1 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE… [600696]

1 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ
ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Șef lucrări dr. NECULA RALUCA -ALEXANDRA

Absolvent: [anonimizat]. RADU I. MIHAELA

BUCUREȘTI
2017

2

Tema:

ANALIZA ACTIVITATILOR DE MANAGEMENT IN
CONSTITUIREA SI ADMINISTRAREA UNEI IMM.
STUDIU DE CAZ – SC AGROPROD RA DU S.R.L.

Absolvent: [anonimizat]. RADU I. MIHAELA

București
2017

3 CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
CAPITOLUL I. CONCEPTE PR IVIND MANAGEMENTUL IMM -URILOR, METODE ȘI
INDICATORI DE ANALIZĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.1 MANAGEMENTUL IMM -URILOR ………………………….. ………………………….. …………………… 5
1.1.1. Funcțiile managementului I MM-urilor ………………………….. ………………………….. …………… 6
1.1.2. Caracteristici distinctive IMM ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
1.2 ÎNFIINȚAREA UNUI SRL: BAZĂ LEGALĂ ………………………….. ………………………….. ………. 9
1.3. METODE ȘI INDICATORI UTILIZAȚI ………………………….. ………………………….. …………… 11
1.3.1. Studiul teoretic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
1.3.2. Studiul practic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
1.3.2.Elaborarea tehnologiilor de cultură utilizate ………………………….. ………………………….. …… 12
CAPITOLUL II. ÎNFIINȚAREA ȘI ADMINISTRAREA SOCIETĂȚII SC. AGROPROD
RADU S.R.L. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 13
2.1. DATE GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
2.1.1 Dotare ( suprafete, utilaje, contracte) ………………………….. ………………………….. …………….. 14
2.2. DESCRIEREA TEHNOLOGIILOR DE CULTURĂ ………………………….. ……………………….. 16
2.2.1. Fișele tehnologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
2.2.2 Cheltuielile specifice repartizate pe procese de muncă ………………………….. ………………… 26
2.3. ANALIZA MEDIULUI EXTERN ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
2.3.1 Clienții societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 28
2.3.2. Concurenții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 28
2.3.3. Furnizorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
2.4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ, MANAGEMENTUL ȘI RESURSELE UMANE ….. 31
2.5. PROTECȚIA MEDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 32
CAPITOLUL III. PREZENTAREA REZULTATELOR SOCIETĂȚII AGROPROD RADU
SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 33
3.1. SUPRAFEȚE CULTIVATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 33
3.2. PRODUCȚII REALIZATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 34
3.3. ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI ………………………….. ………………………….. ……. 35
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. …….. 37
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 39
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 40

4 INTRODUCERE
Agricultura a fost și va rămâne pentru România dar și î n întreaga lume un pilon de susținere
al economiei.
În numeroase studii se demonstrează că agricultura României este insuficient mecanizata,
afectata de fragmentarea proprietății agrare, de lipsa capitalului si a s istemelor de irigații , precum si
de lipsa educației profesionale a lucrătorilor agricoli .
Aceeași problema o regăsim si in momentul studierii managementului IMM -urilor, lipsa de
calificare, de capital, de tehnologii determina managerii s a închidă afacerea, îngropând o data cu ea
capital, speranțe , si multa munca.
Motivul pentru care am ales să urmez studiile acestei specializări de master si sa mă calific in
domeniul agriculturii a fost pentru a putea exercit a aceasta activitate având toate informațiile si
calificativele, atât teoretice cat si practic e.
Am ales sa -mi exercit activitatea de tânăr fermier, înființând o societate cu răspundere limitata,
datorita numeroaselor avantaj e oferite de acest statut juridic.
Prin această lucrare, îmi doresc să arăt că un management corespunzător respe ctând
tehnologiile fiecărei culturi si un aport de resurse calitate poate aduce venitur i considerabile
fermierului.
Lucrarea este structurată pe patru capitole, incluzând introducere in tema aleasa, studiul de
caz, concluzii si propuneri si anexele car e fac dovada studiului de caz.
Lucrarea prezinta in prima parte noțiuni introductive in managementul IMM -urilor, etapele ce
trebuie parcurse pentru a efectua un management de calitate, etapele de înființare a unei Societăți cu
Răspundere Limitata .
In cea de -a doua parte a lucrării sunt exemplificate tehnologiile folosite, mediul intern si
extern al societății si organizarea conducerii.
Capitolele doi si trei fac parte din studiul de caz , in care sunt caracterizate exploatația prin
dotări , suprafețe cultivate, producții cat si rezultatele financiare pentru primul an de activitate.
Am ales aceasta tema deoarece îmi desfășor activitatea in cadrul exploatației supusa studiului
si consider ca de-a lungul celor șase de studii am acumulat suficiente cunoștințe teoretice si practice
pentru a desfășura activitatea de manager. Pentru aceasta mulțumesc cadrelor didactice pentru toate
cunoștințele dobândite și tatălui meu, care a avut încredere în mine și m -a sprijinit în a îmbrățișa
această profesie.

5 CAPITOLUL I. CONCEPTE PRIVIND MANAGEMENTUL IMM –
URILOR, METODE ȘI INDICATORI DE ANALIZĂ

Întreprinderile mici și mijlocii, în contextul socio -economic actual, devin factori determinanți ai
creșterii economice, fiind predominante în domeniul industriilor noi și în plină dezvoltare.
Întreprinderile mici și mijlocii se identifică, practic, cu sectorul privat, fiind principala sursă de locuri
de muncă, de inovație și de productivitate în cadrul economiilor eur opene. De aceea este necesară o
analiză profundă a elementelor definitorii, cu exemple managerial e, abordare care să determine
îmbunătățirea competențelor antreprenoriale1.
Categoria Întreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formata din întreprinderi care angajează
mai puțin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de
euro si/ sau dețin active totale de pana la 43 de milioane de euro (Fragment din Articolul 2 al anexei
din Recomandarea 361/2003/CE) .

Fig. 1.1.Caracteristici definitorii IMM -uri 2
1.1 MANAGEMENTUL IMM -URILOR
O serie de coordonate mic roeconomice își pun amprenta asupra managementului IMM -urilor. Putem

1 Necu la Raluca, 2016, Managementul IMM -urilor, Note de curs
2 Definiția IMM, www.aippimm.ro/files/articles_files/23/4164/definitia -imm.doc

6 enumera:
• principala piață de desfacere a peste 90% dintre IMM -uri o constituie localitatea în care firma
își are sediul;
• numărul mare și dimensiunile reduse ale IMM -urilor conferă piețelor pe care acestea
acționează o configurație puternic atomizată, accentuându -se caracterul concurențial ;
• pătrunderea pe piață a unor noi IMM -uri se realizează relativ mai ușor decât în alte domenii.
Barierele de intrare tradiționale , ca reglementăril e juridice, economia de scară, avantaje de cost,
diferențierea produselor operează într -o măsură nesemnificativă sau chiar deloc în cazul IMM -urilor;
• majoritatea IMM -urilor este formată din microîntreprinderi care oferă pe piață o mare
varietate de bunur i, însă într -o pondere ridicată bunuri identice și/sau similare;
• IMM -urile fac cu greutate distincție între concurenții principali și ceilalți concurenți . Aceasta
datorită numărului mare de microîntreprinderi comerciale justificate prin numărul mediu al
concurenților principali care este mai mare, comparativ cu cel din alte sectoare (media este de 14
concurenți în comerț , fată de 12 în construcții și 9 în industrie);
• în contextul menți onat anterior, influența prețurilor practicate de concurenți este m ult mai
puternică decât în alte sectoare. în stabilirea prețurilor de către IMM -uri, un criteriu important este și
"cât suportă piața ".
1.1.1. Funcțiile managementului IMM -urilor
Esența managementului este dată de funcțiile acestuia, ca însușiri esențiale ale activității de
conducere.
Trăsăturile caracteristice ale funcțiilor managementului sunt următoarele:
– ele sunt specifice managerilor
– se exercită în toate organizațiile și la toate nivelurile ierarhice
– se diferențiază ca formă de manifestare și conținut
– au pondere diferită pe verticala piramidei ierarhice
Funcțiile managementului3 sunt următoarele:
• Prevederea (previziunea, planificarea). Reprezintă ansamblul eforturilor de gândire și acțiune al
managerilor în scopul anticipării problemelo r cu care se va confrunta în viitor organizația și de a găsi
soluții pentru acțiunile viitoare. Prevederea presupune stabilirea misiunii organizației , a obiectivelor,
a mijloacelor necesare și a strategiilor. Realizarea acestei funcții presupune o permanen tă preocupare
a managerului pentru a anticipa viitorul, a -l prefigura și a asigura din timp condițiile realizării lui.
Prevederea se materializează în prognoză, prin intermediul căreia se pot prefigura condițiile în care
va evolua organizația într-un anumi t interval de timp.

3 Alecu Ioan Niculae,2014, Management general, Note de curs

7 Problemele care trebuie soluționate de către manageri apar sub forma: ce se va face, când se va face,
cum se va face, de ce se va face și cât se va face?
Activitățile integrate funcției de prevedere pot fi grupate în două categorii, și anume: previziune și
decizie. Managerii de nivel superior vor consuma cel mai mult din timpul lor pentru previzionarea
activităților viitoare.
• Organizarea. Aceasta constă în stabilirea cadrului organizatoric optim care permite desfășurarea
activităților organizației în condiții de maximă eficientă și profitabilitate. Realizarea funcției vizează
o definire clară a elementelor ce determină cadrul organizatoric prin stabilirea structurii
corespunzătoare activităților sistemului, a subsistemelor sale, prec izarea necesarului de resurse și
armonizarea lor în vederea asigurării unei funcționalități maxime, potrivit profilului organizației . În
exercitarea acestei funcții se vor succeda activități precum: informare a situației existente, analiza
critică a sistem ului de organizare existent, inițierea unui sistem îmbunătăț it și pregătirea mijloacelor
economice și apoi aplicarea propriu zisă a acțiunii de organizare.
• Antrenarea. Aceasta include activități orientate spre transmiterea și transformarea deciziilor în
acțiuni și materializarea lor prin sarcini ce revin executanților .
Cuprinde două activități distincte. Comanda ca drept al conducătorului de a da dispoziții
subordonaților săi, cu caracter de obligativitate, în virtutea autorității cu care a fost investit . Este
posibilă doar printr -un proces permanent de comunicare. Motivarea ca activitate ce urmărește
corelarea satisfacerii necesităților și intereselor colaboratorilor cu realizarea obiectivelor și sarcinilor
atribuite. Motivarea poate fi pozitivă (se baze ază pe amplificarea satisfacțiilor colaboratorilor ca
urmare a realizării sarcinilor) sau negativă (bazată pe amenințarea colaboratorilor cu reducerea
satisfacțiilor în cazul nerealizării obiectivelor). Funcția de antrenare înglobează ansamblul proceselor
de muncă prin care personalul unei organizații este determinat să contribuie la realizarea obiectivelor
prevăzute. Antrenarea trebuie concepută pe baza unor scări motivaționale , ca elemente ce prezintă
interes pentru membrii organizației . Motivarea trebuie să fie complexă și diferențiată .
• Coordonarea. Are ca țintă armonizarea și sincronizarea activităților organizației privind
direcționarea unitară a eforturilor în scopul atingerii obiectivelor propuse. Pentru asigurarea unei
coordonări eficace este obli gatorie existenta unei comunicări adecvate între nivelurile manageriale,
mai exact transmiterea de informații și perceperea integrală a mesajelor conținute . Coordonarea poate
fi bilaterală (implică comunicarea între un manager și un subordonat) și multilat erală (implică o
comunicare concomitentă între un manager și mai mulți subordonați ). Coordonarea depinde în mare
măsură de latura umană a potențialului managerilor. Capacitatea conducătorului de a -și înțelege
colaboratorii și de a se face înțeles de către aceștia este o condiție esențială a coordonării.
• Controlul. Acesta constă într -o verificare permanentă și completă a modului de desfășurare a
activit ăților , comparativ cu programele și standardele propuse, în sesizarea și măsurarea abaterilor de

