1 ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ UNIVERISTATEA TRANSILVANIA BRAȘ OV FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE ȘCOALA DOCTORALĂ… [608864]

1 ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ
UNIVERISTATEA TRANSILVANIA BRAȘ OV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE
ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ

COSAC GEORGE

„Obiectivizarea tehnicii de lovire a mingii la serviciu
în jocul de tenis ”

“Objectiv ation of the ball striking technique when
serving in the tennis match”

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ.Dr. BONDOC -IONESCU DRAGO Ș

BRAȘOV 2015

2 MINISTERUL EDUCA ȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” D IN BRAȘOV
BRAȘOV, B -DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040 -268-410525
RECTORAT
D-lui (D -nei) ……………………………………………………………………………………………..
COMPONENȚA
Comisiei de doctorat
ORDIN Nr. 7705 di n 04. 11. 2015
PREȘEDINTE Conf. univ. dr. Ioan TURCU
DECAN – Facultatea de Educa ție Fizică și Sporturi Montane
Univ ersitatea “Transilvania” din Brașov
CONDUCĂTOR Prof. univ. dr. Dragos BONDOC -IONESCU
ȘTIINȚIFIC: Univ ersitatea “Transilvania” din Brașov
REFERENȚI: Prof. univ. dr . Niculina Liliana MIHĂILESCU
Univ ersitatea din Pitești
Prof. univ. dr . Vasile BOGDAN
Univ ersitatea „Babe ș-Bolyai ”, Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Virgil TUDOR
Univ ersitatea Naționala de Educatie Fizică și Sport din
București
Data, ora și locul susținerii publice a tezei de doctorat: data 0 9.12.2015, ora 10 .00,
sala UII3, etajul II, Aula Universita ții, Universitatea „Transilvania” din Bra șov,str.Iuliu Maniu .
Eventualele aprecieri sau observații asupra conținutului lucrării, vă rog să le trimiteți
în timp util, pe adresa de e -mail: [anonimizat]
Totodată, vă invităm să luați parte la ședința publică de susținere a tezei de doctorat.

Vă mulțumesc!

3 CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 13 9
PARTEA I – FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ ASUPRA
ROLULUI TEHNICII SPECIFICE ÎN ANTRENAMENTUL JOCULUI DE TENIS … 16 10
CAPITOLUL I – Antrenamentul sportiv, concept modern în creșterea și orientarea pregătirii
performanței în jocul de tenis ………………………….. ………………………….. ……………………… 17 10
1.1.1 Antrenamentul proprioceptiv în jocul de tenis modern, bază a dezvoltării
capacităților coordinative specifice ………………………….. ………………………….. ……….. 21 13
1.1.2 Antrenamentul ca proces de adaptare ………………………….. ………………………….. 25
1.1.3 Considerații teoretice privind procesul de antrenament, planificare periodiza re,
obținerea formei sportive specific jocului de tenis ………………………….. ……………………… 27
1.1.4 Antrenamentul sportiv privit ca un proces de instruire și predare , proces pe
termen lung de adaptare și reglare a efortului specific jocului de tenis. …………………….. 28
1.1.5 Forma sportivă – delimitări co nceptuale și etapele obținerii ei …………………… 30
CAPITOLUL II – Considerații generale asupra componentei tehnice ………………………… 32 15
2.1.1 Etapele învățării tehnicii sportive în tenis ………………………….. …………………….. 35
2.1.2 Priorități metodice privind învățarea tehnicii ………………………….. ……………….. 36
2.1.3 Cauze care duc la stagnarea evoluției tehnice ………………………….. ……………….. 37
Considerații teoretice privind tehnica serviciuului în jocul de tenis ………………………….. …. 38
Monitorizarea pregătirii tehnice în jocul de tenis ………………………….. …………………….. 40 18
CAPITOLUL III – Particularități psihomotrice în pregătirea tehnică a procesului de
antrenament pent ru serviciuu în tenis ………………………….. ………………………….. …………… 42 20
3.1.1 Calități psiho -motrice ale jocului de tenis ………………………….. ……………… 42 20
3.1.2 Forța explozivă în lovirea mingii în jocul de tenis, consecință a capacității de
concentrare și coordonare a activității musculare ………………………….. …………………. 45 23
3.1.3 Automatizarea în jocul de tenis ………………………….. ………………………….. … 45 23
Prezentare teoretică – serviciuul – componentă fundamentală de studiu biomecanic în tenis
48
3.2.1 Procedeu tehnic: serviciuul ………………………….. ………………………….. ……………. 52
PARTEA II – STUDIU PRELIMINAR AS UPRA POSIBILITĂȚILOR DE
OBIECTIVIZARE A CARA CTERISTICILOR DE SER VICIU LA TENIS ……………… 60 26
CAPITOLUL IV – Demers metodologic de cercetare experimentală preliminară ……….. 61 26

4 Design -ul cercetării: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 61 26
Argumente privind alegerea designului de cercetare conform premiselor ………………. 62 27
Scopul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 62 27
Ipotezele cercetării preliminare ………………………….. ………………………….. ………………… 62 27
Obiectivele cercetării preliminare ………………………….. ………………………….. …………….. 62 28
Metode de cercetare utilizate ………………………….. ………………………….. ……………………. 63 28
Subiecții cercetării preliminare: ………………………….. ………………………….. ……………………… 72
Etapele cercetării preliminare ………………………….. ………………………….. …………………………. 73
CAPITOLUL V – REZULTATELE CERCETĂRII PRELIMINARE ………………………. 81 31
Analiza datelor: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 81
5.1.1 Analiza i nformațiilor de cinematică achiziționate cu MVN -BIOMECH … 86 31
Analiza comparativă a tehnologiilor utilizate în studiul preliminar ………………………… 95 39
Concluziile cercetării preliminare ………………………….. ………………………….. …………….. 96 40
PARTEA III – CONTRIBUȚII ÎN OBIECTIVIZAREA TEHNICII INDIVIDUALE A
LOVITUR II DE SERVICIU ÎN TENIS ………………………….. ………………………….. ………. 97 41
CAPITOLUL VI – Metodologia cercetării de bază ………………………….. …………………….. 98 41
6.1.1 Scopul : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 98 42
6.1.2 Obiective: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 99 42
6.1.3 Ipoteze: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 99 42
Modul de procesare a valorilor unghiulare ………………………….. ………………………….. … 99 42
Modul de reprezentare și interpretare grafică ………………………….. ……………………….. 102 45
Procedura de analiză si interpretare statistico matematica a rezultatelor cercetarii ….. 105 48
Analiza exploratorie a variabilelor incluse în cercetare: ………………………….. ………….. 105 48
6.5.1 Analiza serviciului ………………………….. ………………………….. ……………….. 107 50
6.5.2 Analiza comparativă a serviciuilor ………………………….. ……………………… 123 66
Concluzii privind analiza datelor ………………………….. ………………………….. ……………. 139 82
Concluzii în urma cercetării ………………………….. ………………………….. …………………… 141 84
Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 143 86

5 Contribuția personală în cercetare ………………………….. ………………………….. …………… 144 87
Propunere de tehnologie modernă aplicativă în pregătirea antrenamentului proprioceptiv
în efectuarea loviturii d e serviciu în jocul de tenis ………………………….. ……………… 144 87
Model de corectare –Program propus de pregătire ………………………….. ……………… 145 88
Diseminarea rezultatelor cercetării se regasește în cadrul sesiunilor de comunicăari
științifice și reviste B.D.I. ………………………….. ………………………….. ………………………. 146 89
7. Bibliografie selectiva ………………………….. ………………………….. …………………………. 147 90

6 Table of contents
Introduction ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 13 9
PART I – THEORETICAL AND METHODOLOGICAL SUBSTANTIATION OF THE
ROLE PLAYED BY THE SPECIFIC TECHNIQUE IN TENNIS TRAINING ……….. 16 10
CHAPTER I – Sports training, a modern concept meant to boost and guide the performance
training in tennis ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 17 10
1.1.1 The proprioception training in the modern tennis game, a basis for the
development of the specific coordination capacities ………………………….. …………… 21 13
1.1.2 Training as a process of adaptation ………………………….. ………………………….. .. 25
1.1.3 Theoretical consideratio ns about process of training, planning and scheduling;
obtaining the tennis specific sports shape ………………………….. ………………………….. ……. 27
1.1.4 Training regarded as a process of instruction and teaching, a long -term process
of adaptation and adjustment of the tennis specific effort . ………………………….. ………. 28
1.1.5 The sports shape – conceptual delimitations and the stages of getting into it 30
CHAPTER II – General considerations about the technical composition …………………… 32 15
2.1.1 Learning stages of the sports technique in tennis ………………………….. …………. 35
2.1.2 Methodical priorities regardi ng the learning of the technique ……………………. 36
2.1.3 Causes that lead to the stagnation of the technical evolution …………………….. 37
Theoretical considerations regarding the serving technique in tennis …………………………. 38
Monitoring the technical preparation in tennis ………………………….. ……………………… 40 18
CHAPTER III – Psyc homotor particularities in the technical preparation of the process of
training for the serve in tennis ………………………….. ………………………….. …………………….. 42 20
3.1.1 Psychomotor qualities of the tennis game ………………………….. …………….. 42 20
3.1.2 The explosive force in striking the tennis ball, a consequence of the capacity of
concentration and of muscle activity coordination ………………………….. ……………… 45 23
3.1.3 Automation in the tennis game ………………………….. ………………………….. .. 45 23
Theoretical presentation – the serve – a fundamental element of biomechanical study in
tennis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 48
3.2.1 Technical method: the serve ………………………….. ………………………….. …………. 52
PART II – A PRELIMI NARY STUDY OF THE POSSIBILITIES OF OBJECTIVATION
OF THE SERVING CHARA CTERISTICS IN TENNIS ………………………….. ……………. 60 26

7 CHAPTER IV – A methodological approach of preliminary experimental research …… 61 26
Research design: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 61 26
Arguments on the choice of the research design in accordance with the
premises 62 27
The goal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 62 27
Hypotheses of the preliminary reasearch ………………………….. ………………………….. ….. 62 27
The goals of the preliminary research ………………………….. ………………………….. ……….. 62 28
Research methods employed ………………………….. ………………………….. …………………… 63 28
The subjects of the preliminary research: ………………………….. ………………………….. ……….. 72
The stages of the preliminary research ………………………….. ………………………….. ……………. 73
CHAPTER V – RESULTS OF THE PRELIMINARY RESEARCH ………………………… 81 31
Data analysis: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 81
5.1.1 Analysi s of the kinematic information acquired with MVN -BIOMECH …… 86 31
Comparative analysis of the technologies used in the preliminary study ……………….. 95 39
Conclusions of the preliminary research ………………………….. ………………………….. ……. 96 40
PART III – CONTRIBUTIONS TO THE OBJECTIVATION OF THE INDIVIDUAL
SERVING TECHNIQUE IN TENNIS ………………………….. ………………………….. …………. 97 41
CHAPTER VI – Methodology of the main research Metodologia ………………………….. …. 98 41
6.1.1 Goal : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 98 42
6.1.2 Objectives: ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 99 42
6.1.3 Hypotheses: ………………………….. ………………………….. ………………………….. 99 42
Manner of processing the angular values ………………………….. ………………………….. ….. 99 42
Graphic representation and interp retation method ………………………….. ……………… 102 45
Data analysis procedure ………………………….. ………………………….. ………………………… 105 48
Exploratory analysis of the variables included in the research: ………………………….. . 105 48
6.5.1 Analysis of the serve ………………………….. ………………………….. …………….. 107 50
6.5.2 Comparative analysis of serves ………………………….. ………………………….. . 121 66
Data analysis conclusions ………………………….. ………………………….. ………………………. 139 82

8 Researc h conclusions ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 141 84
Recommendations ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 143 86
Personal contribution to the research ………………………….. ………………………….. ……… 144 87
6.9.1 A proposal of practical modern technology in the preparation of the
proprioceptive training in performing the serve in the tennis game …………………. 144 87
6.9.2 Correction model – a proposed training program ………………………….. …. 145 88
The dissemination of the research results can be found in the scientific sessions and the
B.D.I. magazines B.D.I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 146 89
7. Selective bibliography ………………………….. ………………………….. ……………………….. 147 90

9 “Pe terenul de tenis, ca și în viață, în general în
orice activitate, grija pentru perfecționare este
garanția cea mai sigură a bucuriei.”
R.Lacoste
Introducere
Lucrarea de față reprezintă o provo care personală în lumea cercetării, o muncă de-a
dreptul captivantă , o “ investigație ” în descoperirile predecesorilor , încercand o îmbinare a
teoriei cu experiență practică de peste 35 de ani în sportul alb. P ătrunzâ nd în tainele literaturii
stiinț ifice de specialitate am ajuns la concluzia c ă o practi că deosebită, indiferent de anii
petrecuți pe teren , care nu este dublată de o cercetare stiințifică interdisciplinară nu poa te
realiza un maxim de eficiență .
Tenisul este un joc sportiv practicat de doi jucatori în proba de simplu sau patru în
proba de du blu care se impune prin frumuseț ea, spectaculozitatea și gra ția loviturilor . Acest
joc s e distinge de celalate sporturi prin dinamica mi șcărilor și sincronizarea ac țiunilor
executate precis în timpul unui efor t adesea maxim .
Serviciu ul în tenis reprezintă pentru maj oritatea specialiștilor și jucă torilor principal a
lovitură, în jurul căreia foarte mulți jucă tori își dezvoltă strategia de joc.
Serviciu l este lovitura prin care se î ncepe punctul, este singura la care jucătorul are
dreptul și la o a două încercare în cazul în care prima este greșită. Cu toate că este singura
lovitur ă neinfluențată de adversar , este considerată ca fiind cea mai dificil ă, dar o dată
perfecționată devine o „armă ” important ă în obținerea unui punct .
Motiva ția abord ării temei de față este legat ă de experien ța personală în executarea
acestui procedeu tehnic , care mi -a creat eficientizarea în competiț iile la care am participat și
de asemenea un demers care să ducă la confirmarea și creș terea mea profesională în domeniu .
Scopul cercetării const ă în faptul c ă este necesar a se găsi din punct de vedere
biomecanic , tehnica, controlul, metoda de identificare a pat ternului cinematic în lovit ura de
serviciu u prin scoaterea în evidența a succesiunilor segmentelor corpului în mod
individuali zat pentru efectuarea unei coordon ări optime a execuției .
„Tenisul este unul dintre sporturile cele mai de timpuriu introduse la noi. Din p ăcate
apari ția sa in ț ara noastr ă nu poate fi situat ă la o data cert ă, majoritatea surselor documentare
o situează între 1998 -1899. Și două orașe și -o revendică: Bucure ști și Gala ți. Se pare c ă
trebuie optat pentru a două variantă , consider ând că prima grupare de tenis din Româ nia a
fost Galatz Tennis Club, in 1898.” (Radu V. 1979, p.70) .

10 Fiecare generație de speciali ști în problemele antrenamentului sportiv în tenis și -a
adus contribuția la teoriile de moment privind preg ătirea tehnică conform unui concept
acceptat de numeroș i tehnicieni “juc ând, capeți experiență ”, dar se uită că pregă tirea și doar
participarea la c ompetiț ii face ca sportivii să își îmbunătățească deprinderile tehnice și tactice
precum și componentele fi zice necesare, deoarece “antrenându -te capeți experiență”. De
remarcat că dacă un sportiv este bine antrenat și adaptat la efort specific, chiar dac ă
antrenamentele sunt grele se obține efectul de supracompensare încâ t jocul pare să fie mai
ușor decâ t antrenamentul în sine. “C and antrenamentul este o ameninț are, jocul este o
plăcere!” (Bompa T.O.,2003, p.10)
PARTEA I – FUNDAMENTAREA TEORETIC Ă ȘI METODO LOGIC Ă ASUPRA
ROLULUI TEHNICII SPECIFICE ÎN ANTRENAMENTUL JOCULUI DE TENIS
CAPITOLUL I – Antrenamentul sportiv , concept modern în creșterea și orientarea
pregă tirii performan ței în jocul de tenis

Tenisul este un sport cu o complexitate deosebită a mișcă rilor în cadrul unei lovituri.
Pentru o reușită deplină a învățării a cestei multilateralități a mișcărilor în afara complexităț ii
mișcărilor avem nevoie de factorii de condiționare mentali și funcționali , recurgându -se la o
pregătire specifică în cadrul a ntrenamentului care să ducă la eficientizarea jocului de tenis î n
competi ție.
Constatăm că o argumentare a abordă rii metodelor și factorilor tehnico -tactici,
biologici, biomecanici analizați în unele lucră ri teoretico -practice ale specialiștilor î n
domeni ul tenisului , că :
– „Antrenamentul este un proces pentru optimizarea, maximizarea sau s tabilizarea
stării de performanță psiho -fizică , în care conț inuturile de antrenament sunt prezentate
conform metodelor adecvate de atrenament , ordonate conform princ ipiilor antrenamentului
sportiv și orientate pe obiective de antrenament predefinite (Letzeler 1980 citat de Richard
Schonborn Tenisul Metodologia Instruirii p.117).
– După părerea noastră este o definiție comple tă care deschide orizontul cercetă rii
noastre conform temei abordate .
– „Tehnica este modalitatea specifica de execu ție a unui exercitiu fizic . Este ansamblu
proce durilor care, prin forma si conț inutul lor, asigura si faciliteaz ă mișcarea. Pentru a obtine
reușita sportiv ă, jucă torii au nevoie de o tehnic ă perfectă, de cea mai eficientă și ratională

11 execu ție a unui efort. Cu c ât tehnica se apropie mai mult de perfectiune, cu atât consumă
sportivul mai put ină energie pentru a obț ine rezultatul dorit. Prin urmare, urmatoarea ecua ție
pare s ă expri me realitatea sportiv ă: tehnica buna = eficiență mare.” ( Bompa T. O., 2003,
p.32)
Complexitatea mi șcărilor în jocul de tenis presupune o reu șită datorit ă factorilor
mentali și funcționali.
“Tehnica în jocul de tenis poate fi dezvoltată în mod op tim doa r când toate aceste
mișcă ri și factori sunt înțelese ca fiind parte a unui întreg sistem ; aceasta înseamnă că , înainte
de toate, trebuie dezvoltat sistemul ” (Richard Schonborn , 2008, p.13) – Considerăm că este
relevantă afirmaț ia autorului de mai sus deoa rece se adresează specificului jocului de tenis
care este complex sistematizat printr -o înlanțuire de mișcă ri cinematice.
„Predarea tehnicii și antrenamentul tehnicii în tenis, trebuie să se caracterizeze de la
început printr -o multitudine semnificativă ș i o mare complexitate (Richard Schonborn, 2008,
p.73) .
În concepția lui Richard Schonborn instruirea sport ivă și procesul complex de
pregătire trebuie înț elese ca un tot unitar de coordonare , condiție, tehnică, tactică, mentalitate
și mediu social (Lehnertg 1996 p.74). Aceste domenii nu trebuie luate ca părți individuale de
pregă tire, ci să fie într -o legatură reciprocă în cadr ul antrenamentului, pentru că îm bunatățirea
unei p ărți duce la î mbunătățirea celorlate sau invers, o parte nelucrată influențea ză negativ și
pe celăla lte (2008 ,p.74).
Holg 1996 citat de Richard Schonborn (2008, p.86) “ calitatea coordon ării se afl ă în
centrul abordă rii optime a tehnicii și se dezvă luie în co erența detaliilor coordonatoare .
Conform lui Richard Schonborn (2008, p.74) Partea de coordonare joacă rolul
principal și îndeplinește funcția de legatură (pod) dintre cei doi piloni : condiț ie și tehnică
fig.1 si fig.2 , (2008, p.75.)

12
Fig.1. „În cazul unei capacit ăți defectuase de coordonare, leg ătura armonioasă dintre
condi ție și tehnică este perturbată ” (Richard Schonborn, Tenisul Metodologia instruirii, 2011,
p.75)
În cazul în care condiția este deficitară va avea loc un efect negativ asupra tehnicii . O
rezistență, o forță sau o rapiditate nepregătite limitează capacitate a de învățare și performanță.

