1. Stadiul actual al cercetarilor privind utilizarea termografie i in infrarosu 1.1. Consideratii generale Descoperit a in 1800 de c atre astronomul… [630690]

1. Stadiul actual al cercetarilor privind utilizarea termografie i in infrarosu
1.1. Consideratii generale
Descoperit a in 1800 de c atre astronomul englez Sir William Herschel, radia tia infraro sie sta la
baza tehnicii numit a "termografie". Aceast a radia tie nu este v izibil a cu ochiul liber, ea fiind
perceput a de noi drept c aldura.
Orice obiect cu o temperatur a mai mare de zero absolut (aproximativ -273 grade Celsius) emite
radia tie termic a. Chiar si corpurile foarte reci, cum ar fi cuburile de ghea ta, emit radia tie infraro sie.
Termografia in infraro su permite a se vedea 'invizibilul' – caldura si reparti tia ei superficial a.
Aparatele termografice moderne 'vad' temperaturi merg and de la -40°C pan a la +1500 – 2000°C si
pot decela diferen te de temperatur a de numai 0,1°C.T ermografia in infraro su isi poate g asi
utilizarea practic a in orice domeniu in care c aldura apare sau i si modific a distribu tia ca urmare a
unui proces chimic,fizic etc. sau de alt a natur a
Termografia este utilizat a in industrie pentru monitorizarea regimur ilor termice ale instala tiilor
si proceselor tehnologice. In ultimii ani, termografia a c apatat o importan ta deosebit a in activitatea
de mentenan ta, in special in urm atoarele domenii: control ul periodic preventiv al instala tiilor
electrice, pentru identifi carea punctelor „calde” ge nerate de conexiuni de rezisten ta mare, a unor
impamantari necorespunz atoare, precum si a circuitelor electrice in care apar circula tii anormale de
puteri datorit a dezechilibrelor sau suprasarcinilor; co ntrolul echipamentelor meca nice si electric e, in
asociere cu analiza vibra tiilor; controlul izola tiei ter mice.
Termenul de termografie este un neologism ce isi are originea in cuvintele grece sti “thermos ” si
“graphae ”:
Termografie = thermos (caldura) + graphae (scriere)

Termografia in infraro su este tehnica ce permite s a se ob tina, cu ajutorul unui echipament sau
aparat corespunz ator, imaginea termic a a unei scene termice observat a intr-un domeniu spectral
deinfraro su. Scena termic a reprezint a partea de spa tiu (obiect) observabil cu ajutorul aparatelor
sauechipamentelor destinate termografiee in infraro su. Imaginea termic a const a in reparti tia
structurat a a datelor reprezentative ale radia tiei in infraro su, ce provin de pe o scen a termic a.

Camerele in infraro su sunt dispozitive ce p ermit inregistrarea acestei radia tii si, implicit,
determinarea temperaturii obiectelor f ara a fi necesar contactul nemijlocit cu acestea.
Radia tia infraro sie, sau energia termic a radiant a invizibil a,este similar a cu lumina vizibil a, cu
undele radio si cu radia tia ultraviolet a, de care difer a doar prin lungimea de und a.Toate sunt forme
de energie electromagnetic a – energie ce se propag a in linie dreapt a, sub forma de unde, cu viteza
luminii si interac tioneaz a cu viteza cu materia la nivel atomic si molecula r.

Caracterizarea unui produs sau proces prin termografiere in infrarosu (IRT – Infrared
Thermography) se bazeaza pe corelatia dintre emisia radiatiei termice si diverse caracteristici ale
produsului sau procesului.
Unul din cele mai spectaculoase momente pe scara intelegerii lumii inconjur atoare este
descoperirea radia tiei electromagnetice, radia tie imposibil de sesizat cu sim turile noastre dar care
poate spune foarte mult despre mediul inconjur ator.
O particic a din spectrul radia tiei electromagnetice este radia tia infrarosie, invecinat a spectrului
vizibil care a permis omului s a faca mult mai multe determin ari ale propriet atilor mediului
inconjur ator.
Evolu tia termografierii a fost dependent a, pe de o parte de cunoa sterea undelor
electromagnetice si a legi lor care la guverneaz a, iar pe de alt a parte de dezvoltarea tehnicilor de
realizare a senzorilor capabili s a detecteze radia tia termic a si sa ofere semnale posibile a fi m asurate
si interpretate corespunz ator.
De asemenea istoria termografierii se implet este si cu cea a descoperirilor si inven tiilor din
domeniul c aldurii si electricit atii, opticii si electronicii precum si din domeniul informaticii si
tehnologiei.
Dezvoltarea tehnologic a fara precedent, in ultimele decenii, a condus la diversificarea solu tiilor
constructive, la miniaturizarea si ultraminiaturizarea componentelor electronice, la inchiderea
micropocesoarelor de mare performan ta in camerele termografice posibile si a permis dezvoltarea
unei game foarte largi de echipamente de termografiere in infraro su.
Termoviziunea sau vizualizarea in infraro su (IR) este o tehnic a prin care o camer a (sau scaner)
detecteaz a si afiseaza o hart a a intensit atii radia tiei pe un domeniu din spectrul electromagnetic.
Termenul termoviziune define ste imaginea ob tinuta de camera termic a si se utilizeaz a in special
in aplica tiile militare sau de supraveghere civil a, in timp ce termografia implic a si masurarea de
temperatur a, in aplica tii industriale sau stiintifice.
Este cunoscut faptul c a orice corp cu temperatur a pe ste 0 Kelvin emite radia tie
electromagnetic a. Substan te pe care le consider am reci si foarte reci: azotul lichid, ghea ta si zapada
emit si ele in infraro su. Intensitatea acestei radia tii variaz a in func tie de temperatura obiectului si de
capacitatea acestu ia de a emite energie.
Infraro sul ocup a o por tiune larg a in cadrul spectrului electromagnetic, de la 0,8µm
(micrometri) p ana la 200µm, insa numai o mic a parte este utilizabil a de echipamentele de m asurare
si vizualizare IR. Pentru termoviziune (termografie ) prezint a interes numai domeniul cuprins intre
0,8µm si 15 µm. Practic, func tie de produc ator, sunt recunoscute 3 (sau 2) subdomenii:
– Unde scurte (SW – ShortWaves) sau Apropiat infraro su (NIR – NearInfrared) 0,8 … 1,5µm
– Unde medii (MW – MidWaves) 2 … 5µm

– Unde lungi (LW – LongWaves) 7 … 15µm
Responsabil a pentru aceste delimit ari pe subdomenii (numite si ferestre) este atmosfera.
Evident transmisia depinde de distan ta intre obiectul scanat si camera in infraro su, dar si de
compozi tia atmosferei, dioxidul de carbon si vaporii de ap a fiind cei mai importan ti factori ce
afecteaz a radia tia.
Termoviziunea este singura metod a de investiga tie rapid a si eficient a ce v a poate oferi
informa tii complete asupra st arii izola tiei termice a unei cl adiri si nu numai. Cu ajutorul unui
echipament termografic se pot pune in eviden ta si defecte constructive, infiltratii de apa sau aer,
vizualizarea modului de func tionare a instala tiilor termice si a traseelor prin pere ti si pardoseal a,
corectitudinea execut arii si a mont arii tamplariilor la ferestre, identificarea pun tilor termice si multe
altele.
Ochiul uman nu are abilitatea de a vedea restul spectrului electromagnetic, deci nici zona de
spectru ce cuprinde radiatia IR. Cu toate aceste a, de foarte mult timp se cunoaste ca orice corp cu
temperatura mai mare de 0K ( -273,15OC) emite energie in infrarosu. Pare surprinzator dar chiar si
un ghetar vesnic din tinuturile antarctice emite radiatie infrarosie. Sursa primara a radiatiei IR este
caldura corpurilor. Energia IR este generata de vibratia si rotatia atomilor si moleculelor din orice
sistem biologic sau tehnic. Legile pe care se bazeaza ThV/ThG sunt Legea lui Planck, care a
introdus ipoteza cuantelor de energie si a stabilit pentru densi tatea spectrala a emitantei unui corp o
formula care a verificat datele experimentale in toata gama de frecvente, Legea Stefan – Boltzmann,
care a stabilit legatura dintre emitanta energetica integrala a corpului si temperatura lui absoluta si
Legea deplas arii
Wien, care a stabilit legatura dintre temperatura corpului si lungimea de unda a maximului
densitatii spectrale a emitantei.
Nu trebuie omisa contributia exceptionala a lui Einstein – asocierea cuantelor cu particule,
numite fotoni, care se deplaseaz a cu viteza luminii.
Fundamentul fizico -matematic fiind stabilit, utilitatea practica in domeniul de fata a fost faptul
ca prin masuratori ale radiatiei infrarosii emise de un obiect se poate estima cu o excelenta precizie
temperatura sa. Cu cat temperatur a obiectului este mare, cu atat radiatia infrarosie produsa este mai
intensa. Corpul uman, la temperatura sa normala, radiaza in domeniul infrarosu in jurul lungimii de
unda de 10mm. Cu toate ca nu putem vedea in infrarosu, suntem inconjurati zilnic de ace st tip de
radiatie. Soarele, un radiator electric sau un foc de tabara reprezinta surse de radiatie IR. Desi ochii
sunt incapabili sa vada in afara spectrului vizibil, nervii din epiderma permit organismului nostru sa
simta aceasta radiatie sub forma de ca ldura.
Necesitatea generarii de harti si imagini termice care sa poata fi interpretate in diverse domenii
ale stiintei sau vietii cotidiene a condus la cresterea interesului unor firme in dezvoltarea de

echipamente speciale care sa extinda campul vizual u man si in domeniul radiatiei infrarosii. Astfel,
gratie noilor tehnologii, au fost fabricate camere de termoviziune si termografie care permit
vizualizarea energiei IR radiate, transmise si reflectate de sistemele biologice sau tehnice, rezultatul
final fi ind vizualizarea temperaturii (temperaturilor) la nivelul obiectului masurat.
Structurile detectoare utilizate in termometria fara contact, termoviziune si termografie
lucreaza in portiunea infrarosie a spectrului electromagnetic, care cuprinde radiatiile cu lungimea de
unda intre 0,78mm si 1000mm. Regiunea IR poate fi impartita in trei subregiuni: IR apropiat (0,78 –
3 m), IR mijlociu (3 – 30mm) si IR departat (30 – 300mm). Tehnica de masurare a temperaturilor
prin ThV/ThG – IR lucreaza in infrarosul apro piat si mijlociu (cuprinzand lungimi de unda in plaja
3mm … 6mm si 8mm … 14mm).
Prin studierea termogramelor, un specialist poate intelege mai bine sistemul testat si poate
oferi solutii de rezolvare a problemelor existente.

1.2. Schema de principiu a pro cedeului

Termografierea in infraro su se bazeaz a pe captarea radia tiei infraro sii emis a de obiectul
examinat si convertirea acesteia prin intermediul unui detector intr-o marime electric a usor de
masurat si de codificat pentru vizualizare sau pentru stocar e sau inregistrare in vederea interpret arii.
Tabelul 1.2.1. Lungimile de und a pentru radiatia infraro sie – un segment al radia tiei electromagnetice.
Radia tia
ultraviolet a Radia tia
vizibil a Radia tia infraro sie Unde radio

Infraro su
apropiat Infraro su
mediu Infraro su
indep artat Infraro su
extrem
10-3 µm 0 38
0 75
3 6
15 30 >1014µm

Figura 1.2.1. – Reprezentarea lungimi lor de unda

Din punct de vedere principial schemele de termografiere pot fi grupate in dou a mari grupe:
– metodele de cont rol care necesit a o surs a de caldura ca anex a a echipamentului de examinare,
denumite metode active;
– metodele de control care constau in analiza sau m asurarea fluxului termic furnizat de produsul
examinat (c aldura exist a sau este produs a independent de p rocesul de exam inare), denumite metode
pasive.
Principiul metodei active const a in incalzirea obiectului de examinat, de exemplu o plac a
metalic a continand un defect plan, cu unul sau mai multe impulsuri termice produse de un ansamblu
de blitzuri de radia tie termic a alimentat de la o surs a de curent special a. Metodele active se folosesc
pentru: detectarea defectelor in materiale lipite, stratificate, acoperite, compozite (metalice sau
nemetalice); m asurarea grosimilor straturilor de acoperire sau inveli surilor; caracterizarea
materialelor din punct de vedere al comportamentului termic; evaluarea structurii materialelor
compozite polimerice.

Figura 1.2.2. – Schema de principiu a termografierii active

Metodele active se folosesc pentru:
 detectarea defectelor in materiale stratificate, acoperite, lipite, compozite (met alice sau
nemetalice);
 masurarea grosimilor straturilor de acoperire sau inveli surilor;
 caracterizarea materialelor din punctul de vedere al comportamentului termic;
 evaluarea structurii materialelor compozite polimerice.

