1 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „IULIU HAȚIEGANU” CLUJ -NAPOCA BOALA DE REFLUX GASTRO -ESOFAGIAN FORME FENOTIPICE ȘI MANIFEST ǍRI ATIPICE… [624345]

1 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„IULIU HAȚIEGANU” CLUJ -NAPOCA

BOALA DE REFLUX GASTRO -ESOFAGIAN
FORME FENOTIPICE ȘI MANIFEST ǍRI
ATIPICE

Teza de doctorat – rezumat –

Conducător științific
Prof. Dr. Petru Adrian Mircea
Doctorand: [anonimizat] ǎtinean

Cluj-Napoca
2010

CUPRINS

INTRODUCERE 3

PARTEA GENERAL Ǎ 5

I BOALA DE REFLUX GA STRO -ESOFAGIAN – DEFINI ȚIE 6
II. ISTORIA NATURAL Ǎ A BOLII DE REFLUX GA STRO –
ESOFAGIAN 9
III. FIZIOPATOLOGIA BOLII DE REFLUX GAST RO-ESOFAGIAN 11
IV TABLOUL CLINIC AL BOLII DE REFLUX GAS TRO –
ESOFAGIAN 17
V. TRATAMENTUL ȊN BO ALA DE REFLUX GASTRO -ESOFAGIAN 23
VI EXPLORAREA FENOME NULUI DE REFLUX ȊN P ATOLOGIA
TUBULUI DIGESTIV SUP ERIOR 27

CONTRIBU ȚII PERSONAL E 45

I. CARACTERISTICILE FORMELOR DE MANIFEST ARE ALE 48

BOLII DE REFLUX GAST RO-ESOFAGIAN LA PACIENȚ II CU
PREVALENȚĂ CRESCUTĂ A INFECȚIEI CU HELIC OBACTER PYLORI
II FORME FENOTIPICE SAU MANIFEST ǍRI DIFERITE ALE BOL II
DE REFLUX GASTRO -ESOFAGIAN – APORTUL EXPLOR ǍRILO R
FUNC țIONALE ESOFAGIE NE 66
III ROLUL MONITORIZĂ RII CONCOMINTENTE PH -METRICE
ESOFAGIENE ȘI ECG HO LTER ÎN DIAGNOSTICUL DURERII TORACICE
ATIPICE 95
IV EXIST Ǎ O CORELAȚI E ÎNTRE VARIABILITAT EA FRECVEN ȚEI
CARDIACE, DISRITMIIL E CARDIACE ȘI REFLUX UL GASTRO –
ESOFAGIAN MONITORIZA T PRIN PH -METRIE? 113

CONCLUZII GENERALE 134

REFERIN ȚE 137

INTRODUCERE

Boala de reflux gastro -esofagian (BRGE) este o entitate clinic ǎ cunoscută ȋncǎ
din antichitate, care a fost mult mai târziu definit ǎ și certificatǎ prin metoda pH -metric ǎ
începând cu anul 1972 de c ǎtre DeMeester și Johnson. Deși este o afecțiune non -fatalǎ,
BRGE este asociat ǎ cu morbiditate și complica ții considerabile, cum ar fi ulcerațiile
esofagiene, stricturile peptice și esofagul Barrett, constituind astfel o problemǎ de
sănătate publicǎ importantǎ. Ȋn 2004 a fost raportatǎ ȋn SUA ca fiind de departe cel mai
comun diagnostic de afec țiune digestivǎ, reprezentând aproape o cincime din totalul
diagnosticelor de ambulator. În consecință, medicamentele utilizate ȋn tratamentul bolii
de reflux gastro -esofa gian s -au clasat pe locul 2 și, respectiv, 4 ȋn lotul celor mai
prescrise medicamente.
Ȋn afara costului economic ridicat, aceasta suferințǎ deteriorează calitatea vieții
pacienților la un nivel similar cu afecțiuni cum ar fi artroza, infarctul miocardic,
insuficien ța cardiacǎ sau hipertensiunea.
Ȋn partea teoretica s-au trecut ȋn eviden țǎ cele mai noi date privind boala de
reflux gastro -esofagian: definiție , forme istoria sa natural ǎ, fiziopatiologie (mecanisme de
apărare , hernia hiatal ǎ, forme secundare de reflux, rolul obezit ǎții și al infecției cu
Helicobacter Pylori), tablou clinic, tratament, precum si explorarea fenomenului de reflux
ȋn patologia tubului digestiv superior.
Partea special ǎ cuprinde mai multe direcții de cercetare: caracteristicile
formelor de manifestare ale bolii de reflux gastro -esofagian la pacienții cu prevalență
crescută a infecției cu Helicobacter Pylori, forme fenotipice sau manifestări diferite ale
bolii de reflux gastro -esofagian – aportul expl orǎrilor func ționale esofagiene, rolul
monitorizării concomintente ph -metrice esofagiene și ECG H olter în diagnosticul durerii
toracice atipice, precum si studiul corelației dintre varia bilitatea frecven ței cardiace,
disritmiile cardiace și refluxul gastro -esofagian monitorizat prin ph -metrie. Partea
special ǎ este structurata ȋn patru capitole.

CARACTERISTICILE FOR MELOR DE
MANIFESTARE ALE BOLII DE REFLUX GASTRO –
ESOFAGIAN LA PACIENȚ II CU PREV ALENȚĂ
CRESCUTĂ A INFECȚIEI CU H ELICOBACTER PYLORI

Scopul studiului a fost reprezentat de investigarea caracteristicilor endoscopice
și clinice diferite ale pacienților cu BRGE din România în relație cu manifestările
fenotipice ale acesteia, precum și rolul protectiv al incidenței crescute a infecției HP
pentru ER severă.

Material și metodă.
Au fost incluși în studiu 201 pacienți consecutivi (v ȃrstǎ medie 43.39 ± 13.78
ani) din Centrul Medical Diasan Cluj -Napoca, care au fost diagnosticați clin ic cu BRGE
după ce au răspuns unui chestionar de simptomatologie.
Pacienții nu au urmat tratament antisecretor, antiacid, antibiotic sau cu AINS în
ultimele 4 săptămâni înaintea examinării. Au fost excluși pacienții care prezentau asociat
alt tip de patol ogie.
Tuturor pacienților li s -a efectuat endoscopie digestivă superioară (EDS), în
timpul căreia s -au prelevat câte două biopsii de mucoasă antrală și corporeală în vederea
testului ureazei pentru infecția HP. Au fost înregistrate imagini de la joncțiunea
esogastrică, fundus, corp și antru gastric, bulb duodenal și a doua porțiune a duodenului.
A fost măsurată distanța diafragm – linie Z în cm. Imaginile au fost revăzute separat de 2
investigatori.
Diagnosticul pozitiv pentru hernie hiatală (HH) a fost sta bilit atunci când
distan ța joncțiune esogastrică – diafragm a fost mai mare de 2 cm. În funcție de aceasta
distanță a fost apoi clasificată în HH mică (<3 cm), HH medie (3 -5 cm) și HH mare (>5
cm).

Prezența HP a fost investigată utilizând testul rapid pent ru urează pe teste Bio –
Rad, Marnes -la-Coquette, Franța. Rezultatul a fost considerat pozitiv când soluția de uree
indol si -a modificat culoarea din galben în roz, la temperatura camerei, în decurs de 24
ore.
Esofagita erozivă a fost definită și evaluată în conformitate cu clasificarea Los
Angeles (LA).
Pacienții cu BRNE nu au avut eroziuni la nivelul esofagului, dar au prezentat
arsuri și/sau regurgitații de cel puțin 2x/săptămână, iar simptomele au avut impact negativ
asupra vieții determinându -i să se pre zinte la medic.
Modificările gastrice întâlnite au fost clasificate în gastrită antrală de tip acut
(eritematoasă, erozivă, nodulară) cronică și atrofică; pangastrită; gastrită corporeală de tip
acut și cronic.
Rezultate
Esofagita de reflux (ER) a fost pr ezentă la 53,2% (107) bolnavi, neexistând
diferențe semnificative statistic în ceea ce privește vârsta pacienților cu ER (44.23 ±
14.53 ani) versus fără esofagită (42.43 ± 12.88 ani).
BRNE s -a diagnosticat la 46,8% (94), dintre care 61,7% (66) bărbați și 38,3%
(41) femei, diferența fiind înalt semnificativ statistic (p = 0.003). Riscul femeilor
comparativ cu bărbații (OR – Odds ratio) de a face ER a fost de 0,422 (interval de
confidență 95% 0.239 -0.743), iar cel pentru BRGE nonerozivă este OR=2,37. Totodată ,
analizând relația dintre prezența BRNE – vârsta – sex nu s -au găsit diferențe semnificative
statistic, neeviden țiindu -se la pacien ții cu BRNE diferențe semnificative ȋntre cele douǎ
sexe privind v ȃrsta medie a pacienților ȋncadrați ȋn aceastǎ categorie. H H a fost
diagnosticată la 67,3% dintre pacienții cu ER și la 58,5% dintre cei BRNE (p = NS).
Riscul bolnavilor cu HH de a face ER a fost de OR -1,459 (interval de confidență 95%
0.820 -2.591). În ceea ce privește relația dintre gradul ER și HH, 53,6% (30) di ntre
pacienții cu clasa A au prezentat aceastǎ modificare morfologică, comparativ cu 79,4%
(27) pentru clasa B ș i 88,2% (15) pentru clasele C+D. Infecția HP a fost pozitivă la
75,12% (113) pacienți, dintre care la 76,5% dintre cei cu ER și 72.9 % dintre ce i cu
BRNE (p = NS). Chiar dacă nu au existat diferențe semnificative statistic, riscul

bolnavilor cu HP negativ de a dezvolta ER este mai mic comparativ cu al celor cu HP
pozitiv (OR=0,823).
Realizând o analiză în funcție de sex, infecția cu HP a fost p rezentă la 74%
dintre bărbații cu ER vs. 80,6% femei (p = NS), respectiv 70,4% bărbați cu BRNE vs
74,4% femei (p = NS). Între diferitele manifestări ale BRGE, nu au existat diferențe
semnificative statistic în ceea ce privește prezența infecției cu HP.
Ȋn total 185 de pacien ți dintre cei luați ȋn studiu au prezentat modificări
endoscopice sugestive pentru gastrit ǎ. Diferite modificări de gastrită au fost diagnosticate
endoscopic la 93,5% (100) dintre pacienții cu ER și la 90,4% (85) dintre bolnavii cu
BRNE (p = NS). Utilizând analiza multivariată – regresie logistică – am constatat că
dintre toți factorii analizați (vârstă, sex, infecție cu HP, prezența HH), doar sexul feminin
a reprezentat un factor de risc independent pentru apariția BRNE (OR=2,37, interv al de
confidență 95% 1,34 -4,18; p=0.0025)
Concluzii

 Mai mult de jumătate dintre pacien ții incluși în studiu au prezentat
esofagit ǎ erozivǎ, indiferent de v ȃrsta lor.
 BRNE a predominat la sexul feminin.
 Prevalen ța infecției cu HP nu a fost diferitǎ la pa cienții cu sau fǎrǎ
esofagita eroziv ǎ.
 Nu s -au decelat difereren țe semnificative statistic ȋntre diferitele
manifest ǎri ale bolii de reflux gastro -esofagian și prezen ța HP.
 Infecția HP are o prevalență foarte crescută la pacienții cu BRGE,
indiferent de f orma de manifestare a acesteia, ceea ce ar pleda pentru ipoteza că aceasta
infecție nu reprezintă un factor protector pentru ER.