Fig.2. „Condiția defectuasă cauzeaz ă perturbări cu consecin țe serioase in dezvoltarea
tehnicii ” (Richard Schonborn, Tenisul Metodologia instruirii, 2011, p.75)
În tenis dacă coordonarea evoluează necorespunzător această legatură (pod) este
distorsionată și astfel o condiție foarte bună nu poate sprijini și influența po zitiv tehnica,
deoarece influențează sistematizarea antrenamentului tehnic (2008, p.75.) .
Conform celor scrise de Nitschl Mungert, 1991 citați de Richard Schonborn p.83 .
„Întreaga dezvoltare a tehnicii trebuie înțeleasă ca o optimizare specific ă necesităților,
sistematică, a coordonarii mișcării ” .
Cursul dezvoltării sistematice a tehnicii de la începător și până la jucătorul de elită, cu
diverse obiecte impuse din figura nr. 4, duce la concluzia ca pentru a f i capabili să analizeze
și să îmbunătățească eficient tehnica de execuț ie, antrenorii trebuie să aprofundeze
înțelegerea biomecanicii mișcărilor vizate .
“Biomecanica este studiul mișcării umane. Determin ând cele mai eficace tipuri de
mișcă ri solicitate în producrea loviturii, un biomecanician în ten is poate analiza eficiența
mișcă rii jucătorului și poate încerca să determine dac ă un jucător poate performa mai eficace
.” (ITF 1995 p.56).
După (Alberto Ca stellani, Angelo D’ Aprile – Stefano Tomorri, Tennis Training, 1992
p. 159) “Tehnica este un element ce poate fi modificat și perfecționat continu u”. Castellani

13 A. afirmă că avem de a face cu două tipuri de tehnică și anume : “ prima tehnică ” tehnica
loviturii, tehnica de execuție (tehnica loviturii de serviciu , de forehand, de volee), și una “a
două tehnică ” care este tehni ca acțiunilor , tehnic ă ce stă la baza unei acțiuni tactice de
dezvoltare în tr-un mod corespunzător. În cazul în care este văzută c a un scop în sine prima
tehnică construiește un „bătăuș ” în timp ce a două tehnică care trebuie să conțină și prima
tehnică construiește un jucător .
1.1.1 Antrenamentul proprioceptiv î n jocul de tenis modern , bază a dezvoltării
capacităț ilor coordinative speci fice
Influența analizatorilor asupra actului motric și a aptitudinilor și capacităților
coordinative specifice ca argumentare a necesității reglării unor acte motrice specifice .
În analiza capacităților coordinative este imperios necesar să abordăm rolul pe care îl
au analizatorii în realizarea eficienței psiho -neuro -motorii ce joacă în mod esențial calitatea a
tot ceea ce numim performanță motrică umană.
În sport, muzică, dans dar și în alte activități ce necesită efort și coordonare și chiar „
în sens m ai larg, în viața de zi cu zi, performanța motrică este bazată pe competențele și
flexibilitatea sistemului senzorio -motric și eficiența (precizia și viteza ) relațiilor stabilite între
percepție și acțiune.” (Temprado , 2005 P.)
Dacă în mod obișnuit în tenis se vorbește despre numai de urmatoarele simț uri : auz,
văz, simț tactil, preciz am ca fiecare dintre aceste simț uri este asimilat de tipuri de celule
diferite.
Pentru simțul tactil sunt luați în considerare cinci tipuri de receptori specializați:
recep torii firelor de păr, discurile Merkel; corpusculii Pacini, corpusculii Ruffini și
corpusculii Meissner (Sherwood , 2013, p.188) la care s -ar putea adăuga corpusculii Krause
sensibili la variațiile de temperatură (physioanatomy.com), în tenis se remarcă simțul rachetei
, mingii, suprafața de joc (zgură, iarbă , material sintetic , beton ) .
Pentru auz , receptorii sunt de un tip unic numiți „ hair cells”, perc epția calităților
sunetului ca și analiza fiind asigurate, în principal, de către structura mecanică a ur echii
interne, respectiv a cohleei. Același tip de celule sunt cele care asigură sensibilitatea în cazul
evaluării mișcării capului cu rol esențial în asigurarea simțului echilibrului (Fettiplace , 2006) ,
în funcț ie de acțiunile tehnico -tactice abordate.
Văzul, poate cel mai complex dintre cele cinci simțuri clasic amintite, reprezintă un
sistem complex care, în afara celulelor receptoare – conuri și bastonașe, asigură funcția de
analiză a informației recepționate prin procese de discriminare spațială, prin analiza poziției

14 celulelor excitate de pe retină, și printr -o prelucrare neuronală asigurată de mai multe straturi
de celule (Kolb). Mai mult, datorită specificității receptorilor (conuri și bastonașe), mușchii
globului ocular, cei mai fin inervați mușchi striați din tot corpul uman, asigură
funcționalitatea vederii prin mișcările sacadate ce rezolvă problema ridicată de faptul că
procesul de recepție are cara cter de tipul reacției unice și pentru a păstra sensibiltatea este
necesară o mișcare fină care să proiecteze imaginea pe retină pe zone diferite dar foarte
apropiate. La structura fizică asociată recepției și analizei primare a imaginii la nivelul
ochiului se adaugă funcționalitatea complexă a ariei vizuale plasate în zona occipitală a
scorței cerebral e, perceterea adversarului , mingii, fileului, terenului advers.
Dincolo de deja amintitele celule specializate ale sistemului tactil care joacă, la
nivelul articulațiilor, un rol esențial în propriocepție și de rolul jucat de celulele specializate
din apa ratul vestibular, răspunzătoare de informațiile privitoare la poziția și mișcare a capului,
un rol important este cel jucat de receptorii specializați în informarea sistemului nervos
despre starea de tensiune statică și dinamica acesteia: fusurile neuro -musculare și aparatul
Golgi din tendoane.
Rolul sistemului nervos, central și local, motor și senzorial, este esențial în reglarea
tuturor aspectelor motricității așa cum este prezentat în figura nr.5.

Fig.3. Schema reglării posturale (Kiemel , 2008)

Reglajele ni velului de tonus și/sau de tensiune în perechile de mușchi antagoniști sunt
responsabile de eficiența mișcării și sunt, în egală măsură, baza anatomo -fiziologică a
aptitudinilor și capacităților coordinative și a eficienței actelor motrice specifice sau
nespecifice.
În concluzie :
Spre comparație cu cele scrise mai sus, un simț cu mult mai important pentru
realizarea și controlul actului motric, pentru definirea aptitdinilor și capacităților
coordinative, este propriocepția. Ea privește percepția la nivelu l mușchilor, articulațiilor,

15 pielii și aparatului vestibular plasat la nivelul urechii inte rne (Sherwod , p.148), considerăm că
abordarea antrenă rii anal izatorilor este o cale pentru an trenamentu l proprioceptiv
individualizat î n jocul de tenis .
2. CAPITOL UL II – Considera ții generale asupra componentei tehnice

Pregătirea tehnică
Tehnica unei ramuri de sport cuprinde totalitatea acțiunilor motrice executate ideal
din punct de vedere al eficienței acestora. Ea presupune efectuarea rațională și economică a
unui anumit tip de mișcări, specifice ramurilor de sport, constituite potrivit regulamentelor
proprii fiecăreia, în vederea obținerii randamentului superior în activitatea competițională.
Importanța pregătirii tehnice
Tehnica este importantă în primul rând prin economismul mișcării și eficacitatea
acesteia. Ea este condiționată în mare măsură și de celelalte componente ale antrenamentului
sportiv, în special de pregătirea fizică.
În pregătirea începătorilor este o regulă de bază , aceea de a asigura în prim ul rând
disponibilitățile fizice necesare însușirii tehnicii, ceea ce presupune un număr mare de
repetări. Nedezvoltarea la nivelul corespunzător a capacității de efort determină o tehnică
defectuoasă.
Pregătirea tehnică nu este la fel de prioritară în to ate ramurile de sport, de exemplu :
în jocurile sportive tehnica influ ențează în mod p rioritar soluționarea situațiilor complexe de
joc.
Nivelul de pregătire tehnică al unui sportiv depinde de nivelul inițial și de experiența
motrică a acestuia. Însușirea unui bagaj de priceperi și deprinderi de mișcare realizează o
solicitare superioară a sistemului senzorial, fapt care favorizează învățarea mișcărilor
specifice jocului de tenis.
Componentele tehnicii
Analiza tehnicii și pregătirii tehnice evidențiază ur mătoarele componente:
Elementul tehnic este definit ca o structură motrică fun damentală care stă la baza
practicării unei ramuri de sport ; în cazul jocului de tenis (exemplu: serviciu ul).
Procedeul tehnic este modul particular de efectuare a elementulu i tehnic, de
exemplu : efectuarea serviciu ului cu diferite efecte . El este consecința unor factori dintre
care amintim : crearea de către antrenori și sportivi de noi modele de procedee eficiente,

16 ținând cont de particularitățile morfo -funcționale și psih ice ale sportivilor, calitatea
materialelor sportive etc.
În jocul de tenis î ntalnim procedeul teh nic al serviciu ului care are trei variante:
serviciu ul cu topspin care confera jucătorului o tolerantă mai convenabilă la erori, deoarece
acesta trece fileul pe o traiectorie mai înaltă, iar mingea sare mai înalt după contactul cu
terenul. Aceasta depinde de suprafa ța terenului care cu c ât este mai aspră, ex. zgura, are
eficiența mai mare fiindcă săritura este mai inaltă ; a două variant ă, este serviciu ul cu slice
care oferă jucătorului posibilitatea deplas ării adversarului în afara terenului , datorită faptului
că mingea trece fileul și sare în lateral dup ă contactul cu terenul. Este efectuat pe terenuri
acoperite sau pe iarbă, deoarece cu cât suprafața este mai netedă cu atâ t mingea va av ea un
efect de slice mai pronunț at si serviciu ul plat (f ără efect) este folosit in obț inerea celei mai
mari viteze, adesea depa șește 200 km /h si este executat de cele mai multe ori pe distan ța cea
mai scurt ă (serviciu u la „T ”) . Fiind executat fără efect procentul de reușită este mai sc ăzut
conporativ cu topspin si slice .
Stilul tehnic constituie amprenta personală sau modul particular de efectuare a unui
procedeu tehnic. Deși se respectă mecanismul de bază al procedeului r espectiv, totuși
particularitățile morfo -funcționale și psihice se întipăresc asupra execuției . Aceasta presupune
și o mare valoare a sportivului. În tenis, întâlnim jucător i cu d iferite stiluri. De exemplu, stil
ofensi v, agresiv, combinate, defensiv etc.
2.1 Considera ții teoretice privind tehnica serviciu ului în jocul de tenis
Dacă ne referim la tehnica serviciu ului în jocul de tenis, care este procedeul studiat în
lucrarea de față , o importanță mare o au fazele timpuri i ale unui bun serviciu u în care
element ele cele mai importante sunt:
– acțiunea simplă;
– acțiunea continuă;
– un echilibru stabil bun și plasarea mingii ;
– priza cât mai corectă (începând cu o priza estică de dreapta și progresâ nd gradual catre
cea continental ă în fazele timpurii ale învăță rii și consolidă rii serviciu ului trebuie să fie
predate prize și poziț ia corect ă, împreună cu un model de balans ritmic, de obicei asociat cu
instrucțiunea “amândouă împreună în jos, amâ ndou ă împreună în sus”).
Ritmul la serviciu u este un criteriu important pentru a asigura o acțiune fluidă la
serviciu u. Aceste instrucțiuni denotă faptul ca ambele brațe (brațul cu racheta și brațul cu

17 mingea) se mișcă sincron, iar ceea ce trebuie să i se transmită jucătorului este controlul
plasă rii mingii și transferul efici ent al greutăț ii în direcț ia în care se loveș te.
În procesul de consolidare și perfecționare se mai introduc alte elemente de bază la
serviciu u:

– schimbarea prizei c ătre cea continentală;
– folosirea î ncheieturii pentru imprimarea efectului dorit ;
– este adaugată rotația, atât slice câ t și topspin pentru eficacitate si control ;
– este promovat un serviciu u puternic și plat;
Înțelegerea biomecanică în serviciu ul din tenis, duce la avantaju l tehnicii serviciu ului,
astfel încât acest procedeu, serviciu ul, să devină o armă puternică .
O tehnică deosebită a serviciu ului conferă posibilitatea de a executa toate cele t rei tipuri
de lovituri in funcție de suprafaț a de joc si de stilul adversarului pentru a pune î n dificultate
adeversarul si de a -și crea un ava ntaj.
Greș elile care apar la serviciu u se referă la lansarea defectuas ă a mingii, direcț ionarea
greșită a piciorului, la rota ția incompletă a trunchiului și a umă rului, precum și în ceea ce
priveș te ridicarea și extensia antebrațului, pronaț ia, precum și flexia palmei cu greșeli de
execu ție.
Pentru a corecta unele greșeli în jocul de tenis se recurge la îmbunătaț iri biomecanice în
pregătirea loviturii ținâ ndu-se cont de bala nsul, precum și plasamentul picioarelor, rotarea
incomplet ă a trunchiului, arunc area mingii nu este sincronizată cu mișcare a braț ului cu
racheta și din acest motiv trebuie să existe un control al lanț ului cinematic pentru a se ajunge
la o tehnică avantajoas ă.

CONCLUZII
Consta tăm că se impune aprofundarea problematicii metodicii , prin care se va urmări
desfășurarea antrenamentelor în condiții similare competi țiilor, în toate perioadele de
pregătire. În cadrul jocului de tenis, exist ă deosebiri î ntre model și cel care invață, din acest
motiv existând o interpretare subiectivă a tehnicii „corecte” datorită posibilităților individuale
ale fiecărui jucă tor în parte. De asemenea, în jocul de tenis sunt permise toleran țe și
alternative tehnice individuale percepute și aplicate în mod diferit de la un juc ător la altul.
În învățarea tehnicii spo rtive apare stringentă necesitatea stabilirii de către antrenori a
sistemului de acționare necesar fiecărui procedeu tehnic. În acest scop, antrenorii precizează

18 suita de structuri de exerciții aferente învățării corecte și rapide a procedeelor tehnice, da r și
dezvoltarea calităților motrice aferente optimizării execuției acestora. Algoritmul va fi repetat
sistematic și îndelung, până se obțin efectele scontate ale exersării. Pe parcurs, în raport cu
evoluția învățării, antrenorii pot modifica structurile d e exerciții, înlocuindu -le cu altele, mai
eficiente pentru noile condiții, adaptate și la posibilităț ile individuale ale fiecarui jucă tor de
tenis.
Din punct de vedere al aplicabilității practice, se spune că învățarea activităților motrice
complexe speci fice jocului de tenis au o componentă tehnico -tactică însemnată.

2.2 Monitorizarea pregătirii tehnice în jocul de tenis
Referindu -ne la tehnica serviciu ului în jocul de tenis, o importanță mare o au fazele
timpuri i ale unui bun serviciu u în care elementele c ele mai importante sunt:
– acțiunea simplă
– acțiunea continuă
– un echilibru stabil bun și plasarea mingii
– priza cat mai corectă (încep ând cu o priz a estică de dreapta și progresând gradual că tre
cea continental ă în fazele timpurii ale învăță rii și consolidă rii serviciu ului trebuie să fie
predate prize și poziția corectă, împreună cu un model de balans ritmic, de obicei asociat cu
instrucț iunea “amândouă împreună î n jos, amâ ndouă î mpreun ă în sus” (Crespo M., Miley
D.,1995 p.76-79).
Ritmul este un criteri u important pentru a asigura o acțiune fluidă la serviciu u. Aceste
instrucțiuni denotă faptul că ambele bra țe (brațul cu racheta și brațul cu mingea) se mișcă
sincron, iar ceea ce trebuie să i se transmită jucătorului este controlul plasă rii mingii și
transferul eficient al greută ții în direcț ia în care se love ște.
În procesul de consolidare și perfec ționare se mai introduc alte elemente de bază la
serviciu u:
– schimbarea prizei către cea continentală
– folosirea î ncheieturii pentru controlul plasamentului
– este adaugată rotaț ia pumnului pentru obtinerea efectelor de slice și topspin
– este promovat un serviciu u puternic și plat
Înțelegerea biomecanic ii loviturii de serviciu u in tenis, duce la avantaju l
form ării unei tehnici deosebite, astfel încat acest procedeu sa devina o “ar mă” redutabil ă.

19 Corectarea greșelilor de tehnică se poate realiza mai ușor folosind analiza video, care
are rolul de a reda greșelile tuturor fazelor . Corectarea trebuie să înceapă cu greșelile initiale
din faza pregatitoare și num ai după aceea să se treacă la înlăturarea altor greșeli tehnice cu
însemnătate . După depistarea greșelilor de tehnică cu ajutorul tehnologiilor avansate se trece
în practica sportivă lucrându -se specific, folosind o gamă variată de exerciții specifice,
intervenind astfel în corectarea eficientă a greșelilor de tehnică.
În cadrul acestei etape se pune accent pe aprecierea indicelui de tehnicitate a
execuției , pe determinarea capacității de performanță și compararea rezultatelor cu modele
tehnice existente.
Elaborarea unor parametrii tehnici ai loviturii la serviciu u prin analiza video,
reprezintă un obiectiv foarte important, mai ales ca în jocul de tenis lovitura de serviciu u
condiționează rezultatul final.
Obiectivul comparării parametrilor obținuți prin an aliza video cu cei ai modelului
tehnic standard, urmărește un scop dublu și anume acela că: pe de o parte duce la constatări
asupra lipsurilor sau avantajelor proprii, iar pe de altă parte servește ca bază pentru
determinarea propriei orientări tehnice, pr in descoperirea unor noi posibilități de
perfecționare a tehnicii.
Astfel, studiul analizei video își pune amprenta în elaborarea modelului tehnic, având
un rol important în analiza mișcărilor proprii ale jucător ului în momentul loviturii de
serviciu u, jucătorul având posibilitatea de a -și compara rezultatele și reprezentările sale cu
realitatea.
Utilizarea tehnicii video, scoate în evidență că folosirea metodei video este eficientă
în pregătirea sportivă, deoarece ea are rol de observație și de depistare a tehnicii
mecanismului de bază (Bostan D. și colab , 1987, p 37 -40).
Activitatea de a realiza o tehnică corectă în tenis se realizează pe o perioadă destul de
lungă și lentă, întrucât trecerea de la tehnica greșită la o tehnică corectă necesită multă ate nție
din partea jucător ului de tenis. Menționăm că sarcina antrenorului în intervenția de corectare
a tehnicii este de a utiliza înregistrările video, redarea imaginiilor pe secvențe, iar în urma
obținerii parametrilor cercetați poate găsi cauzele cât și m ijloacele și căile de progres.
Conceptul de monitorizare se referă la o analiză periodică a unor parametrii cercetați
implicați în desfășurarea unei pregatiri sau competiț ii în tenis . Procesul de monitorizare are la
bază un sistem coerent de desfășurare, c are impune colectarea datelor înregistrate pe
parcursul competiț iilor în tenis , alcătuirea unor rapoarte, analize, diagnoze și implicit
elaborarea unor indicatori noi în pregă tire. Cu alte cuvinte monitorizarea în tenis constituie

20 un mecanism de analiză sistemică ce are posibilitatea de a evalua analitic, posibilitate care îi
permite colectarea, analizarea datelor, interpretarea și raportarea informațiilor obținute în
urma cercetării în cazul de față a procedeului tehnic lovitura de serviciu u.
3. CAPITOLUL I II – Particularități psihomotrice în pregătirea tehnică a procesului de
antrenament pentru serviciu u în tenis
3.1.1 Calită ți psiho -motrice ale jocului de tenis
În cadrul antrenamentului, deprinderile motrice deja însușite pot avea , fie o influență
pozitivă, fie una negativă, asupra deprinderii care se învață în activitatea curentă, în funcție
de mecanismul de execuție al acesteia din urmă. Influența (pozitivă sau negativă) este
prezentă numai în cazurile când se repetă, în activitățile curente, deprinderile deja însușite de
subiecți. Atunci când influența este pozitivă, fenomenul se numește transfer și este foarte bine
dacă poate fi valorificat la maximum, în funcție de competența profesională a antrenorului.
(Cârstea Ghe. 2000, p. 72)
Jocul de tenis este un joc de mișcare în care fiecare acț iune se adapteaz ă cateodată
neprevă zutului. Fiecare lovitură, fie că este de atac, fie că este de apărare, poate să aibă
viteză, caracteristică de recuperare, explozivă , de accelerare etc., precum și un plasament
corespunză tor. Un bun jucător de tenis este caracterizat prin modul în care se mișcă în teren,
iar performanț a în tenis se bazea za pe explozii rapide, mișcă ri executate în viteză presărate cu
variații de mișcă ri laterale rapide și dintr -o margine în alta a terenului. Una dintre calitățile de
bază ale unui jucător de tenis este menț inerea echilib rului, pe masură ce se anticipează
lovitura adversaru lui. Dintr -un echilibru bun jucă torul poate să alerge dupa minge și să
inițieze lovitura. Abilitățile mentale de bază necesar e pentru jocul de turneu sunt
următoarele:

21 Fig.4. Abilitățile mentale de bază necesare pentru jocul de turneu sunt următoarele
(Loehr ,1990, ITF, p.107)

Tenisul e ste un sport de alergare variată, mai ales că toate loviturile din tenis,
exceptând serviciu ul sunt influenț ate de adversar și de deplasare în teren. Din punct de ve dere
psiho -motric sunt câțiva factori care afectează mișcare a în tenis:
– percepț ia care se referă la cât de repede sau cât de bine vede jucă torul plecarea
mingii di n racheta adversarulu i, anticipându -i direcț ia și viteza
– decizia se referă la câ t de repe de procesează jucătorul această informaț ie și ce
decize ia în final
– viteza de reacț ie – cât de repde trece sem nalul nervos de la creier la muș chi
– viteza de acț iune- se referă la cât de repede se deplasează jucător ul pe primii paș i
– așezarea la minge este în funcție de abilitatea jucă torului de a se a șeza pe mă sură
ce ajunge la minge în așa fel încâ t să își mențină echilibrul pe parcursul loviturii (Groppel,
1989; Smyte, 1992 , p.133)
Calităț ile motrice, agilitate , vitez ă și accelerare sunt cele care c aracterizează
abilitatea jucător ului de tenis de a se miș ca repede și usor pe teren în scopul de a obține
poziția echilibrată să execute lovitura.
Agilitatea este aceea care permite jucătorului să aiba o bază solidă și o poziție
corectă din care să loveasca mingea.
Viteza are importanț a de a permite jucător ului să ajungă repede la minge, dar
datorită faptului că este în principal înnascută, ea poate fi îmbunătățită doar în anumite limite .
În tenis durata medie pentru un punct jucat pe iarb ă este de 2,5 -3 secunde iar
frecvența loviturilor de efectuate in acest timp este de 2,5; pe terenuri rapide, durat medie
este de 6,5 -7 secunde iar frecvenț a loviturilor de lovituri efectuate î n acest timp este de 5
lovituri ; pe zgură durat a medie este de 5,8 secunde ia r frecvenț a loviturilor de lovituri
efectuate in acest timp este de 7 lovituri.
Accelerarea este abilitatea de a reu și să se ajung ă la o anumită vitez ă și depinde de
capacitatea S.N .C. al jucător ului.
Viteza explozivă și recuperare este necesa ră pe parcursul primilor 2 -3 paș i
efectua ți în scopul de a se ajunge la o minge scurtă sau lateral. În jocul de tenis apare și
fenomenul de recuperarea vitezei care este abi litatea de a se opri , de a recâștiga echilibrul,
de a recâștiga o poziț ie de start în teren pentru a fi gata să explodeze din nou.