Principiul metodei pasive const a in captarea radia tiei termice emise de obiectul examinat,
inregistrarea imaginii termice si apoi decodificarea si interpretarea imaginii termice a obiectului de
examinat. Metodele pasive au o aplicabilitatea extrem de larg a: eviden tierea traseelor pe unde se

Sursa de
Calculator cu plac a
de achizi tie a imaginilor
si soft specializat
Camer a de luat
vederi in IR
Sursa de caldura
Defect
Obiect
examinat
Termogram a
Cod
de
culori

produc pierderi de c aldura in construc tii; verificarea izola tiilor; m asurarea umidit atii sau igrasiei;
detectarea fisurilor si crapaturilor. Cea mai r aspandita aplica tie este in domeniul mentenan tei
instala tiilor electrice. Imaginea termic a a componentelor instala tiilor elect rice con tine informa tii
globale privind, pe de o parte, func tionarea normal a si, pe de alt a parte, informa tii privind
disfunc tiile sau imperfec tiunile materialelor sau asambl arilor. Majoritatea componentelor electrice
in func tiune sunt calde, chiar f ara a avea defecte. Ceea ce deosebe ste un defect de o zon a normal a
este o supra incalzire a componentei cu defect fa ta de cea f ara defect.

Figura 1.2.3. – Schema de principiu a termografierii pasive
Metodele pasive au o ap licabilitatea extrem de larg a:
In construc tii:
 eviden tierea traseelor pe unde se produc pierderi de c aldura in construc tii;
 verificarea izola tiilor;
 masurarea umidit atii sau igrasiei;
 detectarea fisurilor si crap aturilor;

Figura 1.2.4. – Schema de principiu a termografierii in constructii
Cartel a magnetic a
Distan te de la 0 la 103 m
Obiect
examinat
Radia tie
termic a
Camer a de luat
vederi in IR

In energetic a:
 verificarea periodic a a echipamentelor electrice: transformatoare, linii, intrerup atoare, panouri
electrice etc.;
 verificarea echipamentelor aferente centralelor electrice;
 verificarea ma sinilor electrice: motoare, generatoare etc.;
 verificarea echipamentelor centralelor nucleare etc.
In ind ustria chimic a si petrochimie:
 supravegherea proceselor chimic e exoterme sau endoterme;
 verificarea rezervoarelor de cracare si a cuptoarelor de piroliz a;
 verificarea conductelor pentru transportul aburului etc.
In sudare:
 supravegherea proceselor de sudare, verificarea pre incalzirii etc.
Alte domenii :
 In industria prelucr atoare: supravegherea func tionarii instala tiilor de r acire, verificarea
functionarii ma sinilor – unelte etc.
 In medicin a: detectarea tumorilor, dignosticarea infec tiilor etc.
 Industria sticlei: verificarea cuptoarelor si para metrilor de func tionare.
 Electronic a: verificarea circuitelor integrate si a componentelor electronice in func tiune
 Studii ecologice privind poluarea apelor.
 Detectarea focarelor de incendii in paduri.
 Recens amantul animalelor s albatice.
 Paza fr ontierelor etc

1.3. Echipamente folosite

In prezent, echipamentele de termoviziu ne / termografie de ultima generatie sunt dotate cu
sisteme "fara racire" si arii de senzori termici de 320 x 240 puncte, avand o rezolutie termica de
0,08OC. Acestea ofera utilizatorilor o foarte mare cantitate de informatie, demonstrand exceptionala
utilitate in industrie si medicina.Trebuie mentionat faptul ca orice variatie de temperatura ofera
multiple informatii pentru specialistul care realizeaza evaluarea termica a unui echipament sau
instalatii, lipsa unui mijloc de control al acesteia, in anumite ramuri ale industriei, conducand in
peste 90%din cazuri la … "necazuri mari".
In plus, ThV/ThG reprezinta o tehnica de masurare non -invaziva a radiatiei infrarosii emise
de obiectul aflat sub test si permite, in urma unei analize termice extrem de scurt e efectuate in timp

real, generarea de harti termice care se pot dovedi uneori de o importanta vitala (in
metalurgie/siderurgie, industria de aparare, petroliera,electronica/microelectronica,
etc.). ThV/ThG permite masurarea precisa a temperaturii suprafet ei corpului, rezolutia mare
fiind un pretios avantaj in detectarea diferentelor detemperatura ale unor zone unde specialistul are
nevoie de informatii bogate. Se poate spune ca ThV/ThG -IR permite asa -numitul "management al
defectului", observarea radiatie i infrarosii emise de un sistem tehnic in functionare fiind uneori
singura metoda de imagistica ce permite vizualizarea notiunilor de "defect" si "tendinta de
defectare".
Termografierea in infraro su este o tehnic a ce permite ob tinerea, cu ajutorul unei aparaturi
adecvate, a imaginii termice, sau a unei scene termice, observate intr-un domeniu spectral din
infraro su. Intelegand prin imagine termic a – o reparti tie structurat a a datelor reprezentative ale
radia tiei infraro sii provenind de la o scen a termic a si prin scen a termic a – parte a spa tiului-obiect
care se observ a cu o aparatur a de termografie in infraro su. Domeniul spectral denumit infraro su
(IR) este o band a din spectr ul radia tiei electromagnetice, situat a intre domeniul vizibil si cel al
undelor radio, cu lungimi de und a cuprinse intre 0,75 si 30 mm, din care, in defectoscopie, sunt
folosite uzual doar intervalele 3,5 … 5 mm si 8 … 12 mm.
Un sistem de examinare termografic a, ce poate fi utilizat at at in varianta activ a cat si in varianta
pasiv a cuprinde, de regul a, urm atoarele componente: camer a radiometru, sistem de incalzire, mas a
pentru deplasarea dup a trei axe de coordonate, surs a de curent electric pentru alimentarea sistemului
de incalzire si actionarea motoarelor care asigur a deplasarea componentelor pe masa -suport, corp
negru pentru etalonarea sistemului, soft specia -lizat si computer adecvat. Exist a o gam a larga de
aparate de preluat imagini in infraro su. Cele mai moderne au un detector cu elemente sensibile
multiple denumit FPA – Focal Plan Array.

Figura 1.3.1 – Sistem de examinare prin termografiere cu blitzuri de radia tie infraro sie

In figura de mai sus este prezentat un sistem informatizat compus dintr -o camer a termografic a
tip FLIR A40M cone ctata la un computer cu softul adecvat camerei pentru prelucrare datelor si
doua lampi de blitz .

1.4. Posibilitati de utilizare

Posibilit atile de utilizare a termografierii in infraro su sunt nelimitate si in domenii de cea mai
mare diversitate
Termografia in infrarosu permite a se vedea “invizibilul” – caldura si repartitia ei superficiala pe
suprafata corpului. Aparatele termografice moderne “vad” temperaturi mergand de la -40OC pana
la +1500 -2000OC si pot decela diferente de temperatura de numai 0,04OC.Termografia in infrarosu
isi poate gasi utiliza rea practica in orice domeniu in care caldura apare sau isi modifica distributia
ca urmare a unui proces chimic, fizic (mecanic, electric etc.), biologic sau de alta natura. Practic,
orice proces tehnic sau biologic, care implica o transformare energetica in caldura sau care
consuma, genereaza caldura poate face obiectul unui studiu termografic.
Prin urmare, termografia in infrarosu, ca metoda nedistructiva de examinare poate fi folosita in:
– scanarea termica a cladirilor
– mentenanta
– productie
– transpo rt
– cresterea vizibilitatii in domeniul maritim
– vizualizarea scurgerilor de gaze
– domeniul medical
– cercetare
– securitate si supraveghere
– sisteme auto Night Vision.
Termoviziunea ofera solutii incredibile pentru un numar de aplicatii in continua cr estere:
mentenanta, constructii, transport, medicina, cercetare, supraveghere etc. O imagine termica ne
poate furniza informatii noi despre obiectul scanat cu ajutorul camerei in infrarosu, informatii ce nu
se obtin prin simpla vizualizare cu ochiul liber sau prin alte metode de investigatie. Echipamentele
termografice au devenit relativ accesibile iar producatorii fac eforturi uriase pentru a le creste
performantele, simultan cu reducerea preturilor. Utilizatorii de camere in infrarosu sunt in acest
moment mult mai educati in privinta aplicatiilor posibile si a limitarilor tehnologice, insa
necunoasterea in profunzime a fenomenelor de transfer termic, modului de compensare a erorilor de
masura si de interpretare a imaginilor termografice poate duce la erori cu efecte nedorite.

1.4.1. Termografia in industrie

ThV/ThG – IR reprezint a o tehnic a de ultim a ora in domeniul metodelor moderne de
diagnosticare in industrie, oferind rezultate de mare precizie ce conduc la reducerea timpului de

depistare a defectelor si evaluare performant a a starii echipamentelor in tim pul func tionarii, fara a fi
nevoie de oprirea acestora sau de efectuarea unor opera tii mai complicate, cum ar fi demontarea si
transportul lor la un centru de diagnosticare. Metoda poate fi utilizat a in multiple aplica tii tehnice
din domeniul industrial, c ele mai vizate domenii fiind energetica, electrotehnica, electronica si
microelectronica dar nu trebuie omise industria constructoare de ma sini, petrolier a sau cea
metalurgic a / siderurgic a.
Din nefericire, multe defecte, func tionari incorecte sau probleme tehnice aflate intr-o faz a
incipient a raman ascunse specialistului si nu ofer a semnale de alarmare utilizatorului. Utiliz and
tehnica ThV/ThG -IR este posibil a o monitorizare performant a a fenomenelor termice care au loc la
nivelul oric arui echipament, sist em sau instala tie din mediul industrial. Imaginile termice ob tinute
sunt h arti color ce permit, pe baza asocierii unor culori sugestive, investiga tii am anuntite asupra
echipamentului testat sau asupra unor zone de interes din cadrul acestuia. Uzual, paleta de culori
este asociat a cu schimb arile de culoare ale fierului la cre sterea temperaturii sale.
ThV/ThG -IR este de mare utilitate in practic a deoarece permite realizarea a sa numitei
“mentenan te predictive”, sintagm a aplicabil a in toate ramurile industrial e dar care poate fi adaptat a
perfect si in domenii ca biologia sau medicina.
Primul semn al unui defect sau al unei probleme de func tionare este dat deseori de o cre stere a
caldurii in zona respectiv a, in consecin ta de o cre stere a emisiei de radia tii inf rarosii. In alte cazuri,
scaderea nejustificat a a temperaturii unor zone sau elemente ale unui echipament poate fi un semn
al unor fenomene negative la nivelul acestora. Dup a generare, termograma este procesat a digital in
vederea localiz arii exacte a punct elor de stres termic si defectelor. Trebuie remarcat si faptul c a
evaluarea unei termograme ob tinute in urma scan arii unui aparat, sistem sau instala tii in timpul
functionarii corecte poate oferi informa tii extrem de pre tioase cu privire la harta termic a normal a ce
va reprezenta referin ta in evaluarea viitoarelor scan ari si remedierea la timp a unor poten tiale
defec tiuni.
Limit arile tehnice si tehnologice nu au permis in trecut realizarea de aparate destinate evalu arii
performante si prezent arii in timp rea l a unor h arti termice care s a redea fidel starea termic a a
sistemelor tehnice sau biologice. La cap atul unor indelungate cercet ari fundamentale si aplicative,
speciali sti din laboratoare si companii din domeniul tehnologiilor inalte au reu sit rezolvarea
numeroaselor probleme tehnice legate de sistemul optic, senzorul infraro su, sistemul de r acire
(pentru a fi asigurat a o temperatur a de referin ta cat mai joas a), etc.
In prezent, echipamentele de termoviziune / termografie de ultim a genera tie sunt dotate cu
sisteme “f ara racire” si arii de senzori termici de 320 x 240 puncte, av and o rezolu tie termic a de
0,08OC. Acestea ofer a utilizatorilor o foarte mare cantitate de informa tie, demonstr and excep tionala
utilitate in industrie si medicin a.

Trebuie men tionat f aptul c a orice varia tie de temperatur a ofera multiple informa tii pentru
specialistul care realizeaz a evaluarea termic a a unui echipament sau instala tii, lipsa unui mijloc de
control al acesteia, in anumite ramuri ale industriei, conduc and in peste 90% din cazuri la …
“necazuri mari”.
In plus, ThV/ThG reprezint a o tehnic a de m asurare non -invaziv a a radia tiei infraro sii emise de
obiectul aflat sub test si permite, in urma unei analize termice extrem de scurte, efectuate in timp
real, generarea de h arti term ice care se pot dovedi uneori de o importan ta vitala (in
metalurgie/siderurgie, industria de ap arare, petrolier a, electronic a/microelectronic a, etc.). ThV/ThG
permite m asurarea precis a a temperaturii suprafe tei corpului, rezolu tia mare fiind un pre tios ava ntaj
in detectarea diferen telor de temperatur a ale unor zone unde specialistul are nevoie de informa tii
bogate. Se poate spune c a ThV/ThG -IR permite a sa-numitul “management al defectului”,
observarea radia tiei infraro sii emise de un sistem tehnic in func tionare fiind uneori singura metod a
de imagistic a ce permite vizualizarea no tiunilor de “defect” si “tendin ta de defectare”.

