– 1 – Sporul demografic al Turciei în [623708]

– 1 – Sporul demografic al Turciei în
comparație cu cel al Uniunii Europene în
perioada 200 9 – 2019

lucrare realizată de Năstăsescu Ștefan
Anul 1, specializarea RISE, grupa 5

Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice
București, 2020

– 2 –

Cuprins

Argumentarea temei ………………………….. ………………………….. ………………… – 3 –
Descrierea temei la nivel teoretic ………………………….. ………………………….. .. – 3 –
Interpretarea datelor ………………………….. ………………………….. ……………….. – 6 –
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. – 8 –
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. – 9 –
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. – 15 –

– 3 –
Argumentarea temei

Prezenta lucrare va analiza sporul demografic al Turciei în comparație cu
cel al Uniunii Europene în perioada 2009 – 2019. Motivul pentru care am ales
această temă este fascinația mea pentru Turcia ca o țară sfâșiată de parcursul
către lumea occidentală și mai apoi refuzată, fiind nevoită să se reorienteze spre
Caucaz și Asia Centrală (Huntington, 2019) .
De asemenea t eoriile conspirației, în special cea numită „The Great
Replacement”, care este definită ca „un singur popor, iar în locul următoarei
generații ai altul” (Charlton, 2019) consider că pot crește tensiunile etnice din
lume , ceea c e mi-a stârnit un interes mai aparte .

Descrierea temei la nivel teoretic

Pentru început vom analiza rata natalității Turciei cu media Uniunii
Europene în perioada aleasă. Interpretarea datelor ne ca lămuri cu privință la
tendințele sporului natural al p opulațiilor. Vom face același lucru și cu rata
deceselor, pentru a putea consolida ideea cu privire la tendințele sporului
natural.
După ce am analizat acest spor natural, vom trece la a doua parte a
studiului, ce își propune analizarea fenomenului migrator ce influențează
populațiile Turciei și Uniunii Europene. Vom analiza migrarea netă cu ajustare
statistică, adică diferența dintre imigranți și emigranți (în contextul soldului
demografic anual, Eurostat produce cifre nete ale migrației luând difer ența
dintre schimbarea totală a populației și schimbarea naturală , de aceea prezintă o
„ajustare statistică” (Eurostat, 2020) ). Acolo unde rata este pozitivă, mai multe
persoane intră decât pleacă de pe un teritoriu.
În a 3 -a parte a studiului, am realizat o anchetă sociologică de tip
chestionar, pe un eșantion de 59 de subiecți , în perioada 21.11.2020 –
27.12.2020 , cu o selecție complet aleatorie (însă am urmărit o distribuție cât mai
apropiată procentual de distribuția popul ației actuală a țărilor din Uniunea
Europeană și Marea Britanie, cum am considerat că diferențele culturale dintre
statele membre vor însemna și diferențe in opțiunile de răspuns alese), sondajul
a fost realizat prin intermediul Google Forms și formulat în limba engleză.
Acesta a fost distribuit pe rețele sociale (WhatsApp, Discord, și alte platforme