22 În tenisul modern, cea mai mare importanță o are forța și puterea membrelor
inferioare ale corpului , deoarece o bună tehnică a jocului de picioa re se bazează pe aceste
calități care creează abilitați exploz ive și de recuperare.
Echilibrul în jocul de tenis este abilitatea de a menț ine și de a stabiliza echilibrul
corpului. Se remarcă două tipuri de baz ă ale echilibrului:
1. Static – care este abilit atea de a obține poziția staționară
2. Dinamic – care este cel mai important în jocul de tenis deoarece este abilitatea de a
menț ine echilibrul în timpul mișcării .
Un jucător care este echilibrat între lovituri depune mai puț in efort și poate să
manifeste o tehnică bună.
Echilibrul se manifestă în poziție statică de la punctul călcâiului de dinapoi până la
poziț ia capului și umerilor jucător ului conform unei legi nescrise în tenis, “capul mereu
deasupra umerilor în echilibru”. O bună evidenț iere pentru echil ibru dinamic al unui jucător ,
este dacă acesta poate să se miște înainte pe direcția loviturii după efectuare (dacă are umerii
peste degetele de la picioare).
Timpul de ră spuns este abilitatea de a se efectua o acțiune motrică ca răspuns
real al unui stimu l, de exemplu o minge care se apropie cu rep eziciune; aceasta are
importanță mare în special la returul de serviciu u sau la fileu. Acesta poate să fie îmbunătățit
prin antrenament datorită unor factori care influențează timpul de ră spuns:
– identificarea a ceea ce se vede dinspre terenul advers;
– selectare a răspunsului pe care trebuie să îl efectueze;
– organizarea mesajelor care să fie trimise la muș chi;
Pentru reducerea timpului de ră spuns prin lucrul cu stimuli proveniț i de la minge,
traiectorie, de la adversar (mișcări, prize sau alte situaț ii de joc).
Mișcarea ciclică în tenis este prezentată sumar în următoarea schemă (adaptată
după LTA, 1995 p.133):

23

Fig.5. Mișcarea ciclică în tenis (Groppel & Festa Fiske, LTA, ITF,1995 p.133)
3.1.2 Forța explozivă în lovirea mingii în jocul de tenis, consecință a capacităț ii de
concentrare și coordonare a activităț ii musculare

Fiecare jucător de tenis produce o forță maximală diferită atunci când execută mișcări similare
conform calităților sale psiho -motrice, conform capaci tății sale de concentrare asupra loviturii.
Aceste variații decurg din doi fac tori:
– Capacitatea de forță maximală a mușchilor individuali (așa-numiții factori
periferici )
– Coordonarea activității musculare de către sistemul nervos central (factorii
central i). Se disting două aspecte ale coor donării nervoase: coordonarea
intramusculară și coordo narea intermusculară.
Intensitatea forței musculare explozive depinde de rezistența externă furnizată, în
cazul jocului de tenis este impactul cu mingea la servic iuu sau returul. Rezistența dezvoltată
în cazul impactului rachetă -minge este doar unul din factorii care acționează pentru
determinarea forței explozive generate de jucător ul de tenis.
Conform legilor mecanicii, distanța de trimitere a mingii în cazul serviciu ului sau de
returnare este determinată de poziția mingii în momentul eliberării sale, precum și de viteza și
forța de execuț ie (intensitate și direcție) în acel moment.
Aceasta este performanța musculară maximă (distanță maximă, viteză maximă ) pe
care o dezvoltă jucător ul fie la serviciu u, fie în lovitura de retur.
Se constată că dacă toate părțile corpului se depla sează pe aceeași traiectorie sau pe
traiectorii foarte similare, se poate afirma că mișcarea în sine este aceeași, indiferent de d iferențele
la nivelul unor componente ca timpul și viteza. Prin defi niție, mișcarea este de terminată numai de

24 geometria deplasării, și nu de cinematica sau cine tica acesteia.
Forțele maximale exercitate de un jucător în cadrul ace leiași mișcări, d e exemplu în
extensia membrelor inferioare, sunt diferite în func ție de modificarea condițiilor.
Relația forță -viteză este una din relațiile parametrice tipice care caracterizeaz ă
performanța musculară maxi mală.

3.1.3 Automatizarea în jocul de tenis
Este un proces pur de învaț are în cadrul antrenamen tului de tenis prin care se
urmărește atingerea stabilităț ii variabile . Prima unitate de antrenament începe cu încalzirea î n
care ser iile de lovit uri vor fi mai scurte, recomandâ ndu-se serii de circa 5 -20 de lovi turi
alternate cu pauze de 15 -20 de secunde. Aceste succesiuni au scopul de a pregă ti jucător ul
pentru solicitări mai mari ș i pentru a dezvolta tehnica sub stres.
Urmă toarea unitate de antrenament are u n ritm al loviturilor crescut față de cea
anterioară, viteza mingii trebuie să fie aproximativ 60 -70 km/ h. Precizia loviturii trebuie să
fie mereu în prim -plan. Intervalul de lovire este de aproximativ de 3 se cunde, iar numărul de
lovituri î n repetarea anumi tor tehnici de lovire poate crește ușor până la apro ximativ 180 –
220(Schonborn, 1991).

Pregătirea mentală a jucător ilor de tenis
Jocul de tenis este 95% mental, datorită faptului că tenisul competiti v constituie o
provocare mentală împotriva adversarului, și uneori, î mpotriva jucător ului sieș i. (Loehr,
1990 ; Moran, 1996; Spargo, 1990; Weinberg, 1998)
Starea psiho -motrică -mentală a jucător ului de tenis poate să aibă un impac t
pozitiv sau negativ asupra stă rii sale fizice. Caracteristicile psihologice ale jocului de tenis
includ urmatoarele:
– este un sport individual care generează mai mult stres decâ t sporturile pe echipe
– este un sport care solicită un grad î nalt de coordonare
– jucător ul de tenis trebuie să ia decizia optimă intr -o perioadă foarte scurtă de
timp
– sunt o serie de perioade de timp “moarte” între puncte și în timpul schimburilor
părților de teren
– nu sunt premise time -out-uri și nici î nlocuiri

25 – la unele lovituri, de exemplu serviciu ul și meciul, jucător ul de tenis are timp de
gândire înainte de a lovi
– sistemul de scor indic ă faptul că jucător ul nu este niciodată în siguranță.
-sistemul de competiț ii este cel eliminatoriu
-la nivel profes ional competi ția este săptămânală, se călătorește mult, câteodată
peste fusuri orare, iar sezonul este pe tot parcursul anului
-condițiile sunt extrem de variate: diferite tipuri de suprafețe de joc, mingi,
public, condiț ii climaterice
– nu ex isă timp limită, nu se știe niciodată când se termin ă meciul, adesea nu
exist ă ora programată î n cadrul unui turneu
– jucător ii profesioniști trebuie să își dedice o parte semnificativă vieț ii lor,
tenisului, prin antrenament 4 -6 ore pe zi, joc, deplas ări etc.
În caz c ă abilităț ile fizice sunt egale, jucător ii de top ș i antrenorii cred c ă partea
mental ă a tenisului este extrem de importantă , este cea care face diferen ța, mai ales că pe
parcursul orelor dinaintea și din timpul meciului, îmbunătaț irile din punct de vedere tehnic și
fizic depind de pregătirea mentală .
În cadrul unui studiu condus de Moran (1996) asupra opiniilor antrenorilor
privind aspectele psihologice din tenis, s -au constatat urm ătoarele:
-90% din antrenorii intervievați cred cu tărie că abilităț ile men tale au fost foarte
importante în determinarea succesului în tenisul competitiv
-90% din antrenorii intervievaț i au rap ortat ca ei dedică în fiecare săp tămâ nă o
perioadă de timp pentru “analiză și discuție” asupra abilităț ilor mentale
-antrenorii întâmpină dificultăți în transpunerea cunoștinț elor teoretice ale
psihologiei sportivului în exerci ții practice
-antrenorii au raportat că motivarea, concentrare a, încrederea de sine, pregătirea
mentală, controlul anxietății, controlul furiei ș i vizualizarea au fost cele mai importante
abilități mentale î n tenis.
-antrenorii au raportat că discuția pozitivă cu sine, imagistica, fix area obiectivelor
de performanță, respirația adâncă ș i comportam entul de calmare au fost pr între cele ma i
folosite tehnici psihologice î n tenis.
În mod surprinzator partea menta lă din tenis nu este exersată la fel ca tactica, tehnica
sau condiți a fizică. Motivele acestui aspect include:

-mulți cred în mod incorect că abilităț ile psihice sunt înnă scute

26 -abilitățile mentale nu au fost necesare î n trecut (campionii de tenis din trecut,
Tilden, Lavren, etc. au folosit startegii mentale fără să fie conștienț i de aceasta. Exemplu:
antrenament e în condiț ii nefavorabile sau în condiț ii de zgomot)
-antrenorii nu știu să predea cuno ștințe despre abilităț i mentale.

CONCLUZIE
Controlul me ntal în jocul de tenis se îmbunătățește prin exersarea atât din punct de
vedere tehnic, cât și fizic datorită f aptului că jocul de tenis solicită un grad î nalt de
coordonare pe tot parcursul jocului competitiv. Tehnicile psihologice din tenis au
particular ități specifice, datorită faptului că factorul concentrarea este pe tot parcursul
meciului, iar jucător ul este sub presiune psihică fiind necesară o stare mentală stabilă .

PARTEA II – STUDIU PRELIMINAR AS UPRA POSIBILITĂȚILOR DE
OBIECTIVIZARE A CARA CTERISTICILOR DE SERVICIU LA TENIS
4. CAPITOL UL IV – Demers metodologic de cercetare experimentală preliminar ă

În desfăș urarea unui demers experimental care să elucideze problematica legată de
valoarea și particularitățile tehnice ale servici ului din tenisul de câmp, o parte importantă
este cea legată de evaluarea instrumentelor și metodelor de investigare și experimentarea
utilizării lor în procesul de achiziție, prelucrare și interpretare a datelor din procesul
investigat. Rolul acestei etape din dinamica specifică demersului de cercetare este
fundamental și merită o atenție specială.
De calitatea acestei etape depinde ac uratețea datelor și, pe cale de consecință,
validitatea rezultatelor finale ale cercetării.
4.1 Design -ul cercetării:
Design -ul cercetă rii s-a dezvoltat pe baza tipului de servici u realizat in functie de
pozitia jucatorului fat ă de linia median ă a terenului . Tipul de servici u a fost influentat de
unghiul de direcț ie. Exemplu pentru serviciul tăiat direcția a fost afară -dreapta. Acest design
este explicat grafic in figura nr.16 .

27 Sportiv_Tip serviciu __Unghi_direcție

Fig.6. Design -ul experimentului
4.2 Argum ente privind alegerea designului de cercetare conform premiselor
Studiile lui Kovacs and Ellenbecker, 2011 și Sgrò și colab, 2013 au studiat în
particular fazele serviciu lui pe stagii, realizând o analiză biomecanică a serviciu lui, însă fără
a face o dif erență în fu ncție de specificul acestuia. Prin acest demers vom încerca realizarea
unui model de calcul matem atic prin care fiecărui sportiv să i se ofere un grafic de analiză
pentru fiecare tip de serviciu separate în funcție de caractersticile personale în tehnică.
4.3 Scopul
Astfel, ținând seama de cele scrise mai sus, putem formula scopul acestei etape a
cercetării sub forma următoare:
– Realizarea și verificarea unor metodologii de obiectivizare a particularităților
biomecanice individuale a serviciu lui în tenis.
– Analiza lanț ului biomecanic si personalizarea in vederea obiectivizarii tehnicii de
lovire la serviciu . Tipul
serviciului
(plat sau cu
efect). Când
serviciul a fost
realizat cu
efect s -a notat
tipul loviturii
cu efect
(topspin/slice).
Nr 1/2/3
reprezinta nr.
loviturii din
seria
respectiva. T reprezin ta locul unde serveste (zona
mediana) sau A (in diagonala AFARA)
Dr/St
reprezint a
pozitia
jucatorului
fata de
linia
mediana a
terenului.

28 4.4 Ipotez ele cercetării preliminare
1. Tehnologiile de investigare a cinematicii mișcării umane , pot oferi achizitii de
date care pun in evidență unii indicatori relevan ți la executarea serviciu lui în tenis .

2. Datele de cinematică care caracterizează executarea serviciu l în tenis prin
obiectivizarea unor parametrii biomecanici pot reprezenta o sursă individualizată
de abordarea a procesului de instruir e sportiv ă.
4.5 Obiective le cercetă rii preliminare
În atingere a scopului definit anterior îmi propun următoarele obiective:
1. Studiul literaturii de specialitate din domeniul sportului privind antrenamentul sportiv
și biomecanica serviciu lui în tenis, în veder ea realizării unei baze de cunoaștere pentru
demersul urmărit î n aceast ă teză de doctorat.
2. Studiul literaturii de specialitate din domeniul sportului privind utilizarea tehnologiei
în veder ea obț inerii de date care p ermit caracterizarea biomecanică a servi ciului în tenis.
3. Realizarea unui studiu preliminar privind posibilitățile de achiziție a datelor
cinematice privind serviciu l în tenis.
4. Analiza preliminară a succesiunii implicării segmentelor corpului în serviciu l din
tenis.
5. Analiza comparativă a unor p arametrilor privind lantul biomecanic al serviciului in
tenis .
6. Analiza celor două tehnologii Darfish si Moven in vederea obiectiviz ării și
personalizării lanț ului biomecanic al tehnicii de lovire in tenis .
7. Analiza datelor obținute în scopul in care ac eastea pot caracteriza cinematic
serviciu l în tenis.
8. Analiza rezultatelor obținute în cadrul cercetă rii preliminare .
9. Formularea concluziilor ș i recoma ndărilor în vederea abordării cercetă rii de baz ă .
4.6 Metode de cercetare utilizate
Metoda Bibliografică , a furnizat informaț iile necesare pentru stabilirea contextului
internațional și național privind antrenamentul sp ortiv, biomecanica serviciu lui în tenis, a
tehnologiilor capabile s ă ofere informa ții privind cinematica gestului motric – serviciu l în
tenis.

29 Metoda Experimentală -instrumente de masurare , de tip cauzal -comparativ -const atativ,
privind trans pună rea miș cării sportivilor din realitate în date cinematice.
Soft de analiza video DartFish
Produsul DARFISH este larg răspândit în lumea sportului pentru antr enori atât la
locul de antrenament sau competiție cât și la distanță, la analiza de joc, analiza performanței
sportive, educarea antrenorilor și arbitrilor, testarea și identificarea talentelor pentru sport,
crearea de baze de date video, de arhive video, schimburi de înregistrări de jocuri, marketing
și promovare, prezentarea unor conținuturi în cazul vânzărilor (mai ales cele la distanță),
redarea imediată a înregistrărilor, medicină sportivă, biomecanică, înregistrarea video unor
evenimente și îmbunătăți rea calității emisiunilor TV.
Echipamentul Moven
Sistemul senzorial moven este un aparat ce măsoară mișcarea inerțială a sportivilor în
timp real pe baza unor senzori ce sunt atașați sportivului. Realizarea măsurătorilor se
realizează prin senzori de ti p Xsens ce comunică informația printr -un sistem wireless. Acest
sistem este combinat cu senzori de nivel avansat ai algoritmilor de fuziune care iau în
considerare mișcarea biomotrică a sportivului evaluat.
Folosirea acestuia se poate evidenția în măsurar ea biomecanicii (analiza primului
serviciu în tenis, sănătății (analiza mersului) și recuperării (analiza deplasării în teren după o
accidentare) prin sistemul portabil, calibrarea fiind avansată din punct de vedere funcțional al
axelor, măsurătorile putâ nd fiind realizate pe unde joase a accelerării și a vitezei a unghiulare
care permit calculări mai ușoare ale impulsurilor interne.
Sistemul Moven este compus din 16 senzori de mișcare. Fiecare dintre dintre senzori
este alcătuit din giroscoape 3D, acce leratori 3D, magnetroni 3D. Sistemul folosind senzori
avansați ai algoritmilor de fuziune poate oferi estimări absolute ale orientării care sunt
folosite pentru a calcula accelerarea liniară 3D în coordonatele spațiului care la rândul lor
oferă estimări as upra segmentelor corpului. Acest model avansat are în componență 23 de
segmente și 22 de încheieturi ale modelului biomecanic ce controlează mișcarea și elimină
orice deplasare sau alunecare.

30

Fig.7. Repartizarea senzorilor pe corp.

Fig.8. Recons trucția serviciu lui, cu reprezentarea sistemului de referință global cât și
local la nivelul celor 23 de segmente

Conținutul costumului Moven:
Sistemul trenului superior:
– 7 senzori de mișcare + fire trase
– 2 Mănuși cu senzori inerțiali de mișcare
– 1 Casche tă cu senzori inerțiali de mișcare
– Sitemul trenului inferior:
– 5 senzori inerțiali de mișcare + fire trase
– 2 Huse/curele pentru încălțăminte cu senzori inerțiali de mișcare .
– Componente adiacente:
– 2 Terminale Xbus (transmițătoare).
– 2 Receptoare Moven
– 8 Bate rii AA + încărcător

31 – 2 X 12 VDC adaptor de curent
– Pachet Software Moven – Moven Studio – acesta este un program cu o interfață
grafică care poate fi folosită pentru vizualizarea și înregistrarea în timp real.
– Cameră video de urmărire

Fig.9. Fotografia costumul ui MOVEN realizat pe un manechin sportiv
Pentru reconstrucția cât mai precisă a mișcării individului trebuie luate în considerare
descierea dimensiunii subiectului (înălțime; mărimea piciorului) și aliniamentul dintre fiecare
lăcaș al senzorului MTx și seg mental corporal.
Pentru ca acest process de calibrare să fie unul complet, evaluatorul mai trebuie să
calibreze și sportivul în Poziția T. Această poziție de postură de bază este singura calibrare
obligatorie , aceasta însemnând că sportivul trebuie să st ea drept pe o suprafață orizontală,
picioarele să fie paralele, ușor depărtate, genunchii, spatele, umerii, capul trebuie să fie drepte
și brațele extinse cu degetele în față. În această poziție se stă obligatoriu pentru o durată de
câteva secunde, după ac estă perioadă sportivul este pregătit să înceapă evaluarea.

32 5. CAPITOLUL V – REZULTATELE CERCETĂRII PRELIMINARE

5.1.1 Analiza informațiilor de cinematică achiziționate cu MVN -BIOMECH
În subcapitolul ce urmează, voi prezenta rezultatele înregistrărilor de cinemat ică
pentru doi dintre cei trei sportivi, respectiv S1 și S2.

Fig.10. Evoluț ie unghi genunchi Stâng

Pentru început, ca argument asupra superiorității folosirii echipamentului d e navigație
inerțială, prezint evoluția în timp a unghiului coapsă – gambă la spor tivul S1, iar cu săgeată
roșie am marcat aproximativ punctul/momentul la care sportivul are, în pregătirea lovitur ii
aceeași valoare. Ceea ce se obține suplimentar în acest caz este o imagine clară a evoluției în
timp a acestui unghi ca și o mai clară deli mitarea a evoluției pozițiilor relative în timpul
loviturii propriu -zise (marcajul verde) .
În ceea ce urmează voi încerca o analiză comparativă a cinematicii de mișcare între
sportivii S1 și S2.
Voi începe cu prezentarea curbelor de variație ale unghiului dintre piciorul de sprijin,
de pe ace eași parte cu mâna care folosește racheta.

33

Fig.11. Variația unghiului labei piciorului de sprijin (stângul) cu solul la sportivul S1

Fig.12. Variația unghiului labei piciorului de sprijin (dreptul) cu solul la sportivul S2
Așa cu m se va observa și în graficele următoare (fig. 5 6,57,58) că pentru fiecare
sportiv curbele sunt relativ grupate ceea ce semnifică faptul mișcările respective fac parte
dintr -un stereotip dinamic bine consolidat, pentru fiecare în parte. Se mai poate remar ca
faptul că atât în faza de pregătire cât și în cele de lovire și finalizare a mișcării sunt diferențe
semnificative între sportivi ceea ce interpretez ca stil propriu dacă difer ențele nu ascund
deficiențe tehnice sau chiar erori de tehnică în articulația măsurată
La sportivul S1 apare sistematic o primă ridicare a călcâiului urmată de o coborâre și
apoi de o perioadă lungă în care unghiul dintre laba piciorului și sol se stabilizează. După un
elan scurt se face ridicarea călcâiului în două trepte succesiv e până la întinderea maximă,
probabil în poziția cea mai înaltă a corpului, respectiv în momentul loviturii.