FORME FENOTIPICE SAU MANIFEST ǍRI
DIFERITE ALE BOLII D E REFLUX GASTRO -ESOFAGIAN
– APORTUL EXPLOR ǍRILO R FUNC ȚIONALE
ESOFAGIENE
Scopul studiului a fost reprezentat de identificarea unor posibile argumente
(din punct de vedere al parametrilor morfo -funcționali) pentru considerarea BRNE, BRE
și pirozisului func țional ca manifest ǎri fenotipice distincte sau forme de manifestare
difer itǎ ale BRGE.
De asemenea, s -a dorit evaluarea prevalen ței “pirozisului functional”,
producerea simptomatologiei ȋn relație cu refluxul acid sau non acid, precum și
compararea diferen țelor morfologice și functionale esofagiene cuantificabile endoscopic,
pH-metric și manometric ȋntre pacienții cu BRNE și cei cu EE.

Material și metodǎ

Studiul a fost retrospectiv cuprinz ȃnd 88 pacienți, cu v ȃrsta medie 45.80±14.49
ani (limite ȋntre 22 -79 ani). S -a efectuat o analiz ǎ a datelor ob ținute ȋn laboratorul de
endoscopie și motilitate digestivǎ a Clinicii Medicalǎ I Cluj -Napoca (UMF “Iuliu
Hatieganu”), investiga țiile fiind efectuate pentru BRGE ȋntre anii 2003 -2006. To ți
pacien ții incluși ȋn studiu au fost investigați ȋn ceea ce privește BRGE prin endoscopie
diges tivǎ superioară (EDS), pH -metrie esofagian ǎ distalǎ/24h și manometrie esofagianǎ.
Motivele investigării au fost reprezentate de durerea toracicǎ non -cardiac ǎ
(DTNC) și de sindromul dispeptic. To ți pacienții au prezentat asociat pirozis sau
regurgita ții pen tru cel pu țin 1x/sǎptǎmȃnǎ ȋn ultimele 6 luni și au completat un chestionar
cu privire la simptomatologie și tratamente anterior urmate. Au fost rugați sǎ ȋntrerupǎ
orice medica ție antisecretorie, antiacidǎ, prokineticǎ cu influențǎ asupra motilitǎții
esofagiene sau secre ției gastrice ȋnainte cu 1 sǎptǎmȃnǎ de efectuarea examinării.

Criteriile de excludere au fost: istoric de chirurgie toracic ǎ, gastricǎ sau esofagiana,
respectiv tulburări motorii primare sau secundare (achalazie, sclerodermie, diabet zahar at,
neuropatie periferic ǎ, miopatii). Tuturor pacientilor li s -a efectuat endoscopie digestiva
superioara, ph -metrie esofagiana distala/24h, manometrie esofagiană.

Rezultate

Ȋn prezentul studiu au fost cuprinși un numǎr de 88 de pacienți, cu vȃrsta medi e
45.80±14.49 ani (limite ȋntre 22 -79 ani). Dintre pacien ții luați ȋn studiu, la 57 (64.8%) nu
a fost identificat ǎ prezen ța esofagitei. Dintre cei care au prezentat modificări
endoscopice, majoritatea au fost ȋncadrați ȋn clasele Los -Angeles A și B (29.6%) , ȋn timp
ce doar 5.7% s -au ȋncadrat ȋn clasele Los -Angeles C sau D. Absen ța esofagitei la
examinarea endoscopic ǎ a fost ȋnregistratǎ ȋntr -o propor ție semnificativ mai mare la
femei (78.7% vs 48.8%, p=0.0078). Nu au existat diferen țe semnificative ȋntre ce le dou ǎ
sexe referitor la prezen ța unei anumite clase de esofagite.
Dupǎ efectuarea endoscopiei și a pH -metriei, pacienții au fost împărțiți in 3
clase:
 Pirozis funcțional – cu simptome, fără esofagită, % pH<4 <4.2
 BRNE – cu simptome, fără esofagită, % pH <4 ≥4.2
 BRGE – cu simptome, cu esofagită, % pH<4 ≥ 4.2
Ȋn lotul nostru de 88 pacienti cu pirozis care au fost investigați prin endoscopie,
pH-metrie și manometrie, prevalen ța BRNE a fost de 65% (adicǎ un numǎr de 57 de
pacien ți) – respectiv 10% (9 pacien ți) care au avut o expunere acida anormal ǎ și 55% (48
pacien ți) cu “pirozis functional”).
Prezen ța esofagitei erozive sau neerozive a fost oarecum diferitǎ la cele douǎ
sexe. Astfel, dac ǎ femeile au prezentat ȋntr-o propor ție mai crescutǎ BRNE (78.7%), ace st
lucru nu poate fi afirmat pentru sexul masculin, la acesta domin ȃnd BRGE (51.2%).
Diferen țele ȋnregistrate ȋntre cele douǎ sexe au fost semnificative din punct de vedere
statistic ȋn ceea ce privește BRGE (p=0.0068) și pirozisul funcțional (p = 0.01).
Compar ȃnd cele douǎ sexe in ceea ce privește valorile medii ale parametrilor pH -metrici,
observ ǎm cǎ au existat diferen țe referitor la parametrii refluxului gastro -esofagian ȋn

funcție de sex. Astfel, sexul feminin a prezentat valori mai reduse atât ale par ametrilor de
contact (% timp cu pH<4, aria de sub curba pH<4, expunerea acida nocturn ǎ pH<4), c ȃt
și ale parametrilor de clearence (NER, NER>5min, DMER), diferen țele fiind
semnificative din punct de vedere statistic pentru majoritatea parametrilor. Dintre
pacientii lua ți ȋn studiu, la 23 (26.1%) dintre aceștia a fost decelatǎ prezența herniei
hiatale. Dintre acești pacien ți, 17.4% au prezentat pirozis funcțional, 8.7% BRNE și
73.9% BRGE.

Figura 1 Compararea parametrilor pH – metrici ȋn funcție de sexul pa cienților

Dintre cei 23 de pacien ți cu hernie hiatalǎ 39.1% prezentau regim presional
normal, ȋn timp ce la 60.9% dintre pacienți aceastǎ condiție nu era ȋndeplinitǎ. Practic au
existat diferen țe semnificative referitor la proporția ȋn care pacienții cu v s. fǎrǎ HH
prezint ǎ un regim presional normal (39.1% vs 75.4%, p=0.002). Riscul unui pacient care
are un „regim anormal presional” de a face hernie hiatal ǎ a fost 4.76 (CI 95% 1.73 –
13.07).
Marea majoritate a pacien ților cu presiunea SEI peste 6 nu au prez entat
esofagit ǎ (82.8%), ȋn timp ce doar 1.7% dintre cei cu presiunea SEI peste 6 au prezentat

esofagit ǎ clasa D Los -Angeles. Chiar dac ǎ diferen ța nu a fost semnificativǎ din punct de
vedere statistic, am observat c ǎ pacien ții care au prezentat clasa C sau D Los -Angeles au
prezentat mai rar un regim presional normal (3.4% vs 10%, p=NS).
Valoarea discriminatorie cea mai bun ǎ a avut -o un % pH<4, respectiv % pH<4
culcat.

Concluzii

 Prezen ța pirozisului și a regurgitațiilor ȋn tabloul clinic au o sensibilita te
redus ǎ ȋn ceea ce priveste prezența BRGE, o mare proporție dintre pacienții cu BRNE
avȃnd, de fapt, pirozis funcțional produs prin alte mecanisme decȃt episoadele de reflux
acid.
 În arealul nostru geografic, ER sever ǎ (clasele Los -Angeles C și D) au o
inciden țǎ redusǎ fațǎ de Europa de Vest și SUA.
 Hipotonia SEI este un factor important ȋn geneza BRE și este direct
propor ționalǎ cu gradul esofagitei.
 Amplitudinea contrac țiilor esofagiene din segmentul distal nu este un
paramentru discriminativ ȋn BRGE.
 BRNE este asociat ǎ cu sexul feminin, exist ȃnd dovezi ale existenței unor
particularit ǎți legate de sex ȋn producerea BRGE.
 Studiul de fa țǎ oferǎ argumente pentru faptul cǎ PF, BRNE și BRE
constituie forme fenotipice distincte ale BRGE și nu forme de manifes tare diferite ale
aceleași boli.
 Durata medie a episodului de reflux sau timpul de clerance acid constituie
un parametru func țional important al monitorizarii pH -metrice și cuantifica principalului
mecanism de apărare esofagiană impotriva refluxului acid.
 Refluxul de tip alcalin poate constitui un mecanism de producere a
simptomatologiei ȋn cazul pacienților cu PF, dar nu are importanțǎ ȋn geneza leziunilor
erozive la nivelul mucoasei esofagiene.

ROLUL MONITORIZĂRII CONCOMINTENTE PH –
METRICE ESOFAGIENE Ș I ECG HOLTER ÎN
DIAGNOSTICUL DURERII TORACICE ATIPICE

Scopul studiului a fost de a evidenția rolul monitorizării concomitente pe 24h –
pH-metrică și ECG Holter în diagnosticul durerii toracice atipice.
Material și metodă
S-au luat în studiu un număr de 3 2 de pacienți, 17 bărbați și 15 femei, internați
la Clinica Medicală I Cluj -Napoca, care au îndeplinit următoarele criterii: durere toracică
atipică (durere care nu a avut caracter anginos), fără modificări ST/T în cursul efectuării
elelctrocardiogramei în criză și test de efort negativ/neconcludent.
Toți pacienții au răspuns unui chestionar simptomatologic BRGE după modelul
utilizat de Dr. R. Fass (The Neuro -Enteric Clinical Research Group, Department of
Medicine, Section of Gastroenterology, University of Arizona). Chestionarul are cu un
număr de 80 de întrebări, legate de simptome (pirozis, regurgitație, durere toracică,
disfagie, consum de medicamente, aprecierea subiectivă a durerii, medicamente
consumate). Toți bolnavii au fost supuși unor serii de ex aminări specifice acestei
patologii: examenul endoscopic al esofagului, monitorizarea pH -ului esofagian distal/ 24
h simultan cu explorarea Holter EKG/ 24 de ore. Clasificarea endoscopică a esofagitei de
reflux s -a facut utilizând clasificarea Los -Angeles.

Rezultate

Cel mai frecvent tip de durere întâlnit a fost reprezentat de durerea retrosternală
cu caracter de arsură – pirozisul – 81.25 % (26 pacien ți). Ceilalți pacienți 18.75% (ȋn
numǎr de 6) au descris durerile ca având carater de apăsare, “înțepă tură” sau “junghi”.
Alte simptome înregistrate de pacienți au fost: disfagia și odinofagia, regurgitațiile acide,
eructațiile, durerea abdominală, senzația de plenitudine.

