1 Studiul convergent ¸ei cu Teorema lui Lagrange 3 1.1 Teorema lui Rolle . . . . . . . . . . . . . . . . . . [601643]
Cuprins
1 Studiul convergent ¸ei cu Teorema lui Lagrange 3
1.1 Teorema lui Rolle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.1.1 Enunt ¸, demonstrat ¸ie, observat ¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.1.2 Interpretarea geometric˘ a a teoremei lui Rolle . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.1.3 Consecint ¸ele teoremei lui Rolle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2 Teorema lui Lagrange . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.3 Consecintele teoremei lui Lagrange . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
1.4 Aplicat ¸ii ale consecint ¸elor teoremei lui Lagrange . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
1.5 Teorema lui Cauchy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
1.6 Aplicat ¸ii ale teoremei lui Cauchy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
1.7 Teorema de medie pentru funct ¸ii integrabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
1
2 CUPRINS
Capitolul 1
Studiul convergent ¸ei cu Teorema
lui Lagrange
1.1 Teorema lui Rolle
1.1.1 Enunt ¸, demonstrat ¸ie, observat ¸ii
Teorem˘ a (Rolle): Fie f:I→R, I⊂Ro funct ¸ie ¸ si a,b∈I, a < b. Dac˘ a:
a)festecontinu˘ a pe [a, b] ¸ si derivabil˘ a pe ( a, b).
b)f(a) =f(b)
atunci∃c∈(a, b) a.ˆ ıf′(c) = 0.
Demonstrat ¸ie : Dac˘ afeste constant˘ a pe ( a, b) atunci f′(x) = 0∀x∈(a, b). Dac˘ a feste
neconstant˘ a, deoarece este continu˘ a pe [a, b], conform teoremei lui Weierstrass, festem˘ arginit˘ a , ¸ si
ˆ ı¸ si atinge marginile. Fie α,β∈[a, b] cuf(α)/lessorequalslantf(x)/lessorequalslantf(β).
a) Dac˘ a α∈(a, b) estepunct interior , conform teoremei lui Fermat f′(x) = 0, ¸ si astfel, putem
alegec=α.
b) Dac˘ a αnu este interior, atunci α=asauα=b. Avemf(a) =f(b)< f(β). Darβnu poate
fi egal nici cu a, nici cu b, rezult˘ a c˘ a βeste un punct interior ¸ si aplicˆ and teorema lui Fermat,
se obt ¸ine f′(β) = 0 ¸ si putem alege c=β.
Observat ¸ii : (Vom vedea c˘ a toate condit ¸iile din enunt ¸ul teoremei sun t esent ¸iale.)
1. Dac˘ a funct ¸ia nu este continu˘ a, fie f: [0,1]→R,
f(x) =/braceleftBigg
x, x∈(0,1]
1, x= 0
festediscontinu˘ a ˆ ın 0 ¸ siderivabil˘ a pe (0,1), f(0) =f(1), darf′(x) = 1∀x∈(0,1). Deci,
nu exist˘ a c∈(0,1) a.ˆ ı.f′(c) = 0.
3
4 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
2. Dac˘ a valorile la capete nu sunt egale, adic˘ a f(a)/\e}atio\slash=f(b) atunci (de exemplul f: [0,1]→R,
f(x) =x),feste continu˘ a¸ si derivabil˘ a pe [0 ,1], f(0)/\e}atio\slash=f(1), se arat˘ a c˘ a nu exist˘ a c∈(0,1)
a.ˆ ı.f′(c) = 0
3. Fie:
f: [0,2]\{1}→R, f(x) =/braceleftBigg
x, x∈[0,1]
2−x, x∈(1,2]
festecontinu˘ a ¸ siderivabil˘ a pe domeniul de definit ¸ie, f(0) =f(2),ˆ ıns˘ a derivata nu se anuleaz˘ a
ˆ ın nici un punct din domeniu.
4. Fief: [−1,1]→R, f(x) =|x|.festecontinu˘ a pe [−1,1],nederivabil˘ a pe (−1,1), nefiind
derivabil˘ aˆ ın 0, f(−1) =f(1). Nu exist˘ a c∈(−1,1) a.ˆ ı.f(c) = 0
1.1.2 Interpretarea geometric˘ a a teoremei lui Rolle
Fiefo funct ¸ie care admite tangent˘ a la grafic ˆ ın toate punctele interioare domeniului [ a, b], iar
punctele A(a, f(a)), B(b, f(b)) au aceea¸ si ordonat˘ a , atunci exist˘ a cel put ¸in un punct c∈(a, b)
a.ˆ ı tangenta la graficˆ ın punctul C(c, f(c)) este paralel˘ a cu axa Ox.
A B
c af(a)
O xf(x)
Figura 1.1:
Exemple
1. S˘ a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle ¸ siˆ ı n caz afirmativ, s˘ a se aplice teorema pentru
urm˘ atoarele funct ¸ii:
(a)
f: [−1,1]→R, f(x) =x4+2×2−1
(b)
f: [−1,1]→R,f(x) =/braceleftBigg
x+1, x∈[−1,0],
x2−1, x∈(0,1)
(c)
f: [−2,2]→R, f(x) =/vextendsingle/vextendsinglex2−1/vextendsingle/vextendsingle
1.1. TEOREMA LUI ROLLE 5
(d)
f: [−2,2]→R, f(x) =/radicalbig
x2−1
Solut ¸ii:
(a)festecontinu˘ a pe [−1,1] ¸ siderivabil˘ a pe (−1,1) fiindfunct ¸ie elementar˘ a ,f(−1) =
f(1). Funct ¸ia ˆ ındepline¸ ste condit ¸iile de aplicabilita te a teoremei lui Rolle, deci exist˘ a
c∈(−1,1) a.ˆ ıf(c) = 0, c= 0.
(b)fnu este continu˘ aˆ ın x= 0.
(c)
f(x) =/braceleftBigg
x2−1, x∈[−2,−1]∩[1,∞),
1−x2, x∈(−1,1)
este continu˘ a pe [ −2,2]
f′
s(−1) =−2, f′
d(−1) = 2, deci nu se poate aplica teorema.
(d)festecontinu˘ a pe [−2,2] ¸ siderivabil˘ a pe (−2,2),f(−2) =f(2) =√
5, deci se poate
aplica teorema lui Rolle.
Exist˘ ac∈(−2,2) a.ˆ ıf′(c) = 0, c= 0.
2. Determinat ¸i a,b,p∈Ra.ˆ ıf(x) =/braceleftBigg
x2+ax+b, x∈[−1,0]
px2+4x+4, x∈(0,1]s˘ a satisfac˘ a condit ¸iile
teoremei lui Rolle pe intervalul [ −1,1] ¸ si s˘ a se aplice efectiv teorema.
Solut ¸ie:
f(−1) =−a+b+1, f(1) = 8+ pdecib+1−a= 8+p
Din continuitate se obt ¸ine:
lim
x→0
x<0f(x) =b,lim
x→0
x>0f(x) =b
decib= 4.
f′
s(0) = lim
x→0
x<0x2+ax+b−b
x=ilim
x→0(x+a) =a
f′
d(0) = lim
x→0
x>0px2+4x+4−4
x= 4
decia= 4. A¸ sadar, a=b= 4 ¸ sip= 7. Funct ¸ia se scrie:
f(x) =/braceleftBigg
x2+4x+4, x∈[−1,0]
−7×2+4x+4, x∈(0,1)
Conform teoremei lui Lagrange exist˘ a c∈(−1,1) a.ˆ ı.f′(c) = 0.
Dac˘ ac∈[−1,0], rezolvˆ and ecuat ¸ia f′(c) = 0, 2c+4 = 0 se obt ¸ine c=−2/∈[−1,0]. Dac˘ a
c∈(0,1),−14c+4 = 0⇒c=2
7∈(0,1). Deci, c= 7.
6 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
3. Fie funct ¸ia h: [a, b]→R,
h(x) =/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsinglex f(x) 1
b f(b) 1
a f(a) 1/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle
cufo funct ¸ie continu˘ a pe [ a, b] ¸ si derivabil˘ a pe ( a, b), a < b. Verificat ¸i dac˘ a se poate aplica
teorema lui Rolle funct ¸iei h¸ siˆ ın caz afirmativ, s˘ a se aplice.
Solut ¸ie: Dup˘ a calculul determinantului se obt ¸ine:
h(x) =/parenleftBig
f(b)−f(a)/parenrightBig
x−(b−a)f(x)+bf(a)−af(b)
cuh(a) =h(b) = 0.hestecontinu˘ a pe [a, b] ¸ siderivabil˘ a pe (a, b). Conform teoremei lui
Rolle, exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ıh′(c) = 0
h′(x) =f(b)−f(a)−f′(x)(b−a)
Exist˘ ac∈(a, b) a.ˆ ıf(b)−f(a) =f′(c)(b−a). S-a obt ¸inut teorema lui Lagrange.
4. Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie continu˘ a ¸ siderivabil˘ a pe (a, b) a.ˆ ı.f2(b)−f2(a) =b2−a. S˘ a se
arate c˘ a exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.f′(c)·f(c) =c.
