1 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “GR.T.POPA” IAȘI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT CONDUCĂTOR ȘTIINłIFIC PROF.DR…. [607700]

1 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“GR.T.POPA” IAȘI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ȘTIINłIFIC
PROF.DR. ȘTEFAN LĂCĂTUȘU

DOCTORAND: [anonimizat]. CORINA FLORICA MIHAILOPOL
(DUMITRESCU)

IAȘI
2012

2 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“GR.T.POPA” IAȘI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENłA REFLUXULUI
GASTROgESOFAGIAN ASUPRA PATOLOGIEI
łESUTURILOR DENTOgPARODONTALE

CONDUCĂTOR ȘTIINłIFIC
PROF.DR. ȘTEFAN LĂCĂTUȘU

DOCTORAND: [anonimizat]. CORINA FLORICA MIHAILOPOL
(DUMITRESCU)

IAȘI
2012

3
CUPRINS

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

Introducere 4

CAP.I. Aspecte generale privind eroziunile dentare 5
I.1. Definitie. Studii epidemiologice 5
I.2.Aspecte clinice,morfopatologice si ultrastructu rale 7

CAP.II. Teorii etiopatogenice privind leziunile ero zive dentare
16
II.1. ConsideraŃii privind interacŃiunea factori ch imiciG
biologiciGcomportamentali 16
II.2. Rolul salivei în prevenirea proceselor de ero ziune
dentarã 17
II.3. Factori comportamentali cu rol în iniŃierea ș i progresia
eroziunilor dentare 29
II.4. Rolul acizilor exogeni în declanșarea și prog resia
eroziunilor dentare 29
II.5. ParticularităŃi ale mecanismelor de producer e a
eroziunilor dentare la pacienŃii cu reflux gastroGe sofagian
(RGE) 36

CAP.III. Proceduri etiologice, minim invazive si re staurative
utilizate în terapia leziunilor erozive și a leziun ilor combinate
40
III.1. Terapia eroziunilor dentare prin terapie eti ologicã și
terapie de remineralizare 40
III.2. Terapia de restaurare în managementul leziun ilor
erozive dentare și a leziunilor combinate 51

PARTE PERSONALA 61
CAP.IV. MotivaŃia alegerii temei de cercetare. Obie ctivele
studiului. Metodologie 62

4 IV. 1. MotivaŃia alegerii temei de cercetare
63
IV.2. Scopurile studiului
IV.3. Obiectivele generale ale lucrării 64
IV.4 Culegerea și prelucrarea datelor 64

CAP.V. ParticularităŃi ale eroziunilor dentare la pacienŃi cu
reflux gastrogesofagian
V.1. Introducere 65
V.2. Scopul studiului 65
V.3. Material și metodă 65
V.4. Rezultate 71
V. 5. DiscuŃii 81
V.6. Concluzii 82

CAP.VI. Implicarea factorului salivar în prevalenŃa
eroziunilor la pacienŃi cu reflux gastrogesofagian
VI.1. Introducere 83
VI.2. Scopul studiului 83
VI.3. Material și metodă 83
VI.4. Rezultate 86
VI.5. DiscuŃii 88
VI.5. Concluzii 90

CAP.VII. Studiu de microscopie electronică SEM a er oziunilor
dentare pe dinŃi extrași imersaŃi în acid clorhidri c la pH =1,2
VII.1. Introducere 91
VII.2. Scopul studiului 91
VII.3. Material și metodă 91
VII.4. Rezultate 93
VII.5. DiscuŃii 102
VII. 6. Concluzii 103

CAP.VIII. Studiu de microscopie electronică SEM a e roziunilor
dentare pe dinŃi extrași, obturaŃi cu diferite mate riale plastice și
imersaŃi în acid clorhidric la pH =1,2
VIII.1. Introducere 105

5 VIII.2. Scopul studiului 105
VIII.3. Material și metodă 106
VIII.4. Rezultate 106
VIII.5.DiscuŃii 123
VIII.6. Concluzii 124

CAPITOL IX. Studiu privind analiza pierderilor de minerale
la obturaŃiile din cimenturi glassgionomere imersat e în acid
clorhidric
IX.1. Introducere 125
IX.2. Scopul studiului 125
IX.3. Material și metodă 125
IX.4. Rezultate și discuŃii 127
IX.5.Concluzii 160

CAPITOL X. Studiu privind analiza pierderilor de m inerale la
obturaŃiile din rășini compozite imersate în acid c lorhidric
X.1. Introducere 161
X.2. Scopul studiului 162
X.3. Material și metodă 162
X.4. Rezultate și discuŃii 163
X.5.Concluzii 191
Concluzii generale 192
Originalitatea studiului 194

Bibliografie 195

CAPITOL IV. MOTIVAłIA ALEGERII TEMEI DE
CERCETARE. OBIECTIVELE STUDIULUI.
METODOLOGIE
Refluzul gastroGesofagian (RGE) este o afecŃiune co mună,
relativ frecventă, care afectează zilnic aproximati v 7% din
populaŃia adultă și 36 %, cel puŃin o dată pe lună. În această
afecŃiune conŃinutul gastric trece involuntar, pasi v în esofag și
poate ajunge în cavitatea orală, contribuind astfe l la agravarea
evoluŃiei cariilor dentare și a bolilor parodontale , dar mai ales la
instalarea eroziunilor dentare.

6 Simptome ca regurgitaŃia, gust acru inexplicabil, arsuri
stomacale și substernale, dificulate sau dureri la înghiŃire alertează
deobicei pacientul și îl determină să se prezinte l a medicul
generalist. În forma tăcută a bolii aceste simptome nu apar, iar
primul semn de boală îl constituie prezenŃa eroziun ilor de
suprafeŃele dentare. Diagnosticul cert este realiza t de către medicul
specialist gastroGenterolog.
Eroziunea structurii dentare este definită ca o pie rdere
superficială de Ńesut dur dentar datorită unui proc es chimic care nu
implică bacteriile. Aspectul clinic poate varia. În eroziunea
generalizată poate fi afectată întreaga coroană den tară cu o pierdere
a conturului suprafeŃei ce apare lucioasă, cu aspec t denivelat, fără
margini de smalŃ ascuŃite pe măsură ce acestea se r otunjesc.
SuprafaŃa smalŃului poate deveni relativă concavă p ână la
expunerea dentinei, când procesul de reducere denta ră este
accelerat datorită durităŃii scăzute a dentinei. Se formează un aspect
de excavaŃie. Abraziunea, atriŃia sau ambele se pot suprapune peste
procesul de eroziune, ducând la o reducere accentua tă și la
dificultăŃi de diagnostic.
Orice proces de eroziune va fi exacerbat dacă dinŃ ii sunt
periaŃi când acidul este încă prezent în mediul buc al. Aceasta se
întâmplă deoarece demineralizarea structurii dentar e lasă matricea
organică a dentinei sau smalŃului lipsită de suport ul anorganic al
ionilor minerali. Periajul dentar în acest moment v a îndepărta
matricea organică astfel încât remineralizarea nu m ai poate avea
loc. Totuși, dacă dinŃii nu sunt periaŃi după 2G3 o re de la consumul
de acid, se vor remineraliza prin ionii de calciu ș i fosfat salivar,
suficient pentru a nu apărea o pierdere permanentă de structură
dentară.
O alternativă logică este sfătuirea pacientului săG și perieze
dinŃii înainte de ingestia de alimente și băuturi a cide și, pe cât
posibil, în situaŃii cronice, precum și aceea a deg ustătorilor de vin
sau a celor care folosesc apele de gură fluorurate. După consumul
de acid este suficientă clătirea riguroasă cu apă ș i amânarea
periajului cel puŃin trei ore. Acest sfat nu interf eră cu
carioactivitatea, întrucât în absenŃa unei plăci ma ture nu se pot
genera cariile, iar îndepărtarea plăcii inainte sau după masă nu este

7 relevantă. Acizii care provoacă eroziunea pot fi de natură extrinsecă
sau intrinsecă.
Cauzele intrinseci ale eroziunii (acizii își au ori ginea în
interiorul organismului) sunt reprezentate de acizi i gastrici care trec
din stomac în esofag (reflux) prin sfincterul esofa gian inferior și
apoi în cavitatea orală (regurgitaŃie). Acizii gast rici (acidul
clorhidric în principal), cu valori ale pHGului sub l, sunt consideraŃi
a fi de 3 ori mai erozivi decât acidul fosforic (ce se găsește în mod
obișnuit în băuturile acide), și de aceea odată aju nși în cavitatea
orală copleșesc capacitatea tampon locală, și iniŃi ază
demineralizarea smalŃului.
Primii autori citaŃi au menŃionat că aceste tulbură ri au
provocat”o distrucŃie uniformă a dinŃilor prin cauz e nonGmecanice:
perimylolysis”
Manifestările clinice ale eroziunilor dentare de ob icei nu
apar până ce acidul gastric nu a acŃionat pe Ńesutu rile dentare în
mod regulat de câteva ori pe zi pentru o perioadă d e cel puŃin 1G2
ani.
În toate cazurile citate, au fost afectate numai su prafeŃele
palatinale ale incisivilor superiori, mai târziu fi ind implicate și
feŃele palatinale și ocluzale ale molarilor și prem olarilor, dinŃii
mandibulari fiind în general neafectaŃi.
IV. 1. MOTIVAłIA ALEGERII TEMEI DE
CERCETARE
Tema aleasă pentru cercetare este o temă de actuali tate,
deoarece incidenŃa eroziunilor dentare a crescut la populaŃia
actuală, iar medicul dentist se confruntă în multe situaŃii clinice cu
imposibilitatea identificării factorilor etiologici din cauza
acumulării acŃiunii unor factori multipli externi, locali și intrinseci
care necesită o abordare complexă, interdisciplinar ă.
Există deasemeni o informare insuficientă a medicil or
dentiști asupra existenŃei acestor cauze și asupra mecanismului lor
de acŃiune asupra Ńesuturilor dure dentare, precum și o lipsă de
colaborare cu medicii de alte specialităŃi, în speŃ ă cu
gastroenterologi.
Creșterea progresivă în ultimii ani a studiilor ax ate pe
acest domeniu justifică alegerea temei de cercetare .
IV. 2. SCOPURILE STUDIULUI

8 Ca urmare a preocupărilor, atât în practica curentă cât și în
cursul pregătirii doctoratului, miGam propus:
G adunarea unui material documentar care să integreze datele din
literatura de specialitate privind interrelaŃia din tre eroziunile
dentare și refluxul gastroGesofagian;
G efectuarea de studii clinice pe bază de date person ale și de
laborator, precum și studii statistice pe loturi de pacienŃi care
prezintă acizi intrinseci în cavitatea orală;
G pacienŃii luaŃi în studiu sGau prezentat la cabinet ul particular,
Disciplina de Cariologie și Odontoterapie Restaurat oare;
G evaluare efectului eroziv al acidului clorhidric l a un pH de 1,2,
existent în sucul gastric, asupra Ńesuturilor denta re și a unor
materiale plastice de restaurare coronară prin micr oscopie
electronică.
G realizarea de analize statistice prin test SPSS 13 a modificărilor
cantitative și calitative ale salivei apărute la ac este grupuri de
pacienŃi, care pot agrava leziunile erozive, precum și a
influenŃei acidităŃii sucului gastric asupra Ńesutu rilor dentare
și a unor materiale de resturare coronară;
G elaborarea unor strategii în scop diagnostic al ero ziunilor
dentare și tratament preventiv etiologic și restaur ator.
IV. 3. OBIECTIVELE GENERALE ALE LUCRĂRII
Cercetările efectuate au fost orientate pe următoar ele direcŃii:
diagnosticul pozitiv și diferenŃial al leziunilor e rozive și
corelarea lor cu factorii etiologici;
obiectivele generale și particulare ale fiecărui ca z clinic,
studierea cazuisticii care să constituie baza de da te pentru
prelucrarea statistică, determinarea factorilor pat ogenici de
bază, a riscului declanșării patologiei erozive,
studii clinice și paraclinice (determinarea ratei f luxului salivar
de repaus și a celei stimulate, pHGul salivar și ca pacitatea
tampon salivară) de evaluare a stării de sănătate o rală și
determinare a leziunilor erozive apărute în urma re fluxului
gastroGesofagian
studiu de microscopie electronică SEM a leziunilor erozive
determinate de acidul clorhidric la pH de 1,2.
studiu de analiză chimică axat pe modificările ultr astructurale
la nivelul smalŃului dar și la nivelul unor materia le de restaurare

9 plastică coronară sub acŃiunea acidului clorhidric.
IV. 4. CULEGEREA ȘI PRELUCRAREA DATELOR
In cadrul studiului sGau realizat examene clinice ș i
paraclinice pe loturi de pacienŃi cu reflux gastroG esofagian ce sGau
prezentat pentru control stomatologic la Disciplina de Cariologie și
odontoterapie restauratoare și în cabinetul persona l.
Examenele de microscopie electronică și de determin are a
mineralelor din dinŃi și materialele de obturaŃie, sGau realizat pe
aparatul SEM model VEGA II LSH, produs de firma TES CAN
Cehia, cuplat cu un detector EDX tip QUANTAX QX2, p rodus de
firma BRUKER/ROENTEC Germania.
În cadrul studiului și pentru finalizarea rezultate lor sGau
utilizat programele:
• MS Office (prezentarea datelor sub formã de
grafice);
• programele SPSS 17 pentru prelucrarea statistică a
datelor.
În lucrarea de faŃă am folosit următoarele teste de verificare
a ipotezelor statistice: teste neparametrice precum MannGWhitney
U, Wilcoxon, KruskallGWallis și teste parametrice – testul ANOVA
unifactorial.
Datele rezultate din cadrul studiilor clinice și pa raclinice au
fost prelucrate prin metode statistice descriptive și analitice de
verificare, confirmare sau infirmare a ipotezelor d e lucru. SGau
obŃinut astfel informaŃii despre caracterul semnifi cativ sau
nesemnificativ statistic al datelor privind variabi lele studiate.

CAPITOL V. PARTICULARITĂłI ALE EROZIUNILOR
DENTARE LA PACIENłI CU REFLUX GASTROg
ESOFAGIAN
V.2. OBIECTIVE
În studiul nostru scopul principal a fost analiza d iferitelor
aspecte clinice ale eroziunilor dentare în corelaŃi e cu refluxul
gastroGesofagian de care sufereau pacienŃii examina Ńi.
V.3. MATERIALE ȘI METODĂ:
Studiu a fost efectuat pe 50 de pacienŃi cu reflux gastroG
esofagian (RGE) apărut datorită ulcerului gastroGdu odenal și 32 de

10 pacienŃi clinic sănătoși, prezentaŃi pentru diverse afecŃiuni dentare
în cadrul Disciplinei de Cariologie și Odontoterapi e Restauratoare a
FacultăŃii de Medicină Dentară Iași, (Tabel 1, Fig. 1) PacienŃii au
fost interogaŃi referitor la experienŃa simptomelor caracteristice
refluxului gastroGesofagian, cum ar fi regurgitarea de suc gastric,
durere în epigastru și senzaŃie de arsură. Din lot ul pacientilor cu
RGE, 26 erau de sex feminin, iar 24 erau de sex mas culin.
La examinările orale sGau cuantificat pierderile de structură
dentară cu ajutorul indicelui TWI descris de Smith and Knight
(1984). Examenul clinic a fost efectuat de un sing ur examinator, pe
baza foii de observaŃie a Catedrei de Odontologie ș i Parodontologie
a FacultăŃii de Medicină Dentară Iași.
Datele au fost prelucrate statistic prin programul SPSS 17
și sGa aplicat metoda corelaŃiei și a regresiei. (T abel 3)

Tabel nr. 2 g Loturile de pacienŃii
Loturi Nr. cazuri %
PacienŃi cu reflux gastroGesofagian 50 60,97
Martor 32 39,03
Total 82 100
Sursa: Date prelevate din fișele pacienŃilor
Figura 1 g Diagrama repartiŃiei cazurilor pe loturile studiat e
V. 4. REZULTATE
RepartiŃia pacienŃilor cu RGE pe sexe a fost următo area,
sexul masculin fiind reprezentat de 24 pacienŃi, ia r cel feminin de
26.
Repartitia cazurilor de pacienti cu RGE pe sexe
24
26 Masculin
Feminin

Fig.6. RepartiŃia pacienŃilor cu RGE pe sexe

11 Pentru a observa dacă indicele TWI variază simultan cu
unul sau mai mulŃi factori de influenŃă, am aplicat metoda
corelaŃiei și a regresiei cu ajutorul programului statistic SPSS.
Variabila dependentă este indicele TWI și variabile le
independente sunt: vârsta pacientului (x 1), durata afecŃiunii (x 2).
Cu ajutorul programului statistic SPSS, aplicând metoda
corelaŃiei , am obŃinut matricea coeficienŃilor de corelaŃie ( Tabelul
nr. 5). Între variabila dependentă „indice TWI” și variabila
independentă „durata afecŃiunii” există o corelaŃie directă,
puternică, aproape perfectă, legătură sugerată de v aloarea
coeficientului de corelaŃie foarte apropiată de unu (0,980). Valoarea
Sig. (0,000), corespunzătoare testului t Student ut ilizat pentru
testarea semnificaŃiei coeficientului de corelaŃie, evidenŃiază faptul
că între cele două variabile există o corelaŃie sem nificativă [Jaba,
E., Grama, A. (2004), p.243].
De asemenea, între indicele TWI și vârsta pacientu lui
există o legătură puternică, totuși mai slabă decât cea anterioară,
valoarea coeficientului de corelaŃie fiind egală cu 0,862, iar
valoarea Sig. = 0,001 evidenŃiază că sGa obŃinut un coeficient
semnificativ la un prag de 0,001, adică sunt șanse mai mici de 1%
de a greși dacă afirmăm că între cele două variabi le există o
corelaŃie semnificativă.
Și între factorii de influenŃă ai indicelui TWI, vâ rsta
pacientului și durata afecŃiunii există o legătură puternică,
exprimată de valoarea 0,827 a coeficientului de cor elaŃie. Cu cât
vâsta pacientului este mai mare, cu atât crește și durata afecŃiunii.
Tabelul nr. 5 – CorelaŃii
Correlations

Ind_TWI Vrst_pacien
t Drt_afecŃiun
e
Ind_TWI 1,000 ,862 ,980
Vrst_pacient ,862 1,000 ,827 Pearson
Correlation
Drt_afecŃiun
e ,980 ,827 1,000
Ind_TWI . ,000 ,000
Vrst_pacient ,000 . ,000 Sig. (1Gtailed)
Drt_afecŃiun ,000 ,000 .

12 e
Ind_TWI 50 50 50
Vrst_pacient 50 50 50 N
Drt_afecŃiun
e 50 50 50
Sursa : Rezultate obŃinute în SPSS
Raportul de determinaŃie R 2 arată proporŃia variaŃiei
variabilei dependente prin modelul de regresie și e ste folosit pentru
a evalua calitatea ajustării (alegerea modelului). R2 ia valori între 0
și 1. Dacă R 2 este egal cu 0 sau are valoare foarte mică, atunci
modelul de regresie ales nu explică legătura dintre variabile; relaŃia
dintre variabila dependentă și variabila independen tă nu coincide cu
modelul ales. Dacă R 2 este egal cu 1, atunci toate observaŃiile cad
pe linia de regresie, deci modelul de regresie expl ică perfect
legătura dintre variabile. Ca urmare, R 2 este folosit pentru a stabili
care model de regresie este cel mai bun. Această me todă de alegere
a modelului de regresie potrivit este recomandată p entru modelele
care nu conŃin un număr mare de variabile.
Valorile înregistrate de coeficientul de corelaŃie (R),
raportul de determinaŃie (R 2) și raportul de determinaŃie ajustat
indică variabila independentă care estimează cel ma i bine indicele
TWI, cel mai bun predictor (durata afecŃiunii).