Din punct de vedere endoscopic doar 15.62 % (5) din pacienții examinați au
avut eso fagită. Conform chestionarului de evaluare a simptomatologiei, acești pacienți nu
au resimțit durerea toracică mai puternic decât cei fără esofagită.
Având în vedere rezultatele endoscopiei superioare și testele de ph -metrie/24h,
25% (8) dintre pacienți au fost diagnosticați cu boală de reflux, 5 din aceștia prezentând
boală de reflux erozivă și 3 boală de reflux nonerozivă.
IS a fost pozitiv la 75% (6) din pacienții care au fost diagnosticați pH -metric cu
boală de reflux, care reprezintă doar 18,75% din t otalul lotului luat în studiu și la care s -a
stabilit o relație de cauzalitate directă între pirozis și episoadele de reflux, în timp ce
81,25% (26) pacienți au prezentat criterii clinice pentru diagnosticul pozitiv BRGE –
prezența pirozisului.
Deși proce ntul de pacienți care au fost diagnosticați cu BRGE conform
criteriilor pH -metrice este redus – 25%, 59.37% (19) din pacienții incluși în studiu au
urmat un tratament cu antiacide, iar 78.94 % (15) din aceștia au prezentat ameliorări ale
simptomelor clinic e.
Modificări semnificative ale segmentului ST (subdenivelare ST peste 1 mm față
de traseul inițial de pornire) s -au înregistrat la numai 31,25 % (10) bolnavi. Dintre
aceștia, 4 au fost diagnosticați endoscopic cu gastrită, iar unul dintre ei a prezent at ȋn plus
și hernie hiatală. Ceilalți 6 bolnavi nu au prezentat decât modificări electrocardiografice.
Concluzii

 Cel mai frecvent simptom asociat durerii toracice a fost reprezentată de
pirozis
 Un sfert dintre pacienții cu durere toracică atipică au fo st diagnosticați cu
BRGE.
 Indexul simptomatic a fost pozitiv la trei sferturi dintre bolnavi.
 Deși la o parte dintre bolnavi au existat modificări ECG Holter care au
pledat pentru existența patologiei cardiace, la jumătate dintre pacienții la care au fost
decelate, s -au diagnosticat endoscopic și modificări esofagiene.
 Monitorizarea concomitentă prin pH -metrie esofagiană și Holter ECG
/24h poate contribui la diagnosticul diferențial al durerii toracice atipice.

EXIST Ǎ O CORELAȚIE ÎNTRE VARIABILITATEA
FREC VENȚEI CARDIACE, DISRITM IILE CARDIACE ȘI
REFLUXUL GASTRO -ESOFAGIAN MONITORIZA T PRIN
PH-METRIE?

Premise

Determinarea HRV (variabilitatea frecven ței cardiace) este utilizată în
special pentru evaluarea în general dificilă a influențelor sistemului nervos vegetativ
asupra bolilor cardiovasculare (factor important de prognostic al mortalității
cardiovasculare, aritmii, infarct miocardic), dar și a altor afecțiuni (boala Chagas, apneea
de somn, neuropatia diabetică, afecțiuni neurologice, afecțiuni digestive ). Este de
asemenea cunoscut faptul că o creștere a tonusului vagal cu scăderea frecvenței cardiace,
poate fi implicată ȋn activarea unor impulsuri viscerosenzoriale și în special spre pereții
gastrici.
Scopul studiului a fost reprezentat de stabilirea un ei eventuale relații între
expunerea acidă existentǎ la pacienții cu simptomatologie de BRGE și apariția
disritmiilor cardiace la această categorie de pacienți.
Material și metodă
S-au luat în studiu 20 de pacienți (9 femei și 11 bărbați), cu vârstă medie de
59,42±13,21 ani, internați în Clinica Medicală I pentru simptomatologie reprezentată în
special de durere retrosternală atipică cu caracter de „arsură” și palpitații. Tuturor
pacienților li s -au determinat factorii de risc cardiovasculari, fracțiunile l ipidice, glicemia
și toți au beneficiat de ECG de repaus, TE de efort, ecocardiografie și EDS. De
asemenea, toți bolnavii au fost monitorizați Holter ECG/24h concomitent cu
monitorizarea pH -metrică/24h.
Monitorizarea ECG Holter/24h s -a realizat utilizând d in meniul de evenimente,
următorii parametri: frecvența cardiacă minimă (FC min), frecvența cardiacă maximă (FC

max), existența de extrasistole supraventriculare (ESSV) și/sau ventriculare (EV), sub – și
supradenivelările patologice de segment ST. De asemen ea, s -a analizat HRV, împreună
cu cele trei componente (benzi) ale sale: LF (0,04 -0,15Hz), HF (0,16 -0,4Hz) și VLF
(0,33 -0,04Hz), respectiv raportul dintre LF și HF (raport LF/HF).

Rezultate

Analizând valoarea indexului simptomatic am constatat următoarel e: 45% dintre
pacienți au avut index simptomatic negativ, iar dintre cei cu index simptomatic pozitiv
20% au avut reflux acid și 35% reflux alcalin.
La 45% dintre bolnavi, la monitorizarea ECG Holter s -au decelat extrasistole
ventriculare (EV) și la tot at âția extrasistole supraventriculare (ESSV). Nu s -au găsit
diferențe semnificative între pacienții cu și fǎrǎ EV, respectiv ESSV raportat la
simptomatologia prezentă; EV: fără simptomatologie 36,4%, vs 55,6%, reflux acid 27,3%
vs 11,1%, reflux alcalin 36,4% vs. 33,3%, p = NS în toate cazurile. Ȋn ceea ce privește
extrasistolele supraventriculare, lipsa simptomatologiei a fost ȋnregistratǎ la 36,4% dintre
cei fǎrǎ extrasistole supraventriculare, vs. 55,6% dintre cei cu extrasistole ventriculare,
reflux aci d la 18,2% vs. 22,2%, reflux alcalin la 45,5% vs. 22,2%, p = NS. Totodată, nu
au existat diferențe semnificative statistic între prezența subdenivelării ST prezente la
20% dintre bolnavi și indexul simptomatic: 53% din pacienți fǎrǎ subdenivelare ST au
fost asimptomatici vs. 20% simptomatici, reflux acid 20 vs 20% și reflux alcalin 26,7 vs
60% cu p = NS.
Nu au existat diferențe semnificative statistic între pacienții cu și fără ESV în
raport cu variabilele înregistrate la monitorizarea ECG Holter sau la p H-metric ǎ. Același
lucru s -a putut constata și la bolnavii cu EV, cu excepția, însă, a raportului LF/HF evaluat
în perioada de somn (p = 0,023).
În ceea ce privește raportul LF/HF cuantificat pe parcursul activității la o
valoare a pH<4 au existat diferenț e semnificative între media acestor variabile la pacienții
fără simptomatologie (p = 0,01). Totodată această diferență semnificativă a fost
semnalată și în prezența subdenivelării de segment ST, dar numai la valori ale pH>7,5
înregistrate în timpul somnulu i (p = 0,06).

Figura 2 Rela ția ȋntre prezența subdenivelǎrii ST și parametrii pH -metrici

Am constatat că între raportul LF/HF din cursul activității, respectiv LF/HF din
timpul somnului și vârstă a existat o corelație negativă, semnificativă statistic ( r=-0,809,
p = 0,001, respectiv r = 0,617, p = 0,025). Această corelație indirectă a fost găsită și
pentru valori ale pH -ului<4 din cursul activității ( r= – 0,53, p = 0,02).
Nu am găsit o corelație relevantă între raportul LF/HF – activitate și parametrii
pH-motorii, în schimb raportul LF/HF -somn s -a corelat direct cu pH<4.

Concluzii

 Proporția pacienților cu durere retrosternalǎ și cu reflux acid a fost scăzută
(sub o treime)
 La 45% dintre pacienții cu senzație de arsură retrosternală și palpitații, la
monitorizarea ECG Holter s -au decelat extrasistole ventriculare (EV) și la tot atâția,
extrasistole supraventriculare (ESSV).
 Nu s -au găsit diferențe semnificative între pacienții cu sau fără EV,
respectiv ESSV raportat la simptomatologia prezentă.

 Nu s -au găsit diferențe semnificative între pacienții cu sau fără
subdenivelare semnificativă de segment ST (prezentă la o treime din bolnavi), respectiv
ESSV, raportat la simptomatologia prezentă.
 Nu au existat diferențe semnificative ȋntre pacienții cu și fǎrǎ extrasistole
supraventriculare referitor la variabilele înregistrate la monitorizarea ECG Holter sau la
pH -metrie.
 Nu au existat diferențe semnificative ȋntre pacienții cu și fǎrǎ extrasistole
ventriculare referitor la variabilele înregistrate la monit orizarea ECG Holter sau la pH –
metrie, cu excepția raportului LF/HF -somn.
 Între raportul LF/HF din cursul activității, respectiv LF/HF din timpul
somnului și vârstă a existat o corelație negativă, semnificativă statistic. Această corelație
indirectă a fost găsită și pentru valori ale pH -ului <4 din cursul activității.
 Nu s -a decelat o corelație relevantă între raportul LF/HF – activitate și
parametrii pH -motorii, în schimb raportul LF/HF -somn s -a corelat direct cu pH<4.

CONCLUZII GENERALE
1) Ȋn studiul de fa ță, boala de reflux non -eroziv ǎ a predominat la
sexul feminin, exist ȃnd dovezi de particularitǎți legate de sex ȋn producerea bolii
de reflux gastro -esofagian.
2) Formele severe de esofagit ǎ de reflux (clasele Los -Angeles C și D)
au o inciden țǎ redusǎ fațǎ d e datele ȋnregistrate in Europa de Vest și SUA.
3) Infecția cu Helicobacter Pylori are o prevalență foarte crescută la
pacienții cu boalǎ de reflux gastro -esofagian, indiferent de forma de manifestare a
acesteia, ceea ce ar pleda pentru ipoteza că această inf ecție nu reprezintă un factor
protector pentru esofagita de reflux.
4) Manifestările clinice de tipul pirozisului și a regurgita țiilor au o
sensibilitate redus ǎ ȋn ceea ce privește prezența bolii de reflux gastro -esofagian; o
mare propor ție dintre pacienții c u boal ǎ de reflux non -eroziv ǎ prezintă de fapt
pirozis func țional, produs prin alte mecanisme decȃt episoadele de reflux acid.
5) Studiul de fa țǎ oferǎ argumente pentru faptul cǎ pirozisul
funcțional, boala de reflux nonerozivǎ și, respectiv, cea erozivǎ cons tituie forme
fenotipice distincte ale bolii de reflux gastro -esofagian și nu forme de manifestare
diferite ale aceleași boli.
6) Refluxul de tip alcalin poate constitui un mecanism de producere a
simptomatologiei ȋn cazul pacienților cu PF, dar nu are importa nțǎ ȋn geneza
leziunilor erozive la nivelul mucoasei esofagiene.
7) Hipotonia sfincterului esofagian inferior este un factor important ȋn
geneza bolii de reflux gastro -esofagian și este direct propor ționalǎ cu gradul
esofagitei.