Solut ¸ie:
Consider˘ am funct ¸ia auxiliar˘ a h: [a, b]→R, h(x) =f2(x)−x2,hcontinu˘ a pe [a, b] ¸ si
derivabil˘ a pe (a, b).ˆIn plus, h(a) =h(b); aplicˆ and teorema lui Rolle rezult˘ a c˘ a exist˘ a c∈
(a, b) a.ˆ ı.h′(c) = 0.
h′(x) = 2f(x)−f′(x)−2x⇔h′(c) = 0⇔f(c)·f′(c) =c
5. Dac˘ a f: [a, b]→R, a >0 este o funct ¸ie continu˘ a pe [a, b] ¸ siderivabil˘ a pe (a, b) a.ˆ ı.
f(a)
a=f(b)
b.
Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ıcf′(c) =f(c).
Solut ¸ie:
Fieh: [a, b]→R, h(x) =f(x)
x, hestecontinu˘ a pe [a, b] ¸ siderivabil˘ a pe (a, b)a.ˆ ı.h(a) =h(b),
deci conform teoremei lui Rolle, rezult˘ a c˘ a exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.b′(c) = 0.
h′(x) =xf′(x)−f(x)
x, h′(0) = 0⇒cf′(c) =f(c)
1.1. TEOREMA LUI ROLLE 7
6. (a) Fie f: [0,2]→(0,∞) o funct ¸ie continu˘ a pe [0,2] ¸ siderivabil˘ a pe (0,2). Ar˘ atat ¸i c˘ a
funct ¸iag: [0,2]→R, g(x) =x(x−2)f(x) este o funct ¸ie Rolle.
(b) Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈(0,2) a.ˆ ı.
f′(c)
f(c)=1
2−c−1
c,
unde funct ¸ia fa fost definit˘ a la punctul a.
Solut ¸ii:
(a) Evident, gestecontinu˘ a pe [0,2] ¸ siderivabil˘ a pe (0,2).g(0) =g(2) = 0
(b) Aplic˘ am Rolle funct ¸iei gde la punctul a.
7. Fieu,v: [a, b]→Rdou˘ a funct ¸ii continue. S˘ a se arate c˘ a exist˘ a c∈(a,b) solut ¸ie a ecuat ¸iei:
u(x)/integraldisplayx
av(t)dt=v(x)/integraldisplayb
xu(t)dt.
Solut ¸ie:
Se consider˘ a funct ¸ia ϕ: [a, b]→R:
ϕ(x) =/integraldisplayx
av(t)dt·/integraldisplayx
au(t)dt
Observ˘ am c˘ a ϕ(a) =ϕ(b) de unde rezult˘ a, conform teoremei lui Rolle c˘ a exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.
ϕ′(c) = 0. Derivata lui ϕeste:
ϕ′(x) =v(x)/integraldisplayb
xu(t)dt−u(t)/integraldisplayx
av(t)dt
8. Se consider˘ a funct ¸ia f: [a, b]→Rcuf/parenleftbiga+b
2/parenrightbig
/\e}atio\slash= 0. Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı. :
/integraldisplayc
af(t)dt=f(c)(c−a)(c−b)
a+b−2c
Solut ¸ie: Aplic˘ am Rolle funct ¸iei ϕ: [a, b]→R,
ϕ(x) = (x−a)(x−b)·/integraldisplayx
af(t)dt.
ϕ(a) =ϕ(b) = 0 iar
ϕ′(x) = (2x−a−b)/integraldisplayx
af(t)dt+(x−a)(x−b)f(x).
8 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
9. Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie continu˘ a pe [ a, b] ¸ si derivabil˘ a pe ( a, b) cu/integraltextb
af(x)dx= 0. S˘ a se
arate c˘ a exist˘ a∈(a, b) a.ˆ ı.:
f′(c)/integraldisplayc
af(x)dx=−f2(c)
Solut ¸ie: Aplic˘ am Rolle funct ¸iei ϕ: [a, b]→R,
ϕ(x) =f(x)/integraldisplayb
af(t)dt, ϕ(a) =ϕ(b) = 0
ϕ′(x) =f′(x)/integraldisplayx
af(t)dt+f2(x).
10. Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie continu˘ a. Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.:
/integraldisplayc
af(t)dt−/integraldisplayb
cf(t)dt= (a+b−2c)f(c)
Solut ¸ie: Consider˘ am funct ¸ia ϕ: [a, b]→R,
ϕ(a) = (a−x)/integraldisplayx
af(x)dt−(b−x)/integraldisplayb
xf(t)dt
c˘ areiaˆ ıi aplic˘ am teorema lui Rolle.
ϕ(a) =ϕ(a) = (a−b)/integraldisplayb
af(t)dt.
ϕ′(a) =−/integraldisplayx
af(t)dt+/integraldisplayb
xf(t)dt+f(x)(a+b−2x).
11. Fief: [a, b]→R,a < bo funct ¸ie Rolle. Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.:
f(a)−f(c) = (c−b)f′(c)
Solut ¸ie: Consider˘ am funct ¸ia ϕ((x) = (x−b)f(x)−xf(a),ϕ(a) =−bf(a),ϕ(b) =−bf(a),
deciϕ(a) =ϕ(b). Conform teoremei lui Rolle exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.:
ϕ′(c) = 0⇔f(c)+(c−b)f′(c)−f(a) = 0⇔f(a)−f(c) = (c−b)f′(c)
12. Fief: [0,4]→[1,2] o funct ¸ie derivabil˘ a pe [0,4]. Atunci, exist˘ a c∈[0,4] a.ˆ ı:
(c−1)(c−2)f′(c) = 3−2c.
Solut ¸ie:
Fieϕ: [0,4]→R,ϕ(x) = (x−1)(x−2)ef(x)¸ si se aplic˘ a Rolle.
1.1. TEOREMA LUI ROLLE 9
13. Fief: [0, π]→Ro funct ¸ie Rolle cu f(x)/\e}atio\slash= 0∀x∈(0, π). S˘ a se arate c˘ a exist˘ a c∈(0, π)
a.ˆ ı.:
f′(c)
f(c)+ctgc= 1
Solut ¸ie:
Lu˘ am funct ¸ia ϕ(x) =e−xf(x)sinx, ¸ si avem:
ϕ(0) = 0, ϕ(π) = 0, ϕ′(x) =e−x(−f(x)sinx+f′(x)sinx+f(x)cosx)
ϕ′(c) = 0⇔f(c)sinc=f′(c)sinc+f(c)cosc= 0⇔f′(c)
f(c)= 1−cotc
14. Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie derivabil˘ a cu f′(a) =f′(b). Atunci exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.:
f(c)−f(a) = (c−a)f′(c)
Solut ¸ie:
Consider˘ am funct ¸ia:
ϕ(x) =
f(x)−f(a)
x−ax∈(a, b]
f′(a), x=a
ϕ(a) =f′(a), ϕ(b) =f′(a)
Cu Rolle exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.ϕ′(c) = 0
ϕ′(x) =f(x)(x−a)−f(x)+f(a)
(x−a)2, x∈(a, b]
15. Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie Rolle pt care f(1) = 0. S˘ a se arate c˘ a pentru orice λ/\e}atio\slash= 0 esist˘ a
uncλdin intervalul (0 ,1) a.ˆ ı.
c2
λf(cλ)+|λ|f(cλ) = 0
Solut ¸ie:
Consider˘ am funct ¸ia auxiliar˘ a
ϕ(x) =f(x)e−|λ|
x, x∈[0,1]
ϕ(0) =ϕ(1), ϕ′(x) =f′(x)e−|λ|/x+|λ|
x2f(x)e−|λ|/x
Concluzia rezult˘ a din aplicarea teoremei lui Rolle funct ¸ ieiϕ.
10 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
16. Fief: [0,1]→Ro funct ¸ie continu˘ a. Atunci, exist˘ a c∈(0,1) a.ˆ ı.
(1−c)/integraldisplay1
cf(x)dx=c·f(c)
Solut ¸ie: Fie funct ¸ia ϕ: [0,1]→R,
ϕ(x) =x·e−x/integraldisplay1
xf(t)dt
ϕ(0) =ϕ(1) = 0, ϕestederivabil˘ a pe [0,1]. Conform teoremei lui Rolle exist˘ a c∈(0,1)
a.ˆ ıϕ′(c) = 0:
ϕ′(x) =e−x/parenleftbigg/integraldisplay1
xf(t)dt−x/integraldisplay1
xf(t)dt−xf(x)/parenrightbigg
ϕ′(c) = 0⇒/integraldisplay1
cf(t)dt−c/integraldisplay1
cf(t)dt−cf(c)⇒(1−c)/integraldisplay1
cf(t)dt=cf(c)
1.1.3 Consecint ¸ele teoremei lui Rolle
Fie o funct ¸ie f:I→R,Iinterval, I⊂R,ffiind derivabil˘ a pe I.
1.ˆIntre doua r˘ ad˘ acini ale funct ¸iei fse afl˘ a cel put ¸in o r˘ ad˘ acin˘ a a derivatei f′a luif.
Demonstrat ¸ie : Fiex1, x2∈Ia. ˆ ı.f(x1) =f(x2) = 0 conform teoremei lui Rolle aplicat˘ a
pe intervalul [ x1, x2] rezult˘ a c˘ a exist˘ a c∈(x1, x2) a.ˆ ı.f′(c) = 0.
