1. Situatiile financiar contabile si rolul informational jucat de acestea in cadrul procesului decisional Ca instrument de lucru, situația financiară… [626387]

1. Situatiile financiar contabile si rolul informational jucat de acestea in cadrul procesului
decisional
Ca instrument de lucru, situația financiară anuală este un fișier rezumat prin care activele și
pasivele entităților de capitaluri proprii pot fi afișate într -un format prestabilit.
Comunicarea financiară oferă atât informații contabile, cât și financiare, care au surse și
obiective diferite
Cele mai importante informații financiare necesare în procesul deciziei de afaceri provin din
contabi litate. Prin urmare, putem spune că contabilitatea este o funcție de serviciu pentru
management. Contabilitatea procesează sau colectează și studiază „date brute” și le transformă în
informații adecvate în procesul de luare a deciziilor.
Caracteristicile de bază ale contabilității sunt:
♦ culegerea, prelucrarea și prezentarea informațiilor contabile (financiare)
♦ informații luând în considerare afacerile companiei
♦ cele îndreptate către diferiți utilizatori interesați
Situatiile financiare sunt un elemen t final al contabilității financiare a entității comerciale și
conține date multidimensionale obținute din registrele contabile. Într -o mică măsură,datele din
contabilitatea de gestiune sunt, de asemenea, utilizate în pregătirea situațiilor financiare..
Situația financiară reflectă evenimentele economice globale legate de activitatea întreprinderii,
care sunt transformate în numere și incluse (procesate) în inregistrari contabile care constituie baza
de date a situațiilor financiare. Stăpânirea și înțeleger ea datelor incluse în situația financiară oferă
o imagine cuprinzătoare a întreprindere (proprietate, finanțe și rezultate)
Situația financiară poate viza o singură întreprindere sau mai multe întreprinderi. Pentru asta se
pot distinge motivul, unitatea și situațiile financiare consolidate.
Situația financiară unitară a unei companii cuprinde bilanțul, contul de profit si pierderi și note
explicative. În plus față de acestea, entitățile mai mari sunt supuse sa intocmesca situati ile
fluxurilor de trezorerie si situati a modificarilor capitalurilor proprii.

Situația financiară ar trebui să prezinte date referitoare la exercițiul financiar curent, precum și
exercițiul financiar anterior. Oferă posibilitatea de a compara schimbările care au avut loc în timp
utilizând valorile specificate în situația financiară
Principalii utilizatori ai situațiilor financiare includ investitori, angajați, clienți, guverne și public.
Datorita modul de prezentare al informatiei si continutul pe care le detin, situatiile financiar e
prezinta printr -o comparatie cu anii precedent, intr -un mod sintetizat, activitatea intreprinsa de
fiecare societate la sfarsitul fiecarui an financiar.

Bilanțul contabil
Bilanțul este situația financiară fundamentală care reprezintă poziția financiară a companiei și este
baza pentru estimarea securității afacerii. Elementele de bază ale bilanțului sunt active, pasive și
capital proprietar. Structura activelor, pasivelor și capitalurilor proprii este deosebit de importanta,
împreună cu corelaț ia și interdependența activelor, pasivelor și capitalului. În contextul calității
afacerii, pe lângă securitate, eficiența afacerii este, de asemenea, foarte importantă. Eficiența
afacerii este definita ca o capacitate de a atinge obiective specifice. Obie ctivele de afaceri pot să
fie diferite și asta înseamnă că eficiența afacerii depinde de un set de principii și scopuri.
Rentabilitatea afacerii este cel mai des afirmat obiectiv.
Contul de profit și pierdere este una dintre componentele majore și obligat orii ale setului de situatii
financiare. Oferă informații privind eficiența din punct de vedere al activitat ii societatii și
rezultatul financiar general al întreprinderii. Profitul și pierderea prezintă valorile fluxului, adică
venitul și profitul obținut într-o anumită perioadă de raportare precum și costurile și pierderile
suportate .
Contul de profit și pierdere include profitul și venitul, precum și costurile și pierderile determinate
de evenimentele economice care au loc în perioada de raportare, precu m și rezultatele din
evaluarea activelor și pasivelor la data bilanțului. Rezultatul financiar indicat în bilanț are
caracterul unei informații sintetice, în timp ce în contul de profit și pierdere, are o formă mai
detaliată. Structura contului de profit și pierdere permite să se distingă cinci categorii alere zultatul
financiar