1.4.2. Termografia in domeniul construc tiilor si instala tiilor industriale

In acest domeniu varia tiile de temperatur a ofera informa tii ext rem de bogate, acest domeniu
beneficiind din plin, in ultimul deceniu, de performan tele atinse de termoviziune/termografie.
Izola tiile efectuate incorect, cr apaturile existente in structur a, infiltra tiile, ciupercile etc. apar
foarte clar in imaginile term ice ob tinute cu o came ra de termografie specializat a.
In tarile avansate termografia este utilizat a pe scar a larga in inspec tiile monumentelor istorice.
De foarte multe ori termografia este singura metod a rapid a de investigare la fa ta locului a unei
const ructii. Prin simpla scanare a fa tadei unei cl adiri se pot observa zonele in care pere tii nu ofer a o
izola tie corespunz atoare, implica tiile fiind un consum de energie nejustificat de mare pentru
incalzirea incaperilor pe timp de iarn a si incalzirea excesiv a a interiorului cl adirii pe timpul verii.

Figura 1.4.2.1. – Termograma cladire – pierderi termice

In mod asem anator se pot detecta zonele in care etan seizarile nu sunt realizate in mod
corespunz ator: ferestre, u si, terase, etc. Similar, umiditatea este detectabil a foarte u sor cu un sistem
ThV/ThG -IR.

Figura 1.4.2.2. – Neetan seitati la montarea geamurilor termopan

O aplica tie deosebit de important a este scanarea suprafe tei barajelor. Apari tia unor cr apaturi in
structura acestora se va putea observa foarte u sor pe o termogram a.
Termografierea tevilor, caloriferelor si a altor sisteme de incalzire si climatizare determin a
gradu l de utilizare a acestora. Este important de men tionat c a programul de vizualizare si prelucrare
a termogramelor are posibilitatea de a introduce diferite formule, prin acestea put and fi efectuate
rapid calcule de determinare a pierderilor existente.
Prin scanarea co surilor si sobelor se poate verifica dac a izola tia este corespunz atoare si dac a nu
exist a pericolul declan sarii unor incendii. Tot pentru prevenirea incendiilor este necesar a si scanarea
instala tiilor si echipamentelor electrice: calorifere ele ctrice, frigidere, aparate de aer condi tionat,
etc., aceast a aplica tie fiind tratat a pe larg in continuare.

Object Parameter Value
R1:AvgTemp 8,8°C
R1:MaxTemp 26,7°C
R1:MinTemp -5,2°C
S1 31,1°C
S2 16,8°C

Figura 1.4.2.3. – Anomalii termice inverse pe suprafata exterioara a unui cos de fum – Cosul de
fum nr.2 CET – Rovinar i

Rezultate extrem de utile se ob tin prin scanarea instala tiilor industriale din petrochimie,
metalurgie sau siderurgie, unde activit atile “cu foc con tinuu” nu permit oprirea procesului
tehnologic si realizarea unor opera tii de testare clasic a.

1.4.3. Termografia in domeniul electrotehnic/electronic/energetic

Utilizarea ThV/ThG -IR este deosebit de important a deoarece aceast a tehnic a de ultim a ora ofera
infor matii pre tioase cu privire la starea sistemelor si echipamentelor aflate sub test si previziuni cu
privire la evolu tia lor ulterioar a.
Se stie ca orice imbinare electric a (prin str angere mecanic a, lipire, sudur a) in contact cu mediul
ambiant este supus a la procese de oxidare si formare de s aruri (carbona ti, sulfa ti), straturi ce
actioneaz a ca o barier a in calea de curgere a curentului, rezultatul fiind o cre stere a rezisten tei sale
electrice ( si, implicit, incalzirea sa). La fel se petrec lucrurile si cu co nexiunile electrice, contactele
releelor si transformatoarelor, conectoarele, alte elemente electromecanice, etc. Supra incalzirea este
un fenomen extrem de periculos in industria electrotehnic a si energetic a deoarece conduce la
distrugerea termic a a izola tiilor, imbin arilor sau conexiunilor si, dup a un anumit timp, la o posibil a
declan sare a unui incendiu. Avantajele principale ale m asurarii temperaturii prin evaluarea radia tiei
infraro sii emise sunt acelea c a nu este necesar s a se realizeze contactul direc t cu
sistemul/echipamentul m asurat si ca acesta nu trebuie oprit din func tionare. In acest fel se pot
masura contacte electrice si conexiuni aflate sub tensiune sau in locuri inaccesibile.

Figura 1.4.3.1. – Transformator : contact defectuos intre born a si bar a

In electronic a si microelectronic a realizarea de termograme ale mod ulelor si echipamentelor
conduce la o evaluare exact a a managementului termic la nivelul acestora, put andu-se depista
incalziri excesive ale procesoarelor, dispozitivelor si circuitelor active sau pasive. Dup a generarea
hartii termice, specialistul poate d ecide asupra rezolv arii problemelor legate de transferul termic
prin plasarea de radiatoare, ventilatoare sau elemente active de r acire.

1.4.4. Termografia in domeniul transporturilor (auto/navale/aviatice)

In ultimii ani ThV/ThG -IR a inceput s a fie utilizat a din ce in ce mai mult in domeniul
transporturilor . Inceputul a fost f acut cu inspectarea avioanelor si elicopterelor. In prezent
termografia se utilizeaz a pentru identificarea eventualelor fisuri ce pot apare in structura acestora,
verificarea func tionarii corespunz atoare a motoarelor, scanarea bordurilor pentru depistarea
supra incalzirii acestora.
Pana la aplicarea acestor tehnici si la automobile nu a mai fost dec at un pas. In prezent, cu
ajutorul sistemelor de termoviziune, se verific a in industria auto functionarea corespunz atoare a
motorului, sistemele de climatizare, de fr anare, de r acire, direc tia, starea general a a caroseriei,
gradul de etan sare termic a a acesteia, precum si echipamentul electric.
Datorit a faptului c a nu este necesar a efectuarea cont actului direct cu corpul m asurat, prin
intermediul unui sistem de termoviziune / termografie se pot ob tine, in timpul rul arii, temperaturile
pneurilor de automobil, osiilor si boghiurilor de tren, trenurilor de aterizare ale avioanelor, etc. Se
poate obser va astfel modul in care sunt solicitate piesele in mi scare si se pot g asi solu tii pentru a
reduce solicitarea acestora.

1.4.5. Termografierea in examinarea nedistructiv a

In ultimi ani, dintre metodele de examinare nedistructiv a, au inceput s a capete importan ta din
ce in ce mai mare metodele de exami nare bazate pe studiul distribu tiei unui flux termic in modul de
examinat, numite metode termice de examinare.

Metodele termice de examinare au la baz a faptul, c a distribu tia campului termic intr-un mediu
de analizat este o func tie complex a de propriet atile mediului respectiv.De exemplu, existen ta unei
discontinuit ati in materialul de examinat determin a o anomalie de distribu tie a fluxului termic,
anomalie ce poate furniza informa tii cu privire la dimensiunile, forma si pozi tia defectului
respec tiv.
Caldura poate fi generat a de catre mediul de examinat ca urmare a func tionarii acestuia sau poate
fi introdus a controlat, din exterior, prin intermediul unei surse speciale existent a in echipamentul
folosit la examinare.
Metodele termografice de examinare prin contact constau, in principiu, din acoperirea suprafe tei
materi alului de examinat cu o substan ta care-si schimb a aspectul (de regul a, culoarea), odat a cu
modificarea temperaturii, ca urmare a desf asurarii unor reac tii reversibile sau ireversibile.
Principalele avantaje ale acestor metode sunt: costul mediu; simplitate a aplic arii in practic a;
echipament simplu; prelucrarea u soara a datelor experimentale ob tinute.
Metodele termografice de examinare prin contact prezint a si unele dezavantaje legate de
precizia redus a a determin arilor, caracterul doar calitativ al informa tiilor, necesitatea preg atirii
suprafe telor de control si al cur atirii suprafe telor controlate.
Metodele termografice de examinare prin contact (metoda analizei undei termice) se incadreaz a
in categoria metodelor de vizualizare microscopic a prin scanare. Su ma de energie este de obicei o
raza laser sau un fascicol de electroni cu intensitate variabil a care introduc in materialui de
examinat unde termice, carecterizate de o anumit a amplitudine si faz a (marimi dependente de
propriet atile materialului de examina t). Cele mai obi snuite metode de detectare a undelor termice
sunt: detectarea cu celul a de gaz; detectarea fotoacustic a; radiometria fototermic a si detec tia prin
deflexia razei optice.

Figura 1.4.5.1. – Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Dintre toate metodele t ermice de examinare nedistructiv a, cea mai mare utilizare si cele mai
certe avantaje sunt ale termografiei in infraro su.
Metoda prezint a o serie de avantaje, in compara tie cu celelalte metode, dar principalele avantaje
rezult a din faptul c a permite examina rea f ara contact direct, de la distan ta mare si foarte mare, a
unor obiecte mari, intr-un timp foarte scurt si cu mare precizie.
Termografierea in infraro su este o tehnic a ce permite ob tinerea, cu ajutorul unui sistem de
termografiere (ansamblul de aparat e ce permit recep tionarea si prelucrarea unei imagini termice), a
imaginii termice observate intr-un domeniu spectral din infraro su.
In prezent, coexist a un numar de peste 200 de metode de examinare nedistructiv a, din cauza
faptului c a nici una dintre ele nu poate acoperi intreaga gam a de situa tii in care se impune evaluarea
calitatii unui material sau produs.
Prin termografiere se examineaz a, in principal: ma teriale compuse (sanwich, , stratificate,
acoperite), materialele compozite, structurile folosite in construc tii de cl adiri, produse laminate.Cele
mai importante avantaje ce au impus termografierea printre celelalte metode de examinare
nedistruictiv a, sunt: posibilitatea de a examina suprafe te mari in timp scurt, f ara un contact direct cu
produsul examinat. Pe de alt a parte, termografierea se limiteaz a la detectarea defectelor situate in
apropierea suprafe tei de examinare, astfel in cat influen ta acestora as upra distribu tiei campului
termic la suprafa ta produsului s a fie suficient de concludent a.
1.4.6. Termografia in medicin a

Termografia medicala a fost recunoscuta de catre Consiliul Stiintific al Academiei de Stiinte al
Statelor Unit e inca din anul 1987, in anul 1988 metoda a fost inalt apreciata de catre Congresul
Mondial al Neurochirurgilor, iar din a. 1990 a devenit una din metodele de baza, studiate la
Academia Americana de Fizica Medicala si Reabilitare.
Academia de Stiinte Natur ale si Ministerul Sanatatii din Rusia au aprobat si recomandat
termografia pentru utilizarea in masa. In Bulgaria metoda a fost aprobata de catre Consortiul
Medical Puls in anul 1997 si de atunci in centrele SRT(Societatea Romana de Termografie) s -au
exami nat mai mult de 20 000 de persoane, iar metoda a capatat o amploare de masa atit in cercurile
medicale, cit si printre populatie. In special termografia a devenit populara in profilaxia bolilor
glandei mamare si este utilizata in unele cabinete de oncologi e.
Termografia se bazeaza pe detectarea cresterii circulatiei vaselor de sange si schimbarile
metabolice asociate cu aparitia si cresterea tumorilor. Detectand variatiile in activitatea sanguina
normala, imaginea infrarosie poate sa depisteze formatiuni pr e-canceroase sau prezenta unei tumori

in faza incipienta, care nu este atat de mare sa poata fi detectata prin examinare fizica, mamografie
sau alte modalitati. Anumite tipuri de cancer nu pot fi detectate prin metodele normale de depistare
(aprox. 20%) di n mai multe motive, in timp ce termografia le poate depista.
Aceast a tehnic a modern a de diagnosticare poate fi aplicat a cu succes si in medicina uman a sau
veterinar a, oferind rezultate de mare utilitate ce u sureaz a depistarea timpurie a bolilor si permite o
evaluare performant a a starii pacien tilor in perioadele pre – si post -operatorii.
Metoda poate fi utilizat a in multiple aplica tii clinice din domeniul s anatatii, cele mai vizate
domenii fiind neurologia, reumatologia, ortopedia si oncologia, dar nu trebuie omise medicina
general a sau medicina intern a. Se poate spun e ca termoviziunea este unic a prin capacitatea ei de a
permite vizualizarea schimbarilor fiziologice si a proceselor metabolice. De exemplu, depistarea
unor asimetrii in cadrul distribu tiei de temperatur a la nivelul suprafe tei corpului poate conduce la
depistarea unor boli legate de sistemul nervos simpatic, somatic sau de sistemul vascular.
Raspunsul somato – simpatic in cazul unor probleme de s anatate apare in termograma ca o zona
mai rece, cu caracteristici diferite, functie de boala. ThV/ThG – IR poate fi utilizat a in diagnoz a,
prognosticuri sau urm arirea unor tratamente prescrise.
Din nefericire, multe boli sau disfunc tii aflate intr-o faza incipienta de dezvoltare r aman
ascunse medicului si nu ofer a semnale de alarmare pacientului.
Utilizand tehnic a ThV/ThG – IR este posibil a o monitorizare performant a a fenomenelor termice
care au loc in corpul uman. Imaginile termice ob tinute sunt h arti color ce permit, pe baza asocierii
unor culori sugestive, investiga tii am anuntite asupra pacientului.
Primul se mn al unei boli sau disfunc tii in organism este dat de o cre stere a c aldurii in zona
respectiv a, in consecin ta de o cre stere a emisiei de radia tii infraro sii. In general problemele legate
de procesele inflamatorii apar sub forma unor "arii calde". In alte cazuri, sc aderea nejustificat a a
temperaturii unor zone poate fi un semn al unor fenomene negative la nivelul acestora. Astfel, in
bolile sistemului nervos periferic temperatura este mai scazut a cu aproximativ 1,5șC, iar in distrofia
simpatica cu aproximat iv 0,5…10șC, func tie de severitatea acesteia.
Dupa obtinere, termograma poate fi procesat a digital in vederea localizarii exacte a punctelor de
stres, focarelor de infec tie sau bolilor. Limit arile tehnice si tehnologice nu au permis in trecut
realizarea de aparate si echipamente destinate evalu arii performante si prezent arii in timp real a
unor h arti termice care s a redea fidel starea termic a a sistemelor tehnice sau biologice.
Echipamentele de termoviziune/termografie actuale sunt dotate cu sisteme "f ara racire" si arii de
senzori termici de 320×240 puncte, av and o rezolu tie termic a de 0,08șC.