8 la stan dardele propuse, precizarea cauzelor și luarea de măsuri corective pentru înlăturarea lor.
Dreptul control aparține atât organelor colective de conducere, cât și fiecărui manager, în virtutea
autorității cu care a fost investit. Trăsăturile de bază ale con trolului sunt: caracterul preventiv; trebuie
să fie general, permanent, complet și aprofundat; trebuie executat de organe competente și în drept;
trebuie realizat cu tact și măsură; trebuie să fie eficient.
Ciclul de viață al unui IMM poate fi structurat a stfel: faza de declin; faza de maturitate; faza de
creștere , faza lansării.
1.1.2. Caracteristici distinctive IMM
Existența și activitatea IMM -lor se desfășoară pe coordonate trasate sau determinate de
caracteristicile distinctive ale acestora:
 Dimensiunea redusă: determină un potențial redus al întreprinderii, ceea ce conduce
la limitarea cotei de piață , determină imposibilitatea unor reduceri substanțiale ale costurilor
unitare și aduce întreprinderea în situația de a face fată unei concurențe puternice d in partea
întreprinderilor mari
 Un ritm ridicat de creare și faliment: este un factor care determină starea de sănătate
a unei economii, motor de dezvoltare a oricărei economii.
 Specializarea: e determinată de dimensiunea lor redusă.
 Ponderea redusă pe piață : prezintă avantaje și dezavantaje. Printre avantaje amintim
cunoașterea mai bună a cererii și o flexibilitate mai ridicată la modificările care se pot manifesta
pe piață .
 Dificultăți la intrarea și ieșirea de pe o piață: Pentru IMM -uri piață cea mai bun ă și
convenabilă e aceea cu bariere mai ridicate la intrare și mai reduse la ieșire .
Una din cauzele majore ale eșecurilor IMM -urilor o constituie managementul
necorespunzător al acestor întreprinderi4. Deficiențele manageriale specifice ce țin, pe de o parte, de
caracteristicile personale ale patronului -manager și, pe de altă parte, de carențe în exercitarea efectivă
a funcțiilor de conducere, ce pot fi rezumate după cum urmează:
 educația modestă a majorității patronilor -manageri de IMM -uri;
 rigiditate r elativ ridicată fată de schimbare;
 procese decizionale bazate, îndeosebi sau doar pe fler, intuiție ,
emoție , factori subiectivi, respingerea părerilor calificate și luarea în considerație , în mod
paradoxal, a celor necalificate constituie o practică relati v frecventă;

4 Hinescu, A., Jinga, C., Managementul întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul serviciilor, Editura Aeternitas, Alba
Iulia, 2003, p.86

9  ignorarea sistematică a competiției ;
 incapacitatea de a determina piața țintă și segmentele țintă;
 capacitatea foarte limitată de a determina aria de desfacere;
 lipsa disponibilității de a delega pârți din sarcinile curente;
 considerarea publicității mai curând ca o cheltuială inutilă, decât ca o investiție ;
 posedarea unor cunoștințe rudimentare privind strategiile și politica de preț;
 înțelegerea defectuoasă a distribuției produselor și a canalelor aferente;
 lipsa planificării activității ;
 convingerea patronului -manager că eșecul , problemele au cauze exclusiv exterioare
lui, deci independente de voința sau putința patronului -manager;
 convingerea că banii rezolvă totul.

1.2 ÎNFIINȚAREA UNUI SRL: BAZĂ LEGALĂ
Societate cu răspundere limitată (a breviată curent ca S.R.L. ori SRL) este o formă legală de companie,
o anumită formă de persoană juridică, care are o răspundere limitată în fața legii și față de proprietarii
acesteia. Este o formă hibridă de business având caracteristici atât ale unui par teneriat cât și ale unei
corporații, fiind mai flexibilă decât alte forme de societăți comerciale și mai adecvată pentru un
proprietar unic sau pentru un număr mic de membri5.
SRL (Societate cu răspundere limitată) este cea mai răspândită formă de organi zare a firmelor din
România, fiind și una dintre cele mai sigure pentru asociați , aceștia fiind răspunzători doar cu
aporturile aduse și cu patrimoniul firmei. SRL -ul este de asemenea și cel mai ieftin mod de a deschide
o firmă, întrucât capitalul socia l necesar pentru înființare este de doar 200 de lei6.
Legislație SRL
Legea care reglementează actele și pașii necesari pentru înființarea SRL este Legea 31/1990.
Capitalul minim pentru înființarea PFA este de 200 de lei. Spre deosebire de PFA, unde proprie tarii
firmei răspund în caz de insolvență cu averea proprie, asociații în cadrul unui SRL răspund doar cu
patrimoniul înregistrat al companiei. Numărul de asociați este limitat la 50 într -un SRL, însă o
persoană fizică sau juridică poate să fie asociat uni c.
Acte necesare înființare SRL
Iată pe scurt, principalele documente în vederea constituirii unei societăți comerciale cu răspundere

5 Wikipedia, Definiție SRL, https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_cu_r%C4%83spundere_limitat%C4%83
6 Stefan Stan, 2014, Înființare SRL: Ce pași trebuie să faci ca să îți deschizi propria firmă, Ziarul financiar , Consultanță
Juridică Și Fiscală

10 limitată , fie cu asociatul unic sau cu doi ori mai mulți asociați .
1. Cerere de înregistrare (original);
2. Dovada verif icării disponibilității și rezervării firmei (original);
3. Dacă este cazul , acordul pentru utilizarea denumirii , prevăzut de art.39 din legea nr 26/1990 ,
republicată , cu modificările si completările ulterioare ;
4. Actul Constitutiv(original);
5. Dov ezile privind sediul social/secundar
6. Dacă este cazul , avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință ,
prevăzut de lege nr 223/2007 ;
7. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociați la capitalul social
8. Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise și vărsate la constituire ; în cazul
în care printre acestea se află și imobile , certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate ;
9. Declarațiile date pe pro pria răspundere , după caz, de către fondatori/administratori/cenzori sau
alte persoane fizice reprezentate ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor , din care să
rezulte ca împlinesc condițiile legale pentru deținerea acestor calități ;
10. Specimenele de semnătură ale reprezentanților societății ;
10.1 Certificatele de cazier fiscal pentru asociații sau reprezentanții legali ai societății comerciale ,
care au fost domiciliul/ reședința /sediul în România sau pentru persoanele fizice sau juridi ce străine ,
care au această calitate și sunt înregistrate fiscal în România sau, după caz, declarația autentică pe
propria răspundere a persoanei fizice cetățean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei
juridice străine care nu este înregist rată fiscal în România din care să rezulte că nu are datorii fiscale
(original sau copie certificată și , după caz , traducere realizată de un traducător autorizat a cărui
semnătură să fie legalizată de un notar public) ;
10.2 Declarația -tip pe propria ră spundere semnată de asociație sau de administratori din care să
rezulte , după caz , că :
– persoana juridică nu desfășoară , la sediul social sau la sediile secundar e , activitățile
declarate , o perioadă de maximum 3 ani ;
– persoana juridică îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică
în domeniul sanitar , sanitar -veterinar, protecției mediului și protecției muncii pentru activitățile
precizate în declarația -tip .
10.3 Daca este cazul :
– actele de înregistrare ale fond atorilor , administratorilor , cenzorilor persoane juridice (
original sau copie certificată și, după caz , traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui
semnătură să fie legalizată de un notar public ) ;
– hotărârea organului statutar al fondat orilor persoane juridice privind participarea la

11 constituirea societății (original s au copie certificată și , după caz, traducerea realizată de un traducător
autorizat a cărui semnătura sa fie legalizata de un notar public ) ;
– mandatul pentru persoana abilitată să semne ze actul constitutiv în numele și pe seama
fondatorului persoana juridică ( ori ginal sau copie certificată și după caz , traducere realizată de un
traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public) ;
– avizele pr ealabile prevăzute de legile speciale ( copie ) ;
-împuternicire specială sau avocațială pentru persoanele desemnate să îndeplinească
formalitățile legale ( original ) ;
10.4 Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale :
– taxa judiciară de timbru , în original ;
– timbre judiciare ;
– taxele de registru ;
– tariful de publicare în Monitorul Oficial , Partea a IV -a.
Documentele se depun la ORC în raza căruia firma își stabilește sediul social la ghișeu sau prin
corespondentă .

1.3. METODE Ș I INDICATORI UTILIZAȚI
Metodele de studiu folosite în elaborarea acestei lucrări de disertație au fost de două feluri: studiul
teoretic cu privire la tema aleasă si studiul practic cu privire la tema aleasă (studiu de caz).
1.3.1. Studiul teoretic
Cu ajuto rul studiului teoretic s -a efectuat analiza și sintetizarea literaturii de specialitate, a lucrărilor
care au fost redactate de -a lungul timpului pe acest subiect. Am realizat o analiză de documente, cum
ar fi documentele oficiale de pe site -ul Institu tului Național de Statistică și al Ministerului Agriculturii
și Dezvoltării Rurale, astfel încât să pot obține cât mai multe informații oficiale, pe care să le utilizez
la realizarea lucrării de disertație. De asemenea am utilizat noțiuni dobândite de -a lungul celor 4 ani
de facultate si 2 ani în cadrul studiile de masterat, noțiuni extrase din cursuri.
Am făcut o sinteza a principalelor informații cu privire la managementul unei SRL, îmbinând teoria
cu experiența proprie.
1.3.2. Studiul practic
Deoarece sunt ad ministratorul societății pe care am supus -o studiului de caz, întocmirea studiului
practic a fost facilitata, știind toate demersurile întocmite pentru înființarea si gestionarea resurselor
acestei societăți .
Am prezentat etapele de înființare , etape urmat e si de mine in momentul demarării afacerii, costurile
cat si rezultatele după primul an de producție concretizat in producții , venituri, cheltuieli si profit.