1) rezultatul vânzărilor,
2) rezultatul activității operaționale,
3) rezultatul activității comerciale,
4) rezultatul financiar brut,
5) rezultatul financiar net.
Situația fluxului de numerar este o prezentare analitică a datelor prezentate în sold cu privire la
modificarea fondurilor în perioada de raportare. Este întocmit pe baza bilanțului, a contului de
profit și pierdere, a notelor contabile precum și datele incluse în rezumatele cifrei de afaceri .Oferă
un răspuns la întrebarea dacă profitul contabil a fost urmat de preluarea de numerar și dacă
pierderea considerabilă ar duce la pierderea bruscă a lichidității financiare .Această declarație
indică fluxurile de numerar p rimite și ieșite care au efect asuprastarea fondurilor. Categoria de
rezultate a situației fluxurilor de numerar sunt fluxurile de numerar nete.Acestea sunt diferența
dintre încasările de numerar și cheltuielile care au avut loc în timpul perioad ei de rapo rtare.
Acestea pot avea forma surplusului de fonduri sau lipsa de fonduri.
Fluxurile de numerar ar trebui indicate separat pentru anumite domenii de activitate:
operațional,investiționale și financiar .
Rezumatul modificărilor capitalului propriu este o pre zentare analitică a datelor referitoare la
forma părților individuale ale capitalului propriu, prezentate în mod obișnuit în pasivele bilanțului.
Aceasta conține informații despre majorări sau scăderi de capital social, acțiuni propria, rezerve
de capital, rezerve de reevaluare, alte reserve de capital și profit (pierdere) acumulat după
impozitare din anii precedenți.
Note explicative oferă clarificări și informații suplimentare despre elemente specifice din contul
de profit si pierdere(P&L), situația fluxurilor de numerar și situația poziției financiare. Aceste note
sunt prezentări necesare care explică sumele raportate în situațiile financiare, pentru a răspunde
mai bine nevoilor utilizatorilor acestor situații. Exemple de domenii acoperite d e notele explicative
includ prezentarea evenimentelor ulterioare (după închiderea perioadei contabile), activelor
necorporale (de exemplu, determinarea valorii imobilizărilor necorporale), consolidare (agregarea

situațiilor financiare ale unei companii din grup), contingențe ( datorii contingente), deprecierea
activelor (metode, calcule etc.), politici contabile semnificative etc.
Notele explicative fac parte integrantă din situațiile financiare ale unei entități.
Situațiile financiare pot fi utilizate în m anagementul performanței întreprinderii în diverse domenii
și pe diferite niveluri de management.
Opțiunile tipice de utilizare a situatiilor financiare sunt:
•folosind situațiile financiare unitare și consolidate în gestionarea performanței unui grup
corporativ,
•utilizarea situațiilor financiare în analiza economică și financiară la nivel bugetar(planificarea
realizărilor), în timpul implementării (monitorizareamenții) și după finalizare (evaluarea
realizărilor),
•folosind contul de profit și pierdere, p recum și simplificările acestuia în măsurarea rezultate lor
•folosind situația fluxului de numerar în evaluarea îndeplinirii relațiilor asumate între fluxurile de
numerar din activitatea operațională, investițională și financiară,
•utilizarea bilanțului în crearea structurii optime a surselor de finanțare.
Datele incluse în situația financiară în scopuri de gestionare, alături de sumele din perioada curentă
și cea anterioară, ar trebui să includă și informațiile bugetare.
Pentru a îmbunătăți utilizarea infor mațiilor financiare în contextul procesului decizional, trebuie
să analizăm situațiile financiare. În acest context, putem descrie analiza situațiilor financiare ca
procesul în care convertim datele din situațiile financiare în informații utilizabile pentr u măsurarea
calității afacerii prin diferite tehnici analitice, ceea ce este foarte important în procesul de
gestionare rațională. Prin urmare, cunoașterea nivelului actual al calității afacerii este foarte
semnificativă în contextul viitorului management al afacerii, deoarece încercăm să asigurăm
dezvoltarea și existența companiei pe piață. Analiza situațiilor financiare vine înainte de procesul
de management, care este înainte de procesul de planificare, care este componenta procesului de
management.