Figura 1.4.6.1. – Termografie tibiala anterioara picior dr ept

Trebuie men tionat faptul c a orice varia tie de temperatur a ofera multiple informa tii pentru
medicul care investigheaz a un num ar mare de pacien ti si care trebuie s a depisteze maladii sau
inceputuri ale acestora intr-un timp c at mai scurt. In plus, ThV/ThG reprezint a o tehnica de
masurare non -invaziv a a radia tiei infraro sii emise de pacientul aflat sub test si permite, in urma unei
analize termice extrem de scurte, ef ectuate in timp real, generarea de h arti termice care se pot
dovedi uneori de o importan ta vitala.
ThV/ThG permite m asurarea precis a a temperaturii suprafe tei corpului, aceast a caracteristic a
tehnic a poate fi utilizat a in observarea schimb arilor de vascul arizare ale pielii cauzate de o larg a
varietate de boli si disfunc tii. Se poate spune c a ThV/ThG – IR realizeaz a asa-numitul "management
al durerii", observarea radia tiei infraro sii emise de corpul uman fiind singura metoda de imagistic a
ce permite vizuali zarea no tiunii de "durere".
Termoviziunea utilizat a in medicin a prezint a avantaje majore fa ta de alte tehnici de diagnoz a
deoarece echipamentul de m asura nu emite radia tii daunatoare pacientului, scanarea termic a nu
necesit a realizarea contactului direct cu corpul uman, disfunc tiile si bolile sunt detectate rapid, f ara
internare ( in regim ambulatoriu), scanarea termic a este non -invaziva, put and fi repetat a ori de c ate
ori este nevoie, permi tand analize in timp real pre – si post -operatorii utile pentru inve stigarea
evolu tiei st arii pacientului.
Schimb arile in conductivitatea termic a a pielii cauzate de arsuri, ulcera tii, etc. sunt detectate ai
monitorizate foarte u sor cu ajutorul termografiei. Utilizarea acestei tehnici de investiga tie poate
oferi mediculu i o informa tie imediat a asupra evolu tiei st arii pacientului si raspunsul acestuia la
tratamentul aplicat. Un succes recent al termografiei se refer a la studiul fluxului sangvin in timpul
opera tiilor pe inima . Un exemplu concret de utilizare a termografiei este cel legat de identificarea
unor zone cu tesuturi infectate. Este cunoscut faptul c a acestea sunt mai calde cu aproximativ
1…3șC dec at zonele de tesut normal. Utilizand ThV/ThG – IR medicul poate identifica foarte u sor
zona infectat a (observabil a clar pe imaginea termic a) si poate urm ari evolu tia bolii prin termografii
repetate la intervale de timp bine stabilite. In domeniul oncologiei, rezultatele cercet arilor efectuate

prin ThV/ThG – IR pentru detectarea cancerului mamar au ar atat ca utilizarea ac estei metode ofer a
foarte bune rezultate.
In cazul medicinei veterinare imaginile termice permit vizualizarea mult mai usoara a unor
eventuale infec tii deoarece la animale, spre deosebire de oameni, temperatura zonelor infectate
poate fi mai mare cu p ana la 10șC dec at temperatura zonelor neinfectate. Nu trebuie omis sau
neglijat nici faptul ca animalul nu poate comunica medicului simptomele bolii, zonele de durere sau
senza tiile resimtite.
De asemenea s -a dovedit a fi foarte utila ca metoda de diagnostic complemetara celorlalate
modalitati de diagnostic. Spre deosebire de celelalte modalitati de diagnostic termografia este
neinvaziva, ofera o harta a temperaturii cutanate precisa si sensibila cu ajutorul careia pot fi
diagnosticate, evaluate si monitoriza te numeroase afectiuni.
o Termografia medicala realizeaza o economie considerabila evitand necesitatea unor investigatii
mai costisitoare
o Termografia poate reprezenta grafic senza tia subiectiva de durere prin eviden tierea
modific arilor temperaturii cutanate care acompaniaz a durerea .
o Termografia poate sa evidentieze modificari ale sistemului nervos autonom si ale sistemului
vascular, pana la disfunc tii ale ca pilarelor, modificari manifestate prin asimetria distributiei
temperaturilor la nivelul suprafetei cutanate
o Termografia medicala monitorizeaza anomaliile termice prezente in multe boli si leziuni. Este
utila in diagnosticul, prognosticul, monitorizarea t erapiei si a recuperarii in numeroase afectiuni
din sfera reumatologiei, neurologiei, fizioterapiei, medicinei sportive, oncologiei, pediatriei,
ortopediei
o Rezultatele obtinute prin termografie sunt obiective si au o corelare excelenta cu celelalte teste
diagnostic
Domenii de aplicabilitate:
 Neurologie si neurochirurgie;
 Ortopedie;
 Oncologie;
 Reumatologie;
 Stomatologie;
 Medicina general a si intern a;
 Balneologie si medicina recuperatorie;
 Chirurgie (scan ari termice pre – si post -operatorii);
 Medicina s portiv a
 Medicina veterinara

1.4.7. Utilizarea razelor infrarosii in incendii

Camera in infrarosu gaseste o victima prin fumul gros. Utilizarea camerelor digitale infrarosii de
pe elicoptere, avioane si sateliti, pot face fotografii si descoperi unde este caldur a cea mai intensa
(zone fierbinti), astfel permitand pompierilor sa se concentreze pe zonele cele mai periculoase .
FireMapper, divizie a Departamentului de Agricultura / Padure Servicii, utilizeaza imagini termice
infrarosii pentru detectarea flacarilor, care sunt deseori ascunse de fumul dens. Inginerii NASA au
dezvoltat o “mana” infrarosu, care nu numai ca poate vedea prin fumul dens, dar poate de asemenea
detecta flacari de alcool si de hidrogen .
Camerele digitale infrarosii sunt utilizate pentru a det ecta zonele fierbinti din pereti si
acoperisuri, si chiar pentru a evalua riscul de incendii din spatele usilor. Pompierii utilizeaza
camerele digitale infrarosii si pentru vizibilitatea de navigare prin fumul gros pentru a gasi oameni
si animale. Sistemel e de avertizare timpurii sunt, de asemenea, un important instrument de
prevenire a incendiilor, care permite detectarea si repararea circuitelor electrice inainte de a provoca
un incendiu

1.5. Avantaje. Dezavantaje

Termografierea reprezint a cea mai mai rapid a metod a de a detecta pierderile de energie, zonele
cu umiditate si probleme electrice in cl adiri.Termocamera arat a exact locul in care sunt problemele
si ajut a speciali stii indiagnosticarea corect a a zonelor cu p ierderi de energie.Se poate vedea rapid
unde eficien ta energetic a poate fi imbun atatita , se pot localizazonele si sursele cu probleme, se pot
da astfel solu tii tehnice adecvate pentruremedierea deficien telor.Pierderile de caldur a in cladiri pot
ajunge p ana la 50% din consumul total de energie si provin de la izola tii termice neadecvate sau
incorect aplicate, scurgerea aeruluiprin hornuri, mansarde, guri de aerisire sau izola tii deficitare ale
ferestrelor /usilor,etc.
Termografia in infraro su permite masura rea temperaturilor de la distan ta (centimetri pana la sute
de metri) si fara contact direct, ceea ce este indispensabil, de exemplu, in cazul echipamentelor
electrice aflate sub tensiune sau in cel al pieselor sau materialelor la temperatur a ridicat a sau
inaccesibile.
Prin aceasta, este o metod a de investigare non -distructiv a, pentru ca nu intervine si nu
influen teaza in nici un fel materialul, obiectul sau procesul investigat.
Este o tehnic a de masur a ultrasensibil a, putand eviden tia varia tiile de temperat ura de zecimi de
grad, at at spa tial (de la un punct la altul in imagine),c at si temporal (regimuri tranzitorii ce au loc in
intervale de timp de ordinul secundelor p ana la ore si zile).

Cele mai multe din materialele obi snuite sunt 'opace' pentru radia tia infraro sie, chiar dac a unele
sunt transparente pentru lumina vizibil a (ca de exemplu sticla).De aceea, termografia in infraro su nu
poate 'vedea' in mod direct distribu tia temperaturii in interiorul corpurilor, ci doar indirect, la
suprafa ta, in masura in care distribu tia superficiala este o rezultant a a distribu tiei de volum.
Prin folosirea termografiei in infrarosu in mentenanta instalatiilor industriale, defectele
incipiente pot fi depistate si corectate cu mult timp inainte de a se manifesta prin avarieri ; astfel se
reduc duratele de intrerupere a functionarii utilajelor, prin eliminarea opririlor neplanificate si prin
optimizarea planificarii reparatiilor si a operatiilor de intretinere planificate. Aceasta are ca efect
imediat reducerea cheltui elilor (economii de energie electrica, economii la reparatiile mijloacelor
fixe), reducerea primelor de asigurare, reducerea duratei verificarilor si inspectiilor periodice. De
asemenea, creste gradul de utilizare a utilajelor si se imbunatatesc conditiile de protectie a muncii.
Termografia prezinta avantaje majore fata de multe alte tehnici de diagnoza deoarece:
 echipamentul de masura nu emite radiatii daunatoare specialistului care face evaluarea sau
personalului institutiei aflat in apropiere;
 scanarea termica nu necesita realizarea contactului direct cu sistemul, echipamentul sau
instalatia aflate sub test;
 defectele, problemele de functionare si tendintele de defectare sunt detectate rapid, fara oprirea
din functionare si fara necesitatea transportului la un laborator specializat;
 scanarea termica este non -invaziva, putand fi repetata ori de cate ori este nevoie;
 permite analize in timp real inainte si dupa interventii la echipamente/instalatii de maxima
importanta, in vederea obtinerii de informatii ut ile pentru investigarea evolutiei in timp a
acestora;
 scanarea se poate realiza si asupra unor obiecte aflate in miscare sau in locuri inaccesibile;
 permite evaluarea din punct de vedere termic a unor obiecte/ echipamente periculoase: produse
chimice, inst alatii electrice aflate sub tensiune, corpuri fierbinti;
 se pot realiza harti termice ale unor suprafete mari.
Prin folosirea termografiei in infrarosu in mentenanta instalatiilor industriale, defectele
incipiente pot fi depistate si corectate cu mult timp inainte de a se manifesta prin avarieri ; astfel se
reduc duratele de intrerupere a functionarii utilajelor, prin eliminarea opririlor neplanificate si prin
optimizarea planificarii reparatiilor si a operatiilor de intretinere planificate. Aceasta are ca efect
imediat reducerea cheltuielilor (economii de energie electrica, economii la reparatiile mijloacelor
fixe), reducerea duratei verificarilor si inspectiilor periodice. De asemenea, creste gradul de utilizare
a utilajelor si se imbunatatesc conditiile d e protectie a muncii.
Alte avantaje ale utilizarii termografiei in infrarosu ce merita a fi mentionate sunt:

 sistemul de termoviziune furnizeaza o imagine care permite o identificare rapida si preci­sa a
punctelor ce reprezinta defectele potentiale;
 imagin ea termica este in concordanta geometrica cu obiectul studiat;
 informatiile termice, globale sau de detaliu, sunt obtinute in timp real;
 permite asocierea cu echipamente complexe de inregistrare, stocare si prelucrare automa­ta a
informatiilor.