Tabelul nr. 6 – Rezumatul modelului
Model Summary

Model R R Square Adjusted R
Square Std. Error of
the Estimate
1 ,984(a) ,969 ,968 ,20059
a Predictors: (Constant), Drt_afectiune, Vrst_pa cient
b Dependent Variable: Ind_TWI
Sursa : Rezultate obŃinute în SPSS
Coeficientul de determinare R2 exprimă faptul că 96,9%
din variaŃia indicelui TWI este explicată de ecuaŃi a de regresie.

13 Testarea semnificaŃiei parametrilor modelului de re gresie
ales prin intermediul statisticii t Student se face pentru a afla care
este probabilitatea ca fiecare parametru să fie nul :
0 : Ho=β
În cazul modelului estimat, valoarea statisticii t Student
calculată pentru testarea semnificaŃiei coeficientu lui β (constant), t
este G11,383, cu Sig. = 0,000, mai mic decât 0,05 ș i arată că β
corespunde unei legături semnificative între variab ile.
Modelul de regresie este de forma:
y = G1,296 + 0,017x 1 + 0,358x 2.
În continuare voi prezenta câteva cazuri clinice ma i
semnificative la care în urma examenului clinic ora l și a
declaraŃiilor pacienŃilor referitoare la existenŃa refluxului gastroG
esofagian, am pus diagnosticul de eroziuni dentare datorate acestei
afecŃiuni generale.
CAZ 3. Pacienta A.L., în vârstă de 45 ani, din Gala Ńi suferind
de ulcer gastric de 7 ani, sGa prezentat la cabinet acuzând
sensibilitate la agenŃi termici și chimici la toŃi dinŃii. La examenul
clinic am observat leziuni erozive de grad 2 la din Ńii 46,47,36,37 și
de grad 3 la frontalii superiori (indice TWI). De r emarcat că la
molarii 46 și 47 existau leziuni de demineralizare atât pe suprafaŃa
ocluzală, cât și pe cea vestibulară. ObturaŃiile ex istente pe acești
dinŃi sunt necorespunzătoar, cea fizionomică fiind modificată de
culoare și în suprafată, iar cea de amalgam pare în supraocluzie.

Fig.9. Aspect clinic al pacientei A.L.

CAZ 4. Pacientul M.G., în vârstă de 34 ani, sGa pre zentat în
Disciplina de Cariologie și Odontoterapie Restaurat oare cu

14 hipersensibilitate la dinŃii frontali superiori. La examenul clinic se
observă leziuni erozive de grad 2 la dinŃii incisiv i laterali și canini,
iar la incisivii centrali eroziunea este de grad 3 (indice TWI).
Deasemenea la molarii mandibulari se observă leziun i erozive de
gradul 2 pe feŃele ocluzale.

Fig.11 . Aspect clinic dinŃii frontali superiori
Caz 5 . Pacient P.A., în vârstă de 42 ani, sGa prezentat în
Disciplina de Cariologie și Odontoterapie Restaurat oare. La
examenul clinic am observat existenŃa eroziunilor d entare de grad 3
apărute pe feŃele orale ale frontalilor superiori ( indice TWI).
Pacientul suferea de reflux gastroGesofagian de 3 a ni, episoadele de
reflux erau de 3 ori pe săptămână.

Fig.12 . Aspect clinic eroziuni
Caz 6 . Pacientul T.A., în vârstă de 30 de ani se prezint ă în
cadrul Disciplinei de Cariologie și Odontoterapie R estauratoare
pentru restabilirea funcŃiilor fizionomice și masti catorii, afectate
prin edentaŃiile multiple și gradul sever de eroziu ne de la nivelul

15 arcadelor superioare și inferioare indice TWI= 3. P acientul se știa
cu BRGE diagnosticat de 5 ani, cu episoade de refl ux gastroG
esofagian de 3 ori pe săptămână.

Fig.14. Aspect clinc eroziuni frontalii superiori
Caz 8. Pacientul P.G. de 33 ani se prezintă în cadrul Disc iplinei de
Cariologie și Odontoterapie Restauratoare cu sensib ilitate la dinŃii
frontali superiori. La examenul clinic se observă e xistenŃa leziunilor
erozive de grad 2 (indice TWI), la grupul frontal s uperior.
Deasemenea apar leziuni erozive în zone cervicală a dinŃilor
mandibulari de același grad.

Fig.18. Aspect clinic eroziuni dinŃii frontali
V.6. CONCLUZII
/checkbld Leziunile erozive apărute ca urmare a refluxului ga stroG
esofagian din ulcerul gastroGduodenal sunt cele mai
spectaculoase, deoarece afectează un număr mare de dinŃi și
sunt însoŃite de hipersensibilitate, modificarea et ajului
inferior al feŃei și ale esteticii dentare.
/checkbld Medicul dentist trebuie să poată face diagnosticul diferenŃial
cu alte leziuni erozive, datorate altor cauze, cum ar fi

16 consumul de băuturi acide, fructe, sau bulimie pent ru a iniŃia
un plan de tratament corespunzător.
/checkbld În cazul pacienŃilor cu reflux gastroGesofagian me dicul
dentist trebuie să colaboreze cu medicul internist pentru a
trata și cauza afecŃiunii generale și nu numai cea
stomatologică.

CAP.VI. Implicarea factorului salivar în prevalenŃa
eroziunilor la pacienŃi cu reflux gastrogesofagian
VI. 2. OBIECTIVE
În acest studiu miGam propus să analizez modul cum saliva
poate potenŃa pHGul acid la pacienŃii cu reflux gas troGesofagian.
Scopul principal a fost analiza cantitativă și cali tativă a secreŃiei
salivare la pacienŃii cu eroziuni dentare determina te de refluxul
gastroGesofagian, în funcŃie de durata afecŃiunii g enerale.
VI. 3. MATERIAL ȘI METODĂ
SGa luat în studiu un număr de 50 pacienŃi cu reflu x gastroG
esofagian diagnosticaŃi în cadrul Institutului de G astroenterologie și
Hepatologie din Iași prin examen endoscopic; prezen tau ca
simptome principale senzaŃia de arsură și regurgita Ńia; nu prezentau
alte afecŃiuni sistemice; nu luau medicaŃie care să afecteze secreŃia
salivară. PacienŃii au fost examinaŃi clinic oral d e același medic
dentist, pe baza foii de observaŃie din cadrul Disc iplinei de
Cariologie și Odontoterape Restauratoare, înregistr ânduGse gradul
eroziunii ( indicele TWI), durata afecŃiunii genera le, RFR, RFS,
CT. Datele înregistrate au fost analizate statistic prin programul
SPSS 17.0, obŃinânduGse valorile minime și maxime, media,
deviaŃia standard, variaŃia, valorile Skewness și K urtosis.
VI.4. REZULTATE ȘI DISCUłII
Tabelul 1 – Descriptive Statistics

N Minimum Maximum Mean Std.
Deviation Variance Skewness Kurtosis

Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Std.
Error Statistic Std.
Error RFR 50 ,4 ,7 ,532 ,1115 ,012 ,521 ,337 -1,091 ,662
RFS 50 ,6 1,0 ,762 ,1550 ,024 ,707 ,337 -1,155 ,662
pH_salivar 50 6,0 6,6 6,264 ,2229 ,050 ,521 ,337 -1,091 ,662
CT 50 2 6 3,12 1,769 3,128 1,010 ,337 -,952 ,662
Dur_Afect 50 5 12 8,98 2,752 7,571 -,603 ,337 -1,266 ,662

17 Tabel 13 . Statistică descriptivă
Cu ajutorul programului statistic SPSS 17.0, în tab elul 13 am
obŃinut, pentru fiecare indicator ce caracterizează modificările din
saliva pacienŃilor analizaŃi, valorile minime și ma xime, media,
deviaŃia standard, variaŃia, valorile Skewness și K urtosis, după cum
urmează:
G Valorile normale pentru RFR G rata fluxului salivar de
repaus G se încadrează în intervalul 0,4G0,6 ml/min . În lotul
analizat, RFR aparŃine intervalului 0,4G0,7 ml/min, limita
maximă fiind depășită.
G Valorile RFS G rata fluxului salivar stimulat – înr egistrate în
intervalul 0,6G1,0 ml/min se încadrează în interval ul
valorilor normale pentru acest indicator (1G2 ml/mi n).
G Deasemenea, și valorile pHGului salivar înregistrat e în tabel
– valoarea minimă 6,0, valoarea maximă 6,6, face pa rte din
intervalul normal (6,8G7,4).
G Atât valoarea minimă a CT G capacitatea tampon sali vară –
2, cât și valoarea maximă – 6, sunt cu mult sub lim ita
minimă a intervalului valorilor normale ale CT (10G 12).
G RFR, RFS, pHGul salivar și CT înregistrează valori pozitive
pentru skewness, ceea ce indică faptul că distribuŃ ia este
alungită la dreapta. Durata afecŃiunii are o valoar e negativă,
ceea ce semnifică faptul că, în acest caz, distribu Ńia este
alungită spre stânga. Pentru a stabili gradul în ca re
distribuŃia se abate de la normalitate, am împărŃit fiecare
valoare la eroarea standard corespunzătoare: pentru RFR,
pHGul salivar și durata afecŃiunii valorile sunt su b 2, ceea ce
relevă că distribuŃia nu se abate semnificativ de l a
normalitate; pentru RFS și CT rezultatul raportării este mai
mare de 2, ceea ce înseamnă că distribuŃia se abate
semnificativ de la normalitate.
G Kurtosis reprezintă o măsură a înălŃimii distribuŃi ei. ToŃi
indicatorii analizaŃi iau valori negative, ceea ce înseamnă
că distribuŃia este platikurtică. Aplicând același principiu,
de împărŃire a valorilor înregistrate la eroarea st andard, am Valid N
(listwise) 50

18 obŃinut valori sub 2, ceea ce semnifică faptul că d istribuŃia
nu se abate de la normalitate.
Tabel 14 . CorelaŃia Pearson
Tabelul 2 – Correlations
Dur_Afec
t RFR RFS pH_saliva
r CT
Pearson
Correlation 1 -,983 ** -,992 ** -,983 ** -,935 **
Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000 Dur_Afect
N 50 50 50 50 50
Pearson
Correlation -,983 ** 1 ,993 ** 1,000 ** ,932 **
Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000 RFR
N 50 50 50 50 50
Pearson
Correlation -,992 ** ,993 ** 1 ,993 ** ,962 **
Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000 RFS
N 50 50 50 50 50
Pearson
Correlation -,983 ** 1,000 ** ,993 ** 1 ,932 **
Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000 pH_saliva
r
N 50 50 50 50 50
Pearson
Correlation -,935 ** ,932 ** ,962 ** ,932 ** 1
Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000 CT
N 50 50 50 50 50
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).

Din tabelul 14 rezultă existenŃa și intensitatea le găturilor
dintre indicatorii analizaŃi.
Astfel, se observă că variabila durata afecŃiunii e ste cel mai
puternic corelată cu RFS (G0,992), fiind urmată de RFR și pHGul
salivar prin aceeași valoare (0,983) și apoi de CT (G0,935).
Legăturile dintre durata afecŃiunii și acești indic atori sunt foarte
puternice, valorii coeficienŃilor de corelaŃie tinz ând către 1, dar sunt
negative, ceea ce presupune că, creșterea duratei a fecŃiunii conduce
la scăderea valorilor indicatorilor.

19 Cea mai puternică corelaŃie sGa înregistrat între pHGul
salivar și RFR, valoarea coeficientului de corelaŃi e fiind 1, ceea ce
indică o legătură puternică, perfectă și directă în cei 2 indicatori.
Totodată sGau semnalat legături puternice, directe și între
RFR și RFS, între pHGul salivar și RFS (0,993).
În cazul fluxului salivar stimulat se observă o cr eștere
ușoară a fluxului salivar stimulat la pacienŃii cu RGE, ca urmare a
stimulării datorate acidului gastric ce refluează î n cavitatea orală.
VI. 6. CONCLUZII
/checkbld PacienŃii cu reflux gastroGesofagian au un risc mar e de a
avea alterată funcŃia salivară.
/checkbld Indivizii cu rate reduse de flux salivar nestimulat au un risc
de 5 ori mai mare de a suferi eroziuni.
/checkbld La acești pacienŃi cu modificări cantitative și cal itative
salivare, medicul dentist trebuie să reechilibreze funcŃiile
acesteia pentru a avea un succes în tratamentul lez iunilor
erozive.

Capitol VII. Studiu de microscopie electronică SEM a
eroziunilor dentare pe dinŃi extrași imersaŃi în ac id clorhidric la
pH =1,2

VII.2. OBIECTIVE
În acest studiu îmi propun să examinez prin microsc opie
electronică SEM modificările care apar la nivelul s malŃului unor
dinŃi ce au fost imersaŃi în acid clorhidric de con centraŃie 0,06mlo/l,
la pH de 1,2. Această soluŃie am alesGo pentru a si mula atacul
acidului gastric ce poate determina leziuni erozive pe dinŃii
pacienŃilor cu reflux gastroGesofagian.

VII. 3. MATERIAL ȘI METODĂ
În studiul au fost utilizaŃi 20 de dinŃi permanenŃi umani
extrași din diferite motive, 10 maxilari și 10 mand ibulari, cu
coroane intacte. Imediat după extracŃie dinŃii au fost stocaŃi întrGo
soluŃie de formol 10%.
Materialul organic și cel anorganic sGa îndepărtat mecanoG
chimic (prin instrumentare manuală și imersie în so luŃie de NaOCI
5,25%. Probele coronare astfel obŃinute au fost sec Ńionate

20 longitudinal în planuri vestibuloGorale și mezioGdi stale cu ajutorul
unor discuri metalice active pe muchie. Din fiecare coroană sGau
obŃinut câte trei părŃi. O parte din coroană a fost menŃinută în apă
distilată, iar celelalte în soluŃie de acid clorhi dric de concentraŃie
0,06mlo/l, la pH de 1,2, pentru 30 minute și respec tiv 1 oră.
În continuare, fiecare probă a fost prelucrată prin finisare și
lustruire cu discuri de hârtie cu granulaŃie descre scătoare până la o
dimensiune de 10 µm.
După clătirea probelor în apă curată, acestea au fo st fixate
pe plăcuŃe de rășină anterior pregătite. Probele au fost analizate la
SEM. SecŃiunile dentare au fost analizate din punct de vedere
morfogic utilizând microscop electronic cu scanare, SEM model
VEGA II LSH, produs de firma TESCAN Cehia, cuplat c u un
detector EDX tip QUANTAX QX2, produs de firma
BRUKER/ROENTEC Germania.
VII.4. REZULTATE

Fig.29. 100xSE 1 proba martor
În imagine se observă zona de joncŃiune smalŃG dent ină. Acestea
apar cu morfologie intactă. Prismele de smalŃ au o orientare
ordonată

Fig.32 . Imagine 100 X SE proba 1 după 30 minute

21 În imaginile an terioare se observă smalŃul ce a de venit
poros, cu structura neregulată și au apărut mici cr istale de
hidroxiapatită condensate la suprafaŃă.

Fig.35 . Imagine 100 X SE proba 1 dupa 1 ora
După menŃinerea dinŃilor în acidul clorhidric o oră , se observă
lărgirea porilor de smalŃ cu distrucŃia structurii acestuia și apariŃia
de microfisuri.
În continuare am analizat compoziŃia chimică a smal Ńului și
anume concentraŃia de calciu, fosfor și oxigen la p robele menŃinute
în acid clorhidric 30 de minute și respectiv o oră, în comparaŃie cu
proba martor, menŃinute în apă distilată. Rezulatel e au fost obŃinute
la microanalizorul Bruker AXS, care a întregistrat spectrul
elementelor chimice din compoziŃia smalŃului, dar ș i cantitatea
măsurată în micrograme a acestora.

Tabel 15. Valori medii ale calciului și fosforului în smalŃ și
dentină
Valori medii (%greutate)
Calciu Fosfor
smalŃ dentina smalt dentina
apa
distilata 46,7 34,5 28,7 21,8

22

Fig.47 . Spectrul compoziŃiei chimice a smalŃului în proba
martor 1

Tabel.16 . Analiza chimică a smalŃului la proba martor 1
Element series [wt.-%] [norm.
wt.-%] [norm.
at.-%] Error in
%
Calcium K-
series 45,64003 45,64049 28,81691 1,369408
Phosphorus K-
series 19,34561 19,34581 15,80506 0,808296
Oxygen K-
series 35,01335 35,0137 55,37803 2,885601
Sum: 99,999 100 100
La prima probă martor analiza chimică pe elemente
evidenŃiază o concentraŃie a ionilor de calciu de 4 5,64 µg%, iar
pentru fosfor este de 19,34 µg%. Aceste valori au f ost apropiate de
cele normale.

Fig.48. Spectrul compoziŃiei chimice a smalŃului în proba 1
după 30 minute

23
Tabel.17. Analiza chimică a smalŃului la proba 1 după 30
minute
Element series [wt.-%] [norm.
wt.-%] [norm.
at.-%] Error in
%
Carbon K-
series 15,99928 15,9996 21,19078 7,095139
Calcium K-
series 3,352107 3,352174 1,330569 0,130359
Chlorine K-
series 2,757091 2,757146 1,237164 0,127512
Phosphorus K-
series 2,506447 2,506497 1,287331 0,134298
Oxygen K-
series 75,38308 75,38458 74,95416 25,26779
Sum: 99,998 100 100

Din acest tabel se observă scăderea importantă a
concentraŃiilor de calciu și fosfat din smalŃ ( cal ciu = 3,35 µg%,
fosfor = 2,50 µg%) dar și apariŃia altor elemente c um ar fi carbon=
15,99 µg%, clor = 2,75 µg%. Carbonul rezultă din de gradarea
structurii organice a smalŃului, iar clorul pătrund e în porii dilataŃi ai
acestuia.

Fig.49 . Spectrul compoziŃiei chimice a smalŃului în proba 1
după o oră
Tabel. 18. Analiza chimică a smalŃului la proba 1 după o
oră

24 Element series [wt.-%] [norm.
wt.-%] [norm.
at.-%] Error in
%
Calcium K-
series 24,93342 24,93392 12,5036 0,762636
Phosphorus K-
series 11,04479 11,04501 7,166758 0,47393
Carbon K-
series 3,404963 3,405031 5,697607 2,690251
Chlorine K-
series 2,19318 2,193224 1,243324 0,105862
Oxygen K-
series 58,42165 58,42282 73,38872 19,6359
Sum: 99,998 100 100

După o oră se observă o reprecipitare a calciului ș i
fosforului ce coincide aspectului microscopic de mi crocristale ce sG
au depus pe suprafaŃa smalŃului.
VII.6. CONCLUZII
/checkbld Este certă demineralizarea Ńesuturilor dentare atun ci când
sunt supuse atacurilor repetate de acizi;
/checkbld Rata de disoluŃie a smalŃului în eroziunea acidă es te
dependentă de parametrii chimici ai soluŃiei (pH și
concentraŃie);
/checkbld Analiza SEM a modificărilor structurale ale smalŃul ui,
precum și analiza componentelor chimice poate eluci da
mecanismul de eroziune dentară la atacul acid;
/checkbld Acest studiu atrage atenŃia medicilor dentiști de r iscul
refluxului gastroGesofagian asupra Ńesuturilor dure dentare.