Planificarea este foarte importantă pentru un bun management. Un plan financiar bun trebuie să ia
în considerare toate punctele forte și punctele slabe ale companiei.
Sarcina analizei situațiilor financiare este de a recunoaște caracteristicile bune ale compan iei, astfel
încât să putem folosi cele mai multe dintre aceste avantaje, dar și să recunoaștem punctele slabe
ale companiei pentru a întreprinde acțiuni corective. Din această cauză, putem spune că
managementul companiei este cel mai semnificativ utilizato r al analizei situațiilor financiare.
În procesul de analiză a situațiilor financiare este posibil să se utilizeze întreaga gamă de
instrumente și proceduri diferite. În primul rând, ia în considerare situațiile financiare comparative
și procedura de anali ză orizontală, împreună cu situațiile financiare structurale și procedura de
analiză verticală. Prin analiza orizontală care se bazează pe situațiile financiare comparative,
încercăm să examinăm tendința și dinamica schimbărilor pozițiilor de bază ale situ ațiilor
financiare de bază.
Estimăm eficiența afacerii și securitatea companiei pe baza modificărilor observate. Pe de altă
parte, situațiile financiare structurale reprezintă baza pentru analiza verticală, care permite o
perspectivă asupra structurii situ ațiilor financiare. Structura situațiilor financiare este foarte
semnificativă în contextul calității afacerii.
Prin analiza situațiilor financiare ne cunoaștem calitatea afacerii, dar întrebările analizei nu sunt
rezolvate prin proceduri de analiză orizon tală și verticală a bilanțului, a contului de profit și
pierdere și a situației fluxului de numerar. În contextul măsurării calității afacerii pe baza situațiilor
financiare, cele mai semnificative sunt diferite rapoarte financiare formate din situațiile f inanciare
de bază.

Bibliografie
http://oeconomica.upm.ro/O_XII/001%20_%20014_Situatiile%20financi are%20anuale%20si%20ro
lul%20lor%20in%20comunicarea%20financiara,%20Avram.pdf
file:///C:/Users/miha/Desktop/Facultate/Dizertatie/Wor k/ROLUL%C4%83INFORMA%DC%89IEI
%C4%83CONTABILE%C4%83.pdf

file:///C:/Users/miha/Desktop/Facultate/Dizertatie/Work/THE%20ROLE%20OF%20FINANCIAL%
20INFORMATION.pdf
file:///C:/Users/miha/Desktop/Facultate/Dizertatie/Work/THE_ROLE_OF_FINANCIAL_STATEM
ENT_IN_PERFORMANCE_MAN.pdf

2. Globalizarea activitatii economico – financiare;
În con textul lumii contemporane, participarea activă la diviziunea internațională a muncii este o parte
importantă a procesului de dezvoltare al fiecărei țări. În astfel de circumstanțe, comerțul exterior, ca
ramură unică a economiei naționale, este un factor im portant în creșterea economică determinat de
internaționalizarea întreprinderilor și are un efect decisiv asupra procesului de globalizare.
Conceptual, globalizarea reprezintă rezultatul interacțiunii valorilor economice, culturale, sociale și
politice la nivel universal. Din perspectivă fenomenologică, reprezinta cel mai mare provocare pentru
lumea contemporană.
Există patru cauze fundamentale determinate de catre procesul de globalizare: politica, economica,
tehnologica, informaționala. Deasemenea și alți factori au declanșat procese globale complexe, iar
distanța geografică nu mai este principalul factor.
Globalizarea economică este un proces de interacțiune între sistemele economice din diferite țări din
întreaga lume. Prin internaționalizarea piețelor de mărfuri și a factorilor de producție, sunt eliminate
obstacolele în calea comerțului liber și sunt promovate strategiile de producție globală. În această
strategie, guvernele și autoritățile locale din orice țară sunt tratate în mod egal. Globalizarea e conomică
este una dintre componentele de bază ale procesului global al globalizării.
Prin urmare, globalizarea economică este rezultatul tendințelor mondiale. Într -un spațiu economic
planetar comun, globalizarea economică cauzată de procesul de integrare a țărilor peste granițe
teritoriale este caracterizată de doi factori determinanți principali, și anume: inovația tehnologică și
ideologia neoliberală Hegemonie.