12 1.3.2.E laborarea tehnologiilor de cultură utilizate
In întocmirea planului de afaceri pentru înființarea acestei societăți , un pas important a fost elaborarea
tehnologiilor de cultura, pentru a previziona etapele ce trebuie parcurse, resursele disponibile si cel e
in curs de achiziție si a stabili culturile ce vor face parte din asolamentul exploatației .
Elaborarea tehnologiilor de cultura pentru producția vegetala:
Tehnologia de producție aplicata in cadrul exploatației agricole variază in funcție de resursele
materiale, umane si financiare care exista sau pot fi atrase de către conducere. Un rol important îl are
potențialul agro-pedologic existent. Structura culturilor agricole este la rândul ei dependenta de
mijloacele tehnice existente si propuse, in sensul ca un potențial economic ridicat conduce către o
structura diferențiata a culturilor, care sa permită o exploatare uniforma a mijloacelor tehnice in anul
de producție si de o eșalonare corespunzătoare a veniturilor.
Elaborarea tehnologiilor de cultura presupu ne stabilirea succesiunilor de activități care sunt derulate
in decursul unui an agricol, care încep cu alegerea culturilor, realizarea de asolamente la nivel de
ferma si continua cu activități specifice de producție si anume: aplicare de îngrășăminte si
amendamente, efectuarea de lucrări ale solului, operațiuni specifice lucrării de semănat , întreținere a
culturilor, evaluarea producției si in final recoltarea producției obținute . Pentru fiecare cultura se
întocmește o tehnologie cadru. Tehnologia la nivel de hectar pentru o anumita cultura cuprinde toate
activitățile derulate intr -un an agricol, in vederea obținerii produsului final, activități care sunt grupate
pe luni calendaristice si categorii de cheltuieli: cheltuieli pentru lucrări mecanizate, lucrări manuale
si cu materii si materiale utilizate in procesul de producție .
Fisa tehnologica elaborata la nivel de hectar oferă o imagine asupra activităților pe care trebuie sa le
deruleze pentru fiecare cultura, volumul de lucrări manuale si mecanizate către trebuie efectuate,
necesarului de materii prime si materiale, precum si tarifele pentru fiecare lucrare in parte, tarife către
trebuie coroborate cu volumul de lucrări permit determinarea totalului cheltuielilor care trebuie
realizate in fiecare luna p entru obținerea producției finale la cultura luata in calcul.
Lucrările care se executa in toamna alcătuiesc producția neterminata. Pentru culturile de toamna (ex.
Grâu ), in producția neterminata se includ lucrările de înființare , pe când la culturile de primăvara
producția neterminata se refera doar la fertilizarea de baza si arătura . Lucrările care se executa
începând cu desprimăvărarea si terminând cu recoltarea si transportul producție i principale si
secundare, se includ in anul de plan. Prin cumularea lucrărilor cuprinse in producția neterminata si
anul de plan, se obține totalul general la cultura respectiva. Pentru fiecare lucrare, se evidențiază
volumul exprimat in unități de măsura specifice (hectare, tone, tone kilometru, mii litri). Tehnologia
cadru a fiecărei culturi este alcătuita atât din lucrări executate cu mijloace mecanizate, cat si din
lucrări manuale.

13 CAPITOLUL II . ÎNFIINȚ AREA ȘI ADMINISTRAREA
SOCIETĂȚII SC. AGROPROD RADU S.R.L.

2.1. DATE GENERALE
 Denumire: SC AGROPROD RADU S.R.L.
 Administrator: Radu Mihaela
 Cod CAEN: 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a
plantelor producătoare de sem ințe oleaginoase.
 Statut juridic: Societate cu Răspundere Limitată
 Sediu: Județul Ialomița Comuna Sinești,
 Adresă: STR. PERLA SUDULUI FN Cod 927220
 Cod Unic de Înregistrare RO 35511784 plătitor de TVA
Data înființării : 27.01.2016
 Suprafața totală : 101,7 hectare teren arabil
 Din care proprietate: 0 hectare
SC AGROPROD RADU S.R.L. a luat naștere la data de 27.01.2016 și are ca principal scop
producerea de cereale și plante oleaginoase in vederea comercializării .
Exploatația este amplasata in Regiunea de De zvoltare Sud -Muntenia, județul Ialomița , comuna
Sinești .
AGROPROD RADU S.R.L. exploatează in prezent o suprafața totala de teren arabil de 101,70
ha, tot terenul fiind in arenda . Cele 101,70 ha sunt situate pe raza comunelor Petrăchioaia (jud. Ilfov)
si Sinești (jud. Ialomița ). Pe teritoriul comunei Petrăchioaia (jud. Ilfov) sunt situate 73,31 ha, iar pe
teritoriul comunei Sinești (jud. Ialomița ) sunt situate 28,39 ha. Întreaga suprafața agricola se afla in
extravilanul comunelor menționate anterior.
Din suprafața totala, 60 ha au fost preluate de la Radu Elena care îl lucra in arenda ca persoana
fizica si 41, 7 ha de la Radu Alexandru lucrat tot in arenda ca persoana fizica.
Potențialul agricol al zonei este mijlociu pentru toate culturile pe care AGROP ROD RADU
S.R.L. le exploatează în sistem neirigat .
Codul CAEN 0111, permite societății sa desfășoare toate formele de cultivare in câmp a
cerealelor, a plantelor leguminoase si oleaginoase, exclusiv orez, respectiv:
– Cultivarea cerealelor – grâu, porumb, sorg, orz si orzoai ca, secara, ovăz , mei, alte cereale
n.c.a.;
– Cultivarea plantelor leguminoase – fasole, bob, năut, mazăre , linte, lupin, alte plante
leguminoase;
– Cultivarea plantelor cu semințe oleaginoase – soia, bumbac pentru semințe , ricin, in pentru

14 semințe , muștar , rapița , șofrănel , susan pentru semințe , floarea -soarelui, arahide, alte oleaginoase.

In același timp, societatea mai are autorizate la terți si alte activități secundare, pe care însă nu
le-a desfășurat efectiv pana in acest moment, respectiv:
– 0220 – Exploatarea forestieră;
– 4631 – Comerț cu ridicata al fructelor și legumelor;
– 4621 – Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor , furajelor și tutunului neprelucrat
– 0113 – Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor;
– 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri.

2.1.1 Dotare ( suprafețe , utilaje, contracte)
In prezent societatea are in dotare doar un tractor U650 M în valoare de 8 403.36 lei , restul lucrărilor
fiind făcute de II RADU C. IONEL prin prestări servicii.

Fig nr. 2.1 Tractor U 650 M

Suprafața arabila exploatata este de 101,7 ha din care grâul ocupă în majoritatea anilor previzionați
cea mai mare pondere.
În anul 2016 , din totalul suprafeței cultivate 47,9% a fost ocupat cu grâu, urmat de cultura de porumb
32% si fl oarea soarelui 18,3%. Un procent mai mic îl ocupa cultu rile de orz si de mazăre , acestea
fiind cultivate pe solele ramase, necompactate.

15 Tabel nr. 2.1.
Plan de cultura pentru anii 2016 -2023

Sursa: Calcule proprii după date din SC AGROPROD RADU SRL

Începând cu anul 2017, s -a introdus cultura de rapița , pe o suprafața de 49,3 Ha, alegerea culturii fiind
motivata de rentabilitatea la Ha, fiind o producție care se vinde cu un preț bun.
Ținând cont de condițiile impuse de asolament si pentru a proteja s olul, cultura de rapița va fi cultivata
peste 3 ani, in anul 2020 pe o suprafața de 48,7 Ha.
S-a renunțat la culturile de orz si mazăre boabe din anul 2017, culturile de grâu si porumb fiind
constante de -a lungul celor 7 ani previzionați , grâul ocupând chiar 80% din suprafața cultivata in anul
2018.

Fig nr. 2.2. Dinamica suprafețelor cultivate, previzionate pentru perioada 2016 -2018

Pentru îndeplinirea standardelor naționale si comunitare , societatea a luat următoarele masuri, așa
cum se poate observa si din planul de culturi:
CULTURA
UM HA % HA % HA % HA % HA % HA % HA %
PORUMB 32,63 32,08 19,77 19,44 19,77 19,44 32,63 32,08 32,63 32,08
GRAU COMUN
de toamna48,70 47,89 19,77 19,44 81,93 80,56 81,93 80,56 0,6 0,59 48,70 47,89 69,07 67,92
FLOAREA
SOARELUI18,61 18,30 32,63 32,08 19,77 19,44 32,63 32,08 20,37 20,03
ORZ de toamna 1,16 1,14 0,00
MAZARE
BOABE0,60 0,59
RAPITA 49,30 48,48 48,70 47,89
TOTAL 101,70 100,00 101,70 100,00 101,70 100,00 101,70 100,00 101,70 100,00 101,70 100,00 101,70 100,002022 2016 2017 2018 2019 2020 2021
0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,0090,00
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022PORUMB
GRAU COMUN de toamna
FLOAREA SOARELUI
ORZ de toamna
MAZARE BOABE
RAPITA

16
 Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie s a fie acoperit cu culturi de toamna si/sau sa rămână
nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabila totala a fermei.
 Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăsitoare , se
efectuează de-a lungul curb elor de nivel.
 Floarea soarelui nu se cultiva pe același amplasament mai mult de 2 ani consecutivi.
 Nu este permisa arderea miriștilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil.
 Nu este permisa efectuarea lucrării de arat in condiții de umiditate excesiva a solului
 Evitarea instalării vegetației nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu sunt
folosite in scopul producției .

