496.

Iconostasul a fost realizat în 1760. Icoanele Maica Domnului cu Pruncul și Deisis datează din 1474, iar icoanele Sf. Nicolae și Sf.Arhanghel Mihail din 1744.

Clopotnița a fost adăugată de istoricul și cărturarul Școlii Ardelene, protopop al Reghinului, Petru Maior, în 1791, iar clopotele sunt originale, păstrând inscripția cu numele cărturarului.

Se spune că această biserică a fost construită de negustorii macedoniei pentru romănii care nu aveau loc de slujit.

3.2.4 Edificii religioase

Biserica romano-catolică

Parohia romano-catolică din oraș se reînființează în 1736, dar construcția bisericii se termină de abia în anul 1781, când, la 12 iunie, pe turn I s-a fixat globul cu cruce. Până la acea data catolicii frecventau biserica de curte a baronului de Apalina. Un an mai târziu, la 1782, se construiește școala de lângă biserica romano-catolică și se angajează primul învățător public, maghiar.

În curtea bisericii, alături de statui cu reprezentări biblice sau ale unor figure importante ale comunității locale, se găsesc statuile unor personalități de seamă ale istoriei și culturii maghiare.

Biserica Ortodoxă “Sfânta Treime”

A fost construită între 1811-1818 prin contribuție publică, de către enoriașii Greco-catolici. Edificiul deține obiecte de patrimoniu precum: 3 icoane pe lemn, 2 clopote și 4 icoane pe iconostas.

Biserica străjuiește un vechi cimitir unde își dorm somnul de veci mari personalități ale orașului între care: familia Ioan Marinovici, cititor, Vasile Ladislou Pop, viceguvernator al Transilvaniei, Patriciu Barbu, memorialist, Alexandru Ceușianu, scriitor, dr. Eugen Nicoară cititor de edificii publice și religioase etc.

Biserica ortodoxă “Înălțarea Domnului”

A fost construită la 12 septembrie 1912. Planul construcției a fost întocmit de către Gustav Wagner, inițial clădirea avand formă de corabie cu turn în formă de piramidă pătrată.

După 1990 biserica a fost extinsă cu adăugarea absidelor laterale dublându-și, astfel, capacitatea.

Edificii religioase de dată mai recentă. Biserica ortodoxă din Apalina, dar și greco-catolică, Biserica Adormirea Maicii Domnului, din Iernuțeni, sființită la 20 august 1995, Biserica ortodoxă și biserica greco-catolică din Cartierul Libertății, construcții de după 1990, Biserica greco-catolică de pe strada Iernuțeni, Biserica ortodoxă de pe strada Râului, Biserica ortodoxă din cimitirul de pe strada Pictor Grigorescu etc..

3.2.5 Castele

Castelul Bornemisza din Gurghiu

Castelul Bornemisza datează din secolul al XVIII-lea, acesta ascunde o istorie lungă și plină de evenimente. Acesta a fost unul dintre cele mai importante castele regale din Transilvania li a fost ridicat în mai multe etape. Inițial, acesta, a fost construit ca loc de odihnă al principelui Gheorghe Rakoczy I pe când acesta venea la vânătoare. După ani buni, castelul a devenit un parc dendrologic, fiind apoi reamenajat și transformat în castel de vânătoare.

Din 1893, a avut funcția unei școli care pregătea specialiști în pădurit, însă odată cu construirea în zilele noastre a unui local nou de școală silvică, acest castel a devenit Muzeu de vânătoare. Este deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Castelul de la Lăpușna

Castelul de la Lăpușna, situate în Munții Gurghiului la o altitudine de 815 metri și la aproximativ 42 km de Reghin, a fost ridicat între anii 1925-1926, însă a fost finalizat și decorat abia în 1933, acesta a aparținut regilor României Ferdinand și Carol al II-lea.

În perioada comunistă, Castelul de la Lăpușna a devenit castel de vânătoare, iar la acesta au poposit nume mari ale politicii international, cum ar fi Nikita Sergheevici Hrușciov, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Tudor Jivkov Hristov, președinte al Bulgariei și lider al Partidului Comunist din Bulgaria etc.