Globalizarea financiară se referă la interconectarea dintre sistemul bancar și piața financiară națională.
Această interconectare se datorează liberalizării și dereglementării financiare și a dus la apariția
spațiului financiar global.
Centrul globalizării financiare este o piață valutară globală unică, dar această problemă este
întotdeauna luată în considerare în contextul globalizării economice, care implică globalizarea
comerțului cu bunuri și servicii aferente acesteia.
Procesul de globalizare financiară implică nu numai lichiditatea capitalului (transferul de capital de la
o piață financiară la alta sau transferul de capital dintr -o țară în alta) și posibilitatea substituirii
activelor, care extinde domeniul de activitate investitorii
Caracteristicile globalizarii financiare sunt urmatoarele:
– Creșterea fluxurilor de capital privat asupra tarilo r aflate in curs de dezvoltare
– Creșterea concurenței pe piața financiară internațională
– Începând cu anii 1980, amploarea și intensitatea tranzacțiilor financiare globale contemporane, a
rețelelor și fluxurilor și dezvoltarea explozivă a activităților f inanciare globale
– complexitatea si viteza tranzactiilor si fluxurilor financiare
– Extinderea geografică a pieței financiare mondiale și extinderea sistemului financiar internațional
– expansiunea conglomeratelor financiare
În ultima jumătate de secol, concentrarea întreprinderilor a crescut treptat. Companiile mari investesc
puternic în alte țări pentru a deveni companii multinaționale.
În ultimele decenii, dezvoltarea economiei globale a implicat:
– Dependență crescută a economiei naționale de c omerțul internațional;
– Apariția problemelor globale nu poate fi controlată la nivel economic național și poate fi controlată
numai prin cooperarea dintre țări (echilibru ecologic, explozie a populației, subdezvoltare etc.).
Prin urmare, globalizarea este procesul de stabilire și dezvoltare a unui sistem financiar și
informațional unic care acoperă întreaga lume și este legat de accesul absolut la informație și fluxul

rapid de capital. La urma urmei, globalizarea este cel mai înalt nivel de integrare de la marea
descoperire geografică.
Bibliografie :
https://www.researchgate.net/publication/277220140_Globalizarea_Economica_si_I nstitutiile_Finan
ciare_Internationale
https://core.ac.uk/reader/6300260
http://conferinta.academiacomerciala.ro/CD2014/articole/4/GLOBALIZAREA%20ECONOMIA%2
0DIGITAL%C4%82%20%C5%9EI%20IMPACTUL%20ASUPRA%20INTEGR%C4%82RII%20C
ONTABILIT%C4%82%C5%A2II.pdf
https://liceul -vidra.ro/stiinta -faptelor/lectii -de-istorie/capitolul -iieconomia -mondiala –
astazi/globalizarea -economiei -lumii.html

3. Necesitatea si limitele armonizarii contabile la nivel international;
Odată cu creșterea globalizării pieței, investitorii internaționali au nevoie de acces la informații
financiare bazate pe sisteme și proceduri contabile armonizate. Investitorii se confruntă în mod
constant cu alegeri economice care necesită o comparație a informațiilor financiare. Fără armonizarea
metodologiei de bază a rapoartelor financiare, diferențele economice reale nu pot fi separate de
sistemele și procedurile contabile alternative.
Armonizarea este utilizată ca o reconciliere a diferitelor puncte de vedere, ceea ce este mai practic
decât uniformitatea, ceea ce poate impune punctul de vedere contabil al unei țări asupra tuturor
celorlalte.
Odată cu creșterea tr anzacțiilor comerciale internaționale de către entități publice și private, a crescut
nevoia de a coordona diferite decizii de investiții.
Acest lucru ar duce, de asemenea, la reducerea diversității informațiilor dintre manageri și investitori.