2.2. DESCRIEREA TEHNOLOGIILOR DE CULTURĂ7

Porumb
Lucrările solului . Arătura se executa imediat după eliberarea t erenului de către planta
premergătoare la 25 -30cm adâncime . Pregătirea patului germinativ urmărește nivelarea terenului si
realizarea unui strat de sol afânat si mărunțit pe adâncimea de semănat printr -un număr cat mai redus
de treceri pe teren. Pentru o c at mai buna ca afânarea solului si spargerea bolovanilor rezultați , se
utilizează combinatorul . Lucrările cu combinatorul agricol se vor face la adâncime mai mare sau mai
mica in funcție de umiditate, realizandu -se înainte de semănat / însămânțat .
Fertilizarea . Mare consumator de substanțe nutritive, porumbul are nevoie de un aport sporit
de asemenea substanțe mai ales până când începe să se formeze bobul. Îngrășămintele sporesc
producția la porumb pe toate solurile, chiar dacă acestea au fertilitatea ridicată. Se recomandă ca
aplicarea îngrășămintelor să se facă ținându -se cont de etapa de dezvoltare a plantelor tinere. O primă
aplicare poate fi efectuată, exact in momentul semănatului , cu ajutorul semănătorii de prăsitoare cu
fertilizare . Ulterior se poate aplica o stropire foliată , o dată cu erbicidarea post emergentă .
Următoarea se poate realiza o dată cu prașila mecanică cu fertilizare, când plantele au ajuns la o
înălțime de 25 -30 cm. Următoarea aplicarea este bine să se efectueze înainte de apariția paniculului.
Și această aplicare se poate face prin stropire foliată . Stropirea foliara se realizează cu mașina de
erbicidat.
Din îngrășămintele chimice, rolul hotărâtor în obținerea producției de porumb îl au
îngrășămintel e cu azot. Cantitatea se stabilește în funcție de caracteristicile solului și de producția
planificată. Atunci când se ia decizia de aplicare a îngrășământului trebuie să se țină cont de faptul că
în etapa formării bobului, porumbul folosește o mică parte din elementele nutritive, fapt care arată că

7 Dumbravă Marin, 2004, Tehnologia culturii plantelor, Editura Didactică și Pedagogică, București

17 circa 75 -90% din acestea se acumulează în plantă și apoi trec în bob.
O sursă bună de potasiu o reprezintă gunoiul de grajd: o tonă de gunoi este echivalentă cu 3
kg de potasiu în minus. Gunoiul de grajd este un îngrășământ deosebit de valoros pentru porumb. El
reprezintă o sursă de elemente nutritive pe întreaga perioada de vegetație a porumbului și contribuie,
în același timp, la îmbunătățirea unor însușiri fizice și biologice ale solului. Gunoiul de grajd se a plică
în doze de 20 – 40 tone/ha, o dată la 4 -5 ani pe același teren și se încorporează în sol sub arătura
adâncă. Îngrășămintele chimice solide sunt înglobate in sol odată cu semănatul si/sau prăsitul .
Sămânța si semănatul . Epoca de semănat corespunde per ioadei când in sol la adâncimea de
10 cm se stabilizează temperaturi de peste 8 -100 C. Distanta intre rânduri va fi de 70 – 75 cm, iar cea
intre plante de 20 – 25 cm. Pentru zona de cultura se folosesc populații timpurii cu o densitate de
50.000 -60.000 pla nte/ha. Semănatul va fi realiz at cu semănătoare de prăsitoare .
Lucrările de întreținere . Primele 2 -3 săptămâni după răsărire constituie faza critica in
îngrijirea porumbului, prașilele se executa cu prăsitoare , la intervale de 10 -15 de zile in funcție de
apariția buruienilor, urmarindu -se ca lanul de porumb sa fie menținut curat. Adâncimea de lucru si
viteza de deplasare a prăsitoarei , la prașile sunt impuse de starea de vegetație a plantelor si de
dezvoltare a sistemului radicular după cum urmează :
 la prașila I-a, 10 -12 cm adâncime , viteza 4 km /ora;
 la prașila a II-a, 7-8 cm adâncime , viteza 8 -10 km /ora;
 la prașila a III-a 5-6 cm adâncime , viteza 10 -12 km /ora.
Recoltarea. Recoltarea porumbului necesita un volum mare de munca si t rebuie realizata intr –
un timp cat mai scurt, in special in parcelele pe care urmează sa se însămânțeze cereale de toamna.
Lucrarea de recoltat începe la coacerea deplina a boabelor, când acestea au acumulat cea mai mare
cantitate de substanța uscata. Deter minarea momentului când porumbul a ajuns la maturitate se poate
efectua si in lan, prin metode organoleptice, însă criteriul sigur rămân e analiza conținutului in apa al
boabelor. De obicei in funcție de condițiile climatice din timpul anului, precum si de tipul de soi
cultivat, recoltarea se realizează in luna septembrie.

Grâu comun de toamnă
In prezent, societatea AGROPROD RADU S.R.L. are o suprafața 48,70 ha afectata de soiuri
autohtone la cultura de grâu, utilizând soiul Glosa.
Lucrările solului se efectuează diferențiat in funcție planta premergătoare .
 După planta premergătoare care se recoltează timpuriu arătura trebuie crăpata cu grapa
stelata pentru a se nivela solul in scopul reducerii de evacuare a apei si mărunțirii bulgarilor încă
umezi. Arătura trebuie menținuta curata de buruieni prin lucrări cu grapa cu colți reglabili pentru ca
solul arat, mai ales in urma ploi, se imburuienează .

18  După planta premergătoare care se recoltează târziu , lucrările solului comporta
dificultăți in primul rând din ca uza resturilor vegetale, dar mai cu seama din cauza unei cantități
reduse de apa in sol in momentul recoltării si din cauza timpului scurt ce sta la dispoziție pana la
semănat . In acest caz, după eliberarea terenului, se efectuează arătura cu plugul in agr egat, urmând
ca afânarea solului si spargerea bolovanilor rezultați , sa se realizeze cu.
Lucrările cu combinatorul agricol se vor face la adâncime mai mare sau mai mica in funcție
de umiditate, realizandu -se înainte de semănat / însămânțat .
Fertilizarea . Gunoiul de grajd, îngrășămintele cu azot, fosfor si potasiu, se vor aplica pe
suprafața solului, urmând ca la momentul arăturii acestea sa fie introduse sub arătura adâncă .
Fertilizarea faziala (îngrășăminte foliare cu macro si microelemente) asociate cu combaterea chimica
a buruienilor, bolilor si dăunătorilor , aduce sporuri eficiente pentru cultura de grâu. Fertilizarea va fi
realizata cu mașina de împrăștiata îngrășăminte .
Însămânțarea . In ceea ce privește însămânțarea , se vor lua in considerare următorii parametrii:
puritate minima a semin țelor 98%, germinație minima 90%, densitate 500 -600 boabe/m2, distanta
intre rânduri 12.5 cm, norma de semănat 250-300 kg/ha, epoca de semănat 15-30 septembrie.
Referitor la sămânța , AGROPROD RADU S.R.L. folosește in prezent, , soiuri autohtone; același
lucru se angajează ca va face si pe viitor,
Lucrările de întreținere . Combaterea buruienilor se va face cu respectarea tuturor normelor
agrotehnice si fitotehnice, ținând -se cont de gradul de imburuienare si speciile de buruieni.
Combaterea bolilor si dăunătorilor se va face cu respectarea masurilor agrotehnice ( rotație , lucrările
solului, epoca de semănat , densitate) si plin aplicarea unor substanțe chimice ținând -se cont si de
specia dăunătoare . Combatere a chimica a buruienilor, bolilor si dăunătorilor va fi realizata cu mașina
de erbicidat .
Recoltarea . Se va efectua mecanizat in totalitate, in faza de coacere deplina, când umiditatea
este mai aproape de nivelul de 14%. Durata optima de recoltare 6 -8 zile. Perioada op tima de recoltat
in lunile iunie – iulie, in funcție de condițiile climatice din timpul anului si de tipul soiului cultivat.
Floarea soarelui
Lucrările solului subordonează , din punct de vedere fitosanitar, adâncimea de execuție a
arăturii de baza (25 -30cm ), pentru o incorporare buna a resturilor vegetale atacate de patogeni, cat si
calitatea pregătirii patului germinativ, pentru o buna si rapida răsărire a plantei si scurtarea astfel a
duratei de expunere la atacul dăunătorilor de sol. Pentru o cat mai bun a ca afânarea solului si spargerea
bolovanilor rezultați , se utilizează combinatorul achiziționat in cadrul proiectului. Lucrările cu
combinatorul agricol se vor face la adâncime mai mare sau mai mica in funcție de umiditate,
realizandu -se înainte de semănat / însămânțat .
Fertilizarea . Având un potențial productiv ridicat, floarea soarelui consuma cantități mari de

19 substanțe nutritive. Pe toate tipurile de sol, floarea soarelui valorifica bine atât îngrășămintele
organice cat si cele chimice. Gunoiul de gra jd este bine valorificat, mai ales pe solurile grele si reci
dar este recomandat si pe solurile mai ușoare , in doze de 20 t/ha ce se incorporează imediat prin
arătura de baza. Dozele de îngrășăminte chimice se stabilesc ținând seama, in principal de nivelu l
producției scontate, de consumul specific si de rezervele solului in elemente nutritive, dar se au in
vedere si alți factori cum ar fi: planta premergătoare , fertilizarea aplicata in anii precedenți , gradul de
aprovizionare a solului cu apa, etc. Fertili zarea echilibrata cu azot, fosfor si potasiu asigura o mai
buna toleranta a plantei la pătarea bruna si necrozarea tulpinilor, la pătarea neagra si la atacul de afide.
O primă aplicare poate fi efectuată, exact in momentul semănatului , cu ajutorul semănătorii de
prăsitoare cu fertilizare care este achiziționata in cadrul proiectului, sau pot fi înglobate in sol in
timpul prăsitului cu prăsitoare cu fertilizare.
Sămânța si semănatul . Sămânța sănătoasă , libera de boli, reduce atacul de putregai alb,
putregai cenușiu si mana. In plus, o sămânța de calitate, cu valoare biologica si culturala ridicata,
asigura o răsărire energica si uniforma, cu ritm intens de creștere in fazele inițiale , respectiv o depășire
mai rapida a atacurilor timpurii, de putregaiuri si dăunători de sol. Data semănatului rezerva intre
anumite limite, posibilitatea evitării incidentei stadiilor de maxima sensibilitate a plantei, cu perioada
in care, in natura organismele dăunătoare dezvolta potențial mare de atac. In acest fel poate fi atenu at
atacul de boli, prin efectuarea semănatului la începutul optimului fitotehnic ( când s-au depășit 8C,
in sol). Semănatul in epoca optima, la începutul intervalului, permite in relativa măsura , evitarea
atacului de putregaiuri si a activității de hrănire maxima a gărgăriței frunzelor, in fazele timpurii ale
plantelor. Semănatul va fi realizat păstrând o distanta intre rânduri de 70 – 75 cm si o distanta intre
plante de 20 – 25 cm.
Lucrările de întreținere . Combaterea buruienilor, unele dintre ele gazde pentru patogeni,
precum si distrugerea samulastrei din alte culturi, sursa de infecție pentru mana, sunt masuri care
contribuie la diminuarea atacului patogenilor. Eliminarea plantelor cu atac timpuriu de man a (infecție
sistemica) si a celor afectate de putregai alb, reduce posibilitatea de răspândire a patogenilor.
Recoltarea la timp, fără pierderi, limitează evoluția putregaiului cenușiu si scuturarea semințelor .
Lucrarea de baza in combaterea buruienilor o constituie prăsitul . Se executa cu prăsitoare prin trei
prașile mecanice .
Combatere chimica a bolilor si dăunătorilor se va realiza cu mașina de erbicidat. La combaterea
bolilor si dăunătorilor mai trebuie avuți in vedere si următoarele aspecte.
 amplasare a culturii pe soluri fertile, lutoase sau luto-argiloase, fără exces de umiditate, de
tipul cernoziomurilor, evitând vecinătatea solelor purtătoare de surse de infecții ;
 rotația culturii;
 aplicarea unui sistem de fertilizare echilibrat, cu azot, fosfor si potasiu, in raport NPK;