2.ˆIntre doua r˘ ad˘ acini consecutive alederivatei se afl˘ a cel mult o r˘ ad˘ acin˘ a a funct ¸iei f.
Demonstrat ¸ie : Fiex1, x2doua r˘ ad˘ acini ale funct ¸iei f′. Presupunem prin reducere la ab-
surd c˘ a exist˘ a ˆ ıntre x1¸ six2cel put ¸in dou˘ a r˘ ad˘ acini ale funct ¸iei f. Fie acestea a¸ sib, a.ˆ ı.
x1< a < b < x 2.
Deoarece f(a) =f(b) = 0, aplicˆ and prima consecint ¸˘ a, rezult˘ a c˘ a exist˘ a cel put ¸in un num˘ ar
c∈(a, b) a.ˆ ıf′(c) = 0, adic˘ a x1¸ six2nu ar mai fi r˘ ad˘ acini consecutive ale lui f, ceea ce este
ocontradict ¸ie
Consecint ¸a a doua fundamenteaz˘ a ¸ sirul lui Rolle . Acesta este un ¸ sir de semne : dac˘ axi¸ sixi+1
sunt dou˘ a puncte consecutive ale ¸ sirului lui Rolle pentru caref(xi)·f(xi+1)>0, atunci pe
intervalul [ xi, xi+1] funct ¸ia fnu se anuleaz˘ a. Dac˘ a f(xi)·f(xi+1)<0 atunci pe ( xi, xi+1)
fse anuleaz˘ a o singur˘ a dat˘ a.
Exemple :
1. Aplicˆ and prima consecint ¸˘ a a teoremei Rolle, obt ¸inem c˘ aderivata funct ¸iei
f:R→R, f(x) =x(x−1)(x−2)(x−3)
are toate r˘ ad˘ acinile reale.
2. Determinat ¸i num˘ arul solut ¸iilor reale ale ecuat ¸iilo r:
1.2. TEOREMA LUI LAGRANGE 11
(a)
x3−6×2+9x−10 = 0
(b)
x3+6×2+9x+12 = 0
(c)
3×4−8×3−6×2+24x−10 = 0
Solut ¸ii:
(a) Fief:R→Rf(x) =x3−6×2+9x−10
f′(x) = 3×2−12x+9 = 3/parenleftbig
x2−4x+3/parenrightbig
=x(x−1)(x−3)
Zerourile derivatei sunt: x= 1 ¸ si x= 3. C˘ aut˘ am limitele la plus¸ siminus infinit .
Alc˘ atuim tabelul:
x−∞ 1 3 + ∞
f(x)−∞ − 6−10 +∞
Din variat ¸iile de semn se obt ¸ine c˘ a ecuat ¸ia are o singur˘ a r˘ adacin˘ a real˘ a ˆ ın intervalul
(3,∞).
(b)
f:R→Rf(x) =x3+6×2+9x+12, f′(x) = 3(x+1)(x+3)
x−∞ − 3−1 +∞
f(x)−∞ 12 8 + ∞
Ecuat ¸ia are o r˘ adacin˘ a real˘ a diferit˘ a de 0ˆ ın interval ul (−∞,−3).
(c)
f:R→R, f(x) = 3×4−8×3−6×2+24x−10, f′(x) = 12×3−24×2−12x+24
f′(x) = 0⇒x=±1, x= 2
x−∞ − 1 1 2 + ∞
f(x)−∞ − 29 3−2 +∞
Ecuat ¸ia are trei r˘ ad˘ acini reale.
1.2 Teorema lui Lagrange
1. S˘ a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pe ntru funct ¸iile de mai jos, ¸ si ˆ ın caz
afirmativ, s˘ a se aplice:
12 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
(a)
f: [0,3]→R, f(x) =x3
(b)
f: [−4,3]→R, f(x) =
x
2+1, x∈[−4,0]
√x+1, x∈(0,3]
(c)
f: [1,2]→R, f(x) = lnx
Solut ¸ii:
(a)fcontinu˘ a pe [0 ,3] ¸ si derivabil˘ a pe (0 ,3), fiind funct ¸ie elementar˘ a.
f(3)−f(0)
3−0=f′(c), c∈(0,3)⇒f′(c) = 9⇒3c2= 9⇒/braceleftBigg
c1=−√
3/∈(0,3)
c2=√
3
(b)
lim
x→0
x>0f(x) = 1,lim
x→0
x>0f(x) = 1
Decifeste continu˘ a pe [ −4,3] ¸ si derivabil˘ a pe ( −4,3).
Exist˘ a c∈(−4,3) a.ˆ ı.f(−4)−f(3)
−4−3=f′(c)⇒f′(c) =7
3
f′(x) =
1
2, x∈[−4,0]
1
2√x+1, x∈(0,3]⇒c=13
36∈(0,3)
(c)fcontinu˘ a pe [1 ,2] ¸ si derivabil˘ a pe (1 ,2), fiind funct ¸ie elementar˘ a. Cu teorema lui
Lagrange:
∃c∈(1,2) a.ˆ ı ln2−ln1 =1
c⇒c=1
ln2∈(1,2)
2. Determinat ¸i paramentrii reali m, na.ˆ ı funct ¸iei fs˘ a i se poat˘ a aplica teorema lui Lagrange pe
domeniul de definit ¸ie ¸ si s˘ a se aplice efectiv teorema:
(a)
f: [−1,1]→R, f(x) =/braceleftBigg
x2+2x+1, x∈[−1,0]
msinπx+n, x∈(0,1]
(b)
f: [0,2]→R, f(x) =/braceleftBigg
x2+3x+m, x∈[0,1]
nx+1, x∈(1,2]
Solut ¸ii:
1.2. TEOREMA LUI LAGRANGE 13
(a) Din continuitatea funct ¸ieiˆ ın x= 0 avem n= 1. Studiem derivabilitateaˆ ın x= 0;ˆ ın rest,
pe [−1,1]\{0}feste continu˘ a.
f′
s(0) = lim
x→0
x<0f(x)−f(0)
x−0= lim
x→0
x<0x2+2x+1−1
x= lim
x→0
x<0(x+2) = 2
f′
d(0) = lim
x→0
x>0f(x)−f(0)
x−0= lim
x→0
x>0msinπx+n−1
x= lim
x→0
x>0msinπx
x= lim
x→0
x>0msinπx
πxπ=mπ
mπ= 2⇒m=2
π
Aplic˘ am Lagrange, ¸ si rezult˘ a c˘ a:
∃c∈(−1,1) “a.ˆ ıf(1)−f(−1)
1+1=f′(c)⇒1−0
2=f′(c)⇒f′(c) =1
2
Dac˘ ac∈(−1,0) atunci: f′(c) = 2c+2 = 2(c+1),2(c+1) =1
2⇒c1=−3
4∈(−1,0)
Dac˘ ac∈(0,1) atunci: f′(c) = 2cos πc=1
2⇒c2=1
5arcos1
4
(b)
lim
x→1
x<1f(x) = 4+m,lim
x→1
x>1f(x) =n+1⇒m−n=−3
Studiem derivabilitateaˆ ın x= 1
f′
s(1) = lim
x→1
x<1f(x)−f(1)
x−1= lim
x→1
x<1×2+3x+m−4−m
x−1= lim
x→1
x<1×2+3x−4
x−1= lim
x→1
x<1(x−1)(x+4)
x−1= 5
f′
d(1) = lim
x→1
x>1f(x)−f(1)
x−1= lim
x→1
x>1nx+1−4−m
x−1= lim
x→1
x>1n(x−1)
x−1=n⇒n= 5,deci/braceleftBigg
n= 5
m= 2
/braceleftBigg
x2+3x+2, x∈[0,1)
5x+1, x∈(1,2]
Cu teorema lui Lagrange, ∃c∈(0,2) a.ˆ ı.:
f(2)−f(0)
2−0=f′(c), f′(c) =9
2;f′(c) =/braceleftBigg
2x+3,x∈[0,1)
5, x∈(1,2);
Dac˘ ac∈[0,1)⇒2c+3 =9
2⇒c=3
4
3. Demonstrat ¸i inegalit˘ at ¸iile urm˘ atoare:
(a)
x−y
y<lnx
y<x−y
x,0< x < y
(b)
n(b−a)an−1< bn−an< n(b−a)bn−1,0< a < b, n > 1
14 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
(c)
|cosx−cosy|/lessorequalslant|x−y|,∀x, y∈R
(d)
|sinx−siny|/lessorequalslant|x−y|,∀x, y∈R
(e)
arctgx >x
1+x2, x >0
Solut ¸ii:
(a) Aplic˘ am teorema lui Lagrange funct ¸iei f: [x, y]→R, f(t) = lnt:
lny−lnx= (y−x)f′(c), c∈(x, y) sau ln x−lny= (x−y)1
c
Avem1
y<1
c<1
x,decix−y
y<lnx
y<x−y
x
(b) Aplic˘ am teorema lui Lagrange funct ¸iei f: [a, b]→R,f(t) =tn.
(c) Consider˘ am funct ¸ia: f: [x, y]→R,f(t) = cost.