CAP.VIII. Studiu de microscopie electronică SEM a e roziunilor
dentare pe dinŃi extrași, obturaŃi cu diferite mate riale plastice și
imersaŃi în acid clorhidric la pH =1,2
VIII. 2. OBIECTIVE
Prin acest studiu îmi propun să observ dacă apar mo dificări
structurale la nivelul materialelor de restaurare cum ar fi rășinile
compozit și cimenturile glassGionomer, dar și în co mpoziŃia
smalŃului de la limita cu aceste restaurări.
VIII. 3. MATERIAL ȘI METODĂ

25 Pentru studiu sGau folosit 45 de dinŃi câte 5 dinŃi pentru
fiecare probă: Proba 1, Proba 2, Fuji IX , Hercul ite XRV ultra,
Fuji II, Compomer Freedom, Filtek Ultimate, POINT 4, Filtek
Z250. Imediat după extracŃie dinŃii au fost stocaŃi întrGo soluŃie de
formol 10%. Materialul organic și cel anorganic sGa îndepărtat
mecanoGchimic (prin instrumentare manuală și imersi e în soluŃie de
NaOCI 5,25%
DinŃii pentru obturaŃii au avut realizate o prepar are pentru
cavitate de clasa I black pe faŃa ocluzală de dimen siuni standard.
După obturare, probele coronare astfel obŃinute au fost secŃionate
longitudinal în planuri vestibuloGorale și mezioGdi stale cu ajutorul
unor discuri metalice active pe muchie. Din fiecare coroană sGau
obŃinut câte trei părŃi. O parte din coroană a fost menŃinută în apă
distilată, iar celelalte în soluŃie de acid clorhi dric de concentraŃie
0,06mlo/l, la pH de 1,2, pentru 30 minute și respec tiv 1 oră.
În continuare, fiecare probă a fost prelucrată prin finisare și
lustruire cu discuri de hârtie cu granulaŃie descre scătoare până la o
dimensiune de 10 µm.
După clătirea probelor în apă curată, acestea au fo st fixate
pe plăcuŃe de rășină anterior pregătite. Probele au fost analizate la
SEM. SecŃiunile dentare au fost analizate din punct de vedere
morfogic utilizând microscop electronic cu scanare, SEM model
VEGA II LSH, produs de firma TESCAN Cehia, cuplat c u un
detector EDX tip QUANTAX QX2, produs de firma
BRUKER/ROENTEC Germania.
VIII.4. REZULTATE

Fig.53 . Imagine 100 X SE a. Compomer Freedom martor, b. d upă
30 minute și c. o oră
În imagine se observă limita dintre compomerul Free dom și
smalŃ, care este intactă în prima imagine și suferă modificări și

26 chiar fracturi în celelalte două imagini. Se observ ă apariŃia de
porozităŃi atât în smalŃ cât și în material.

Fig. 55 . Imagine 100 X SE a. Fuji II martor, b. după 30 mi nute și c.
o oră
Imaginea anterioară prezintă limita dintre restaur area cu
ciment glassGionomer Fuji II și smalŃ. IniŃial acea stă limită este
intactă, iar structura smalŃului și a cimentului gl assGionomer este
normală. Ulterior, se observă fracturi la nivelul c imentului care
devine poros, dar și la nivelul smalŃului.

Fig.57 . Imagine 100 X SE a. Fuji IX martor, b. după 30 m inute și
c. după o oră
În figură se observă limita dintre cimentul glass Gionomer
Fuji IX și smalŃ, care iniŃial este integră. În cel elalte două imagini
(b,c) observăm porozitatea cimentului glassGionomer și a smalŃului,
precum și fracturi apărute la aceste nivele.

Fig.59 . Imagine 100 X SE a. Filtek Ultimate martor, b. du pă 30
minute și c. după o oră

27 În figură se observă limita dintre compozitul
fotopolimerizabil Filtek Ultimate și smalŃ, care i niŃial este integră.
În celelalte două imagini (b,c) observăm degradarea compozitului și
creșterea porozităŃii smalŃului.

Fig.65 . Imagine 100 X SE a. POINT 4 martor, b. după 30 mi nute și
c. după o oră
În figură se observă limita dintre compozitul
fotopolimerizabil POINT 4 și smalŃ, care iniŃial e ste integră. În
celelalte două imagini (b,c) observăm degradarea co mpozitului și
creșterea porozităŃii smalŃului.
În continuarea studiului am analizat compoziŃia sma lŃului
pe dinŃii ce au fost obturaŃi, comparativ cu dinŃii din probele 1 și 2
care au fost integri. Rezulatele concentraŃiilor de ioni de calciu,
fosfat, oxigen, etc. au fost analizate statistic cu ajutorul programului
SPSS 17.
Aplicăm testul neparametric KruskalgWallis

Tabel 22. Testul neparametric KruskalGWallis
Ranks
material N Mean Rank
Pb 1 martor dinte 5 38.00
Pb 2 martor dinte 5 43.00
Compomer
martor 5 13.00
Fuji II martor 5 28.00
Fuji IX martor 5 3.00
Filtek Z250
martor 5 8.00 Concentratie
calciu
Filtek U martor 5 33.00

28 Herculite martor 5 23.00
Point 4 martor 5 18.00
Total 45
În aceast tabel se observă că media concentraŃiei de calciu
este mai mare în smalŃul dinŃilor din probele 1 și 2 faŃă de cea de la
dinŃii cu obturaŃii.

Tabel 23. Test Statistics a,b
concentratiecalci
u
Chi-Square 43.487
df 8
Asymp. Sig. .000
a. Kruskal Wallis Test
b. Grouping Variable: material

Testul Kruskal Wallis arată valoarea U fiind 43,487, ceea
ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05.
Tabel.24. ConcentraŃie fosfor

Ranks
material N Mean Rank
Pb 1 martor dinte 5 33.00
Pb 2 martor dinte 5 38.00
Compomer martor 5 7.60
Fuji II martor 5 18.00
Fuji IX martor 5 13.00
Filtek U martor 5 26.30
Herculite martor 5 24.70
Point 4 martor 5 3.40 Concentratie
phosphor
Total 40

29 În tabelul anterior se observă concentraŃia fosfor ului care
este mai mare în smalŃul dinŃilor din probele 1 și 2 faŃă de cea de la
dinŃii cu obturaŃii.

Tabel.25. Test Statistics a,b
concentratiephosp
hor
Chi-Square 37.873
df 7
Asymp. Sig. .000
a. Kruskal Wallis Test
b. Grouping Variable: material

Testul Kruskal Wallis arată valoarea U fiind 37.873, ceea
ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05.
După 30minute de imersie a probelor în acid clorhid ric
Tabel.28. ConcentraŃie calciu
Ranks

material N Mean Rank
Pb 1 30 min 5 28.00
Pb 2 30 min 5 33.00
Compomer30 min 5 10.60
Fuji II 30min 5 21.30
Fuji IX 30min 5 19.70
Filtek Z250 30min 5 10.40
Point 4 30min 5 3.00 Concentratie
calciu
Total 35

30 În tabel se observă valorile scăzute ale calciului din smalŃ
după imersia probelor în acid clorhidric. Toate val orile au scăzut.
Tabel.29. Test Statistics a,b

concentratiecalciu
Chi-Square 32.214
df 6
Asymp. Sig. .000
a. Kruskal Wallis Test
b. Grouping Variable: material

Testul Kruskal Wallis arată valoarea U fiind 32,214, ceea
ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05.
Tabel.32. ConcentraŃie fosfor

Ranks

material N Mean Rank
Pb 1 30 min 5 8.00
Pb 2 30 min 5 13.00
Point 4 – 30 min 5 3.00 Concentratie
phosphor
Total 15
Și concentaŃia de fosfat a scăzut în toate probele după 30 de
minute.
Tabel.33. Test Statistics a,b

concentratiephosph
or
Chi-Square 12.522

31 df 2
Asymp. Sig. .002
a. Kruskal Wallis Test
b. Grouping Variable: material

Testul Kruskal Wallis arată valoarea U fiind 12,522, ceea
ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05.
Tabel.34. ConcentraŃie clor

Ranks

material N Mean Rank
Pb 1 30 min 5 38.00
Pb 2 30 min 5 19.00
Compomer 30 min 5 25.40
Fuji II 5 24.60
Fuji IX 30 min 5 33.00
Filtek Z250 – 30 min 5 3.00
Herculite – 30 min 5 13.00
Point 4 – 30 min 5 8.00 concentratiechlorine
Total 40
IniŃial în nici o probă martor nu exista clor, dar după
imersia în acid se observă că ionul de clor pătrund e în smalŃ, în
concentraŃii semnificative.
Tabel.35. Test Statistics a,b

concentratiechlori
ne

32 Chi-Square 37.486
df 7
Asymp. Sig. .000
a. Kruskal Wallis Test
b. Grouping Variable: material

Testul Kruskal Wallis arată valoarea U fiind 37,486, ceea
ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05.
60 min
Tabel.36. ConcentraŃie clor și calciu

Ranks

material N Mean Rank
Pb 1 60 min 5 29.60
Pb 2 60 min 5 13.00
Compomer 60 min 5 19.10
Fuji II 60min 5 21.90
Fuji IX 60 min 5 36.90
Filtek Z250 – 60 min 5 5.20
Filtek U – 1 ora 5 5.80
Herculite – 1 ora 5 43.00
Point 4 – 1 ora 5 32.50 concentratiechlorin e
Total 45
Pb 1 60 min 5 33.00 concentratiecalciu
Pb 2 60 min 5 43.00

33 Compomer 60 min 5 13.00
Fuji II 60min 5 18.00
Fuji IX 60 min 5 28.00
Filtek Z250 – 60 min 5 5.70
Filtek U – 1 ora 5 5.30
Herculite – 1 ora 5 23.00
Point 4 – 1 ora 5 38.00
Total 45
In acest tabel se observă că ionul de clor se menŃi ne în
structura smalŃului la toate probele, iar concentra Ńia calciului este
tot scăzută faŃă de etapa iniŃială.

Tabel 37.Test Statistics a,b

concentratiechlorin
e concentratiecalciu
Chi-Square 42.223 43.132
df 8 8
Asymp. Sig. .000 .000
a. Kruskal Wallis Test
b. Grouping Variable: material

Testul Kruskal Wallis arată valoarea U fiind 42,223, ceea
ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05.
VIII.6. CONCLUZII
/checkbld Studiu a arătat că se produc modificări atât în st uctura
smalŃului de la marginea restaurărilor cât și în st ructura
materialelor de restaurare folosite.

34 /checkbld Pierderea de calciu și fosfor în probele ce aveau r estaurări
coronare a fost semnificativ mai mare decât în cele iniŃiale
/checkbld Cimenturile glassGionomere au prezentat cele mai ma ri
modificări structurale la atacul acid
/checkbld Pentru restaurarea leziunilor coronare la pacienŃii cu reflux
gastroGesofagian se recomandă utilizarea rășinilor
compozite hibride, care sGau dovedit mai rezistente la
atacul acid

CAPITOL IX. Studiu privind analiza pierderilor de minerale
la obturaŃiile din cimenturi glassgionomere imersat e în acid
clorhidric
IX.2. OBIECTIVE
Scopul acestui studiu a fost de a evalua efectul er oziv al
acidului clorhidric de concentraŃie 0,06 mol/l și p H de 1,2, asupra
unor tipuri diferite de cimenturi glassGionomere și compomeri.
Pentru aceasta sGau evaluat compoziŃiile chimice al e cimenturilor
glassGionomere și compomeri.
IX. 3. MATERIAL ȘI METODĂ
SGau utilizat un număr de 15 de molari extrași din motive
ortodontice sau parodontale, a căror faŃă ocluzală era indemnă la
leziunile carioase. Pe faŃa ocluzală sGau realizat cavităŃi de clasa I
Black utilizând pietre diamantate cilindrice, sub r ăcire permanentă
cu apă pentru a evita supraîncălzirea, profunzimea cavităŃilor fiind
de 4 mmm. Marginile cavităŃilor nu au fost bizotate .
CavităŃile realizate au fost obturate utilizând dou ă cimenturi glassG
ionomere diferite: Fuji II LC și Fuji IX (GC) și un compomer
Freedom (SDI). Restaurarea sGa realizat utilizând i ndicaŃiile
prevăzute de producător. Tehnica de restaurare a fo st cea orizontală
stratificată, fiecare strat având o grosime de 2 mm . Straturile a fost
fotopolimerizat timp de 40 secunde utilizând o lamp ă LED
(LEDidition de la Ivoclar Vivadent clinical, Austri a).
Pentru fiecare tip de material în parte, coroanele dentare ale
probelor au fost secŃionate în sens vestibuloGoral în trei părŃi,
utilizând discuri diamantate active pe muchie, sub răcire continuă
cu apă pentru a evita supraâncălzirea. De la fiecar e dinte o parte a
fost menŃinută în apă distilată, ca probă martor, ș i celelalte părŃi au
fost imersate în soluŃia de acid clorhidric 0,06 mo l/l la pH =1,2

35 timp de 30 minute și respectiv o oră. SecŃiunile de ntare au fost
analizate din punct de vedere morfogic utilizând mi croscopul
electronic cu scanare, SEM model VEGA II LSH, produ s de firma
TESCAN Cehia, cuplat cu un detector EDX tip QUANTAX QX2,
produs de firma BRUKER/ROENTEC Germania. SGa efectu at
analiza spectrală a componentelor minerale ale fiec ărei probe.
IX. 4. REZULATE ȘI DISCUłII

Fig.72. Spectru compomer Freedom martor

Fig.73. Spectru compomer Freedom după 30 minute

36

Fig.74. Spectru compomer Freedom după o oră

Fig .75. Spectru Fuji II martor

Fig .76. Spectru Fuji II după 30 minute

37

Fig.77. Spectru Fuji II după o oră

Fig. 78. Spectru Fuji IX martor

Fig.79. Spectru Fuji IX după 30 minute

38

Fig.80. Spectru Fuji IX după o oră

SGa efectuat apoi măsurarea concentraŃiilor de ioni calciu,
fosfor, oxigen, carbon, siliciu, aluminiu etc. într e cele 3 cimenturi
glass ionomere la proba martor comparativ cu cele l a 30 minute și 1
ora de menŃinere în HCl.

Fig.81. VariaŃia concentraŃiei de ioni la proba martor
In proba martor se observă există o variaŃie a pri ncipalelor
componenete minerale din cele trei materiale studia te. Cimentul
glassGionomer Fuji IX are concentraŃia cea mai mare de fluor și
aluminiu, Cimentul Fuji II LC are concentraŃia de c alciu cea mai
mare, iar compomerul Freedom are concentraŃia de ox igen cea mai
mare.

39
Fig.82. VariaŃia concentraŃiei de ioni după 30 minute
După 30 de minute se observă scăderea marcantă a ca lciului,
aluminiului la toate materialele și apariŃia clorul ui din acidul
clorhidric.

Fig.83. VariaŃia concentraŃiei de ioni după o oră
După o oră, nivelul calciului sGa menŃinut la valor i foarte mici, iar
clorul a crescut.
Tabel 43. Test de omogenitate
Test of Homogeneity of Variances

Levene Statistic df1 df2 Sig.
fluorine 6.661 2 12 .051
aluminium 3.366 2 12 .069
phosphorus .926 2 12 .423
silicon 2.895 2 12 .094
calcium 3.286 2 12 .073

40 Test of Homogeneity of Variances

Levene Statistic df1 df2 Sig.
fluorine 6.661 2 12 .051
aluminium 3.366 2 12 .069
phosphorus .926 2 12 .423
silicon 2.895 2 12 .094
calcium 3.286 2 12 .073
oxygen 34.799 2 12 .050

Tabelul Test of Homogeneity of Variance conŃine
rezultatului testului Levene. Valorile nesemnificat ive din tabel
(albastru bold) conduc la concluzia că dispersiile în interiorul celor
șase grupuri sunt omogene.
Ne interesează dacă în cadrul celor 3 compomeri exi stă
diferenŃe semnificative din punct de vedere statist ic pentru fiecare
element în parte. Aplicăm pentru aceasta testul ANO VA.
Ipoteza de nul : între cele 3 loturi de compomeri nu există
diferenŃe semnificative din punct de vedere statist ic
Ipoteza de cercetare : pentru fiecare din cele 3 loturi, la
nivel de element, există diferenŃe semnificative di n punct de vedere
statistic
Tabel 44. Test Anova
ANOVA

Sum of
Squares df Mean
Square F p.
Between
Groups 1291.003 2 645.502 286.019 .000
Within Groups 27.082 12 2.257 fluorine
Total 1318.085 14

41 Between
Groups 197.028 2 98.514 224.027 .000
Within Groups 5.277 12 .440 aluminium
Total 202.304 14
Between
Groups 144.060 2 72.030 968.926 .000
Within Groups .892 12 .074 phosphoru
s
Total 144.952 14
Between
Groups 654.891 2 327.446 205.862 .000
Within Groups 19.087 12 1.591 silicon
Total 673.978 14
Between
Groups 2074.007 2 1037.003 7407.520 .000
Within Groups 1.680 12 .140 calcium
Total 2075.687 14
Between
Groups 839.284 2 419.642 1091.538 .000
Within Groups 4.613 12 .384 oxygen
Total 843.897 14

Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui
valoare este:

286,019 pentru fluorine,
224,027 pentru aluminium
968,926 pentru phosphor

42 205,862 pentru silicon
7407,520 pentru calcium
1091 pentru oxygen

Toate valorile testului F sunt pentru un prag p = 0.0001,
ceea ce permite respingerea ipotezei de nul și acce ptarea ipotezei de
cercetare conform căreia nivelul de fluor, aluminiu , fosfor, silicon,
calciu și oxIgen variază semnificativ la nivelul ce lor trei cimenturi
glass ionomere.
Analiza de varianŃă – ANOVA –calculează raportul di ntre
variaŃia provocată de diferenŃele intergrupuri și v ariaŃia cauzată de
diferenŃele intragrup și stabilește dacă acest rapo rt este suficient de
mare pentru a putea distinge între grupuri.
Deoarece rezultatul analizei de varianŃă ANOVA
unifactorial se referă doar la diferenŃele globale ce apar între
grupuri, diferenŃe ce se reflectă în variaŃia popul aŃiei totale, fără a
preciza între care anume grupuri apar diferenŃele, activăm din
același meniu tipul testului de contrast postGhoc, pentru a putea
confirma faptul că diferenŃele obŃinute pe ansamblu prin analiza
testului F se regăsesc și la nivelul comparaŃiilor dintre grupuri, luate
două cîte două. Unul din testele de contrast obișnu ite pentru acest
caz este testul BONFERRONI.
I – reprezintă nivelul de referinŃă al variabilei in dependente,
faŃă de care se face comparaŃia;
J – arată celelalte niveluri ale variabilei independ ente ce sunt
comparate cu nivelul de referinŃă.
Constatăm diferenŃe semnificative din punct de vede re
statistic în cadrul celor trei loturi pentru fiecar e din elementele
avute în atenŃie. În tabelul de mai jos, valorile s emnificative
statistic sunt marcate cu roșu.
Tabel 45. Test Bonferroni
Multiple Comparisons
Bonferroni
Dependent
Variable (I)
compomer (J)
compomer Mean
Difference Std.
Error Sig. 95% Confidence
Interval

