1. Triploizii la mar au urmatoarele particularitati: La măr, sterilitatea triploizilor nu constituie un impediment în practica producerii… [608624]

1. Triploizii la mar au urmatoarele particularitati:
La măr, sterilitatea triploizilor nu constituie un impediment în practica producerii materialului
săditor, întrucât înmulțirea pomilor se realizează vegetativ, prin altoire.
În schimb, triploizii produc
puțin polen viabil, fiind slabi polenizatori.
Prin polenizarea unui tripolid de către un diploid, rezultă
fructe cu foarte puține semințe bune, care în marea majoritate dau puieți aneuploizi, slabi, debili,
rareori ajungân d pomi care să rodească. Din aceste motive, triploizii sunt considerați genitori slabi în
lucrările de ameliorare.
2.Productivitatea la mar este influentata de :
Producția de fructe la unitatea de suprafață este influențată direct de mai mulți factori: num ărul de
pomi pe suprafața respectivă; numărul de fructe pe pom; greutatea medie a fructelor; precocitatea
intrării pe rod a pomilor etc.
3. Tipuri de crestere si fructificare la mar:
Ideotip 1 “Columnar” Ideotip 2“Spur” Ideotip 3 “Standard” Ideotip 4“Plân gător
4. Ideotipul 1 columnar la mar este determinat de :
Ereditatea ideotipului “columnar” este simplă, caracterul fiind determinat de o singură genă,
dominantă, Co (Lapins și Watkins, 1973).
5. În lucrările de ameliorare trebuie să se urmărească crearea unor soiuri noi cu fructe :
Prin lucrări de ameliorare ar putea fi create noi soiuri, cu fructe asemănătoare celor menționate,
apreciate de consumatorii din țara noastră, dar care să prezinte caracteristici de ansamblu
superioare (mai productive, cu o bună adaptabilitate la condițiile de mediu, cu o comportare mai
bună la atacul unor fungi la care aceste soiuri sunt sensibile etc.).
6. Lungimea perioadei juvenile a hibrizilor este corelată direct cu
Lungimea perioadei juvenile a hibrizilor este importantă ș i datorită faptului că este corelată direct cu
precocitatea intrării pe rod după înmulțirea prin altoire, astfel că, în procesul de selecție, sunt
preferați hibrizii cu o intrare cât mai timpurie pe rod.
7. Ereditatea culorii fructelor la mar
Ereditatea cu lorii de fond este considerată poligenică (Brown, 1975), un grup de poligene controlând
nuanțele de verde și un alt grup nuanțele de galben ale epicarpului și, probabil, ale pulpei.
8. Obținerea unor hibrizi cu pulpă roșie -purpurie la mar se face apeland la specia
Malus pumila niedzwetzkyana.
Folosită ca genitor, specia respectivă determină obținerea unor
hibrizi cu pulpă roșie -purpurie
9. Epoca de maturare a fructelor de mar este un caracter cu un determinism