20  alegerea datei semănatului la începutul perioadei optime fitotehnic;
Recoltarea . Momentul optim al recoltării este atunci când capitulele au început sa se brunifice ,
iar umiditatea semințelor este de 13 -14%. Se realizea ză recoltatul mecanic cu combina de cereale,
adaptata. După recoltare semințele de floarea soarelui sunt transportate din câmp cu ajutorul
tractorului si remorcii agricole . Perioada optima de recoltat in lunile august – septembrie, in funcție
de condițiile climatice d in timpul anului si de tipul soiului cultivat.
Rapița
Lucrările solului. Arătura se realizează la o adâncimea de baza (20 -25cm), pentru o
incorporare buna a resturilor vegetale, cat si pentru o calitatea mai buna a patului germinativ, pentru
o buna si rapi da răsărire a plantei si scurtarea astfel a duratei de expunere la atacul dăunătorilor de
sol. Arătura se executa pana cel târziu pe data de 15 august, cu plugul. Patul germinativ se pregătește
printr -o singura trecere cu combinatorul in preziua semănatului urmat de tăvălugit la adâncimea de
semănat 2 cm.
Fertilizarea . Rapița este o cultura mare consumatoare de elemente fertilizante, cu un consum
specific de 30 -55 kg azot,20 -23 kg fosfor, 38 -65 kg potasiu la tona de semințe producție , precum si .
In funcție de calitatea solului, dozele optime sunt: azot 90 -160 kg/ha; fosfor 60 -80 kg/ha; potasiu 50 –
60 kg/ha. Fertilizarea de baza se aplica înainte de arătura , cu ajutorul mașinii de împrăștiat
îngrășăminte , astfel încât îngrășămintele sa fie incorporate in sol. Fertilizarea foliara se aplica înainte
de înflorire in doza de maxim 0.3 kg/ha, pentru a evita fenomenele de toxicitate. Fertilizarea cu
îngrășăminte foliare care conțin microelemente se aplica in doza de 5 – 10 kg/ha odată cu tratamentele
cu pesticide, aceste lucrări fiind efectuate cu mașina de erbicidat.
Sămânța si semănatul . Perioada optima de semănat la rapița este la începutul toamnei intre 1 –
15 septembrie. Densitatea plantelor la ha se stabilește in funcție de potențialul biologic al soiului,
indici i de calitate a seminței si starea fitosanitara a acestora, de epoca de semănat , de calitatea patului
germinativ, si de presiunea bolilor la densități mărite . aritatea minima 97%. Adâncimea la care se
efectuează semănatul este 1,5 – 2,5 cm, iar distanta int re rânduri va fi intre 12,5 – 25 cm. Semănatul
va fi realizat cu semănătoare de păioase , urmat de o trecere ușoara cu tăvălugul .
Lucrările de întreținere . Lucrările solului după semănat au ca scop completarea realizării
calitative a patului germinativ prin lucrări ale solului tăvălugire , combaterea buruienilor, a bolilor si
dăunătorilor . Tăvălugirea se realizează pentru o mai buna fixare a semințelor de rapița in sol. Pentru
combaterea buruienilor, a bolilor si dăunătorilor asolamentul are un rol deosebit d e important,
reducerea rezervei de buruieni putând fi făcută in mod foarte eficient prin respectarea rotației , care
trebuie sa fie de minim 3 ani. Solurile respective se mențin curate de samulastra si buruieni prin mai
multe metode:
 Erbicidarea totala a miriștilor (in vara, imediat după recoltarea plantei premergătoare

21 se discuie pentru a favoriza dezvoltarea miriștii apoi se aplica erbicidele);
 Aplicarea de erbicide pre emergente (înainte de răsăritul culturii);
 Aplicarea de erbicide post emergente (după răsărire ).
Bolile specifice rapiței de toamna sunt Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), Alternarioza
(Alternaria brassicae), Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea), Mana (Peronospora brasicae) si Fainarea
(Erysiphe cruciferarum) – apariția bolilor este favorizata de toamnele si primăverile secetoase si cu
temperaturi de peste 200 C. Cea mai eficienta metoda de combatere este reprezentata de alegerea
cultivărilor cu cea mai buna rezistenta/toleranta la acest patogen. Pentru a reduce riscul infestării
trebuie respectate cu strictețe următoarele aspecte: rotația culturilor, evitarea cultivării de soiuri si
hibrizi sensibili, distrugerea si mărunțirea resturilor vegetale la cultura premergătoare , folosirea unor
densități mai reduse.
Rapița are foarte mulți dăunători (Meligethes aeneus, Psylliodes chrysocephala, Brevicoryne
brassicae, Entomiscelis adonidis etc.) împotriva cărora trebuise făcute 2 -3 tratamente la epoci si cu
produse specializate. Desecarea culturilor este o măsura necesara pentru a asigura o uscare mai
uniforma a semințelor si a reduce pierderile prin scuturare. De obicei, se fac aviotratamente , in
momentul colorării silicvelor in galben -liliachiu ( începutul colorării in masa a semințelo r pe ambele
fete).
Recoltarea se poate realiza in doua mo duri: recoltarea in doua faze, tăierea plantelor in faza
de coacere in pârg lăsarea pana la uscare completa – treierare cu combina, la o umiditate de 12 -14%
sau recoltarea directa cu combina, când semințele sunt brunificate si au umiditate de 16 -18%.
Perioa da optima de recoltat in a doua decada a lunii iunie sau prima decada a lunii iulie, in funcție de
condițiile climatice din timpul anului si de tipul soiului cultivat.

22 2.2.1. Fișele tehnologice
Tabel nr. 2.2.
Fisa tehnologica cultura porumb boabe – neirigat

Ore
mecanizarePret
unitar
(lei/ora)Consum
combusti
bil (l/ha)Pret
unita
r
combPret unitar
utilaj (lei/ha)Total lucrari
mecanice (lei)Denumire
materalUnitate de
masuraCantitatePret unitar
(lei)Total
materii si
materiale
(lei)Total cheltuieli
tehnologice (lei)
Arat 30-35 cm (tractor + utilaj) noiembrie 1 8 25 5,8 3 156 156
Pregatire pat germinativ (tractor + utilaj) aprilie 0,5 3,5 8 5,8 3 51,15 51
Semanat+fertilizat (tractor + utilaj) aprilie 0,3 3,5 5 5,8 3 33,05 seminte boaba 65000 0,01 650 683
Transport samanta+ ingrasaminte aprilie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 ingrasaminte kg 180 1,5 270 278
Tratament cu erbicide (tractor +utilaj) aprilie 0,2 3,5 3 5,8 1,5 19,6 erbicid litru 0,35 490 172 191
Transport apa aprilie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 8
Prasit mecanic+fertilizat (tractor +utilaj) iunie 0,5 3,5 8 5,8 1,5 49,65 ingrasaminte kg 180 1,5 270 320
Transport ingrasaminte iunie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 8
Recoltat (combina) septembrie 1 13 12 5,8 82,6 83
Transport recolta septembrie 0,2 3,5 2 5,8 1,5 13,8 14
Tocat resturi vegetale (optional) septembrie 0 0
Total 428,8 1.362 1.790Porumb boabe – neirigat suprafata 1 ha
LucrareLuna
calendaristicaLUCRARI MECANICE Materii si materiale

23 Tabel nr. 2.3.
Fisa tehnologica cultura grâu comun – neirigat

Ore
mecanizarePret unitar
(lei/ora)Consum
combustibil (l/ha)Pret unitar
combustibil
(lei/l)Pret unitar utilaj
(lei/ha)Total lucrari
mecanice
(lei)Denumire materalUnitate de
masuraCantitatePret
unitar
(lei)Total
materii si
materiale
(lei)Total
cheltuieli
tehnologice
(lei)
Fertilizare de baza septembrie 0,3 3,5 3 5,8 1,5 19,95 ingrasaminte kg 130 1,5 195 215
Transport ingrasaminte septembrie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 8
Scarificat 30-35 cm (tractor + utilaj) septembrie 1 8 25 5,8 3 156 0 156
Fertilizare faziala 1 octombrie 0,3 3,5 3 5,8 1,5 19,95 ingrasaminte kg 90 1,5 135 155
Transport ingrasaminte octombrie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 8
Pregatire pat germinativ (tractor + utilaj) octombrie 0,5 3,5 8 5,8 3 51,15 0 51
Semanat octombrie 0,3 3,5 5 5,8 3 33,05 seminte kg 240 2,5 600 633
Transport samanta octombrie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 8
Fertilizare faziala 2 februarie 0,3 3,5 3 5,8 1,5 19,95 ingrasaminte kg 130 1,5 195 215
Transport ingrasaminte februarie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 8
Tratament cu erbicide/fungicide martie 0,2 3,5 3 5,8 1,5 19,6 erbicid litru 2,5 96 240 260
Transport apa martie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 8
Recoltat (combina) iulie 1 13 12 5,8 82,6 0 83
Transport recolta iulie 0,2 3,5 2 5,8 1,5 13,8 0 14
Dezmiristit iulie 0,4 3,5 7 5,8 1,5 43,5 0 44
Total 497,8 1.365 1.863Grau – neirigat suprafata 1 ha
LucrareLuna
calendaristicaLUCRARI ME CANICE Materii si materiale

