1 UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS”GALA ȚI FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE JURIDICE,SOCIALE ȘI POLITICE COOPERAREA JUDICIAR Ă INTERNA ȚIONAL Ă ÎN MATERIE PENAL… [614392]

1 UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS”GALA ȚI
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE JURIDICE,SOCIALE ȘI
POLITICE

COOPERAREA JUDICIAR Ă INTERNA ȚIONAL Ă ÎN
MATERIE PENAL Ă
-O NECESITATE PENTRU COMBATEREA CRIMINALIT ĂȚII –
TRANFRONTALIERE –

TIRON OANA GEORGIANA
SPECIALIZAREA D REPT,ANUL III,ZI
GRUPA 4

2 În lumea contemporan ă care are drept caracteristic ă principal ă deschiderea f ără
precedent a grani țelor,problema men ționat ă apare într-o dimensiune nou ă,de o importanță
fundamental ă pentru înfă ptuirea actului de justitie.1
Dezvo ltarea societății umane în ansamblul ei, a statelor și națiunilor lumii a fost
posibil ă ca urmare a relațiilor internaț ional e care s -au stabilit și sedimentat î n decursul
timpului.
În cadrul relațiilor internaț ionale bilateral e sau mult ilaterale,statele lumii au realizat o
cooperare î ntr-o varietate de domenii cu accent pe cele economice,cultural e,politice,militare ș i
juridice.
Progresele înregistrate î n toate dom eniile î n secolul trecut au impus transformă ri
structural e în arhitectura mondială,aspect car e a condus î n mod inevitabil la crearea unei noi
ordini internaț ional e,pe fondul intensifică rii dialogurilor politice care au pro movat
pacea,necesitatea respectă rii drepturilor și liber taților fun dmentale ale omului, a principiilor
democrației ș i a sta tului de drept.
Un elemement prin cipal,care a stat la baza apariției și dezvoltă rii ulterioare a
cooperării internaț ional e și fără de care acea sta nu se putea concep e,l-a constituit încrederea
reciprocă î ntr-un cadru institu țional bine reglementat.
Cooperar ea judiciar ă internaționala în materie penală reprezintă doar un domeniu în
cadrul activităț ilor specific e de cooperare î ntre statele lumii,domeniu extrem de importan t
care s -a impus cu necesitate încă de la î nceputul secolului trecut.
Cooper area judiciară internaț ional ă în materie penală nu este o noțiune inventată în
secolul trecut,fiind cunoscută din cele mai vechi timpuri.Firește că la î nceput cooper area
judiciar ă se rezuma la rezol varea intereselor ,de mult e ori personale ale monarhilor în lupta
acestor a cu opozanț ii lor politici.
Dezvol tarea fără precedent a relațiilor internaț ional e în societatea contemporană a fost
însoțită de o creștere,de asemenea fă ră precedent, a criminalității internaț ional e,prin
prolife rarea unor forme ale criminalităț ii organiz ate pe teritoriul mai multor state.2
Pericolul tot mai accentuat determinat de creșterea criminalităț ii
transfront aliere,necesitatea prevenirii ș i combaterii cu mai multă eficiență î ntr-un cadru
organizat la nivel mondial, a determinat adoptarea unor in strumente internaț ional e,
zonale,regionale care să unifice eforturile statelor lumii.
Un per icol deosebit la adresa securităț ii statelor este reprezentat de dezvol tarea crimei
organizate,cu toate formele sale de organizare.
Încă de la î nceputul secolului tre cut,activitățile infracț ionale comise de grupuri
infracț ionale organizate au dep ășit granițele unui singur stat,extinzându -se în plan regional
sau chiar mondial.
Teorismul, traficul ș i consumul de droguri, traficul de arma ment, muniții ș i substante
radio -active,traficul de carn e vie reprezintă principalele forme de manifestare a crim ei
organizate transfrontaliere în epoca contemporană .
Conș tiente de p ericolul iminent pe care îl reprezintă acț iunile organiz ate de acest
gen,statele lumii ș i-au perfecț ionat m etodele de combatere a acestui fenome n deosebit de
periculos pentru însăși existenț a omenirii,acționâ nd pe trei component e principale:
♦ perfecț ionar ea și adaparea la nevoile actuale a cadrului legislativ,cu accent pe
incriminarea unor fapte recent apărute în arhitectura criminalităț ii tranfrontaliere ;

1 Georgiana Tudor,Mari ana Constantinescu, Mandatul european de arestare.Aspecte teoretice și practică
judiciară ,Ed.H amangiu,Bucureș ti 2009,pag.5
2 Alexandru Boroi,Ion Rusu, Cooperarea judiciară internațională în materie penală ,Ed.C.H.Beck,București
2008,pag 16, apud C.Bulai,B .N.Bulai, Manual de drept penal.Partea generală ,Ed.Universul Juridic,Buc urești
2007,pag.120