Epoca de coacere a fructelor este un car acter cu un determinism poligenic, în care, în afara
efectelor de aditivitate ale poligenelor, sunt implicate și considerabile efecte de dominanță și
epistazie.
10. Ca surse de gene pentru rezistența la ger la mar se pot folosi speciile
Ca surse de gene pe ntru rezistența la ger se pot folosi speciile M. baccata, M. ioensis și M. prunifolia,
ultima fiind utilizată de Miciurin pentru crearea soiurilor cu “sânge chinezesc” Belle Fleur Kitaika,
Celebi Kitaika, Anis Kitaika
11. Determinismul genetic al rezistenț ei mărului la rapăn
Determinismul genetic al rezistenței mărului la rapăn este de două tipuri: monogenic și poligenic.
12. Specii sălbatice de măr care prezinta o rezistență completă la arsură bacteriană sunt
Unele specii sălbatice de măr prezintă o rezist ență completă la arsură bacteriană: M. fusca, M.
prunifolia, M. sieboldii, M. robusta 5, M. sublobata;
13. Soiuri de mar cu inalta rezistenta la Erwinia amylovora sunt:
Noile soiuri Remo, Rewena, Rene, Realka, Reanda, Rebella și Regine, posedă o înaltă rez istență la
Erwinia amylovora, care s -a dovedit stabilă la inoculările repetate cu diferite rase ale p atogenului și
în ani diferiți.
14. Portaltoi sensibili la arsura bacteriana la mar
Alnarp 2, M 9, M 26, Ottawa 3.
15. Caracteristicile generale avute în vedere la merele destinate procesării industriale:
Printre caracteristicile generale avute în vedere la merele destinate procesării industriale se numără:
conținut ridicat în zahăr; aciditate suficientă, cel puțin 5 g/kg; conținut corespunzător de polifeno li
(taninuri), între 300 -850 mg/kg; fermitate mare a pulpei și textură compactă; suculență; pulpă de
culoare deschisă, alb -gălbuie; aromă tipică și armonioasă; gust de „măr”.
16. Metode de ameliorare a mărului
Selecția în hibrizi naturali ; SELECȚIA VARIAȚI UNILOR MUGURALE ; INDUCEREA ARTIFICIALĂ A
MUTAȚIILOR ; HIBRIDAREA INTRASPECIFICĂ ; INGINERIA GENETICĂ ȘI BIOTEHNOLOGIILE .
17. Soiul de mar Jonathan s -a obtinut printr -una din metodele de ameliorare:
Selecția în hibrizi naturali
18. Cele mai frecvente variatii mugurale la mar afecteaza:
Mutațiile naturale (spontane) produse la nivelul celulelor somatice, numite și variațiuni mugurale,
sau „sport” -uri sunt frecvente la măr și pot afecta orice parte a plantei. Ele sunt ușor de identificat
când acționează asupra u nor caractere sesizabile, cum sunt: culoarea fructelor, forma, gustul și
mărimea acestora, epoca de coacere a fructelor, tipul de creștere și fructificare

19. Hibridarea interspecifica la mar vizeaza:
principala metodă de creare de variabilitate.

20. Mar kerii moleculari la mar se folosesc pentru
rezistența la rapăn dată de gena Vf, creșterea columnară, culoarea antocianică a fructelor, epoca de
înflo
21. Soiurile de par utilizate ca genitori pentru vigoarea mica a pomilor: Large Winter Nelis, Beurre
Rouma in, Conference, Josephine de Malines
22. Numarul de fructe de par pe pom ca element al productivitatii : este un element de
productivitate cu un determinism poligenic, puternic influențat de genotipul fiecărui cultivar, dar și
de condițiile de mediu.
23. Marimea perelor ca obiectiv de ameliorare este de : dpdv genetic, mărimea perelor este un
caracter poligenic, a cărui manifestare este puternic influențată de condițiile de mediu. Limitele în
care trebuie să se încadreze noile soiuri pentru a avea o mărime optimă sunt între 150 -250 g, cu
diametrul de 6 – 7,5 cm. Nu se dorește să se promoveze soiuri cu fructe foarte mari datoriă
dezavantajelor prezentate.
24. Lungimea perioadei juvenile a hibrizilor de păr este corelată cu: precocitatea intrării lor pe rod
după altoire.
25. Soiuri de par buni genitori pentru productivitate: Williams, Beurre Hardenpont, Santa Maria,
Dr. Lucius, Cedrata Romana, Cure, Napoca, Haydeea, Highland, Republica.
26. Forma piriforma fata de tipul rotund sau obovat este : fructele rotunde și obovate sunt
considerate dominante față de cea piriformă.
27. Culoarea de fond la pere este determinata: monogenic, alela pentru culoarea galbenă fiind
dominantă față de alela pentru culoarea verde.
28. Culoarea alba a pulpei la par este: Culoarea alb ă este determinată de o singură genă, dominantă
asupra a două alele recesive, alternative, ale aceluiași locus care condiționează culorile verde și
crem.
29. Suculenta fructelor de par este un caracter determinat : de o singură genă majoră, cu alela
pentru fruct suculent dominantă asupra celei pentru fruct lipsit de suculență.
30. Cele mai mari șanse pentru obținerea unor hibrizi F1 la par cu maturare timpurie există atunci
când se încrucișează soiuri având epoca de coacere : dorită
31. Genitori pentru maturarea tardiva a perelor sunt: Passe Crassane, Contesa de Paris, Beurre,
Hardenpont, Republica, Euras, Olivier de Serres, Josephine de Malines, Decana de iarnă.
32. Pentru rezistenta la ger, se fac incrucisari cu sp ecia: P ussuriensis