Cu Lagrange, avem: cos y−cosx= (y−x)sinc, c∈(x, y). Trecˆ and la modul:
|cosx−cosy|=|(x−y)sinc|¸ si, t ¸inˆ and cont c˘ a |sinc|/lessorequalslant1,se obt ¸ine inegalitatea dorit˘ a .
(d) Analog c)
(e)
arctgx−arctg0 = x1
1+c2, c∈(0, x),1
1+c2>x
1+x2
4. Ar˘ atat ¸i c˘ a ¸ sirul an= 1+1
2+1
3+…, … +1
nestedivergent .
Solut ¸ie:
Aplic˘ am inegalitatea de la 2), a.ˆ ı.:
ln2−ln1>1
2,ln3−ln2>1
3, … …, lnn−ln(n−1)>1
n.
Prin adunare se obt ¸ine:
1+1
2+1
3+… …, +1
n<1+lnn→∞
1.2. TEOREMA LUI LAGRANGE 15
5. Ar˘ atat ¸i c˘ a ¸ sirul an= 1+1
2+1
3+… …, +1
n+lnneste convergent, ¸ si limita sa apart ¸ine
intervalului (0 ,1).
Solut ¸ie: Aplic˘ am teorema lui Lagrange funct ¸iei f: [k, k+1]→R, k∈N∗, f(x) = lnx¸ si
avem:
∃ck∈(k, k+1) a.ˆ ı. f(k+1)−f(k) =1
ck,dar1
ck∈/parenleftbigg1
k+1,1
k/parenrightbigg
Deci:
1
k+1<ln(k+1)−ln(k)<1
k
Pentruk∈1,navem:
1
2<ln2−ln1<1
1
1
3<ln3−ln2<1
2
…
1
n+1<ln(n+1)−lnn <1
n
Prin sumare se obt ¸ine:
1
2+1
3+…+1
n+1<ln(n+1)<1+1
2+…+1
n
an+1−an=1
n+1−ln(n+1)+ln n= lnn
n+1+1
n+1<0
Am t ¸inut cont c˘ a:
1
n+1<lnn+1
n⇔1
n+1<ln/parenleftbigg
1+1
n/parenrightbigg
⇔ln/parenleftbigg
1+1
n/parenrightbiggn+1
> eeste o inegalitate adev˘ arat˘ a .
Deci (ak)nestedescresc˘ ator .
an>ln(n+1)−lnn >0, an+1<1⇒an∈(0,1)
Conform teoremei lui Weierstrass ¸ sirul este convergent ,ak→c, c∈(0,1)
6. S˘ a se calculeze limitele:
(a)
lim
n→∞n/parenleftbiggen
n−en+1
n+1/parenrightbigg
(b)
lim
n→∞x2/parenleftBig
e1/x−e1/x+ 1/parenrightBig
Solut ¸ii:
(a)f: [n, n+1]→R, f(x) =ex
x. Aplicˆ and teorema lui Lagrange:
∃cn∈(n, n+1) a.ˆ ı.en+1
n+1−en
n=f′(cn)
f′(cn) =ecn(cn−1)
c2n,en
n−en+1
n+1=f′(cn)
16 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
f′estedescresc˘ atoare , de unde rezult˘ a:
n/parenleftbiggen
n−en+1
n+1/parenrightbigg
>−nen(n−1)
n2→−∞
Deci, limita cerut˘ a este −∞
(b)f:/bracketleftbigg1
x+1,1
x/bracketrightbigg
→R, f(t) =et. Aplic˘ am teorema lui Lagrange, ¸ si t ¸inem cont c˘ a
lim
x→0x2
x= 1 cˆ and x→∞Cx→0.
7.
Fief:R→R, f(x) =n/summationdisplay
k=1akcoskxa.ˆ ı.ai∈R, i∈1,n.
Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈(0,1) a.ˆ ı.:
f(c) =a0+n/summationdisplay
k=1aksink
k.
Solut ¸ie: Aplic˘ am teorema lui Lagrange funct ¸iei:
g(x) =a0x+n/summationdisplay
k=1aksinkx
kpe (0,1)
∃c∈(0,1) a.ˆ ı. g(1)−g(0) =g′(c), g(0) = 0, g(1) =a0+n/summationdisplay
k=1aksink
k
g′(x) =a0+n/summationdisplay
k=1akcoskx·k
k=f(x), g(1)−g(0) =g′(c) =f(c)
8. Se consider˘ a funct ¸ia
f:R→R, f(x) =n/summationdisplay
k=1akxk, ak∈R.
Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈(0,1) a.ˆ ı.f(c) =n/summationdisplay
k=1ak
k+1.
Solut ¸ie: Aplic˘ am teorema lui Lagrange funct ¸iei:
g(x) =n/summationdisplay
k=1akxk+1
k+1pe (0,1)⇒
g(0) = 0
g(1) =n/summationdisplay
k=1ak
k+1
g′(x) =n/summationdisplay
k=1akxk=f(x), g(1)−g(0) =g′(c)⇒n/summationdisplay
k=1ak
k+1=f(c)
9.
Fief(x) =n/summationdisplay
k=1aksinkx¸ si|f(x)|/lessorequalslant|sinx| ∀x∈R.Ar˘ atat ¸i c˘ a|a1+2a2+…+nan|/lessorequalslant1.
1.2. TEOREMA LUI LAGRANGE 17
Solut ¸ie: Aplic˘ am teorema lui Lagrange pe intervalul [0 , x] funct ¸ieii f:
/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsinglef(x)−f(0)
x/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle=|f′(cx)|
Cˆ andx→0, cx→0. Trecˆ and la limit˘ a, avem:
lim
x→0/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsinglef(x)−f(0)
x/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle=|f′(0)|= lim
x→0/parenleftbigg/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsinglef(x)
sinx/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle·/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsinglesinx
x/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/parenrightbigg
= lim
x→0/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/parenleftbiggsinx
x/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/parenrightbigg
/lessorequalslant1
Deci|f′(0)|/lessorequalslant1,adic˘ a:|a1+2a2+… na n|/lessorequalslant1
10. S˘ a se rezolve ecuat ¸iile:
(a)
3x+6x= 5x+4x
(b)
x+2x= 3x
Solut ¸ii:
(a) Aplic˘ am teorema lui Lagrange funct ¸iei f:R→R, f(t) =txpe intervalele [3 ,4] ¸ si
[5,6] ¸ si avem:
4x−3x=xcx−1
1,cuc1∈(3,4)
6x−5x=xcx−1
2,cuc2∈(5,6)
Obt ¸inem ecuat ¸ia xcx−1
1=xcx−1
2care are solut ¸iile:
x= 0
x= 1
(b) Ecuat ¸ia se scrie: 3x−2x=xform˘ a ce ne sugereaz˘ a aplicarea teoremei lui Lagrange
funct ¸ieif(x) =txpe [2,3]. Se obt ¸ine: x∈/braceleftbig
0,1/bracerightbig
11. Fief:I→Rofunct ¸iededou˘ aoriderivabil˘ a. Dac˘ a xx,x2,x3¸ si, respectiv f(x1),f(x2),f(x3)
suntprogresie aritmetic˘ a , atunci, exist˘ a C∈Ia.ˆ ı.f′′(c) = 0, unde x1,x2,x3∈I.
Solut ¸ie: Avem:
x2=x1+x3
2¸ sif(x2) =f(x1)+f(x2)
2
Echivalent cu:
x1−x2=x2−x3¸ si respectiv f(x1)−f(x2) =f(x2)−f(x3)
Aplicˆ and teorema lui Lagrange:
∃c1∈(x1, x2) ¸ sic2∈(x2, x3) a.ˆ ı. f′(c1) =f′(c2)
Aplicˆ and din nou teorema lui Lagrange funct ¸iei f′pe [c1, c2], rezult˘ a c˘ a exist˘ a c∈(c1, c2)
a.ˆ ı.f′′(c) = 0.
18 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
12. Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie derivabil˘ a a < c < b∈R. Atunci:
∃α1∈(a, c) ¸ si α2∈(c, b), α1< α2¸ siθ∈(α1, α2) a.ˆ ı.
f′(θ) =λf′(α1)+(1−λ)f′(α2)∀λ∈[0,1]
Solut ¸ie:
Conform teoremei lui Lagrange,
∃ξ∈(a, c) ¸ siη∈(c, b) a.ˆ ı./braceleftBigg
f(a)−f(c) = (a−c)f′(ξ)
f(c)−f(b) = (c−b)f′(η)
Dar:
f(b)−f(a)
b−a=f(b)−f(c)
b−c·b−c
b−a+f(c)−f(c)
c−ac−a
b−a=λf′(η)+(1−λ)f′(ξ)
luˆ andλ=b−c
b−a, λ∈(0,1),⇒f(b)−f(a)
b−a∈(f′(ξ), f′(η))
f′are proprietatea lui Darboux, rezult˘ a c˘ a:
∃θ∈(ξ, η) cuf′(θ) =f(b)−f(a)
b−aiarξ=α1¸ siη=α2
13. Determinat ¸i funct ¸iile f: (a, b)→Rderivabile pe ( a, b) cu proprietatea:
(1+x)f′(x)−αf(x) = 0,∀x∈(−1, b), α∈R
Solut ¸ie:ˆInmult ¸im relat ¸ia cu (1+ x)−α−1. Rezult˘ a:
(1+x)αf′(x)−α(1+x)−α−1f(x) = 0⇒/bracketleftBig
(1+c)−αf(x)/bracketrightBig′
= 0⇒
⇒(1+x)−αf(x) =c⇒f(x) =c(1+x)α.
14. Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie convex˘ a. S˘ a se arate c˘ a are loc inegalitatea:
(b−a)f/parenleftbigga+b
2/parenrightbigg
/lessorequalslant/integraldisplayb
af(x)dx
Solut ¸ie:
Fief: [a, b]→R, f(x) =/integraldisplayb
af(t)dt−(x−a)f/parenleftbigga+x
2/parenrightbigg
.
Aplicˆ and teorema lui Lagrange pe intervalul/parenleftbigga+x
2, x/parenrightbigg
rezult˘ a c˘ a
f(x)−f/parenleftbigga+x
2/parenrightbigg
=x−a
2f′(cx), cx∈/parenleftbigga+x
2, x/parenrightbigg
f′(x) =x−a
2/parenleftbigg
f′(cx)−f′/parenleftbigga+x
2/parenrightbigg/parenrightbigg
/greaterorequalslant0∀x∈[a, b]
deci,feste cresc˘ atoare pe [ a, b], rezult˘ a:
f(b)/greaterorequalslantf(a) = 0
1.3. CONSECINTELE TEOREMEI LUI LAGRANGE 19
1.3 Consecintele teoremei lui Lagrange
Teorema lui Lagrange are consecint ¸e de important ¸a major˘ aˆ ın analiza matematic˘ a.
Consecint ¸a 1 Dac˘ a o funct ¸ie definit˘ a pe un interval are derivata nul˘ a, atunci este constant˘ a.
Demonstrat ¸ie : Fief:I→Ra. ˆ ı.f′(x) = 0∀x∈I. Fiea, b∈I, aplicˆ and teorema lui
Lagrange rezult˘ a:
f(a)−f(b) = (b−a)f′(c) = 0,de unde rezult˘ a: f(a) =f(b)
adic˘ a funct ¸ia este constant˘ a.
Aceast˘ a consecint ¸a este adev˘ arat˘ a numai dac˘ a funct ¸i a este definit˘ a pe un interval, fapt ilustrat
de exemplul urm˘ ator:
Funct ¸ia
f: (0,1)∪(5,6)→R, f(x) =/braceleftBigg
2, x∈(0,1)
−5x∈(5,6)
Calculul arat˘ a c˘ a derivata este nul˘ a, f˘ ar˘ a ca funct ¸ia s˘ a fie constant˘ a.
Consecint ¸a 2 Dac˘ a derivatele a dou˘ a funct ¸ii derivabile sunt egalepe un interval, atunci diferent ¸a lor este
constant˘ a.
Demonstrat ¸ie : Fieh(x) =f(x)−g(x), f, g :I→Rderivabile. h′(x) = 0, de unde,
aplicˆ and prima consecint ¸a rezult˘ a c˘ a f=g
La fel ca ¸ si la prima consecint ¸˘ a, este esent ¸ial ca domeni ul funct ¸iei s˘ a fie un interval. Fie
f, g: (−1,1)∪(3,4)→R, f(x) = 1, g(x) =/braceleftBigg
1, x∈(−1,1)
−1x∈(3,4)
f′(x) =g′(x),darf(x)−g(x) =/braceleftBigg
0, x∈(−1,1)
2, x∈(3,4)
Deci,f−gnu este o funct ¸ie constant˘ a.
Consecint ¸a 3 Fief:I←Ro funct ¸ie derivabil˘ a, ¸ si I⊂R, un interval.
Atunci:
•dac˘ af′>0⇒fstrict cresc˘ atoare.
•dac˘ af′<0⇒fstrict descresc˘ atoare.
Demonstrat ¸ie : Presupunem f′()>0,∀x∈I. Fiex1< x2, x1, x2∈I, ¸ si aplicˆ and
Lagrange pe intervalul [ x1, x2] rezult˘ a f(x2)−f(x1) = (x2−x1)f′(c),c∈(x1, x2). T ¸inˆ and
cont c˘ a derivata este strict pozitiv˘ a, rezult˘ a f(x2)> f(x1)>0, adic˘ afeste cresc˘ atoare.
Analog se demonstreaz˘ a c˘ and f′<0.
Dac˘ af′(x)/greaterorequalslant0 atunci funct ¸ia este monoton cresc˘ atoare, f˘ ar˘ a a fi neap ˘ arat strict cresc˘ atoare,
a¸ sa cum arat˘ a urmatorul exemplu: f:R→R, f(x) =x+sinx.
Avem c˘ a f′(x) = 1−cosx/greaterorequalslant0,ˆ ıns˘ a funct ¸ia este strict crasc˘ atoare, a¸ sa cum arat˘ a urm˘ atorul
rezultat: Dac˘ a f:I→R, I⊂R, o funct ¸ie derivabil˘ a a. ˆ ı. mult ¸imea {x∈I|f′(x) = 0}are
toate elementele izolate, atunci
20 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
•dac˘ af′/greaterorequalslant0 rezult˘ a feste strict cresc˘ atoare.
•dac˘ af′/lessorequalslant0 rezult˘ a feste strict descresc˘ atoare.
Pentru demonstrat ¸ie, vom presupune, prin reducere la absu rd, c˘ afestemonoton cresc˘ atoare .
Atunci, pentru x1, x2∈I, cux1< x2avemf(x1) =f(x2).
Dac˘ ax∈(x1, x2)avemf(x1)/leqslantf (x)/leqslantf (x2),adic˘ afesteconstant˘ a pe[x1, x2],
de unde rezult˘ a c˘ a f′(x) = 0,∀x∈[x1, x2], rzult˘ a c˘ a mult ¸imea zerourilor derivatei este un
interval, ci nu o mult ¸ime izolat˘ a , dontradictie.
ˆIn exemplul nostru, f:R→R, f(x) =x+sinx, mult ¸imea{x∈R|f′(x) = 0}este egal˘ a
cu/braceleftbig
2kπ|k∈Z/bracerightbig
, ¸ si este format˘ a numai din puncte izolate, astfel festestrict cresc˘ atoare .
Consecint ¸a 4 (Corolarul teoremei lui Lagrange):
Fief:I→R, I⊂Run interval, x0∈I. Dac˘ a
•f este continu˘ aˆ ın x0,
•f este derivabil˘ a pe I\/braceleftbig
x0/bracerightbig
• ∃limx→x0f′(x) =l, l∈R
atunci,fare derivat˘ aˆ ın x0¸ sif′(x0) =l.
ˆIn plus, dac˘ a l∈R, atuncifeste derivabil˘ aˆ ın x0.
Demonstrat ¸ie : Aplic˘ am teorema lui Lagrange funct ¸iei fpe intervalul [ x, x0], x < x 0¸ si
rezult˘ a:
f(x)−f(x0)
x−x0=f′(cx),cucx∈(x, x0)
f′
s(x0) = lim
x→0
x<0f(x)−f(x0)
x−x0= lim
x→0
x<0f′(cx) =l, cx→x0,
f′
d(x0) =l,
decifare derivat˘ aˆ ın x0¸ si aceasta este egal˘ a cu l.
Corolarul teoremei lui Lagrange d˘ a o condit ¸ie necesar˘ a p entru existent ¸a derivatei unei funct ¸ii
ˆ ıntr-un punct, ea nu este ¸ si suficient˘ a.
Astfel, funct ¸ia
f:R→R, f(x) =/braceleftBigg
x2sin1
x, x/\e}atio\slash= 0
0, x = 0
este derivabil˘ aˆ ın x= 0 ¸ sif′(0) = 0. ˆIns˘ a:
lim
x→0f′(x) nu exist˘ a, deoarece f′(x) = 2x·sin1
x−cos1
x,pentru c˘ a nu exist˘ a lim
x→0cos1
x.
Funct ¸ia
f: [0,1]→R, f(x) =/braceleftBigg
0, x∈[0,1)
1x= 1este derivabil˘ a pe [0 ,1) ¸ si lim
x→1
x<1= 0
1.4. APLICAT ¸II ALE CONSECINT ¸ELOR TEOREMEI LUI LAGRANGE 21
darfnu este derivabil˘ aˆ ın x= 0, nefiind continu˘ a ˆ ın acest punct.
Exist˘ a funct ¸ii discontinueˆ ıntr-un punct dar au totu¸ si derivat˘ aˆ ın acel punct, de exemplu:
f:R→R, f(x) =
arctg1
x, x/\e}atio\slash= 0
0, x = 0
este discontinu˘ aˆ ın x= 0, dar f′(0) =∞, deoarece:
lim
x→0arctgx
x= 0.
1.4 Aplicat ¸ii ale consecint ¸elor teoremei lui Lagrange
1. Ar˘ atat ¸i c˘ a:
arcsinx+arccos x=π
2
Solut ¸ie:
Fief: [−1,1]→Rf(x) = arcsin x+arccos x, f′(x) =1√
1−x2−1√
1−x2= 0
Rezult˘ a, conform primei consecint ¸e c˘ a feste constant˘ a, f(x) =f(0) =π
2.