3 ♦ perfecț ionar ea activităț ii de cooper are în plan bilateral,regional sau mondial,prin
semnarea unor t ratate,acorduri,convenț ii;
♦ organizarea în plan instituț ional și asigurarea unei logisti ci performante ins tituțiilor
cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii criminalităț ii tranfrontaliere.
La momentul actual cooperarea judici ară internaț ional ă în materie penala reprezintă o
necesitate stringent asumată de majoritatea st atelor,care poate conduce la ob ținerea unor
succese importante în lupta împotriva criminalităț ii transfrontaliere.
La nivelul UE s -au creat structuri specializate,atâ t pentru prev enirea și combaterea
criminalită ții transfrontaliere c ât și pentru identificarea ,prinderea ș i tragerea la raspundere
penala a autorilor unor infrac țiuni care se sustrageau.Simplificarea procedur ilor de
extră dare,prin introducerea mandatului european de arest are, reprezintă un exemplu el ocvent
din acest punct de vedere.
Crearea unui spațiu de libertate,securit ate și justiție,deziderat declarat ș i asumat de
UE,nu se poate realiz a decât în contextul perfecționării cooperării judiciare î n materie penala
între statele memb re.3
Aderarea Romaniei la UE î ncepand cu 1 ianuarie 2007 implică o serie de noi
obligaț ii,impu se de altfel de statutul Uniunii, obligaț ii axat e în principal pe necesitatea
contribuirii la asigurarea unui spaț iu europea n de libertate,securitate ș i justiție la standarde
înalte.
În acest context,România a devenit ța ră graniț ă a UE,având misiunea de a a sigura
granița externă a statelor comunitare împotriva imigraț iei ilegale,a traficului de arme,droguri
ori a celui de carne vie.
Extinderea spaț iului S chengen,care va include în anul 2011 și Rom ânia,va crea noi
facilități pentru deplasarea ușoară,fără riscuri a element elor infractoare dintr -un colt î n altul al
Europei.
Armonizarea incrimină rii unor fapte de pericol,precum ș i a procedurilor de
descoperir e,cercetare ș i judecare la nivelul statelor membre,va permite rea lizarea în mai bune
condiții a climatulu i de siguranța civică .
Dacă la nivelul României,până la aderearea la UE,ascunderea eleme ntelor infractoare
viza ca locație numai teritoriul țării sau în unele cazuri,cu riscuri,alte țări prin trecerea
frauduloasă a graniței,acum,mai ales în perspectiva int egrării în spațiul Schengen,fuga
acestora ș i ascunderea lor pe teritoriul altor s tate membre este mult mai simplă,fără a implica
nici un risc.În același timp și țara noastră poate deveni un s pațiu în care să se refug ieze pentru
a scapa de consecinț ele legi i,alte elemente infractoare din alte ță ri din cadrul UE,ori din alte
state care nu fac parte din Uniune sau chiar de pe alte continente.
În ultimii ani, aceste forme compl exe de manifestare a criminalității au depășit
granițele unui singur stat,manifestând u-se în majoritatea cazurilor pe terito riul mai multe state
sau continente.
Chiar dacă ,destul de greu,statele lumii cunoscute cu regimuri democratice a u înteles
totuși, că singura posibilitate de realizare a unui control mai eficient sub aspect preventiv e ste
cea legată de realizarea unei cooperări judiciare internaționale corespunză toare.
La mometul actual,dar și în perspectivă,cea mai gravă ameninț are la adr esa existenței
umanității este reprezentată de recrudescența terorismului internaț ional,fe nomen car e a luat o
amploare fără precedent,afect ând deseori siguranța statelor,destabilizând economii
naționale,organizații și instituții,rasfrângâ ndu-se impl icit asupra populaț iei civile, panicat ă,
speriată și indignată de mijloacele crude și josnice folosite de teroriș ti.
Evenimentele sângeroase din ultimii ani culminând cu lovituta dată SUA la 11
septembrie 2001 de către membrii reț elei teroriste “Al -Quaida” condusă de miliardaru l Osama