2. Propuneri si obiective ale cercetarii privind utilizarea termografiei in co ntrolul constructiilor
civile si industrial

2.1. Obiective

Neregularitatile proprietatilor termice ale elementelor constituente ale anvelopei unei cladiri au
ca rezultat variatii ale temperaturii pe suprafetele anvelopei. Temperatura pe suprafata este de
aseme nea influentata de umiditatea anvelopei, de fluxul de aer din interiorul si/sau prin anvelopa
cladirii. In acest fel, prin cunoasterea distributiei temperaturii pe suprafata anvelopei se poate evalua
structura si pozitia puntilor termice prin care sunt pie rderi de caldura. Totodata distributia
temperaturii pe suprafata poate fi utilizata la detectia neregularitatilor termice datorate defectelor de
izolare, continutului de umiditate si/sau infiltratiilor de aer din elementele de inchidere ale
anvelopei cladi rii.
Daca in faza de proiectare elementele de constructie au o structura bine definita si se cunosc
parametrii termotehnici ai materialelor de constructie utilizate, in timpul executiei constructiei
elementele geometrice sufera afectiuni diverse. Totodata pe durata vietii constructiei, datorita
factorilor climatici si factorului timp, elementele de constructie sufera alte schimbari: deformari
datorita seismicitatii, variatii ale proprietatilor termotehnice, schimbari datorate factoril or
antropogenici (locat arilor). Aceasta inseamna ca situatia unei constructii dupa un numar de ani este
departe de starea din proiectul initial.
Scopul activitatii de termografiere este sa furnizeze informatii care faciliteaza activitatea de
identificare a caracteristicilor rea le ale structu rilor constructiilor existente.
Examinarea anvelopei cladirilor folosind metoda termografiei in infrarosu se poate face fie pe
suprafata interioara (calda), fie pe suprafata exterioara (rece).
Pe suprafata interioara, zonele mai slab izolate sunt mai reci si vor aparea pe te rmograme in nuante
mai inchise. Pe suprafata exterioara, zonele mai slab izolate au temperaturi mai ridicate si vor
aparea pe termograme in nuante deschise.
Studiile efectuate folosind metoda termografiei in infrarosu au ev identiat diverse modele de
imagini termice ale defectelor ce pot aparea, ca de exemplu:

– lipsa izolatiei termice produce forme regulate si bine definite, neasociate cu aspectul structurii
cladirii iar variatia de temperatura pe aria defectului este relati v uniforma;
– infiltratiile de aer ce se intilnesc la imbinari produc forme neregulate cu margini neregulate si
variatii mari de temperatura;
– prezenta umiditatii in structura produce in mod normal o imagine pestrita si difuza iar variatiile de
temperatur a sunt relativ mici.
Cateva dint re posibilele aplicatii ale ter mografiei in infrarosu in analiza energetica a cladirilor:
 identificarea zonelor cu pierderi importante de caldura( prin zone mai putin izolate ale
anvelopei, prin punti termice: centuri din b eton armat, grinzi, buiandrugi),
 aprecierea omogenitatii peretilor din zidarie,
 identificarea exfiltratiilor sau infiltratiilor de aer,
 identificarea zonelor in care exista pericolul apari tiei condensului pe suprafata el ementelor de
constructie,
 identifica rea structurii constructive a panourilor mari(prefabricate), dimensiuni si pozitie
nervuri, tip material termoizolant,
 aprecierea uniformitatii campului de temperaturi de pe suprafata corpurilor de incalzire,
 identificarea traseului retelei de distributie a agentului termic sau a retelei de alimentare cu
energie electrica,
 identificarea problemelor de montare in cazul placarilor decorative sau functionale interioare
sau exterioare (faianta, gresie, termoizolante etc.).
Cladirile noi vor trebui sa respecte cerintele de baza privind performanta energetica adaptate
climatului local. Tinand cont de faptul ca aplicarea sistemelor de alimentare cu energie alternative
nu este, in general, exploatata la maxim, va trebui sa se analizeze fezabilitatea tehnica, econom ica si
de mediu a sistemelor de alimentare cu energie alternative.
In ultimii ani, numarul sistemelor de conditionare a aerului din tarile din sudul Europei a
crescut, lucru care creaza probleme importante in perioadele de varf, crescand pretul elec tricitatii si
destabilizand echilibrul energetic al acestor tari.
Controlul consumului energetic la nivelul tarilor europene este un instrument important care ii
da Comisiei Europene posibilitatea de a influenta piata mondiala a energiei si deci si siguran ta
alimentarii cu energie pe termen mediu si lung.
Un sistem de certificare energetica a cladirilor va constientiza mult mai bine proprietarii ,
chiriasii si utilizatorii asupra nivelelor de consum energetic.
Dintre potentialii utilizatori ai meto dei putem aminti:
– Orice proprietar de cladire care poate beneficia de rezultate in urma dezvoltarii metodei, in
sensul diagnosticarii scurgerilor de caldura si a starii cladirii,

– Statul este interesat deorece are ca obiectiv strategic pe termen lung re ducerea consumurilor de
energie, in scopul de a nu epuiza rezervele interne existente de combustibil (pacura, gaze, carbune)
si in vederea micsorarii necesarului de valuta destinat importului de combustibil; pe de alta parte,
gradul de poluare al atmosfere i este influentat in buna masura si de centralele termice si
termoelectrice si in consecinta, conditiile ecologice de viata sunt direct ameliorate prin reducerea
consumului de combustibil;
– Industria : cresterea eficientei proceselor industriale prin local izarea unor defecte ascunse ale
structurilor industriale in regim de lucru, etc. In ceea ce priveste structurile industriale, metodele
avansate de infrarosu sunt folosite cu success in domenii cum ar fi: siderurgia, mineritul, industria
chimica si cocso -chimica,etc., de exemplu pentru a se identifica: puncte de pierdere a energiei
termice in termocentrale si sisteme de transport a agentului termic.

2.1.1. Detec tia imperfec tiunilor cl adirilor . Stabilirea performantelor energetice reale ale
cladirilor echipate cu i nstalatii

Presupun and ca proiectul unei cl adiri este optim, deci nu exist a erori de proiectare sau de
concep tie, in procesul construirii efective apar, de regul a, numeroase tipuri de imperfec tiuni.
Dupa momentul apari tiei lor, imperfec tiunile unei cl adiri pot fi impartite in dou a categorii:
– imperfec tiunile ini tiale, determinate de:
– erorile de construc tie: de imbinare a pere tilor intre ei, de imbinare a pere tilor cu acoperi sul
etc.;
– utilizarea unor materiale necorespunz atoare sau incompatibile;
– utilizarea unor materiale de izolare in cantitate insuficient a sau cu o grosime neuniform a;
– deterior arile ap arute in timp, determinate de:
– degradarea materialelor ca urmare a fenomenului de imbatranire, in func tie de
particularit atile fizico -chimice si durata de via ta a fiec aruia;
– deterior ari din cauza mi scarilor P amantului: cutremure sau alte fenomene;
– deterior ari din cauza unor situa tii accidentale, inunda tii sau incendii;
– distrugeri sau modific ari provocate de persoanele care locuiesc in cladiri.
Imperfec tiunile ini tiale, chiar dac a sunt acceptabile la inceput, se pot dezvolta in timp, p ana
la un nivel inacceptabil. Pe de alt a parte, deterior arile din a doua categorie, dependente de timp, se
pot suprapune peste cele ini tiale conduc and, de asemenea, la situa tii in care se dep aseste limita de
acceptabilitate.
Existen ta defectelor in cladiri conduce, fie la apari tia disconfortului termic sau a consumului
exagerat de energie, fie la cre sterea periculozit atii privind posibilitatea pr abusirii unor compone nte

sau chiar a intregii cl adiri., adoptarea unor corec tii sau planificarea unor repara tii si, pe de alt a parte,
introducerea unor m asuri preventive in construc tia unor cl adiri similare.

De aceea se recomand a examin arile termografice care se aplic a in con struc tii pentru:
 eviden tierea zonelor pe unde pierderile de c aldura depasesc limitele normale, in compara tie cu o
construc tie standard f ara defecte sau degrad ari;
 detectarea zonelor unde izolarea a fost efectuat a cu erori sau unde materialul izolant s -a
degradat in timp;
 detectarea neetan seitatilor in locurile de imbinare a pere tilor cu pardoseala sau cu tavanul, a
peretilor intre ei, a ramelor ferestrelor sau u silor cu pere tii;
 eviden tierea excesului de ventila tie;
 detectarea cr apaturilor in pere ti sau doar in unele straturi ale acestora;
 detectarea umezelii si a zonelor de pere ti cuprinse de mucegai.

In prezent, pe plan mondial, se urmareste ca firmele de construc tii sau clien tii acestora si
firmel care incheie contracte de asigur ari pentru c ladiri impun:
 efectuarea unui control termografic de recep tie a cl adirii;
 controale periodice pentru eviden tierea degrad arilor datorate timpului si factorilor atmosferici;
 verificarea instala tiilor de incalzire si a sistemelor de aerisire;
 verifica rea pierderilor de c aldura ca urmare a schimb arii ferestrelor sau a altor lucr ari de
repara tie;
 verificarea izola tiilor termice pe traseele de transport al apei calde;
 verific ari obligatorii dup a cutremure pentru semnalarea cr apaturilor sau a rupturilo r in
structurile de rezisten ta;
 verificarea instala tiilor electrice si a echipamentelor care pot provoca incendii.

2.1.2. Expertiza energetica. Auditul energetic .

Expertiza e nergetica , in cazul unei cladiri sau a unui apartament , reprezinta studierea
modu lui de utilizare a tuturor formelor de energie consummate, o peratiune prin care se identific a
principalele caracteristici termice si energetice ale construc tiei si ale instala tiilor aferente acesteia si
se determina consumurile anuale de energie pentru incalzirea spa tiilor, ventilare/climatizare, ap a
calda de consum si iluminat.

Expertiza energetica trebuie sa evidentieze starea cladirii si a instalatiilor, mentionanad acele
elemente care influenteaza negativ comportamentul cladirii si eficienta utilizarii energiei, fiind
primul pas catre imbunatatirea performantei e nergetice a unei cladiri.

Ce este Performan ta energetic a a cladirii (PEC) ? – "Energia efectiv consumat a sau estimat a
pentru a r aspunde necesit atilor legate de utilizarea normal a a cladirii, necesit ati care includ in
principal: incalzirea, prepararea apei calde de consum, r acirea, ventilarea si iluminatul."

Modalitate de determinare :
Performan ta Energetic a a Cladirii se determin a conform unei metodologii de calcul si se
exprim a prin unul sau mai mul ti indicatori numerici care se calculeaz a luandu-se in cons iderare
izola tia termic a, caracteristicile tehnice ale cl adirii si instala tiilor, proiectarea si amplasarea cl adirii
in raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare si influen ta cladirilor invecinate, sursele
proprii de producere a energiei si alti factori, inclusiv climatul interior al cl adirii, care influen teaza
necesarul de energie.
In urma expertizei energetice, consultantul energetic va intocmi un Raport de Expertiza
Energetica a cladirii care va contine principalele caracteristici tehnice si e nergetice ale cladirii
expertizate, precum si toate datele referitoare la modul de determinare a consumului total anual de
caldura pentru incalzire si apa calda de consum estimate pentru cladirea expertizata. Lucrarile se
efectueaza pe baza de contrac t de servicii incheiat intre solicitantul certificatului energetic
(beneficiar) si consultantul energetic.

Auditul energetic presupune analizarea unei constructii din punct de vedere tehnic si economic
si presupune propunerea unor solutii tehnico -financiare in vederea imbunatatirii perf ormantei
energetice al cladirii.
Scopul auditului energetic este de a oferi masuri de imbunatatire a performantei energetice si se
finalizeaza cu eliberarea unei certificat energetic in faza analizata. Acest certificat energetic pune in
evidenta def icientele energetice al imobilului.
Auditor energetic (consultant energetic) este persoana fizica sau firma (birou de consultanta
energetica) autorizata de catre o comisie de atestare a specialistilor in domeniu numita de MDRT,
pentru efectuarea exp ertizelor energetice pentru cladiri si pentru elaborarea certificatului energetic.
Auditarea Energetica a unei cladiri existente si a instalatiilor sale, inseamna analizarea termic a si
energetic a a constructiei , determinarea consumurilor anuale de energie si stabilirea, din punct de
vedere tehnic si economic, solu tiilor de reabilitare sau modernizare termic a si energetic a a
construc tiei si a instala tiilor aferente acesteia.