34 La sportivul S2 se observă un traseu mai lin și mai progresiv al ridicării călcâiului dar
și o săritură dupa aterizarea ce succede loviturii.

Fig.13. Variația unghiului gleznei pentru piciorul de sprijin (stângul) la sportivul S1

Fig.14. Variația unghiului gleznei pentru piciorul de sprijin (dreptul) la sportivul S2

Fig.15. Variația unghiului coapsă -gambă pentru piciorul de sprijin (stângul) la sportivul
S1

35 Dacă urmă rim evoluția la nivelul unghiului făcut în articulația gleznei la piciorul de
pe partea mâinii de lovire, se constată aceași stabilitate individuală a mișcării ca și diferențele
de comportament dintre sportivi.
Sportivul S1 se comportă ca și în situația unghiului între laba piciorului și sol, adică
are o perioadă lungă în care valoarea unghiului se află la aproximativ 1400, acoperin complet
zona loviturii în timp ce S2 realizează o extensie puternică, probabil în momentul loviturii
ajungând cu un „vârf” l a 1600 aproape de extensia maximă de 1800.
Împulsia pe care o face S2 este mult mai p uternică și aceasta s -ar putea lega de faptul
ca și statura să este mai mică și are nevoie de acestă forțare a impulsiei pentru a obține o
înălțime de săritură ca să -i asigure o eficiență crescută a serviciu lui observatie ce poate fi
investigată ulterior.

Fig.16. Variația unghiului coapsă -gambă pentru piciorul de sprijin (dreptul) la sportivul
S2
Privind la înregistrările relație i unghiulare dintre gambă și coapsă, pe piciorul d e
împingere, sportivul S1 realizează un elan prin flexia la nivelul acesta în două faze, iar
explozia de ridicare este mai mică, cu același aspect stabil al unghiului genunchiului în faza
să de extensie maximă. La sportivul S2 se observă, după aterizare, e xistența unor oscilații cu
aspectul unor unde elastice neamortizate.

36 Fig.17. Variția unghiului coapsă dreaptă -coloană la sportivul S2
Privitor la unghiul dintre coapsă și coloană/trunchi se observă o uniformitate mai
ridicată la S1 și aceeași flexie pe care am remarcat -o la analiza de imagine la același sportiv
(S2).

Fig.18. Variația unghiului dintre linia umerilor și brațul drept la sportivul S1

Fig.19. Variația unghiului – linia umerilor și brațul stâng la sportivul S2
Variațiile de unghi între brațul opus celui de lovire au, pentru sportivul S2, o dinamică
mult mai accentuată și o stabilitate prelungită după lovitură.

37

Fig.20. Variația unghiului braț -antebraț pentru brațul drept la sportivul S1

Fig.21. Variația unghiului braț -antebraț pentru brațul stâng la sportivul S2
La fel se sit uează și dinamica extensiei antebrațului pe braț în faza de aruncare a
mingii

Fig.22. Variația unghiului bazin -sol la sportivul S1

38

Fig.23. Variația unghiului bazin -sol la sportivul S2

Fig.24. Variația unghiului umeri -sol la sportivul S1

Fig.25. Variația unghiului umeri -sol la spo rtivul S2
Dinamica ultimilor doi parametri luați în discuție, în acest studiu preliminar, este mult
mai redusă decâ în cazul celorlalte segmente nedepășind o valoare maximă de 400 în relația
unchiului bazin -sol și de 60 de grade în relația unghiului dintre linia umerilor și sol.

Este în natura evidenței faptul că pentru a înțelege semnificația fiecărui parametru și a
jocului dintre evoluțiile lor asociate într -o mișcare eficientă mai este de parcurs un drum lung
în care fiecare câștig cognitiv să se raport eze permanent la performanța sportivului și la
particularitățile sale. Acest aspect este cu atât mai necesar cu cât tenisul este, încă, un sport în

39 care compensările pot juca un rol fundamental. Dar compensările devin utile numai atunci
când avem informați e obiectivă despre mișcare, când știm să o interpetăm corect și avem
capacitatea de a sesiza căile individuale de dezvoltare a performanței pentru fiecare sportiv în
parte.

Fig.26. Evoluț ia unghi urilor asociat ă cu momentele urmă rite
5.2 Analiza comparativă a tehnol ogiilor utilizate î n studiul preliminar
Din capitolele precedente am reușit să vedem, pe rând, avalanșa de tehnologie care
cucerește lumea sportului în general și lumea tenisului în special. Elementul primordial în
toată acestă evoluție devine tot mai mult cunoașterea. Dacă această tehnologie este îndreptată

40 tot mai mult spre creșterea spectacolului sportiv ca suport emoțional pentru însemnata
industrie a sportului, măcar o parte din ea se întoarce și spre actorii spectacolului sportiv,
respectiv sportivii , fie în mod direct furnizâ ndu-le informații despre ei în efor tul de
antrenament sau de competiție dar și indirect, facilitând antrenorilor o mai bună informare
astfel încât să poată fi eficienți în activitatea lor de consiliere și asistare a primilor.
Am a bordat, ca studiu preliminar, posibiltatea de a investiga mișcarea de serviciu din
tenis, din punctul de vedere exterio r, al cinematicii. O biectivele propuse pentru acestă fază a
fost realizarea de inregistrari prin programul DARTFISH și echipamentul de n avigație
inerțială MVN -BIOMECH. Am comparat între ele cele două metode ajungând la concluzia
că, pentru interesele lucrării de față este de preferat a două metodă că furnizează informații
mai complete, pe un număr mai mare de parametri, cu o frecvență de eșantionare care poate
merge până la 120 de imagini (seturi de date) pe secundă dându -ne posibilitatea de a intra
mai profund în înțelegerea strucuturii mișcării.
Obiectivele propuse au fost atinse atât cel privind analiza comparativ ă a metodelor cât
și experimentarea pe sportivi cu nivele de performanță diferite. Urmare a investigatiilor
realizate, a înregistrărilor făcute și prelucrării datelor adunate reiese clar faptul că metoda
oferită de DARTFISH este utilă antrenorilor în faza de corecție imediată, mai ales modulul
său DART -TRAINER, in acelasi timp, se bazează pe imagine video care este plană și nu
asigură posibiltatea de a măsura în profunzime, rezultatele măsurătorilor, pentru utilizare în
biomecanică, sunt, cu unele excepții, încărcate de numeroa se surse de eroare și ca o
consecință nu prezintă utilitate pentru studiu de bază pe care noi l -am propus . Cred că am
demonstrat argumentat faptul că cealaltă metodă folosită , ne oferă mai multă informație și că,
în situația unei cunoașteri aprofundate a p articularităților sale, poate fi utilă cercetării mișcării
de serviciu din tenis , atât la nivele mai scăzute de preformanță, pentru corectarea de la
început a eventualelor deficiențe , cât și în sportul de înaltă performanță pentru creșterea
gradul de indiv idualizare și organizarea a antre namentului și a tehnicii pe bază obiectivă și
documentată a cunoașterii particularităților sportivilor.

5.3 Concluziile cercetării preliminar e
A fost verificată ipoteza cercetării preliminare în care trebuia să verific ăm dacă
tehnologia modernă oferă posibilită ți de investigare obiectivă a cinematicii de m ișcare pentru
serviciu l din tenis. Rezultatul acestei verificări est e unul pozitiv.

41 Au fost atinse și obiectivele stadiului preliminar și am re ușit, făcând compar ație între
metodele încercate, să precizam care dintre ele poate fi folositoare următoarei etape de
cercetare. Cercetarea noastră s-a oprit asupra metodei de utilizare a navig ației ine rțiale cu
toate micile neajunsuri pe care am avut ocazia să la afl am.

PARTEA III – CONTR IBUȚII ÎN OBIECTIVIZAREA TEHNICII INDIVIDUALE A
LOVITURII DE SERVICIU ÎN TENIS
6. CAPITOL UL VI – Metodologia cercetării de baz ă

Pentru experimentul de bază al cercetării (2014 -2015) ne -am propus să folosim
această metodă cu completările existente da r pe care nu le -am accesat în studiul preliminar,
respectiv cu utilizarea echipamentelor de tip MOTION GRID care să asigure o mai bună
stabilitate a datelor la schimbarea înăl țimii picioarelor și care să poată combate efectul de
„drift”, fugă de repere ca re apare datorită procesului de dublă integrare a datelor de
accelerometrie.

Tabel.1. Participanții la studiu sunt 5 jucători de tenis cu v ârste cuprinse între
14 si 33 de ani .
Subiecti Sex Varsta Inaltime Nivel pregatire Club Apartinator
S1 M 33 ani 197,7 cm Lot național
Seniori C.S.Dinamo
S2 M 18 ani 178 cm Lot național
Juniori C.S.Dinamo
S3 M 19 ani 179,5 cm Lot național
Tineret C.S.Dinamo
S4 F 14 ani 162 cm Clasificare
Națională C.S.Dinamo
S5 M 14 ani 167 cm Clasificare
Națională C.S.Dinamo

42 Tabel.2. Locatiile folosite in desfasurarea experimentului au fost :
Nr. Denumire institutie Adresa
1 Centrul Național de Tenis Str. Pierre de Coubertin nr 11, Sector 2,
Bucuresti
2 Institutul Național de Cercetare
pentru Sport Bd. Basarabia, 41A, Sector 2, Bucuresti
6.1.1 Scopul :
Obiec tivizarea factorilor determinan ți ai loviturii de serviciu in tenis .

6.1.2 Obiective:
1. Măsurarea și analiza lanțului kinetic implicat în serviciu în funcție de viteza
maximă la impactul mingii cu racheta .
2. Identificarea diferențelor lan țului kinetic între jucătorii participanți la studiu.

6.1.3 Ipoteze:
1. Tehnica la jucătorii participanți influențează lanțul kinetic în realizarea serviciu lui.
2. Flexia genunchiului, unghiul coloanei și linia umerilor sunt condiții esențiale în
eficiența serviciu lui.
3. Indiferent de tehnica serviciu lui, impactul mingii cu racheta este ultima parte a
lanțului kinetic analizat în serviciu .

6.2 Modul de procesare a valorilor unghiulare
Pentru identificarea momentelor în care are loc execuția serviciu lui pro priu-zis, s -a
apelat la o modalitate particulară de analiză complexă a datelor. Astfel s -a calculat derivata I,
păstrându -se semnul pozitiv sau negativ al raportului privind numărul de grade parcurse în
unitatea de timp. În mod normal viteza unghiulară fac e referire doar la numărul de grade fără
să se tină cont de sens.Aceasta modalitate a permis identificarea valorii maxime a derivatei I,
care este în zona de acțiune/creștere a unghiului dintre segmentele vizate. Ulterior pentru
identificarea efectivă a du ratei în care se modifică în sens pozitiv/crescător valoarea
unghiulară, s -a identificat punctual anterior valorii maxime în care aceasta ajunge la 0, și

43 respectiv ulterior. Astfel zona delimitată anterior și ulterior de valoarea maximă a
derivatei I repre zintă perioada în care la nivelul articulate vizate are loc extensia care
contribuie la execuția serviciu lui în tenis.

Fig.27. Evoluția valorilor derivatei (viteza unghiulară) unghiulare calculate pentru
serviciu l în tenis
Formule utilizate:
Derivata I=

Unde:
– ∆α, diferența dintre valoarea anterioară a unghiului și valoarea curentă
– ∆t, diferența dintre valoarea de timp a nterioară și valoarea de timp curentă
Mentionăm că, achiziț ia da telor s -a realizat la o frecvenț a de 100Hz, ceea ce ne ofer ă
un timp de 0,01 secunde între valorile masurate . Ca urmare valoarea lui ∆t ramăne constantă
la 0,01 secunde.

44 Pentru indentificarea timpului la care a avut loc impactul rachetei cu mingea, s -a
calculat viteza și respectiv acceleratia absoluta pentru mana dr eapta (pumn). Pe baza
acceleratiei s -a indentificat momentul în care a avut loc impactul.
Formulele de calcul au cuprins calculu l spațiului parcurs de către mână între două
achiziț ii consecutive de date, și respectiv ulterior prima și a două derivat ă.
Formule utilizate:
d2=∆x2+∆y2+∆z2
unde:
d=distanta A (x,y,z) – B(x,y,z)
∆x=A x – Bx
∆y=A y – By
∆z=A z – Bz
Si respectiv pentru v iteză și acceleratie:
v=

unde :

a=

unde:
∆v-diferența dintre viteza anterioara și viteza curen tă
∆t-diferența de tim p

45

Fig.28. Aplicatia pentru procesarea și generarea automata a graficelor privind serviciu l
în tenis
6.3 Modul de reprezentare și interpretare grafic ă
Avand la dispoz iție perioadele în care se realizeaz ă extensia la nivelul
articulaț iilor/p lanurilor vizate, s -a trecut la reprezentarea grafică a acestora.
Modul de reprezentare grafică , respectiv tipul de grafic utilizat este unul particular, în
sensul în care acesta nu poate fi realizat cu ajutorul aplicaț iei MS Excel.
Tipul de grafic trebuie să raspundă cerințelor de a așeza pe axa verticală , în mod
asociat cu ordinea în care s e modifică unghiul din articulațiile vizate, zonele de acț iune
definite de unghiur ile dintre segmentele corpului implicate în serviciu l din tenis.

46

Fig.29. Modalitatea de anal iză complexă pentru identificarea valorii maxime a derivatei
I și a perioadei de realizare a extensiei (articulația cotului -bratul drept)
De asemenea, necesită posibilitatea de a adă uga pe grafic elemente at ât pe vertical ă
cât și pe orizontală , precum și informatii cheie privind execuț ia.

Fig.30. Reprezentarea grafică a execuției serviciu lui din tenis, cuprinzâ nd elementele
vizate
Așa cum se poate observa în graficul nr.73 , aceasta este în concordanță cu descrierea
segmentelor și a articulatiilor implicate, prezentate de jos în sus conform corpului uman și a timpul la care are loc
contactul cu mingea
viteza maxima,
durata

47 ordinii de intrare în acțiune, curpinzând informații privind durata de acț iune pentru fiecare în
parte, precum și viteza unghiulară maximă și momentul în care aceasta a fost atinsă .
De asemenea, pentru f iecare grafic în parte este prezentat ă pe acesta viteza maximă
atins ă de mână /pumn și timpul la care are loc impactul rachetei cu mingea.
Timpul privind impactul rachetei cu mingea este considerat de la prima mișcare
semnificativă pentru execuț ie, respecti v, prima zonă urmarită care se modifică. Ast fel, acesta
poate să aiba ca referinta de sta rt extensia la nivelul articulaț iei gleznei sau la nivelul
articulației genunchiului, funcție de care dintre acestea î ncepe să se modifice prima.
O modalit ate ulter ioară de reprezentare a serviciu iilor de o m anieră comparativă a
necesitat posibilitatea de a afi șa pe acelaș i tip de grafic mai multe execuț ii. În acest sens, s -a
utilizat această reprezenta re pentru a putea compara execuțiile aceluiaș i sportiv c ât și pentru
sportivi diferiț i.

Fig.31. Reprezentarea grafică comparativă pentru mai multe execuții
Asa cum se poate observa în graficul de la fig.74 , sunt prezentate articulaț iile care
contin segmente ale corpului implicate direct în miș carea realizat ă de sportive pe ntru a
executa serviciu l.

48 Anterior, atunci cand am prezentat modul de utilizare a informatiilor obtinute prin
reprezentare grafica, am specificat faptul ca zonele urmarite incep de jos în sus, de la picioare
spre brat, respectiv mana.
Se observa în grafic, sub forma de informative, viteza mainii în momentul impactului
rachetei cu mingea de 9,84 m/sec, cu un timp necesar pentru a ajunge la impact de 0,62 sec,
din momentul primei extensii detectate.
Particular, pentru executie , se observa o durata mare privi nd actiunea de la nivelul
picioarelor, în special piciorul Stâng , care are o durata de 0,55 sec, comparativ cu actiunea
trunchiului.
La nivelul articulatiei cotului, avem o viteza unghiulara de 1225 grade/sec, cu o
durata de 0,27 sec.
De menționat este fap tul că este de dorit ca acț iunea de extensie la nivelul să dureze
cat mai puțin în conditiile de obț inere a unei vite ze unghiulare câ t mai mari.

6.4 Procedura de analiză si interpretare statistico matematica a rezultatelor
cercetarii
– Studiu calitativ si ca ntitativ – design mixt.
– Calcularea rezultatelor s -a realizat cu IBM SPSS 18
Proceduri de calcul folosite: statistică descriptivă; corelații bivariate, pearson ; regresie
simplă.
6.5 Analiza exploratorie a variabilelor incluse în cercetare:
Analiza de putere a cercetării s -a realizat in vederea cunoa șterii volumului numărul ui
de serviciu i alese in functie de ipote za pentru care avem cea mai mică estimare pentru
mărimea efectului (Popa , 2010, p.75) :
F tests –Regresia Liniară : Fixed model, R² deviația de la 0
Anal ysis: A priori:
Intrare : Mărimea Efectului f² = 0.35
α probabilitatea de eroare = 0.05
Putere (1 -β probabilitatea de eroare ) = 0.80
Număr de predictori = 1
Ieșire : Parametru de noncentralitate λ = 8.7500000
F Critic = 4.2793443
Numărător df = 1

49 Denominator df = 23
Număr Participanți = 25
Putere actuală = 0.8085699
Prelucrarea datelor s -a realizat prin procedura de explorare pentru fiecare variabilă
individual. Variabilele incluse în studiu au fost :
– unghiul dintre picior și gamba (piciorul drept și stâng)
– unghiul dintre gambă și coapsă (piciorul drept și stâng)
– unghiul dintre coapsă dreaptă și trunchi
– unghiul dintre coapsă stângă și trunchi
– unghiul privind rotația bazinului în jurul axei vertical (axa Z)
– unghiul dintre linia definită de bazin și torace față de axa verticală
– unghiul dintre antebraț și braț (atât pentru brațul drept cât și pentru brațul stâng) .
Aceste date au fost calculate în funcție de
– durata execuției la start – timpul în care unghiul începe acțiunea
– durata execuție i – timpul în acțiune a unghiurilor
– viteza maximă – la care ajunge unghiul în timpul acțiunii
– viteza unghiulară maximă – punctul în care viteza unghiulară a ajunge la maxim
Analiza datelor s -a realizat la nivel descriptiv prin calcularea mediei, eroar ei standard,
abaterea standard , asimetria și boltirea și analiza normalității variabilei prin testul Shapiro
Wilki în funcție de variabilele descrise anterior în tabelul nr.7.
Depistarea încalcarii normalității distribuț iei a fost observat ă cu datele de la sim etrie si
boltire. Această analiză a fost completatat ă de testul Shapiro Wilki, test de m ăsurare a
normalităț ii. Tratarea date lor excesive s -a realizat prin î nlocuire a acestora cu cea mai
apropiată valoare de cea a outlier descoperit (Field, 2009). Argumen tul înlocuirii datelor,
este numărul mic de date ș i volumul variabile lor care indeplinesc distributia normal ă.
Tabel.3. Legenda date variabile
Viteza.metri.secunda Viteza – Metri pe secunda
Ung.Picior.Drept.Executie.Start Unghi Picior Dreapt Executie Start (mm)
Executie.durata Unghi Picior Dreapt Executie Durata (mm)
Timp.viteza. Unghi Picior Dreapt Timp Viteza
Viteza.Ung. Unghi Picior Dreapt Viteza Unghiulara
Unghi Picior Stâng Executie Durata Unghi Picior Stâ ng Executie Start
Ung.P.St.E.D Unghi Picior Stâng Executie Durata (mm)
Ung.P.St.T.V Unghi Picior Stâng Executie Timp Viteza (mm)
Ung.P.St.V.U Unghi Stâng Viteza Unghiulara
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. Unghi Genunchi Drept Executie Start
Ung.G.Dr.E.D Unghi Genunchi Drept Executie Durata
Ung.G .Dr.T.V Unghi Genunchi Drept .Timp Viteza
Ung.G.Dr.V.U Unghi Genunchi Drept .Viteza Unghiulara
Ung.Genunchi. Stâng .Executie.Start. Unghi Genunchi Stâng . Executie Start
Ung.G.St.E.D Unghi Genunchi Stâng Executie Durata
Ung.G.St.T.V Unghi Genunchi Stâng Timp Viteza

50 Ung.G.St.V.U Unghi Genunchi Stâng Viteza Unghiulara
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Execut
ie.Start Unghi Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start
Ung.C.T.Dr.E.D Unghi .Coapsa/Trunchi.Dreapt Executie Durata
Ung.C.T.Dr.T.V Unghi.Coapsa/Trunchi.Dreapt Tim p Viteza
Ung.C.T.Dr.V.U Unghi.Coapsa/Trunchi.Dreapt Viteza Unghiulara
Ung.Coapsa/Trunchi. Stâng a.Executi
e.Start Unghi.Coapsa/Trunchi. Stâng .Executie.Start
Ung.C.T.St.E.D Ung.Coapsa/Trunchi. Stâng .Executie Durata
Ung.C.T.St.T.V Ung.Coapsa/Trunchi. Stâng a Timp Viteza
Ung.C.T.St.V.U Ung.Coapsa/Trunchi. Stâng Viteza Unghiulara
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Star
t Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start
Ung.C.V.E.D Ung.Coloana/Verticala.Executie Durata
Ung.C.V.T.V Ung.Coloana/Verticala.Executie Timp Viteza
Ung.C.V.V.U Ung.Coloana/Verticala Viteza Unghiulara
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie
.Start Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start
Ung.Linie.U.O.E.D Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Durata
Ung.Linie.U.O.T.V Ung.Umar.Linie.Orizontala.Timp Viteza
Ung. Linie.U.O.V.U Ung.Umar.Linie.Orizontala.Viteza Unghiulara
Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start
Ung.Brat.Antebrat.E.D Ung.Brat.Antebrat.Executie.Durata
Ung.Brat.Antebrat.T.V Ung.Brat.Antebrat.Timp Viteza
Ung.Brat.Antebrat.V. U Ung.Brat.Antebrat.Viteza Unghiulara
6.5.1 Analiza serviciu lui
Ca urmare a volumului imens de date, respective grafice privind serviciu ile realizate,
peste 100, pentru serviciu i și peste 20 grafice pentru comparați e, o să ne oprim mai jos asupra
analizei indiv iduale a serviciu lui.