33. Un obiectiv major al ameliorarii parului este : rezistența la arsura bacteriană.
34. Surse de gene pentru rezistența la Erwinia sunt : Dawn, Harbin, Harrow Delight, Garber, soiurile
chinezești : Ba Li Hsiang, Chien Pa Li, Huang Hsi ang Sui Li, Hung Guar Li, Ta Tau Huang, soiuri locale
românești, precum Decana Krier, Galbene, Pere de iarnă, Pere gutui, Tămâioase de Călimănești,
testate pentru rezistența lor în SUA.
35. Soiul Williams rosu a fost obtinut prin :mutații spontane
36. În țara noastră, prin hibridare interspecifică pentru o bună rezistență la rapăn și Psylla, și
toleranță la arsura bacteriană fost obținut soiul : Euras
37. La par prin inginerie genetica au fost obtinute: clone transgenice la care expresia genelor ”
attacin E ” , ” lysozyme” sau ”lactoferrin” a acționat în direcția reducerii semnificative a simptomelor
cauzate de agentul patogen Erwinia amylovora, după inocularea ”in vitro”.
38. Soiul Tuleu gras si toti descendentii acetuia : Tuleu dulce, Tuleu timpuriu , Centenar, Dâmbovița,
Superb, Ialomița, Minerva.
39. La prun, cresterea viguroasa, compact inalta este fata de cea slaba cu ramificare laxa : este
dominantă .
40. Dupa tipul de fructificare, la prun domina caracterul : spur sau semispur.
41. Ca si marime , soiurile de prun preferate sunt cele cu fructe : mari , peste 40 g – stare proaspătă
sau deshidratată (pe piata mondiala)
42. Forma fructelor dominanta la Prunus domestica este : forma ovala(elipsoidala)

43. Pulpa aderentă la sâmbure este un caracter : recesiv

44. Prin încrucișarea a doi genitori la prun cu o bună rezistență la ger, se vor obține descendenți
care vor avea o comportare la ger : similara parintilor(rezistenti la ger)

45. Printre cele mai importante obiective de ameliorare la prun se situe ază rezistența la :Plum
Pox(varsatul prunului)

46. La prun prin selecția individuală în hibrizi naturali a luat nastere soiul : Reine Claude d’Althan,

47. Comparativ cu alte specii pomicole, frecvența de apariție a mutațiilor spontane la prun este :
redusa

48. Soiurile de prun Tita și Alina au fost obtinute prin : mutageneza artificiala, prin iradierea
samburilor proveniti din polenizarea libera a soiului Tuleu gras, cu raze X

49. Un obiectiv important in ameliorarea ciresului este legat de comportarea la polenizare : chiar
daca au flori hermafrodite, polenizarea naturala se face entomofil