3 Alexandru Boroi,Ion Rusu, op.cit pag.16

4 ben-Laden (considerat răspunzător ș i de atacurile cu bombe asupra ambasadel or ameri cane
din Kenia și Tanzania),au împânzit și conștientizat în același timp î ntreaga umanitate.
În ultimii ani cooper area judiciară internațională a cunos cut noi ș i diversificate
forme,unele legiferate prin norme juridice interne altele prevazu te în d iferite tratate și
convenții internaț ionale.4
În actuala legislație a Româ niei formele de cooper are judiciară internațională sunt
prevazute î n Legea 302/20045 și acestea sunt: extrădarea,predarea î n baza unui mandat
european de ar estare,transferul de proce duri î n mat erie penala,recunoșterea și executarea
hotărâ rilor,transferul persoan elor condamnate,asistența judiciară î n mate rie penală precum ș i
alte forme de cooperare.
Aplicar ea acestei legi este subordonată protecț iei intereselor de suveranitate,
securit ate, ordine publică și al altor interese ale României,definite prin Constituț ie. Această
lege se aplică în baza ș i pen tru executarea normelor interesâ nd coopera rea judiciară în materie
penală,cuprinse î n instrumentele juridice internaționale la care Român ia este parte,pe care le
completează în situaț ii nereglementate.
Potrivi t art. 5 din acest act normativ,în lipsa unei convenții internaț ionale,cooperearea
judici ară se realizează pe cale diplomatică de că tre statul solicitant , și cu asigurarea scrisa a
reciprocităț ii dată de autoritatea c ompetentă a acelui stat.Î n acest caz, legea constituie dreptul
comun î n mate rie pentru autorităț ile judiciare rom âne.
Lipsa rec iprocității nu împiedică să se dea curs unei cereri de asistență judici ară
internațională în mat erie penală ,daca ace asta se dovedește necesară : datorită naturii faptei sau
nevoii de a lupta î mpotriva anumitor fo rme grave ale criminalităț ii;de asemenea dac ă poate
contribui la îmbunătăț irea s ituației inculpatului sau condamnatulu i sau la reintegrarea sa
socială , ori va putea servi la clarificarea situaț iei judiciare a unui cet ațean rom ân.6
Cooperea judiciar ă va putea fi î nsă refuzată dacă :
♦ procedura penală din st atul solicitant nu îndeplineș te sau nu respect ă condițiile Convenț iei
europene pentru ap ărarea drepturilor omului ș i a libert ăților fundamentale ;
♦ există motive serioase să se creadă că asistența judiciară este solicitata în scopul urmă ririi
sau pedepsirii unei persoane pe m otiv de rasă,religie,sex,naționalitate,limbă ,opinii politice etc;
♦ situația persoanei riscă să se agra veze din unul din motivele enunț ate anterior;
♦ cererea este formulată într -o cauză aflata pe rolul unor tribunale extraordinare ,altele decâ t
cele constituite prin instrumentele interna ționale pertinente,sau în vederea ex ercitării unei
pedepse aplicate de un asemenea tribunal.7
Necontest ând importan ța niciuneia dintre aceste forme de cooperare mi -am propus s ă
acord o mai mare at enție asisten ței judiciar e în materie penala .
Este îndeob ște cunoscut că frontierele nu mai rep rezintă de mult un obstacol î n calea
infractoril or.Din pacate,ele mai reprezintă înca o bariera în calea autoritaț ilor de aplicare a
legii. Astfel,de exemplu,ca o consecință a suveranității statelor și a principiului teritorialităț ii
legii penale,o autorit ate judici ară din Româ nia nu poate confisca nemijlocit o sumă de bani
aflată î ntr-un cont bancar din st răinatate.Cum până și î ntre s tatele membre al e UE
suveranitatea statelor ramâne una din limitele cooperării împotriva criminalităț ii,singura
soluție este asistența pe care statele și -o acordă reciproc în combaterea infracționalităț ii.8
Conceptul de asistență judiciară internațională în materie penală are în literatura
juridica,dou ă accepț iuni:

4 Alexandru Boroi,Ion Rusu ,op.ci t,pag.5
5 M.Of.nr.594 din 1iulie 2004.Legea a fost modificat ă prin Legea 224/2006 si prin OUG 103/2006
6 Nicu Jidovu, Drept procesual penal ,ediția 2,Ed.C.H.Beck,Bucure ști 2007,pag.628
7 Art.8 din Legea nr.302/2004,a șa cum a fost modificat ă prin Legea 224/20 06.
8 Florin Răzvan Radu, Cooperarea judiciară internațională și europeană în materie penală.Îndrumar pentru
practicieni, Ed.Wolters Kluwer,București 2009,pag.76

5 În sens larg,prin asi stență ju diciară internaț ională se î nteleg e asi stența oferită în
general,î n cadrul luptei împotriva infracționalității;în această accepț iune se include:cooper area
organelor de poliție judiciară,comisiile rogatorii internaționale în materie penală,recunoșterea
hotărârilor judecă torești,extră darea e tc.
În sens restrâns,asistența judiciară internațională se referă la asistența juridică cu
caracter judiciar prin care se î ntelege asi stența pe care organele judi ciare dintr -un stat o acordă
în cursul procesului penal organelor judiciare d in statul î n care are loc activitatea judiciară și
care constă î n efectuarea,predarea sau comunicarea unor acte procedurale necesare
soluționă rii acelei cauze.9
Așadar trebuie să reținem că asistenț a judici ară internațională stricto sensu include
comunicarea de acte judi ciare,comisiile rogatorii,precum ș i mijloacele moderne de
investiga re:audierile prin videoconferințe,echipele comune de anchetă,livră rile
controlate,transmiterea spontană de informații,supravegerea transfrontalieră etc.,iar lato senso
din asistența judi ciară în mat erie penala fac parte și transferul de proceduri și recunoașterea
hotărâ rilor.
Deși pe fondul creș terii criminal ității transfrontaliere prin dezvoltarea transporturilor ș i
posibil ităților reale de deplasare ele elemente lor infractoa re,majoritatea specialiștilor în
domeniu apreciau că singura posibilitate de prevenire ș i combate re a acestui flagel o
reprezintă cooper area între toate st atele lumii,totuși pași importanți î n acest domeniu nu s -au
realizat decat î ncepand cu cea de -a doua jumatat e a seco lului trecut.
În cea de -a doua jumătate a secolului trecut,creșterea criminalităț ii transfrontaliere a
determ inat implicit o anumită intens ificare a eforturilor statelor lumii pentru realizarea unei
asistențe judiciare câ t mai eficiente,cu efect e pozitive în planul reducerii criminalităț ii.
În acest context,Consiliul Europei a adoptat la 20 ap rilie 1959 la Strasbourg Convenția
europeană de asistență judici ară în materie penală,având ș i stat utul de prim instrument
internațional î n acest domeniu .
După 1990,od ată cu deschiderea spre spațiul vest -european și demersurile realizate î n
acest sens de guvernele ca re s-au succedat la conducerea țării,sintagma de asistența judiciară
internațională a căpătat un alt inț eles,fiind la momentul actual doar o formă de coop erare
judiciară internaționlă î n materi e penală,formă care se realizează prin mai multe modalităț i.
Într-o opinie10 se mai apreciază că “lupta contra fenomenului infracțional necesită
combaterea lui nu numai în limitele hotarelor unor ță ri,ci impune măsur i de colaborare și pe
plan internațional.Printre aceste măsuri,trebuie amintite în primul rand convențiile de
asistență judiciară ce se încheie î ntre diverse le state.De pil dă țara noastră are încheiate
convenții de asistență judiciară cu toate statele ve cine și cu o seamă de alte țări.În materia
asistenț ei judiciare în lipsa unor convenții internaționale pot căpăta eficiență regulile generale
ale reciprocității,foarte frecvent întâlnită î n domeniul relațiilor internaț ionale.
Pentru cauzele transnaționale privind formele grave ale criminalității, care implică
România și mai mult de un stat membru UE, magistrații români pot apela la Eurojust,
instituția UE care coordonează activitățile de cooperare judiciară în aceste situații. România
are un membru naționa l în Eurojust de la 1 ianuarie 2007, anterior acelei date, în baza
Acordului de cooperare cu Eurojust semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2005, un magistrat de