24 Tabel nr. 2.4.
Fisa tehnologica cultura floarea soarelui neirigat

Ore
mecanizar
ePret unitar
(lei/ora)Consum
combustib
il (l/ha)Pret unitar
combustibil
(lei/l)Pret unitar utilaj
(lei/ha)Total
lucrari
mecanice
(lei)Denumire
materalUnitate de
masuraCantitatePret
unitar
(lei)Total
materii si
materiale
(lei)Total cheltuieli
tehnologice (lei)
Arat 30-35 cm (tractor + utilaj) noiembrie 1 8 25 5,8 3 156 156
Pregatire pat germinativ (tractor + utilaj) aprilie 0,5 3,5 8 5,8 3 51,15 51
Semanat+fertilizat (tractor + utilaj) aprilie 0,3 3,5 5 5,8 3 33,05 seminte boaba 55000 0,008 440 473
Transport samanta+ ingrasaminte aprilie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 ingrasaminte kg 150 1,5 225 233
Tratament cu erbicide (tractor +utilaj) aprilie 0,2 3,5 3 5,8 1,5 19,6 erbicid litru 0,35 490 172 191
Transport apa aprilie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 8
Prasit mecanic+fertilizat (tractor +utilaj) iunie 0,5 3,5 8 5,8 1,5 49,65 ingrasaminte kg 150 1,5 225 275
Transport ingrasaminte iunie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 8
Recoltat (combina) septembrie 1 13 12 5,8 82,6 83
Transport recolta septembrie 0,2 3,5 2 5,8 1,5 13,8 14
Tocat resturi vegetale (optional) septembrie 0 0
Total 428,8 1.062 1.490Materii si materialeFloarea soarelui – neirigat suprafata 1 ha
Lucrare Luna calendaristicaLUCRARI ME CANICE

25 Tabel nr. 2.5.
Fisa tehnologica cultura rapița – neirigat

Ore
mecaniz
arePret
unitar
(lei/ora)Consum
combusti
bil (l/ha)Pret
unitar
combusti
bil (lei/l)Pret unitar
utilaj (lei/ha)Total
lucrari
mecanic
e (lei)Denumire
materalUnitate
de
masuraCantitatePret
unitar (lei)Total
materii si
materiale
(lei)Total
cheltuieli
tehnologice
(lei)
Fertilizare de baza august 1 8 25 5,8 3 156 156,0
Transport ingrasaminte septembrie 0,3 3,5 3 5,8 1,5 19,95 ingrasaminte kg 130 1,5 195 215,0
Scarificat 30-35 cm (tractor + utilaj) septembrie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 7,7
Fertilizare faziala 1 septembrie 0,5 3,5 8 5,8 3 51,15 0 51,2
Transport ingrasaminte septembrie 0,3 3,5 5 5,8 4 34,05 seminte kg 4 75 300 334,1
Pregatire pat germinativ (tractor + utilaj) septembrie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 7,7
Semanat octombrie 0,2 3,5 3 5,8 1,5 19,6 erbicid litru 2,5 91 227,5 247,1
Transport samanta octombrie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 7,7
Fertilizare faziala 2 februarie 0,3 3,5 3 5,8 1,5 19,95 ingrasaminte kg 130 1,5 195 215,0
Transport ingrasaminte februarie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 7,7
Tratament cu erbicide/fungicide martie 0,2 3,5 3 5,8 1,5 19,6 erbicid litru 2,5 96 240 259,6
Transport apa martie 0,1 3,5 1 5,8 1,5 7,65 0 7,7
Recoltat (combina) iunie 1 13 12 5,8 82,6 0 82,6
Transport recolta iunie 0,2 3,5 2 5,8 1,5 13,8 0 13,8
Dezmiristit iunie 0,4 3,5 7 5,8 1,5 43,5 43,5
Total 498,45 1157,5 1656,0Rapita – neirigat suprafata 1 ha
LucrareLuna
calendaristicaLUCRARI MECANICE Materii si materiale

26 2.2.2 Cheltuieli le specifice repartizate pe procese de muncă
Tabel nr. 2.6.
Cheltuieli specifice pentru cultura de porumb/ha

Sursa: Date preluate din evidența SC AGROPROD RADU SRL

Tabel nr. 2.7.
Cheltuieli specifice pentru cultura de grâu / ha

Sursa: Date preluate din evidența SC AGROPROD RADU SRL
Arat 30-35 cm (tractor + utilaj) noiembrie 156
Pregatire pat germinativ (tractor + utilaj) aprilie 51
Semanat+fertilizat (tractor + utilaj) aprilie 683
Transport samanta+ ingrasaminte aprilie 278
Tratament cu erbicide (tractor +utilaj) aprilie 191
Transport apa aprilie 8
Prasit mecanic+fertilizat (tractor +utilaj) iunie 320
Transport ingrasaminte iunie 8
Recoltat (combina) septembrie 83
Transport recolta septembrie 14
Tocat resturi vegetale (optional) septembrie 0
Total 1.790Porumb boabe – neirigat suprafata 1 ha
LucrareLuna
calendaristicaTotal chelt.
(lei)
Fertilizare de baza septembrie 215
Transport ingrasaminte septembrie 8
Scarificat 30-35 cm (tractor + utilaj) septembrie 156
Fertilizare faziala 1 octombrie 155
Transport ingrasaminte octombrie 8
Pregatire pat germinativ (tractor + utilaj) octombrie 51
Semanat octombrie 633
Transport samanta octombrie 8
Fertilizare faziala 2 februarie 215
Transport ingrasaminte februarie 8
Tratament cu erbicide/fungicide martie 260
Transport apa martie 8
Recoltat (combina) iulie 83
Transport recolta iulie 14
Dezmiristit iulie 44
Total 1.863Grau – neirigat suprafata 1 ha
LucrareLuna
calendaristicaTotal
cheltuieli
-lei-

27 Tabel nr. 2.8.
Cheltuieli specifice pentru cultura de floarea soarelui/ha

Sursa: Date preluate din evidența SC AGROPROD RADU SRL

Tabel nr. 2.9.
Cheltuieli specific e pentru cultura de rapița /ha

Sursa: Date preluate din evidența SC AGROPROD RADU SRL

Arat 30-35 cm (tractor + utilaj) noiembrie 156,00
Pregatire pat germinativ (tractor + utilaj) aprilie 51,15
Semanat+fertilizat (tractor + utilaj) aprilie 473,05
Transport samanta+ ingrasaminte aprilie 232,65
Tratament cu erbicide (tractor +utilaj) aprilie 191,10
Transport apa aprilie 7,65
Prasit mecanic+fertilizat (tractor +utilaj) iunie 274,65
Transport ingrasaminte iunie 7,65
Recoltat (combina) septembrie 82,60
Transport recolta septembrie 13,80
Tocat resturi vegetale (optional) septembrie 0,00
Total 1.490Lucrare Luna calendaristicaFloarea soarelui – neirigat suprafata 1 ha
Total cheltuieli
-lei-
Fertilizare de baza septembrie 156,0
Transport ingrasaminte septembrie 215,0
Scarificat 30-35 cm (tractor + utilaj) septembrie 7,7
Fertilizare faziala 1 octombrie 51,2
Transport ingrasaminte octombrie 334,1
Pregatire pat germinativ (tractor + utilaj) octombrie 7,7
Semanat octombrie 247,1
Transport samanta octombrie 7,7
Fertilizare faziala 2 februarie 215,0
Transport ingrasaminte februarie 7,7
Tratament cu erbicide/fungicide martie 259,6
Transport apa martie 7,7
Recoltat (combina) iulie 82,6
Transport recolta iulie 13,8
Dezmiristit iulie43,5
Total 1656,0Rapita – neirigat suprafata 1 ha
LucrareLuna
calendaristicaTotal
cheltuieli
-lei-

28 2.3. ANALIZA MEDIULUI EXTERN8
2.3.1 Clienții societății

Piața de desfacere
In ceea ce privește piața de desfacere, societatea are o paleta variata de clienți , precum: morile
pentru produsele de morărit (faina, tarate), producători din domeniul panificației /patiseriilor,
silozurile, fabricile de ulei, producătorii de amidon, producătorii de amestecuri furajere, producătorii
de malț. Așadar , culturile folosi te de AGROPROD RADU S.R.L. au o gama larga de utilizare, putând
fi valorificate cu ușurința . Acest lucru constituie un avantaj real, deoarece se reduce dependenta fata
de un singur cumpărător .
Tabel nr. 2.10.
Lista clienților SC AGROPROD RADU SRL , perioada 2016 -2017
Nr.crt Denumire Adresa Produse cumpărate
1 EXPUR S.A. Sos.Amara, nr.3, Slobozia,
Județul Ialomița floarea -soarelui,
rapița
S.C. AGROMAR S.R.L Str. Biserica Troița nr. 9,
Săftica , Județul Ilfov porumb
S.C AGRINVEST S.R.L Sos. Brăilei nr. 9, Județul
Buzău grâu,
orz
Sursa: Date preluate din evidența SC AGROPROD RADU SRL

2.3.2. Concurenții

Principalul concurent este S.C. ANDREI PESCOM S.R.L , societate amplasata in vecinătatea
exploatației , care lucrează in jur de 3000 ha, cu o cifra de afac eri in 2015 de aproximativ 15 milioane
lei si un profit net de 3,5 milioane lei.
Aceasta societate beneficiază de utilaje noi, performante, costurile de producție fiind mult mai
scăzute in comparație cu cele ale AGROPROD RADU SRL, având de asemenea avanta jul ofertelor
furnizorilor, achiziția materialelor si materiilor prime pentru producție fiind cu 10 -15% mai scăzute
decât in cazul exploatației noastre.
Însă competiția pe piața cerealelor este una destul de ridicata datorita existentei unei game largi
de producători . In același timp, constituie un avantaj faptul ca nevoia de materie prima pentru marii
procesatori (fabrici de uleiuri, morile pentru panificație ) este una foarte mare, fiind loc suficient pe
piața pentru cei care produc la un raport calitate/ preț bun.
Pentru AGROPROD RADU S.R.L., competitori sunt si cei care exploatează suprafețe similare

8 Cornelia Macarie, 2004, Influența mediului extern asupra organizației, Revista transilvăneană de Științe
Administrative , 2(11), pag 92 -103

29 si cu producții /randamente pe hectar egale sau mai mari. Deși concurenta pe piața este destul de
ridicata, posibilitățile de valorificare a recoltelor sunt v ariate si oferă oportunități celor care obțin
produse de calitate.
In timp pentru a elimina riscul produs de concurenta AGROPROD RADU S.R.L. își propune
sa achiziționeze utilaje noi, moderne, performante, de ultima generație , astfel încât sa aibă
posibili tatea obținerii unor produse calitative si la costuri mai mici decât cele din prezent.