43
Lower
Bound Upper
Bound
FujiIImartor -.88600 .95013 1.000 -3.5269 1.7549 martor
FujiIXmartor –
20.10800 * .95013 .000 –
22.7489 –
17.4671
martor .88600 .95013 1.000 -1.7549 3.5269 FujiIImartor
FujiIXmartor –
19.22200 * .95013 .000 –
21.8629 –
16.5811
martor 20.10800 * .95013 .000 17.4671 22.7489 fluorine
FujiIXmartor
FujiIImartor 19.22200 * .95013 .000 16.5811 21.8629
FujiIImartor -4.29400 * .41940 .000 -5.4597 -3.1283 martor
FujiIXmartor -8.87600 * .41940 .000 –
10.0417 -7.7103
martor 4.29400 * .41940 .000 3.1283 5.4597 FujiIImartor
FujiIXmartor -4.58200 * .41940 .000 -5.7477 -3.4163
martor 8.87600 * .41940 .000 7.7103 10.0417 aluminium
FujiIXmartor
FujiIImartor 4.58200 * .41940 .000 3.4163 5.7477
FujiIImartor -6.98400 * .17244 .000 -7.4633 -6.5047 martor
FujiIXmartor -.91600 * .17244 .001 -1.3953 -.4367
martor 6.98400 * .17244 .000 6.5047 7.4633 FujiIImartor
FujiIXmartor 6.06800 * .17244 .000 5.5887 6.5473
martor .91600 * .17244 .001 .4367 1.3953 phosphorus
FujiIXmartor
FujiIImartor -6.06800 * .17244 .000 -6.5473 -5.5887
silicon martor FujiIImartor 16.09000 * .79765 .000 13.8730 18.3070

44
FujiIXmartor 9.56200 * .79765 .000 7.3450 11.7790
martor –
16.09000 * .79765 .000 –
18.3070 –
13.8730 FujiIImartor
FujiIXmartor -6.52800 * .79765 .000 -8.7450 -4.3110
martor -9.56200 * .79765 .000 –
11.7790 -7.3450
FujiIXmartor
FujiIImartor 6.52800 * .79765 .000 4.3110 8.7450
FujiIImartor –
24.43000 * .23664 .000 –
25.0877 –
23.7723 martor
FujiIXmartor .99800 * .23664 .004 .3403 1.6557
martor 24.43000 * .23664 .000 23.7723 25.0877 FujiIImartor
FujiIXmartor 25.42800 * .23664 .000 24.7703 26.0857
martor -.99800 * .23664 .004 -1.6557 -.3403 calcium
FujiIXmartor
FujiIImartor –
25.42800 * .23664 .000 –
26.0857 –
24.7703
FujiIImartor 15.48800 * .39215 .000 14.3980 16.5780 martor
FujiIXmartor 16.22200 * .39215 .000 15.1320 17.3120
martor –
15.48800 * .39215 .000 –
16.5780 –
14.3980 FujiIImartor
FujiIXmartor .73400 .39215 .257 -.3560 1.8240
martor –
16.22200 * .39215 .000 –
17.3120 –
15.1320 oxygen
FujiIXmartor
FujiIImartor -.73400 .39215 .257 -1.8240 .3560
*. The mean difference is significant at the 0.05 l evel.
VariaŃiile mediei pentru fiecare din constituienŃii celor trei
cimenturi glass ionomere

45 ANOVA
Sum of
Squares df Mean
Square F p.
Between
Groups 25.117 2 12.559 17.498 .000
Within
Groups 8.613 12 .718 silicon30mi
n
Total 33.730 14
Between
Groups 321.791 2 160.896 740.00
0 .000
Within
Groups 2.609 12 .217 aluminium3
0min
Total 324.400 14
Between
Groups 12.922 2 6.461 168.88
1 .000
Within
Groups .459 12 .038 calcium30
min
Total 13.381 14
Between
Groups .752 2 .376 10.484 .002
Within
Groups .430 12 .036 chlorine30
min
Total 1.182 14
oxygen30m
in Between
Groups 4300.443 2 2150.222 2170.4
28 .000

46 Within
Groups 11.888 12 .991
Total 4312.331 14

Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui valoare este:

17,498 pentru silicon
740,000 pentru aluminium
168,881 pentru calcium
10,484 pentru chlorine,
2170,428 pentru oxygen

Toate valorile testului F sunt pentru un prag p = 0 .0001,
ceea ce permite respingerea ipotezei de nul și acce ptarea ipotezei de
cercetare conform căreia nivelul de silicon, alumin iu, calciu,
chlorine și oxigen variază semnificativ la nivelul celor trei
cimenturi glass ionomere.
Deoarece rezultatul analizei de varianŃă ANOVA
unifactorial se referă doar la diferenŃele globale ce apar între
grupuri, diferenŃe ce se reflectă în variaŃia popul aŃiei totale, fără a
preciza între care anume grupuri apar diferenŃele, activăm din
același meniu tipul testului de contrast postGhoc, pentru a putea
confirma faptul că diferenŃele obŃinute pe ansamblu prin analiza
testului F se regăsesc și la nivelul comparaŃiilor dintre grupuri, luate
două câte două. Unul din testele de contrast obișnu ite pentru acest
caz este testul BONFERRONI.
I – reprezintă nivelul de referinŃă al variabilei in dependente,
faŃă de care se face comparaŃia;
J – arată celelalte niveluri ale variabilei independ ente ce sunt
comparate cu nivelul de referinŃă.
Constatăm diferenŃe semnificative din punct de vede re
statistic în cadrul celor trei loturi pentru fiecar e din elementele
avute în atenŃie. În tabelul de mai jos, valorile s emnificative
statistic sunt marcate cu roșu, iar cele nesemnific ative cu negru.
Tabel 49 . Test Bonferroni

47 Tabel 52. Test Anova Multiple Comparisons
Bonferroni
95% Confidence
Interval
Dependent
Variable (I)
compomer30min (J)
compomer30min Mean
Difference
(I-J) Std.
Error p. Lower
Bound Upper
Bound
Fuji II 2.21800 * .53581 .004 .7287 3.7073 compomer
Freedom Fuji IX 3.07000 * .53581 .000 1.5807 4.5593
compomer
Freedom -2.21800 * .53581 .004 -3.7073 -.7287 Fuji II
Fuji IX .85200 .53581 .413 -.6373 2.3413
compomer
Freedom -3.07000 * .53581 .000 -4.5593 -1.5807 silicon30min
Fuji IX
Fuji II -.85200 .53581 .413 -2.3413 .6373
Fuji II 1.51800 * .29491 .001 .6983 2.3377 compomer
Freedom Fuji IX -8.97800 * .29491 .000 -9.7977 -8.1583
compomer
Freedom -1.51800 * .29491 .001 -2.3377 -.6983 Fuji II
Fuji IX -10.49600 * .29491 .000 –
11.3157 -9.6763
compomer
Freedom 8.97800 * .29491 .000 8.1583 9.7977 aluminium30min
Fuji IX
Fuji II 10.49600 * .29491 .000 9.6763 11.3157
calcium30min compomer Fuji II -2.04400 * .12370 .000 -2.3878 -1.7002
Fuji IX -1.88400 * .12370 .000 -2.2278 -1.5402
compomer
Freedom 2.04400* .12370 .000 1.7002 2.3878 Fuji II
Fuji IX .16000 .12370 .661 -.1838 .5038
compomer
Freedom 1.88400 * .12370 .000 1.5402 2.2278
Fuji IX
Fuji II -.16000 .12370 .661 -.5038 .1838
Fuji II .06000 .11974 1.000 -.2728 .3928 compomer
Freedom
Fuji IX -.44200 * .11974 .009 -.7748 -.1092
compomer
Freedom -.06000 .11974 1.000 -.3928 .2728 Fuji II
Fuji IX -.50200 * .11974 .004 -.8348 -.1692
compomer
Freedom .44200 * .11974 .009 .1092 .7748 chlorine30min
Fuji IX
Fuji II .50200 * .11974 .004 .1692 .8348
Fuji II 33.45400 * .62950 .000 31.7043 35.2037 compomer
Freedom Fuji IX 37.95800 * .62950 .000 36.2083 39.7077
compomer
Freedom -33.45400 * .62950 .000 –
35.2037 –
31.7043 Fuji II
Fuji IX 4.50400 * .62950 .000 2.7543 6.2537
compomer
Freedom -37.95800 * .62950 .000 –
39.7077 –
36.2083 oxygen30min
Fuji IX
Fuji II -4.50400 * .62950 .000 -6.2537 -2.7543
*. The mean difference is significant at the 0.05 l evel.

48 ANOVA
Sum of
Squares df Mean
Square F p.
Between
Groups 1056.520 2 528.260 2355.7
44 .000
Within
Groups 2.691 12 .224 silicon60mi
n
Total 1059.211 14
Between
Groups 291.706 2 145.853 718.52
4 .000
Within
Groups 2.436 12 .203 carbon60mi
n
Total 294.142 14
Between
Groups 233.162 2 116.581 2884.4
84 .000
Within
Groups .485 12 .040 calcium60
min
Total 233.647 14
Between
Groups 10.803 2 5.402 612.19
6 .000
Within
Groups .106 12 .009 chlorine60
min
Total 10.909 14
aluminium6
0min Between
Groups 106.745 2 53.373 2930.4
18 .000

49 Within
Groups .219 12 .018
Total 106.964 14
Between
Groups 3564.104 2 1782.052 9127.0
28 .000
Within
Groups 2.343 12 .195 oxygen60m
in
Total 3566.447 14

Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui valoare este:
2355,744 pentru silicon
718,524 pentru carbon,
2884,484 pentru calcium
612,196 pentru chlorine,
2930,418 pentru aluminium
9127,428 pentru oxygen
Toate valorile testului F sunt pentru un prag p = 0 .0001, ceea ce
permite respingerea ipotezei de nul și acceptarea i potezei de
cercetare conform căreia nivelul de silicon, carbon , aluminiu,
calciu, chlorine și oxigen variază semnificativ la nivelul celor trei
cimenturi glass ionomere.
Tabel 53. Test Bonferroni
Multiple Comparisons
Bonferroni
95% Confidence
Interval
Dependent
Variable (I)
compomer60min (J)
compomer60min Mean
Differenc e
(I-J) Std.
Error p. Lower
Bound Upper
Bound

50 Fuji II 7.73200 * .29950 .000 6.8996 8.5644 compomer
Freedom Fuji IX 20.36200 * .29950 .000 19.5296 21.1944
compomer
Freedom -7.73200 * .29950 .000 -8.5644 -6.8996 Fuji II
Fuji IX 12.63000 * .29950 .000 11.7976 13.4624
compomer
Freedom –
20.36200 * .29950 .000 –
21.1944 –
19.5296 silicon60min
Fuji IX
Fuji II –
12.63000 * .29950 .000 –
13.4624 –
11.7976
Fuji II -3.72800 * .28495 .000 -4.5200 -2.9360 compomer
Freedom Fuji IX 6.91600 * .28495 .000 6.1240 7.7080
compomer
Freedom 3.72800 * .28495 .000 2.9360 4.5200 Fuji II
Fuji IX 10.64400 * .28495 .000 9.8520 11.4360
compomer
Freedom -6.91600 * .28495 .000 -7.7080 -6.1240 carbon60min
Fuji IX
Fuji II –
10.64400 * .28495 .000 –
11.4360 -9.8520
Fuji II -.92600 * .12715 .000 -1.2794 -.5726 compomer
Freedom Fuji IX -8.78800 * .12715 .000 -9.1414 -8.4346
compomer
Freedom .92600 * .12715 .000 .5726 1.2794 Fuji II
Fuji IX -7.86200 * .12715 .000 -8.2154 -7.5086 calcium60min
Fuji IX compomer
Freedom 8.78800 * .12715 .000 8.4346 9.1414

51
Fuji II 7.86200 * .12715 .000 7.5086 8.2154
Fuji II -.07800 .05941 .641 -.2431 .0871 compomer
Freedom Fuji IX -1.83800 * .05941 .000 -2.0031 -1.6729
compomer
Freedom .07800 .05941 .641 -.0871 .2431 Fuji II
Fuji IX -1.76000 * .05941 .000 -1.9251 -1.5949
compomer
Freedom 1.83800 * .05941 .000 1.6729 2.0031 chlorine60min
Fuji IX
Fuji II 1.76000 * .05941 .000 1.5949 1.9251
Fuji II 3.76200 * .08535 .000 3.5248 3.9992 compomer
Freedom
Fuji IX -2.74600 * .08535 .000 -2.9832 -2.5088
compomer
Freedom -3.76200 * .08535 .000 -3.9992 -3.5248 Fuji II
Fuji IX -6.50800 * .08535 .000 -6.7452 -6.2708
compomer
Freedom 2.74600 * .08535 .000 2.5088 2.9832 aluminium60min
Fuji IX
Fuji II 6.50800 * .08535 .000 6.2708 6.7452
Fuji II -5.99000 * .27946 .000 -6.7668 -5.2132 compomer
Freedom
Fuji IX 29.29000 * .27946 .000 28.5132 30.0668
compomer
Freedom 5.99000 * .27946 .000 5.2132 6.7668 oxygen60min
Fuji II
Fuji IX 35.28000 * .27946 .000 34.5032 36.0568

52 compomer
Freedom –
29.29000 * .27946 .000 –
30.0668 –
28.5132
Fuji IX
Fuji II –
35.28000 * .27946 .000 –
36.0568 –
34.5032
*. The mean difference is significant at the 0.05 l evel.
IX. 5. CONCLUZII
/checkbld Cimenturile glassGionomere utilizate în studiu au p rezentat
modificări semnificative ale mineralelor din struct ură
/checkbld Compomerul a prezentat modificări mai puŃin evident e faŃă
de cimenturile glassGionomere, ceea ce se datorează
structurii sale diferite
/checkbld Chiar dacă au apărut pierderi de minerale din struc tura
cimenturilor glassGionomere, aceste pot fi indicate la
pacienŃii cu leziuni erozive datorită adeziunii chi mice
CAPITOL X. Studiu privind analiza pierderilor de m inerale la
obturaŃiile din rășini compozite imersate în acid c lorhidric
X.2. OBIECTIVE
Scopul acestui studiu a fost de a evalua efectul er oziv al
acidului clorhidric de concentraŃie 0,06 mol/l și p H de 1,2, asupra
unor tipuri diferite rășini compozite fotopolimeriz abile și măsurarea
compoziŃiei minerale a acestor materiale.
X. 3. MATERIAL ȘI METODĂ
SGau utilizat un număr de 15 de molari extrași din motive
ortodontice sau parodontale, a căror faŃă ocluzală era indemnă la
leziunile carioase. Pe faŃa ocluzală sGau realizat cavităŃi de clasa I
Black utilizând pietre diamantate cilindrice, sub r ăcire permanentă
cu apă pentru a evita supraîncălzirea, profunzimea cavităŃilor fiind
de 4 mmm. Marginile cavităŃilor nu au fost bizotate .
CavităŃile realizate au fost obturate utilizând dif erite tipuri
de rășini compzite fotopolimerizabile:Herculite XRV (Kerr),
POINT 4 (Kerr), Filtek Z 250 ( 3M ESPE), Filtek Ult imate (3M
ESPE). Restaurarea sGa realizat utilizând indicaŃii le prevăzute de
producător. Tehnica de restaurare a fost cea orizon tală stratificată,
fiecare strat având o grosime de 2 mm. Straturile a fost

53 fotopolimerizat timp de 40 secunde utilizând o lamp ă LED
(LEDidition de la Ivoclar Vivadent clinical, Austri a).
Pentru fiecare tip de material în parte, coroanele dentare ale
probelor au fost secŃionate în sens vestibuloGoral în trei părŃi,
utilizând discuri diamantate active pe muchie, sub răcire continuă
cu apă pentru a evita supraâncălzirea. De la fiecar e dinte o parte a
fost menŃinută în apă distilată, ca probă martor, ș i celelalte părŃi au
fost imersate în soluŃia de acid clorhidric 0,06 mo l/l la pH =1,2
timp de 30 minute și respectiv o oră. SecŃiunile de ntare au fost
analizate din punct de vedere morfogic utilizând mi croscopul
electronic cu scanare, SEM model VEGA II LSH, produ s de firma
TESCAN Cehia, cuplat cu un detector EDX tip QUANTAX QX2,
produs de firma BRUKER/ROENTEC Germania. SGa efectu at
analiza spectrală a componentelor minerale ale fiec ărei probe.
X. 4. REZULATE ȘI DISCUłII

Fig.112. Spectru Herculite XRV martor

Fig.113. Spectru Herculite XRV după 30 minute

54

Fig.114. Spectru Herculite XRV după o oră
În imaginile de mai sus se observă spectrele de com poziŃie chimică
ale compozitului Herculite. Se constată modificări importante ale
concentraŃiei elementelor chimice la probele după 3 0 minute și
respectiv o oră, faŃă de proba martor.

Fig.115. Spectru POINT 4 martor

Fig .116 . Spectru POINT 4 după 30 minute

55

Fig.117. Spectru POINT 4 după o oră
În imaginile de mai sus se observă spectrele de com poziŃie chimică
ale compozitului POIN 4. Se constată modificări imp ortante ale
concentraŃiei elementelor chimice la probele după 3 0 minute și
respectiv o oră, faŃă de proba martor.

Fig.118. Spectru Filtek Z 250 martor

Fig.119. Spectru Filtek Z 250 după 30 minute

56

Fig.120. Spectru Filtek Z 250 după o oră
În imaginile de mai sus se observă spectrele de com poziŃie chimică
ale compozitului Filtek Z 250. Se constată modifică ri importante
ale concentraŃiei elementelor chimice la probele du pă 30 minute și
respectiv o oră, faŃă de proba martor.
Tabel 56. Test ANOVA
calcium

Sum of
Squares df Mean Square F p.
Between Groups 4539.548 3 1513.183 8776.653 .000
Within Groups 2.759 16 .172
Total 4542.307 19

Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui
valoare este: 8776,653 pentru calciu pentru un prag p = 0.0001,
ceea ce permite respingerea ipotezei de nul și acce ptarea ipotezei de
cercetare conform căreia nivelul de calciu variază semnificativ la
nivelul celor 4 materiale compozite.
Multiple Comparisons
calcium
Bonferroni

57 95% Confidence
Interval (I)
materialecomp
ozite (J)
materialecomp
ozite Mean
Difference
(I-J) Std.
Error p. Lower
Bound Upper
Bound
Filtek U martor -37.63200 * .26261 .000 -38.4220 -36.8420
Herculite
martor -9.69400 * .26261 .000 -10.4840 -8.9040 Filtek Z 250
martor
Point 4 martor -1.90200 * .26261 .000 -2.6920 -1.1120
Filtek Z 250
martor 37.63200 * .26261 .000 36.8420 38.4220
Herculite
martor 27.93800 * .26261 .000 27.1480 28.7280 Filtek U martor
Point 4 martor 35.73000 * .26261 .000 34.9400 36.5200
Filtek Z 250
martor 9.69400 * .26261 .000 8.9040 10.4840
Filtek U martor -27.93800 * .26261 .000 -28.7280 -27.1480 Herculite
martor
Point 4 martor 7.79200 * .26261 .000 7.0020 8.5820
Filtek Z 250
martor 1.90200 * .26261 .000 1.1120 2.6920
Filtek U martor -35.73000 * .26261 .000 -36.5200 -34.9400 Point 4 martor
Herculite
martor -7.79200 * .26261 .000 -8.5820 -7.0020
*. The mean difference is significant at the 0.05 l evel.