În apropierea castelului se află Mănăstirea Lăpușna care datează din 1779. Zona oferă posibilități de petrecere a timpului liber intr-un cadru natural și este ideală pentru practicarea pescuitului sportive pe râul Gurghiu, a vânătorii și a turismului cinegetic.

Castelul de la Lăpușna funcționează momentan ca spațiu de cazare pentru turiști. Acesta a fost renovat recent și dispune de 40 de locuri de cazare, 16 camere cu regim de 3 stele și 24 de camera cu regim de 2 stele.

Castelul Huszar

La Apalina (4 km de centrul Reghinului) se află castelul Huszar, fost Bornemisza, din secolele XIII-XV, refăcut în secolul XIX.

Castelul a fost construit în stilul renașterii, cu elemente baroce, într-un parc ce se întinde pe 15 ha, cu specii rare de arbori în jurul unui lac. El a fost retrocedat proprietarilor după ce din 1953 a fost în folosința unor unități de învățământ pentru persoanele cu nevoi speciale.

Castelul Kemeny din Brâncovenești

Castelul Kemeny din Brâncovenești este un ansamblu architectonic construit de familia Kemeny în localitatea Brâncovenești, la aproximativ 12 km de centrul Reghinului.

Prima atestare a castelului datează din secolul al XIII-lea, dar forma actuală a dobândit-o trei secole mai târziu în timpul voievodului Ferenc Kendy.

După mulți ani în care nu a fost accesibil publicului, castelul de la Brâncovenești și-a redeschis porțile pentru vizitatori după retrocedarea către urmașii familiei Kemeny în toamna anului 2014.

3.2.6 Alte atracții turistice și zone de agrement ale orașului

Vila Florea Bogdan

În această casă a locuit ing. Florea Bogdan (1876-1975), publicist, luptător pentru unitatea poporului roman, membru al Astrei, cititor al primului liceu românesc din Reghin, deputat și fost prefect al județului Mureș. Imobilul este format din 9 camere, are 355 de mp construiți, 130 de mp subsol și 1500 mp de grădină.

O parte din reședința inginerului a fost transformată în anul 1912 în sediu al Băncii Populare “Cerbul”, apoi în anul 1923 o aripă a imobilului a fostr transformată în prima Tipografie Populară românească din oraș.

În această casă au poposit mai multe personalități ale României în vizite oficiale și neoficiale precum Octavian Goga, Alexandru Averescu, Dumitru Tilică Burileanu, dr.Fay Josef etc.

Fosta închisoare a Comitatului Mureș-Turda

Clădirea nu a avut înfățișarea aceasta de la început. Pe strada Capelei de Jos, azi Liliacului, se afla temnița. Reghinul a primit dreptul de judecată încă din 1425, exercitat de o serie de magistrați care funcționau pe lângă primăria orașului. În mare parte pedepsele acordate aveau rol preventiv. Spre exemplu se stabilea o zi pentru strângerea recoltei și dacă termenul nu era respectat se pedespsea prin lovituri de vergea peste fund în fața comunității, deseori pe ceea ce se numea Banca Sudorii. Prin fața temniței trecea un pârâu, Pârâul Temniței, care cu toate că era mic provoca uneori inundații și deranja deținuții. Acesta s-a sistematizat și a fost construit un tunel adânc, care a dat naștere la zvonuri că Reghinul ar avea o rețea de tuneluri sub el. La vizita imparatului Iosif al 2-lea (1773) acesta a fost nemulțumit de condițile prea ușoare sub care erau deținuți nobilii. În anul 1801 Reghinul primește drept la viață și moarte, deci putea executa condamnați. Totuși acest drept și multe altele au fost contestate și ultima execuție a avut loc în 1805, când baronul Iacob Heisch și mama acestuia au fost executați, pentru omor de tată și soț. O altă curiozitate a fost faptul că la 1817 se interzicea purtarea părului lung prins în coadă de către bărbați.

Locuri pentru întemnițare se aflau și în clădirea primăriei și a judecătoriei de ocol, unde exista și o spânzurătoare.