2.3.3. Furnizorii
Piața de aprovizionare
Pentru o buna desfășurare a activității de aprovizionare, materiile prime si materialele necesare
(piese de schimb, combustibil i, ulei, fungicide, îngrășăminte , ierbicide etc), se vor achiziționa numai
de la producători si comercianți autorizați . Aceasta este politica pe care AGROPROD RADU S.R.L.
o aplica in prezent si o va aplica si pe viitor. In alegerea furnizorilor, se tine co nt de următoarele
aspecte:
 calitatea produsului livrat;
 productivitatea acestuia;
 rezistenta la condițiile de mediu, boli si dăunători ;
 adaptabilitatea la tipul de sol;
 prețul produsului;
 termenele de livrare;
 modalitățile de plata.
Tabel nr. 2.11.
Lista furnizorilor SC AGROPROD RADU SRL, perioada 2016 -2017
Denumire furnizor de materii
prime/ materiale
auxiliare/produse/servicii Adresa Produs furnizat si cant.
aproximativa
RODBUN GRUP SRL Strada Topolovat nr. 10
Sector 6, București Îngrășăminte , fungici de,
insecticide, semințe
ÎI RADU IONEL SRL Sinești , Județul Ialomița Lucrări agricole
S.C. KWIZDA AGRO ROMANIA
S.R.L Calea Vitan 6, București Pesticide, semințe
S.C. AGRINVEST S.R.L Șoseaua Brăilei 9, Buzău semințe
S.C. ALGEBRIS S.R.L Str. Cernișoara 94 D, Sectorul
6, București Combustibil
ENEL ENERGIE S.R.L. B-dul Ion Mihalache, 41 -43,
sector 1, București Energie electrica
Sursa: Date preluate din evidența SC AGROPROD RADU SRL

30
2.3.4. Strategia de piața
Strategia de piața este una din cele mai import ante componente ale strategiei de dezvoltare a
firmei. Prin aceasta se stabilește raportul dintre firma si mediul ambiant, poziția pe care trebuie sa si –
o asigure pentru a -si îndeplini obiectivele in condiții de eficienta maxima9. Strategia de piața a fost ,
este si va fi concentrata pe:
 produs , respectiv obținerea unui produs de calitate superioara si la un preț optim pentru
valorificare;
 preț;
 promovare ;
 rezultate .

Analiza de produs
Utilizând materii prime de calitate si soiuri bune, societatea îndeplineșt e primele condiții in
vederea obținerii unei recolte de calitate. Apoi, respectând toate cerințele referitoare la tehnologia de
înființare si întreținere a culturilor (tratamente fitosanitare, îngrășăminte aplicate corespunzător ,
lucrări efectuate in peri oadele optime) se asigura si o producție ridicata la hectar.

Analiza de preț
Având posibilitatea de a -si comercializa producția mai multor categorii de clienți , solicitantul
poate practica o plaja mai larga de preturi, asigurând -si astfel o baza sigura d e venituri. In cazul in
care se pierde unul din clienți , veniturile sale sunt asigurate de ceilalți clienți .
Politica de preț prevede si acordarea de facilitați pentru clienții fideli. De exemplu, reduceri de
preț pentru creșterea cantității achiziționate , pentru cei care încheie un contract, stabilesc cantitatea
dorita si achita un avans înainte de înființarea culturii, pentru cei care plătesc produsele intr -un timp
foarte scurt (1 -3 zile), termene de plata, etc. Acordarea reducerilor de preț si facilitaților in mod
ocazional este o strategie menita sa fidelizeze clienții si sa creeze relații stabile, pe termen lung. Deși
in procesul de vânzare contează mai multe aspecte (calitatea produselor, timpul de livrare al
comenzilor, seriozitatea, etc.) prețul joaca un rol important in decizia de achiziție a clienților .

Promovare – prin oferirea unor produse de calitate foarte buna si constanta, prin seriozitatea
cu care AGROPROD RADU S.R.L. își tratează clienții , prin respectarea obligațiilor contractuala,
societa tea va reuși sa-si asigure o paleta de clienți fidela si in creștere .

9 Frone Florin, 2014, Marketing, Note de curs

31 Pentru a -și realiza obiectivele, firma se bazează pe următoarele direcții :
 Priceperea de a produce culturi cu tehnologia noua, echipamente noi si performante
achiziționate prin acest pr oiect;
 Încrederea bazata pe experiența si reputație . Ea reflecta siguranța pe care o au clienții in
capacitatea firmei de a -si îndeplini angajamentele legate, termene si calitate;
 Prețul este legat de valoare. Clienții caută sa obțină cea mai buna calitate la cel mai scăzut
cost;
 Calitatea înseamnă mai mult decât o imagine pozitiva asupra produselor sau serviciilor. Ea
reflecta calitatea întregii organizații , fiabilitatea produselor sale si priceperea personalului
din producție , vânzări , logistica si de coo rdonare.

2.4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ, MANAGEMENTUL ȘI
RESURSELE UMANE
Societatea are un singur acționar persoana fizica, care deține 100% din capitalul societății , respectiv:
Radu Mihaela, cetățean roman.
Radu Mihaela este managerului exploatației agri cole AGROPROD RADU, fiind tânără absolventa
de studii superioare de lunga durata a Facultății de Management, Inginerie Economica in Agricultura
si Dezvoltare, in domeniul Inginerie Economica si Management, specializarea Inginerie Economica
in Agricultura, promovând in sesiunea din iulie 2015 cu media generala de 8,70.
Fiind o societate recent înființata ,S.C. AGROPROD RADU S.R.L are in prezent 3 angajați , aceștia
reprezentând întregul necesar de forța de munca pentru realizarea obiectivelor societății .

Fig nr. 2.3. Structura organizatorica a SC AGROPROD RADU SRL ADMINISTRAȚIE
Radu Mihaela
ATELIER MECANIC
Costache Mihai CONTABILITATE
Belega Nicolae

32 2.5. PROTECȚIA MEDIULUI
Pentru prote cția împotriva eroziunii solului, societatea AGROPROD RADU S.R.L.,
înființează culturi agricole care conferă protecție solului si utilizează tehnologii agrico le durabile si
sustenabile. Conform asolamentului prezentat in prezent a lucrare , planta cea mai utilizata pentru
protecția solului este grâul (planta buna protectoare), însă mai găsim si alte plante slab protectoare
respectiv: porumb, floarea soarelui si rapița .
Pentru ameliorarea solului si a refacerii stratului de humus, se înglobează in sol resturile
vegetale ale culturilor, precum si îngrășăminte organice. Prin utilizarea Planului de fertilizare se
stabilesc dozele de îngrășăminte organice si minerale , cat si in alegerea momentului optim de
procurare a necesarului cantitativ si calitativ de îngrășăminte . Utilizarea planului de fertilizare are la
baza următoarele obiective:
 calcularea necesarului anual de elemente nutritive, in special cele principale, NPK, pentru
fiecare cultura in parte. Acest calcul se va face ținând cont si de cantității existente in sol de
NPK;
 stabilirea cantității aplicate pentru fiecare cultura in parte, precum si a dozelor de
completare;
 verificarea periodica (la 4 -5 ani), a situației agrochimice din sol;
 furnizarea informațiilor necesare pentru planul de fertilizare aferent anului următor .

33 CAPITOLUL III. PREZENTAREA REZULTATELOR
SOCIET ĂȚII AGROPROD RADU SRL
3.1. SUPRAFEȚE CULTIVATE
Tabel nr. 3.1
Structura suprafeței c ultivate in anul 2016, pe culturi in SC AGROPROD RADU SRL
Cultura Suprafața/ha
Porumb 32.63 32,08
Grâu comun 48.70 47,89
Floarea soarelui 18,61 18,30
Orz de toamna 1,16 1,14
Mazăre 0,60 0,59
Total 107,1 100 %
Sursa: Date preluate din evidența SC AG ROPROD RADU SRL

Fig nr. 3.1. Suprafețele cultivate in anul 2016 cu principalele culturi, in SC AGROPROD RADU SRL

Suprafețele cultivate, așa cum am menționat si în capitolul anterior au fost gândite în acordul
normelor comunitare si naționale de protecție a solului si respectând totodată si asolamentul.
Motivul pentru care am ales grâul si porumbul cu pondere mai mare in culturi sunt ca aceste culturi
sunt puțin pretențioase la plantele premergătoare , au o tehnologie cu lucrări simple si mai puține care
trebuie efectuate, am o experiența anterioara benefica in cultivarea lor, randamentele sunt ridicate la
ha, exista o piața larga de desfacere, iar deocamdată , neavând încă propriile utilaje, lucrările le execut
cu ajutorul utilajelor deținute de tatăl meu, II Radu Ionel, utilaje destinate acestui tip de culturi.

32,63 ; 32%
48,70 ; 48%
18,61 ; 18%
1,16; 1%
0,60; 1%
PORUMB
GRAU COMUN de toamna
FLOAREA SOARELUI
ORZ de toamna
MAZARE BOABE

34 3.2. PRODUCȚII REALIZATE
Tabel nr. 3.2.
Producții medii la ha realizate in anul 2016
Cultura Kg/ha Kg/Ha pe țară10 Abateri
Porumb 7500 3900 +3600
Grâu comun 4500 4000 +500
Floarea soarel ui 3000 1900 +1100
Orz de toamna 4000 4200 -200
Mazăre 2500 2640 -140
Sursa: Date preluate din evidența SC AGROPROD RADU SRL

Așa cum se poate observa din tabelul 3.2, producțiile realizate la Ha sunt peste media realizata in tara,
porumbul înregistrând in primul an de cultura 7,5 tone si porumbul 4,5. Floarea soarelui are de
asemenea un randament bun, 3 tone la ha, cu 1,1 t mai mult fata de media din Romania.
Aceste randamente ridicate, in neirigat se explica prin folosirea materialelor de calitate, a soiurilor
autohtone si a executării lucrărilor agricole la timp.