8) Amplitudinea contrac țiilor eso fagiene din segmentul distal nu
reprezint ǎ un parametru discriminativ ȋn boala de reflux gastro -esofagian.
9) Durata medie a episodului de reflux constituie un parametru
funcțional important al monitorizarii pH -metrice și cuantificǎ principalul
mecanism de ap ărare esofagiană ȋmpotriva refluxului acid.
10) Cea mai frecventă formă de durere toracică a fost reprezentată de
pirozis, un sfert dintre pacienții cu durere toracică atipică fiind diagnosticați cu
boalǎ de reflux gastro -esofagian.
11) Deși la o parte dintre boln avi au existat modificări ECG Holter
care au pledat pentru existența patologiei cardiace, la jumătate dintre pacienții la
care au fost decelate, s -au diagnosticat endoscopic și modificări esofagiene.
12) Monitorizarea concomitentă prin pH -metrie esofagiană și Holter
ECG /24h poate contribui la diagnosticul diferențial al durerii toracice atipice.
13) Nu au existat diferențe semnificative ȋntre pacienții cu și fǎrǎ
extrasistole supraventriculare sau ventriculare referitor la variabilele înregistrate
la monitorizare a ECG Holter sau la pH –metrie, singura excep ție fiind
reprezentat ǎ de raportul LF/Hf -somn .
14) Între raportul LF/HF din cursul activității, respectiv LF/HF din
timpul somnului și vârstă a existat o corelație negativă, semnificativă statistic.
Această corelaț ie indirectă a fost găsită și pentru valori ale pH -ului <4 din cursul
activității.
15) Nu s -a decelat o corelație relevantă între raportul LF/HF –
activitate și parametrii pH -motorii, în schimb raportul LF/HF -somn s -a corelat
direct cu pH<4.

CONTRIBUȚII PERSO NALE

Dintre contribuțiile originale ale tezei menționăm:
1. Am participat la proiectarea, realizarea și omologarea primului aparat
românesc de monitorizarea ambulatorie a pH -lui esofagian (Multi -ionometru DXC91M)
ȋn cadrul unui colectiv de cercetători experi mentați ȋn domeniul aparaturii de măsura și
control ȋn domeniu fizico -chimic coordonat de ing. Ioan Cătinean (fimele Gadion și
Datronix – Cluj).
2. Am introdus in software -ul GastropH 2.0 (1999) in premiera calculul unor
parametrii noi cum ar fi DMER (durata medie a episodului de reflux) si frecventa orara a
episoadelor de reflux. DMER si -a dovedit utilitatea in cuantificarea eficientei
mecanismelor de clearence esofagian, fiind acualmente folosit ca si paramentru denumit
TCA( timp de clearence acid) de catre examinarea combinata pH -impedanță.
3. Tehnicile utilizate în investigarea influen ței fenomenului de reflux gastro –
esofagian asupra ritmului cardiac și patologiei cardiovasculare: monitorizarea
concomitentă ECG Holter/24 ore cu PH -metria gastroesofagiană au a vut o complianță
extrem de scăzută din partea pacienților.
4. În sfârșit, considerăm că ultimul capitol al tezei în care s -a încercat
stabilirea unor corelații între variabilitatea frecvenței cardiace (HRV -tehnica Holter),
disritmiile cardiace și refluxul ga stro-esofagian monitorizat prin ph -metrie, poate
contribui la îmbunătățirea datelor extrem de puține existente plan mondial (conform
datelor din literatura de specialitate), asupra rolului pe care îl poate juca sistemului nervos
vegetativ (inerva ția vag alǎ incrucisată) în determinismul patologiei funcționale gastro –
esofagiene asupra unor mecanisme implicate ȋn apariția unor anomalii cardiovasculare.

BIBLIOGRAFIE SELECTI VĂ

1. Kahrilas PJ, Pandolfino JE. Gastroesophageal reflux disease and its complicatio ns, including
Barrett’s metaplasia. In: Feldman M, Friedman LS, Sleisenger MH, eds. Sleisenger & Fortran’s
Gastrointestinal and Liver Disease. 7th ed. Philadelphia, Pa: WB Saunders Co; 2002:599 –622.
2. American Society for Gastrointestinal Endoscopy. Role of endoscopy ȋn the management of
GERD. Gastrointestinal Endoscopy 2007; 66(2)
3. Kahrilas PJ, Pandolfino JE. Review article: oesophageal pH monitoring technologies,
interpretation, and correlation with clinical outcomes. Aliment Pharmacol Ther 2005; 22(Suppl 3):2 -9.
4. Prakash C, Jonnalagadda S, Azar R, et al.Endoscopic removal of the wireless pH monitoring
capsule ȋn patients with severe disconfort.Gastrointest Endosc 2006; 64:828 -32.
5. Prakash C, Clouse RE. Value of extended recording time with wireless pH monitoring ȋn
evaluating gastroesophageal reflux disease. Clin Gastroenterol Hepatol 2005; 3:329 -34.
6. Hila A, Agrawal A, Castell DO. Combined multichannel intraluminal impedance and pH
esophageal testing compared to pH alone for diagnosing both acid and weakly acidic gast roesophageal
reflux. Clin Gastroenterol Hepatol 2007; 5:172 -7.
7. Hirano I, Richter JE. ACG practice guidelines: esophageal reflux testing. Am J Gastroenterol
2007; 102(3):668 –85.
8. Pandolfino JE,Vela MF et al. Esophageal -reflux monitoring –technical review. Ga strointestinal
Endoscopy 2009; 69(4) 917 -930.
9. Fass R. Erosive esophagitis and non -erosive reflux disease (NERD): comparison of
epidemiologic, physiologic, and therapeutic characteristics. J Clin Gastroenterol 2007; 41: 131 –7.
10. WGO -OMGE Practice guidelines –H.Pylori infection 2006.
11. Tanaka H. Nippon Rinsho. The role of cagA inH. Pylori infection. 2009; 67(12): 2245 -9.
12. Jang S. Epidemiological link between gastric disease polymorphism in VacA and cagA. J Clin
Microbiol. 2010; 48(2): 559 -67.
13. Cǎtinean A, Costin S, Mircea P. Caracteristics of the manifestation forms of gastro -esophageal
reflux disease at patients with high prevalence of HP infection. Clujul Medical 2010; 83; 308 -312
14. Savarino E, Zentilin P, Tutuian R et al. The role of non -acid r eflux ȋn NERD – lessons learned
from impedance -pH monitoring ȋn 150 patients off therapy. Am J Gastroenterol 2008; 103:2685 -93.
15. Wong WM, Lam KF, Cheng C, Hui WM, Xia HH, Lai KC, et al. Population based study of
noncardiac chest pain in southern Chinese: pre valence, psychosocial factors and health care utilization.
World J Gastroenterol 2004;10(5):707 -12
16. Pop Dana, Zdrenghea D în Zdrenghea D (sub red). Compendiu de electrocardiografie clinică.
Ed. a II -a. Ed. Clusium. Cluj -Napoca.2007.
17. Lee YC, Wang HP, Lin LY, et al. Heart rate variability in patients with different manifestations
of gastroesophageal reflux disease. Auton Neurosci 2004; 116: 39 –45.
18. Lombardi F, Tarricone D, Tundo F, et al. Autonomic nervous system and paroxysmal atrial
fibrillation: a study base d on the analysis of the RR intervals change before, during and after paroxysmal
atrial fibrillation. Eur Heart J 2004; 25: 1242 –8.

CURRICULUM VITAE
DATE PERSONALE:
 Prenume, nume: Adrian Cătinean
 Naționalitate : română
 Locul și data nașterii: Cluj -Napoca , 07 decembrie 1972
 Domiciliul: str.Plopilor nr. 20 ap.9 , 400379 Cluj-Napoca, România
 Stare civilă: necasatorit
 Părinți: Ioan , inginer mecanic; Gabriela, inginer chimist –decedata.
 Tel.: 0752 -122466 e -mail:catinean1972@yahoo.com /
catinean@gmail.com
STUDII

 1992 -1998 Facultatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu ” ,
Secția Medicină Generală , absolvită cu media 9.54 – Lucrare de licență: Rolul pH -metriei
intragastrice in patologia ulceroasa.
 1987 – 1991 Liceul „Emil Racoviță ”, Cluj -Napoca , Profil Matematică –
Fizică
EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ
 Noiembrie 2002 – prezent, Doctorand cu frecventa, UMF “Iuliu
Hatieganu”, Cluj -Napoca
 Iunie 2010 – medic primar MEDICINĂ INTER NĂ
 Octombrie 2009 – medic specialist GASTROENTEROLOGIE
 Octombrie 2004 – medic specialist MEDICINĂ INTERNĂ
 Aprilie 2003 – competența ȋn ECOGRAFIE GENERAL Ă
 Martie 2000 – martie 2005 , medic rezident MED ICINĂ INTERNĂ, Cluj –
Napoca

 Octombrie 2004 – prezent , asiste nt un iversitar Catedra de Medicină Internă ,
Clinica Medicală I – UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj -Napoca
PREGĂTIRE POSTUNIVERSITARĂ

1. 2010 iulie – HBV Seminar – Hannover, Germany
2. 2009 noiembrie – Postgraduate Course, AALSD, Boston , SUA
3. 2009 mai – HBV F aculty Masterclass Meeting, Paris, France
4. 2008 noiembrie – Postgraduate Course, AALSD, San Francisco, SUA
5. 2007 noiembrie – Postgraduate Course, AALSD, Boston, SUA
6. 2007 octombrie – Advanced Techniques in Therapeutic Endoscopy and
EUS , New York, SUA
7. 2006 mai – Therapeutic Endoscopies Observership, Lenox Hill Hospital,
NY, SUA.
8. 2005 aprilie – Stagiu clinic – The Neuro -Enteric Clinic al Research Group,
Dr.Ronnie Fass, Tucson, Arizona, SUA
9. 2005 – Cursul postuniversitar – Modulul Psiho -pedagogie
10. 2005 martie – Gastroenterology Observership, Allegheny General
Hospital, Pittsburgh, SUA
11. 2001 – Cursul de perfecționare universitară „Ultrasonografie generală –
Modulul I și Modulul II
12. 2001 – Cursul de perfecționare universitara „Endoscopie di gestivă
superioară și inferioară. Tehnici noi de diagnostic și tratament

PARTICIPARE LA CONGRESE INTERNATIONALE
1. AASLD – American Association for the Study of Liver Disease – 2007,
2008, 2009.
2 . EASL – European Association for the Study of Liver – 2008 ,2009.
3. DDW – Digestive Diseases Week – Los Angeles 2006.
4. 6th International Meeting on Therapy in Liver Disease – Barcelona 2005

5. Euro EUS – Berlin 2009 si Tel Aviv 2010.

PARTICIPARE LA CONGRESE SI SIMPOZIOANE
NAȚIONALE

1. Simpozionul National d e Gastroenterologie, Hepatologie si Endoscopie
Digestiva intre anii 2000 -2009.
2. ARSF – Asociația Română pentru Studiul Ficatului intre anii 2007 -2009.
3. Simpozionul National de Cardiologie intre anii 2001 – 2003