Conform pra cticii comerciale, este evident că utilizarea unui sistem de contabilitate internațional
armonizat duce la o reducere a asimetriei informațiilor între proprietari și manageri.
Motivul diferențelor dintre principiile contabile între anumite națiuni ar putea fi faptul că acestea
variază în ceea ce privește nivelul de dezvoltare economică, sistemul juridic, sistemul de impozitare,
intensitatea pieței de capital, la fel ca și nivelul inflației, în metode de finanțare a unei întreprinderi, în
contextul acționari lor, în cele din urmă în trăsăturile politice și culturale.
Scopul armonizarii contabile este sa diminueze diferențele dintre sistemele contabile si se realizează
prin convenirea asupra reglementărilor contabile ale tuturor țărilor / regiunilor UE, prin in termediul
standardelor europene de contabilitate.
Convergența contabilă are ca scop înlăturarea diferențelor între sistemele contabile, pe baza
Proiectului de Convergență între US GAAP (United States Generall Accepted Accounting Principles)
și IFRS (International Financial Reporting Standards).
Conformitatea reprezintă concordanța normelor contabile cu ceva prestabilit, conformitate
reprezentată la nivelul UE de aplicare a IFRS -urilor în toate statele membre p entru societățile cotate,
care întocmesc situații financiare consolidate.
Necesitatea realizării convergenței contabile internaționale este o consecință a globalizării rapide a
pieței de capital, a nevoii ca situațiile financiare ale agenților economici ce acționează în diverse părți
ale lumii să poată fi comparabile pentru a asigura accesul rapid și echitabil la capitalul internațional.
O primă etapă în realizarea acestei comparabilități a sistemelor contabile o reprezintă identificarea și
analiza diferenț elor care există între aceste sisteme. Realizarea convergenței nu presupune adoptarea
unui sistem contabil unic, deoarece rolul principal al contabilității este să răspundă cerințelor
utilizatorilor săi, cerințe ce diferă de la un sistem economic la altul.
Asigurarea comparabilității între diferite sisteme standard nu înseamnă că acestea sunt aceleași, ci că
reglementările lor nu intră în conflict. De exemplu, convergența dintre sistemul standard internațional
și cadrul SUA nu înseamnă că SUA adoptă modelul internațional, deoarece SUA au acceptat în general
principiile contabile Utilizați linkuri complete pentru a indica un set mai complex și mai detaliat de
reguli 128 La fel și reglementările din alte domenii, cum ar fi auditurile financiare. Pe de altă par te,

datorită dezvoltării economiei chineze, țara va trebui să -și formuleze propriul set de standarde pentru
a îndeplini cerințele economiei naționale, dar pentru a fi compatibilă cu standardele internaționale de
contabilitate.
La nivelul
Uniunii Europene, procesul de armonizare are de depășit cel puțin trei obstacole:
– diferențele dintre modul de reglementare a contabilității în fiecare stat membru;
– interpretarea diferită pe care fiecare țară o dă conceptului de imagine fidelă;
– legăturile care există î ntre sistemul fiscal și contabilitatea fiecărei țări.
Multe dintre argumentele decisive în sprijinul standardelor internaționale de contabilitate implică
accentul pe globalizarea economiei naționale și integrarea piețelor financiare și a piețelor financiar e.
Sistem informatic. Prin urmare, atragerea de capital internațional se va baza și pe Citate de informații
relevante, de înțeles, mai ales comparabile, detaliate în citat Un limbaj contabil înțeles în general.
Standardele internaționale de contabilitate î ndeplinesc aceste cerințe.
În timp ce piețele de capital din SUA au fost dominante, investitorii sunt interesați de accesul cât mai
larg posibil. Forțele armonizării contabile implică companii și investitori care sunt pe deplin dedicați
unui standard inter național.
Acest lucru este susținut de efectele pe termen lung ale unei game considerabile de profesioniști în
contabilitate, în special IASB.
Nevoia de armonizare:
– Armonizarea asigură raportarea financiară de înaltă calitate.
– Armonizarea asigură o rap ortare financiară fiabilă și usor de inteles