Auditul energetic al unei cl adiri urm areste stabilirea performantele rea le ale construc tiei si ale
instala tiilor aferente. Prin auditare se identifica solutiile tehnice de reabilit are sau modernizare
energetica.
Aceste solutii se prezinta beneficiarului, impreuna cu calculele economice privind costul
investitiei si durata d e amortizare realizata pe baza cuantificarii economiilor obtinute prin aplicarea
fiecareia dintre masuri.
Scopul principal al auditarii si aplicarii masurilor identificate il constituie scaderea
consumurilor de energie necesare pentru incalzirea spa tiilor, ventilare/climatizare, ap a calda de
consum si iluminat , in condi tiile asigur arii condi tiilor de microclimat confortabil.
Activitatea de auditare energetica se materializeaza prin intocmirea unui dosar de audit
energetic care cuprinde Raportul de Audit Energetic.
Raportul de Audit Energetic este d ocument ul tehnic ce se intocmeste de un auditor energetic si
care con tine descrierea modului in care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice
si energetice ale cl adirii, a m asurilor propuse de modernizare energetic a a cladirii si inst alatiilor
interioare aferente acesteia, precum si a principalelor concluzii referitoare la m asurile eficient e din
punct de vedere economic.
Elaborarea unui Raport de Audit Energetic aferent intregii cladirii sau numai unei parti din ea
(apartament) se re alizeaza , dupace a fost incadrata cladirea in clasa de performanta enegergetica
prin intocmirea unui Certificat Energetic, pe baza datelor extrase din cartea tehnica a constructiei
sau, in lipsa acesteia, in baza releveului cladirii.
Raportul de Audit Energetic con tine elementele ne cesare alegerii solu tiilor de reabilitare/
modernizare energetic a a cladirii.
Intocmirea Raportului de Audit Energetic este un element esen tial al procedurii de realizare a
auditului energetic si reprezint a o prezentare a modului in care a fost efectuat au ditul, a
principalelor caracteristici energetice ale cl adirii, a m asurilor propuse de modernizare energetic a a
cladirii si instala tiilor aferente acesteia, precum si a concluziilor referitoare la m asurile eficiente din
punct de vedere economic.
Aceast a prezentare trebuie adaptat a de fiecare dat a functie de beneficiarul poten tial al
raportului, tinand seama de faptul c a in final, acesta va fi cel care va decide in privin ta moderniz arii
energetice a cl adirii.
Forma in care expertul auditor energet ic intocmeste acest Raport de Audit Energetic,
prezentarea acestuia, modul de redactare, claritatea si usurinta de interpretare a con tinutului acestuia
sunt esen tiale pentru beneficiarul raportului.
Un Raport de Audit Energetic al unei cl adiri trebuie s a cuprind a urmatoarele elemente:

 Date de identificare a cl adirii supuse auditului energetic si a proprietarului/ administratorului
acesteia,
 Numele si prenumele proprietarului ( in cazul unui singur proprietar) sau denumirea asocia tiei de
proprietari ( in caz ul mai multor proprietari) si numele administratorului cl adirii,
 Adresa cl adirii: strad a, num ar, ora s si jude t/sector, cod po stal,
 Num arul de telefon al proprietarului sau al administratorului cl adirii (responsabil),
 Date de identificare pentru expertul au ditor energetic pentru cl adiri sau a biroului de consultan ta
energetic a care a efectuat analiza termic a, a certificat energetic si auditat energetic cl adirea
 Numele auditorului energetic pentru cl adiri, adres a, nr. telefon, nr. certificat de atestare,
 Data efectu arii analizei termice si energetice,
 Numarul dosarului de audit energetic,
 Data efectu arii Raportului de Audit Energetic,
 Prezentarea general a a Raportului de Audit Energetic si sinteza pachetelor de m asuri tehnice cu
eficien ta economic a cea mai mare, propuse pentru modernizarea energetic a a cladirii,
 Scurt a prezentare a fiec arui pachet de m asuri preconizate,
 Costul total al fiec arui pachet de m asuri,
 Economii de combustibil estimate pentru fiecare pachet,
 Indicatorii de eficien ta economic a a pachetelor de m asuri preconizate,
 Sugestii privind realizarea lucr arilor de modernizare si privind finan tarea acestora,
 Prezentarea detaliat a a pachetelor de m asuri tehnice propuse pentru modernizarea energetic a a
cladirii – sub forma unui dosar tehnic de audit energetic al cl adirii,
 Sinteza raportului de analiz a termic a si energetic a cu preze ntarea cl adirii in starea sa actual a si
principalele caracteristici energetice care atest a performan ta energetic a actual a a construc tiei si
instala tiei de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acesteia;(se elibereaza
Certificat Energetic p entru a stabili ca referinta starea actuala)
 Date de intrare pentru analiza economic a a masurilor tehnice preconizate: pre turi pentru energie,
rata anual a de cre stere a pre turilor energiei, rata anual a de depreciere a monedei utilizate etc.;
 Descrierea det aliata a masurilor de modernizare energetic a preconizate si rezultatele analizei
tehnice si economice ale fiec arui pachet de m asuri.

2.2. Echipamente folosite

Investigarea sau scanarea cladirilor cu ajutorul unui echipament de vizualizare in infrarosu este
utila in cadrul activitati i de expertiza energetica a cladirilor fie in vederea elaborarii certificatului de
performanta energetica fie in vederea analizei solutiei de modernizare energetica. Proprietarii de

cladiri pot beneficia de rezultate in urma aplicarii termografiei in infra rosu, in sensul diagnosticarii
pierderilor de caldura si a starii cladirii.
Cateva dintre posibilele aplicatii ale termografiei in infrarosu in analiza energetica a cladirilor
sunt urmatoarele:
 identificarea zonelor cu pierderi importante de caldura( prin zone mai putin izolate ale
anvelopei, prin punti termice: centuri din beton armat, grinzi, buiandrugi),
 aprecierea omogenitatii peretilor din zidarie;
 identificarea exfiltratiilor sau infiltratiilor de aer;
 identificarea zonelor in care exista pericolul a paritiei condensului pe suprafata eIementelor de
constructie;
 identificarea structurii constructive a panourilor mari(prefabricate), dimensiuni si pozitie
nervuri, tip material termoizolant;
 aprecierea uniformitatii campului de temperaturi de pe suprafata corpurilor de incalzire;
 identificarea traseului retelei de distributie a agentului termic sau a retelei de alimentare cu
energie electrica;
 identificarea problemelor de montare in cazul placarilor decorative sau functionale interioare
sau exterioare (faia nta, gresie, termoizolante etc.).
Camera de luat vederi in infraro su capteaz a imaginile termice ale obiectelor examinate pe
care le inregistreaz a codificat pe o cartel a magnetic a. Fluxul termic emis de obiect poart a informa tii
despre acesta, informa tii care, atent interpretate, pot fi deosebit de utile pentru: evi dentierea
traseelor pe unde se produc pierderi de c aldura in construc tii, pentru optimizarea izola tiilor termice
la cuptoare, instala tii din industria chimic a, termocentrale, pentru semnalarea unor disfunc tii ale
unor subansambluri in miscare, pentru semna larea unor tumori canceroase in stadiu incipient etc.

Figura 2.2.1 . – Camera radiometru

O camer a in infraro su converte ste radia tia infraro sie, invizibil a pentru ochi, in imagine vizibil a.
Aceast a conversie este realizat a de catre senzorul IR.
Camera de termoviziune nu m asoara temperatura ci radia tia emis a de catre suprafa ta obiectului
masurat; aceast a cantitate de radia tie depinde in primul r and de temperatura obiectului dar si de
proprietatea acestuia de a emite radia tie func tie de tipul materialului si calitatea suprafe tei. Aceast a
proprietate se nume ste emisivitate. Toate valorile de emisivitate se g asesc intre 0,0 si 1,0. Ca si
exemplu, emisivitatea unui co rp negru este 1,0.

Figura 2.2.2. – Camer a de termoviziune de tipul FLUKE TiR1, special calibrat a pentru domeniul
construc tiilor

In imaginea de mai jos, dispozitivul FLUKE arat a lipsa izola tiei, ceea ce contribuie foarte
mult la pierderea de c aldura.

Figura 2.2.3. – Pierdere de caldura datorata lipsei izolatiei

Camera in infrarosu FLIR Systems P640 – Detalii tehnice

Domeniu de m asurare: -40… +500°C (optional +2000°C)
Detector: FPA microbolometru f ara racire, spectru: 7.5… 13µm
RezoluŃie detector: 640×480 pixeli fizici
Sensibilitate termic a (NETD): < 0,05°C

Lentile interschimbabile: 24 grade/standard; teleobiectiv x2
superangular x0.5
Display LCD: 5,6" color TFT rabatabil 1280x1024pixeli
Afisare IR+vizibil: Picture -in-Picture si ThermalFusion
Masurare: 10 spoturi deplasabile, 5 arii max/min, AutoSpot, izote rma, DeltaT, Profil H/V
Alarme audio/video Low,High
Palete: alb -negru/color
Focalizare optic a: autofocalizare motorizat a si manual a;
Zoom continuu: 8x cu funcŃie de rotaŃie a imaginii
Camer a in vizibil integrat a: min. 3,2Mpixeli
Lamp a integrat a iluminare in vizibil: min. 1000cd
Inregistrare comentarii vocale – texte
Focalizare termic a: automat a/manual a
Memorare: min. 1000 imagini JPG cu informaŃii de temperatur a
Video streaming, Secvente de imagini radiometrice – RAM intern
Salvare imagine IR/vi zibil: automat a, manual a, periodic a
Laser: 1mW/635nm ro su, Clasa II
Autonomie: min. 6 ore de funcŃionare continu a, acumulator Li -Ion
Temperatura ambiant a: -40… +70°C
Grad de protecŃie: IP54
Interfat a: USB, FireWire, video, WLAN, IrDA, USB -MPEG4 IPLi nk
Greutate cu baterie si lentile: max. 1,7Kg

Tehnologia a evolutat foarte mult in cei peste 50 de ani ce au trecut de la realizarea primei
camere de termoviziune de catre firma suedeza AGEMA (acum FLIR Systems). Pana la sfarsitul
anilor ’80 convertorul radiatie – semnal electric era format dintr -un singur detector iar imaginea se
forma printr -un sistem complex de scanare optomecanic pe linii/coloane. Racirea detectorului se
realiza la inceput cu azot lichid si mai tarziu prin sistemul Stirling. Aceasta tehnologie asigura o
repetabilitate foarte buna a masuratorilor si o referinta stabila. Din pacate dimensiunile
echipamentelor si timpul de obtinere a unei imagini erau foarte mari. Urmatorul pas tehnologic a
fost facut prin lansarea detectorului de tip ar ie de senzori (FPA) si racirea termoelectrica.
Detectoarele FPA sunt de doua tipuri :
 termice (microbolometru, feroelectric, piroelectric) – ieftine, cu racire termoelectrica sau chiar
fara racire, lente (max. 100Hz), sensibilitate termica med ie.
 fotonice (InSb, QWIP, HgCdTe etc.) – scumpe, necesita racire la o temperatura foarte joasa
(aprox. 77K), rapide (pot ajunge la peste 50KHz), sensibilitate termica excelenta (< 0,020°C)
Pretul unei camere in infrarosu este dat de sistemul o ptic si de ansamblul senzor – sistem de
racire. Sistemul optic trebuie sa asigure o transmisie foarte buna a radiatiei, el fiind realizat in
general dintr -un sistem complex de lentile din germaniu sau siliciu. Cum germaniul si siliciul sunt
materiale foart e scumpe, solutia furnizata de producatorii ‘LowCost’ este simpla: o singura lentila

de mici dimensiuni. Din pacate in specificatia tehnica a unei camere in infrarosu nu sunt mentionate
decat caracteristicile senzorului, doua camere total diferite din punc t de vedere al solutiei tehnice
adoptate pentru sistemul optic apar ca fiind identice pe hartie, diferenta intre ele fiind foarte mare in
realitate. O situatie similara o intalnim la aparatele fotografice ieftine, comparativ cu cele
profesionale unde obiec tivul este foarte scump.
Din cantitatea totala de energie captata de camera in infrarosu numai 20% provine de la obiectul
scanat. O parte din aceasta radiatie provine de la elementele interne ale camerei: lentile, carcasa,
componente electronice etc. Un echipament profesional determina aceasta radiatie ‘parazita’ si o
elimina. Retineti faptul ca o variatie de 1°C pe suprafata obiectului masurat se traduce intr -o variatie
de 0,001°C la nivel de detector.

2.3. Metodologie de cercetare

Termografierea reprezint a cea mai mai rapid a metod a de a detecta pierderile de energie, zonele
cu umiditate si probleme electrice in cl adiri.Termocamera arat a exact locul in care sunt problemele
si ajut a speciali stii in diagnosticarea corect a a zonelor cu pierderi de energie.
Se poate vedea rapid unde eficien ta energetic a poate fi imbun atatita , se pot localiza zonele si
sursele cu probl eme, se pot da astfel solu tii tehnice adecvate pentru remedierea deficien telor.
Pierderile de caldur a in cladiri pot ajunge p ana la 50% din consumul total de energie si provin
de la izola tii termice neadecvate sau incorect aplicate, scurgerea aerului pri n hornuri, mansarde, guri
de aerisire sau izola tii deficitare ale ferestrelor /usilor,etc.
Principalele pierderi de energie termic a in cladiri sunt:
 pierderile de c aldura prin elementele componente ale construc tiei;
 pierderile de c aldura prin ventila tie, care pot fi inten tionate sau neinten tionate.
In figura 2. 3.1. sunt prezentate schematic pierderile de c aldura prin elementele constitutive ale
unei cl adiri care are: pere tii exteriori cu grosimea de 190 mm, tavanul cu grosimea de 260 mm si
pardoseala de 140 mm.
Structura cl adirii prezentate in aceast a schem a este alc atuita conform standardelor si nu prezint a
defecte de izola tie sau de etan sare. Ventila tia aerului reprezint a o frac tie de 0,5 din volumul
cladirii/or a.

Fig. 2.3.1 . – Pierderile de c aldura in cazul unei cl adiri cu suprafa ta de 125 m2.

In imaginea din Figura 2.3.2. este prezentat a termograma unei cl adiri de locuit, in care se
eviden tiaza pierderile de caldura pe timp de iarn a.