ARTICOLE PUBLICATE ÎN EXTENSO

1. D.Farc au, A.Catinean , Otilia Fufezan, Daniela Dreghiciu,
M.V.Nanulescu. Aportul pH -metriei esofagiene distale in diagnosticul Wheezing -ului
recurent. Noutatea Pediatrică Prahoveană 1999; 1(3):14 -16
2. D.Farcau, A.Catinean , Otilia Fufezan, M.V.Nanulescu,
C.Vălean .Utilizarea pH -metriei esofagiene distale/24 ore pentru diagnosticul refluxului
gastro -esofagian ȋn pediatrie.
3. D.Farcău, A.Cătinean , M.V.Nanulescu. Prevalenta refluxului
gastroesofagian, esofagitei de reflux si infectiei cronice cu Helicobacter Pylori l a copiii
cu astm bronșic comparativ cu copii cu sindrom dispeptic. Revista Medicală Orădeană
2000;7(1):104 -110.
4. D.Farcău, A.Cătinean , M.V.Nanulescu. Prevalence of gastroesophageal
reflux and reflux esophagitis in children with and without Helicobacter P ylori infection.
Romanian Journal of Gastroenterology 2001; 10(1):3 -6.
5. Vãlean S, Petrescu M, Cãtinean A , Chira R, Mircea PA. Pill esophagitis.
Rom J Gastroenterol . 2005 Jun;14(2):159 -63

6. Graur F, Coțe A, Szasz A, Tudorică G, Catinean A , Chira R, Mirce a PA,
Furcea L, Mureșan A, Neagoș HC, Iancu C, Vlad L. Left laparoscopic lobectomy.
Chirurgia. 2009 Sep -Oct;104(5):611 -6.
7. Simona Vălean, M.Cazacu, Catalina Bungardean, Magda Petrescu,
Svetlana Encica, D.Gheban, CD Olinici, D.Fraticiu, V.Porumb, S.Pop, A.Catinean ,
R.Chira, P.Mircea.Upper gastrointestinal bleeding of rare cause:gastric heterotopic
pancreatic tisue, gastric lipoma, and duodenal stromal tumor. Three case reports.Acta
Endoscopica.2002;32(5):805 -815.
8. Simona Martura, PA. Mircea, Simona Vălea n, R.Chira, A.Catinean ,
Adriana Muresan,Doina Daicoviciu, Soimita Suciu. Implication of Oxidative Stress in the
Human Gastro -Duodenal Pathology Induced by Helicobacter Pylori. Bulletin UASVM,
Veterinary Medicine 2009; 66(1): 152 -159.
9. A.Cǎtinean , Simona Costin ,Adela -Viviana Sitar -Taut, Dorin Milas ,Emil
Onacă, Sorina Livia Pop , PA. Mircea. Caracteristicile formelor de manifestare ale bolii
de reflux gastro -esofagian la pacienții cu prevalența crescută a infecției cu helicobacter
pylori. Clujul Medical 2010 ;83(2):308 -312.
10. A. Cătinean , PA. Mircea.Rolul monitorizării concomitente pH -metrice
esofagiene și ECG holter in diagnosticul durerii toracice atipice.2010;83(3):492 -496.
11. D.Pop, A.Cătinean , A.Suciu, M.Gherman Căprioara.Eficienta
tratamentului cu tel misartan un antagonist la receptorilor AT1 ai AGII la pacientii
uremici hipertensivi tratati cu hemodializa cronica. Nefrologia.2003;8(20 -21):67 -70.
PREZENTĂRI ORALE LA MANIFESTĂRI NAȚIONALE

1. A.Catinean , PA Mircea. Interpretarea integrativa a rezultatel or pH –
metriei, manometriei si endoscopiei digestive in patologia esofagiana de reflux. – A
primit Mentiune – Simpozionul national de Gastroenterologie, Hepatologie si Endoscopie
Digestiva. Constanta, 1 -3 septembrie 2004.
2. A.Cătinean . Boala hemoroidală – tratament gastroenterologic. Simpoziul
Româno -German de Coloproctologie Timisoara.13 -14 mai 2010

PRO IECTE CERCETARE NAȚIONALE

 2004 -2007 – membru in grantul CNCSIS tip A cod 1305 ,, Studiu
experimental si clinic privind interventia stresului oxidativ in p atologia eso -gastro –
duodenal non-neoplazic si neoplazic” – participare în calitate de membru.

MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE

 Societatea Română de Gas troenterologie si Hepatologie
 Societatea Română de Endoscopie Digestiva
 Societatea Română de Colopr octologie
 Societatea Română de Ecoendoscopie – membru fondator
 Central Eastern European Regional Conquer C Coalition (CEE R-C3)

LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE Engleză.

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY
„IULIU HAȚIEGANU” CLUJ -NAPOCA

GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX D ISEASE –
PHENOT YPICAL FORMS AND ATIP ICAL
MANIFESTATION

ABSTRACT OF PhD THESIS

Scientific coordinator
Prof. Dr. Petru Adrian Mircea
PhD student
Adrian C ǎtinean

Cluj -Napoca
2010

CONTENT

INTRODUCTION 3

GENERAL PART 5

I. THE GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX DISEASE 6
II. THE NATURAL HIST ORY OF THE GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX
DISEASE 9
III. THE PHYSIOPATHO LOGY OF THE GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX
DISEASE 11
IV. CLINICAL PICTURE OF THE GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX
DISEASE 17
V. TREATMENT FOR THE GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX DI SEASE 23
VI. EXPLORATION OF T HE REFLUX PHENOMENON IN THE PATHOLOGY
OF THE UPPER DIGEST IVE TUBE 27
PERSONAL CONTRIBUTIO NS 45

I. FEATURES OF THE M ANIFESTATION FORMS O F THE GASTRO –
ESOPHAGEAL REFLUX DI SEASE WITH THE PATIE NTS WITH AN 48

INCREASED PREVALENCE OF THE HELICOBACTER PYLORI INFECTION
II. PHENOTYPICAL FOR MS OR DIFFERENT MANI FESTATIONS OF THE
GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX DI SEASE – INPUT OF THE FUNCTI ONAL
ESOPHAGEAL EXPLORATI ONǍ 66
III. THE ROLE OF THE SIMULTANEOUS PH -METRIC ESOPHAGEAL
SCREENING AND HOLTER ECG IN THE DIAGNOS IS OF THE ATYP ICAL
THORAX PAIN 95
IV. IS THERE ANY COR RELATION BETWEEN THE VARIABILITY OF THE
CARDIAC FREQUENCY, T HE CARDIAC DISRHYTHM IA AND THE
GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX S CREEN THROUGH PH -METRY? 113

GENERAL CONCLUSIONS 134

REFERENCES 137

INTRODUCTION

The gastro -esophageal reflux disease (GERD) is a clinical entity known since the
Ancient Times, but it was much later defined and certified through the pH -metric method
starting with 1972 by DeMeester and Johnson. Although it is a non -deadly disease,
GERD is associated with morbidity and considerable complications, such as esophageal
ulcerations, peptic strictures and Barrett esophagus, thus constituting an important public
health issue. In 2004 it was reported to be by far the most common diagnosis of digestive
disease in the USA, representing almost one third of the overall ambu latory diagnoses.
Consequently, the medication used in the treatment of the gastro -esophageal reflux
disease was ranked second and fourth place in the range of the most frequently prescribed
medicines.
Besides the high economic cost, this illness is as d egrading for the patient’s life
quality as other diseases, such as arthrosis, myocardial infarct, cardiac insufficiency or
high blood pressure.
The theoretical part contains the most recent data relative to the gastro –
esophageal reflux disease: definition , forms, its natural history, physiopathology (defence
mechanisms, hiatal hernia, secondary forms of influx, the role of obesity and of
Helicobacter Pylori infection), clinical picture, treatment, as well as the exploration of the
reflux phenomenon in the pathology of the upper digestive tube.
The special part comprises several research directions: the features of the
manifestation forms of the gastro -esophageal reflux disease with pacients having an
increased prevalence of the helicobacter pylori infection , phenotypical forms or different
manifestations of the gastro -esophageal reflux disease – input of the functional
esophageal exploration, the role of the simultaneous ph -metric esophageal screening and
Holter ECG in the diagnosis of the atypical thorax pa in, as well as the study of the
correlation between the variability of the cardiac frequency, the cardiac dysrhythmia and
the gastro -esophageal reflux screened through ph -metry. The special part is divided into
four chapters.

THE FEATURES OF THE MANIFESTA TION FORMS
OF THE GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX DI SEASE
WITH THE PACIENTS HA VING AN INCREASED
PREVALENCE OF THE HE LICOBACTER PYLORI
INFECTION

The aim of this study was represented by the investigation of the different
endoscopic and clinical features of the patients suffering from GERD in Romania in
relation to its phenotypical manifestations, as well as the protective role of the increased
incidence of the HP infection for severe ER.
Material and method. In the study were included 201 consecutive patients
(average age 43.39 ± 13.78 years) of the Diasan Medical Center in Cluj -Napoca, who
were clinically diagnosed with GERD after they had answered to a symptomatology
query.
The patients did not follow an anti -secretory, anti -acid and anti -biotic or AINS
treatment in the previous 4 weeks before examination. The patients suffering from
another type of associated patology were exluded.
All the patients went through an upper digestive endoscopy (EDS), during which
two biopsies of antral and corporeal mucosa for the ureasis test for the HP infection.
There have were recorded some images from the esogastric junction, fundus, body and
gastric anter, duodenal bulb and the second part of the duodenum. The distance
diaphragm – Z line was measured in cm. The images wer e reviewed separately by two
investigators.
The positive diagnosis for the hiatal hernia (HH) was established when distance
esogastric junction – diaphragm was bigger than 2 cm. According to this distance it has
later been classified into small HH (<3 cm) , medium HH (3 -5 cm) and big HH (>5 cm)
The HP occurrence was investigated by using the quick test for the ureasis on
Bio-Rad tests, Marnes -la-Coquette, France. The result was considered to be positive
when the indol urea solution changed its color from ye llow to pink, at room temperature,
during 24 hours.

Erosive esophagitis was defined and assessed according to the Los Angeles (LA)
classification.
The patients suffering from GERD did not suffer from erosions of the esophagus,
but proved burns and/or reg urgitations at least 2 times a week and the symptoms had a
negative impact on their lives making them go to the doctor.
The gastric modifications occurred were classified into chronical and atrophic
acute -type antral gastritis (erythematosis, erosive, no dular); pangastritis; acute and
chronic type corporeal gastritis.