Rezultate sportiv S 1

Tabel.4. Tabel Date Serviciu S1:
Execuție start
(ms) Durata
execuție
(ms) Timp viteză
maximă
(ms) Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta 0.06 0.22 0.22 604.8126
Unghi Picior Stânga 0.04 0.22 0.2 764.8575
Unghi Genunchi Dreapta 0.04 0.34 0.23 532.1213
Unghi Genunchi Stânga 0.04 0.44 0.21 453.2074

51 Unghi Coapsa -Trunchi Dreapta 0 0.25 0.22 167.218
Unghi Coapsa -Trunchi Stânga 0.17 0.11 0.25 118.338
Unghi Coloană Verticală 0.26 0.13 0.29 555.5637
Unghi Linie U măr vs
Orizontală 0.17 0.25 0.36 1210.002
Unghi Braț -Antebraț 0.25 0.18 0.31 199.2619

In continuare in figura nr.75 este reprezentat graficul datelor pentru S1.

Fig.32. Serviciu S1- efect partea stângă

Așa cum se poate observa în graficul nr.75 , sunt prezent ate articulațiile care conțin
segmente ale corpului implicate direct în mișcarea realizată de sportiv pentru a executa
serviciu l.
Anterior, atunci când am prezentat modul de utilizare a informațiilor obținute prin
reprezentare grafică, am specificat faptul că zonele urmărite încep de jos în sus, de la picioare
spre brat, respectiv mână.

52 Se observă în grafic, sub forma de informativă, viteza mâinii în momentul impactului
rachetei cu mingea de 9,84 m/sec, cu un timp necesar pentru a ajunge la impact de 0,62 s ec,
din momentul primei extensii detectate.
Particular, pentru execuția de mai sus, se observă o durată mare privind acțiunea de la
nivelul picioarelor, în special piciorul stâng, care are o durată de 0,55 sec, comparativ cu
acțiunea trunchiului.
La nivel ul articulației cotului, avem o viteză unghiulară de 1225 grade/sec, cu o
durata de 0,27 sec.
De menționat este faptul că este de dorit ca acțiunea de extensie să dureze cât mai
puțin în condițiile de obținere a unei viteze unghiulare cât mai mari.

– Num ăr serviciu i: 21.
Tabel.5. Datele descriptive sportiv S1
N Media Abaterea
standard Asimetrie Boltire
Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error Statistic Std. Error
Viteza.metri.secunda 21 11.88 1.2011 -.596 .501 -.689 .972
Ung.Picior.Drept.Executie .Start 21 .3290 .05567 -.499 .501 -.659 .972
Executie.durata 21 .2324 .02488 .302 .501 -.374 .972
Timp.viteza. 21 .5190 .03590 -.129 .501 -1.583 .972
Viteza.Ung. 21 570.99 57.624 -.581 .501 .231 .972
Ung.P.St.E.D 21 .5467 .03877 -.847 .501 .570 .972
Ung.P.St.T.V 21 .5186 .03678 -.168 .501 -1.584 .972
Ung.P.St.V.U 21 546.57 98.492 .385 .501 -.912 .972
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 21 .2010 .02095 .041 .501 -1.082 .972
Ung.G.Dr.E.D 21 .4181 .03219 -.675 .501 -.303 .972
Ung.G.Dr.T.V 21 .5300 .03033 -.677 .501 -.652 .972
Ung.G.Dr.V.U 21 628.74 48.677 -.313 .501 -.083 .972
Ung.Genunchi. Stâng .Executie.Start. 21 .2114 .03198 -.326 .501 -.765 .972
Ung.G.St.E.D 21 .3590 .01578 .172 .501 -.591 .972
Ung.G.St.T.V 21 .5271 .03823 -.345 .501 -1.253 .972
Ung.G.St.V.U 21 663.63 68.852 .925 .501 -.361 .972
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 21 .2552 .04771 -.687 .501 -.367 .972
Ung.C.T.Dr.E.D 21 .2257 .01859 -.588 .501 -.193 .972
Ung.C.T.Dr.T.V 21 .4352 .03816 -.477 .501 -.927 .972
Ung.C.T.Dr.V.U 21 178.99 18.732 -.380 .501 .270 .972
Ung.Coapsa/Trunchi. Stâng a.Executie.Start 21 .5648 .04118 .040 .501 -1.283 .972
Ung.C.T.St.E.D 21 .0700 .01265 -.983 .501 -.132 .972
Ung.C.T.St.T.V 21 .5962 .02692 -.145 .501 -1.375 .972
Ung.C.T.St.V.U 21 140.88 59.530 .291 .501 -.922 .972
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 21 .5638 .02729 .110 .501 -1.453 .972
Ung.C.V.E.D 21 .1381 .00873 -.095 .501 -.742 .972
Ung.C.V.T.V 21 .5895 .03263 -.058 .501 -1.422 .972
Ung.C.V.V.U 21 593.18 15.343 .016 .501 .018 .972
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start 21 .4352 .03600 -.274 .501 -1.662 .972
Ung.Linie.U.O.E.D 21 .2595 .01161 .525 .501 1.157 .972
Ung.Linie.U.O.T.V 21 .6548 .02994 -.042 .501 -1.630 .972
Ung.Linie.U.O.V.U 21 1270.88 86.183 -.491 .501 -.824 .972
Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start 21 .3552 .22407 -.772 .501 -.980 .972

53 Ung.Brat.Antebrat.E.D 21 .2952 .14445 .518 .501 -1.233 .972
Ung.Brat.Antebrat.T.V 21 .6071 .05359 .028 .501 -1.118 .972
Ung.Brat.Antebrat.V.U 21 112.18 13.094 -.694 .501 -.119 .972

În cercetarea noastr ă au fost selecționate variabilele care au îndeplinit normalitatea
distribuț iei, dintre care doar patru variabile au raportat scoruri semnificative as sociate cu
valoarea independentă măsurat ă. Aceste variabile sunt incluse in tabelul nr. 10 .
Tabel.6. Date corelații sportiv S1
Variabila Media Abater
Standard r
(Pearson) Sig.
Viteză.M.S 11.88 1.20 – –
Ung.G.St.E.D .35 .015 -.56 .007
Ung.C.T.St.V.U 140.88 59.53 .51 .019
Ung.C.V.V.U 593.18 15.34 .76 .000
Ung.Linie.U.O.V.U 1270.88 86.18 .50 .20

Asocierea acestor variabile nu reprezinta o relație cauza efect . Rezulta tele acestui
tabel este interpretat precum o asociere între variabilele descri se si viteza max ima la impact.
Pentru o relație cauză – efect, am apelat la o analiza de regresie raporta tă in tabelul nr. 11 .

Tabel.7. Rezultatele analizei de regresie liniară vizând explicația în anicipare sportiv S1

Notă: R ²=32, pentru acest model. Celela lte trei variabile au fost excluse din modelul inițial pentru că
nu au întrunit condițiile de i ncludere în modelul de regresie .

Legenda:
– R² (R Square) – proportia variatiei valorilor prezise care are legatura cu variabilitatea
predictorului.
– B – Coeficien t Beta nestandardizat.
– Β – valoarea r (vezi tabelul de corelatii).
– t si sig – sunt testele de seminificatie ale coeficintilor pentru variabila utilizata.

Rezultatele din tabelul nr.11 au indicat ca exista o influență semnificativ ă a Unghiului
Genunchi Stâng Execuție D urată î n viteza maxima la impact a sportivului S 1, însă fara o relație între
cel două marimi, mărimea efectului explicâ nd 32% din varianta variabilei dependente, restul de 68 %
fiind explicat de alte variabile.

Model 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung.G.St.E.D 27.419
-43.254 5.163
14.368 –
-.568 5.310
-3.011 .000
.007

54 Rezultate sportiv S2
Tabel.8. Tabe l Date Serviciu S2:
Execuție start
(ms) Durata
execuție
(ms) Timp viteză
maximă
(ms) Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta
0 0.37 0.25 452.7176
Unghi Picior Stânga
0.17 0.23 0.36 342.2775
Unghi Genunchi Dreapta
0.29 0.16 0.38 583.3008
Unghi Genunchi Stânga
0.15 0.27 0.38 337.6785
Unghi Coapsa -Trunchi Dreapta
0.17 0.17 0.31 277.1057
Unghi Coapsa -Trunchi Stânga
0.22 0.13 0.34 343.0542
Unghi Coloană Verticală
0.34 0.13 0.41 638.3316
Unghi Linie Umăr vs
Orizontală
0.29 0.22 0.44 956.2958
Unghi Braț -Antebraț
0.31 0.22 0.41 269.4811

In continuare in figura nr.76 este reprezentat graficul datelor pentru S2.

Fig.33. Serviciu S2 efect partea dreaptă

55 În graficul nr.76 , se poate observa serviciu l unui junior, care după cum se remarcă
încă din grafi c, tehnica acestuia este diferită în comparație cu cea analizată anterior. Acest
junior, începe execuția serviciu lui cu piciorul dre pt, unghiul genunchiului stâng intră în acține
înaintea piciorului stâng, iar trecerea de la partea superioară a trunchiului în cea superioară
are o durată de 0.13 secunde. Nu este o trecere bruscă precum am văzut anterior, juniorul
realizând un balans mai mare. Impactul mingii cu racheta are o viteză de 11.33 m/s cu un
timp necesar de a ajunge la impact de de 0.22 secunde. Int eresant este de remarcat faptul că
impactul mingii cu racheta nu se realizează în punctul maxim al unghiului braț – antebraț
dreapta, precum am observat la jucătorul S2. Poate fi acesta răspunsul unui nivel mai scăzut
al acestui sportiv la serviciu ?
– Număr serviciu i: 24.
Tabel.9. Date descriptive sportiv S2
N Media Abatere
standard Asimetrie Boltire
Statis
tic Statistic Statistic Statisti
c Std.
Error Statistic Std.
Error
Viteza.metri.secunda 24 11.48 .82332 -.353 .472 -.593 .918
Executie.durata 24 .4088 .02879 -.055 .472 -.680 .918
Timp.viteza. 24 .2717 .02565 -.252 .472 -.202 .918
Viteza.Ung. 24 432.47 50.432 .161 .472 -.768 .918
Ung.Picior. Stâng .Executie.Start 24 .1583 .03102 -.431 .472 -.586 .918
Ung.P.St.E.D 24 .2742 .03752 -.162 .472 -1.178 .918
Ung.P .St.T.V 24 .3958 .02765 -.495 .472 .125 .918
Ung.P.St.V.U 24 335.72 58.048 .508 .472 .037 .918
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 24 .2821 .04672 -.080 .472 -1.151 .918
Ung.G.Dr.E.D 24 .1867 .04752 .890 .472 -.880 .918
Ung.G.Dr.T.V 24 .4158 .02812 .147 .472 -.744 .918
Ung.G.Dr.V.U 24 660.98 74.308 .552 .472 -.814 .918
Ung.Genunchi. Stâng .Executie.Start. 24 .1713 .03139 -.632 .472 .496 .918
Ung.G.St.E.D 24 .2787 .01191 .261 .472 -.444 .918
Ung.G.St.T.V 24 .4113 .02659 -.525 .472 -.047 .918
Ung.G.St.V .U 24 492.80 144.33 .712 .472 -1.187 .918
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 24 .1967 .03279 -.460 .472 -.200 .918
Ung.C.T.Dr.E.D 24 .1879 .01215 -.041 .472 -1.238 .918
Ung.C.T.Dr.T.V 24 .3333 .03253 .071 .472 .144 .918
Ung.C.T.Dr.V.U 24 237.23 25.308 -.476 .472 .033 .918
Ung.Coapsa/Trunchi. Stâng a.Executie.Start 24 .2671 .03057 .152 .472 -.667 .918
Ung.C.T.St.E.D 24 .1271 .01083 -.703 .472 -.759 .918
Ung.C.T.St.T.V 24 .3679 .03283 .008 .472 -.778 .918
Ung.C.T.St.V.U 24 207.09 59.255 .769 .472 .121 .918
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 24 .3875 .03404 -.380 .472 -.181 .918
Ung.C.V.E.D 24 .1308 .00504 .196 .472 1.463 .918
Ung.C.V.T.V 24 .4454 .03501 .014 .472 -.436 .918
Ung.C.V.V.U 24 693.76 26.688 -.611 .472 .238 .918
Ung.Umar.Linie.Or izontala.Executie.Start 24 .3262 .03173 -.480 .472 .112 .918
Ung.Linie.U.O.E.D 24 .2242 .01717 .576 .472 -.746 .918
Ung.Linie.U.O.T.V 24 .4808 .03006 -.496 .472 -.137 .918
Ung.Linie.U.O.V.U 24 1026.50 83.405 -.325 .472 -.862 .918
Ung.Brat.Antebrat.Exec utie.Start 24 .3738 .03681 -.446 .472 -.342 .918
Ung.Brat.Antebrat.E.D 24 .1771 .02579 .518 .472 .067 .918
Ung.Brat.Antebrat.T.V 24 .4396 .03127 -.191 .472 -.192 .918
Ung.Brat.Antebrat.V.U 24 286.10 25.327 .812 .472 .263 .918

56 Tabel.10. Tabel corelații sportiv S 2
Variabila M SD Pearson Sig.
Viteză.M.S 11.4825 .82332 – –
Ung.P.Dr.V.U 432.470212 50.4322781 .42 .038
Ung.P.St.V.U 335.727900 58.0486264 -.46 .024
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. .2821 .04672 .48 .016
Ung.G.Dr.V.U 660.982713 74.3088696 .77 .000
Ung.C.T.St.V.U 207.099467 59.2557307 .56 .004
Ung.Linie.U.O.V.U 1026.505946 83.4054368 .66 .000
Ung.Brat.Antebrat.E.D .1771 .02579 -.64 .001
Ung.Brat.Antebrat.V.U 286.104183 25.3279695 .61 .001

Sportivul S 2 a înregistrat un număr mai mari de asocieri între viteza la impact și
diferiți indici ai serviciului. Această diferență indică diferențele dintre caracteristicile tehnice
ale sportivului. Rezultatul analizei de regresie se poate observa în tabelul 15.

Tabel.11. Rezultatele analizei de regresie liniară vizân d explicația în anicipare sportiv S2

Notă: R ²=18, pentru acest model.

Legenda:
– R² (R Square) – propor ția variaț iei valorilor prezise care are legatur ă cu variabilitatea
predictorului.
– B – Coeficient Beta nestandardizat.
– Β – valoarea r (vezi tabelul de corelatii).
– t si sig – sunt testele de seminificatie ale coeficintilor pentru variabila utilizata.

Celelalte trei variabile au fost excluse din modelul in ițial pentru că nu au întrunit
condițiile de includere în modelul de regresie.
Rezultatele din tabelul nr. 15 au indicat c ă exist ă o influență semnificativă a
Unghiului Picior Drept Viteza Unghiulara in viteza maxima la impact a sport ivului S 2, insa
fara o relație între cel două marimi , marimea efectului explicand 18 % din varianta variabilei
dependente, restu l de 72 % fiind explicat de alte variabile.

Model 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung.P.Dr.V.U 8.478
.007 1.371
.003 –
.426 6.184
2.206 .000
.038

57 Rezultate sportiv S3
Tabel.12. Tabel Date Serviciu S3
Execuție start
(ms) Durata
execuție
(ms) Timp viteză
maxi mă
(ms) Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta
0.11 0.15 0.25 1200.909
Unghi Picior Stânga
0.04 0.21 0.23 1178.021
Unghi Genunchi Dreapta
0.01 0.26 0.25 1290.065
Unghi Genunchi Stânga
0.05 0.2 0.23 1150.337
Unghi Coapsa -Trunchi Dreapta
0 0.21 0.17 258.9508
Unghi Coapsa -Trunchi Stânga
0.23 0.06 0.25 401.3794
Unghi Coloană Verticală
0.26 0.21 0.27 801.0544
Unghi Linie Umăr vs
Orizontală
0.21 0.17 0.34 1732.597
Unghi Braț -Antebraț
0.23 0.27 0.3 229.9698

În continuare – în figura nr.77 este r eprezentat graficul datelor pentru S 3.

Fig.34. Serviciu S3 efect partea dreaptă

58 În acest grafic putem observa un alt tip de execuție, tehnica serviciu lui având ca punct
de plecare unghiului coapsă – trunchi stânga, apoi, unghi genunchi dreapta, unghi picior
stânga. Se observă o trecere rapidă, precum la jucătorul Hănescu, la unghi coapsă – trunchi
stânga, unghiul maxim al liniei umărului nu are un timp pregătitor, iar impactul mingii cu
racheta se realizeză înaintea punctului maxim unghi braț – antebraț dreapt a.
– Număr serviciu i: 25
Tabel.13. Date descriptive sportiv S3
N Media Abaterea
Standard Asimetrie Boltire
Statisti
c Statistic Statistic Statisti
c Std.
Error Statistic Std.
Error
Viteza.metri.secunda 25 12.52 .73328 .499 .464 -.167 .902
Ung.Picior.Drept.Executi e.Start 25 .1088 .02538 -3.393 .464 14.868 .902
Executie.durata 25 .1488 .05442 4.390 .464 20.943 .902
Timp.viteza. 25 .2216 .02577 .253 .464 -1.169 .902
Viteza.Ung. 25 907.8 213.79 .423 .464 1.281 .902
Ung.Picior. Stâng .Executie.Start 25 .0424 .03282 3.188 .464 13.375 .902
Ung.P.St.E.D 25 .2152 .01295 .641 .464 -.445 .902
Ung.P.St.T.V 25 .2352 .03653 2.600 .464 10.282 .902
Ung.P.St.V.U 25 940.74 323.08 .216 .464 -1.039 .902
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 25 .0232 .05914 4.612 .464 22.284 .902
Ung.G.Dr.E.D 25 .2504 .02491 -2.018 .464 6.447 .902
Ung.G.Dr.T.V 25 .2476 .03632 2.496 .464 9.704 .902
Ung.G.Dr.V.U 25 1081.77 337.54 .475 .464 -.338 .902
Ung.Genunchi. Stâng .Executie.Start. 25 .0396 .02951 2.073 .464 7.675 .902
Ung.G.St.E.D 25 .2184 .02135 1.288 .464 1.489 .902
Ung.G.St.T.V 25 .2264 .03850 4.074 .464 18.794 .902
Ung.G.St.V.U 25 879.90 127.04 .640 .464 -.162 .902
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 25 .0176 .03479 3.760 .464 16.352 .902
Ung.C.T.Dr.E.D 25 .1904 .02031 1.077 .464 .156 .902
Ung.C.T.Dr.T.V 25 .1344 .04664 2.339 .464 7.681 .902
Ung.C.T.Dr.V.U 25 304.08 55.048 .528 .464 .265 .902
Ung.Coapsa/Trunchi. Stâng a.Executie.Start 25 .1872 .07442 -1.217 .464 -.334 .902
Ung.C.T.St.E.D 25 .0760 .04252 .948 .464 -.981 .902
Ung. C.T.St.T.V 25 .2300 .05132 -.434 .464 .494 .902
Ung.C.T.St.V.U 25 327.781 110.05 .159 .464 -1.133 .902
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 25 .2516 .02672 3.816 .464 17.366 .902
Ung.C.V.E.D 25 .1980 .03742 -1.018 .464 -.401 .902
Ung.C.V.T.V 25 .2700 .03266 4.329 .464 20.443 .902
Ung.C.V.V.U 25 766.71 29.331 .117 .464 .632 .902
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start 25 .2004 .02423 2.985 .464 12.116 .902
Ung.Linie.U.O.E.D 25 .1772 .02011 1.120 .464 2.564 .902
Ung.Linie.U.O.T.V 25 .3384 .02703 4.050 .464 18.573 .902
Ung.Linie.U.O.V.U 25 1795.82 185.83 -3.119 .464 13.478 .902
Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start 25 .1840 .06614 .779 .464 .255 .902
Ung.Brat.Antebrat.E.D 25 .2232 .08508 .652 .464 .083 .902
Ung.Brat.Antebrat.T.V 25 .2896 .03813 1.298 .464 4.855 .902
Ung.Brat.Antebrat.V.U 25 230.08 26.87 -.527 .464 -.483 .902

59 Tabel.14. Corelații sportiv S3
Variabila M SD Pearson Sig.
Viteză.M.S 12.55 .72 – –
Ung.P.Dr.T.V .2200 .02 -.53 .007
Ung.P.St.V.U 963.92 308.05 .44 .029
Ung.G.Dr.V.U 1100.12 331.78 -.58 .003
Ung.Brat.Antebrat.E.D .22 .08 .52 .009

Rezultatele analizei de asociere dintre variabilele măsurate raportează o tehnică care se
bazează pe dezvoltarea membrelor inferioare, dintre care Unghiul Picior Drept Timp Viteză
are o influență semnifi cativă în realizarea serviciului – vezi tabelul 19.

