1 STRATEGII ȘI JOCURI-EXERCI ȚIU PENTRU STIMULAREA POTEN ȚIALULUI CREATIV AL PRE ȘCOLARILOR Olga Stoian Gr ădinița Zâna Zorilor Cluj-Napoca J. Dewey,… [630708]

1 STRATEGII ȘI JOCURI-EXERCI ȚIU PENTRU STIMULAREA
POTEN ȚIALULUI CREATIV AL PRE ȘCOLARILOR

Olga Stoian
Gr ădinița Zâna Zorilor Cluj-Napoca

J. Dewey, în analiza creativit ății, porne ște de la semnifica ția de atribut al
gândirii; G. W. Allport remarca faptul c ă în actul crea ției sunt implicate aptitudinile
și chiar toate procesele psihice. J. Dewey și G. W. Allport au propus o alt ă
viziune asupra creativit ății: omul dispune de un poten țial, iar educa ția trebuie s ă-l
descopere și s ă-l dezvolte.
Creativitatea a fost abordat ă ca proces, ca produs poten țial și ca
dimensiune structural ă a personalit ății. Ast ăzi este acceptat ă ideea c ă în form ă
latent ă, de poten țial, ea se g ăse ște în fiecare individ. Problema este
descoperirea timpurie a acestui poten țial și a specificului s ău, pentru a fi
transformat în tr ăsătura de personalitate. Creativitatea pre școlarului este o
creativitate expresiv ă care se manifest ă în pantomimica, desen joc, și una
procesuală manifestat ă în repovestire, poveste creat ă. Centrarea procesului de
înv ăță mânt pe înv ățarea creativ ă, organizarea unui ambient favorabil, dezvolt ă
poten țialul creativ și-l poate transforma în timp în creativitate inovat iv ă, inventiv ă.
Pre școlaritatea este vârsta care pretinde adultului s ă favorizeze
dezvoltarea gândirii prin ac țiuni educative care antreneaz ă limbajul. Verbalizarea
permanent ă a ac țiunilor, antrenarea copilului în dialog, formularea întreb ărilor și
încurajarea copilului de a le formula este un facto r important.
Cadrul propice de manifestare și de stimulare a poten țialului creativ este
jocul. Jocul de construc ții imit ă și reproduce modele, în acela și timp adaug ă
elemente noi date de emo țiile și dorin țele copilului.
Jocul de crea ție cu subiecte din via ța cotidian ă reproduce modele de
comportamente oferite de adul ți. În aceste jocuri se folosesc obiecte c ărora li se
dă semnifica ții reale, dar și semnifica ții proprii.
Psihologia și pedagogia creativit ății utilizeaz ă conceptul de înv ățare
creativ ă care presupune stimularea, dezvoltarea poten țialului creativ. Copilul
activ și creativ depune eforturi de reflec ție personală, de gândire, efectueaz ă
ac țiuni mintale și practice de c ăutare, cercetare, redescoper ă noi adev ăruri,
reelaboreaz ă noi cuno știn țe. Educatoarea trebuie s ă profite de nevoia lui de
cunoa ștere și de activitate și s ă-l dirijeze în direc ții constructive.
Strategiile de înv ățare interactiv ă stimuleaz ă participarea pre școlarului la
ac țiune, îl ajut ă s ă socializeze prin munca în echip ă. Metoda activ ă „Explozia
stelar ă” are drept scop ob ținerea a cât mai multor conexiuni și aspecte,
provocând copiii s ă formuleze întreb ări. Se stabile ște tema și se pun întreb ări în
leg ătur ă cu ea: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?. Întreb ările inițiale pot genera
și altele ca r ăspunsuri inedite. Este o nou ă metod ă de realizare a obiectivelor
Noului Curriculum și se poate utiliza în activit ăți ca: lecturi dup ă imagini,
convorbiri, povestiri, jocuri didactice, activit ăți matematice și în activit ăți de