Tabel 60. Test ANOVA

58 silicon
Sum of
Squares df Mean Square F p.
Between Groups 1808.939 2 904.470 3491.622 .000
Within Groups 3.108 12 .259
Total 1812.048 14
Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui
valoare este: 3491,622 pentru siliciu pentru un pra g p = 0.0001,
ceea ce permite respingerea ipotezei de nul și acce ptarea ipotezei de
cercetare conform căreia nivelul de silicon variază semnificativ la
nivelul celor 4 materiale compozite.

Tabel 61. Test Bonferroni
Multiple Comparisons
silicon
Bonferroni
95% Confidence Interval (I)
materialecompo
zite (J)
materialecompo
zite Mean
Difference
(I-J) Std.
Error p. Lower
Bound Upper
Bound
Herculite martor -23.75600 * .32189 .000 -24.6507 -22.8613 Filtek Z 250
martor Point 4 martor -.95000 * .32189 .036 -1.8447 -.0553
Filtek Z 250
martor 23.75600 * .32189 .000 22.8613 24.6507 Herculite martor
Point 4 martor 22.80600 * .32189 .000 21.9113 23.7007
Filtek Z 250
martor .95000 * .32189 .036 .0553 1.8447 Point 4 martor
Herculite martor -22.80600 * .32189 .000 -23.7007 -21.9113

59 Multiple Comparisons
silicon
Bonferroni
95% Confidence Interval (I)
materialecompo
zite (J)
materialecompo
zite Mean
Difference
(I-J) Std.
Error p. Lower
Bound Upper
Bound
Herculite martor -23.75600 * .32189 .000 -24.6507 -22.8613 Filtek Z 250
martor Point 4 martor -.95000 * .32189 .036 -1.8447 -.0553
Filtek Z 250
martor 23.75600 * .32189 .000 22.8613 24.6507 Herculite martor
Point 4 martor 22.80600 * .32189 .000 21.9113 23.7007
Filtek Z 250
martor .95000 * .32189 .036 .0553 1.8447 Point 4 martor
Herculite martor -22.80600 * .32189 .000 -23.7007 -21.9113
*. The mean difference is significant at the 0.05 l evel.
VariaŃiile mediei pentru siliciu în cazul Herculit e XRV, Filtek Z259 și POINT 4:

Tabel 64. Test ANOVA
carbon

Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 87.092 2 43.546 202.801 .000
Within Groups 2.577 12 .215
Total 89.669 14

60
Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui
valoare este: 20,801 pentru carbon pentru un prag p = 0.0001, ceea
ce permite respingerea ipotezei de nul și acceptare a ipotezei de
cercetare conform căreia nivelul de carbon variază semnificativ la
nivelul celor 4 materiale compozite.
Tabel 65. Test Bonferroni
Multiple Comparisons
carbon
Bonferroni
95% Confidence
Interval (I)
materialecom
pozite (J)
materialecom
pozite Mean
Difference
(I-J) Std.
Error p. Lower
Bound Upper
Bound
Herculite
martor 2.80800 * .29307 .000 1.9934 3.6226 Filtek Z 250
martor
Point 4 martor -3.09200 * .29307 .000 -3.9066 -2.2774
Filtek Z 250
martor -2.80800 * .29307 .000 -3.6226 -1.9934 Herculite
martor
Point 4 martor -5.90000 * .29307 .000 -6.7146 -5.0854
Filtek Z 250
martor 3.09200 * .29307 .000 2.2774 3.9066 Point 4 martor
Herculite
martor 5.90000 * .29307 .000 5.0854 6.7146
*. The mean difference is significant at the 0.05 l evel.
X. 5. CONCLUZII

61 /checkbld CompoziŃia chimică a compozitelor nanofil a fost
mai afectată decât cea a compozitelor microfil;
/checkbld Pierderea de minerale din rășinile compozite este
mai mică la cele hibride faŃă de cele nanofil
/checkbld Se constată o includere a ionului de clor în
compoziŃia materialelor compozite la probele ce au
fost menŃinute în acid 30 minute și o oră.
/checkbld Medicii dentiști trebuie să Ńină cont de aceste
proprietăŃi ale rășinilor compozite atunci când vor
să restaureze leziuni erozive la pacienŃi cu reflux
gastroGesofagian.

CONCLUZII GENERALE
Leziunile erozive apărute ca urmare a refluxului ga stroG
esofagian din ulcerul gastroGduodenal sunt cele mai
spectaculoase, deoarece afectează un număr mare de dinŃi
și sunt însoŃite de hipersensibilitate, modificarea etajului
inferior al feŃei și ale esteticii dentare.
Medicul dentist trebuie să poată face diagnosticul
diferenŃial cu alte leziuni erozive, datorate altor cauze, cum
ar fi consumul de băuturi acide, fructe, sau bulimi e pentru a
iniŃia un plan de tratament corespunzător.
În cazul pacienŃilor cu reflux gastroGesofagian med icul
dentist trebuie să colaboreze cu medicul internist pentru a
trata și cauza afecŃiunii generale și nu numai cea
stomatologică.
PacienŃii cu reflux gastroGesofagian au un risc mar e de a
avea alterată funcŃia salivară.
Indivizii cu rate reduse de flux salivar nestimulat au un risc
de 5 ori mai mare de a suferi eroziuni.
La acești pacienŃi cu modificări cantitative și cal itative
salivare, medicul dentist trebuie să reechilibreze funcŃiile
acesteia pentru a avea un succes în tratamentul lez iunilor
erozive.
Este certă demineralizarea Ńesuturilor dentare atun ci când
sunt supuse atacurilor repetate de acizi;

62 Rata de disoluŃie a smalŃului în eroziunea acidă es te
dependentă de parametrii chimici ai soluŃiei (pH și
concentraŃie);
Analiza SEM a modificărilor structurale ale smalŃul ui,
precum și analiza componentelor chimice poate eluci da
mecanismul de eroziune dentară la atacul acid;
Acest studiu atrage atenŃia medicilor dentiști de r iscul
refluxului gastroGesofagian asupra Ńesuturilor dure dentare.
Studiu a arătat că se produc modificări atât în st uctura
smalŃului de la marginea restaurărilor cât și în st ructura
materialelor de restaurare folosite.
Pierderea de calciu și fosfor în probele ce aveau r estaurări
coronare a fost semnificativ mai mare decât în cele iniŃiale
Cimenturile glassGionomere au prezentat cele mai ma ri
modificări structurale la atacul acid
Pentru restaurarea leziunilor coronare la pacienŃii cu reflux
gastroGesofagian se recomandă utilizarea rășinilor
compozite hibride, care sGau dovedit mai rezistente la
atacul acid
Cimenturile glassGionomere utilizate în studiu au p rezentat
modificări semnificative ale mineralelor din struct ură
Compomerul a prezentat modificări mai puŃin evident e faŃă
de cimenturile glassGionomere, ceea ce se datorează
structurii sale diferite
Chiar dacă au apărut pierderi de minerale din struc tura
cimenturilor glassGionomere, aceste pot fi indicate la
pacienŃii cu leziuni erozive datorită adeziunii chi mice pe
care o au și eliberării ionului de fluor cu efect
carioprofilactic.
CompoziŃia chimică a compozitelor nanofil a fost ma i
afectată decât cea a compozitelor microfil;
Pierderea de minerale din rășinile compozite este m ai mică
la cele hibride faŃă de cele nanofil
Se constată o includere a ionului de clor în compoz iŃia
materialelor compozite la probele ce au fost menŃin ute în
acid 30 minute și o oră.

63 Medicii dentiști trebuie să Ńină cont de aceste pro prietăŃi ale
rășinilor compozite atunci când vor să restaureze l eziuni
erozive la pacienŃi cu reflux gastroGesofagian.
Cea mai importanta componenta orala care produce
corosiunea materialelor este saliva. Compozitia sa si mai
ales biofilmul ce se formeaza pe suprafata restaura tiilor
poate actiona ca un lubrefiant sau agent coroziv. Rolul
salivei in uzura este complex, importanta fiind com pozitia
si vascozitatea salivei.
Medicul dentist trebuie sa faca determinarile canti tative
(RFR,RFS), dar mai ales cele calitative CT, pH, muc ina,
amilaza) ale salivei pentru a sti ce tip de materia l compozit
pentru restauratie este indicat la pacientul in cau za.
La pacientii suferinzi de boli cronice cum ar fi di abet,
alcoolism, reflux gastroGintestinal cu regurgitatii acide este
important sa tinem cont de materialul pe care il in dicam in
restaurari.
Uzura eroziva poate apare si la un consum mare de b auturi
acide (cola) unde se poate combina cu uzura chimica
(solubilizare).
ORIGINALITATE. CONTRIBUłII PERSONALE
În partea personală, cercetările prezentate sGau co ncentat pe
o problemă de actualitate și anume leziunile eroziv e apărute la
pacienŃii cu reflux gastroGesofagian. Refluzul gast roGesofagian
(RGE) este o afecŃiune comună, relativ frecventă, c are afectează
populaŃia adultă în proporŃie de aproximativ 7% zil nic, respectiv 36
%, cel puŃin o dată pe lună. Simptome ca regurgitaŃ ia, gust acru
inexplicabil, arsuri stomacale și substernale, difi culate sau dureri la
înghiŃire alertează de obicei pacientul și îl deter mină să se prezinte
la medicul generalist (1). În forma tăcută a bolii aceste simptome
nu apar, iar primul semn de boală îl constituie pre zenŃa eroziunilor
pe suprafeŃele dentare.
Primul studiu urmărește corelarea datelor legate de durata
bolii generale cu gradul de afectare prin eroziuni la o serie de
pacienŃi luaŃi în studiu. Testele statistice aplica te în corelarea
diverselor variabile aduc o contribuŃie importantă la înŃelegerea
etiopatogeniei acestei afecŃiuni.

64 În capitolul al doilea se face o corelare între fac torii salivari
și gradul de afectare prin eroziune la pacienŃii lu aŃi în studiu.
ContribuŃia personală a acestui studiu este dată de corelarea
rezultatelor clinice cu cele ale testelor salivare.
Studiul în care se face evaluarea SEM a modificăril or
structurale ale smalŃului, precum și pierderile de minerale din
acesta dă o notă de originalitate prin imaginile și rezulatele pe care
le prezintă.
In studiul de evaluare SEM a modificărilor structur ale și ale
compoziŃiei materialelor de restaurare folosite, pr ecum și a
smalŃului de la limita acestor obturaŃii, aduce o n otă de orginalitate
prin corelaŃiile făcute dintre modificările chimice ale probelor de
studiu cu cele martor.
Bazele de date obŃinute au fost utilizate pentru re alizarea
unor reprezentări grafice clare, sugestive și la su sŃinerea rezulatelor
prin analize statistice complexe.

BIBLIOGRAFIE

1.Abbas G, Fleming GJ, Harrington E, Shortall ACC, Burke
FJT. Cuspal movement and microleakage in premolar teeth
restored with a packable composite cured in bulk or increments. J
Dent 2003;31:437G44
2.Adeleke O, Elugwaraonu A, Dennis AN. The prevalence of
dental erosion in Nigerian patients with gastroGoes ophageal reflux
disease. BMC Oral Health 2005; 5(1): 1G6
3. Addy M , Shellis RP . Interaction between attrition,abrasion and
erosion in tooth wear. Monogr Oral Sci. 2006;20:17G 31
4.Ajagbe O, Brown RS, Krakow AM, Choksi S .G Dental erosion
caused by gastric reflux: a report of two cases. A. Dent Inst
Continuing Education 1998;66:9G14.
5.AlgMajed I, Maguire A, Murray JJ. Risk factors for dental
erosion in 5G6 yearGold and 12G14GyearGold boys in Saudi Arabia.
Community Dent Epidemiol. 2002;30:38–46.
6.AlgMalik M, Holt R D, Bedi R. The relationship between
erosion, caries and rampant caries and dietary habi ts in preschool
children in Saudi Arabia. Int.J. Paediatr. Dent. 20 01; 11 : 430G439

65 7.AlgMullahi AM, Toumba KJ. Effect of slowGrelease fluoride
devices and casein phosphopeptide/amorphous calcium phosphate
nanocomplexes on enamel remineralization in vitro. Caries
Res.2010;44(4):364G71.
8.Alomari QD, Reinhardt JW, Boyer DB. Effect of liners on cusp
deflection and gap formation in composite restorati ons. Oper Dent
2001;26;406G 11.
9.Amaechi BT, Higham SM . " Dental erosion: possible
approaches to prevention and control". J Dent 2005; 33 (3): 243–
52.
10.Amaechi BT, Higham SM . In vitro remineralisation of eroded
enamel lesions by saliva. J Dent 2001; 29:371–376
11.Amirfirooz Borjian, Claudia C. F. Ferrari, Anton i Anouf,
Louis Z. G. Touyz.
PopGCola Acids and Tooth Erosion: An In Vitro , In Vivo , ElectronG
Microscopic, and Clinical Report. Int J Dent. 2010
12.Anderson P, Hector MP, Rampersad MA. Critical pH in
resting and stimulated whole saliva in groups of ch ildren and
adults. International Journal of Paediatric Dentist ry 2001;11:266–
73.
13.Andrian S., Lãcãtușu St. Caria DentarãG Protocoale și tehnici .
Edit.Apollonia, 1999.
14.Andrian S. Tratamentul minim invaziv în caria dentarã. Edit.
Apollonia, 2002.
15.Attin T, Zirkel C, Hellwig E. Brushing abrasion of eroded
dentin after application of sodium fluoride solutio ns. Caries Res
1998; 32:344–350
16.Attin T, Dreifuss H, Hellwig E . Influence of acidified fluoride
gel on abrasion resistance of eroded enamel. Caries Res 1999;
33:135–139
17.Attin T. Methods for assessment of dental erosion. Monographs
in Oral Science .2006;20:152–172.
18.Attin T, Buchalla W, Putz B. In vitro evaluation of different
remineralization periods in improving the resistanc e of previously
eroded bovine dentine against toothGbrushing abrasi on. Arch Oral
Biol 2001;46:871–4.

66 19.Attin T, Weiss K, Becker K, Buchalla W, Wiegand A. Impact
of modified acidic soft drinks on enamel erosion. O ral Dis
2005;11:7–12.
20.Ausiello P, Apicella A, Davidson CL, Rengo S. 3DGfinite
element analyses of cusp movements in a human upper premolar,
restored with adhesive resinGbased composite. J Bio mechanics
2001;34:1269G77.
21.Bakhos Y, Brudevold F, Aasenden R. In vivo estimation of the
permeability of surface human enamel. Arch Oral Bio l 1977; 22:
599G603.
22.Bãlãcel E., Ghiorghe A, Bãlãcel I, Lãcãtușu St. On the
etiologal factors of dental wear lesions, Journal of Romanian
Medical Dentistry, volume 14, issue 3 July / Septem ber 2010, pp
195G197.
23.Barbour ME, Rees JS. The laboratory assessment of enamel
erosion : a review. J Dent 2004; 32: 591G602.
24.Barbour ME , Rees GD . The role of erosion, abrasion and
attrition in tooth wear. J Clin Dent. 2006;17(4):88 G93.
25.Barbour ME, Finke M, Parker DM, Hughes JA, Allen GC,
Addy M. The relationship between enamel softening and eros ion
caused by soft drinks at a range of temperatures. J Dent 2005.
26.Barlow AP, Sufi F, Mason SC. Evaluation of different
fluoridated dentifrice formulations using an in sit u erosion
remineralization model. J Clin Dent.2009; 20(6):192 G8.
27.Barron Robert P, Carmichael Robert P, Marcon Ma rgaret
A., Sandor George KB G Erosion dentaire et reflux gastroG
oesophagien pathologique; pratique clinique. J Can Dent Assoc
2003; 69 (2):84G9
28.Bartlett D. Intrinsic cause of erosion. In: Lussi A, editor. Dental
Erosion . Vol. 20. Basel, Switzerland: Karger; 2006. pp. 11 9–139.
29.Bartlett DW , Shah P. A critical review of nonGcarious cervical
(wear) lesions and the role of abfraction, erosion, and abrasion. J
Dent Res. 2006; 85(4): 306G12
30.Bartlett D, Smith B. G Clinical investigations of gastroG
oesophageal reflux: part 1. dent update Br Dent J. 1996; 23(5): 205G
8.
31.Bartlett D, Blunt L, Smith B . G Measurement of tooth wear in
patients with palatal erosion. Br Dent J. 1997; 182 : 179G84.

67 32.Bartlett D, Evans DF, Smith B. G The relationship between
gastroesophageal reflux disease and dental erosion. J Oral Rehabil
1996; 23: 289G297.
33.Bartlett DW. The role of erosion in tooth wear: aetiology,
prevention and management. 2005, Intern.Dent.J.; 55 , 277G284
34.Bausch JR, de Lange K, Davidson CL, Peters A, de Gee AJ.
Clinical significance of polymerization shrinkage o f composite
resins. J Prosthet Dent 1982;48:59G67.
35.Bayne SC, Thompson JY, Swift EJ Jr, Stamatiades P,
Wilkerson M . A characterization of firstgeneration flowable
composites. JADA1998; 129: 567G77.
36.Bloom B, Glise H. G What do we know about gastroesophageal
reflux disease? Am J Gastroenterol 2001; 96(8 suppl ): lG6
37.Borjian A , Ferrari CC , Anouf A , Touyz LZ .PopGcola acids
and tooth erosion: an in vitro, in vivo, electronGm icroscopic, and
clinical report. Int J Dent. 2010;2010:957842.
38.Bratu D. Materiale Dentare. Edit. Helicon, Timisoara. 1998.
Browning WD & Dennison JB. A survey of failure modes in
composite resin restorations Operative Dentistry 1996; 21(4) 160G
166
39.Burke FJ, Cheung SW, Mjor IA, Wilson NHF. Restoration
longevity and analysis of reasons for the placement and
replacement of restorations provided by vocational dental
practitioners and their trainers in the United King dom.
Quintessence Int 1999; 30:234–242.
40.Burke FJ, Wilson NH, Cheung SW , Mjör IA. Influence of
patient factors on age of restorations at failure a nd reasons for their
placement and replacement.J Dent.2001;29(5):317G24.
41.Burnett CA, Hussey DL, Clifford TJ. Presentation, diagnosis
and initial management of patients referred to a ho spital tooth wear
clinic. Eur J Prosthodont Restor Dent. 2001 ;9(1):5 G7.
42.Cairns AM, Watson M, Creanor SL, Foye RH . The pH and
titratable acidity of a range of diluting drinks an d their potential
effect on dental erosion. J Dent 2002; 30:313–317.
43.Campisi G, Di Fede O, Roccia P, Di Nicola F, Fal aschini S,
Lo Muzio L . Saliva: its value as biological matrix and curren t

68 methods of sampling. European Journal of Inflammati on
2006;4:11–9.
44.Calvadini C, SiegagRiz AM, Popkin BM . US adolescent food
intake trends from 1965 to 1996. Archs Dis Child 20 00; 83:18–24.
45.Chadwick BL, White DA, Morris AJ, Evans D, Pitts NB.
NonGcarious tooth conditions in children in the UK, 2003. Br Dent
J. 2006;200:379–84.
46.Chadwick RG. Practitioner evaluation of an erosive potential
data sheet. J Dent Res 2000; 79: 1197.
47.Chadwick RG, Mitchell HL, Cameron I, Hunter B, T ulley
M. Development of a novel system for assessing tooth and
restoration wear. J Dent 1997; 25:41–47.
48.Chander S , Rees J .Strategies for the prevention of erosive tooth
surface loss. Dent Update. 2010;37(1):12G14.
49.Chandra A, Moazzez R, Bartlett D, Anggiansah A, Owen
WJ . A review of the atypical manifestations of gastro esophageal
reflux disease. International Journal of Clinical Practice .
2004;58(1):41–48.
50.Cheng R, Yang H, Shao MY, Hu T, Zhou XD. Dental erosion
and severe tooth decay related to soft drinks: a ca se report and
literature review. J Zhejiang Univ Sci B. 2009 May; 10(5):395G9.
51.Christensen RM. A critical evaluation for a class of
micromechanics models. J Mechan Physics Solids 1990; 38:379G
404.
52.Christensen G. Oral care for patients with bulimia J Am Dent
Assoc 2002, Vol 133, No 12, 1689G1691.
53.Chikte UM, Naidoo S, Kolze TJ, Grobler SR . Patterns of
tooth surface loss among winemakers. SADJ 2005; 60: 370–374.
54.Chu CH, Pang KK, Lo EC. Dietary behavior and knowledge of
dental erosion among Chinese adults. BMC Oral
Health.2010;3;10:13.
55.Craig W.M. Ocupational dental erosion. Work Safe EvidenceG
Based Practice Group. 2010
56.Crisp S, Lewis BG, Wilson AD . Characterization of glassG
ionomer cements. 6. A study of erosion and water ab sorption in
both neutral and acidic media. J Dent 1980; 8: 68G7 4.