Tabel.15. Rezultatele analizei de regresie liniară vizând explicația în anicipare

– Notă: R ²=29, pentru ace st model.
Legenda:
– R² (R Square ) – proporția variaț iei valorilor prezise care are le gatură cu variabilitatea
predictorului.
– B – Coeficient Beta nestandardizat.
– Β – valoarea r (vezi tabelul de corela ții).
– t si sig – sunt testele de seminificatie ale coefic inților pentru variabila utilizată .
Celelalte trei variabile au fost excluse din modelul inițial pentru că nu au întrunit
condițiile de includere în modelul de regresie.
Rezultatele din tabelul nr.19 au indicat c ă există o influentă semnificativ ă a Ungh iului
Picior Drept Timp Viteza î n Viteza Maxima la I mpact a sportivului S 3, însă fără o relație
între cel două mărimi, mărimea efectului explic ând 29 % din varianta variabilei dependente,
restu l de 71 % fiind explicat de alte variabile.

Model 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung.P.Dr.T.V 15.98
-15.57 1.15
5.20 –
-.538 13.875
-2.992 .000
.007

60 Rezultate sportiv S4

Tabel.16. Date Serviciu S4
Execuție start
(ms) Durata
execuție
(ms) Timp viteză
maximă
(ms) Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta
0.05 0.16 0.16 663.0142
Unghi Picior Stânga
0.01 0.23 0.15 827.2522
Unghi Genunchi Dreapta
0.03 0.22 0.17 537.8632
Unghi Genunchi Stânga
0 0.21 0.15 593.3441
Unghi Coapsa -Trunchi Dreapta
0 0.17 0.14 228.7476
Unghi Coapsa -Trunchi Stânga
0.03 0.12 0.12 153.8559
Unghi Coloană Verticală
0.19 0.14 0.23 565.9476
Unghi Linie Umăr vs
Orizontală
0.07 0.32 0.3 1257.834
Unghi Braț-Antebraț
0.17 0.17 0.22 160.0477
In continuare in figura nr.78 este reprezentat graficul datelor pentru S4.

Fig.35. Serviciu S4 efect dreapta -afară
În figura nr.78, în cazul S4, se poate observa un start al acțiunii atât la nivelul
piciorului drept cât ș i al unghiului format de coapsa stângă și trunchi.

61 Se remarcă la nivelul trenului inferior o durată medie (comparatie cu S3) de acț iune
atât la nivelul articulației gleznei cât și a genunchilor.
La nivelul trunchiului și a centurii scapulare se evidenț iază un timp scurt pentru
implicarea în serviciu , coloana acț ionând rapid pe fondul unui balans scurt a l umerilor.
Din punct de vedere al maximu lui vitezelor unghiulare evidenț iate pe grafic se
observă o zonă în care există succesiune la nivelul trenului inferior, iar pentru unghiul din
articulația cotului stâng avem o viteză maximă de 1272 grade/secundă, cu un timp de
execuție din momentul implicării primei zone în serviciu , de 0.38 secunde.
Viteza mâinii în momentul impactului cu mingea avem o viteza de 10,15 m/sec.
– Număr serviciu i: 25
Tabel.17. Date descriptive S4
Date descriptive
N Media Abaterea
standard Asimetrie Boltire
Statistic Statistic Statistic Statistic Std.
Error Statistic Std.
Error
Viteza.metri.secunda 25 9.3216 .680 -.287 .464 -.674 .902
Executie.durata 25 .1908 .024 .665 .464 -.320 .902
Timp.viteza. 25 .2056 .022 -.648 .464 -.571 .902
Viteza.Ung. 25 605.55 39.33 .014 .464 -.713 .902
Ung.Picior. Stâng .Executie.Start 25 .0264 .0180 .172 .464 -.886 .902
Ung.P.St.E.D 25 .2392 .0360 -.463 .464 -.409 .902
Ung.P.St.T.V 25 .1940 .0345 .444 .464 -.355 .902
Ung.P.St.V.U 25 746.29 88.97 -.006 .464 -.271 .902
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 25 .0476 .0194 -.040 .464 .534 .902
Ung.G.Dr.E.D 25 .2744 .0378 .379 .464 -.851 .902
Ung.G.Dr.T.V 25 .2180 .030 .109 .464 .090 .902
Ung.G.Dr.V.U 25 508.60 56.62 -.533 .464 -.473 .902
Ung.Genunchi. Stâng .Executie.Start. 25 .0336 .0272 .112 .464 -1.184 .902
Ung.G.St.E.D 25 .2264 .019 .373 .464 -.555 .902
Ung.G.St.T.V 25 .1920 .0367 .375 .464 -.669 .902
Ung.G.St.V.U 25 494.21 110.67 -.649 .464 -.060 .902
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 25 .0120 .01658 1.263 .464 .388 .902
Ung.C.T.Dr.E.D 25 .2200 .03175 .119 .464 -.773 .902
Ung.C.T.Dr.T.V 25 .1864 .03684 .274 .464 -.928 .902
Ung.C.T.Dr.V.U 25 207.62 29.20 .133 .464 -1.002 .902
Ung.Coapsa/Trunchi. Stâng a.Executie.Start 25 .0292 .02178 .164 .464 -.785 .902
Ung.C.T.St.E.D 25 .1856 .05508 -.474 .464 .137 .902
Ung.C.T.St.T.V 25 .1836 .04424 -.167 .464 -1.163 .902
Ung.C.T.St.V.U 25 139.62 46.37 .726 .464 -.546 .902
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 25 .2424 .02743 -.523 .464 -.464 .902
Ung.C.V.E.D 25 .1368 .01145 -.211 .464 -1.373 .902
Ung.C.V.T.V 25 .2816 .02718 -.278 .464 .773 .902
Ung.C.V.V.U 25 554.11 37.938 -.469 .464 -.253 .902
Ung.Uma r.Linie.Orizontala.Executie.Start 25 .1720 .04311 -.315 .464 .294 .902
Ung.Linie.U.O.E.D 25 .2404 .01814 -.656 .464 .185 .902
Ung.Linie.U.O.T.V 25 .3512 .02818 -.048 .464 -.112 .902
Ung.Linie.U.O.V.U 25 1256.9
6 97.526 -.058 .464 -1.269 .902
Ung.Brat.An tebrat.Executie.Start 25 .2272 .03298 .057 .464 -.354 .902
Ung.Brat.Antebrat.E.D 25 .1900 .02582 .805 .464 -.318 .902
Ung.Brat.Antebrat.T.V 25 .2944 .03124 .044 .464 -.704 .902
Ung.Brat.Antebrat.V.U 25 203.29 47.199 .546 .464 -.423 .902

62

Tabel.18. Corelatii S4
Variabila M SD Pearson Sig.
Viteză.M.S 9.32 .68 – –
Ung.G.St.V.U 494.21 110.67 -.46 .020
Ung.C.T.St.T.V .18 .044 .59 .002
Ung.Braț.Antebraț.V.U 203.29 47.1994 .64 .001

Sportivul S4 își bazează serviciul pe piciorul stâng și pe ultima parte a lanțulu i cinematic,
braț-antebraț drept. În realizarea serviciului influența semnificativă este realizată de către
Unghi Genunchi Stâng, Viteza Unghiulară, analiză observată în tabelul 23.
Tabel.19. Model regresiv S4

– Notă: R ²=21, pentru acest model.
– Celelalte trei variabile au fost excluse din modelul inițial pentru că nu au întrunit
condițiile de includere în modelul de regresie.
Rezultatele din tabelul nr.23 au indic at ca exista o influentă semnificativ ă a Unghiului
Genunchi Stâng Executie Durata in Viteza Maxima la I mpact a sport ivului S4 , insa fara o
relație între cel două marimi , marimea efectului explicand 21 % din varianta variabilei
dependente, restu l de 79 % fii nd explicat de alte variabile.

Model 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung.G.St.V.U 10.730
-.003 .575
.001 –
-.463 18.670
-2.508 .000
.020

63 Rezultate sportiv: S5
Tabel.20. Date serviciu S5
Execuție start
(ms) Durata
execuție
(ms) Timp viteză
maximă
(ms) Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta
0 0.32 0.27 324.8566
Unghi Picior Stânga
0.18 0.19 0.32 650.8919
Unghi Genunchi Dreapta
0.12 0.23 0.29 304.248
Unghi Genunchi Stânga
0.08 0.32 0.32 437.5854
Unghi Coapsa -Trunchi Dreapta
0.16 0.12 0.25 141.3986
Unghi Coapsa -Trunchi Stânga
0.09 0.19 0.23 199.202
Unghi Coloană Verticală
0.34 0.15 0.36 570.6 305
Unghi Linie Umăr vs
Orizontală
.18 0.25 .38 1238.65
Unghi Braț -Antebraț
0.28 0.27 0.34 188.0228

In continuare in figura nr.79 este reprezentat graficul datelor pentru S5.

Fig.36. Serviciu S5 efect dreapta -afară

64 Fără a reveni asupra unor aspecte constat e și în fig.79 , S5 prezintă un serviciu
caracterizat de o viteză a mâinii la momentul impactului cu mingea de doar 8 m/sec, însă pe
fondul unei execuții care iese în evidență prin timpi mici privind realizarea extensiilor,
implicarea trunchiului, a centur ii scapulare -balansul umerilor, însă cu un timp destul de mare
privind unghiul din articulația cotului drept.
– Număr serviciu i: 23
Tabel.21. Date descriptive S5
Date descriptive
N Media Abaterea
standard Asimetrie Boltire
Statisti
c Statistic Statistic Statist ic Std.
Error Statistic Std.
Error
Viteza.metri.secunda 23 10.31 .46333 .644 .481 -.615 .935
Timp.atingere.viteza.maxima 23 .4074 .03720 .480 .481 -.461 .935
Ung.Picior.Drept.Executie.Start 23 .0209 .02891 1.055 .481 -.369 .935
Executie.durata 23 .2813 .04516 -.106 .481 -.685 .935
Timp.viteza. 23 .2452 .02858 -.313 .481 -1.445 .935
Viteza.Ung. 23 254.84 64.2755524 -.648 .481 -.024 .935
Ung.Picior. Stâng .Executie.Start 23 .1626 .03911 .635 .481 .161 .935
Ung.P.St.E.D 23 .1952 .01310 -.185 .481 -.330 .935
Ung.P.St.T.V 23 .3017 .02980 .154 .481 -.959 .935
Ung.P.St.V.U 23 611.27 35.8059473 -.462 .481 -.242 .935
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 23 .1126 .03194 .263 .481 -.666 .935
Ung.G.Dr.E.D 23 .2161 .02231 .112 .481 -.150 .935
Ung.G.Dr.T.V 23 .2730 .04005 -.115 .481 -.308 .935
Ung.G.Dr.V.U 23 324.97 47.1553638 -.012 .481 -.018 .935
Ung.Genunchi. Stâng .Executie.Start. 23 .0687 .03622 .618 .481 -.444 .935
Ung.G.St.E.D 23 .3096 .01296 -.736 .481 -.261 .935
Ung.G.St.T.V 23 .3013 .03584 .818 .481 1.062 .935
Ung.G.St.V.U 23 460.29 31.0261048 -.091 .481 .429 .935
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 23 .1291 .03246 -.360 .481 -.292 .935
Ung.C.T.Dr.E.D 23 .1374 .02094 .574 .481 -.022 .935
Ung.C.T.Dr.T.V 23 .2174 .03671 .252 .481 -.359 .935
Ung.C.T.Dr.V.U 23 119.39 29.2854599 .352 .481 -.081 .935
Ung.Coapsa/Trunchi. Stâng a.Executie.Start 23 .0361 .04570 .844 .481 -.907 .935
Ung.C.T.St.E.D 23 .2287 .03520 -.368 .481 -.939 .935
Ung.C.T.St.T.V 23 .2148 .02778 .165 .481 -.895 .935
Ung.C.T.St.V.U 23 192.72 42.5834969 .538 .481 -.821 .935
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 23 .3070 .03509 .333 .481 -.594 .935
Ung.C.V.E.D 23 .1400 .01446 -.395 .481 -.861 .935
Ung.C.V.T.V 23 .3391 .03147 .107 .481 -.713 .935
Ung.C.V.V.U 23 519.33 24.0822662 -.307 .481 -.103 .935
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start 23 .2157 .03287 -.039 .481 -.542 .935
Ung.Linie.U.O.E.D 23 .2470 .01363 -.099 .481 -.723 .935
Ung.Linie.U.O.T.V 23 .4213 .03415 .441 .481 -.006 .935
Ung.Linie.U.O.V.U 23 1274.89 78.9836367 .016 .481 -.043 .935
Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start 23 .2404 .04106 .026 .481 .769 .935
Ung.Brat.Antebrat.E.D 23 .2283 .03904 .771 .481 -.318 .935
Ung.Brat.Antebrat.T.V 23 .3317 .03750 .350 .481 .350 .935
Ung.Brat.Antebrat.V.U 23 158.43 23.6491235 -.166 .481 -.750 .935

65 Tabel.22. Corelatii S5

Variabila M SD Pearson Sig.
Viteză.M.S 10.25 .54 – –
Ung.P.St.E.D .19 .023 -.52 .008
Ung.G.Dr.E.D .22 .0290 -.42 .040
Ung.Linie.U.O.V.U 1275.99 77.43 .50 .012

La sportivul S5 se observă asocierea variabilel or ce caracterizează trenul inferior și
raportează mișcarea umerilor în realizarea serviciului. Din aceste variabile doar Unghiul
Picior Stâng, Execuție Durată, influențeză serviciul semnificativ, analiză observată în tabelul
nr.27.

Tabel.23. Model Regresiv S5

– Notă: R ²=28, pentru acest model.
– Celelalte trei variabile au fost excluse din modelul inițial pentru că nu au întrunit
condițiile de includere în modelul de regresie.

Rezultatele din tabelul nr.27 au indicat c ă exist ă o influență semnificativă a Unghiului
Picior Stâng Executie D urata in viteza maxima la impact a sportivului S 5, insa fara o relație
între cel două marimi , marimea efectului explicâ nd 28 % din varianta variabilei dependente,
restu l de 72 % fiind explicat de alte variabile.
Mod el 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung. P.St.E.D 12.730
-12.432 .853
4.254 –
-.529 14.927
-2.922 .000
.008

66 6.5.2 Analiza comparativ ă a serviciu ilor

Fig.37. Comparativ serviciu S1- efect partea Stâng ă

Din analiza comparativă a servici ilor executate și afiș ate în graficul de la fig. 80 , se
observă aceeași tendință care define ște destul de clar un “pattern” pentru acest sportiv ,
caracterizat prin durata mare de acț iune la nivelul trenului inferior, o durata mică pentr u
trenul superior, usor decalată față de trenul inferior, ceea ce sugerea ză o rupere a mișcării și o
utilizare inef icientă a transferului de la trenul inferior. Cu o medie de ccs 9 m/sec pentru
viteza pumnului în momentul impactului, se poate spune ca acest tip de procedeu este destul
de lent în cazul acestui sportiv. Facem acea stă menț iune în condiții le în care acea sta pentru
alte tipuri de execuț ie a serviciu lui a obț inut viteze de 13 m/sec.

67

Fig.38. Comparativ serviciu S1 – plat partea dreapt ă

Din comparația celor trei serviciu i, se observă, o diferență de evaluare între primele
două serviciu i și cel de al treilea, la viteza de execuție dar și timpul acesteia (Vezi culorile
maro și verde). Trebuie subliniat pattern -ul dintre unghiul piciorului stâng și unghi coapsă –
trunchi dreapta , printr -o trecere la unghi coapsă – trunchi stâ nga și partea superioară a
trunchiului. Impactul mingii cu racheta se realizează după terminarea lanțului kinetic a l
membrelor inferioare și a trunchiului.

68

Fig.39. Comparativ serviciu S1 – plat vs. Efect partea dreapt ă

În cazul comparării celor două tipur i de servici i, respectiv cel cu efect ș i cel plat,
ambele pentru partea dreapt ă, se poate observa î n figura nr.82 , un mic decalaj privind
momentul în care se realizează impactul rachetei cu mingea raportat la momentul în care se
obține viteza unghiulară ma ximă în articulaț ia cotului.
Pentru serviciu l cu e fect î n cazul S1, momentul de atingere a vit ezei unghiulare
maxime este după cel al impactului rachetei cu mingea.
În ansamb lu, pentru trenul inferior și pentru brațul drept, descrierea implică rii ne arat a
un grad ridicat de automati sm, atâ t legat de moment ul în care zonele urmărite actionează cât
și ca durată .
Aceste observații se regăsesc î n timpul necesar pentr u realizarea serviciu lui, care î n
ambele c azuri este de 0.62 sec, precum și al vitezei pe car e mâ na(pumnul) o atinge, ambele
serviciu i fiind î n jurul valorii de 12 m/sec.

69

Fig.40. Comparativ serviciu S2 – efect partea dreapt ă

Realizând o comparație între servici i, vom observa, l uând în considerare și
observațiile expuse mai devreme, că acest junio r poate avea un nivel inconstant de realizare a
serviciu lui ca tehnică. În figura nr.83 putem observa, serviciu l portocaliu și cel verde, care
respectă impactul mingii cu racheta în punctul maxim al unghiului braț -antebraț drept, în
comparație cu serviciu l roșu care nu respectă același model de impact.
Diferențele de viteză dintre ele sunt mici, însă pe viitor trebuie observa tă și calcularea
eficienței numărului de serviciu i în funcție de biomecanica tehnicii realizate.
De asemenea putem observa, servi ciul portocaliu și cel verde, care respectă impactul
mingii cu racheta în punctual maxim al unghiului braț -antebraț drept, în comparație cu
serviciu l roșu care nu respectă același model de impact. Diferențele de viteză dintre ele sunt
mici, însă pe viitor trebuie observa t și calcularea eficienței numărului de serviciu i în funcție
de biomecanica tehnicii realizate.

70

Fig.41. Comparativ serviciu S2 – plat partea dreapt ă
Serviciu l plat al sportivului S2, este caracterizat de un grad ridicat de automatism,
aspec t vizibil și în cazul serviciu lui cu e fect. Durata acț iunii la nivelul zonel or studiate fiind
aproape aceeași, aspect care confirmă inclusiv prin timpul de execuție de 0.48 sec pentru
două din cele trei serviciu i supuse studiului.
Se poate observa cu ușur ință, atâ t în cazul serviciu lui cu efect câ t și al serviciu lui plat
un timp crescut de acțiune la nivelul articulației gleznelor, însa o eșalonare bună privind
momentul în care se obține viteza unghiulară maximă pentru articulaț iile trenului inferior.
De asemenea se evidentiază acelasi tipar regă sit și în cazul celorlalț i sportivi,
respectiv suprapunerea momentul î n care are l oc impactul rachetei cu mingea și a
momentului în care la nivelul articulației cotului se obține viteza unghiulară maximă .

71

Fig.42. Compara tiv serviciu S2 – plat vs. Efect partea dreapt ă

În cazul comparării celor două tipuri de serviciu , respectiv cel cu efect și cel plat, ambele
pentru partea dreaptă, se poate observa în figura nr.85 . Un mic decalaj privind momentul în
care se realizează impactul rachetei cu mingea raportat la momentul în care se obține viteza
unghiulară maximă în articulația cotului. Se poate observa, că durata a cțiunii unghiului picior
dreapt , unghi cu care realizaeză balansul este semnificativ mai mare spre deosebire d e
acțiunea unghiului genunchi dre pt, ce determină o insuficientă acțiune a membrelor inferioare
asupra mișcării totale a serviciului. Această observația, ne indică că jucătorul S2 realizează
serviciul din balansul corpului și nu din forța – putere a membr elor inferioare.

72

Fig.43. Comparativ serviciu S3 -efect partea dreapt ă

Comparația execuțiilor tehnice indică un pat tern la nivel inferior al trunchiului și o
inconstanță la nivel superior. După cum se observă impactul mingii cu racheta, este un
moment inconstant pentru sportiv, asta poate explica și viteza de la impactul mingii cu
racheta, fiind diferențe mari de viteze. În opinia noastră, cauza inconstanței la impactul
mingiei cu racheta se datorează lansarii mingii pe direcții diferite. Remarcăm, un lucru
pozitiv în comparație cu S2, faptul că mișcarea se bazează pe trenul inferior. Dezvoltarea
tehnicii la nivel superior poate avea efecte b enefice în jocul acestui junior, dacă va ține cont
de aceste observații.