Fosta închisoare a Comitatului Mureș-Turda, care a servit și ca sediu al poliției orașului, este totodată un loc al memoriei culturale. Alături au fost ridicate clădiri ale săpunarilor și pălărierilor, iar “Podul Temniței” este martorul unor ritualuri urbane.

Complexul sportiv din Parcul Tineretului

Complexul sportiv din Parcul Tineretului este compus din stadion, pistă de atletism, ștrand și sală de sport.

Pe lângă aleile înconjurate de vegetație, Parcul Tineretului dispune de locuri de joacă pentru copii și un restaurant-terasă.

Ștrandul Municipal

Parcul Central

În anul 1959 piatra cubică și de râu a fost scoasă de pe locul fostei piețe centrale, unde a fost amenajat parcul ce domină de atunci centrul orașului.

Bustul lui Petru Maior, ca și cel al poetului Mihai Eminescu din parcul central al orașului sunt opere ale artistului plastic Ion Vlasiu. Celelalte busturi îi reprezintă pe Constantin Romanu-Vivu și Patriciu Barbu, alți doi fii ai orașului.

Parcul are o serie de alei înconjurate de vegetație, o fântână arteziană și spații de joacă pentru copii.

3.2.7 Sărbătorile orașului

Zilele Culturii reghinene

Se organizează la sfîrșitul lunii Mai – începutul lunii Iunie și constă în manifestări culturale, lansări de carte, expoziții, mese rotunde și mamifestări dedicate zilei copilului.

Zilele Municipiului Reghin

Se organizează anual în al doilea weekend al lunii iulie. Cu această ocazie în centrul municipiului au loc spectacole cultural artistice la care participă formații locale și naționale. De asemenea, se organizează țn târg al unităților de alimentație publică.

Târgul de iarnă

Se desfășoară în perioada sărbătorilor de iarnă, în Parcul din Piața Petru Maior. Se organizează manifestări cultural artistice dedicate sărbătorilor de iarnă, se amenajează orășelul copiilor, precum și un târg de produse.

Festivalul de Epigrame “Cobra”

Se desfășoară în luna noiembrie la Casa de Cultură “Eugen Nicoară”sau la Casa de Cultură “George Enescu” organizându-se un concurs de epigrame. Concurenții expediază epigramele și se constituie un juriu în vederea selectării acestora, cei selectați de juriu urmând a participa la festival.

Festivalul de Folk “Chitara de Argint”

Se desfășoară în luna Octombrie-Noiembrie la Casa de Cultură “Eugen Nicoară” sau Casa de Cultură “George Enescu” prin organizarea unui concurs de muzică folk și recitaluri la care participă toți concurenții înscriși, iar câștigătorii sunt desemnați și premiați de un juriu.

Infrastructura turistică

Infrastructura turistică reprezintă totalitatea dotărilor tehnice și edilitare necesare asigurării serviciilor reclamate de buna desfășurare a actului turistic. În cadrul infrastructurii turistice se include: structurile de primire – capacitățile de cazare și alimentație publică, structurile de agrement, structurile de tratament (în cazul turismului balnear), precum și rețeaua de servicii aferente turismului (transporturi turistice, servicii speciale)

4.1 Structuri de primire turistică

Hotel Marion Pădurea Rotundă ***

Este un hotel de 3 stele construit în mijlocul pădurii de stejari declarată rezervație naturală, una din cele mai frumoase zone ale orașului Reghin. Pădurea Rotundă este un loc destinat activităților de recreere, sport și turism.

Hotel Mariona se distinge în zonă prin faptul că este conceput ca și structură arhitectonică în stil medieval, fiind amplasat lângă o zonă împădurită. Acesta funcționează din anul 1990 și are o capacitate de 60 locuri.

Hotelul dispune de: 27 de camere în regim single/double, un apartament cu două camere, sală de conferințe cu dotările necesare, cu o capacitate de 40 locuri, restaurant de până la 80 locuri, sală de festivități cu până la 400 locuri.