69 57.Condon JR, Ferracane JL . In vitro wear of composite with
varied cure, filler level, and filler treatment. J Dent Res 1997; 76:
1405G1411.
58.Coombes JS. Sports drinks and dental erosion. Am J Dent.
2005;18:101–4.
59.Curca M., Danila I. Evaluarea leziunilor dentare necariogene în
funcŃie de indicii Smith&Knight. Revista MedicoGChi rurgicalã
2010 nr.2, vol.114: 547G550.
60.Daley TJ , Harbrow DJ , Kahler B , Young WG .The cervical
wedgeGshaped lesion in teeth: a light and electron microscopic
study. Aust Dent J. 2009 Sep;54(3):212G9.
61.Darendeliler S., Darendeliler H., Kinoglu T. Analysis of
Central Maxillary Incisor by using a ThreeGDimensio nal Finitew
Element Method.Journal of Oral Rehabil1992;19:371G3 83.
62.Davidson CL, Abdalla AI. Effect of occlusal load cycling on
the marginal integrity of adhesive Class V restorat ions. Am J Dent
1994;7(2):111–114.
63.Dawes C. What is the critical pH and why does a tooth disso lve
in acid? Journal (Canadian Dental Association) 2003;69(11):722–
724.
64.Dawes C, Kubieniec K. The effects of prolonged gum chewing
on salivary flow rate and composition. Archives of Oral Biology .
2004;49(8):665–669.
65.Dawson B, Trapp RG. Basic & Clinical Biostatistics. 3. New
York: Lange Medical Books/McGrawGHill; 2001.
66.Davis RE, Marshall TA, Qian F, Warren JJ, Wefel JS. In
vitro protection against dental erosion afforded by commercially
available, calciumGfortified 100 percent juices. J Am Dent Assoc.
2007;138:1593–8.
67.Devault K. G Overview of therapy for the extraesophageal
manifestations of gastroesophageal reflux disease. Am J
Gastroenterol 2000; 95(8 suppl): 39G44.
68.Di Lenarda R, Cadenaro M & De Stefano Dorigo E . Cervical
compomer restorations: The role of cavity etching i n a 48Gmonth
clinical evaluation Operative Dentistry 2000; 25(5) 382G387.
69.Donachie M, Walls A . G The tooth wear index: a flawed
epidemiological tool in an ageing population group. Community
Dent Oral Epidemiol 1996; 24: 152G8.

70 70.Dugmore CR, Rock WP. The prevalence of tooth erosion in
12GyearGold children. Br Dent J. 2004;196:279–82.
71.Dugmore CR, Rock WP. A multifactorial analysis of factors
associated with dental erosion. Br Dent J 2004;196: 283–6.
72.Edgar W. G Saliva and dental health, clinical implications of
saliva: report of a consensus meeting. Br Dent J l9 90; 169(3G4):96G
8.
73.Eisenburger M, Addy M. Evaluation of pH and erosion time
on demineralisation. Clin Oral Invest 2001;5:108–11 .
74.Eisenburger M, Addy M. Influence of liquid temperature and
flow rate on enamel erosion and surface softening. J Oral Rehabil
2003;30:1076–80.
75.Engle K, Hara AT, Matis B, Eckert GJ, Zero DT .Erosion and
abrasion of enamel and dentin associated with atGho me
bleaching:an in vitro study.JADA.2010;141(5):546G51 .
76.EstevesgOliveira M, Pasaporti C, Heussen N, Edua rdo CP,
Lampert F, Apel C. Rehardening of acidGsoftened enamel and
prevention of enamel softening through CO2 laser ir radiation. J
Dent. 2011; 39(6):414G21.
77.Eubanks TR, Omelanczuk PE, Maronian N, Hillel A, Pope
2nd CE, Pellegrini CA. Pharyngeal pH monitoring in 222 patients
with suspected laryngeal reflux. Journal of Gastroi ntestinal Surgery
2001;5:183–90.
78.Featherstone JD, Lussi A. Understanding the chemistry of
dental erosion. Monographs in Oral Science . 2006;20:66–76.
79.Feilzer AJ, de Gee AJ, Davidson CL. Curing contraction
composites and glassG ionomer cements. J Prosthet D ent
1988;59:297G300.
80.Ferrari M, Davidson CL. Interdiffusion of a traditional glassG
ionomer cement into conditioned dentin. Am J Dent 1 998; 10: 295G
297.
81.Finke M, Hughes JA, Parker DM, Jandt KD. Mechanical
properties of in situ demineralised human enamel me asured by
AFM nanoindentation. Surf Sci 2001;491: 456G467.

71 82.Folwaczny M , Loher C , Mehl A , Kunzelmann KH , Hinkel R .
ToothGcolored filling materials for the restoration of cervical
lesions: a 24Gmonth followGup study.Oper Dent. 2000 ; 25(4):251G8.
83.Folwaczny M , Mehl A , Kunzelmann KH , Hickel R . Clinical
performance of a resinGmodified glassGionomer and a compomer in
restoring nonGcarious cervical lesions. 5Gyear resu lts. Am J Dent.
2001; 14(3): 153G6.
84.Folwaczny M , Loher C , Mehl A , Kunzelmann KH , Hickel R .
Class V lesions restored with four different toothG colored materialsG
3Gyear results. Clin Oral Investig. 2001; 5(1):31G9 .
85.Fong H., Sarikaya M., White S. N., Snead M.
L. Nanomechanical properties profiles across dentin–en amel
junction of human incisor teeth. Mater. Sci. Eng., 2000, C7, 119–
128
86.Forsten L. Fluoride release and uptake by glassGionomers and
related materials and its clinical effect. Biomater ials 1998; 19: 503G
508
87.Fowler C, Willson R, Rees GD. In vitro microhardness studies
on a new antiGerosion desensitizing toothpaste. J C lin Dent.
2006;17(4):100G5.
88.Fowler CE, Gracia L, Edwards MI, Willson R, Brow n A,
Rees GD. Inhibition of enamel erosion and promotion of lesio n
rehardening by fluoride: a white light interferomet ry and
microindentation study. J Clin Dent. 2009;20(6):178 G85.
89.Gallagher, R. R., Demos, S. G., Balooch, M., Mar shall, G.
W.,Marshall, S. J. Optical spectroscopy and imaging of the dento–
enamel junction in human third molars. J. Biomed. M ater. Res.,
2003, 64A, 372–377.
90.Gandara, B.K; E.L Truelove. "Diagnosis and management of
dental erosion". Journal of Contemporary Dental Practice 1999; 1
(1): 16–23.
91.Ganss C , Schlueter N , Hardt M , Schattenberg P , Klimek
J.Effect of fluoride compounds on enamel erosion in vitro: a
comparison of amine, sodium and stannous fluoride. Caries Res.
2008;42(1):2G7.
92.Ganss C, Klimek J, Lussi A. Accuracy and consistency of the
visual diagnosis of exposed dentine on worn occlusa l/incisal
surfaces. Caries Res 2006; 40:208–12.

72 93.Ganss C., Klimek J, Schwartz N. A comparative profilometric
in vitro study of the susceptibility of polished an d natural human
enamel and dentine surfaces to erosive demineralisa tion. Arch Oral
Biol 2000; 45: 897G902.
94.Ganss C, Schlechtriemen M, Klimek J . Dental erosions in
subjects living on a raw food diet. Caries Res 1999 ; 33:74–80.
95.Ganss C , Klimek J , Schäffer U , Spall T .Effectiveness of two
fluoridation measures on erosion progression in hum an enamel and
dentine in vitro. Caries Res. 2001; 35(5):
325G30.
96.Ganss C, Klimek J, Starck C. Quantitative analysis of the
impact of the organic matrix on the fluoride effect on erosion
progression in human dentine using longitudinal mic roradiography.
Arch Oral Biol. 2004 Nov;49(11):931G5.
97.Gedalia I, Dakuar A, Shapira L, Lewinsten I, Gou ltschin J,
Rahamim E .Enamel softening with CocaGCola and rehardening
with milk or saliva. Am J Dent 1991; 4:120–122.
98.Gedalia I, IonatgBendat D, BengMosheh S, Shapira L. Tooth
enamel softening with a cola type drink and reharde ning with hard
cheese or stimulated saliva in situ. J Oral Rehabil 1991; 18:501–
506.
99.Geiger SB, Weiner S. Fluoridated arbonatoapatite in the
intermediate layer between glassionomer and dentine . Dent
Material 1993; 9: 33G36.
100.Geng RugWang, Hui Zhang, ZhonggGao Wang, Guangg
Shui Jiang, ChenggHao Guo. Relationship between dental erosion
and respiratory simptoms in patients with gastroGoe sophageal reflux
disease. Journal of Dentistry 2010; 38 : 892G898
101.Geurtsen W. Rapid general dental erosion by gasGchlorinated
swimming pool water. Review of the literature and c ase report. Am
J Dent 2000; 13:291–293.
102.Ghiorghe C.A. Elemente de cariologie. Edit.PIM, Iasi.2008.
103.Gladys S , Van Meerbeek B ,Lambrechts P , Vanherle G .
Marginal adaptation and retention of a glassGionome r, resinG
modified glassGionomers and a polyacidGmodified res in composite
in cervical ClassGV lesions. Dent Mater. 1998; 14(4 ): 294G306.
104.Gleason P, Suitor C .Children’s diets in the midG1990s: dietary
intake and its relationship with school meal partic ipation. US

73 Department of Agriculture, Food and Nutrition Servi ce, Office of
Analysis, Nutrition and Evaluation, Alexandria, VA, USA; 2001.
105.Gonzálezg López S, Lucenag Martín C, de Harog G asquet F,
Vilchezg Díaz MA, de Harog Muñoz C. Influence of different
composite restoration techniques on cuspal deflecti on: an in vitro
study. Oper Dent 2004;29:656G60.
106.Gordon M, Wasserstein A, Gorfil C, Imber S. Microleakage
in three designs of glass ionomer under composite r esin
restorations. J Oral Rehabil 1991; 18:149–154.
107.Grando LJ, Tames DR, Carsoso AC, Gabilan NH. In vitro
study of enamel erosion caused by soft drinks and l emon juice in
deciduous teeth analysed by stereomicroscopy and sc anning
electron microscopy. Caries Res 1996; 30:373–378.
108.Grippo JO, Simring M, Schreiner S. Attrition, abrasion,
corrosion and abfraction revisited: A new perspecti ve on tooth
surface lesions. 2004, J.Am. Dent.Assoc.; 135;1109G 1118.
109.Grobler SR, Senekal PJ, Laubscher JA. In vitro
demineralization of enamel by orange juice, apple j uice, Pepsi Cola
and Diet Pepsi Cola. Clin Prev Dent. 1990;12(5):5G9 .
110.Groen JN, Smout AJ. SupraGoesophageal manifestations of
gastroGoesophageal reflux disease. European Journal Of
Gastroenterology & Hepatology 2003;15:1339–50.
111.Guaré RO , Ferreira MC , Leite MF , Rodrigues JA , Lussi A ,
Santos MT . Dental erosion and salivary flow rate in cerebral palsy
individuals with gastroesophageal reflux. J Oral Pa thol Med. 2011;
14:1600G1614.
112.Habelitz, S., Marshall, S. J., Marshall, G. W. Jr., Balooch,
M. Mechanical properties of human dental enamel on th e
nanometre scale. Arch. Oral. Biol., 2001, 46, 173–1 83
113.Habelitz, S., Marshall, S. J., Marshall, G. W. Jr.,Balooch,
M. The functional width of the dentino–enamel junction
determined by AFMGbased nanoscratching. J. Struct. Biol., 2001,
135, 294–301.
114.Hall AF, Buchanan CA, Millett DT, Creanor SL, S trang R,
Foye RH. The effect of saliva on enamel and dentine erosion . J
Dent 1999;27:333–9.
115.Hall AF, Sadler JP, Strang R, de Josselin de Jo ng E, Foye
RH, Creanor SL .Application of transverse microradiography for

74 measurement of mineral loss by acid erosion. Adv De nt Res. 1997
Nov;11(4):420G5.
116.Han L, Okamoto A, Fukushima M, Okiji Takashi . ResinG
enamel and dentin interface/fluoride uptake of self Gadhesive resin
cement. J J Conserv Dent 2007; 50: 63.
117.Hanaoka K, Nagao D, Mitusi K, Mitsuhashi A, Sug izaki S,
Teranaka T. A biomechanical approach to the etiology and
treatment of noncarious dental cervical lesions. Bu ll Kanagawa
Dent Coll 1998;26(2):103–111.
118.Hannig M. Ultrastructural investigation of pellicle
morphogenesis at two different intraoral sites duri ng a 24Gh period.
Clin Oral Invest 1999; 3:88–95 .
119.Hannig M, Fiebiger M, Guntzer M, Dobert A, Zime hl R,
Nekrashevych Y. Protective effect of the in situ formed shortGterm
salivary pellicle. Arch Oral Biol 2004; 49:903–910
120.Hannig C, Hamkens A, Becker K, Attin R, Attin T . Erosive
effects of different acids on bovine enamel: releas e of calcium and
phosphate in vitro. Arch Oral Biol 2005;50:541–52.
121.Hannig M, Balz M. Influence of in vivo formed salivary
pellicle on enamel erosion. Caries Res 1999;33:372– 9.
122.Hannig M, Fiebiger M, Guntzer M, Dobert A, Zime hl R,
Nekrashevych Y. Protective effect of the in situ formed shortGterm
salivary pellicle. Arch Oral Biol 2004;49:903–10.
123.Hannig M, Hess NJ, HothgHannig W, De Vrese M. Influence
of salivary pellicle formation time on enamel demin eralizationGan
in situ pilot study.ClinOralInvest 2003;7:158–61.
124.Hara AT, Lussi A, Zero DT. Extrinsic causes of erosion.
Biological factors. In: Whitford GM (ed) Monographs in Oral
Science. Dental erosion: from diagnosis to therapy. 2006; Karger,
Basel: 88–99.
125.Hara AT , GonzálezgCabezas C , Creeth J , Zero DT . The
effect of human saliva substitutes in an erosionGab rasion cycling
model. Eur J Oral Sci. 2008 Dec;116(6):552G6.
126.Hara AT, Lussi A, Zero DT. Biological factors. Monographs
in Oral Science .2006;20:88–99.
127.Harding MA, Whelton H, O’Mullane DM, Cronin M.
Dental erosion in 5GyearGold Irish school children and associated
factors:a pilot study.Community Dent Health.2003;20 :165–70.

75 128.Harris NO, Segura A. The developing carious lesion. In:
Harris NO, GarcíaGGodoy F, editors. Primary Prevent ive Dentistry.
6. Upper Saddle River: Pearson Prentis Hall; 2004. pp. 45–72.
129.HervasgGarcía A, MartínezgLozano MA, CabanesgVi la J,
BarjaugEscribano A, FosgGalve P. Composite resins. A review of
the materials and clinical indications. Med Oral Pa tol Oral Cir Buc
2006;11:215G20.
130.Heymann HO, Sturdevant JR, Bayne S, Wilder AD, Sluder
TB & Brunson WD. Examining tooth flexure effects on cervical
restoration: A twoGyear clinical study Journal of the American
Dental Association 1991; 122(5) 41G47.
131.Hjortsjö C, Jonski G, Young A, Saxegaard E. Effect of
acidic fluoride treatments on early enamel erosion lesionsGa
comparison of calcium and profilometric analyses. A rch Oral Biol.
2010;55(3):229G34.
132.Hjortsjö C, Jonski G, Thrane PS, Saxegaard E, Y oung
A..Effect of stannous fluoride and dilute hydrofluori c acid on early
enamel erosion over time in vivo.Caries Res.2009;43 (6):449G54.
133.Ho, MgH., Lee, SgY.,Chen, HgH. and Lee, MgC . Three
Dimensional Finite Element Analysis of Defects of P osts in Stress
Distribution in Dentin, J. Prosthet. Dent.1994,72(4 ), 367G372.
134.Hood JA, Childs WA, Evans DF. Bond strenght of glassG
ionomer and polycarboxilate cements to dentine. NZ Dent J 1981;
77: 141G144
135.Holbrook WP, Furuholm J, Gudmundsson K, Theodor s A,
Meurman JH. Gastric reflux is a significant causative factor o f
tooth erosion. Journal of Dental Research 2009;88: 422–6.
136.Hooper S, West NX, Pickles MJ, Joiner A. , Newc ombe RG,
Eisenburger M, Ady M. Investigation of erosion and abrasion on
enamel and dentine: a model in situ using toothpast es of different
abrasivity. J Clin Periodontol 2003; 30: 802G808.
137.Hooper S, West NX, Sharif N, Smith S, North M, De’Ath J,
Parker DM, RoediggPenman A, Addy M . A comparison of
enamel erosion by a new sports drink compared to tw o proprietary
products: a controlled, crossover study in situ. J Dent 2004;
32:541–545.