2. S˘ a se arate c˘ a:
(a) sin2x+cos2x= 1,∀x∈R
(b) arcsin/parenleftbig
3x−4×3/parenrightbig
−3·arcsinx= 0
(c) arccos1−x2
1+x2= 2·arctgx,∀x/greaterorequalslant0
Solut ¸ii:
(a)
f:R→R, f(x) = sin2x+cos2x, f′(x) = 0⇒fconstant˘ a , f(x) =f(0) = 1
(b)
f:/bracketleftbigg
−1
2,1
2/bracketrightbigg
→R, f(x) = arcsin/parenleftbig
3x= 4×3/parenrightbig
−3·arcsinx, f′(x) = 0⇒f(x) =f(0) = 0
(c)
f: [0,∞)→R, f(x) = arccos1−x2
1+x2= 2·arctgx, f′(x) = 0⇒f(x) =f(0) = 0.
3. Fief: [a, b] a.ˆ ı.|f(x)−f(y)|/lessorequalslant|x−y|1+α,∀x, y∈[a, b], α, M > 0. Ar˘ atat ¸i c˘ a f
este constant˘ a.
Solut ¸ie:
|f(x)−f(y)|/lessorequalslant|x−y|1+α⇔/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsinglef(x)−f(y)
x−y/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/lessorequalslant|x−y|α
Prin trecerea la limit˘ a x→y, rezult˘ a f′(y) = 0, adic˘ a, feste constant˘ a.
22 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
4. Determinat ¸i funct ¸ia f:R→Rcare are propriet˘ at ¸iile:
f′(x)+3f(x) = 0,∀x∈R
¸ si
f(−1) =e
Solut ¸ie:
ˆInmult ¸im relat ¸iile de mai sus cu e3x¸ si se obt ¸ine:
/parenleftBig
f·e3x/parenrightBig′
= 0 adic˘ a , f·e3x= constant˘ a .
f(−1)·e−3=e·e−3=e−2⇔f(x) =1
e3x·e−2=1
e3x+2.
5. Determinat ¸i funct ¸ia f:R→Rderivabil˘ a a.ˆ ı.
f(0) = 0 ¸ si f′(x)+4f(x) = 0,∀x∈R.
Solut ¸ie:
f′(x)+4f(x) = 0/vextendsingle/vextendsingle·e4x⇒/parenleftBig
f(x)·e4x/parenrightBig′
= 0 adic˘ a f(x)·e4x=c⇒f(x) =c·e−4x
Pentrux= 0 rezult˘ a:
f(0) =c·e0=c
f(0) = 0/bracerightBigg
⇒c= 0,
Deci,f(x) = 0,∀x∈R.
6. Ar˘ atat ¸i c˘ a funct ¸iile
f(x) = arcsinx−1
2(1+x2),¸ sig(x) = arctg x
difer˘ a printr-o constant˘ a pe ( −1,∞). Ar˘ atat ¸i c˘ a arcsin3
5+π
2= arctg7 .
Solut ¸ie:
f′(x) =g′(x),∀x∈(−1,∞), f(x)−g(x) =c, c=f(1)−g(1) =π
4
Lu˘ amx= 7.
7. Determinat ¸i inegalit˘ at ¸ile:
(a)
arcsin/radicalbig
1−x2+arccos x=π,x∈[1,0]
(b)
arctgx−arctga= arctgx−1
1+ax, x >−1
a, a >0
(c)
2arctgx+arcsin2x
1+x2=πsgn(x)
1.4. APLICAT ¸II ALE CONSECINT ¸ELOR TEOREMEI LUI LAGRANGE 23
Solut ¸ii:
f: [−1,0]→R, f(x) = arcsin/radicalbig
1−x2+arccos x
f′(x) =−2x
2/radicalbig
1−(1−x2)·√
1−x2−1√
1−x2=−x
|x|√
1−x2−1√
1−x2=−x
−x√
1−x2−1√
1−x2
f(x) =c, c=f(0) =π
8. Ar˘ atat ¸i c˘ a urm˘ atoarele funct ¸ii sunt strict monoton e:
(a)f:R→R, f(x) =x+cosx
(b)f:R→R, f(x) =x−sinx
Solut ¸ii:
(a)f′(x) = 1−sinx/greaterorequalslant0. Mult ¸imea A=/braceleftBig
x|f′(x) = 0/bracerightBig
=/braceleftBigπ
2+2kπ/bracerightBig
are numai puncte
izolate, rezult˘ a feste strict cresc˘ atoare.
(b) Analog a)
9. Studiat ¸i monotonia funct ¸iei f: (0,∞)→R, f(x) =lnx
x¸ si deducet ¸i inegalitatea nn+1>
(n+1)n, n/greaterorequalslant3.
Solut ¸ie:
f′(x) =1−lnx
x2. Dac˘ ax∈(0, e), frunct ¸ia este cresc˘ atoare , iar dac˘ a x∈(e,∞), funct ¸ia este
descresc˘ atoare . Inegalitatea nn+1>(n+1)n, devine prin logaritmare
ln(n+1)
n+1<lnn
n
inegalitate adev˘ arat˘ a, deoarece feste descresc˘ atoare pe intervalul ( e,∞)
10. Stabilit ¸i punctele de extrem ¸ si natura lor pentru urm˘ atoarele funct ¸ii:
(a)
f:R→R, f(x) =x3+2×2−3
(b)
f:R\[−1,0]→R, f(x) =/parenleftbigg
1+1
x/parenrightbiggx
(c)
f:R→R, f(x) =/braceleftBigg/vextendsingle/vextendsinglex2−1/vextendsingle/vextendsingle,|x|/greaterorequalslant1
e−ex2,|x|<1
24 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
Solut ¸ii:
(a)
f′(x) = 3×2+4x= 0⇒
x1= 0
x2=−4
3
x−∞ −4
30 + ∞
f′+ + + + 0− − − − 0 + + + +
f−∞ ր ց − 3ր+∞
f/parenleftbigg
−4
3/parenrightbigg
=−49
27, f(0) =−3
Din tabelul de valori, rezult˘ a c˘ a punctul A/parenleftbigg
−4
3,−49
27/parenrightbigg
este unpunct de maxim , iar
B(0,−3) este un punct de minim .
(b)
f(x) =eln(1+1
x)x
=exln(1+1
x);f′(x) =/bracketleftbigg
ln/parenleftbigg
1+1
x/parenrightbigg
−1
x+1/bracketrightbigg
exln(1+1
x)
Din studiul monotoniei funct ¸iei
g:R\[−1,0]→R, g(x) = ln/parenleftbigg
1+1
x/parenrightbigg
−1
x+1
rezult˘ a c˘ a f′este pozitiv˘ a∀x∈R\[−1,0], deci funct ¸ia feste strict cresc˘ atoare pe
domeniul de definit ¸ie.
(c)
f(x) =
/vextendsingle/vextendsinglex2−1/vextendsingle/vextendsingle,|x|/greaterorequalslant1
e−ex2,|x|<1;f′(x) =
2x, x∈(−∞,−1)∪(1,∞)
−2xex2, x∈(−1,1)
fnu este derivabil˘ aˆ ın x=−1 ¸ six= 1.
x−∞ − 1 0 1 + ∞
f′− − − − | + + + 0− − − | + + + +
fր ր ց ր
x=−1 ¸ six= 1 sunt puncte de minim, iarx= 0 este punct de maxim.
11. Demonstrat ¸i inegalit˘ at ¸ile urm˘ atoare:
(a)
ex/greaterorequalslantx+1,∀x∈R
(b)
ln(1+x)/greaterorequalslantx
x+1,∀x >−1
1.4. APLICAT ¸II ALE CONSECINT ¸ELOR TEOREMEI LUI LAGRANGE 25
(c)/parenleftbiggx+1
2/parenrightbiggx+1
/lessorequalslantxx,∀x >0
(d)
cosx/greaterorequalslant1−x2
2,∀x∈R
(e)
x(2+cosx)>3sinx, x > 0
(f)
3√
2+3√
5<3√
3+3√
4
Solut ¸ii:
(a)
Fief:R→R, f(x) =ex−x−1, x= 0 punct de minim ⇒f(x)/greaterorequalslantf(0) = 0
(b)
f: (−1,∞)→R, f(x) = ln(x+1)−x
x+1, f′(x) =x
(1+x)2,
x= 0 punct de minim , f(x)/greaterorequalslantf(0) = 0
(c) Se logaritmeaz˘ a, ¸ si vom considera funct ¸ia:
f: (0,∞)→R, f(x) = (x+1)/bracketleftBig
ln(x+1)−ln2/bracketrightBig
−xlnx.
f′(x)<0∀x∈(0,∞), f(x)/greaterorequalslantf(0) = 0
(d)
f:R→R, f(x) = cosx+x2
2−1, f(−x) =f(x) atunci feste par˘ a .