Figura 2.3.2. – Pierderile de caldu ra pe timp de iarna a unei case de locuit
Ventila tie
:
21,6 .109
Prin
plafon:
7,5.109 J
Prin
ferestre
si usi:
11,52.109 J
Prin
pardoseal a:
7,6.109 J
Prin pere ti
exteriori:
7,6.109 J

La proiectarea unei cl adiri, izola tia termic a are scopul de a realiza un climat de interior c at
mai confortabil.
Exigen tele de confort termic in cladiri se consider a satisf acute in condi tiile in care
randamentul activit atilor devine maxim, iar odihna pl acuta, fara a fi necesare consumuri
nejustificate de energie pentru func tionarea instala tiei de incalzire sau r acire. P ana nu demult, se
considera c a senza tia de confort termic este determinat a exclusiv de temperatura aerului.
In ultimele decenii s -a extins concep tia modern a, potr ivit c areia confortul termic este
determinat de urm atoarele dou a categorii de factori:
 Factori subiectivi, care includ intensitatea metabolismului, natura activit atii, imbracamintea,
particularit atile fiziologice, cum ar fi: v arsta, sexul, starea de s anatate etc.
 Factori obiectivi, care sunt reprezenta ti de: caracteristicile microclimatului interior (temperatura,
umiditatea, viteza aerului si temperatura suprafe telor delimitatoare ale unei incinte) si
caracteristicile elementelor de construc tie (reziste nta la transferul termic, capacitatea de
acumulare a c aldurii, higroscopicitatea etc.)

2.3.1. Procedee de analiza termografica

2.3.1.1. Analiza calitativa

 scanarea termic a in vederea determin arii existen tei si localiz arii pozi tiei defectelor si
anomaliilor
 diagnosticarea problemelor se face odat a cu scanarea termic a

2.3.1.2. Analiza cantitativa

 se realizeaz a analiza calitativ a
 rezultatele scan arii term ice se utilzeaz a pentru a determina gravitatea anomaliilor depistate
 se stabilesc priorit atile pentru interven tii si repara tii
 se determin a temperaturile reale compensate si se compar a cu sisteme de referin ta specifice
cazului studiat
 se recomand a solutii pentru remedierea deficien telor
Pentru ambele metode de analiz a se emit rapoarte de analiz a termografic a in format scris sau
electronic.

2.3.2. Meto dologia privind de terminarile termografice in constructii

2.3.2.1. Generalit ati

2.3.2.1.1. Obiectul prevederilor

Termografia este o metod a utilizat a pentru vizualizarea, inregistrarea si reprezentarea
distribu tiei temperaturii pe suprafa ta anvelopei cl adirii.

Obiectul metodologiei il constituie precizarea succesiunii etapelor de efectuat prin care se
obtine informa tia termic a asupra construc tiei si prelucrarea acestei informa tii pentru integrarea sa in
proiectele de specialitate.
Metodologia pune la dispozi tia speciali stilor:
1. o procedu ra de inregistrare a distribu tiei temperaturii pe suprafa ta investigat a a anvelopei
cladirii/elementului de construc tie analizat;
2. o procedur a de prelucrare a imaginilor termografice in vederea identific arii si localiz arii
defectelor de izolare termic a si a zonelor de infiltra tii de aer din anvelopa cl adirilor, respect and
prevederile din reglement arile tehnice in vigoare.

2.3.2.1.2. Domeniul de aplicare

Prezenta metodologie se aplic a la reabilitarea termic a a fondului construit de cl adiri de
locuit. Metodologia este o procedur a eficient a pentru detectarea neregularit atilor termice ale
elementelor de construc tie care alc atuiesc anvelopa cl adirilor prin examinare termografic a.
Metoda este utilizat a pentru identificarea varia tiilor mari ale propriet atilor termice , inclusiv
etanseitatea la aer ale componentelor care alc atuiesc anvelopa cl adirilor.
Neregularit atile propriet atilor termice ale elementelor constituente ale anvelopei unei cl adiri
au ca rezultat varia tii ale temperaturii pe suprafe tele anvelopei. In aces t fel, prin cunoa sterea
distribu tiei temperaturii pe suprafa ta anvelopei se poate evalua structura si pozi tia pun tilor termice.
In mod normal aceste elemente se pot defini pe baza proiectului cl adirii, in condi tiile din proiect,
dar sunt dificil de evaluat in condi tii reale, tinand cont de calitatea execu tiei, imbatranirea si
degradarea calit atii materialelor sau in lipsa proiectului de execu tie al cl adirii.
Temperatura pe suprafa ta este influen tata de structura si umiditatea anvelopei si de debitul
de aer care traverseaz a anvelopa cl adirii. Distribu tia temperaturii pe suprafa ta poate fi deci utilizat a
la detec tia neregularit atilor termice datorate defectelor de izolare, con tinutului de umiditate si/sau
infiltra tiilor de aer din elementele de inchidere ale a nvelopei cl adirii.
Activitatea de termografiere se desf asoara:
– la recep tia lucr arilor,
– la cerere,
– in caz de cutremure si miscari de teren,
– la reabilit ari de cl adiri.
Termografia se aplic a la:
▪ cladiri cu surs a de caldura interioar a:
– construc tii civile (cl adiri de locuit, cl adiri publice),
– cladiri industriale,

▪ cladiri f ara sursa de caldura interioar a:
– cladiri de patrimoniu

2.3.2.1.3. Utilizatorii prevederilor

Metodologia se adreseaz a celor care utilizeaz a metoda termografic a in construc tii, utili zatori
poten tiali fiind ingineri care se ocup a de expertiza si reabilitarea cl adirilor, auditori energetici,
ingineri structuri sti, energeticieni, speciali sti in fizica construc tiilor, arhitec ti cu specializarea
protejarea patrimoniului construit.
Rezultat ele determin arilor constituie date utilizate in fiecare dintre specialit atile in care se aplic a
metoda termografic a.

2.3.2.1.4. Defini tii

Termenii utiliza ti in prezenta metodologie sunt cei din referin ta normativ a EN ISO
7345/1995 (1.6. [2]).
Termenii de utiliza re general a se definesc astfel:
Termografie : determinarea si reprezentarea distribu tiei temperaturii prin m asurarea densit atii
radia tiei infraro sii (IR) de la o suprafa ta, incluz and interpretarea mecanismelor intamplatoare ce
produc neregularit ati in imagi nile termice.
Termograf : un sistem sensibil la radia tia IR care produce o imagine termic a bazat a pe temperature
radiant a aparent a.
Imagine termic a: imagine care este produs a de un termograf si care reprezint a distribu tia
temperaturii radiante aparente pe o suprafa ta.
Termogram a: o imagine termic a, obtinuta printr -o inregistrare a ecranului camerei de luat vederi,
pe un suport cu date analogice (band a magnetic a) sau pe un suport cu date digitale (memorie
magnetic a, dischet a, CD).
Radian ta total a: raportul di ntre fluxul de c aldura si produsul dintre unghiul solid in jurul direc tiei
vectorului Delta si aria proiectat a normal la aceast a direc tie (EN ISO 9288:1996).
NOT A: Radian ta include at at radia tia emis a de la o suprafa ta cat si radia tia reflectat a si
transmi sa.Temperatur a radiant a aparent a: temperatur a determinat a pe baza radian tei totale
masurate.
NOT A: Aceast a temperatur a este temperatura echivalent a a corpului negru care ar produce aceea si
radian ta totala.
Densitatea radia tiei infraro sii: caracteristica di stribu tiei in volum (pe suprafa ta) a energiei in
spectrul IR.

Izoterm a: o regiune pe ecran alc atuita din puncte, linii sau arii av and aceea si densitate a radia tiei
infraro sii.
Imagine izoterm a: imagine termic a cu izoterme.
Fereastr a atmosferic a: domeniu de lungimi de und a transparent pentru radia tia IR (nu exist a
absorb tie a radia tiei IR).

2.3.2.1.5. Simboluri

Simbolurile utilizate in prezenta metodologie si unit atile de m asura (SI) corespunz atoare
sunt:
 R – puterea radia tiei emise pe unitatea de suprafa ta [W/m2];
 μ – submultiplu al unit atii pentru lungime, μ = 10 -6 m;
 h – constanta lui Planck, h = 6,626196 ▪ 10 -34 J▪s;
 k – constanta lui Boltzmann, k = 1,380622 ▪ 10 -23 J/K;
 T – temperatura absolut a [K].

2.3.2.1.6. Documente conexe

 [1] SR EN ISO 13187/2000 Pe rforman ta termic a a cladirilor. Detec tia calitativ a a
neregularit atilor termice in anvelopa cl adirilor. Metoda termografic a
 [2] EN ISO 7345/1995 Thermal insulation. Physical quantities and definitions. (Izolare termic a.
Marimi fizice si defini tii).
 [3] SR EN ISO 10077/1 Performan ta termic a a ferestrelor, u silor si obloanelor – Calculul
transmitan tei termice. Partea I: Metoda simplificat a.
 [4] SR EN ISO 6946 P arti si elemente de construc tie – Rezisten ta termic a si transmitan ta
termic a – Metod a de calcul.
 [5] SR EN 12524 Materiale si produse pentru construc tii – Propriet ati higrotermice – Valori de
proiectare tabelate;
 [6] SR EN ISO 9288 Izola tie termic a. Transfer de c aldura prin radia tie. M arimi fizice si
defini tii.
 [7] SR EN 22726 Ambian te termice. Aparate si metode de m asurare a m arimilor fizice.
 [8] NP 048 -2000 Normativ pentru expertizarea termic a si energetic a a cladirilor existente si a
instala tiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora, B.C. nr. 4/2001.
 [9] NP 049 -2000 Norma tiv pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cl adirilor
existente, B.C nr. 5/2001.

 [10] NP 047 -2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cl adirilor existente si a
instala tiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora, B.C. nr. 5/2001.
Metodologia se bazeaz a pe Standardul Interna tional ISO 6781 DIN 1983, intitulat: "Thermal
performance in buildings. Qualitative detection of thermal irregularities in building envelopes.
Infrared method" sau "Performan ta termic a a cladirilor. Detec tia calitativ a a neregularit atilor
termice in anvelopa cl adirilor. Metoda termografic a", care a fost modificat pentru a se tine cont de
dezvoltarea performan telor echipamentului si practicii inspec tiilor, rezult and Standardul E uropean
EN 13187/noiembrie 1998. Modificarea principal const a in ad augarea unei proceduri pentru
"incerc ari simplificate cu o camer a de luat vederi in IR". Versiunea rom ana a acestui standard este
SR EN ISO 13187/2000.
Completarea adus a prin prezenta metod ologie o reprezint a elementele de prelucrare a
informa tiei termice si integrarea acesteia in normativele ap arute in domeniu.

2.3.2.1.7. Principiul termografiei

In contextul standardului SR EN ISO 13187/2000, termografierea se realizeaz a cu ajutorul
unui system sensibil la radia tia infraro sie care produce o imagine bazat a pe temperatura radiant a
aparent a a suprafe tei vizate. Radia tia termic a (corespunz atoare domeniului infraro su cu lambda = 2
– 12 μ) emis a de suprafa ta vizat a este convertit a de sistemul sensibil la radia tia in infraro su intr-o
imagine termic a care reprezint a intensitatea relativ a a radia tiei termice. Intensitatea imaginii este
functie de temperatura suprafe tei, de caracteristicile suprafe tei, de condi tiile de mediu si de tipul de
senzor.
Procedur a de m asurare implic a si interpretarea imaginilor termice (termograme).

2.3.2.1.8. Responsabilit ati

Lucr arile se execut a de speciali sti in IR in colaborare cu speciali sti in termotehnica specific
construc tiilor (anvelop a, instala tii), si in fizica construc tiilor, respect and prevederile prezentei
metodologii.

2.3.2.2. Metodologia pentru de termin ari termografice in construc tii
2.3.2.2.1. Documentarea lucr arii
 Analiza proiectului cl adirii investigate privind folosin ta principal a si regimul de exploatare a
cladirii.
 Estimarea vo lumului de munc a in teren si evaluarea necesarului de materiale.