76 138.Hooper S, Hughes JA, Newcombe RG, Addy M, West NX .
A methodology for testing the erosive potential of sports drinks. J
Dent 2005; 33:343–348.
139.Hu JY, Li YQ, Smales RJ, Yip KH. Restoration of teeth with
moreGviscous glass ionomer cements following radiat ionGinduced
caries. Int Dent J 2002; 52: 445G448.
140.Hsu CY , Donly KJ , Drake DR , Wefel JS . Effects of aged
fluorideGcontaining restorative materials on recurr ent root caries. J
Dent Res. 1998; 77 (2): 418G25.
141.Hulley SB, Cummings SR, Browner WS, Grady D, He arst
N, Newman TB. Designing Clinical Research. 2. Philadelphia:
Lippincott Williams & Wilkins; 2001.
142.Hugh Devlin .Operative Dentistry.A Practical Guide to
Operative Innovations. Ed.Springer,2006.
143.Hughes JA, West NX, Parker DM, Newcombe RG, Add y M
. Development and evaluation of a low erosive black currant juice
drink. 3. Final drink and concentrate, formulae com parison in situ
and overview of the concept. J Dent 1999; 27:345–35 0.
144.Hunter ML, West NX, Huges JA, Newcome RG, Addy M.
Relative susceptibility of deciduous and permanent dental hard
tissues to erosion by a low pH fruit drink in vitro . J Dent.
2000;28:265–70.
145.Hur B , Kim HC , Park JK , Versluis A .Characteristics of nonG
carious cervical lesions G an ex vivo study using m icro computed
tomography. J Oral Rehabil. 2010:1365G2842.
146.Huysmans MC, Thijssen JM. Ultrasonic measurement of
enamel thickness: a tool for monitoring dental eros ion? J Dent
2000; 28: 187G191.
147.Ichim IP, Schmidlin PR, Kieser JA, Swain MV . Mechanical
evaluation of cervical glassGionomer restorations: 3D finite element
study. J Dent. 2007; 35(1): 28G35.
148.Ichim IP , Schmidlin PR , Li Q , Kieser JA , Swain MV .
Restoration of nonGcarious cervical lesions Part II . Restorative
material selection to minimise fracture. Dent Mater . 2007; 23 (12):
1562G9.
149.Iliescu A., Gafar M. Cariologie și Odontologie Restaurativă.
Editura Medicală ,București, 2001.

77 150.Imfeld T. Dental erosion. Definition, classification and
links.EurJOralSci1996;164:151G155.
151.Imfeld T. Evaluation of the cariogenicity of confectionery b y
intraGoral wireGtelemetry. Schweizerische Monatsschrift für
Zahnheilkunde . 1977;87(5):437–464.
152.Imfeld TN. Intraoral pH telemetry in manGmaterials and
methods. In: Myers HM, editor. Identification of Low Caries Risk
Dietary Components . Vol. 11. Basel, Switzerland: 1983.9–42.
153.Imfeld T. Prevention of progression of dental erosion by
professional and individual prophylactic measures. Eur J Oral Sci
1996; 104:215–220
154.Inge Birk Larsen, Jytte Westergaard, Kaj Stollz e, Anders
Ingetnann Larsen, Finn Gyntelberg, Palie Holmstrup G Clinical
index for evaluating and monitoring dental erosion. Community
Dent Oral Epidemiol 2000; 28: 211G7.
155.Irie M, Nakai H. Flexural properties and swelling after storage
in water of polyacidGmodified composite resin (comp omer). Dent
Mater J. 1998; 17(1): 77G82.
156.Jaeggi T. Restorative therapy of erosion. In: Lussi A,
Grüninger A, editors. Dental Erosion. From Diagnosis to Therapy .
chapter 13. Vol. 20. Basel, Switzerland: Karger; 20 06. pp.200–214.
157.Jaeggi T, Lussi A. Toothbrush abrasion of erosively altered
enamel after intraoral exposure to saliva—an in sit u study. Caries
Res 1999; 33:455–461.
158.Jaeggi T, Schaffner M, Bürgin W, Lussi A. Erosionen und
keilförmige Defekte bei Rekruten der Schweizer Arme e. Schweiz
Monatsschr Zahnmed 1999; 109:1171–1178.
159.Jain P, Nihill P, Sobkowski J, Agustin MZ. Commercial soft
drinks: pH and in vitro dissolution of enamel. Gen Dent. 2007 MarG
Apr;55(2):150G4.
160.Jantarat J, Panitvisai P, Palamara JEA, Messer HH.
Comparison of methods for measuring cuspal deformat ion in teeth.
J Dent 2001;29:75G82.
161.Jarvinen VK, Rytomaa II, Heinonen OP. Risk factors in
dental erosion. J Dent Res 1991; 70:942–947.
162.Jarvinen V, Meurman JH, Hyvarinen H, Rytomaa I,
Murtomaa H. Dental erosion and upper gastrointestinal disorder s.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1988; 65: 298–303.

78 163.Jenkins GN. Saliva Composition of Saliva . 4th edition. chapter
IX. Blackwell Scientific Publications; 1978. The ph ysiology and
biochemistry of the mouth; p. 287.
164.Jensdottir T, Holbrook P, Nauntofte B, Buchwald C,
Bardow A .Immediate erosive potential of cola drinks and ora nge
juices. J Dent Res. 2006 Mar;85(3):226G30.
165.Jensdottir T, Arnadottir IB, Thorsdottir I, Bar dow A,
Gudmundsson K, Theodors A, Holbrook WP. Relationship
between dental erosion, soft drink consumption, and
gastroesophageal reflux among Icelanders. Clin Oral Investig. 2004
Jun;8(2):91G6.
166.Jensdottir T, Bardow A, Holbrook P. Properties and
modification of soft drinks in relation to their er osive potential in
vitro. J Dent. 2005;33:569–75.
167.Johansson AK, Lingström P, Birkhed D. Comparison of
factors potentially related to the occurrence of de ntal erosion in
highGand lowGerosion groups.Eur J Oral Sci.2002;110 :204–11.
168.Johansson AK, Lingstrom P, Imfeld T, Birkhed D.
Influence of drinking method on toothGsurface pH in relation to
dental erosion. Eur J Oral Sci 2004;112:484–9.
169.Johansson AgK, Johansson A, Birkhed D . Dental erosion
associated with softGdrink consumption in young Sau di men. Acta
Odontologica Scandinavica . 1997;55(6):390–397.
170.Joiner A, Weader E, Cox TF . The measurement of enamel
wear of two toothpastes. Oral Health Prev Dent 2004 ; 2: 383G388
171.de Josselin de Jong E , van der Linden AH , ten Bosch JJ .
Longitudinal microradiography: a nonGdestructive au tomated
quantitative method to follow mineral changes in mi neralised tissue
slices. Phys Med Biol. 1987;32(10):1209G20.
172.de Josselin de Jong E , van der Linden AH , Borsboom PC ,
ten Bosch JJ . Determination of mineral changes in human dental
enamel by longitudinal microradiography and scannin g optical
monitoring and their correlation with chemical
analysis.CariesRes.1988;22(3):153G9.
173.Kierklo A .Restorative treatment of cervical tooth lesions in
aspect of biomechanics. Wiad Lek. 2008; 61(1G3): 53 G7.
174.Kitchens M, Owens BM. Effect of carbonated beverages,
coffee, sports and high energy drinks, and bottled water on the in

79 vitro erosion characteristics of dental enamel. J C lin Pediatr Dent.
2007;31(3):153G9.
175.Kitchin L, Castell DO. Rationale and efficacy of conservative
therapy for gastroesophageal reflux disease. Archs Internat Med
1991; 151: 448G454.
176.Kongara K, Varilek G, Soffer EE. Salivary growth factors
and cytokines are not deficient in patients with ga stroesophageal
reflux disease or Barrett’s esophagus. Digestive Di seases and
Sciences 2001;46:606–9.
177.Kreulen CM , de Soet JJ , Weerheijm KL , van Amerongen
WE . In vivo cariostatic effect of resin modified glas s ionomer
cement and amalgam on dentine. Caries Res.1997; 31( 5): 384G9.
178.Kunzel W, Cruz MS, Fischer T. Dental erosion in Cuban
children associated with excessive consumption of o ranges. Eur J
Oral Sci 2000;108:104–9.
179.Lăcătusu St. – Caria dentară G problemele mineralizării. Ed.
Junimea Iasi. 1998.
180.Lambrechts P, Van Meerbeek B, Perdigão J, Glady s S,
Braem M, Vanherle G. Restorative therapy for erosive lesions.
Eur J Oral Sci 1996;104(2, pt 2):229–240.
181.Lagerweij MD, Buchalla W , Kohnke S, Becker K, Lennon
AM, Attin T. Prevention of erosion and abrasion by a high fluori de
concentration gel applied at high frequencies. Cari es Res. 2006;
40(2):148G53.
182.Larsen MJ, Nyvad B. Enamel erosion by some soft drinks and
orange juices relative to their pH, buffering effec t and contents of
calcium phosphate.Caries Res. 1999;33(1):81G7.
183.Lazarchik DA, Filler SJ . G Dental erosion: predominant oral
lesion in gastroesophageal reflux discase. Am J Gas troenterol 2000;
95(8 suppl): 33G8.
184.Lee WC, Eakle WS. StressGinduced cervical lesions: review of
advances in the past 10 years. J Prosthet Dent 1996 ;75(5):487–494.
185. Loguercio AD, Reis A, Barbosa AN, Roulet JF. FiveGyear
doubleGblind randomized clinical evaluation of a re sinGmodified
glass ionomer and a polyacidGmodified resin in nonc arious cervical
lesions.J Adhes Dent. 2003;5(4):323G32.
186.Lussi A, Jaeggi T, Schärer S. The influence of different
factors on in vitro enamel erosion. Caries Res 1993 ; 27:387–393

80 187.Lussi A, Jaeggi T, JaeggigSchärer S. Prediction of the erosive
potential of some beverages. Caries Res 1995; 29:34 9–354
188.Lussi A, Portmann P, Burhop B . Erosion on abraded dental
hard tissues by acid lozenges: an in situ study. Cl in Oral Invest
1997; 1:191–194 .
189.Lussi A, Schaffner M. Progression of and risk factors for
dental erosion and wedgeGshaped defects over a 6Gye ar period.
Caries Res 2000; 34:182–187
190.Lussi A, Hellwig E. Erosive potential of oral care products.
Caries Res 2001; 35:52–56
191.Lussi A, Jaeggi T, Zero D. The role of diet in the aetiology of
dental erosion. Caries Res 2004;38(Suppl. 1):34–44.
192.Lussi A. Dental Erosion. From Diagnosis to Therapy. In:
Whitford GM (ed) Monographs in oral science. Dental erosion:
from diagnosis to therapy. 2006; Karger, Basel:1–21 9 .
193.Lussi A. Erosive tooth wear—a multifactorial condition of
growing concern and increasing knowledge. In: Whitf ord GM (ed)
Monographs in oral science. Dental erosion: from di agnosis to
therapy. 2006; Karger, Basel: 1–8 .
194.Lussi A, Jaeggi T. Extrinsic causes of erosion. Diet. Chemical
factors. In: Whitford GM (ed) Monographs in Oral Sc ience. Dental
erosion: from diagnosis to therapy. 2006; Karger, B asel: 77–87 .
195.Lussi A, Jaeggi T . ErosionGGdiagnosis and risk factors.Clin
Oral Investig. 2008;12 S.1: 5G13
196.Lussi A, Megert B, Eggenberger D, Jaeggi T. Impact of
different toothpastes on the prevention of erosion. Caries Res.2008;
42(1):62G7.
197.Mahoney E, Beattie J, Swain M, Kilpatrick N . Preliminary
in vitro assessment of erosive potential using the ultraGmicroG
indentation system. Caries Res 2003; 37:218–224
198.Mandel ID .G The functions of saliva. J Dent Res 1987; 66:
623G627.
199.Maneenut C & Tyas MJ. Clinical evaluation of resinmodified
glassGionomer restorative cements in cervical “abra sion”lesions:
OneGyear results Quintessence International 1995 ;26(10) 739G743.
200.Manton DJ, Cai F, Yuan Y, Walker GD, Cochrane N J,
Reynolds C, BrearleygMesser LJ, Reynolds EC. Effect of casein
phosphopeptideGamorphous calcium phosphate added to acidic

81 beverages on enamel erosion in vitro. Aust Dent J. 2010;55(3):275G
9.
201.Marshall, G. W. Jr., Balooch, M., Gallagher, R. R., Gansky,
S. A. and Marshall, S. J. Mechanical properties of the
dentinoenamel junction: AFM studies of nanohardness , elastic
modulus, and fracture. J. Biomed. Mater. Res., 2001 , 54, 87–95.
202.Mathew T, Casamassimo PS, Hayes JR. Relationship
between sports drinks and dental erosion in 304 uni versity athletes
in Columbus, Ohio, USA. Caries Res. 2002;36:281–7.
203.Maupomé G, DiezgdegBonilla J, TorresgVillasenor G,
AndradegDelgado L, Castano VM . In vitro quantitative
assessment of enamel microhardness after exposure t o eroding
immersion in cola drink. Caries Res 1998; 32:148–15 3.
204.McDerra E J, Pollard M A, Curzon M E. The dental status
of asthmatic British school children. Ped Dent 1998; 20: 281G287.
205.Meyers IA . Diagnosis and management of the worn dentition:
risk management and preGrestorative strategies for the oral and
dental environment. Ann R Austral Coll Dent Surg. 2 008;19:27G30.
206.Meurman JH, Härkönen M, Näveri H, Koskinen J, T orkko
H, Rytömaa I, Järvinen V, Turunen R. Experimental sports
drinks with minimal dental erosion effect. Scand J Dent Res 1990;
98:120–128.
207.Meurman JH, ten Cate JM .Pathogenesis and modifying
factors of dental erosion. Eur J Oral Sci 1996;104: 199–206.
208.Meurman JH, Frank RM. Scanning electron microscopic
study of the effect of salivary pellicle on enamel erosion. Caries
Res; 1991; 25:1–6.
209.Michael JA , Kaidonis JA , Townsend GC . NonGcarious
cervical lesions on permanent anterior teeth: a new morphological
classification. Aust Dent J. 2010;55(2):134G7.
210.Michael JA, Kaidonis JA, Townsend GC. NonGcarious
cervical lesions: a scanning electron microscopic s tudy. Aust Dent
J. 2010;55(2):138G42.
211.Mickenautsch S , Yengopal V , Banerjee A . Atraumatic
restorative treatment versus amalgam restoration lo ngevity: a
systematic review.Clin Oral Investig.2010;14(3):233 G240

82 212.Milosevic A, Kelly MJ, McLean AN. Sports supplement
drinks and dental health in competitive swimmers an d cyclists. Br
Dent J. 1997;182:303–8.
213.Milosevic A, AgrawalN, Redfearn P, Mair L. The
occurrence of toothwear in users of Ecstasy (3,4G
methylenedioxymethamphetamine). Community Dent Oral
Epidemiol 1999; 27:283–287.
214.Milosovic A, Slade P D. The orodental status of anorexics and
bulimics. Br Dent J 1989; 167: 66G70.
215.Millward A, Shaw L, Harrington E, Smith AJ .Continuous
monitoring of salivary flow rate and pH at the surf ace of the
dentition following consumption of acidic beverages . Caries Res
1997; 31:44–49
216.Mistry M, Grenby TH . Erosion by soft drinks of rat molar
teeth assessed by digital image analysis. Caries Re s 1993; 27:21–25
217.Mitchell HL, Chadwick RG, Ward S, Manton SL.
Assessment of a procedure for detecting minute leve ls of tooth
erosion. Med Biol Eng Comput 2003; 41: 464G469.
218.Mitra S, Lee CY , Bui HT , Tantbirojn D , Rusin RP .LongG
term adhesion and mechanism of bonding of a pasteGl iquid resinG
modified glassGionomer. Dent Mater. 2009; 25(4): 45 9G66.
219.Mitra S. Curing reactions of glassGionomer materials.
In:GlassGionomers: the next generation. Proceeding of the 2 nd
Symposium on GlassGionomers. Ed.P.Hunt,USA1994: 13G 23.
220.Mjor IA, Shen C, Eliasson ST, Richter S. Placement and
replacement of restorations in general dental pract ice in Iceland.
Oper Dent 2002;27:117G23.
221.Moazzez R, Bartlett D, Anggiansah A. Dental erosion,
gastrooesophageal reflux disease and saliva: how ar e they related?
Journal of Dentistry 2004;32:489–94.
222.Moazzez R, Smith BGN, Bartlett DW. Oral pH and drinking
habit during ingestion of a carbonated drinkin a gr oup of
adolescents with dental erosion. J Dent. 2000;28:39 5–7.
223.Morin DL, Douglas WH, Cross M, DeLong R. Biophysical
stress analysis of restored teeth: experimental str ain measurement.
Dent Mater 1988;4:41G8.
224.Morton DG, Smith ME. The Mouth, Salivary Glands and
Oesophagus . chapter 2. Edinburgh, UK: Churchill Livingstone;

83 2001. The digestive system, basic science and clini cal conditions;
pp. 21–42.
225.Mount GJ, Patel C, Makinson OF . ResinGmodified glassG
ionomers: strenght, cure depth and translucency. Au st.Dent Journal
2002; 47(4): 339G343
226.Mount GJ. An Atlas of glassGionomer cements:A clinician’s
guide. Edit. Martin Dunitz, 2001
227.Mount GJ, Hume WR . Preservation and Restoration of Tooth
Structure. Edit. Mosby International, London, 1998
228.Mount GJ. Longevity in glassGionomer restorations: review of
a successful technique. Quintessence Int. 1997; 28: 643G650
229.Mount GJ. Adhesion of glassGionomer cement in the clinical
environment. Oper Dent 1991; 16: 141G148
230.Mount GJ. Clinical placement of modern glass ionomer
cements. Quintessence International 1993; 24: 107G1 11
231.Mount GJ. G Glass ionomer cements: past, present and future.
Oper Dent 1994; 19: 82G90
232.Murrell S, Marshall TA, Moynihan PJ, Qian F, We fel JS.
Comparison of in vitro erosion potentials between b everages
available in the United Kingdom and the United Stat es . J Dent.
2010;38(4):284G9.
233.Neamat AB, Han L, Okamoto A, Iwaku M. Changes in the
mechanical properties and surface texture of compom er immersed
in various media. J Prosth Dent 2000; 84: 444G452.
234.Neamat AB, Han L, Okamoto A, Iwaku M . Color stability of
compomer after immersion in various media. J Esthet Dent 2000;
12: 258G263.
235.Neamat AB, Han L, Okamoto A, Iwaku M. Effect of
alcoholic and low pH soft drinks on fluoride releas e from
compomer. J Esthet Dent 2000; 12: 97G104.
236.Nekrashevych Y, Hannig M, Stosser L. Assessment of
enamel erosion and protective effect of salivary pe llicle by surface
roughness analysis and scanning electron microscopy . Oral Health
Prev Dent 2004;2:5–11.
237.Nekrashevych Y, Stosser L. Protective influence of
experimentally formed salivary pellicle on enamel e rosion. An in
vitro study. Caries Res 2003;37:225–31.

84 238.Nicholson JW. Chemistry of glassGionomer cements:a
review.Biomaterials1998;19:485G494.
239.Nicholson JW , Gjorgievska E, Bajraktarova B, McKenzie
MA. Changes in properties of polyacidGmodified composit e resins
(compomers) following storage in acidic solutions . Oral Rehabil.
2003; 30(6): 601G7.
240.Ngo H, Marino V, Mount GJ. Calcium, strontium,
aluminium, sodium and fluoride release from four gl assionomers. J
Dent Res 1998; 77: 641.
241.Ngo H, Mount GJ, Peters MC. A study of glassGionomer
cement and its interface with the enamel and dentin using a lowG
temperature, high resolution scanning microscope te chnique. Quint
Int. 1997; 28: 63G69.
242.Ngo H, Earl A, Mount GJ. GlassGionomer cements: a 12G
month evaluation. J Prosthet Dent. 1986 Feb;55(2):2 03G5.
243.Nguyen C , Ranjitkar S , Kaidonis JA , Townsend GC .A
qualitative assessment of nonGcarious cervical lesi ons in extracted
human teeth. Aust Dent J. 2008 Mar;53(1):46G51
244.Nunn J H, Sharkey I, Coulthard M. Acidic medicines and
the implications for oral health of renal patients. J Dent Res 1999;
78: 1083.
245.Nunn JH, Gordon PH, Morris AJ, Pine CM, Walker
A.Dental erosion—changing prevalence?A review of Bri tish
national childrens’surveys.Int J Paediatr Dent2003; 13:98–105.
246.O’Brien M. Children’s dental health in the UK, 1993. London:
HMSO.
247.Onal B, Pamir T .The twoGyear clinical performance of
esthetic restorative materials in noncarious cervic al lesions. J Am
Dent Assoc. 2005 Nov;136(11):1547G55.
248.Özgünaltay G & Önen A. ThreeGyear clinical evaluation of a
resin modified glassGionomer cement and a composite resin in nonG
carious Class V lesions. Journal of Oral Rehabilita tion 2002;
29(11) 1037G1041.
249.Owens BM, Halter TK, Brown DM. Microleakage of toothG
colored restorations with a beveled gingival margin . Quintessence
Int 1998; 29:356–361.