Fig. nr. 3.2. Producții medii realizate la principalele culturi in SC AGROPROD RADU SRL comparativ
cu mediile realizate in Romania in anul 2016.
Tabel nr. 3.3.
Producții totale realizate in anul 2016
Cultura Total/Kg
Porumb 244725
Grâu comun 219150
Floarea soarelui 55830
Orz de toamna 4640
Mazăre 1500
Sursa: Date preluate din evidența SC AGROPROD RADU SRL

10 PRODUCȚII LA HECTAR! Ce recolte s -au obținut în 2016 la GRÂU, PORUMB, RAPIȚĂ SAU FLOAREA –
SOARELUI!, 2016, http://agrointel.ro/68664/productii -la-hectar -ce-recolte -s-au-obtinut -in-2016 -la-grau-porumb –
rapita -sau-floarea -soarelui/ 010002000300040005000600070008000
Porumb Grâu comun Floarea soarelui Orz de toamna Mazare
SC AGROPROD RADU SRL România

35 Datele din tabelul 3.3. contorizează producțiile realizate pe suprafețele cultivate, porumbul având o
producție totala de 244,7 tone, urmat de grâu cu 219,1 tone si floarea soarelui 55,8 tone. Aceste
producții sunt considerate mari, depășind media tarii si a județului , raportate la suprafa ța cultivata pe
fiecare cultura.
Aceste producții crescute demonstrează un management corespunzător si o administrare eficienta a
resurselor exploatației .

3.3. ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI
Tabel nr. 3.4.
Analiza principalilor indicatori din bilanțul contabil al SC AGROPROD RADU SRL, anul 2016
Indicatori RON
Active imobilizate – total 14333
Active circulante – total, din care 227339
Stocuri (materii prime, materiale, producție in curs de execuție ,
semifabricate, produse finite, mărfuri etc.) 82973
Casa si conturi la bănci 144366
Datorii 6224 0
Capitaluri – total 179432
Sursa: Bilanțul Contabil SC AGROPROD RADU SRL

Tabel nr. 3.5.
Analiza principalilor indicatori din contul de profit si pierdere al SC AGROPROD RADU SRL,
anul 2016
Indicatori RON
Cifra de afaceri neta 321990
Venituri totale 404963
Cheltuieli totale 191591
Profit brut 213372
Profit net 179232
Marja Neta a Profitului 55,6%
Sursa: Bilanțul Contabil SC AGROPROD RADU SRL

Un alt motiv in susținerea managementului eficient executat in SC AGROPROD RADU SRL este
rezultatul exercițiului financiar, profitul de 179232 lei, având o marja de 55,6%, raportat la cifra de
afaceri neta. Făcând o medie a profitului raportat pe suprafața cultivata, se poate afirma ca pe 1 ha de
teren cultivat s -au realizat 1762 lei.
De obicei cheltuielil e reprezintă un procent de peste 70% din venituri, in cazul acestei societăți
acestea sunt sub 50%, ceea ce demonstrează un rezultat financiar foarte bun pentru primul an de

36 exercitare a activității .

Fig. nr. 3.3. Indicatori din contul de profit si pierdere al SC AGROPROD RADU SRL, anul
2016

321990404963
191591179232
CIFRA DE
AFACERI NETAVENITURI
TOTALECHELTUIELI
TOTALEPROFIT NET

37 CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Concluzii

Agricultura reprezintă cel mai important sector al economiei, fiind domeniul in care mi -am terminat
studiile universitare si mi -am exercitat activitatea in ult imii ani, motiv pentru care am ales sa continui
in acest domeniu.
Înființarea acestei societăți a fost făcută din mai multe considerente, principalul motiv fiind acela de
a accesa fonduri europene pentru achiziționarea de utilaje agricole .
Cursurile din facultate m-au ajutat in alegerea unui plan de afaceri si o strategie de dezvoltare, de
asemenea m -au ajutat in alegerea deciziilor corecte, in consultarea experților si apelarea fără
impedimente la părerile fermierilor cu experiența .
Înființa rea unei societăți este simpla, nu necesita costuri ridicate si nici o risipa mare de timp.
AGROPROD RADU SRL este o societate nou înființata , care pana in acest moment nu deține in
patrimoniul societății niciun utilaj/echipament agricol performant, to ate lucrările agricole care au fost
făcute pana in acest moment fiind realizate cu ajutorul terților .
Societatea dorește sa scadă dependenta fata terți, in ceea ce privește executarea lucrărilor agricole,
reușind in acest mod sa realizeze lucrările necesar e in condiții optime.
Am demonstrat ca deși societatea deține terenul in arenda si este dependenta de terți, cu un
management eficient se pot obține venituri însemnate , administrând cu succes resursele societății .

Propuneri/ Strategii de îmbunătățire a activității .
Pe viitor se dorește mărirea suprafeței si achiziționarea de utilaje printr -un proiect European pe
măsura 4.1., si anume: 1 Tractor, 1 Remorca, 1 Mașina de erbicidat, 1Masina de împrăștiat
îngrășăminte , 1 Combinator, 1 Semănătoare de prăsitoare , 1 Semănătoare de păioase , 1 Prăsitoare .
Ținând cont ca gradul de dotare a societății este foarte scăzut , realizarea proiectului de investiții pe
care îl dorim are ca scop dezvoltarea si modernizarea exploatației agricole existente, crescândul -i
gradul de tehnologizare / mecanizare in domeniul agricol, prin achiziția de utilaje agricole noi de
ultima generație .
Achiziția de utilaje agricole noi de ultima generație performante, de către AGROPROD RADU
S.R.L., va participa la creșterea productivității societății in domeniul agriculturii, precum si la
creșterea competitivității exploatației agricole in raport cu structura agricola actuala.
Îmbunătățirea performantelor generale ale exploatației , prin îndeplinirea obiectivelor de ordin tehnic.
Una din consecințele folosirii utilajelor noi de ultima generație este creșterea productivității muncii.
datorita posibilităților pe care le oferă : efectuarea lucrărilor agricole in perioade agrotehnice optime

38 si la un nivel calitativ ridicat. Tehnologizarea / mec anizarea in agricultura reprezintă condiția
hotărâtoare a valorificării celorlalți factori de producție care potentează producția agricola.
De asemenea se r educ emisiile dăunătoare cu efect de sera si se realizează o mai buna gestionare a
deșeurilor rezul tate din activitatea de producție prin achiziția de utilaje si echipamente noi, moderne,
performante, de ultima generație cu o emisie scăzută de CO2.

39 BIBLIOGRAFIE

1. Alecu Ioan Niculae,2014, Management general, Note de curs
2. Cornelia Macarie, 2004, Influența mediului extern asupra organizației, Revista
transilvăneană de Științe Administrative , 2(11), pag 92 -103
3. Definiția IMM, www.aippimm.r o/files/articles_files/23/4164/definitia -imm.doc
4. Dona Ion, 2016, Dezvoltare rurala, Note de curs
5. Dumbravă Marin, 2004, Tehnologia culturii plantelor, Editura Didactică și Pedagogică,
București
6. Frone Florin, 2014, Marketing, Note de curs
7. Hinescu, A., Jinga , C., Managementul întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul
serviciilor, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2003, p.86
8. Necula Raluca, 2016, Managementul IMM -urilor, Note de curs
9. Stefan Stan, 2014, Înființare SRL: Ce pași trebuie să faci ca să îți desch izi propria firmă,
Ziarul financiar , Consultanță Juridică Și Fiscală
10. PRODUCȚII LA HECTAR! Ce recolte s -au obținut în 2016 la GRÂU, PORUMB, RAPIȚĂ
SAU FLOAREA -SOARELUI!, 2016, http://agrointel.ro/68664/productii -la-hectar -ce-
recolte -s-au-obtinut -in-2016 -la-grau-porumb -rapita -sau-floarea -soarelui/
11. SC AGROPROD SRL, evidența tehnica si bilanțul contabil.
12. Wikipedia, Definiție SRL,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_cu_r%C4%83spundere_limitat%C4%83

40 ANEXE

Grâu soiul Glosa

Porumb

41 Proiectu l propus pe submăsura 4.1. spre finanțare de AGROPROD RADU S.R.L
„Achiziție de utilaje agricole”.
Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

TVA
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
1.1 Obținerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1.2 Amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1.3 Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 1 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare
obiectivului0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 2 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.1 Studii de teren 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.2 Taxe pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații 0,901 0,200 0,000 0,901 0,200
3.3 Proiectare și inginerie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.4 Organizarea procedurilor de achiziție 0,203 0,045 0,041 0,243 0,054
3.5 Consultanță 57,674 12,800 11,535 69,209 15,360
3.6 Asistență tehnică 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 3 58,778 13,045 11,576 70,353 15,614
4.1 Construcții și instalații 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.2 Montaj utilaje tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu montaj 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.4 Utilaje fără montaj și echipamente de transport 1.160,216 257,494 232,043 1.392,260 308,993
4.5 Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.6 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 4 1.160,216 257,494 232,043 1.392,260 308,993
5.1 Organizare de șantier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.1. Lucrări de construcții 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării șantierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.3 Cheltuieli diverse și neprevăzute 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 5 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6.2 Probe tehnologice și teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1.218,995 270,539 243,619 1.462,613 324,607
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Deviz General HG 28/2008
"Achizitie de utilaje agricole" – AGROPROD RADU S.R.L.
Curs euro 4.5058 din data de 20 mai 2016 de pe site BCE
Nr. crt. Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieliValoare
(fără TVA)Valoare
(inclusiv TVA)
CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului
Din care C+MCAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiția de bază
CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli
CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL

42 Extras din proiectul propus „ Achiziție de utilaje agricole”.

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000
2Construcții: rezistență (fundații, structură de rezistență) și
arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)0,000 0,000 0,000 0,000
3 Izolații 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Instalații electrice 0,000 0,000 0,000 0,000
5 Instalații sanitare 0,000 0,000 0,000 0,000
6 Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet 0,000 0,000 0,000 0,000
7 Instalații de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Instalații de telecomunicații 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
II. MONTAJ
Montaj utilaje și echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III. PROCURARE
3,1 Utilaje și echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000
3,2 Utilaje și echipamente de transport 1.160,216 257,494 232,043 1.392,260 308,993
3.2.1 TRACTOR 432,106 95,900 86,421 518,527 115,080
3.2.2 REMORCA 89,215 19,800 17,843 107,058 23,760
3.2.3 MASINA DE ERBICIDAT 112,194 24,900 22,439 134,633 29,880
3.2.4 MASINA DE IMPRASTIAT INGRASAMINTE 26,602 5,904 5,320 31,923 7,085
3.2.5 COMBINATOR 143,690 31,890 28,738 172,428 38,268
3.2.6 SEMANATOARE PRASITOARE 148,295 32,912 29,659 177,954 39,494
3.2.7 SEMANATOARE PAIOASE 140,058 31,084 28,012 168,070 37,301
3.2.8 PRASITOARE 68,056 15,104 13,611 81,667 18,125
3,3 Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 1.160,216 257,494 232,043 1.392,260 308,993
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 1.160,216 257,494 232,043 1.392,260 308,993Deviz pe obiect 1 – Achizitie utilaje agricole – ELIGIBIL
Nr.
crt.Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli(fără TVA) (inclusiv TVA)ValoareTVAValoare

43