9 Theodor Mrejereu,Bogdan Mrejeru, Cooperarea judiciară internațională în materie penală.Asistenț a judiciară –
Extrădarea.Doctrină și jurisprudență ,Ed.Universitară,Bucureș ti 2008,pag 10, apud V. Dongoroz și colectivul,
Explicații teoretice ale Codului de procedură penal român ,Partea specială,Vol.II,Ed.Academiei Române,
București 1976,pag.405
10 Alexandr u Boroi,Ion Rusu, op.cit ,pag.402, apud . N Volonciu .Tratat de procedura penala.Parteea speciala ,vol
II,Ed.Paideia,Bucure ști 1994,pag. 481 -482.

6 legătură român fiind trimis la sediul Eurojust. De asemenea, în cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție există mai mulți corespondenți naționali cu Eurojust.
Potrivit prev ederilor legii 302/2004 asistența judiciară internațională cuprinde
îndeosebi urmatoarele forme:
♦ comisiile rogatorii internaț ionale;
♦ audierile prin videoconferinț e;
♦ transmiterea spontană de informaț ii;
♦ livră rile supraveg heate;
♦ anchetele sub acoperire ;
♦ supravegerea transfrontalieră ;
♦ interceptarea și î nregistrarea convorbirilor și comunică rilor etc11

Vom face mai jos o prezentar e a formelor de asistență juridică mai nou introduse în
legislațiile țărilor membre UE ș i nu numai.
Livră rile supravegheate . Legea 143/2000 privind combaterea traficului ș i consumului
ilicit de droguri 12 a statuat o nouă instituție judiciară nemaiîntâ lnită în legislația noastră
procesual penală .Astfel p otrivit acestui text de lege Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație ș i Just iție poate autoriza,la solicitarea instituț iilor sau organel or abilitate,efectuarea de
livrări supravegheate,cu sau fără substituirea totală a drogurilor ori a precursorilor
(substanțele utilizate frecvent î n fabricarea drogurilor) .
Livrarea supravegheată este definită chiar de lege și constă în metoda folosită de
institu țiile sau organele legal abilitate,cu autorizarea și sub controlul procur orului,ca re permite
trecerea sau circulația pe teritoriul ță rii de droguri sau precursori,suspecț i a fi e xpediaț i ilegal
sau subst anțe care au î nlocuit drogurile ori precursorii,în scopul descoperirii activităților
infracționale ș i al identi ficării persoan elor implicate î n aceste activităț i.
Așa cum rezultă din definiția livră rii supravegheate,scopul ac estei instituț ii de drept
procesul p enal este acela de a descoperi înt reaga rețea de traficanți de droguri,încep ând de la
cultivator,producă tor și până la distribuitor , cumpărator ș i consumator.13
Convenț ia din 29 mai 20 00 privind Asistența Judiciară în Materie Penală între Statele
Memebre ale Uniunii Europene14 prevede posibilitatea realizării unor asemenea activităț i la
solicitarea unui Stat Membru.Astfel,”1. Fiecare Stat Membru se angajează să asigure ca la
cererea unui Stat Membru,li vrările supravegheate să fie permise pe teritoriul său în cadrul
investigațiilor penale în legatură cu delictele extră dabile.
Decizia de a efectua livră ri supraveghe ate va fi luat ă în fiecare caz individul de
autorităț ile competente ale Sta tului Membru sol icitat,cu respect area legilor naț ionale ale
acelui Stat Membru.Livră rile supraveghe ate vor avea loc î n conformitate cu procedurile

11 Alexandru Boroi,Ion Rusu, op.cit ,pag. 416
12 Publicata in M. Of. partea I nr. 362 din 03.08.2000
13 Ioan G ârbuleț, Traficul și consumul ilicit de droguri.Studiu de legislație,doctrină ș i jurispruden ță.Ed
Hamangiu,Bucureș ti 2008 ,pag.267, apud I.C.Lascu, Dispoziții procedurale prevăzute în Legea nr.143/2000
privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.Livrări le supravegheate ,în Dreptul nr. 11/2002,p ag.
195-199

14 Convenția privind Asistența Reciprocă în Materia Penală din 2000 se depărtează de separarea tradițională a
asistenței judiciare de cooperarea polițienească , deoarece le integrează pe amândouă în acela și instrument.
„Asistența judiciară ” se referă , prin urmare, la cooperarea care implică judecătorii sau procurorii, în timp ce
„asistența reciprocă ” sau „ asistența juridică reciprocă ”, la fel ca ș i „cooperarea internațională”, este termenul
mai larg, care include, de asemenea, ș i cooperarea autorităților vamale sau a organelor de aplicare a legii.