50. Forma cireselor dominanta este : forma cordiforma

51. Lungimea pedunculului la cires este un caracter : monogenic
52. Principalele particularități pe care trebui e să le prezinte soiurile de cireș și vișin pentru a se
preta la recoltarea mecanizată sunt :
– pomii să aibă un sistem radicular care să le asigure o bună înrădăcinare și anconrare în sol astefl
încât să reziste la vibrațiile mecanice în momnetul scuturării fructelor.
– coacerea fructelor să fie uniformă, fructele să aibă codiță scurtă ca să se desprindă ușor la
maturitate
– fructele să aibă pulpă fermă, rezistentă la căderea pe prelata colectoare.
53. Portaltoii din seria Gisela sunt obtinuti pri n : o serie de încurcișări interspecifice
54. Creștere compactă a pomilor de cires a fost obtinuta prin : mutageneză
55. Prin iradiere cu raze X la cires a fost obtinuta autofertilitatea la soiul : Stella
56. Subgenurile Vitis sunt : Muscadinia și Euvitis
57. Vitis vinifera cuprinde 3 subspecii : Sativa, Silvestris, Caucasica.
58. Soiurile roditoare din subspecia sativa se grupeaza in trei grupe ecologice: Proles orientalis,
Proles occidentalis, Proles pontica.
59. Speciile ameriacane de vita de vie furnizea za surse de gene valoroase pentru ameliorarea:
îndeosebi pentru rezistența la boli și dăunători (filoxera).
60. Vitis riparia este o specie rezistenta la : boli, în special la mană, precum și la filoxeră.
61. Vitis amurensis cuprinde forme cu o mare reziste nta la: ger , oidium si excesul de umiditate

62. La genul Vitis se pot intalni 5 tipuri de flori

63. Florile hermafrodite morflogic si functional femele sunt:
Sunt flori care prezinta atat elemente sexuale barbatesti cat si femeiesti , dar la care filamentele
staminale sunt recurbate , iar polenul din antere este steril , datorita lipsei porilor germinativi si
resorbtiei nucleilor spermatici.

64. Florile morfologic si functional mascule sunt:
Prezinta stamine normal dezvoltate cu polen fertil in schimb ovarul este rudimentar , nefunctional.

65. Soiul Galbena de Odobesti are florile : flori morfologic si functional femele (unisexuat femele)

66. Obiective ale ameliorarii vitei de vie sunt: productivitatea , calitatea , epoca de coasere ,
rezisten ta la boli si daunatori , intrarea pe tipurile de rod , rezistenta la ger si seceta , pretabilitatea
pentru mecanicarea totala a culturii

67. Pentru obținerea unor descendenți hibrizi de vita de vie cu o vigoare redusă de creștere se
apeleaza la: sursele de gene prezente in unele forme cu vigoare redusa de crestere , apartinand
unor specii americane cum sunt V. Aestivalis si V. Candicans

68. La strugurii de masa, se recomandă ca, prin aplicarea selecției, să fie alese ca elită doar
plantele hibride cu o producție minimă de : 5 kg/butuc

69. La strugurii pentru vin, se recomandă ca, prin aplicarea selecției, să fie alese ca elită doar
plantele hibride cu o producție minimă de: 3 kg/butuc

70. La soiurile de struguri de masa, foarte importante sunt caracteristicile:
Care determina aspectul comercial al strugurilor ( marimea si forma ciorchinilor si a boabelor ,
desimea si culoarea boabelor ) , dar si cele care determina calitatea intrinseca a strugurilor (pielita
subtire si fara prea mult tanin , bo bul ferm , crocant si suculent , seminte putine si mici , gust foarte
bun si aroma fina , discreta sau de tip muscat)

71. La soiurile de struguri pentru vin, foarte importante sunt caracteristicile:
Culoarea si aroma strugurilor , contiutul in zahar si a ciditate , culoarea mustului , buchetul la
invechirea vinului , substantele aromatice din vin , componenta diferitilor acizi , continutul de
aciditate volatila , raportul glucoza – fructoza , vitaminele si prezenta esterilor sau aldehidei ,
metanolului.