– 4 – prin care se realizează schimburi de chestionare pentru a fi completate, cum ar fi
SurveyTandem și SurveyCircle ) și am urmărit să primesc răspunsuri din cercur i
cât mai diferite de persoane, cel puțin pe baza orientării politice a acestora (în
limita cunoștințelor personale). Din păcate, având în vedere faptul că frecvența
și scopul utilizării internetului diferă între grupe de vârstă, acest factor este
neglijat printre respondenți. Genul respondentului este și el neglijat. Acum voi
explica fiecare întrebare adresată și vă voi lămuri cu privire la ce reprezintă
răspunsul și ce urmăream mai exact :
1. Where do you currently live? (Unde locuiți în prezent) – Cu această
întrebare am vrut să aflu din ce parte a Uniunii Europene (inclusiv Marea
Britanie, cum studiul se bazează pe o perioadă în care și ea era membru),
în distribuirea acestui chestionar prin intermediul rețelelor social e am
urmărit să am o distribuție cât mai apropiată de procentul populațiilor din
Uniunea Europeană.
o Posibilitățile de răspuns au fost statele membre Uniunii Europene,
Marea Britanie, și o variantă de răspuns „altele” (pentru cazul în
care sondajul ajungea în alte părți) .
2. How well informed do you consider to be on Turkish migration? (Cât de
bine informat credeți că sunteți cu privire la migrația turcească) – Nu am
urmărit nimic aici cum înțelegerea subiectului este relativă iar întrebarea
este formulată dest ul de ambiguu, dar am încercat să îi amintesc
respondentului că urmează să răspundă la niște întrebări foarte importante
și că este nevoie de seriozitate.
o Ca variante de răspuns, am prestabilit o scală de la 1 la 5, unde 1
însemna foarte prost informat, iar 5 foarte bine informat.
3. How afraid are you about Turkish immigrants in your country? (Cât de
multă teamă vă este de imigranții proveniți din Turcia din țara
dumneavoastră?) – Cu aceasta am urmărit percepția populației cu privire
la imigranții turci din țara respondentului.
o Ca variante de răspuns, ca și la întrebarea precedentă, am avut o
scală de răspuns de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „deloc” și 5 „foarte”

– 5 – 4. Do you think Turkish migrants are in general, more prone to violent
behaviour or acts than what you would consider to be "your people"?
(Credeți că imigranții proveniți din Turcia sunt în general, mai predispuși
la comportamente sau acte violente decât ceea ce considerați a fi „poporul
dumneavoastră ”) – Am urmărit din nou percepția populației general e a
Uniunii Europene asupra imigranților turci când se află în contact cu
cultura locală.
o Variantă de răspuns: scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „mai puțin
violent” și 5 „mult mai violent”
5. Who do you think is responsible for this? (Cine credeți că este
responsabil pentru aceasta?) – Această întrebare este legată de cea
precedentă. Am urmărit părerea europenilor cu privire la motivul pentru
care imigranții turci sunt considerați mai mult sau mai puțin predispuși
la comportamente sau acte violente.
o Cu variantele de răspuns: ceea ce considerați a fi „poporul
dumneavoastră” , politică și/sau decidenții politici , autoritățile
(poliția, o anumită agenție economică, etc.) , religia , ei înșiși , și o
variantă de răspuns „altele” unde respondentul putea să -și
dezvolte opinia (casetă de text).
6. Do you think Turkish migrants are/would be good co -workers? (Credeți
că migranții proveniți din Turcia ar fi/sunt buni colegi la locul de
muncă?) – Am urmărit percepția publicului european asupra posibilității
în care aces ta și-ar împărți mediul locului de muncă cu un imigrant turc.
o Ca variante de răspuns avem scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă
„colegi foarte răi” și 5 „colegi foarte buni”.
7. What do you think about Turkey’s future with the European Union? (Ce
credeți despre viitorul Turciei cu Uniunea Europeană) – Pe lângă
curiozitatea personală asupra opiniei publice cu privire la aderarea în

– 6 – Uniunea Europeană din partea Turciei, aici am urmărit răspunsurile de
ordin calitativ (căsuța text „altceva”).
o Ca variante de răspuns am avut următoarele: nu va intra niciodată
în Uniunea Europeană datorită relațiilor proaste cu Uniunea
Europeană , nu va intra niciodată în Uniunea Europeană deoarece
nu mai vrea , va intra dar va menține relații proaste cu Uniunea
Europe ană, va intra cât mai curând posibil cum are relații bune cu
Uniunea Europeană , și o variantă de răspuns „altceva” de tip
căsuță text.
Ca întregime, ancheta sociologică ne -a oferit o bază cantitativă prin care
vom putea trage niște concluzii cu privire la câteva aspecte din primul
capitol. Acesta ne -a oferit și câteva elemente calitative, care poate ne vor
ajuta să înțelegem mai profund care este sentimentul predominant din
Uniunea Europeană (și Marea Britanie) .