7 Statului Membru solicitat. Dreptul de a acționa și de a conduce și controla operaț iunile va
aparține autorităț ilor competente ale acelui Stat Membru15
Pentru a fi considerate ca atare,livrările supravegheate trebuie să îndeplinească
urmatoarele condiț ii:
►existenț a unei cereri din partea unor instituț ii sau organe abilitate.Conform
legii,instituț iile sau organe le abilitate care pot formula cereri sunt structurile spcializate din
cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiț ie,Inspectoratul General al
Poliției Româ ne,Inspectora tul Gener al al Poliției de Frontieră,Autoritatea Națională a
Vămilor ;
►autorizarea pr ocurorului,livră rile suprav eghetate pot fi autorizate de că tre pro curorul
din cadrul DIICOT,direcție ce funcționează ca o structură cu personalitate juridică ,
specializată în comb aterea infracțiunilor de crimă organizată și terorism,î n cadru l Parchetului
de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiț ie.
Pentru obținerea autorizaț iei sunt necesare urmatoarele date:
●solic itatea de efectuare a unei livrări supravegheate venită din pa rtea unei autorităț i străine
competente,a Direcț iei Generale a Vămilor sau propuneri ale organelor de poliț ie care doresc
o livrare supravegheat ă de droguri ;
●date referitoare la tipul și la cantitatea de droguri ce face obiectul ac estei m ăsuri;
●data la care transportul urme ază să intre î n România ș i,eventual,punctul de trecere al
frontierei folosit;
●mijlocul de transport și ruta de deplasare propusă ;
●date desp re suspecții implicați î n transportul d e droguri ce face obiectul livră rii
supravegheate ;
● nu mele ofiț erilor de politie care coordonează activitatea ;
●date referitoare la polițiș tii sub acoperire sau st răini sau la informato rii care,eventual,sunt
infiltrați în caz,în situația câ nd le gea permite.
Procurorul poate,în funcț ie de date le existente,să propună sau nu eliberearea
autorizației în vederea efectuă rii unei l ivrări supravegheate cu droguri sau precursori.
Autorizarea se dă de catre procurorul -sef al DIICOT ori de catre o altă persoană
imputernicită de el î n acest scop.
► existe nța unui con trol al procurorului.Toate livră rile supraveghe ate se fac sub
controlu l direct a l procur orului din cadru DIICOT,pe toată durata desfașură rii ac estei
acțiuni,care coordonează întregul colectiv de specialiș ti.
Pentru a se realiza scopul livră rii supra vegheate,se vor efectua activităț i de filaj,iar
“marfa ” se va urmări pe î ntreg cuprinsul țării,pănă la ieșirea din țară,unde va fi preluată de
organele abilitate stră ine care vor continua urmă rirea acestei a până la destinaț ie.Este de
preferat ca,î n cazu l în care punctul final nu este România,să nu se intervină pentru confiscarea
drogurilor,numai în situații extreme,când există riscul major de pierde re a transportului se va
proceda î n acest mod deoarece s copul pentru care se organizează aceste livrări suprav egheate
este să fie identificată și prinsă întreaga rețea infracțională .Dacă punc tul final al livrării
supravegheate este Româ nia ,se va organiza prinderea flagrantă a participanț ilor la activitatea
infracțională .16

15 Convenț ia din 29 mai 2000 privind asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale
Uniunii Europene,art.12
16 Ioan G ârbule ț,Traficul și consumul ilic it de droguri.Studiu de legislaț ie,doctrină și jurispruden ță.Ed
Hamangiu,Bucureș ti 200 8,pag.269, apud I.C.Lascu, Dispozții procedurale prevăzute î n Legea nr.143/2000
privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.Livrările supraveg heate ,în Dreptul nr. 11/2002,pag.
199

8 ►efectuarea unor astfel de acțiuni cu s au fără substituirea totală a drogurilor ori a
precursorilor .Așadar livră rile supraveghetate în funcție de particularităț ile concrete ale
fiecărui caz î n parte sunt de 2 feluri: cu substituirea totală sau parț ială a drogurilor ori a
precursorilor când drogurile sau precursorii sunt înlocuiți total sau parțial cu alte produse de
către persoanele implicate în livrările supravegheate,atunci când există riscul să se piardă
urma transportului sau drogurile să nu ajungă la destinație,urmâ nd a se aprecia acest luc ru de
la caz la caz; ori fără substituirea drogurilor ori a precursorilor ,în acest caz drogurile sau
precursorii care fac ob iectul livrării supravegheate sunt lăsați aș a cum sunt,expedierile ilicite
fiind autorizate ș i inte rceptate de organele abilitate î n acest sens de lege.
Rezultatele ob ținute î n cazul unei livrari supraveghea te vor fi consemnate de că tre
organul care a efectuat operațiunea î ntr-un referat sau raport cu propuneri corespunzatoare,
care va fi înaintat pr ocurorului în care se vor face prec izări cu privire la punctul de ieșire din
țară a transportului,cantitatea de d roguri ș i tipul droguri lor sau precursorilor care au pără sit
teritoriul României și dacă au exis tat incidente pe parcursul desfășurării operațiunii.Actele
încheiate urmează a fi înaintate prin comisie rogatorie statului care a solicitat efectuarea de
livrări supravegheate17