72. Culoarea alba a bacelor de struguri apare la genotipurile: Dublu recesiv –homozigote (bbrr)

73. Chiar daca forma nu este un criteriu eliminatoriu in selectia elitelor pentru strugurii de masa,
se prefera genotipurile: cu ciorchini si boabe regulate

74. Datorita seriei polialelice a genei responsabile de forma bacelor la struguri, forma dominanta
este cea rotunda

75. Pentru crearea unor soiuri aromate, tămâioase se pot utiliza ca genitori soiurile: Muscat
Ottonel , Tamaioasa Romaneasca , Muscat de Ha mburg , Chasselas Muscat , Regina viilor , Perla de
Csaba

76. Pentru obtinerea unor hibrizi cu rezistenta la mana se folosesc ca genitori soiuri foarte
rezistente la mana : Cramposie si Merlot

77. Pentru obtinerea rezistentei la filoxera, se pot folosi ca genitori: Zghihara , Caberbet Sauvignon
, Braghina , Babeasca Nearga

78. Schema selectiei clonale la vita de vie cuprinde urmatoarele etape:
– alegerea plantelor elita
– studiul descendentelor plantelor elita in campus de selectie a clonelor
– testarea valorii clornelor in culturi comparative

79. Majoritatea soiurilor noi de vita de vie au fost obtinute prin: hibridare interspecifica

80. Hibridarile interpecifice la vita de vie urmaresc: Incorporarea in noile cultivaruri a unor
caracteristici importante pentru vita de vie, cum ar fi rezistenta la ger, mana si filoxera.
81. Tomatele cirese apartin subgenului Eulycopersicon si poarta denumirea: Eulycopersicon
82. Soiurile din forma vulgare la tomate au crestere : Nedetermin ata
83. Soiurile din forma validum la tomate au crestere: Determinata
84.Tipul de crestere dominant la tomate este: Cresterea nedeterminata
85. In procesul de selecție la tomate, când se aleg plantele elită, acestea trebuie să aibă o
incarcatura de fructe pe planta de minimum: 3 kg fructe/planta
86. La soiurile de tomate pentru consum in stare proaspata, cele mai importante elemente de
calitate urmarite sunt: elementele de calitate care determina aspectul commercial, cum ar fi
:marimea, forma si culoarea fructelor, textura si fermitatea pulpei, gustul, continutul in substanta
uscata, in zahar si in aciditate, in vitamine(acid ascorbic) si in aminoacizi.
87. Culoarea dominanta a pulpei la toamte este : culoarea rosie
88. Ereditatea simpla a formei fructelo r de tomate se manifesta prin: forma rotunda fiind
dominant asupra formei celei ovale sau piriforme
89. La tomate, fermitatea frcutelor este corelata pozitiv cu: avantajul unei bune rezistente la
crapare a fructelor respective
90. Specia Lycopersicon peru vianum a fost folosita ca genitor la tomate pentru: a obtine
descendenti cu fructe bogate in vitamin C
91. In privinta epocii de maturare a fructelor la tomate, un obiectiv major il reprezinta obtinerea
de soiuri cu maturare: timpurie si extratimpurie
92. Variabilitatea naturală care există în cultivarurile vechi de tomate se poate valorifica eficient
prin: aplicarea selectiei individuale, simple, numita si selectia liniei pure
93. Transferarea la soiurile speciei L. esculentum a unor caracteristici precu m rezistența la factori
de stres și conținutul fructelor în substanțe utile de la speciile rustice sau sălbatice se realizeaza
prin: Hibridarea interspecifica
94. Backcross -ul este o metodă de ameliorare utilizată la tomate pentru: a introduce in genotipu l
unor soiuri valoroase(productive, cu o calitate buna a fructelor), a unor caracteristici care le lipsesc,
cum ar fi rezistenta la boli( ex:septorioza, mana,fuzarioza, patarea bruna a frunzelor,viroze),