E suficient s˘ a stiudiem funct ¸ia pe (0 ,∞).
f′(x) =−sinx+x, f′′(x) =−cosx+1/greaterorequalslant0, f′(x)/greaterorequalslantf′(0) = 0,
fcresc˘ atoare , f(x)/greaterorequalslantf(0) = 0
(e)
f: (0,∞)→R, f(x) =3sinx
2+cosx−x, f′(x)/lessorequalslantf(0) = 0
(f)
f(x) =3√x+3√
7−x, f′(x)/greaterorequalslant0 pentru x∈[2,3], f(2)/lessorequalslantf(3)
12. Folosind corolarul teoremei lui Lagrange, studiat ¸i de rivabilitatea funct ¸iilor:
(a)
f:R→R, f(x) = sin/parenleftbig
t2−3t+2/parenrightbig
, t∈[x, x+1].
26 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
(b)
f:R→R, f(x) =/braceleftBigg
x2, x/lessorequalslant1
lnx+x, x > 1
(c)
f:R→R, f(x) = arccos1−x2
1+x2
(d)
f:R→R, f(x) = arcsin2x
1+x2
Solut ¸ii:
(a) Se reprezint˘ a grafic funct ¸ia g:R→R, g(t) =t2−3t+ 2. Vˆ arful parabolei are
coordonatele/parenleftbigg3
2,−1
4/parenrightbigg
. Dac˘ ax+1<3
2, adic˘ ax <1
2, f(x) = (x+1)−3(x+1)+2 =
x2−x.
Dac˘ ax∈/parenleftbigg1
2,3
2/parenrightbigg
, f(x) =−1
4.
Dac˘ ax/greaterorequalslant3
2, f(x) =x2−3x+2.
f′(x) =
2x−1, x∈/parenleftbigg
−∞,1
2/parenrightbigg
0, x∈/parenleftbigg1
2,3
2/parenrightbigg
2x−3, x∈/parenleftbigg3
2,+∞/parenrightbigg
feste continu˘ aˆ ın x=1
2¸ six=3
2:
f′/parenleftbigg1
2/parenrightbigg
= 0, f′/parenleftbigg3
2/parenrightbigg
= 0
Decifestederivabil˘ a peR
(b) f este derivabil˘ a pe R\1. Studiem derivabilitateaˆ ın x= 1:
f′(x) =
2x, x < 1
1
x+1, x > 1
fcontinu˘ a ˆ ın x = 1 .
f′
s(1) = 2, f′
d(1) = 2/bracerightBigg
⇒festederivabil˘ a ˆ ınx= 1.
(c)
f′(x) =−4x
(1+x2)·2|x|
f′(x) =
2
1+x2, x < 0
−2
1+x2, x > 0⇒fderivabil˘ a pe R\/braceleftbig
0/bracerightbig
1.5. TEOREMA LUI CAUCHY 27
f′
s(0) = 2,
f′
d(0) =−2,/bracerightBigg
⇒fnueste derivabil˘ aˆ ın x= 0
(d)
f′(x) =−2/parenleftbig
x2−1/parenrightbig
|1−x2|·(1+x2)
f′(x) =
−2
1+x2, x∈(−∞,−1)∪(1,+∞)
2
1+x2, x∈(−1,1)
/braceleftBigg
f′
s(−1) =−1,
f′
d(−1) = 1,(1)/braceleftBigg
f′
s(1) = 1,
f′
d(1) =−1,(2)
Din (1) ¸ si (2)⇒festederivabil˘ a peR\/braceleftbig
±1/bracerightbig
1.5 Teorema lui Cauchy
Teorema se mai nume¸ ste ¸ si a doua teorem˘ a a cre¸ sterilor finite . Teorema lui Lagrange este caz
particular al teoremei lui Cauchy.
Teorem˘ a (Cauchy): Fie f,g: [a, b]→Rdou˘ a funct ¸ii Rolle, a.ˆ ı. g′(x)/\e}atio\slash= 0∀x∈(a, b). Atunci,
g(a)/\e}atio\slash=g(b) ¸ si exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı:
f(b)−f(a)
g(b)−g(a)=f′(c)
g′(c)
Demonstrat ¸ie : Dac˘ a presupunem c˘ a g(a) =g(b) atunci, conform teoremei lui Rolle, rezult˘ a
c˘ a exist˘ a c∈(a, b), a.ˆ ıg′(c) = 0, ceea ce esteˆ ın contradict ¸ie cu faptul c˘ a g′(x)/\e}atio\slash= 0,∀x∈(a, b).
Pentru cealalt˘ a parte a demonstrat ¸iei, consider˘ am func t ¸iah: [a, b]→R, h(x) =f(x)−k·g(x).
Pentru determinarea lui k, punem condit ¸ia ca h(a) =h(b). De obt ¸ine:
k=f(b)−f(a)
g(b)−g(a)
Aplicˆ and teorema lui Rolle funct ¸iei hrezult˘ a:
∃c∈(a, b) a.ˆ ı.h′(c) = 0⇒f′(c)−k·g′(c) = 0⇒k=f′(c)
g′(c)
1.6 Aplicat ¸ii ale teoremei lui Cauchy
1. Studiem aplicabilitatea teoremei lui Cauchy pentru urm˘ atoarele funct ¸ii:
28 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
(a)
f,g: [1,4]→R, f(x) =
√4x−3, x∈[1,3)
x2
9+2, x∈[3,4], g (x) =x2
(b)
f,g:/bracketleftBig√
2,2/bracketrightBig
→R, f(x) = lnx, g(x) =x2
Solut ¸ii:
(a)
lim
x→3
x<3√
4x−3 = 3,lim
x→3
x>3/parenleftbiggx2
9+2/parenrightbigg
= 3 deci feste continu˘ a pe [1 ,4]
f′
s(3) = lim
x→3
x<32√4x−3=2
3
f′
d(3) = lim
x→3
x>32
9x=2
3
⇒decifestederivabil˘ a pe (1,4).
g′(x) = 2x/\e}atio\slash= 0∀x∈(1,4)
Conform teoremei lui Cauchy, exist˘ a c∈(1,4) a.ˆ ı.:
f(4)−f(1)
g(4)−g(1)=f′(c)
g′(c)⇔34
9−1
16−1=f′(c)
2c⇔f′(c) =50c
9·15=10c
27
ˆIns˘ af′(c) =
2√4x−3, x∈(1,3)
2x
9, x∈[3,4]
I)
Dac˘ ac∈(1,3) avem5
27=1
c√5c−3.Funct ¸ia h: (1,3)→R, h(x) =1
x√4x−3
este continu˘ a, ¸ si are proprietatea lui Darboux , deci exist˘ a c1∈(1,3) a.ˆ ı.h(c1) =5
27.
II)
Dac˘ ac∈[3,4),5
27/\e}atio\slash=1
9deci nu exist˘ a c∈[3,4) a.ˆ ı.f′(c)
2c=5
27
Am g˘ azit c∈(1,3) care verific˘ a teorema lui Cauchy.
(b) Evident, funct ¸iile sunt continue ¸ si derivabile, fiind funct ¸ii elementare.
g′(x) = 2x/\e}atio\slash= 0∀x∈/bracketleftbig√
2,2/parenrightbig
.Deci, suntˆ ındeplinite condit ¸iile teoremei lui Cauchy.
∃c∈/parenleftBig√
2,2/parenrightBig
a.ˆ ı.f′(c)
g′(c)=f(2)−f/parenleftbig√
2/parenrightbig
g(2)−g/parenleftbig√
2/parenrightbig⇒1
c
2·c=ln√
2
2⇒c2=1
ln√
2
1.6. APLICAT ¸II ALE TEOREMEI LUI CAUCHY 29
⇒c=±/radicalBigg
1
ln√
2⇒c=±/radicalbigg
2
ln2
Alegem c=/radicalbigg
2
ln2∈/parenleftBig√
2,2/parenrightBig
2. Ar˘ atat ¸i c˘ a:
|arctga−arctgb|/lessorequalslant|arcsina−arcsinb|
Solut ¸ie:
Aplic˘ am teorema lui Cauchy funct ¸iilor f,g: [−1,1]→R, f(x) = arctg x, g(x) = arcsin x.
Rezult˘ a c˘ a exist˘ a c∈(−1,1) a.ˆ ı:
arctga−arctgb
arcsina−arcsinb=1
1+c2
1√
1−c2=√
1−c2
1+c2
Din tabelul de variat ¸ie al funct ¸iei
h:R→R, h(x) =√
1−x2
1+x2
deducem c˘ a pe intervalul ( −1,1) funct ¸ia areˆ ın x= 0 unmaximegal cu 1.
A¸ sadararctga−arctgb
arcsina−arcsinb/lessorequalslant1.
3. Fief,g: [a, b]→Rdou˘ a funct ¸ii continue ¸ si g(x)/\e}atio\slash= 0∀x∈(a, b). Ar˘ atat ¸i c˘ a exista
c∈(a, b) a.ˆ ı.:
f(c)/integraldisplayb
ag(x)dx=g(c)/integraldisplayb
af(x)dx
Solut ¸ie:
Aplic˘ am teorema lui Cauchy, funct ¸iilor
F(x) =/integraldisplayx
af(t)dt,¸ siG(x) =/integraldisplayx
ag(t)dt
F(b)−F(a)
G(b)−G(a)=F′(c)
G′(c)=f(c)
g(c), c∈(a, b)
/integraldisplayb
af(t)dt
/integraldisplayb
ag(x)dt=f(c)
g(c)
30 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
1.7 Teorema de medie pentru funct ¸ii integrabile
1. Fief: [0,3]→R, f(x) =x2−3x. Aflat ¸i valoarea medie a funct ¸iei f.
2. Folosind funct ¸ia
F(x) =/integraldisplayx
af(t)dt, x∈(a, b)
demonstrat ¸i teorema de medie .