Results
Reflux esophagitis (ER) occurred with 53.2% (107) of the patients and there were
no statistically significant differences as far as the age of patients suffering from ER is
concern ed (44.23 ± 14.53 years) versus patients without esophagitis (42.43 ± 12.88
years).
GERD was diagnosed with 46.8% (94), among whom 61.7% (66) men and 38.3%
(41) women, the difference being statistically highly significant (p=0.003). The risk
among women as compared to men (OR – odd ratio) to have ER was 0.422 (confidence
interval 95% 0.239 -0.743) and for non -erosive GERD is OR=2.37. At the same time,
upon analysis of the relation between the GERD occurrence – age – sex – there were
found no statistically si gnificant differences as patients with GERD did not evidenced
significant differences between the two sexes relative to the average age of the patients
included in this category. HH was diagnosed in the case of 67.3% of the patients with ER
and with 58.5% of those with GERD (p=NS). The risk of the HH sick people to suffer
from ER was of OR – 1.459 (confidence interval 95% 0.820 -2.591). As far as the relation
between the ER and HH degree is concerned, 53.6% (30) of the patients class A
presented this morphol ogical change, as compared to 79.4% (27) for class B and 88.2%
(15) for class C+D The HP infection was positive with 75.12% (113) of the patients,
among whom 76.5% of those diagnosed with ER and 72.9% of those diagnosed with
GERD (p=NS). Even if there wer e no statistically significant differences, the risk of the
HP negative patients to develop ER is lower as compared to those having HP positive
(OP=0.823).

Upon realizing an analysis according to sex, the HP infection occurred with 74%
of the men suffering from ER vs. 80.6% of the women (p=NS), respectively 70.4% men
with GERD vs. 74.4% women (p=NS). Among the different manifestations of GERD,
there were no statistically significant differences as far as HP infection occurrence is
concerned.
As an overall, 185 patients from those taken in the study presented endoscopic
changes which are meaningful for gastritis. Different gastritis modifications were
registered endoscopically with 93.5% (100) of the patients suffering from ER and with
90.4% (85) of the pati ents suffering from GERD (p=NS). By using a multi -varied
analysis – logistical regression – we have noticed that among all the factors analyzed
(age, sex, HP infection, HH occurrence), only the female gender represented a risk factor
independent of the GER D occurrence (OP=2.37, confidence interval 95% 1.34 -4.18;
p=0.0025).
Conclusions

 More than half of the patients included in the study presented erosive esophagitis,
irrespective of their age.
 GERD predominated with the female gender.
 The prevalence of the HP infection was not any different with the patients with or
without erosive esophagitis.
 There were no statistically significant differences between the manifestations of
the gastro -esophageal reflux disease and the HP occurrence.
 The HP infection has an increased occurrence with patients suffering from GERD,
irrespective of its manifestation form, which would plead for the hypothesis that
such infection does not represent a protective factor for ER.

PHENOTYPICAL FORMS O R DIFFERENT
MANIFESTATIONS OF THE GASTRO -ESOPHAGEAL
REFLUX DISEASE – INPUT OF THE FUNCTI ONAL
ESOPHAGEAL EXPLORATI ONS

The aim of the study was represented by the identification of some possible
reasons (from the point of view of the morphological functional parameters) in order to
be able to consider GERD, BRE and functional pyrosis as distinct phenotypical
manifestations or different manifestation forms of GERD.
Also, it was intended the assessment of the “functional pyrosis” prevalence, the
production of the symptomatology in re lation to the acid or non -acid reflux, as well as the
comparison of the morphological and esophageal differences quantified endoscopically,
pH-metrically or manometrically among patients with GERD and those with EE.

Material and method
It was a retrospec tive study which comprised 88 patients with an average age of
45.80 ±14.49 years old (limits between 22 and 79 years old). It was carried out an
analysis of the data obtained in the endoscopy and digestive motility laboratory of the
Medical I Clinic Cluj -Napoca (the University of Medecine and Pharmacy “Iuliu
Hatieganu”), the investigations being made for GERD between 2003 -2006. All the
patients included in the study were investigated as far as GERD is concerned through
upper digestive endoscopy (EDS), dista l esophageal pH -metry/24h and esophageal
manometry.
The reasons for the investigation were represented by the non -cardiac thorax pain
(DTNC) and the diseptic syndrome. All the patients presented an associated pyrosis or
regurgitations at least once a week in the previous 6 months and filled in a query
regarding symtptomatology and previously followed treatment. They were asked to
interrupt any antisectorial, anti -acid, protetic medication with influence over the
esophageal motility or gastric secretion one week before the examination. The exclusion
criteria were as follows: thorax, gastric or esophageal surgery history, primary or

secondary motor troubles (achalasy, sclerodermy, diabetes mellitus, periferic neuropathy,
myopathies). All the patients went thro ugh an upper digestive endoscopy, distal
esophageal ph -metry/24h, esophageal manometry.

Results
This study comprises 88 patients, with average age between 45.80±14.49 years
old (limits between 22 -79 years old). Among the patients taken in the study, 57 (64.8%)
did not suffer from esophagitis. Among those who presented endoscopic changes, most of
them were classified in the A and B Los -Angeles classes (29.6%), while only 5.7% were
included in the C or D Los Angeles classes. The absence of esophagitis upon endoscopic
examination has ben recorded in a significantly higher proportion with women (78.7% vs
48.8%, p=0.0078). There were no singnificant differences between the two sexes
regarting the presence of certain esophagitis classes.
After the endoscopy and ph-metry were carried out, the patients were divided into
3 classes:
 Functional pyrosis – with symptoms, without esophagitis, %pH<4 <4.2
 GERD – with symptoms, without esophagitis, % pH<4 ≥4.2
 GERD – with symptoms, with esophagitis, % pH<4 ≥ 4.2
In our ran ge of 88 patients suffering from pyrosis who were investigated through
endoscopy, pH -metry and manometry, the GERD prevalence was of 65% (namely 57
patients) – 10% (9 patients) respectively who manifested an abnormal acid exposure and
55% (48 patients) wit h “functional pyrosis”.
The occurrence of erosive or non -erosive esophagitis has somewhat been different
with the two sexes. Thus, while in the case of women GERD occurred in a higher
proportion (78.7%), the same may not be stated in the case of the male s ex, as in their
case GERD was prominent (51.2%). The differences registered between the two sexes
were statistically significant as far as GERD (p=0.0068) and functional pyrosis (p=0.01)
are concerned. Comparing the two sexes in terms of average values of pH-metric
parameters, we may notice that there were some differences regarding the parameters of
gastro -esophageal reflux according to sex. Thus, in the case of the female sex, some
smaller values occurred both regarding the contact parameters (% time with pH<4, the

surface under the curve pH<4, night acid exposure pH<4) and the clearance parameters
(NER, NER>5min, DMER), the differences being statistically significant for most
parameters. Among the patients considered in this study, the hiatal hernia occur red with
23 (26.1%) of them. Of such patients, 17.4% presented functional pyrosis, 8.7% GERD
and 73.9% GERD.

Picture 1 Comparison of pH -metric parameters according to sex

Of the 23 patients suffering from hiatal hernia, 39.1% presented normal pressional
regime, while with 60.9% of the patients such condition has not been fulfilled.
Practically, there were significant differences regarding the proportion in which patients
with vs patients without HH present a normal pressional regime (39.1% vs 75.4%,
p=0.002). The risk for a patient with an “abnormal pressional regime” to have hiatal heria
was 4.76 (CI 95% 1.73 -13.07).
Most patients having SEI pressure above 6 did not present esophagitis (82.8%),
while only 1.7% of those having SEI pressure above 6 presen ted esophagitis Los -Angeles
D class. Even if the difference has not statistically been significant, we have noticed that
the patients suffering from Los Angeles class C or D presented a normal pressional
regime more rarely (3.4% vs 10%, p=NS).

We have reco rded the best discriminatory value for % pH<4, respectively %
pH<4 in laying position.
Conclusions
 The occurrence of pyrosis and regurgitations in the clinical picture have a reduced
sensitivity as far as GERD occurrence is concerned, a great proportion o f the
patients with GERD suffering, in fact, from functional pyrosis caused by other
mechanisms than the acid reflux episodes.
 In our geographic areal, severe ER (Los -Angeles C and D class) have a reduced
incidence in comparison to the Western Europe and t he USA.
 SEI Hipotony represents an important factor in BRE genesis and it is directly
proportional with the esophagitis degree.
 The amplitude of the esophageal contractions of the distal segment is not a
discriminatory parameter for GERD.
 GERD is associate d with the female sex and there are evidences of the existence
of some particularities related to sex in the production of GERD.
 This study offers reasons for the fact that PF, GERD and BRE represent some
distinct phenotypical forms of GERD and not some di fferent forms of
manifestation of the same disease.
 The average duration of the reflux episode or the acid clearance time constitue an
important functional parameter for the pH -metric screening and quantifies the
main esophageal defence mechanism against t he acid reflux.
 The alkaline -type reflux may constitue a mechanism for the production of the
symptomatology in the case of patients suffering with PF, but it does not have an
importance in the genesis of the erosive lesion at the level of the esophageal
mucosa.

THE ROLE OF THE SIMU LTANEOUS ESOPHAGEAL
PH-METRIC SCREENING AND HOLTER ECG IN THE
DIAGNOSIS OF THE ATY PICAL THORAX PAIN

The aim of this study is to evidence the role of the simultaneous esophageal ph –
metric screening and Holter ECG in the dia gnosis of the atypical thorax pain.
Material and method
32 patients were counted for this study, among which 17 men and 15 women,
hospitalized in the I Medical Clinic in Cluj -Napoca, who have fulfilled the following
criteria: atypical thorax pain (pain wit hout anginous character), without ST/T changes
during the electrocardiogram in crisis and negative effort test / non -decisive.
All the patients have answered to a GERD symptomatologic query according to
the model used by Dr. R. Fass (The Neuro -Enteric Clin ical Research Group, Department
of Medicine, Section of Gastroenterology, University of Arizona). The query consisted of
80 questions related to symptoms (pyrosis, regurgitation, thorax pain, dysphagia,
medication consumption, subjective appreciation of th e pain, medicine consumed). All
the patients were submitted to a range of examinations specific for this pathology:
endoscopic examination of the esophagus, pH/24h screening of the esophageal distal
simultaneously with the Holter EKG exploration/24 hours. The endoscopic classification
of the reflux esophagitis was made by using the Los -Angeles classification.

Results
The most frequent type of pain encountered was represented by the retrosternal
pain with a burn character – pyrosis – 81.25% (26 patients). The other 18.75% (6)
patients have described pains such as pressure, “prick” or “twinge”. Other symptoms
recorded by the patients were as follows: dysphagia and odinophagia, acid regurgitations,
eructations, abdominal pain, sense of impletion.
From the en doscopic point of view, only 15.62% (5) of the patients examined
suffered from esophagitis. According to the symptomatology assessment query, the
patients did not feel thorax pain more strongly than those without esophagitis.

Taking into account the resul ts of the upper endoscopy and the tests of ph –
metry/24h, 25% (8) of the patients were diagnosed with reflux disease, 5 of those
suffering from erosive reflux disease and 3 of them from non -erosive reflux disease.
IS was positive with 75% (6) of the patient s who were diagnosed with reflux
disease through pH -metry, who represent 18.75% of the overall range taken in the study
and to whom a relation of direct causality between pyrosis and the reflux episodes were
established, while 81.25% (26) of the patients p resented clinical criteria for the positive
GERD diagnosis – the occurrence of pyrosis.
Although the percentage of the patients diagnosed with GERD according to the
pH-metric ctriteria is small – 25%, 59.37% (19) of the patients included in the study
follo wed an anti -acid treatment and 78.94% (15) of them presented improvements of the
clinical symptoms.
Some significant changes of the ST segment (ST under -dislevelment above 1mm
as compared to the initial starting run) were recorded with only 31.25% (10) of the
patients. Among them, 4 were diagnosed with gastritis endoscopically, and one of them
also presented hiatal hernia. The other 6 patients presented only electrocardiographic
changes.