2 evaluare, ca de exemplu: lectura dup ă imagini –„prim ăvara”; povestire: „Unde au
fugit juc ăriile”.
Alte metode care stimuleaz ă creativitatea sunt: „Predarea înv ățarea
reciproc ă”, „Tehnica Lotus”, „Schimb ă perechea”, „Brainstormingul”, „P ălăriile
gânditoare”.
„Tehnica viselor” mai este numit ă și tehnica vis ării cu ochii deschi și.
Copilul î și las ă imagina ția să lucreze și apoi exprim ă cum î și închipuie aspecte
proiectate în viitor: „Ora șul meu”, „Casa mea”, „Eu când voi fi mare”, „Priete nii”,
„România”. Solicit ă imagina ția prin proiectarea de situa ții comparabile cu cele
reale, existente. Copiii sunt împ ărțiți în grupuri de câte 4-5. Povestitorii
(„Compune ți o mic ă poveste sau câteva propozi ții”); constructorii („Construi ți
cartierul vostru a șa cum va ar ăta când ve ți fi voi mari”); plasticienii („Colaj sau
pictur ă”). Copiii colaboreaz ă în grup. Educatoarea stimuleaz ă copiii în func ție de
inteligența manifestat ă. Se bazeaz ă pe teoria inteligen țelor multiple. La final,
copiii prezint ă rezultatele și explic ă ce au lucrat.
Educa ția estetic ă este parte important ă a favoriz ării creativit ății. Înc ă din
perioada pre școlar ă, copilul trebuie s ă ia contact cu opere de art ă. Aceasta
creeaz ă emo ții estetice. Pre școlarii percep culori și forme. Interpreteaz ă,
analizeaz ă, iar apoi imagineaz ă. Crea ția plastic ă face leg ătura între gândire și
imagina ție, între realitate și fantastic. Modelajul este un mod de exprimare a
realit ății. Desenul este o form ă de joc și de exteriorizare a con ținuturilor psihice,
este o proiec ție direct ă, chiar o cale de comunicare a tr ăirilor subiective. Copiii
confec ționeaz ă cu plăcere juc ării, tablouri, felicit ări, m ărțișoare, m ăș ti. Se
satisface trebuin ța de cunoa ștere, de explorare, manipulare, efortul de a g ăsi
solu ții perseveren ța de a reu și s ă creeze ceva: „Juc ării cu materiale din natur ă”,
„Peisaj de iarn ă”, „Decora țiuni”, „Daruri pentru mama”.
Expresivitatea și creativitatea se exprim ă și în comunicare. Expresivitatea
are mai multe aspecte: artistic ă, gestic ă, verbală, emo țională, motorie. Un factor
important este cel verbal. Creativitatea este legat ă de expresii și crea ții artistice,
de inven ții tehnologice, de descoperiri știin țifice, de comunicare interuman ă, de
educa ție, de comportamente personale. Pre școlarii creativi manifest ă
comportamente specifice: sunt curio și, vin cu solu ții și idei originale, au spirit de
observa ție și inițiativ ă, pun întreb ări, fac leg ături. Copiii se manifest ă creativ
pornind de la experien ța și informa țiile pe care le-au acumulat.
Jocurile care contribuie la dezvoltarea creativit ății sunt: jocuri de cuvinte,
compunere de ghicitori, de rime, pove ști create, titluri de pove ști, de tablouri,
schimbarea finalului. Prin acestea se dezvolt ă imagina ția, puterea de a crea
imagini și de a le transmite. Pre școlarii creeaz ă imagini, combin ă informa ția,
imagineaz ă pornind de la pove știle, tablourile, filmele auzite și v ăzute. Jocul cu
cuvintele, cu rimele din folclorul copiilor este un material valoros pe care îl
exploat ăm cu succes.
Activit ățile matematice dezvolt ă flexibilitatea și fluiditatea gândirii prin
exerciții de compunere și descompunere a numerelor și mulțimilor.
Exerciții pentru influen țarea creativit ății:
1) Ce po ți face cu obiectul…? – s ă indice cât mai multe întrebuin ță ri
2) Ce s-ar întâmpl ă dac ă…? – s ă exprime cât mai multe consecin țe

3 3) Aș vrea s ă fiu…(animal, plant ă, profesie) pentru c ă…
4) Joc pe grupuri: „Mai deseneaz ă ceva” – desen colectiv; se formeaz ă
grupe de copii; se stabile ște tema și fiecare copil va desena un
element care are leg ătur ă cu tema dat ă, coala de desen va merge la
urm ătorul care va face acela și lucru, iar la sfâr șit un copil din grup va
explica ce a desenat și va motiva alegerea f ăcut ă.
5) Joc exerci țiu construc ții cu forme geometrice sau colaj cu figuri
geometrice sau alte materiale, cu sau f ără tem ă dat ă – cerc, triunghi,
pătrat, dreptunghi; – cultiv ă flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea.
6) Salata de pove ști – se realizeaz ă o nou ă poveste prin amestecarea
personajelor și evenimentelor.
7) Formularea unor propozi ții în care toate cuvintele s ă înceap ă cu
acela și sunet.
8) Ce titlu se potrive ște și de ce?
Profesia de educatoare, munca cu copiii necesit ă mult ă creativitate în
găsirea de solu ții pentru situa ții diverse, variante de joc etc.
Problematizarea solicit ă aten ția și interesul copilului pentru probleme și
antreneaz ă capacitatea de a anticipa și gândirea divergent ă în a găsi solu ții.
Strategiile semieuristice utilizate de educatoare în joc și înv ățare care tot
sub form ă de joc se desf ășoar ă, împreun ă cu o atitudine stimulativ ă, aprobativ ă,
participativ ă față de copil, poten țeaz ă disponibilit ățile creative.

Bibliografie

1) Elena Rafail ă, Educarea creativit ății la vârsta pre școlar ă, Editura Aramis;
2) Silvia Breban, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mih aela Fulga, Metode
interactive de grup , Editura ARVES;
3) Revista Înv ăță mântului Pre școlar nr.1-2/ 2008 M.E.C.T.
4) Revista Înv ăță mântului Pre școlar nr.1-2/2005 M.E.C.
5) Educa ția elevilor hiperactivi și cu deficit de aten ție