 Estimarea emisivit atii materialelor de finisaj a suprafe telor vizate din tabelele corespunz atoare
(1.6. [2]):
2.3.2.2.2. Strategia inregistr arii
 Analiza prognozelor meteorologice si stabilirea peri oadei optime pentru inregistrare.
 Stabilirea, de comun acord cu beneficiarul, a unui regim stabilizat de incalzire a cl adirii.
 Alegerea pozi tiei sta tiilor (punctelor) de v anzare.
 Examinarea termografic a se realizeaz a conform prevederilor din (1.6. [1]), de taliate in
continuare.
2.3.2.2.3. Condi tiile generale ale m asuratorilor
Pentru a defini condi tiile reale de incercare trebuie s a fie lua ti in considerare urm atorii factori:
 specifica tiile si capacit atile echipamentului termografic;
 caracteristicile anvelopei cl adirii, adic a tipurile corespunz atoare si localizarea sistemelor de
incalzire, a elementelor structurale si a straturilor termoizolante;
 propriet atile radiative ale suprafe tei, de exemplu materialele de finisaj;
 factorii climatici (temperatura si umiditatea relativ a a aerului, viteza v antului);
 posibilitatea unui acces u sor pentru o inspec tie usoara;
 influen tele vecin atatii.
Se condi tioneaz a existen ta unui regim termic si aeraulic care poate fi asimilat regimului
stationar de transfer de proprietate (c aldura si mas a):
 Diferen ta de temperatur a de pe fe tele anvelopei trebuie s a fie de minim 15▫C ca s a permit a
detec tia neregularit atilor termice;
 Diferen tele de temperatur a si de presiune pe fe tele anvelopei s a fie constante;
 Varia tia (pe durata inregistr arilor) a temperaturii aerului interior si exterior s a fie su 2▫C;
 Anvelopa s a nu fie expus a la radia tia solar a direct a;
 Viteza v antului s a fie sub 2 m/s.
Daca examinarea este efectuat a in situa tia unor abateri de la condi tiile de incercare prevazute/
preconizate, de acest fapt trebuie s a se tina seama la examinarea si evaluarea rezultatelor si trebuie
specificat in raportul termografic.
Este posibil a obtinerea unor informa tii privind structura cl adirii, si in cazul in care, in lipsa
existen tei diferen tei de tempera tura intre fe te, se realizeaz a o incalzire local a intr-un punct al
structurii.
2.3.2.2.4. Dotarile minime
Efectuarea incerc arilor termografice este condi tionat a de existen ta unei aparaturi specifice
termograf, a unor aparate auxiliare de m asurare a unor m arimi f izice necesare interpret arii

termogramelor, a unor dispozitive conexe necesare func tionarii aparaturii de m asura, a unor
mijloace auxiliare de m asura si a unor materiale consumabile.
Termograful trebuie s a cuprind a:
 un senzor pentru radia tia infraro sie car e opereaz a la lungimi de und a intre 3 si 12 μm, care poate
detecta temperaturi radiante aparente de interes cu o rezolu tie suficient a. (Anexa A.l.)
 un dispozitiv care face vizibil a si afiseaza sub forma unei imagini termice temperatura radiant a
aparent a de pe suprafa ta examinat a.
 un dispozitiv care face posibil a inregistrarea imaginii termice si dac a este relevant a, masurarea
digital a datelor (informa tiilor).
Aparate auxiliare: pirometre, termometre, instrumente de m asura a vitezei v antului, data -loggere
pentru temperatura si umiditatea relativ a a aerului, umidometre pentru pere ti.
Dispozitive conexe: acumulatori necesari diferitelor aparate, incarcatori pentru acumulatori.
Mijloace auxiliare: rulete de 10 … 30 m, GPS, busol a, binoclu, aparat foto, lanter ne.
Material consumabil: azot lichid (pentru aparatele care isi realizeaz a referin ta cu ajutorul
acestuia).
2.3.2.2.5. Efectuarea inregistr arii
Informa tiile care trebuie s a fie inregistrate sunt cele referitoare la temperatura aerului
exterior, nebulozitate, pre cipita tii si orice umiditate in exteriorul anvelopei cl adirii, c at si condi tiile
de vant. De asemenea, se noteaz a orientarea cl adirii in raport cu punctele cardinale.
Daca scopul principal al examin arii termografice este s a localizeze infiltra tiile de aer,
diferen ta de presiune trebuie s a fie de cel pu tin 5 Pa la locul inspec tiei. Examinarea termografic a
trebuie s a fie facuta in planul suprafe tei caracterizat a de presiunea minim a.
Trebuie s a fie estimate efectele produse de straturile de aer ventilat din pe reti sau de la
sursele de c aldura (daca exist a) instalate in cladire (conducte incastrate, co suri de fum, etc.) asupra
temperaturii anvelopei examinate.
Trebuie s a fie determinate cu o precizie de ±1▫C temperaturile aerului interior si exterior,
inainte de inceperea inregistr arilor. Se recomand a masurarea cu o precizie de ±2 Pa pe fa ta expus a
la vant si opus a vantului la nivelul fiec arui etaj. Se inregistreaz a valorile constatate. Se identific a
direc tia diferen tei de presiune prin sec tiunea anvelopei cl adirii si pozi tia planului neutru, dac a
exist a.
Se preg ateste si se regleaz a termograful in conformitate cu instruc tiunile sale de utilizare:
sensibilitatea, domeniul, emisivitatea si apertura sunt fixate prin set ari ale reglajelor pentru a
acoperi domeniul de temperatur a al suprafe tei care se studiaz a.

Varia tiile in temperatura radiant a aparent a din imaginea termic a a suprafe tei anvelopei
cladirii trebuie s a fie m asurate cu o precizie de max (±10% sau de ±0,5▫C). Temperatura de
referin ta a suprafe tei se determ ina cu o precizie de ±0,5▫C.
Examinarea trebuie s a inceap a cu efectuarea unei incerc ari preliminare pe suprafa ta
anvelopei. Se studiaz a in detaliu p arti ale suprafe tei care prezint a interes special sau zone care
prezint a anomalii. Trebuie s a fie inregistra te termograme ale p artilor selectate ale anvelopei
investigate (p arti care nu prezint a defecte c at si parti in care se b anuieste prezen ta defectelor de
construc tie).
Pentru a decide dac a o varia tie a radia tiei de la suprafa ta implicat a se datoreaz a reflexi ei de
la o alt a suprafa ta este cel mai bine s a se studieze suprafa ta din diferite pozi tii pentru c a, in general,
reflexia se va modifica cu pozi tia.
Pozitiile p artilor reprezentate in termograme trebuie s a fie indicate pe un plan sau schi ta a
cladirii.
Daca termogramele indic a infiltra tii de aer, acestea trebuie verificate prin m asuratori ale
vitezei aerului, dac a este posibil.

2.3.2.2.6. Interpretarea rezultatelor
Examinarea termografic a a partilor de construc tie cuprinde:
 determinarea c ampului de temperaturi su perficiale pe o parte a unei anvelope a cl adirii, pornind
de la distribu tia temperaturii radiante aparente ob tinuta prin intermediul unui sistem sensibil la
radia tia infraro sie;
 analiza c ampului de temperaturi superficiale, constatarea defectelor de izolar e, con tinutului de
umiditate si/sau infiltra tiilor de aer;
 in cazul neizotermiei – evaluarea tipului si dimensiunii neizotermiei suprafe tei.

2.3.2.2.7. Modele termografice
Neregularit atile izola tiei termice, etan seitatea la aer si structura cl adirii vor produce diferite
modele ale temperaturii superficiale. Anumite tipuri de defecte au o form a caracteristic a intr-o
imagine termic a. In evaluarea termogramelor trebuie s a fie considerate urm atoarele caracteristici ale
modelului:
 uniformitatea temperaturii radiante a parente in raport cu sec tiunile suprafe telor structurilor
similare in care nu exist a punti termice;
 regularitatea si inciden ta sec tiunilor mai reci sau mai calde, de exemplu la parape ti si la col turi;
 localizarea contururilor si a formei caracteristice a s ectiunilor mai reci sau mai calde;
 diferen ta masurat a intre temperatura medie a unei suprafe te a structurii analizate si temperature
sectiunilor selectate mai reci sau mai calde.
Neregularit atile in aspectul unei termograme indic a adesea un efect al anvelo pei cl adirii.
Aspectul unei termogramei referitoare la o construc tie cu un defect poate varia considerabil.

 Infiltra tiile de aer (la imbin ari si intersec tii) in anvelopa cl adirii produc forme neregulate cu
margini neregulate si varia tii mari de temperatur a;
 Lipsa izola tiei produce forme regulate si bine definite neasociate cu aspectul structurii cl adirii.
Aria defectului are o varia tie de temperatur a relativ uniform a;
 Umiditatea prezent a in structur a produce in mod normal un model pestri t si difuz. Varia tiile de
temperatur a nu sunt extreme in cadrul modelului.
Pentru acele p arti ale anvelopei cl adirii in care a fost detectat a prezen ta defectelor de izolare
termic a si a infiltra tiilor de aer, trebuie s a se fac a o scurt a analiz a a tipului si extinderii fiec arui
defect.
Rezultatele incerc arii pot fi verificate prin efectuarea de sondaje in zonele suspectate a fi cu
defec tiuni sau prin prelevare de carote si prin supunerea acestora unor examin ari vizuale. Acest
supracontrol local, distructiv, va fi extrapolat la scara intregii cl adiri ( inregistr ari termografice).

2.3.2.2.8. Procedeul general pentru i nterpretarea imaginilor termice
Etapele importante ale interpret ari imaginilor termice sunt cuprinse in algoritmul prezentat
in continuare:

Celulele 1, 2, 5, 6, 10 si 11 reprezint a activitatea specialistului IR;
Celulele 3, 4, 7, 8 si 9 reprezint a activitatea specialistului in termotehnic a.
Distribu tia temperaturii anticipate pentru p artile inspectate trebuie s a fie determinat a
utiliz and planuri si alte documente referito are la anvelopa cl adirii si la sistemul de incalzire si
ventilare al cl adirii examinate.

Distribu tia de temperatur a reala trebuie s a fie evaluat a din termograme. Dac a aceast a
distribu tie de temperatur a difer a de cea a steptat a, acest fapt trebuie s a se note ze. Se consider a ca
defecte acele neregularit ati care nu pot fi explicate pe baza proiectului anvelopei in conformitate cu
planurile, sau pe baza efectelor surselor de c aldura, sau nu pot fi atribuite varia tiilor de emisivitate
sau valorii coeficientului d e transfer termic.

2.3.2.2.9. Raportul tehnic termografic
Raportul tehnic termografic trebuie s a includ a:
 descriere a incerc arii cu referire la standard si o declara tie conform c areia a fost efectuat a o
incercare cu o camer a de luat vederi in IR, numele clientul ui si adresa complet a a beneficiarului;
 scurt a descriere a construc tiei cl adirii (aceast a informa tie trebuie s a se bazeze pe schi te sau alt a
documenta tie disponibil a);
 tip(uri) de material(e) de finisaj utilizate in structur a si valoarea (valorile) estimat a(e) ale
emisivit atii acestui (acestor) material(e);
 orientarea cl adirii in raport cu punctele cardinale indicate intr-un plan si descrierea
imprejurimilor (cl adiri, vegeta tie, peisaj etc.);
 specificarea echipamentului utilizat, incluz and fabricantul, mode lul si num arul seriei;
 data si ora incerc arii;
 temperatura aerului exterior; se dau cel pu tin valo rile minime si maxime observate cu 24 h
inaintea inceperii examin arii si in timpul examin arii;
 informa tii generale despre condi tiile radia tiei solare, observa te pe parcursul a 24 h inainte de
inceperea examin arii;
 precipita tii, direc tia si viteza v antului in timpul examin arii;
 diferen ta intre presiunea aerului pe partea expus a la vant si opus a vantului, oriunde este necesar
pentru fiecare etaj;
 alti factori imp ortan ti ce influen teaza rezultatele, de exemplu varia tii rapide ale condi tiilor
meteorologice;
 declara tie asupra oric aror abateri de la condi tiile relevante de incercare;
 schite si/sau fotografii ale cl adirii indic and pozi tiile termograme lor;
 rezultate al e analizei legate de tipul si extinderea fiec arui defect de construc tie care a fost
observat, extindere relativ a a defectului printr -o compara tie intre partea cu defecte a anvelopei si
parti similare de -a lungul cl adirii;
 identificarea p artilor cl adirii ex aminate;
 rezultate ale m asuratorilor si investiga tiilor suplimentare;
 recomand ari pentru beneficiari;
 data si semn atura.

BIBLIOGRAFIE
1. Mihai, Alexandrina – “Termografia in infrarosu – fundamente ”, Ed. Tehnica, Bucuresti , 2005
2. Constantinescu D., Petran H., Petcu C. – Revista “Constructii” – „Use of Infrared
Thermography in the Activity of Buildings Expertise ”, nr. 1/2009
3. Gilbert Gaussorgues – „Infrared Thermography ”, Ed. Chapman & Hall, London UK
4. Alan H. Lettington, – „Infrared Technology and Applications ”, Sira Communications Ltd,
Society of Photo -optical Instrumentation Engineers, European Federation for Applied Optics ,
London, 1990
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Thermography#Advantages_ of_thermography
6. http://www.termografiere.ro/termografiere.html

7. http://www.termografie –
cladiri.ro/index.php?option=co m_content&view=article&id=46&Itemid=54

8. http://www.auditare -energetica.eu/auditarea -energetica/27 -ce-cuprinde -un-raport -de-audit –
energe tic-.html

9. www.simplex.ro

10. http://www.scribd.com/doc/79661182/Termografia -in-Constructii

11. http://www.termoviziune.ro/tehnologia_IR.php

12. http://www.electronica -azi.ro/print.php?id=1247
13. http://www.testosites.de/thermalimaging/en_INT#/0/8/
14. http://www.lomoimpex.ro/lumea_noastra_in_infrarosu.php
15. http://www.fiziomedica.ro/termografie.html
16. http://www.elth.pub.ro/~mcleante/IPE2/T11 –
IPE%20IR.pdf http://www.ames.ro/servicii/termografie.html