73

Fig.44. Comparativ serviciu S3 – plat parte a dreapt ă

Serviciu l S3, în urma celor trei repetări, constatăm diferențe de execuție, viteze
unghiulare pe anumite segmente: unghi genunchi dreapta, unghi coapsă -trunchi stânga, unghi
coloană vs.verticală, ceea ce necesită un “lucru” specific pe aceste segmente, pentru a se
ajunge la un automatism optim. Serviciul plat este considerat cel mai simplu, în comparație
cu cele de efect, fapt ce se datorează mișcării segmentelor pe o singură axă. Sportivul S3

74

Fig.45. Comparativ serviciu S4 – efect partea d reapt ă

S4, datorită faptului că are o vârstă în care capacitățile coordinative și psi homotorii
nu sunt fixate, se constată diferențe mari între mișcările specifice ceea ce influențează
realizarea unui automatism. În opinia naostră, antrenorul trebuie să i-a în considerare nivelul
de dezvolatare antropometrică a jucătorului și să adapteze programul de antrenament în
funcție dezvoltarea ulterioară a serviciului (tehnica serviciului la vârsta de 14 ani, diferă cu
cea de la 19 ani).

75

Fig.46. Comparativ servi ciu S4 – plat partea dreapt ă

Se constată aceleași erori de tehnică, la fiecare execuție în parte, explicația fiind că
vârsta S4 nu are bază de fixare a capacităților coordinative și psiho -motorii. Plecând de la
observațiile din figura 88 și 89 putem af irma că lucrul segmentelor specific vârstei acționează
conform regulilor de eficiență tehnică.

76

Fig.47. Comparativ serviciu S4 – efect vs. plat partea dreapt ă

Diferențele de execuție tehnică în serviciu apar în funcție de lansarea mingii și
putem cons tata că la serviciu l plat, vitezele unghiulare sunt maxime, mult mai aproape de
momentul impactului. Lansarea mingii, devine un factor important în realizarea eficinetă a
serviciului indiferent de vârstă și caracteristici antropometrice. La vârsta de 14 an i, lansarea
mingiei este în funcție de efectul dorit, ulterior, indiferent de efectul dorit, mingea va fi
lansată în același punct pentru mascarea intenției de lovire.

77

Fig.48. Comparativ serviciu S5 – efect partea dreapt ă

S5, datorită faptului că are o vârstă în care capacitățile coordinative și psiho -motorii
nu sunt fixate, se constată diferențe mari între mișcările specifice ceea ce influențează
realizarea unui automatism . Se poate observa că lanțul cinematic dezvoltă o acțiune continuă
și efici entă. Observațiile de la figurile 89 și 90 sunt valabile și în acest caz, deoarece vârsta
sportivului este de 13 -14 ani. Diferențele în mișcare se datorează atât dezvoltării inconstante
ale segmentelor cât și a lansării mingiei.

78

Fig.49. Comparativ serviciu S5 – plat partea dreapt ă

Se constată aceleași erori de tehnică, la fiecare execuție în parte, explicația fiind
că vârsta S5 nu are bază de fixare a capacităților coordinative și psiho -motorii. Pe baza
observațiilor anterioare, viteza unghiulară maximă se apropie de momentul impactului, fapt
ce se datorează unei bune coordonări ale lanțului cinematic. Pe această cale putem să -l
felicităm pe antrenor, pentru tehnica folosită în funcție de caracteristicile vârstei și cele
antropometrice individuale .

79

Fig.50. Comparativ serviciu S5 – efect vs. plat partea dreapt ă

La serviciu l plat S5, este indicat ca vitezele unghiulare maxime să coincidă cu
momentul impactului. Aici constatăm că nu există o eroare de execuție tehnică. Pentru
serviciu l cu efect, conform înregistrărilor și analizei execuției , vitezele unghiulare nu coincid
cu momentul impactului.

80

Fig.51. Comparativ serviciu efect partea dreaptă – S1-S5

În urma înregistrărilor și analizei parametrilor înregistrați, putem remarca
diferențe în timpii d e execuție , conform unghiurilor segmentelor și durata efectuării
procedeului tehnic a bordat pe fiecare subiect în parte. Se constată că fiecare subiect are
particularitățile sale, conform calităților proprioceptive individualizate.

81

Fig.52. Comparativ servi ciu plat partea dreapta S1 -S5

În urma înregistrărilor și analizei parametrilor înregistrați, putem remarca diferențe
în timpii de execuție, conform unghiurilor segmentelor și durata efectuării procedeului tehnic
abordat pe fiecare subiect în parte. Se constată că fiecare subiect are particularitățile sale,
conform calităților proprioceptive individualizate, datorită faptului că fiecare jucător are
particularități antropometrice raportate la talie, segmente și amplitudinea articulațiilor
implicate.

82 6.6 Concluzii privind analiza datelor

Serviciu l este un procedeu tehnic care necesită o atenție sporită în vederea creșterii
eficienței acestuia. În acest raport am analizat segmen tele corpului unui jucător de tenis în
vederea realizării serviciu lui după modelul de stagii ale lui Kovacs and Ellenbecker, 2011.
Interesant a fost de observat faptul că acest model folosit de către cercetători nu este general
valabi l. Nu afirmăm că acest jucători nu folosesc aceleași segmente folosite în model, ci că
ordinea ac estora uneori diferă.
După mai multe teste am ajuns la concluzia că cel mai bine este ca jucătorul să stea cu
picioarele departate la nivelul umerilor, să le poziționeze pe o lini e paralelă cu linia de „fund”
și după , să înceapă mutarea piciorului viitor din spate până în punctul unde este cel mai stabil
și poate executa mișcarea cu maximă eficiență .
a) Greutatea corpului este pe piciorul din spate și “declanș ează acțiunea ” și brațele
pornesc simultan “în jos” . (Eliott și Saviano citati de Paul Ro etert și Jack Groppel
WORLD CLASS p.208)
Greutatea este repartizată pe ambele picioare, brațele încep mișcarea către “sus”,
brațul stâng conduce mingea pâna în momentul lansă rii, brațul drept începe ridicarea rachetei
b) Odată cu flexarea genunch ilor greutatea corpului se mută pe vârfurile picioarelor
pentru a putea permite o rotaț ie cât mai amplă a șoldului, și o răsucire a trunchiului
combinată cu arcuirea p e spate. Racheta ajunge în poziț ia “armat” , capul o rientat spre palma
care a lansat minge a . P ână acum totul a fost făcut cu o viteză medie. Din această poziț ie
jucătorul urmează să declanșeze viteza maximă.
c) Este declanșată viteza maxi mă a întregului lanț de mișcări . Forța este transferată
de la pământ la șold prin intermediul picioarelor , i ar trunchiul este este rotit prin intermediul
șoldului . Brațul care ține racheta “explodează” către momentul impactului , rotindu -se în jurul
umărului care de asemenea începe mișcarea de rotație . În acest timp brațul ce a lansat
mingea revine lânga corp.
d) Momentul impactului, corpul este perfect întins, desprins de la sol, atingând
înaltimea maximă când racheta întâlnește mingea și avem prona țiile antebrațului și
pumnului .

83 După impact încheietura pumnului flexează și avem aterizarea înainte pe direcția de
trimitere a mingei pe piciorul din față .
O altă observație este legată de timpul folosirii segmentelor în tehn ica serviciu lui. S –
au observa t diferențe semnificative între sportivi, pentru indicii ce au o influență asupra
lanțului kinetic. Fiecare dintre sportivi au caracteristici antropometrice individuale, fapt ce
explică atât tehnica personală, cât și indicele ce poate influența serviciul, fiecare sportiv
având rezultate diferite. Analiza și interpretarea datelor a demonstrat import anța înțelegerii
dezv oltării tehnicii pentru fiecare sportiv și obiectivizarea acesteia în funcție de necesități.
Impactul mingii cu racheta este un demers care necesită o atenție specială, pentru că
în fiecare dintre cazurile analizate de către noi, acesta a fost realizat, în tr-un alt punct de cât
cel prezis de către noi, la punctul maxim al unghiului braț – antebraț dreapta. Plecând de la
calculele realizate și durata de execuție, s -a putut observa că impa ctul mingii cu racheta, mai
precis, zona superioară a trunchiului dispu ne de cele mai m ulte modificări de la un serviciu la
altul. Prin observațiile graficelor, vom remarca, că trenul inferior, coapsele și trunchiul, au
același sa u se dezvoltă pe aceleași coordo nate, în comparație cu partea superioară, unghi
coloană, unghi li nia umerilor, ce devin incosntante, sau cu valori semnificative. Întrebarea
este: dacă parte a de antrenament în îmbunătățirea serviciu lui este mai dezvoltat pe partea
inferioară a corpului? Cât de multă importanță i se oferă impactului mingii cu racheta î ntr-un
antrenament pentru serviciu ?
Dezvoltarea modelelor de calcul moderne și a instrumentelor de măsurare, pot aduce
beneficii semnificative în eficientizarea unui procedeu tehnic, în cazul nostru serviciu și
indică în mod obiectiv de analiză și interven ție în funcție de caracteristicile antropometrice
ale sportivului.
Antrenorii împreună cu sportivii pot trece de la observațiile video la posibilitatea
obiectivizării tehnicii pe bază de sensor, prin explicarea informațiilor și datelor în timp real.
Specia liștii din domeniu pot folosi această tehnică în evaluarea servicilui, dar în mod deosebit
în obiectivizarea indicilor care aduc eficiența s erviciului. Noi nu admitem că doar anumiți
indici sunt importanți, ci folosirea acestora în funcție de nevoile sport ivului poate aduce prin
antrenament la rezultaele dorite în competiții.

84 Concluzii î n urma cercetării
Cercetarea efectuată prin programe de î nregistrare Darfish a principalilor parametri i
înregistrați pe momentele loviturii de serviciu în jocul de ten is în urma analizei și
interpretă rilor rezultate lor a scos în evidență faptul că deciziile nu se pot lua doar pe baza
unei singure înregistrări. Este foarte important ca fiecare execuție tehnică să fie analizată din
mai multe unghiuri în vederea evitării erorii de paralaxă, frecvent observată la tipurile de
înregistrări Dartfish. În analiz a serviciului se va apela la ex perți recunsocuți în domeniu, iar
deciziile importante se vor lua după interpretări aprofundate ale antrenorului cu specialiștii
care au rea lizat măsurătorile.
Folosirea analizei statistice a confirmat diferența dintre observația realizată la nivel
empiric și observația obiectivă. Lanțurile cinematice indică stereotipuri dinamice bine
determinate din punct de ved ere grafic, însă, matematic fr ecvența scorurilor este diferită. Prin
prelucrarea statistică a datelor s -a observ at cât de importantă este cunoa șterea obiectivă a
lanțului c inematic pentru fiecare sportiv . Interpretarea datelor s -a realiz at specific, pentru
fiecare sportiv, pentru a put ea urmări evoluția serviciului în funcție de caracteristicile
personale ale tehnicii. În opinia noastră analiza statistică a evidențiat anumiți indici ce pot
influența serviciul în diferite grade, însă fără a explica acest fenomen în tota litate.
Cei mai i mportanți indici analizați s -au regăsit la nivelul membrelor inferioare, linia
umerilor și braț -antebraț. Pentru fiecare sportiv, rezultatul e diferit , nu doar ca grad de
folosire a unui indice, cât și de poziția sau durata acestuia. Daca pentru un sportiv Unghiul
Piciorului St âng Execuție Durată i-a influențat serviciul, la un alt sportiv, același Unghi
Picior Stâng însă Viteza Unghiulară a influențat serv iciul. Acest tip de discriminare a
informației pe indici și mod de măsurare (în timp sau spațiu) , presupunem folosirea
informației pe direcții bine determinate în funcție de cerințele sportivului.
Evaluarea serviciului este un demers dificil și foarte bine structurat. Această metodă
de analiză este realizată de către specialiști, însă , în colaborare strân să cu antrenorul și
sportivul. În vederea eficientizării serviciului, această metodă are caracter în evaluare, dar și
în formularea unor predicții pe calcule statistice, fapt ce poate aduce un beneficiu în plus
sportivului în viitorul apropiat.
Sportivii de înaltă performanță au caracteristici tehnice specifice, iar antrenarea și
dezvoltarea acestora implică cunoașterea particularităților în cinematica mișcării. Metoda de

85 obiectivizare folosită în lucrare, exemplifică deosebirile în tehnica sportivilor , dar în special
în mișcarea lanțului cinematic, prin analiză și interpretare statistică.
Dezvoltarea tehnicii la serviciu depinde exc lusiv de coordonarea mână -ochi-picior.
Aruncarea mingii este fundamentală în cinematica mișcării, așadar metoda de analiză ș i
interpretare a datelor demonstrată în această lucrare, poate explica aceste fenomene prin
analiza indicilor descriși în mișcare.
Impactul mingii cu rach eta este un demers care necesită o atenție specială deoarece, în
fiecare dintre cazurile ana lizate a ceasta a fost realizat î ntr-un alt punct dec ât cel prezis d e noi,
adică la punctul maxim al unghiulu i braț-antebraț -dreapta sau stânga după caz.
Se deschid p erspective noi privind posibilitatea utiliză rii metodei de caracterizare
biomecanică a serviciu lui în tenis ca bază a unei tehnici de execuție individualizată .
Propunem să se acorde mai multă atenție acțiunii pe partea inferioară a corpului car e
are ca rezultat final , o execuție optimă specifică în ceea ce priveș te impactul mingii cu
racheta . O altă p ropunere este dezvoltarea coordonării brațului ce ajută la lansarea mingii,
prin antrenament proprioceptiv individualizat. În urma cercetării remarcăm că dezvolta rea
modelelor de calcul modern ș i a instrumentelo r de măsurare aplicate î n cercetare pot aduce
beneficii semnificative în eficientizarea procede ului tehnic, serviciu în tennis, indicând în
mod obiectiv o analiză și o intervenție în funcț ie de caracteristicile antropometrice ale
jucător ului de tenis.

86 Recomandă ri
Evaluarea loviturii de serviciu prin î nregistrarea cu ajutorul tehnologiei video
analizate prin programul DARFISH ș i a calit ăților psiho -motrice bio mecanice cu ajutorul
sistemului senzorial MOVEN BIOTECH care permite o apreciere calitativă a efectuării
execuției tehnice, raportat ă permanent la modelu l ideal individualizat de execuț ie, în vedere a
creării unei linii tehnico -metodic ă de corectare a erorilor tehnice și pregatire specifică, care să
fie propusă către Reprezentanții Colegiului de Antrenori a Fed erației Române de Tenis î n
scopul o bținerii unor performanțe de nivel internaț ional .
Se recomandă o meto dologie adecvată în pregă tire printr -un program diferenț iat
conform caracteristicilor antropometrice ale fiecă rui jucător în parte.
Recomandă m ca în pregă tirea acestui procede u tehnic sa fie pus accentul pe metodele
de aplicare a rezultatului legă turilor inver se (feedback) , a percepț iilor ki nestezice ale
jucător ilor, pe memoria mișcării , imaginea ș i autocontrolul mișcării , totul sub o bservaț ia
echipei de tehnicieni , pentru a se realiza o optimizare a viitorului model adaptat cali tăților
psihomotrice specifice și caracteristicilor ant ropometrice .
Imitarea unor modele de mișcare individuale sub observația și î ndrumarea doar a
antrenorilor nu mai constituie o cale de suc ces, de oarece tehnologia actuală ajută la
anticiparea ș i reducer ea erorilor tehnice individuale.
Recomand ăm corectarea erorilor de execuție tehnică pe baza determinării cauzelor
înregistrate c inematic, senzorial, analizate ș i indenti ficate î n mod obiectiv .
Reco mandăm introducerea în cadrul pregătirii , înca de la vâ rsta junioratului a
antrenamentului proprioceptiv în scopul dezvoltă rii și perfecționării execuției tehnice pe baza
capacităț ii de cuplare și cuplare segmentară , senzitiv analitică , fiind o bază a cons olidării
execuției tehnice la seniori și evitării unor eventuale accidentări ș i traumatisme .

87 Contribuția personală î n cercetare
Propunere de tehnologie modernă aplicativă în pregătirea antrenamentului proprioceptiv
în efectuarea loviturii de serviciu în jocul de tenis
Echipa de cercetatori : Cosac George, coord.stiintific prof. Univ. Dr. Bondoc Ionescu
Dragos, Prof. Dr. Bid iugan Radu .
Se propune ca inovaț ie un proiect de prototip al unei platforme senzitiv -ergometrice
pentru fixarea poziției statico -kinestezice al echilibrului în momentul optim al efectu ării
serviciu lui indiv idualizat .

Placa -partea
superioara unde sta
sportivul
4 traductori de forță pentru
măsurarea și determinarea
proiecției centrului de masă Ax pentru rotație, sensor și
motor pentru rotație
Placă -partea inferioară
Achizitie de date de la:
– 4 senzori de forță,
– un sensor de rotație – Control motor pentru
rotație

88 Model de co rectare –Program propus de pregă tire
Tabel.24. Model de corectare a erorilor tehnice , Program propus de pregatire catre
Comisia Tehnica a Federatiei R omane de Tenis .
Faza loviturii Greșeală Cauze Recomandări
Pregătirea
loviturii Coodonare deficitară
Poziția tălpilor greșită;
Lipsă echilibru Poziționarea picioarelor la
nivelul umerilor; acțiune
simplă (mișcare), brațele
lucrează în același timp;
priză semideschisă spre
continentală, rotația
trunchiului
Comprimarea –
armarea
( Unghiul dintre
segmente ) Extensia prea pronunțată;
Flexia Genunchilor
Ineficientă
Lipsa răsucirii trunchiului Lansarea mingii prea pe spate
sau prea în stânga
Mobilitate scăzut ă Lansarea mingii deasupra
capului;
Atenție la poziția brațului
care aruncă mingea să fie
întins în prelungirea
umerilor
Dezvoltarea mobilității și
forța – putere a membrelor
inferioare.
Accelerarea
( viteza
unghiulara) Lipsa unei accelerări care
să impri me forță și efect
mingii Aruncarea mingii într -o zonă
greșită
Lucrul picioarelor ineficient;
Lipsa echilibrului;
Unghiul dintre braț și antebraț
prea mare;
Unghiul coloanei, extensia
cotului, linia umerilor, flexia
și rotația trunchiului
Mobilitate scăzută Atenție la lanțul kinetic,
transferal greutății cu
ajutorul unui balans;
Explozia brațului pe
verticală;
Flexia încheieturii;
Unghiul brațului cu
antebrațul;
Săritura la minge;
Racheta în prelungirea
antebrațului;
Lucrul articulației pumnului

89 – brațului c u racheta
Finalul loviturii Aterizarea în lateral sau
chiar în spatele liniei de
“fund” Mingea este lansată prea jos,
lateral sau spate Mingea lansată suf icient de
sus și direcția spre înainte,
să permită o săr itură pe
direcția unde urmează să
servească.
Flexia și rotația trunchiului

Diseminarea re zultatelor cercetării se regasește în cadrul sesiunilor de comunicăari
științifice și reviste B.D.I.

Cosac George & colab., Comparative study regarding biological adaptation în sport
games , Recent Advance s în Applied and Biomedical Informatic and Computational
Engieneering în Systems Application – AIC’11,BEBI’11,2011Florence,Italy, pp.372 -375,
ISBN 987 -1-61804 -028, http://www.wseas.us/books/2011/ Florence/AI ASABEBI.pdf

Cosac George, Study regarding the unitary efficiency of the service return în tennis,
Inter național Scientific Conference, Efefcts of Physical Activity Application to
Antropological Status with Children, Youth and Adults, University of Belg rad, Faculty of
Sport and Physical Education , 11 -12 Decembrie 2012, Belgrad.

Cosac George, Bondoc -Ionescu Dragos, de Hillerin Pierre Joseph, Influenta noilor
tehnologii în evolutia tehnicii în tenis , sustinuta în cadrul conferintei Impactul Finalitat ilor
Sitemului Educational și de Cercetare Stiintifica din Romania în sustenabilitatea
performantelor sportive olimpice , editia a VI -a Societatea Stiintei Excelentei Umane și
Sportului Universitar, 06.12.2014, Bucuresti .

Cosac George, Demersuri de c ercetare pentru obiectivizarea parametrilor
biomecanici ai serviciu lui în tenis, Palestrica Mileniului III – Civilizatie și Sport ,
Universitatea de Medicina și Farmacie „Iuliu Hateganu” Cluj -Napoca , (acceptat spre
publicare conform adeverientei din 08.08. 2015)

90 7. Bibliografie selectiva
1. Achim Ș. Planificarea în pregătirea sportivă. București, 2005. pag 97.
2. Albus., James, S, (1991) Outline for a Theory of Intelligence.în Ieee
Transactions on systems man and cyberneics , Vol 21, N o. 3. M ay/June 1991,
p.473 -509
3. Apostol I. Ergofiziologie. Iași: Editura Universității ,,Al.I.Cuza’’, 1998. p. 48.
4. Ardelean T. Particularitățile dezvoltării calităților motrice. București: I.E.F.S.,
1982. 186 p.
5. Atkinson, J. – Componets of performance E.T.A. Coahers Syposion. Nordich ;
1990.
6. Atkinson, T. 2009 – Marketing to the Generation Today. ITF Coaching and
Sport Science Review 2009; 16 (48): 5 – 6
7. Balint L. Didactica Educatiei Fizice Scolare, 283p.
8. Bollettieri N. B ollettieri `s Tennis Handbook. Humman K inetics , 200 1. p. 137 –
148.
9. Bompa T.O. Dezvoltarea calităților biomotrice. Constanța: Exponto, 2001. 282
p.
10. Bompa T.O., – Performanta în jocurile sportive, Bucuresti, 2003,p.10 , p.32
11. Bompa.T.O. Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizare. Ex Ponto,
2002. p. 3-24, p.164
12. BompaT.O., Michael C., Periodizarea antrenamentului sportiv. Mușătești:
Tana, 2006. p.15 -59.
13. Bondoc –Ionescu D – Bazele antrenamentului sportiv, Note de curs Intern,
FEFS Universitatea Transilvania Brasov, 2008.
14. Colibaba E.D. Proiectar ea didactică științifică și implementarea ei în activitatea
sportivă de performanță. În: Știința sportului. București, 1996, nr.12, p.13 -20.