– Armonizarea permite o analiză sistematică împreună cu evaluarea performanței unei unități
multinaționale corporative care are filiale în diferite țări în care în fiecare țară are propriul set distinct
de rapor tari financiare
– Armonizarea ridica nivelul de credibilitate globală al unei unități corporative.
– Armonizarea facilitează compararea unității corporative cu colegii interni și internaționali.
-Armonizarea ajuta ca nici o tara sa nu fie in avantaj sau de zavantaj din cauza metodelor de raportare
utilizate
-Uneori, armonizarea se poate dovedi crucială pentru dezvoltarea economică a unei țări.
Fluxul internațional de capital a dat naștere conceptului de investitori globali. Pe de altă parte, listarea
compani ilor străine la bursele de valori interne a dat naștere integrării globale a pieței de capital.
Investitorii globali sunt interesați de raportarea financiară transfrontalieră. Nevoile informaționale ale
investitorilor globali au obligat profesioniștii cont abili și institutele să lucreze pentru armonizare.
Prin urmare, de multă vreme a fost nevoia simțită ca companiile din întreaga lume să comunice
folosind un limbaj contabil comun.
Principiile specifice fiecărei țări sunt atât de variate încât aspirația căt re o piață de capital integrată la
nivel global poate fi îndeplinită numai printr -un cod uniform de raportare financiară.
De exemplu, SUA, Marea Britanie, Japonia. Australia și Uniunea Europeană ar trebui să accepte
același set de standarde contabile, regu li de audit, prezentări și reglementări ale pieței de capital.
Spiritul naționalismului în rândul profesioniștilor contabili din diferite țări creează uneori obstacole
în acceptarea compromisurilor pe care trebuie să le facă în schimbarea practicilor lor contabile.
Mândria națională îi împiedică să accepte de bunăvoie ideea că principiile sale contabile sunt
inferioare celor ale altei țări, chiar dacă contabilul poate fi un puternic susținător al armonizării.
Mediul legal sau legal joacă un rol dominant în dezvoltarea gândirii contabile în fiecare țară. Sistemele
juridice diferă de la o țară la alta. Întrucât sistemul juridic dintr -o țară exercită o influență puternică

asupra practicilor contabile și de raportare, este clar că, cu excepția cazului în care ș i până la
uniformizarea legislației este posibilă, va fi dificil să se atingă obiectivul armonizării practicilor
contabile divergente.
Armonizarea sistemelor juridice este necesară înainte de armonizarea practicilor contabile, putând
exista cod civil, sistem de drept comun și sistem continental. De exemplu, țările care au un sistem
continental sunt supărătoare cu privire la aplicarea regulilor. Nu lasă loc rolului de contabil. Mai multă
rigiditate predomină acolo.
Scopurile raportării financ iare diferă de la țară la țară. Aceasta poate fi și cauza posibilă a variației
practicilor de raportare. Raportarea financiară în fiecare țară se face ținând cont de publicul vizat. De
exemplu, în America de Nord, publicul țintă sunt investitorii și credit orii, unde, la fel ca în țările
europene, cum ar fi Franța și Germania, contabilitatea se realizează pentru venituri și agenții
guvernamentale.
IASC la nivel global joacă un rol dominant în dezvoltarea IAS. Acest comitet funcționează prin
institute profesi onale naționale, de exemplu ICAI, ICWAI sunt membrii IASC. În țările în care
institutele profesionale nu sunt suficient de puternice pentru a obține standardele implementate în țările
lor respective, va fi o sarcină dificilă să se aducă armonizarea în prac ticile contabile divergente.
There is a wide economic gap between developed and developing nations. This gap is a hurdle in
bringing out harmonisation in divergent accounting practices. It will be better to understand interaction
between economic and accou nting system.
Contabilii unei națiuni ar trebui să mențină o legătură puternică cu contabilii din alte țări pentru a
înțelege practicile care prevalează în diferite țări. Pentru reconcilierea diversității existente în practicile
contabile, este necesară co operarea între contabili, politicieni, economiști și educaționisti.
Concurența nedorită între institutele internaționale care se angajează în dezvoltarea standardelor de
contabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol important în realizarea armonizării . De exemplu,
ISAB, OECD și IFAC încearcă să -și dezvolte și să -și revizuiască eforturile întreprinse de diferite țări
pentru a reduce diversitatea practicilor contabile în propriile lor moduri.