Conclusions
 The most frequent symptom associated to the thorax pai n was represented by
pyrosis.
 A quarter of the patients suffering from atypical thorax pain were diagnosed with
GERD.
 The symptomatic index was positive with three quarters of the patients.
 Although with some of the patients there were Holter ECG changes w hich
pleaded for the existence of a cardiac patology, with half of the patients revealing
them some esophageal changes have also been diagnosed endoscopically.
 The simultaneous screening through esophageal pH -metry and Holter ECG r/24h
may contribute to th e differential diagnosis of the atypical thorax pain.

IS THERE A CORRELATI ON BETWEEN THE HEART
RATE VARIABILITY, TH E CARDIAC DYSRHYTHMI A AND
THE GASTRO -ESOPHAGEAL REFLUX SC REENED
THROUGH PH -METRY?

Premises . The HRV determination (the heart rate variabi lity) is used especially for
the generally difficult assessment of the autonomic nervous system influences over the
cardiovascular diseases (important factor in the prediction of cardiovascular mortality,
arrythmia, myocardic infarct) but also of other aff ections (Chagas disease, sleeping
apnea, diabetic neuropathy, neurologic diseases, digestive affections). It is also known
the fact that an increase of the vagal tonus with the decrease of the heart rate may be
involved in the activation of some viscero se nsorial impulses and especially towards the
gastric walls.
The aim of this study was represented by establishing some possible relations
between the acid exposure occurring with patients suffering from a GERD
symptomatology and the occurrence of cardiac dy srhythmia with such category of
patients.
Material and method
20 patients (9 women and 11 men) were counted for this study, with an average
age of 59.42±13.21 years old, hospitalized in I Medical Clinic for a symptomatology
especially represented by atypi cal retrosternal pain with a character of “burn” and
palpitations. For all the patients were determined the factors of cardiovascular risk, the
lipidic fractions, the sugar level and all benefited of ECG recorded at repose, TE recorded
at effort, echocardi ography and EDS. Also, all the patients went through a Holter
ECG/24h screening simultaneously with the pH -metric/24h screening.
The Holter ECG/24h screening was carried out by using the following parameters
from the events menu: minimum heart rate (FC min ), maximum heart rate (FC max), the
existence of over ventricular (ESSV) and/or ventricular (EV) extrasystoles, under – and
over patologic dislevelment of the ST segment. Also, HRV was analysed with its three

components (straps): LF (0.04 -0.15Hz), HF (0.16 -0.4Hz) and VLF (0.33 -0.04Hz),
respectively the ration between LF and HF (LF/HF ratio).
Results
Upon analysis of the symptomatic index, we have discovered the following: 45%
of the patients had a negative symptomatic index and among those with positive
symptomatic index, 20% had an acid reflux and 35% an alkaline reflux.
With 45% of the patients, upon Holter ECG screening the ventricular
extrasystoles (EV) were detected and with as many the over ventricular extrasystoles
(ESSV). There have not been found si gnificant differences between patients with or
without EV, respectively ESSV related to the present symptomatology; EV: without
symptomatology 36.4% vs. 55.6%, acid reflux 27.3% vs. 11.1%, alkaline reflux 36.4%
vs. 33.3%, p=NS in all the cases. As far as t he over ventricular extrasystoles are
concerned, the lack of symptomatology was recorded with 36.4% of those without over
ventricular extrasystoles, vs. 55.6% of those with ventricular extrasystoles, acid reflux
with 18.2% vs. 22.2%, alkaline reflux with 4 5.5% vs. 22.2%, p=NS. At the same time,
there were no statistically significant differences between the occurrence of the under ST
dislevelment present with 20% of the patients and the symptomatic index: 53% of the
patients without ST under dislevelment w ere a -symptomatic vs 20% symptomatic, acid
reflux 20 vs. 20% and alkaline reflux 22.7 vs. 60% with p=NS.
There were no statistically significant differences between patients with and
without ESV in relation to the variables recorded upon Holter ECG screen ing or pH –
metric screening. The same situation was discovered with the patients with EV, with the
exception of the LF/HF ration assessed during sleep (p=0.023).
As far as the LF/HF ratio quantified throughout the activity at the pH<4 is
concerned, there we re significant differences between the average of such variables with
the patients without symptomatology (p=0.01). At the same time, this significant
difference was signaled also in the presence of the ST segment dislevelment, but only at
values of pH>7. 5 recorded during sleep (p=0.06).

Picture 2 The relation between the occurrence of the ST under dislevelment and the pH -metric
parameters
We have discovered that between the LF/HF ratio during activity, respectively
LF/HF during sleep and age there was a statistically significant negative correlation (r= –
0.809, p = 0.001, respectiv r = 0.617, p = 0.025). This indirect correlation has also been
found for pH values <4 during activity (r= -0.53, p=0.02).
We have not discovered a relevant correlation between t he LF/HF ratio – activity
and the motor parameters, but the LF/HF ratio – sleep correlated direcly to pH<4.

Conclusions
 The proportion of the patients with retrosternal pain and acid reflux was low
(lower than one third).
 With 45% of the patients having a sense of retrosternal burn and palpitations,
upon Holter ECG screening the ventricular extrasystoles (EV) were detected and
with as many, the over ventricular extrasystoles (ESSV).
 There have not been found any significant differences between the patient with or
without EV, respectively ESSV related to the present symptomatology.
 There have not been found any significant differences between the patients with
or without significant under dislevelment of the ST segment (occurring with a
third of the patient s) respectively ESSV, related to the present symptomatology.

 There were no significant differences between the patients with or without over
ventricular extrasystolesregarding the variable recorded upon Holter ECG or pH –
metry screening.
 There were no signi ficant differences between the patients with or without over
ventricular extrasystoles related to the variables recorded upon Holter ECG
screening or ph -metry, except the LF/HF -sleep ratio.
 Between the LF/HF ratio during activity, respectively LF/HF durin g sleep and age
there was a statistically significant negative correlation. This indirect correlation
has also been found for pH values <4 during activity.
 No relavant correlation between LF/HF -activity and the motor parameters was
revealed, but the LF/HF -sleep ratio correlated direcly to pH<4.

GENERAL CONCLUSIONS
[1] In this study, the non -erosive reflux disease prevailed with the female sex and
there is evidence of some particularities related to sex in the production of the
gastro -esophageal reflux diseas e.
[2] The severe forms of reflux esophagitis (Los -Angeles C and D classes) have a low
incidence as compared to the data recorded in the Western Europe and the USA.
[3] Helicobacter Pylori infection has an increased prevalence with patients suffering
from gastro -esophageal reflux disease, irrespective of its manifestation form,
which would plead for the hypothesis that this infection does not represent a
protective factor for the reflux esophagitis.
[4] The clinical manifestations such as pyrosis and regurgitations h ave a reduced
sensitivity as far as the gastro -esophageal reflux disease occurrence is concerned;
a great part of the patients suffering from non -erosive reflux disease present in
fact functional pyrosis, produced through other mechanisms than the acid ref lux
episodes.
[5] This study offers reasons for the fact that functional pyrosis, non -erosive and
respectively the erosive reflux disease constitute distinct phenotypical forms of
the gastro -esophageal reflux disease and not different manifestation forms of th e
same disease.
[6] The alkaline -type reflux may constitue a mechanism for the production of the
symptomatology in the case of patients suffering from PF, but it is of no
importance in the genesis of the erosive lesions of the esophageal mucosa.
[7] The lower eso phageal sphincter hypotony is an important factor in the genesis of
the gastro -esophageal reflux disease and it is directly proportional with the degree
of esophagitis.

[8] The amplitude of the esophageal contractions in the distal segment does not
represent a discriminative parameter for the gastro -esophageal reflux disease.
[9] The average duration of the reflux episode constitue an important functional
parameter for the pH -metric screening and quantifies the main esophageal defence
mechanism against acid reflux.
[10] The most frequent form of thorax pain was represented by pyrosis, a
quarter of the patients with atypical thorax pain being diagnosed with gastro –
esophageal reflux disease.
[11] Although with some of the patients there were some Holter ECG changes
which pleade d for the existence of a cardiac pathology, with half of the patients to
which such changes were detected some esophageal changes have also been
diagnosed by means of endoscopy.
[12] The simultaneous screening through esophageal pH -metry and Holter
ECG/24h may contribute to the differential diagnosis of the atypical thorax pains.
[13] There were no significant differences among the patients with and without
over ventricular or ventricular extrasystoles regarding the variables recorded upon
Holter ECG screening or pH -metry, the only exception being represented by the
LF/HF -sleep ratio.
[14] Between the LF/HF ratio during activity, respectively LF/HF ratio during
sleep and age, there was a statistically significant negative correlation. This
indirect correlation has also bee n found for pH values <4 during activity.
[15] No relevant correlation was detected between LF/HF -activity ratio and
the motor pH parameters, but the LF/HF -sleep ratio was correlated to pH<4.

PERSONAL CONTRIBUTIO NS

Of the original contribution of this thesis , we mention:

[1] I took part in the design, accomplishment and authorisation of the first Romanian
device for ambulatory screening of the esophageal pH (multi -ionometer DXC91M)
within a team of experienced researchers in the field of measuring and control de vices
in the physico chemical field coordinated by eng. Ioan Catinean (Gadion and
Datronix companies in Cluj).
[2] For the first time in the GastropH 2.0 (1999) software I have introduced the
calculation of some new parameters, such as DMER (average duration o f the reflux
episode) and the time rate of the reflux episodes. DMER has proved its utility in the
quantification of the effectiveness of the esophageal clearance mechanism, being
presently used as a parameter named TCA (acid clearance time) by the combine d pH –
impedence combination.
[3] The techniques used in the investigation of the influence of the gastro -esophageal
reflux over the cardiac rhythm and the cardiovascular pathology: Holter ECG/24
hours screening simultaneously used with esophageal pH -metry has h ad an extremely
low compliance from the patients.
[4] Finally, we believe that the last chapter of the thesis where we have attempted to
establish some correlations between the heart rate variability (HRV – Holter
technique), the cardiac dysrhythmia and the g astro -esophageal reflux screen through
pH-metry may contribute to the improvement of the extremely little data existing
worldwide (according to the literature in the field) over the role that the autonomic
nervous system (cross vagal innervation) may play in the determinism of the
functional gastro -esophageal pathology over some mechanisms involved in the
occurrence of some cardiovascular anomalies.