continutul ridicat in anumite substante utile( ex: v itamina C, lycopen), rezistenta la frig, seceta, soluri
sarate, etc.
95. Heterozisul la tomate se obtine prin: efectuarea unor hibridari ciclice si dialele in care sunt
utilizate formele parentale potentiale
96. La tomate, pentru inducerea mutațiilor numeric -cromozomale (poliploidii): se foloseste
colchicina
97. La ceapa, în lucrările de selecție cea mai dorita forma a bulbului este: cea rotund -globuloasa,
fara subtiere puternica la capete, preferata si in vederea procesarii bulbilor.
98. Culoarea alb a a bulbilor de ceapa apare la genotipurile care au: cel putin o alela I
99. Culoarea rosietica a bulbilor de ceapa apare atunci cand gena R: trebuie sa fie homozigot
dominanta si asociata cu cea de a patra gena a culorii L, tot homozigot dominanta
100. La ceapa, pentru o maturare mai precoce sau mai tardiva decat cea a genitorilor, se aleg:
genitori care sa faca parte din clasa de maturare dorita
101. Culoarea alba a bulbilor de ceapa apare la genotipurile care au
II alb, IIcc alb, Iicc alb
102.Culoarea r osietica a bulbilor de ceapa apare atunci cand gena R:
gena R trebuie să fie homozigot dominantă și asociată cu cea de -a patra genă a culorii, L, tot
homozigot dominantă (RRLL).
103. La ceapa, pentru o maturare mai precoce sau mai tardiva decat cea a geni torilor, se aleg:
care să facă par te din clasa de maturare dorită
104. Hibrizii comerciali de ceapa se obtin prin:
selecția individuală repetată (pedigree
105. In urma procesului de consangvinizare si a cresterii gradului de homozigotie, plantele de
ceapa:
Sunt mai putin viguroase, le scade gradul de heterozigotie si devin mai uniforme
106. Ingineria genetica si biotehnologiile au inregistrat o mai mica evolutie in comparatie cu
alte specii datorita:
de puținătatea markerilor moleculari izoenzimatici și de mai slaba dezvoltare a sistemelor de
transformare genetică
107. Brassica oleracea var capitata cuprinde urmatoarele forme:
Alba si rubra

108. Heritabilitatea marimii capatanii de varza are un nivel:
scazut
109. Densitatea capatanilor de varza se coreleaza pozitiv cu:
tardivitatea
110. Sensibilitatea la crapare a capatanii de varza de coreleaza strans cu:
precocitatea
111. Cel mai important obiectiv in ameliorarea verzei este:
Uniformitatea maturarii
112. Heterozisul la varza se folosese in scopul obtinerii :
hibrizilor comerciali, prin încrucișa rea unor linii consangvinizate.
113. Modificarea culorii radacinilor de morcov au rezultat ca efect al:
mutatiilor
114. Lungimea, greutatea si diametrul radacinilor de morcovi utilizati pentru alimentatia umana
trebu ie sa fie de regula:
20-24 lung, 1,5 -4,0 cm diametrul, 150 -300 g greutatea
115. Lungimea, greutatea si diametrul radacinilor de mor covi furajeri pot fi de obicei:
30-35 lung, 6 -8 cm, sau chiar până la 1 0 cm, 1kg sim ai mult greutatea
116. Culoarea radacini lor furnizeaza informatii asupra continutului morcovilor in:
caroten
117. La trandafirii folositi in parcuri, esential pentru asigurarea unei productivitati ridicate este:
Caracterul remontant
118. La frezia, calitative sunt considerate plantele care
au tija lungă, cu inflorescențe bogate, care să cuprindă 6 -12 flori frumos înserate, îndreptate toate
în sus și așezate pe o singură linie, Florile trebuie să fie mari, de culori și nuanțe cât mai diverse, cu
un parfum fin. Se consideră că o floare de frez ia este armonios proporționată atunci când are
lungimea cu 1 -2 cm mai mult decât diametrul
119. La dalii, asigurarea unei productivitati ridicate este asigurata de:
înflorirea eșalonată, pe etaje

120. Gladiolele trebuie sa obtina prin ameliorare tije ca pabile sa formeze un numar de flori in
inflorescenta de
15-20 de flori în inflorescență, din care cel puțin 5 -6 flori suc cesive să înflorească simultan
121. O metoda simpla si eficace de ameliorare a plantelor horticole ornamentale este:
Selecția mutante lor spontane și induse