Bibliografie
http://www.conta -conta.ro/miscellaneous/191_miscellaneous_contabilitate_files%20191_.pdf
https://www.utgjiu. ro/revista/ec/pdf/2007 -01/22_Ghita -Mitrescu%20Silvia.pdf
https://core.ac.uk/download/pdf/236300924.pdf
https://www.researchgate.net/publication/4885037_International_accounting_harmonization_Develo
ping_a_single_word_standard
https://www.yourarticleli brary.com/accounting/harmonisation -of-accounting -reports/meaning –
harmonisation -of-accounting -reports/harmonisation -of-accounting -meaning -need -and-forces –
leading -to-it-financial -analysis/67404
https://www.yourarticlelibrary.com/accounting/harmonisation -of-accounting -reports/6 -barriers –
which -creates -hurdles -in-harmonisation -process/67406

4. Grupurile d e societati: particularitati, clasificare, evolutie.
Companiile pot opera singure pe piață sau pot fi grupate și controlate în conformitate cu anumite
standarde recunoscute legal.
Grupul este un ansamblu format din mai multe companii. Aceste companii sunt independente din
punct de vedere juridic, dar sunt conectate prin investiții de capitaluri proprii, astfel încât una dintre
ele (numită compania -mamă) are posibilitatea de a exercita controlul asupra întregului grup
Un grup de societati legal recunoscute prsupune un ansamblu de societati comerciale independente
juridic dar unite prin legaturi in care o societate, societatea mama, domina economic si juridic pe
celelalte incat ansamblul se manifesta unitar in deciziile lor.
Controlul companiei poate fi realizat prin aceeași autoritate competentă sau prin aceiași parteneri cu
putere de decizie comună.

Relația de capital dintre mai multe companii este una dintre caracteristicile care reflectă cel mai bine
existența unui grup. Apariția grupului este legată de strategi ile de dezvoltare a întreprinderii. Prin
urmare, atunci când prezența pe piața externă se doreste sa creasca sau producția sa fie diversificată,
companiile pot alege una dintre urmatoarele două posibilități : : fie își conser vă unitatea juridică și
creează departamente sau sucursale, fie creează noi societăți, care au propria personalitate juridică,
dar care se află sub controlul societății -mamă. Extinderea pe plan prin infiintarea de noi companii sau
prin preluarea controlulu i asupra unor entitati care exista deja pe piata stă la baza apariției grupurilor
de societăți.
Ca supliment la situațiile financiare realizate individual de fiecare companie din grup , informațiile
furnizate în situațiile financiare consolidate întocmite de societatea -mamă după luarea în considerare
a relației de capital dintre societatile din grup pot analiza structura financiară și profitabilitatea
grupului.
Într-un mediu economic competitiv, principalul obiectiv al grupurilor inte rnaționale listate este de a
crea valoare pentru acționari, situațiile financiare consolidate fiind un instrument esențial de informare
pentru: creditori, investitori minoritari, investitori majoritari
Deși avantajele situațiilor financiare consolidate sun t incontestabile, trebuie remarcat faptul că, deși
înțelegerea fluxurilor interne poate ajuta la înțelegerea strategiei și organizării grupului, acestea nu
oferă informații cu privire la fluxurile care apar între companiile grupului.
Relațiile dintre părin ți și filiale (o corporație deține toate sau o cantitate controlantă de acțiuni în alta)
și proprietate comună (aceeași persoană fizică, entitate sau grup coeziv deține o participație de control
într-o serie de corporații) creează ceea ce este denumit în m od obișnuit corporativ grupuri sau
corporații afiliate. Legile din numeroase domenii, inclusiv, desigur, dreptul societăților comerciale,
precum și falimentul, procedura civilă, impozitul, raportarea financiară, ocuparea forței de muncă,
reglementarea banc ară și altele asemenea, se confruntă cu probleme ridicate de grupurile corporative.

Bibliografie
https://administrare.info/drept/416 -grupurile -de-societ%C4%83%C5%A3i
https://academic.oup.com/ajcl/article/66/suppl_1/181/5048963?login=true
file:///C:/Users/miha/Downloads/CAPITOLUL_I_ASPECTE_GENERALE_PRIVIND_GRU.pdf

5. Situatiile financiare consolidate: componenta, metode de consolidare, analiza
financiara specifica.

Bibliografie