85 250.Owens BM , Kitchens M . The erosive potential of soft drinks
on enamel surface substrate: an in vitro scanning e lectron
microscopy investigation. J Contemp Dent Pract. 200 71;8(7):11G20.
251.Pace F, Pallotta S, Tonini M, Vakil N, Porro GB . Systematic
review: gastroGoesophageal reflux disease and denta l lesions.
Alimentary Pharmacology & Therapeutics 2008;27: 117 9–86.
*252.Paflis G, Solomon S, Stoleriu S, Topoliceanu C ., Lăcătușu
St.. Studiu clinic privind factorii etiologici ai lezi unilor dentare de
tip eroziv. Rev.Medicina Stomatologică , nr.6, vol.9/2005:
*253.Pavel M., Foia L. Biochimia cavitãŃii orale. Ed.UMF Iasi.
254.Parry J, Shaw L, Arnaud MJ, Smith AJ . Investigation of
mineral waters and soft drinks in relation to denta l erosion. J Oral
Rehab. 2001;28:766–72.
255.Pearson GJ, Hegarty SM . Cusp movement of molar teeth
with composite filling materials in conventional an d modified
MOD cavities. Br Dent J 1989;166:162G5.
256.Pereira PN , Yamada T , Tei R , Tagami J .Bond strength and
interface micromorphology of an improved resinGmodi fied glass
ionomer cement.Am J Dent. 1997; 10(3): 128G32.
257.Pereira PN , Inokoshi S , Tagami J . In vitro secondary caries
inhibition around fluoride releasing materials. J D ent. 1998; 26(5G
6): 505G10.
258.Phelan J, Rees J. The erosive potential of some herbal teas. J
Dent 2003; 31:241–246
259.Pioch, T.,Staehle, H. J. Experimental investigation of the
shear strengths of teeth in the region of the denti noenamel junction.
Quintessence Int., 1996, 27, 711–714.
260.Piwowarczyk A , Ottl P , Lauer HC , Büchler A . Laboratory
strength of glass ionomer cement, compomers, and re sin
composites. J Prosthodont. 2002; 11(2): 86G91.
261.Pollington S, van Noort R. A clinical evaluation of a resin
composite and a compomer in nonGcarious Class V les ions. A 3G
year followGup. Am J Dent. 2008 Feb;21(1):49G52.
262.Powell LV, Johnson GH & Gordon GE . Factors associated
with clinical success of cervical abrasion/erosion restorations
Operative Dentistry 1995; 20(1): 7G13.

86 263.Pretty IA, Edgar WM, Higham SM. The erosive potential of
commercially available mouthrinses on enamel as mea sured by
QLF . J Dent 2003; 31: 313G319.
264.Pretty IA, Edgar WM, Higham SM. The validation of QLF
to quantify acid erosion of human enamel. Arch Oral Biol 2004; 49:
285G294.
265.Ranjitkar S, Smales RJ, Kaidonis JA. Oral manifestations of
gastroesophageal reflux disease. J Gastroenterol He patol. 2011 Oct
17.:1440G1746.
266.Rasmussen, S. T. Fracture properties of human teeth in
proximity to the dentinoenamel junction. J. Dent. R es., 1984, 63,
1279–1283.
267.Reeh ES, Messer HH, Douglas WH. Reduction in tooth
stiffness as a result of endodontic and restorative procedures. J
Endod 1989;15:512G6.
268.Rees JS. The effect of variation in occlusal loading on the
development of abfraction lesions: a finite element study. J Oral
Rehabil 2002;29(2):188–190.
269.Rees, J. S. and Jacobsen, P. H. Elastic Modulus of the
Periodontal Ligament, Biomaterials 1997, 18, 995G99 9.
270.Rees JS, Hammadeh M, Jagger DC. Abfraction lesion
formation in maxillary incisors, canines and premol ars: a finite
element study. Eur J Oral Sci 2003;111(2):149–154.
271.Rees J, Loyn T, McAndrew R. The acidic and erosive
potential of five sports drinks. Eur J Prosthodont Restor Dent.
2005;13:186–90.
272.Rios D, Magalhães AC, Honórico HM, Buzalaf MA, Lauris
JR, Machado MA. The prevalence of deciduous tooth wear in sixG
yearGold children and it’s relationship with potent ial explanatory
factors. Oral Health Prev. Dent. 2007;5:167–71.
273.Rios D, Honório HM, Magalhães AC, Buzalaf MAR,
PalmagDibb RG, Machado MAAM, Silva SMB. Influence of
toothbrushing on enamel softening and abrasive wear of eroded
bovine enamel: an in situ study. Braz Oral Res. 200 6;20:148–54.
274.Robb ND, Smith BG. Prevalence of pathological tooth wear in
patients with chronic alcoholism. Br Dent J 1990; 1 69:367–369.
275.Rochel ID, Souza JG, Silva TC, Pereira AF, Rios D,
Buzalaf MA, Magalhães AC. Effect of experimental xylitol and

87 fluorideGcontaining dentifrices on enamel erosion w ith or without
abrasion in vitro. J Oral Sci. 2011;53(2):163G8.
276.Rubin C., Krishnamurthy N, Capilouto E. Stress Analysis of
the Human Tooth using a Three Dimensional Finite El ement
Model, J. Dent. Res.1983, 62(2), 82G86
277.Rytomaa I, Meurman JH, Koskinen J, Laakso T, Gh arazi
L, Turunen R . In vitro erosion of bovine enamel caused by acidi c
drinks and other foodstuffs. Scand J Dent Res 1990; 96: 324G333
278.Rytomaa I, Jarvinen V, Kanerva R, Heinonen OP. Bulimia
and tooth erosion. Acta Odontol Scand 1988; 56: 36– 40.
279.Sakaguchi RL, Brusr EW, Cross M, DeLong R, Doug las
WH. Independent movement of cusps during occlusal load ing.
Dent Mater 1991;7:186G90.
280.Saksena R, Bartlett DW, Smith BG .The role of saliva in
regurgitation erosion. Eur J Prosthodont Restor Den t 1999; 7:121–
124.
281.Sanchez GA, Fernandez De Preliasco MV. Salivary pH
changes during soft drink consumption in children. Int J Paediatr
Dent. 2003;13:251–7.
282.Sarrett DC . Prediction of clinical outcomes of a restoration
based on in vivo marginal quality evaluation. J Adh es Dent. 2007; 9
Suppl 1: 117G20.
283.Schlueter N , Klimek J , Ganss C .Efficacy of an experimental
FGcontaining solution in erosive tissue loss in ena mel and dentine in
situ. Caries Res.2009;43(6):415G21.
284.Schlueter N, Ganss C, De Sanctis S, Klimek J . Evaluation of
a profilometrical method for monitoring erosive too th wear. Eur J
Oral Sci 2005; 113:505–511
285.Scheutzel P. Etiology of dental erosion: intrinsic factors. Eur J
Oral Sci. 1996;104:178–90.
Schroeder PL, Pilier SJ, Ramirez B, Lazarchik DA., Vaezi MF,
Richter JE G Dental erosion and acid reflux disease. Ann Inte rn
Med 1995: 122 (11):809G15
286.Seda Cengiz. Dental erosion caused by gastroesophageal
reflux disease: a case report. Cases Journal 2009, 2:8018
287.Seow WK, Thong KM. Erosive effects of common beverages
on extracted premolar teeth. Aust Dent J. 2005 Sep; 50(3):173G8.

88 288.Serra MC, Messias DC, Turssi CP. Control of erosive tooth
wear: possibilities and rationale. Brazilian Oral R esearch
2009;23(Suppl. 1):49–55.
289.Shah VP, Midha KK, Findlay JW, Hill HM, Hulse J D,
McKay G, Miller KJ, Patnaik RN, Powell ML, Tonelli A,
Yacobi A . Bioanalitycal method validation: a revisit with a decade
of progress. Pharm Res 2000; 17: 1551G1557.
290.Shaw L, Smith A J. Dental erosion – the problem and some
practical solutions. Br Dent J 1998; 186 : 115G118.
291.Shaw L, AlgDlaigan Y H, Smith A. Childhood asthma and
dental erosion. J Dent Child 2000; 67: 102G106.
292.Sidhu SK., Watson TF . ResinGmodified glassGionomersG a
status report for the American Journal of Dentistry . Am J Dent
1995; 8: 59G67
293.Sidhu R, Grossman ES . Spreadability of two glass ionomer
cements used in atraumatic restorative treatment (A RT). SADJ
2004; 59: 24G26
294.Singh S, Jindal R. Evaluating the buffering capacity of various
soft drinks, fruit juices and tea. J Conserv Dent. 2010;13(3):129G31.
295.Sirimaharaj V, Brearley Messer L, Morgan MV. Acidic diet
and dental erosion among athletes. Australian Dental Journal .
2002;47(3):228–236.
296.Shellis RP, Finke M, Eisenburger M, Parker DM, Addy M.
Relationship between enamel erosion and liquid flow rate. Eur J
Oral Sci 2005;113:232–8.
297.Smith B G N, Robb N D. The prevalence of toothwear in 1007
dental patients. J Oral Rehab 1996; 23: 232G239.
298.Smith B G N, Knight J K. An index for measuring the wear
of teeth. Br Dent J 1984; 156: 435G438.
299.Söderholm KJ, Mukherjee R, Longmate J. Filler
leachability of composites stored in distilled wate r or artificial
saliva. J Dent Res. 1996;75:1692G9.
300.Soderholm KJ, Shang SW . Molecular orientation of silane at
the surface of colloidal silica. J Dent Res 1993; 7 2: 1050G1054.
301.Sorvari R, Pelttari A, Meurman JH . Surface ultrastructure of
rat molar teeth after experimentally induced erosio n and attrition.
Caries Res 1996; 30:163–168.

89 302.Sorvari R, Meurman JH, Alakuijala P, Frank RM Effect of
fluoride varnish and solution on enamel erosion in vitro. Caries Res
1994; 28:227–232.
303.Srinivasan N, Kavitha M, Loganathan SC. Comparison of
the remineralization potential of CPPGACP and CPPGA CP with 900
ppm fluoride on eroded human enamel: An in situ stu dy. Arch Oral
Biol. 2010;55(7):541G4.
304.SteinergOliveira C, NobregdosgSantos M, Zero DT , Eckert
G, Hara AT. Effect of a pulsed CO2 laser and fluoride on the
prevention of enamel and dentine erosion. Arch Oral Biol.
2010;55(2):127G33.
305.Stroici C, Pancu G, Andrian S, Moldovan A. Protective role
of acquired pellicle on enamel erosion. Bulletin of the International
Scientific Surgical Association,2009 4(1): 101G103
306.O’Sullivan E A, Curzon M E J. A comparison of acidic
dietary factors in children with and without dental erosion. J Dent
Child 2000; 67:186G192.
307.Tahmassebi JF, Duggal MS, MalikgKotru G, Curzon MEJ .
Soft drinks and dental health: a review of the curr ent literature.
Journal of Dentistry . 2006;34(1):2–11.
308.Talley NJ, Zinsmeister AR, Schleck CD, Melton L J G 3rd.
The natural history of gastroesophageal reflux. Gas troenterol 1992,
pp.102
309.Tantbirojn D, Huang A, Ericson MD, Poolthong S. Change
in surface hardness of enamel by a cola drink and a CPPGACP
paste. J Dent. 2008;36(1):74G9.
310.Târca T, Andrian S, Iovan G, Topoliceanu C, Lă cătușu D,
Lăcătușu St.. Evaluation of fracture and distortion strength of
certain plastic materials used in nonGcariogenic ce rvical lesions
restoration – "finite element" analysis study. Jour nal of Romanian
Medical Dentistry 2009; 13(4): 123G127
311. Tenovuo J. Human saliva. Ed.Boca Raton, Florida: CRC
Press, Inc.; 1989: 1–54
312.Ten Cate JM, Imfeld T . G Aetiology, mechanisms and
implications of dental erosion.Eur J Oral Sci 1996; 104:149.
313.Ten Cate J M, Imfeld T. Dental erosion, a summary. Eur J
Oral Sci 1996; 104: 241G244.

90 314.Touyz LZG, Mehio A. Dental Ravages from acidulated soft
drinks. Journal of Aesthetic and Implant Dentistry . 2006;8(3):20–
33.
315.Touyz LZG, Anouf A, Borjian A, Ferrari C . Dental erosion
and GORD. Journal of Esthetic Dentistry . 2010;4(4):22–27.
316.Trifan A., Stanciu O.G., Stanciu C . G The extraesphageal
manifestations of gastroesophagial reflux disease: pathophysiology,
diagnostic and treatment. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași 2000
14: 21G24
317.Turssi CP, Maeda FA, Messias DC, Neto FC, Serra MC,
Galafassi D. Effect of potential remineralizing agents on acid
softened enamel. Am J Dent. 2011;24(3):165G8.
318.Young A, Thrane PS, Saxegaard E, Jonski G, Röll a
G.Effect of stannous fluoride toothpaste on erosionGl ike lesions: an
in vivo study. Eur J Oral Sci. 2006;114(3):180G3.
319.Vakil N, van Zanten SV, Kahrilas P, Dent J, Jon es R. The
Montreal definition and classification of gastroeso phageal reflux
disease: a global evidenceGbased consensus. America n Journal of
Gastroenterology 2006;101:1900–20.
320.Valena V., Zoung W. – Dental erosion patterns from intrinsec
acid regurgitation and vomiting. Australian Dental Journal, 2002,
47: (2):106G115
321.Vanuspong W, Eisenburger M, Addy M. Cervical tooth wear
and sensitivity: erosion, softening and rehardening of dentine;
effects of pH, time and ultrasonication. J Clin Per iodontol
2002;29:351–7.
322.Van Meerbeek B, Braem M, Lambrechts P & Vanherl e G.
Evaluation of two dentin adhesives in cervical lesi ons Journal of
Prosthetic Dentistry 1993; 70(4): 308G314.
323.Venables MC, Shaw L, Jeukendrup AE, RoediggPenm an A,
Finke M, Newcombe RG, Parry J, Smith AJ . Erosive effect of a
new sports drink on dental enamel during exercise. Med Sci Sports
Exerc 2005; 37:39–44.
324.Versluis A, Tantbirojn D, Pintado MR, DeLong R, Douglas
WH. Residual shrinkage stress distributions in molars after
composite restoration. Dent Mater 2004;20:554G64.
325.West NX, Hughes JA, Addy M. Erosion of dentine and
enamel in vitro by dietary acids: the effect of tem perature, acid

91 character, concentration and exposure time. J Oral Rehabil
2000;27:875–80.
326.West NX, Hughes JA, Addy M. The effect of pH on the
erosion of dentine and enamel by dietary acids in v itro. J Oral
Rehab. 2001;28:860–64.
327.West NX, Hughes JA, Parker DM, Moohan M, Addy M .
Development of low erosive carbonated blackcurrant drink
compared to a conventional carbonated drink. J Dent 2003; 31:
361–365.
328.White, S., Paine, M., Luo, W., Sarikaya, M., Fo ng, H., Yu,
Z., Li, Z. C.,Snead, M . The dentin–enamel junction is a broad
transitional zone uniting dissimilar bioceramic com posites. J.Am.
Ceram. Soc., 2000, 83, 238–240.
329.Wiegand A, Muller J, Werner C, Attin T. Prevalence of
erosive tooth wear and associated risk factors in 2 –7Gyear old
German kindergarten children. Oral Dis 2006;12:117– 24.
330.Wiegand A, Müller I, Schnapp JD, Werner C, Atti n
T.Impact of fluoride, milk and water rinsing on surfa ce rehardening
of acid softened enamel. An in situ study. Am J Den t. 2008
Apr;21(2):113G8.
331.Wiegand A , Bichsel D , Magalhães AC , Becker K , Attin T .
Effect of sodium, amine and stannous fluoride at th e same
concentration and different pH on in vitro erosion. J Dent. 2009;
37(8): 591G5.
332.Willershausen B, SchulzgDobrick B. In vitro study on dental
erosion provoked by various beverages using electro n probe
microanalysis. Eur J Med Res 2004; 9: 432G438.
333.Williams D, Croucher R, Marcenes W, O’Farrell M .The
prevalence of dental erosion in the maxillary incis ors of 14GyearGold
schoolchildren living in Tower Hamlets and Hackney, London, UK.
Int Dent J 1999; 49: 211–216.
334.Wilson AD, McLean JW. GlassGionomer cements. Edit.
Quintessence London 1989.
335.Wongkhantee S, Patanapiradej V, Maneenut C, Tan tbirojn
D. Effect of acidic food and drinks on surface hardne ss of enamel,
dentine, and toothGcolored filling materials. J Den t. 2006;34:214G
20.

92 336.Xie H , Zhang F , Wu Y , Chen C , Liu W . Dentine bond
strength and microleakage of flowable composite, co mpomer and
glass ionomer cement. Aust Dent J. 2008;53(4):325G3 1.
337.Xu X , Burgess JO . Compressive strength, fluoride release and
recharge of fluorideGreleasing materials. Biomateri als. 2003;
24(14): 2451G61.
338.Xu H. H. K., Smith D. T. Jahanmir S., Romberg E ., Kelly J.
R. Thompson V. P.,Rekow E. D. Indentation Damage and
Mechanical Properties of Human Enamel and Dentin, J . Dent.
Res.1988; 77(3), 472G48.
339.Zero DT, Lussi A. ErosionGchemical and biological factors of
importance to the dental practitioner. Int Dent J. 2005;55:285G90.
340.Zero DT, Lussi A .Extrinsic causes of erosion. Behavioral
factors. In: Whitford GM (ed) Monographs in Oral Sc ience2006.
Dental erosion: from diagnosis to therapy. Karger:1 00–105
341.Zero DT, Lussi A. Etiology of enamel erosion—intrinsic and
extrinsic factors. In: Addy M, Embery G, Edgar WM, Orchardson
R (eds). Tooth wear and sensitivity. Clinical Advan ces in
Restorative Dentistry. 2000. Martin Dunitz, London: 121–139.
342.Yap AU , Khor E , Foo SH . Fluoride release and antibacterial
properties of newGgeneration toothGcolored restorat ives. Oper Dent.
1999; 24(5): 297G305.
343.Yap AU, Neo JC. NonGcarious cervical tooth loss: part 2—
management. Dent Update 1995;22(9):364–368.
344.Young WG, Khan F. Sites of dental erosion are salivaG
dependent.JOralRehabil 2002;29: 35.