O altă formă de asistență judiciară în materie penală prevazută de lege si uitilizată din
ce în ce mai des în ultima vreme o reprezintă supravegherea transfro ntalieră.
Această formă de asistență este prevazuta î n cel de -al doilea Prot ocol adiț ional la
Convenția europeană de asistență judiciar ă în materie penală,unde se precizeaza că agenț ii
uneia dintre părți care,î n cadrul unei anchete judiciare ,supraveghează în tara lor o persoană ce
se presupune că a participat la săvârș irea unei fa pte pasibile de pedeapsă,care dă loc la
extrădare,sau o persoană față de care sunt motive serioase să se creadă că poate duce la
identificarea sau localizarea persoanei sus menț ionate sunt aut orizați să continue această
supraveghere pe teritoriul unei alt e părți,atunci câ nd aceasta a autoriza t supravegherea
transfrontalieră pe baza unei cereri de asistență judici ară prezentate î n prealabil.
Cererea de asi stență judiciară trebuie adresată organelor competente să o
aprobe,autorizarea putând fi supusă unor c ondiț ii.
Atunci câ nd din c onsiderente de urgența,autorizarea prealabilă a celeila lte părți nu
poate fi cerută,agenții observatori care acționează î n cadrul a nchetei judiciare aun t autorizați
să continuie dincolo de frontieră supravegherea unei persoane bă nuite că a comis fa pte
pasibile de pedeapsă în condiț iile urmatoare: trecerea frontierei va f i comunicată imediat în
timpul supravegherii autorității părții desemnate pe teritori ul cărei continuă supravegherea și o
cerere de asistență judiciară care expune motivele ce justifică trecerea frontierei,fără
autorizarea prealabila să fie transmisă fără î ntarziere.
Supravegherea transfrontalieră,ca formă de asistență judiciară în materi e penală nu se
poate desfășura decât în condițiile urmă toare: ca age nții obser vatori să respecte dreptul părții
pe teritoriul cărei operează și să se supună ordinelor autorităț ilor locale compe tente;pe timpul
supravegherii să aibă asupra lor un document ca re să ateste că le -a fost acordată permisiunea
precum și să justifice calitat ea lor oficială .
Agenț ii observat ori pot purta arma de serviciu în timpul supravegherii,î n afar a deciziei
contrare exprese a părț ii solicitate,le va fi interzis să patrundă în do miciliul unei persoane și î n
alte locuri inaccesibile pu blicului,nu vor putea reține ș i nici aresta persoana supravegheată .
Infracț iunile pentru car e supravegherea transfrontalieră poate avea loc
sunt:asasinat,viol, falsificare de mo nedă,delapidare,trafic d e ființ e umane,trafic ilegal de
stupefiante și substanțe psihotrope,infracț iuni referitoare la regimul legal în materie de arme și
muniții,transport ilegal de deșeuri toxice și daunătoare,traficul de migranț i etc.

17 Ibidem

9 Potrivit legii române agenții unui stat st răin care, în cadrul unei anchete
judiciare,supraveghează pe teritoriul acelui st at o persoană ce se presupune că a participat la
săvârșirea unei infracțiuni care dă loc la extrădare sau o persoană față de care sunt motive
serioase să se creadă că poate duc e la identificarea sau loca lizarea persoanei menț ionate mai
sus,sunt autorizati s ă continuie această supraveg here pe teritoriul statului româ n în baza unei
cereri de asistență judiciare prezentată î n prealabil.Supravegherea poate fi exercit ată de
autorităț ile româ ne competente,la cere rea unui stat stră in.
Cere rea de asisten ță judiciară internațională î n materie penală fi adresată Parchetului
de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție și va cuprinde toate informaț iile pertinente în
cauză,î n con formitate cu prevederile convenț iei aplicabile.
Supravegherea va fi incetată imediat de partea pe teritoriul căreia are loc o cerere dacă
autorizaț ia nu este obținută la 5 ore dupa trecerea frontierei18.