Interpretarea datelor

Datele cu care vom lucra sunt prezente în anexe.
Din grafic ul 1 putem observa o tendință anuală de scădere a natalității
mai mare în Turcia (o scădere procentuală în medie de aproximativ 0.3‰ pe an)
decât în Uniunea Europeană ( aproximativ 0.1‰). Deși aceasta este într -o
aparentă scădere, încă este mai mare decât cea a Uniunii Europene, de unde
putem deduce foarte ușor că populația naturală a Turciei este în tendință de
creștere, o tendință de creștere vizibil mai mare decât cea a Uniunii Europene.
Din graficul 2, r ata de mortalitate în Uniunea Europeană este aproape
dublă în absolut fiecare an observat comparativ cu cea a Turciei. Aceasta pare
să aibă o tendință extraordinar de mică de creștere și similară în ambele state.
Populația Uniunii „dispare” deci de două ori mai rapid decât cea a Turciei.
În cel de al 3 -lea grafic putem observa că p entru ambii subiecți de studiu,
avem o rată pozitivă a migrării nete pe toată durata studiată. Trebuie să nu uităm
însă că în cadrul Un iunii Europene, tendințele migratoare sunt diferite intre
statele membre (Zerka, 2019) și că aceasta rată este doar o medie . În acest
capitol al migrării, Turcia și Uniunea Europeană par să concureze complementar
cu excepția an ilor 2011, 2016 și 2017 (totuși Turcia având un avânt mai

– 7 – puternic în anii 2010, 2018, 2019). Putem considera ace astă variabilă a migrației
neglijabil ă în studiul nostru comparativ .
Datele sondajului au fost plasate sub forma de „obiect” și pot fi accesate
sub formă originală cu un dublu -click pe acesta.
Pentru început, conform graficului 4, cei mai mulți respondenți provin din
România (18 .6%), apoi Marea Britanie (15 .3%). Apoi Țările de Jos, Suedia și
Germania fiind la egalitate (10 .2%). Restul respondenților provin din alte țări
ale Uniunii Europene. Nu am obținut răspunsuri din alte țări, exact așa cum mi –
am propus.
Nivelul de informare cu privire la migrația turcească pare să fie unul
scăzut, conform autoevaluării din chestionar, majoritatea s e consideră foarte
prost/prost informat (graficul 5). Dar există și o parte semnificativă (de 10.2%)
care se consideră foarte bine informată.
Trecând la următoarea întrebare (graficul 6), majoritatea nu se consideră
absolut deloc amenințată de imigranții t urci (52.5%), puțin amenințată fiind
doar o proporție de 25.4%. La cealaltă extremă, foarte amenințată se consideră o
minoritate de 10.2%.
Cea mai mare par te (40.7%) din respondenți consideră că imigranții turci
sunt la fel de predispuși la un comportament deviant ca europenii, în timp ce
28.8% consideră chiar că aceștia sunt mai puțin predispuși, iar 30.6% mai mult.
(graficul 7)
Responsabilitatea pentru comportamentul deviant al imigranților turci, în
opinia respondenților, 20.3% consideră că de vina sunt chiar aceștia, 20.3%
consideră că de vină este religia, 13.6% politicii/politicienilor, în timp ce 11.9%
consideră că de vină sunt chiar proprii lor conaționali. Autoritățile (poliția,
autoritate economică etc.) sunt problematice conform 6.8% din responden ți.
Restul de 27,1% au oferit o opinie proprie. (graficul 8 )
La locul de muncă, imigranții turci sunt considerați buni colegi de lucru
(35.6%), la fel ca orice alt coleg de lucru (33.9%), foarte buni colegi de lucru
(13.6%), colegi răi/foarte răi de lucru (17%). (graficul 9)
Viitorul Turciei în Uniunea Europeană în opinia respondenților este unul
incert , 42.4% spun ând că aceasta nu va adera vreodat ă. De asemenea o parte
considerabilă consideră că aceasta va putea adera într -o bună zi (30.5%). Restul
răspunsurilor sunt opinii proprii ale respondenților. (graficul 10 )