Dotări și servicii: telefon internațional, frigider cu mini-bar, spălătorie-curățătorie, serviciu masaj, saună, bar de zi și bar de noapte, sală de fitnes, parcare, teren de sport.

Hotel Ayma ***

Hotel Ayma este clasat cu 3 stele, acesta se află la 3 km de centrul Municipiului Reghin pe strada Dealul Berzii, numărul 45. Hotelul combină perfecțiunea luxului și inspirașia naturii. Complexul Turistic Ayma a fost creat ca o oază de liniște și relaxare.

Dotările hotelului: cazare în camere dcu 1, 2 și 3 paturi, camere matrimoniale, parcare păzită, restaurant cu 320 locuri, terasă acoperită cu 40 locuri, ștrand, loc de joacă pentru copii, poligon tir, grill, internet wi-fi, sală de conferințe.

Hotel Parc **

În Parcul Tineretului din Reghin se află cel mai vechi hotel al municipiului care încă funcționează, continuând să încânte trecătorii cu priveliștea lui exterioară. Pe vremuri clădirea adăpostea birourile IGR-ului, apoi a devenit dispensar și în anul 1992 s-a transformat în hotel.

Hotelul are două nivele, se întinde pe o suprafață de 160 mp și dispune de 8 camere, capacitatea maximă de cazare fiind de 20 persoane. Restaurantul a fost extins și renovat în totalitate în anul 2011 și dispune de o capacitate de 300 locuri.

Dotările hotelului: parcare proprie, restaurant, bar, terasă, internet wi-fi.

Hotel Valea Regilor ***

Valea Regilor este o unitate hotelieră situată la ieșirea înspre Toplița din Municipiul Reghin, pe DN15. Acesta este amplasat la confluența râurilor Mureș și Gurghiu, la poalele munților Gurghiu și Călimani, hotelul, oferă o priveliște deosebită către Valea Regilor (Munții Gurghiu).

Dotările hotelului: restaurant, bar, club, sală de conferințe, salon fitnes, salon biliard, parcare păzită, internet wi-fi.

Pensiunea Anka ***

Pensiunea Anka este situată pe strada B-dul. Unirii, numărul 25, aceasta oferă cazare în 22 de camere de tip single/double, având o capacitate maximă de 45 locuri.

Dotările pensiunii: restaurant, sală de nunți, club de mese de biliar și diverse jocuri, parcare, internet wi-fi.

Pensiunea Central

Hotel Restaurant Central este o unitate hotelieră situate în centru Municipiului Reghin pe strada G. Coșbuc, numărul 22. Acesta dispune de 9 camere în regim double și un apartament, având o capacitate maxima de 25 locuri.

Capacitatea restaurantului este de 100 locuri și poate asigura meste organizate cum ar fi: nunți, botezuri, întâlniri de afaceri sau alte activități.

În incinta unității funționează și un bar, deschis Non-Stop în care se pot servi cele mai fine băuturi, cele mai aromate vinuri, fiind un loc de relaxare pentru clienții hotelului și nu numai.

Dotările pensiunii: restaurant, sală de mese, bar, terasă, terasă acoperită, sală de conferințe, parcare păzită, grătar, spălătorie/curățătorie, internet wi-fi, room-service, închirieri biciclete.

Pensiune Blanca ***

Situată în centrul Municipiului Reghin, pe strada Școlii, numărul 9, Pensiunea Blanca este rezultatul îmbinării unui exterior în stil săsesc cu un interior modern și primitor.

Pensiunea dispunde de 8 camere în regim single/double, și 2 apartamente, cu un număr total de 26 locuri.

Dotările pensiunii: restaurant, terasă amenajată, bar, grătar, seif la recepție, parcare păzită, foișor, sală de conferinte, internet wi-fi.

Pensiunea Iris **

Pensiunea Iris este situată în Piața Mare a orașului și dispune de 13 camere cu baie proprie și o capacitate maximă de 27 locuri.

Dotările pensiunii: restaurant, terasă de vară, parcare, internet wi-fi.