REFERENCES

1) Kahrilas PJ, Pandolfino JE. Gastroesophageal reflux disease and its complications,
including B arrett’s metaplasia. In: Feldman M, Friedman LS, Sleisenger MH, eds. Sleisenger & Fortran’s
Gastrointestinal and Liver Disease. 7th ed. Philadelphia, Pa: WB Saunders Co; 2002:599 –622.
2) American Society for Gastrointestinal Endoscopy. Role of endoscopy ȋn the management
of GERD. Gastrointestinal Endoscopy 2007; 66(2)
3) Kahrilas PJ, Pandolfino JE. Review article: oesophageal pH monitoring technologies,
interpretation, and correlation with clinical outcomes. Aliment Pharmacol Ther 2005; 22(Suppl 3):2 -9.
4) Praka sh C, Jonnalagadda S, Azar R, et al.Endoscopic removal of the wireless pH
monitoring capsule ȋn patients with severe disconfort.Gastrointest Endosc 2006; 64:828 -32.
5) Prakash C, Clouse RE. Value of extended recording time with wireless pH monitoring ȋn
evalu ating gastroesophageal reflux disease. Clin Gastroenterol Hepatol 2005; 3:329 -34.
6) Hila A, Agrawal A, Castell DO. Combined multichannel intraluminal impedance and pH
esophageal testing compared to pH alone for diagnosing both acid and weakly acidic gastroes ophageal
reflux. Clin Gastroenterol Hepatol 2007; 5:172 -7.
7) Hirano I, Richter JE. ACG practice guidelines: esophageal reflux testing. Am J
Gastroenterol 2007; 102(3):668 –85.
8) Pandolfino JE,Vela MF et al. Esophageal -reflux monitoring –technical review.
Gastro intestinal Endoscopy 2009; 69(4) 917 -930.
9) Fass R. Erosive esophagitis and non -erosive reflux disease (NERD): comparison of
epidemiologic, physiologic, and therapeutic characteristics. J Clin Gastroenterol 2007; 41: 131 –7.
10) WGO -OMGE Practice guidelines –H.Pylori infection 2006.
11) Tanaka H. Nippon Rinsho. The role of cagA inH. Pylori infection. 2009; 67(12): 2245 -9.
12) Jang S. Epidemiological link between gastric disease polymorphism in VacA and cagA. J
Clin Microbiol. 2010; 48(2): 559 -67.
13) Cǎtinean A, Costin S, Mi rcea P. Caracteristics of the manifestation forms of gastro –
esophageal reflux disease at patients with high prevalence of HP infection. Clujul Medical 2010; 83; 308-
312
14) Savarino E, Zentilin P, Tutuian R et al. The role of non -acid reflux ȋn NERD – lessons
learned from impedance -pH monitoring ȋn 150 patients off therapy. Am J Gastroenterol 2008; 103:2685 -93.
15) Wong WM, Lam KF, Cheng C, Hui WM, Xia HH, Lai KC, et al. Population based study
of noncardiac chest pain in southern Chinese: prevalence, psychosocial fa ctors and health care utilization.
World J Gastroenterol 2004;10(5):707 -12
16) Pop Dana, Zdrenghea D în Zdrenghea D (sub red). Compendiu de electrocardiografie
clinică. Ed. a II -a. Ed. Clusium. Cluj -Napoca.2007.
17) Lee YC, Wang HP, Lin LY, et al. Heart rate varia bility in patients with different
manifestations of gastroesophageal reflux disease. Auton Neurosci 2004; 116: 39 –45.
18) Lombardi F, Tarricone D, Tundo F, et al. Autonomic nervous system and paroxysmal
atrial fibrillation: a study based on the analysis of the RR intervals change before, during and after
paroxysmal atrial fibrillation. Eur Heart J 2004; 25: 1242 –8.

CURRICULUM VITAE
PERSONAL INFORMATION

 First name, surname: Adrian Cătinean
 Nationality : Romanian
 Place and date of birth: Cluj -Napoca, December 7 , 1972
 Permanent address: 20 Plopilor Street, apt. 9 , 400379 Cluj -Napoca,
România
 Marital status: single
 Parents: Ioan , mechanical engineer; Gabriela chemist engineer –deceased.
 Telephone .: 0752 -122466 e -mail:catinean1972@yahoo.com /
catinean@gmail.com
STUDIES
 1992 -1998 The Faculty of Medicine and Pharmacy „Iuliu Hațieganu ” ,
Department General medicine , graduated with an overall average of 9.54 – Graduation
thesis : The role of intragastric pH -metry in the ulcerous pathology .
 1987 – 1991 “Emil Racovita” Hig h School, Cluj -Napoca, Mathematics –
Physics section
PROFESSIONAL EXPERIENCE

 November 2002 – present, full -time post -graduate, University of Medicine
and Pharmacy “Iuliu Hatieganu”, Cluj -Napoca
 June 2010 – primary doctor INTERNAL MEDECINE
 October 2009 – specialist physician GASTROENT EROLOGY
 October 2004 – specialist physician INTERNAL MEDECINE
 April 2003 – competence in GENERAL ECHOGRAPHY

 March 2000 -March 2005, resident physician INTERNAL MEDECINE,
Cluj-Napoca
 October 2004 – present, assistant professor De partment of Internal
Medicine, I Medical Clinic – The University of Medicine and Pharmacy “Iuliu
Hatieganu” Cluj -Napoca
POST -UNIVERSITY PREPARATION

1. 2010 July – HBV Seminar – Hanover, Germany
2. 2009 November – Postgraduate Course, AALSD, Boston, SUA
3. 2009 May – HBV Faculty Masterclass Meeting, Paris, France
4. 2008 November – Postgraduate Course, AALSD, San Francisco, SUA
5. 2007 November – Postgraduate Course, AALSD, Boston, SUA
6. 2007 October – Advanced Techniques in Therapeutic Endoscopy and EUS,
New York, SUA
7. 2006 May – Therapeutic Endoscopies Observership, Lenox Hill Hospital,
NY, SUA.
8. 2005 April –Clinical Internship – The Neuro -Enteric Clinical Research
Group, Dr.Ronnie Fass, Tucson, Arizona, SUA
9. 2005 – Post -university Course – Psycho -Pedagogical Module
10. 2005 March – Gastroenterology Observership, Allegheny General Hospital,
Pittsburgh, SUA
11. 2001 – University Training Course „General Ultrasonography” – Module I
and Module II
12. 2001 – University Training Course „Upper and Lower Digestive
Endoscopy. New Diagnosis and Treatment Techniques 2001”
INTERNATIONAL CONGRESSES ATTENDANCE

1. AASLD – American Association for the Study of Liver Disease – 2007,
2008, 2009.
2 . EASL – European Association for the Study of Liver – 2008 , 2009.

3. DDW – Digestive Diseases Week – Los Angeles 2006.
4. 6th International Meeting on Therapy in Liver Disease – Barcelona 2005
5. Euro EUS – Berlin 2009 and Tel Aviv 2010.
NATIONAL CONGRESSES AND SYMPOSIA
ATTENDANCE

1. National Symposiu m for Gastroent erology, Hepatology and Digestive
Endoscopy , between 2000 -2009.
2. ARSF – Romanian Association for the Study of Liver between 2007 -2009.
3. National Symposium of Cardiology between 2001 -2003.
ARTICLES PUBLISHED IN EXTENSO

1. D.Farcau, A.Catinean , Otilia Fufez an, Daniela Dreghiciu, M.V.Nanulescu.
The Distal esophageal pH -metry input in the recurrent Wheezing diagnosis. Pediatric
Novelty in Prahova 1999. 1(3):14 -16.
2. D.Farcau, A.Catinean , Otilia Fufezan, M.V.Nanulescu, C.Vălean. The u se of
distal esophageal pH -metry/24 hours for the gastro -esophageal diagnosis in Pediatr ics.
3. D.Farcău, A.Cătinean , M.V.Nanulescu. Prevalence of the gastroesophageal
reflux, reflux esophagitis and chronic helicobacter pylori infection with children suffering
from bronchial asthma as compared to children with dy speptic syndrome. Medical
Journal in Oradea 2000; 7(1):104 -110
4. . D.Farcău, A.Cătinean , M.V.Nanulescu. Prevalence of gastroesophageal
reflux and reflux esophagitis in children with and without helicobacter pylori infection .
Romanian Journal of Gastroenterology 2001; 10(1):3 -6.
5. Vãlean S, Petrescu M, Cãtinean A , Chira R, Mircea PA. Pill esophagitis.
Rom J Gastroenterol . 2005 Jun;14(2):159 -63
6. Graur F, Coțe A, Szasz A, Tudorică G, Catinean A , Chira R, Mircea PA,
Furcea L, Mureșan A, Neagoș HC, Iancu C, Vlad L. Left laparoscopic lobectomy.
Surgery. 2009 Sep -Oct;104(5):611 -6.

7. Simona Vălean, M.Cazacu, Catalina Bungardean, Magda Petrescu, Svetlana
Encica, D.Gheban, CD Olinici, D.Fraticiu, V.Porumb, S.Pop, A.Catinean , R.Chir a,
P.Mircea.Upper gastrointestinal bleeding of rare cause: gastric heterotopic pancreatic
tissue, gastric lipoma, and duodenal stromal tumor. Three case reports. Acta
Endoscopica.2002;32(5):805 -815.
8. Simona Martura, PA. Mircea, Simona Vălean, R.Chira, A.Catinean , Adriana
Muresan,Doina Daicoviciu, Soimita Suciu. Implication of Oxidative Stress in the Human
Gastro -Duodenal Pathology Induced by Helicobacter Pylori. Bulletin UASVM,
Veterinary Medicine 2009; 66(1): 152 -159.
9. A.Cǎtinean , Simona Costin,Adela -Viviana Sitar -Taut, Dorin Milas,Emil
Onacă, Sorina Livia Pop, PA. Mircea. Features of the gastroesophageal reflux disease
manifestation with patients with increased prevalence of the helicobarter pylori. Medical
Cluj Journal 2010; 83(2):308 -312
10. A. Cătin ean, PA. Mircea. The role of the simultaneous esophageal
screening and Holter ECG pH -metry in the atypical thorax pain diagnosis.
2010;83(3):492 -496.
11. D.Pop, A.Cătinean , A.Suciu, M.Gherman Căprioara. The efficiency of
telmisartan treatment an antagonist in AT1 receivers of AGII with uremic hypertensive
patients treated with chronic hemodialis.
ORAL PRESENTATIONS AT NATIONAL
MANIFESTATIONS

1. A.Catinean , PA Mircea. Integrative interpretation of the pH -metry,
manometry and digestive endoscopy results in t he esophageal reflux pathology. –
Awarded with mention – National Symposium of Gatroenterology, Hepatology and
Digestive Endoscopy. Constanta, 1 -3 September 2004.
2. A.Cătinean . Hemorrhoidal disease – gastroenterologic treatment. Romanian –
German Symposium for Coloproctology Timisoara. 13 -14 May 2010

NATIONAL RESEARCH PROJECTS

 2004 -2007 – member in the CNCSIS grant, type A, code 1305
“Experimental and clinical study regarding oxidative stress intervention in non -neoplasic
and neoplasic eso -gastro -duodenal pa tology” – participation as member .

MEMBER OF THE PROFESSIONAL ASSOCIATIONS

 Romanian Society of Gastroenterology and Hepatology
 Romanian Society of Digestive Endoscopy
 Romanian Society of Coloproctology
 Romanian Society of Echoendoscopy – founding member
 Central Eastern European Regional Conquer C Coalition (CEE R-C3)

FOREIGN LANGUAGES SKILLS – English .