3. Fief: [0,1]→Ro funct ¸ie continu˘ a, a.ˆ ı.
/integraldisplay1
0f(x)dx=1
2.
Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a x0∈(0,1) a.ˆ ı.f(x0) =x0.
4. Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie continu˘ a. Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈[a, b] a.ˆ ı.
/integraldisplayc
af(t)dt=/integraldisplayb
cf(t)dt.
5.Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie continu˘ a. Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.
/integraldisplayc
af(x) = (b−c)f(c)
6. Ar˘ atat ¸i c˘ a ecuat ¸ia/integraldisplayx
1f(t)dt=x2−3,
undef: [1,1]→(−∞,1) este continu˘ a ¸ si are solut ¸ie pe intervalul (1 ,2).
7. Fief: [a, b]→Ro funct ¸ie continu˘ a a.ˆ ı.
/integraldisplayb
af(x)dx=b2−a2
2.
Ar˘ atat ¸i c˘ a exista c∈(a, b) a.ˆ ı.f(c) =c.
8. Fief,g: [a, b]→Rdou˘ a funct ¸ii continue a.ˆ ı.
/integraldisplayb
af(x)dx=/integraldisplayb
ag(x).
Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈[a, b] a.ˆ ı.f(c) =g(c).
9. Fief: [0,1]→Ro funct ¸ie continu˘ a ¸ si
/integraldisplay1
0f(x)dx=2
π.
Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a x0∈(0,1) a.ˆ ı.f(x0) = sinx0
10. Fief: [0,1]→Ro funct ¸ie continu˘ a ¸ si
/integraldisplay1
0f(x)dx= 1+1
2+…+1
n
cun∈N∗. Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a c∈(0,1) a.ˆ ı.f(c) =1−cn
1−c.
1.7. TEOREMA DE MEDIE PENTRU FUNCT ¸II INTEGRABILE 31
11. Fief: [0,1]→Ro funct ¸ie continu˘ a a.ˆ ı.
6/integraldisplay1
0f(x)dx= 2a+3b+6c.
Ar˘ atat ¸i c˘ a exist˘ a x0∈(0,1) a. ˆ ı.f(x0) =ax2
0+bx0+c.
12. Calculat ¸i urm˘ atoarele limite:
(a)
lim
x→0/integraldisplayx
0e−t3dt.
(b)
lim
n→∞/integraldisplayn+1
ne−√x
dx.
(c)
lim
n→∞1
4n/integraldisplay2
1xnxdx.
(d)
lim
n→∞n3/integraldisplayn+2
nx
1+x5dx.
(e)
lim
x→0/integraldisplayx2
0et2dt
sin2xdx.
(f)
lim
n→∞/integraldisplayn+1
n√
x2+2x
xdx.
(g)
lim
n→∞/integraldisplayn+1
nlnx
x2+1dx
Solut ¸ii:
1.
M(f) =1
3/integraldisplay3
0/parenleftbig
x2−3x/parenrightbig
dx= 0
2. Aplic˘ am teorema lui Lagrange:
F(b)−F(a) = (b−a)F′(c), c∈(a, b)
DarF′(c) =f(c).
32 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
3./integraldisplay1
0f(x)dx=1
2⇔/integraldisplay1
0(f(x)−x)dx= 0.
Aplic˘ am teorema de medie funct ¸iei f(x)−xde unde rezult˘ a c˘ a exist˘ a x0∈(0,1) a.ˆ ı
/integraldisplay1
0/parenleftBig
f(x)−x/parenrightBig
dx=f(x0)−x0= 0
4.
FieG: [a, b]R, G(x) =/integraldisplayx
af(t)dt−/integraldisplayb
xf(t)dt.
G(a) =−/integraldisplayb
af(t)dt.
G(b) =/integraldisplayb
af(t)dt.
G(a)G(b) =−/parenleftBigg/integraldisplayb
af(t)dt/parenrightBigg2
/lessorequalslant0
⇒ ∃ c∈[a, b] a.ˆ ı.G(c) = 0
5.
FieF: [a, b]→R, F(x) = (b−x)/integraldisplayx
af(t)dt.
Feste derivabil˘ a
F(a) =F(b) = 0⇒conform teoremei lui Rolle exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.
F′(c) = 0⇔ −/integraldisplayc
af(t)dt+(b−c)f(c) = 0, F′(x) =−/integraldisplayx
af(t)dt+(b−x)f(x)
6.
Fie funct ¸ia F(x) =/integraldisplayx
1f(t)dt−x2+3.
F(1) = 1, F(2) =/integraldisplay2
1f(t)dt−1. f(t)<1⇒F(2)<0
F(1)F(2)<0⇒ ∃c∈(1,2) a.ˆ ı.F(c) = 0
7./integraldisplayb
af(x)dx=b2−a2
2⇔/integraldisplayb
af(x)dx=/integraldisplayb
axdx⇔/integraldisplayb
a/parenleftBig
f(x)−x/parenrightBig
dx= 0
Aplicˆ and teorema de medie, rezult˘ a c˘ a exist˘ a c∈(a, b) a.ˆ ı.:
/integraldisplayb
a/parenleftBig
f(x)−x/parenrightBig
dx= (b−a)/parenleftBig
f(c)−c/parenrightBig
= 0⇒f(c) =c.
1.7. TEOREMA DE MEDIE PENTRU FUNCT ¸II INTEGRABILE 33
8. Aplic˘ am teorema de medie funct ¸iei f(x)−g(x). Rezult˘ a c˘ a exist˘ a c∈[a, b] a.ˆ ı.:
/integraldisplayb
a/parenleftBig
f(x)−g(x)/parenrightBig
dx= (b−a)/parenleftbig
f(x)−g(x)/parenrightbig
= 0⇒f(x) =g(x)
9./integraldisplay1
0f(x)dx=/integraldisplay1
0sinπxdx¸ si se aplic˘ a teorema de medie.
10./integraldisplay1
0/parenleftBig
1+x+x2+…+xn−1/parenrightBig
dx=/parenleftbigg
x+x2
2+…+xn
n/parenrightbigg/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle/vextendsingle1
0= 1+1
2+…+1
n
/integraldisplay1
0f(x)dx=/integraldisplay1
0/parenleftBig
1+x+x2+…+xn−1/parenrightBig
dx⇒/integraldisplay1
0/parenleftBig
f(x)−1−x−x2−…−xn−1/parenrightBig
dx= 0⇒
⇒ ∃c∈(0,1) a.ˆ ı.f(c)−1−c−c2−…−cn−1= 0 echivalent cu f(c) =cn−1
c−1=1−cn
1−c
11.
6/integraldisplay1
0f(x)dx= 2a+3b+6c⇔/integraldisplay1
0f(x)dx=/integraldisplay1
0/parenleftBig
ax2+bx+c/parenrightBig
dx⇒
⇒ ∃x0∈(0,1) a.ˆ ı.f(x0) =ax2
0+bx0+c.
12. Se aplic˘ a teorema de medie:
(a)/integraldisplayx
0e−t3dt=xe−c3
x,cucx∈(0, x).
Cˆ andx→0, cx→0. Limita cerut˘ a este egal˘ a cu 0.
(b)/integraldisplayn+1
ne−√xdx=e−√cn=1
e√cn, c n∈(n, n+1).
Cˆ andn→∞, cn→∞. Limita este egal˘ a cu 0
(c)/integraldisplay2
1xnxdx=cnccuc∈(1,2).Dar1
4n<1
4n/integraldisplay2
1xnxdx </parenleftBigc
2/parenrightBig2n
→0
(d)/integraldisplayn+2
nx
1+x5dx=2cn
1+c5n, cn∈(n, n+2).
Dar,2n5
1+(n+2)5< n3/integraldisplayn+2
nx
1+x5dx <2(n+2)n4
1+n5.Limita este egal˘ a cu 2
34 CAPITOLUL 1. STUDIUL CONVERGENT ¸EI CU TEOREMA LUI LAGRANGE
(e)
lim
x→∞/integraldisplayx2
0et2dt
sin2x= lim
x→0
cx→0x2ec2
x
sin2x= 1.lim
x→0sin2x= 0
(f)
Exist˘ acn∈(n, n+1) a,ˆ ı./integraldisplayn+1
n√
x2+2x
x=/radicalbig
c2n+2cn
cn.Cˆ andn→∞, cn→∞.
lim
cn→∞/radicalbig
c2n+2cn
cn= 1
(g)
lim
n→∞/integraldisplayn+1
nlnx
x2+1dx= lim
cc→∞lncn
c2n+1= lim
cn→∞1
cn
2·cn= lim
cn→∞1
2c2n= 0
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 1 Studiul convergent ¸ei cu Teorema lui Lagrange 3 1.1 Teorema lui Rolle . . . . . . . . . . . . . . . . . . [601643] (ID: 601643)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