Pensiunea Casablanca ***

Pensiunea Casablanca este situată pe strada G. Coșbuc, numărul 21, fiind poziționată în centrul Municipiului Reghin, pensiunea facilitează accesul la cele mai importante obiective din zonă: Muzeul Etnografic, Biserica Evanghelică etc. Aceasta dispune de o capacitate maximă de 36 locuri, punănd la dispoziție 8 camere și un apartament.

Restaurantul Casablanca, renumit printre localurile din zonă, este potrivit pentru nunți, botezuri, aniversări etc..

Dotările pensiunii: restaurant, bar, sală de conferințe, parcare, internet wi-fi.

Pensiunea Adra

Pensiunea Adra se află la ieșirea din Municipiul Reghin spre Târgu Mureș, pe DN15 și dispune de o capacitate maximă de 64 locuri.

Dotările pensiunii: restaurant, bar, terasă, sală de biliard, sală de conferințe, spălătorie, internet wi-fi.

Pensiunea Malizia **

Pensiunea Malizia este așezată la ieșirea din municipiu, către Gurghiu. Acesta dispune de 4 camere duble și un apartament, cu o capacitate maximă de 25 locuri.

Dotările pensiunii: restaurant, bar, terasă amenajată, parcare, internet wi-fi.

4.2 Alimentația publică

Alimentația publică, alături de transport și cazare, constituie o altă componentă importantă a activității din domeniul turismului, încdrându-se structural în categoria serviciilor de bază.

Ca activitate, alimentația publică este foarte complexă și nu se rezumă doar la satisfacerea în exclusivitate a nevoii consumatorului. Dinamica ei este din ce în ce mai influențată de evoluția circulației turistice, fapt ce justifică asocierea ei cu activitatea de turism.

Puncte de alimentație publică autorizate din Municipiul Reghin

Circuitul turistic în zona Reghinului

Structuri de primire turistică

Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe luni / hotel, în Reghin, 2015.

Hotel Marion Pădurea Rotundă

Hotel Ayma

Hotel Parc

Hotel Valea Regilor

Pensiunea Anka

Pensiunea Central

Pensiunea Blanca

Pensiunea Iris

Pensiunea Casablanca

Pensiunea Adra

Pensiunea Malizia

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică pe ultimii 5 ani, Reghin.

În anul 2011 a fost consemnat numărul maxim de sosiri turistice în luna octombrie, când s-au înregistrat 620 de sosiri ale turiștilor, iar numărul minim al sosirilor a putut fi observat în luna februarie, 173 de înregistrări.

În anul 2012, în Reghin au venit în luna august 698 turiști, acesta fiind numărul maxim. Luna în care s-a înregistrat numărul minim de sosiri turistice a fost luna februarie, consemnându-se 197 înregistrări.

În anul 2013, numărul maxim de sosiri a fost înregistrat în luna iulie, 845 de sosiri, iar numărul minim în luna decembrie, când s-au evidențiat 285 de sosiri.

În perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015 au fost înregistrate atât creșteri cât și descreșteri ale acestui indicator, numărul minim de sosiri turistice înregistrându-se în ianuarie 2014 (250 sosiri), iar numărul maxim s-a înregistrat în luna aprilie 2015 (609 sosiri).

Înoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică pe ultimii 5 ani, Reghin.

În anul 2011, numărul maxim de înnoptări ale turiștilor a fost înregistrat în luna august, 915 înnoptări, iar numărul minim a fost înregistrat în luna februarie, doar 238 înregistrări.

În anul 2012 au fost înregistrate 1554 de înnoptări ale turiștilor în luna iulie, numărul reprezentând maximul din acest an. Numărul minim a fost înregistrat în luna aprilie, 486 înnoptări turistice.

În anul 2013 au fost înregistrate 1093 înnoptări turistice în luna iulie, numărul reprezentând maximul din acest an. Numărul minim a fost înregistrat în luna februarie, 465 înnoptări turistice.

În perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015 au fost înregistrate atât creșteri, cât și descreșteri ale numărului de înoptări turistice. Cele mai multe s-au înregistrat în luna mai 2015, iar cele mai puține dintre ele în luna februarie 2014.

Indicatori ai turismului