O alt ă nouă instituț ie de drept proc esual penal int rodusă pen tru prima dată în țara
noastră prin legea 143/2000 ,și o formă de asistență judicia ră internațională este cea a anchetei
sub acoperire.
Prin contrast cu livrările supravegheate, anchetele sub acoperire nu se limitează la
infracțiunile pentru care se poate solicita extrădarea; cu toate acestea, în practică se vor limita
la cele mai grave infracțiuni. În lumina aplicării principiilor legalității, subsidiarității și
proporționalității, anchetele sub acoperire ar trebui să fie o excepție.
Dezvol tarea crimei org anizate și î n special a traficului ilicit de droguri,caracterul
transfrontal ier al acestor tipuri de infracț iuni au determinat legiuitorul să adopte o serie de
măsuri proce suale,î ntrucat mijloacele clasi ce de cercetare a infracțiunilor au fost depășite pr in
caracterul închis al acestor actvități ilicite,astfel că s-a impus ca anumite persoane să fie
infiltrate în rândul traficanț ilor,a grupurilor de crimă organizată ,de unde să culeagă
informații,să adune probe care,ulterior,să poată fi folosite î n cadrul p rocedurii judiciare.
Dispoziții asemănatoare sunt cuprinse și în Codul de procedură penală.Potrivit art.224¹
alin.(1),în cazul în care există indicii temeinice că s -a săvâ rsit sau că se pregatește săvârșirea
unei infracțiuni contra siguranței naționale pre văzute în Codul penal și î n leg i spec iale,precum
și în cazul infracț iunilor de trafic de stupefiante, de arme,trafic de persoane,acte de
terorism,spă lare a banilor,falsificare de monede ori alte valori sau a unei infracțiuni prevăzute
în Legea 78/2000 pentr u prevenirea ,descoperirea și sancționarea faptelor de corupț ie,cu
modificările ș i complet ările ulterioare,ori a unei alte infracț iuni gr ave care nu poate fi
descoperită sau ai cărei făptuitori nu pot fi identificaț i prin alte mijloace,pot fi folosiți,în
vederea strâ ngerii datelor privind exi stența infracțiunii ș i identifi carea persoanelor față de care
există presupunerea că au săvârș it o infracțiune,investigatori sub o altă identitate decât cea
reală .19
Anchet ele sub acoperire vor avea loc în conformitate c u legile și procedurile naț ionale
din Statele M embre pe teritoriul că rora au loc anchete sub acoperire.
Statele M embre implicate vor coopera pentru a se asigura că investigaț ia sub acoperire
este pregatită ș i supravegheată să ia măsurile necesare pentru si guranța ofiț erilor ca re
acționeaz ă sub acop erire sau sub o identitate falsă .
Această formă de asistență judiciară în materie penală este menționată și î n cel de -al
doilea Protocol ad ițional la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală,un de
se arată că partea solicita ntă și partea solicitată pot conveni să își acorde asistență reciprocă
pentru desfășurarea de anchete penale de către agenț ii sub ac operire sau sub o identitate
fictivă .

18 Alexandru Boroi,Ion Rusu,op.cit,pag .464-467
19 Ioan Garbulet,op.cit,pag.2 70

10 Potrivit legii n r.143/2000 investigatorii acoperiți sunt polițiș ti special desem nați să
efectueze,cu aut orizarea procurorului,investigații în vederea strângerii datelor privind
existenț a infracțiunii și identificarea fă ptuitorilor ș i acte premergătoare,sub o altă identitate
decât cea reală,atribuită pentru o p erioadă determinată .
Autorizarea pentru folosirea polițiștilor sub acoperire se dă de că tre procurorul
desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Î nalta Curte de C asație ș i Justi tie
sau de că tre procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel prin ordonana nță
motivată ,pe o perioda de cel mult 60 de zile și poate fi prelungită pentru moti ve te meinic
justificate,fiecare prelungire nepu tând depăș i 30 de zile.
Polițiștii din aceste formațiuni care acționează ca investigatori acoperi ți,precum ș i
colaboratorii acest ora pot procura droguri,substanțe chimice,esențiale ș i precursori,cu
autorizarea prealabilă a procurorului,în vederea descoperirii activităț ilor infra cționale și a
identifică rii pers oanelo r implicate în astfel de activităț i.
Cum am menționt ș i ma i sus un act normativ care reglementeaz ă instituț ia
investigatorului su b acoperire este Legea 78./2000 pentru prevenirea,descoperirea și
sancț ionarea fapt elor de corupț ie.
Astfel art.26¹ pr evede că în cazul în care există indici temei nice și concrete că s -a
săvârșit sau că se pregătește săvâ rșirea de către un funcț ionar a unei infracțiuni de luare de
mită,de primire de foloase necuvenite sau de trafic de inf luență procurorul poate autoriza
folosirea invest igatorilor su b acoperire sau o inves tigatorilor cu identitate reală,în scopul
descoperi rii faptelor,identifică rii faptuitorilor și obținerii mijloacelor de probă .
Un aspect extrem de important este faptul că investigatorii sub acoperire sau
investigatorii cu identitate reală pot fi aut orizaț i să promită ,să ofere sau,dupa caz,să dea bani
ori alte foloase unui funcț ionar ,în condițiile prevă zute la art.254,256 sau 257 din Codul penal.
Important de reț inut este faptul că această procedur ă a folosirii inves tigatorilor sub
acoperire sau a ce lor cu identitate reală este f unctionabilă numai în cazul descoperirii ș i
inves tigării infr acțiunilor de corupție și atunci câ nd subiectul activ al infr acțiunii este
calificat,av ând calitatea de funcț ionar.
În cadrul realizării acestei forme de asistență judiciară internațională î n mat erie
pena lă,se va avea î n vedere posibilita tea ca subiectu l activ al unei asemenea infracțiuni să fie
chiar un angajat al UE sau al unui alt stat mem bru care desfășoară activități pe teritoriul
României,situație în care statul româ n poate d eveni stat solicitat,urmâ nd ca organele sale
judiciare să acționze î n cooperare cu cele ale statului solicitant.
Identitatea reală a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluită în timpul ori
dupa terminarea acț iunii acestora.Procuro rul competent să autorizeze folosirea unui
investiga tor sub acoperire are dreptul să îi cunoască adevarata identitate,cu respectarea
secretu lui profesional.
în literatura de speciali tate au apă rut unele opinii pro sau contra folosirii
inves tigatorilor sub acoperire ,aducându -se argumente întemeiate pe situaț ii de multe ori
concrete,constate în activitatea practică ,sau posibile pe anumite considerente.
Astfel,” apariț ia cadrului legal ce reglementează activitatea investigatorilor sub
acoperire a fost determin ată de necesităț ile lupte i împotriva unor forme de c riminalitate
atipice,ce se desfășoară într -un mod organizat ș i ‹‹ermetic››,astfel încat activitatea de probare
a actelo r infrac ționale prin metodele n ormale devine deosebit de dificilă ,dar nu chiar
impos ibilă.Î n aces te condiț ii,singura modalitate de descoperire a activităților infracț ionale este
infiltrarea unor persoane,care a u o identitate falsă,culeg informații și probe î n vede rea folosirii
lor în cadrul unor proceduri judiciare ulterioare”20