– 8 – Concluzie
Concluzionând din prima parte a studiului, cea a sporului natural,
populația Turcă este într -o creștere mult mai rapidă decât cea a mediei Uniunii
Europene, însă este important de menționat că natalitatea scade de aproximativ
3 ori mai rapid anual în Turcia decât în Uniunea Europeană. Este deci foarte
probabil ca în viito r ca ratele să ajungă să fie similare, atât timp cât nu se
întâmpla ceva care po ate afecta natalitatea la modul general (o politică
restrictivă cu privire la avort, calamități naturale, războaie, etc.) .
În a doua parte am ajuns la concluzia că migrația este un factor neglijabil
deoarece se petrece sub aproximativ aceleași forme /frecvențe .
În a treia parte , prin chestionar, putem conclude că opinia generală cu
privire la migrația turcă în Uniunea Europeană și Marea Britanie este una
neutră. Sunt prezente totuși și idei preconcepute cu privire la aceștia care par să
creeze imagin ea unui dușman fals.

– 9 – Anexe

Graficul 1

Sursă: Eurostat. (2020, Octombrie 10). Eurostat | Statistics . Preluat pe
Noiembrie 8, 2020, de pe Eurostat:
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/98c8b6b2 -471e -4b6d -90ac –
8b7088059657?lang=en
Graficul 2

Sursă: Eurostat. (2020, Octombrie 10) . Eurostat | Statistics . Preluat pe
Noiembrie 21, 2020, de pe Eurostat:
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/c78e5d37 -35c1 -44e0 -8381-
8bb2e33e08a5?lang=en

0.02.04.06.08.010.012.014.016.018.020.0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019Comparația ratei natalității Turciei cu media Uniunii
Europene ( ‰) în perioada 2009 -2019
Uniunea Europeană Turcia
0.2.4.6.8.10.12.
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019Comparația ratei mortalității Turciei cu media Uniunii
Europene ( ‰) în perioada 2009 -2019
European Union – 28 countries (2013-2020) Turkey

– 10 –

Graficul 3

Sursă: Eurostat. (2020, Octombrie 10). Eurostat | Statistics . Preluat pe
Noiembrie 21, 2020, de pe Eurostat:
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/88c22645 -a5b8 -4842 –
8513 -7f2a02d40f5b?lang=en

Graficul 4
0.1.2.3.4.5.6.
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019Comparația ratei migrării nete (cu ajustare statistică) a
Turciei cu media Uniunii Europene ( ‰) în perioada 2009 –
2019
European Union – 28 countries (2013-2020) Turkey

– 11 –

– 12 –

Graficul 5

Graficul 6

– 13 – Graficul 7

Graficul 8

– 14 –

Graficul 9

Graficul 10

– 15 –

Bibliografie

Charlton, L. (2019, August 6). What Is The Great Replacement? – The New York Times .
Preluat de pe The New York Times:
https://www.nytimes.com/2019/08/06/us/politics/grand -replacement –
explainer.html
Eurostat. (2020, Iulie 10). Population change – Demographic balance and crude rates at
national level (demo_gind) . Preluat pe Noiembrie 21, 2020, de pe Eurostat:
https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/demo_gind_esms.htm
Huntington, S. P. (2019). Ciocnirea civilizațiilor și r efacerea ordinii mondiale , 259 -270. (L.
Stan, Trad.) București, România: Editura Litera.
Zerka, P. (2019, Iulie 9). Europe’s emigration paradox – European Council on Foreign
Relations . Preluat de pe European Council on Foreign Relations:
https://ecfr.eu/ar ticle/commentary_europes_emigration_paradox/