20 Alexandru Boroi,Ion Rusu, op.cit ,pag.454, apud C.Florian, Investigatori sub acoperire ,R.D.P. nr.2/2007,R.A.
“Monitorul Oficial”,Bucu resti,2007,pag.132

11 Dacă neces itatea institurii unui cadru legal pen tru investiga torii sub acoperire nu este
pusă lă îndoială,în schimb modalitățile de acțiune în acest cadru suportă unele
comentarii.Astfe l,”în aces te situații se pune intrebarea dacă investigatorul trebuie să adopte o
atitudine pur pasivă î n activitatea sa sau poate trece peste acest prag asumându -și un rol activ
și determinând persoana cu care vine în contact să săvârșească fapta ilicită .
În activitatea lor de aplicare a legii,agenților acoperiți le este interzis să determine un
comportament infr acțional și să instige o persoană să săvârș ească o faptă prevazută de legea
penală,pentru ca apoi să fie trasă la ră spundere penală ,pe baza probelor astfel obținute.Acest
gen de activități trece de limitele legii și este interzi s de dispoziț iile procedurale interne,care
au stabilit o regulă clară în acest sens,interzicând cu desăvârș ire determinarea unei persoane
să săvârșească sau să continue săvârș irea u nei fapte penale în scopul obț inerii de probe.21

٭
٭ ٭

Așadar,avâ nd în vedere contextul economic,determinat de cr iza economi că ș i
financiară pe care o traversează majoritatea statelor lumii și care d ă naș tere la formele sale
specifice de criminalitate ,a dezvoltării fără precedent a crimei organizate,cu toate formele
sale de manifestare ;aici aș menț ioana din nou terorismul cont emporan care reprezintă cea mai
evoluată formă de organizare și acțiune pus ă în slujba unor grupări anarhiste, de multe ori
religioase.
Apoi dezvoltarea î n ultimii 30 -40 de ani a unor forme ale criminalității precum:traficul
și consumul de droguri,traf icul de armament, a celui de carne vie,activități infracționale care
chiar dacă nu se ridică la pericolul reprezentat de terorism p ot constitui subiecte de analiză și
îngrijorare la nivelul fiecă rui stat, trebuie să determine o reacț ie de sol idaritate din partea
statelor făcându -le conș tiente de necesi tatea intensifică rii colab orării în activităț ile specif ice
de identificare,prindere,reținere și condamnare a celor vinovaț i.
Scop ul final al activității de cooperare judiciară între statele lumii trebuie să fie acela
de a realiza o reducere a criminali tății ș i implicit a creării unei sigur anțe sporite propriilor
cetăț eni.

21 Ibidem ; în sensul celor me nționate mai sus este relavantă cauza Teixeira de Castro contra Portugaliei
(nr.44/19 97/828/1034) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

12 BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Boroi,Ion Rusu, Cooperarea judiciară internațională în materie
penală ,Ed.C.H.Beck,București 2008
2.Florin Răzvan Radu, Cooperarea judiciară internațională și europeană în
materie penală. Îndrumar pentru practicieni ,Ed.Wolters Kluwer,București 2009
3.Georgiana Tudor,Mariana Constantinescu, Mandatul european de arestare.
Aspecte teoretice și practică judiciară ,Ed.Hamangiu,București 2009
4. Ioan Gărbuleț, Traficul și consumul ilicit de droguri. Studiu de legislație,
doctrină și jurisprudență ,Ed Hamangiu,București 2008
5. Nicu Jidovu, Drept procesual penal ,ediția 2,Ed.C.H.Beck,București 2007
6. Theodor Mrejeru,Bogdan Mrejeru, Cooperarea judiciară internațională în
materie penală. Asistența judiciară -Extrădarea. Doctrină și jurisprudență .
Ed.Universitară,București 2008
7. Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie
penală ,așa cum a fost modificată prin Legea 224/2006
8. Convenția din 29 mai 2000 privind asistența judiciară reciprocă în materie
penală între statele membre ale Uniunii Europene