91 15. Craciun Marius, Psihologia sportului, ed. Risoprint, Cluj -Napoca, 2008, p.38 –
86
16. Crespo M. Tactical goals for d ifferent skill levels: a step by step plan, Coaches
Review, 1995. p 6, 8 -10.
17. Dartfish.Tv(2012) Dartfish mediabook analysis of forehand stroke.
18. Dartfish.Tv, (2011) la http://www.dartfish.tv
19. Daugs, Mechling, Bische & Oliver. Sportmotorisches Lernen und
Techniktraining -Band 1 u.2. (Invatare motorie sportiva și antrenamentul
tehnicii – vol1 și 2), Hofman Verl, 1989. p. 166 -210.
20. Dent p. Reading the game. Coaches Review, 1994, p. 3, 4 -5
21. Doson Lisa 2014 A Foolproof Way to the Continental Grip on the Serve . Long
Island Tennis Magazine .la http://longislandtennismagazine.com/article6017, accesat
20.05.2014
22. Dragnea A. și colab. Teoria educației fizice și sportului. București: Fest, 2006.
p.221 -236.
23. Dragnea A., Bota A. Teoria activităților motrice. București: Didactică și
Pedagogică, 1999. 283p.
24. Dragnea A., Teodorescu S.M., Teoria sportului. București: Fest, 2002. p.87,
155-159, 222 -284, 411.
25. Drăgan I. Refacerea organismului după efort. Bucureș ti: Sport -Turism, 1978. p.
32-47.
26. Drăgan I. Știința în slujba performanței sportive. București: E.F.S.,1988, nr.3,
p. 12 -19.
27. Đurović, N. et al.: 2008 Kinematic analysis of the tennis serve în young tennis
players Acta Kinesiologica, 2., 2:50 -56
28. Elliot B.C., Reid M., Crespo M. (2003). Biomechanics of advenced tennis.(Ed).
Inter național Tennis Federation.(pp.146 -152).

92 29. Elliot, B.C. Fleising , G.S.Nicholls, R.L. and Escamilia, R.F..Tehnicque effects
of upper limb loading în the tennis serve .Journal o f Science and Medicine în
Sport , (2003) 6,1,76 -87 .
30. Elliot,B.C.Marshall, R.N. and Notfal, G.J. Contribution of upper limb segment
rotation during the power serve în tennis , Journal of Applied Biomechanic,
(1995).11,4,433 -422.
31. Elliott B, Reid M, C respo M. Technique Development în Tennis Stroke
Production . London, UK: Inter național Tennis Federation; 2009.
32. Freeman, W., J., 2000 Perceptionof time and causation through thekinesthesia
of intentional action. În „Cognitive adaptation în complex systems ” editor
Pessa Eliano, p.18-34 la http://sulcus.berkeley.edu/wjf/ch.perceivedtme.pdf
33. Field, A., 2009. Discovering Statistics Using SPSS. Third Edition, London,
Sage Publications, Thousands Oaks.
34. Gagea A. Metodologia cercetării în educație fizică și sport. București: Fundația
,,România de Mâine’’, 1999. 377 p.
35. Georgescu M. Antrenamentul sportiv modern. București: Editis, 1993. p. 35 -50.
36. Girard, O., Micallef, J -P., Millet, G, p., 2007. Influence of Restricted Knee
Motion During the Flat First Serve în Tennis. Journal of Strength and
Conditioning Research, 2007, 21(3), 950 –957
37. Gottfried B., How to play on every surface. Tennis, 1994. p.46 -53.
38. Groppel J.L., The biomechanics of tennis: an overview. Inter național Journey
of Sport Biomechanics, 1986. p.141 -155.
39. Harre D. Teoria antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1973. 300 p.
40. Harre D., Lodz I. Antrenamentul de forță – viteză. În: Sportul de performanță.
București: 1986, nr.260, p.34 -50.
41. Holt, Sarah, (2014) Serving for Success – Anyone f or Tennis? la
http://www.bbc.com/sport/0/tennis/29019495

93 42. Hornyak T., (2014) Sony serves up tennis swing -analyzing sensor în US,
Canada. la http://www.cio.com.au/article/552960
43. Ifrim M. Antropologia motrică. București: Științifică și Enciclopedică, 198 6. p.
54-60.
44. Ifrim M. Criterii somato -fiziologice în selecția sportivilor. București: Științifică
și Enciclopedică, 1993. 70 p.
45. Ivancevic, V., & Ivancevic, T. (2005). Human -Like Biomechanics: A Unified
Mathematical Approach to Human Biomechanics and Hu manoid Robotics,
Springer, Berlin
46. Ivancevic, V., & Ivancevic, T. (2006). Natural Biodynamics, World Scientific,
Singapore
47. Ivancevic, V., & Ivancevic, T. (2008) Biomechanical analysis of shots and ball
motion in tennis and the analogy with with handball throws .Facta Universitatis
Series: Physical Education and Sport Vol. 6, No 1, 2008, pp. 51 – 66.
48. Kovacs, M and Ellenbecker, T., 2011 – An 8 -Stage Model for Evaluating the
Tennis Serve: Implications for Performance Enhancement and Injury
Prevention. Sports Healt , Nov • Dec 2011., pp. 504 -5013. DOI:
10.1177/1941738111414175
49. la http://www.dartfish.tv
50. Loehr, J.E. Mental matchplay. World Tennis, September, 1990. p. 80 -83
51. Mäenpää, Oli., Jobson, J and Löffl er Carola 2009 –The Importance of Market
research în Tennis. ITF Coaching and Sport Science Review 2009; 16 (48): 2 –
4
52. Manno R. Bazele antrenamentului sportiv. București: C.C.P.S., S.D.P., 1996.
199 p.
53. Manno R. Tehnica în sport În: Știința Sportului, București, 2003, nr.35, p.12 –
20.

94 54. Martin, Caroline – Analyse biom_ecanique du service au tennis : lien avec la
performance et les pathologies du membre superieur. These / Universite
Rennes , 2013 .
55. Mihăilescu, L. și Mihăilecu, N., Atletismul în sistemul inter național , edit.
Universității Pitești . 2006, p 35 -37.
56. Moldovan E. Aspecte cognitive și de evaluare multicriteriala în educatie fizică
și sport, Universitatea Transilvania din Brașov, 2009, p. 51 -60.
57. Monea Ghe., Monea D., Masurari și evaluari în sportul de performanta, 2008,
p. 54 -56
58. Morrison, Jessica, (2014) Human nose can detect 1 trillion odours What the the
nose knows might as well be limitless, researchers suggest. în Nature
Inter național weekly journal of science, doi :10.1038/nature.2014.14904
http://www.nature.com/news/human -nose-can-detect -1-trillion -odours -1.14904
59. Neagu N. – Teoria și practica activităților motrice umane, Ed University Press,
Tg Mures, 2010, 309p
60. Nicu A. ș.a. Antrenamentul sportiv modern. București: Editis, 1993. p.47 -530.
61. Niculescu Ionela, Ioana, Evalu are în educatia Motrica, ed. Universitaria,
Craiova, 2009, p.13 -31
62. O'Brien. B., (2014) Sample Lesson Using MotionPro! Part 1 .
http://www.motionprosoftware.com/tennis_analysis_software.htm
63. Pansiot, J., Markerless Visual Tracking and Motion Analysis fo r Sports
Monitoring. University of London Imperial College of Science, Technology
and Medicine Department of Computing, degree of Doctor, , 2009, pp.23.
64. Pollick., E, F., Fidiopiasitis, C., Braden, V., – Recognizing the style of spatially
exaggerated tenni s serves. Perception, ß 2001 a Pion publication printed în
Great Britainvolume 30, 2001, pages 323 ^ 338
65. Popa, M. 2010 – Statistici Multivariate Aplicate în Psihologie. Editura
Polirom,Iași.

95 66. Radu Voia ,Tenis mica enciclopedie,1979, p.70
67. Rață G., Psi hopedagogia Sportului de Performanta note de curs, Bacau 2005 –
2006.
68. Rizzolatti G.,Craighero, Laila, 2004 T he Mirror -Neuron System i n Annu. Rev.
Neurosci. 2004. 27:169 –92
69. Roetert p., Groppel J., World -class Tennis Tehnique. Master every stroke.
Human K inetics, 2001. p.207 -209
70. Roman Ghe., Rusu Flavia, Activitati sportive, ed. Napocastar, 2008, 215 p.
71. Rusu F., Baciu A., Șanta C. Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Note
de curs. Cluj -Napoca: F.E.F.S., U.B.B., 2009. p.23 .
72. Sakurai S, Jinii T, Reid M, Cuitenho C, Elliott B. Direction of spin axis and
spin rate of the ball în tennis service. J Biomech . 2007;40(2):S197.
73. Schonborn R. Tenisul, metodologia instruirii. Editura Casa -Oradea, 2011. p.
11-156
74. Sgrò. F., Mango, p., Nicolosi, S., Lipoma , M.- Analysis of Knee Joint Motion
în Tennis Flat Serve Using Low -Cost Technological Approach. Internațional
Workshop on Computer Science în Sports (IWCSS 2013). Published by
Atlantis Press, 2013, pp. 250 -254.
75. Simion Gh. Metodologia cercetării activităț ii omului în mișcare. Pitești:
Universitatea din Pitești, 1998. p.5 -125.
76. Stirling,D., Hesami, A, Ritz, Ch., Adistambha, K., NaghdyFazel (2010)
Symbolic Modelling of Dynamic Human Motions în Biosensors, Book edited
by: Pier Andrea Serra,INTECH, Cr oatia, downloaded from Sciyo.Com Xsens
MVN MotionGrid : Position Aiding System . Xsens https://www.xsens.com
77. Sun, Y., Liu, Y, Zhou, X A kinematic analysis of Li Na's tennis power serve
technique.(179). 30th Annual Conference of Biomechanics în Sports –
Melbourn e 2012, pp. 253 -255.

96 78. Temprado, J -J., (2005) Apprentissage et contrôle des coordinations perceptivo –
motrices. Différentes perspectives dans les sciences du mouvement humain. În
Bulletin de psychologie, 2005/1 (Numéro 475), Éditeur : Groupe d'études de
psychologie,
79. Teodorescu S. Antrenament și Competiție. București: Moroșan, 2006. p.9, 15 –
21, 160 -161.
80. Teodorescu S. Antrenament și competiție. Buzău: Alpha MDN, 2009. p.187 –
188.
81. Teodorescu S. Periodizarea și planificarea în sportul de performanță. Bucu rești:
Moroșan, 2007. p.15 -16, 37 -47.
82. Todorov I. Lazarov N. Norme pentru evaluarea dezvoltarii fizice și selectia
tinerilor pentru diferitele discipline sportive, CCS Metodologiua
antrenamentului Bucuresti 2000 p. 155 -160.
83. Verhoșanschi J. Todo sobre e l metodo pliometrico//medios y metodos para el
entrenamento y la mejora dela fuerza explosiva. Editorial Paidotribo, 1999.
186 p.
84. Weinberg R. S. Human kinetiks pulisher.Champaign III (1988),
85. Weinberg, R.S. The mental advantage. Human Kinetics Publish ers. Champaign
III, 1988. p.107
86. Weineck J. Fundamentele generale ale biologiei aplicate sportului la copii și
adolescenți. Biologia sportului, București: CCPS. 1994. p.22 -37.
87. Winfreid J. Structura model pentru o Teorie a antrenamentului Sportiv.
Leistungssport 4. C.C.P.S și S.D.P., 1995, p.4 -29.
88. Zatsiorski V.M. Calitățile fizice ale sportivului. Moscova:Cultură fizică și
sport,1970.150 p.
89. (http://www.researchgate.net/publication/231215748_An_8Stage_Model_for_E
valuating_the_Tennis_Serve_Implicat ions_for_Performance_Enhancement_an
d_Injury_Prevention – accesat la 15.09.2015)

97 90. *** Manualul Antrenorilor Avansati , Federatia Inter națională de Tenis, 1998.
p.39-40; 67 -80; 100 -115; 229 -239.
91. Nõmm, Sv., Toomela, A., (2013) An alternative approach to mea sure
quantityandsmoothness of the human limb motions în Estonian Journal of
Engineering, 2013, 19, 4, 298 –308, la
http://www.kirj.ee/public/Engineering/2013/issue_4/Eng -2013 -4-298-308.pdf

98 Conducător ș tiîntific: Doctorand:
prof.univ.dr. BONDOC -IONESCU DRAGOȘ GEORGE COSAC
Rezumat
„Obiectivizarea tehnicii de lovire a mîngii la serviciu în Jocul de Tenis ”
Tema cercetării dîn lucrarea de față isi propune să studieze tehnica
serviciului în jocul de tenis în care o importanță mare o au fazele timpurii cu ce le
mai importante elemente : acțiunea simplă, acț iunea cont înuă , un echilibru stabil
bun și plasarea mîngii, priza cât mai corectă, precizând că ritmul la serviciu este
un cri teriu important pentru a asigura o acț iune fluid ă în controlul plasării mîngii
si transferul eficient al greutăț ii în directia în care se love ște .
În cadrul demersului metodologic de cercetare experimental ă prelim inara
scopul acestei etape are urmatoarea formulare : Realizarea și verificarea unor
metodologii de obiectivizare a particularităților biomecanice individuale a
serviciului în tenis.
O ipoteza importantă a cercetării prelim inare este : Evoluția tehnologiilor
de investigare a c inematicii mișcări i umane permi te realizarea unor achiziț ii de
date care duc la eficientizarea individualizata a serviciului în tenis.
Etapele cercetării prelim înare se înscriu în perioada 2011 -2012 .
Tehnologia utilizata si procesarea datelor se refera la soft de analiza video
DartFish si echipament Moven Biotech cu masuratori pr în senzori de tip Xsense.
Analiza comparativa a rezultatelor studiului prelim inar a creat premisele
experimentului de bază al cercetării în perioada 2014 -2015, cu complet ările
existente de utiliz are a aechipamentului de tip Motion Grid care a ajutat pr in
calcule la realizarea proces ării valorilor ung hiulare, cu reprezentare grafică a
execuț iei serviciului pe fiecare d intre cei 5 subiecț i ai cercetării de bază .
S-au realizat comparaț ii al executi ilor tehnice reprezentate grapfic, constatâ ndu-se
că la baza pregătirii se află capacită tiile coord inative si psihomotorii
individualizate . Ținându -se cont si de particularităț ile atoprometrice raportate la
talie, segmente si amplitud inea articulaț iilor i mplicate . S -a constat ca în urma
analizei rezultatelor cercetării de bază s -au îndepl init ipo tezele de lucru
enumerate, constatâ ndu-se ameliorări în obiectivizarea tehnicii confirmând
ipoteza cercetării experimentale constatative pr in prelucrări statisti co-matematice
Recomandăm corectarea erorilor de execuție tehnică pe baza determ inării
cauzelor înregistrate c inematic, senzorial, analizate și indentificate în mod
obiectiv.
Recomandăm introducerea în cadrul pregătirii i nca de la vârsta

99 junioratului a antrenamentului proprioceptiv în scopul dezvoltării și perfecționării
execuției tehnice pe baza capacității de cuplare și cuplare se gmentară, senzitiv
analitică, fiin d o bază a consolidării execuției tehnice la seniori și evitării unor
eventuale accidentăr i și traumatisme.
Ca o contribuț ie personal ă se propune ca inovație un proiect de prototip
al unei platforme senzitiv -ergometrice pentru fixarea poziț iei statico -kinestezice
al echilibrului în momentul optim al efectuării serviciului individualizat, prec um
si Model de corectare a erorilor tehnice , Program propus de pregatire catre
Comisia Tehnic ă a Federației Româ ne de Tenis . În urma analizei cercetării î mi
dau acceptul de sust inere publica a tezei.

100 Research C oordinator: Ph.D. Candidate:
DSc BONDOC -IONESCU DRAGOȘ GEORGE COSAC

Summary
“Objectivation of the ball striking technique when serving in the tennis match”
This research aims at studying the ball striking technique when serving in the tennis
match, where temporary elements play an essential role: the simple action, the continuous
actions, good balance and the placement of the ball, the correct grip. I would also like to
mention that the rhythm of the serve represents an important criterion in pro viding a fluid
action in controlling the placement of the ball and efficiently transferring the weight in the
direction of the strike.
The methodology of the preliminary experimental research aims at: Creating and
verifying certain methodologies of object ivation of the individual biomechanical
particularities of the tennis serve .
One of the most important hypotheses of this preliminary research is: The evolution of
the technologies that investigate the kinematics of the human movement enables us to acqui re
data that leads to an increase in the efficiency of the tennis serve.
The preliminary research has been conducted during the period 2011 -2012.
The technology used in the data processing included: the DartFish video analysis
software and Moven Biotech equipment with measurements made with Xsense sensors.
The comparative analysis of the results of the preliminary study has determined the
premises for the basic experiment of the research conducted during the period 2014 -2015.
Said experiment used additio nal Motion Grid equipment that was used to process the angular
values, by providing a graphic representation of the serve for each of the 5 subjects used in
the basic research.
The comparative analysis of the graphically represented serves showed that the
coordinative and psychomotor skills represent the foundation of the training. However, we
also have to take into account the anthropometric particularities related to stature, joint
segments and amplitude. The analysis of the findings of this basic resear ch shows that the
initial hypotheses have been fulfilled and that certain improvements have been observed in
the objectivation of the technique. This confirmed the hypothesis of the preliminary
experimental research through statistical and mathematical ana lyses.
I hereby recommend the correction of the errors of technical execution based on the
causes that have been registered cinematically and sensory and that have been analysed and
identified objectively.
I hereby recommend the introduction of the propr ioceptive training even in juniors
with the purpose of developing and improving the technical execution based on the locking
and segment locking capacity that is analytically sensitive and that represents the foundation
of the technical execution of senior s and the basis for avoiding potential accidents and
traumas.
As a personal contribution I hereby suggest the creation of a prototype for a sensitive
and ergonomic platform that shall be used to determine the static and kinaesthetic balance

101 posture in the optimal moment of individual serve, as well as a prototype for correcting
technical errors, a training program that has been suggested to the Technical Commission of
the Romanian Tennis Federation. After analysing the research I hereby give my approval in
the public endorsement of this thesis.
Key words: the biomechanics of the tennis serve, the Moven system, the Dartfish
software, the cinematic registration of the execution angles on segments, the proprioceptive
training, the static and kinaesthetic bala nce posture.

102 CURRICULUM VITAE

Nume și Prenume: COSAC GEORGE
Data și locul nașterii: 26.01.1968 , Constanța
Adresă: Mun. Brașov, str. Poarta Schei nr.16 , România
Telefon: 0742.101648
EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ
Perioada: 01.04.2 012 – și în prezent
Numele și adresa angajatorului: Ministerul Administrației și Internelor , Clubul
Sportiv Dinamo București, Str. Stefan Cel Mare nr.
4-7 , Sector 2 , București
Sector de activitate Clubul Sportiv Dinamo București
Funcția ocup ată: Vicepresedinte al Clubului Sportiv Dinamo București
Perioada: 30.03.2009 -01.04.2012
Numele și adresa angajatorului: Ministerul Administrației și Internelor , Clubul
Sportiv Dinamo București, Str. Stefan Cel Mare nr.
4-7 , Sector 2 , B ucurești
Sector de activitate Clubul Sportiv Dinamo București și Centru Sportiv
Brașov
Funcția ocupată: Director – Baza Sportiva Brașov
Perioada: 2000 -2009
Numele și adresa angajatorului: Ministerul Administrației și Internelor , Clubul
Sportiv Dinamo Brașov , mun. Brașov , Str.
Nicopole nr. 34
Sector de activitate Sectia Tenis

103 Funcția ocupată: Antrenor principal al Sectiei de Tenis –
Perioada: 1985 -2000
Numele și adresa angajatorului: Ministerul Administrației și Int ernelor, Clubul
Sportiv Dinamo Brașov , mun. Brașov , Str.
Nicopole nr. 34
Sector de activitate Sectia Tenis
Funcția ocupată: Sportiv
ALTE FUNCTII SAU ACTIVITATI INDEPLINITE PE LINIE PROFESIONALA
22.02.2013 – prezent – Președintele Federatiei Romane de Tenis
2009 – 2015 – Organizarea a 10 turnee internationale , Futures , W.T.A
cu premii in valoare de 250.000 dolari , Cupa Davis si
Cupa Federatiei .
2005 -2008 Președi ntele Colegiului Național al Antrenorilor
2000 -2006 Colaborator Cupa Davis
2004 -2009 Colaborator Echipa naționala de Juniori
2000 -2001 Antrenor principal al sportivului ANDREI PAVEL
EDUCAȚIE ȘI FORMARE
Perioada: 2010 – prezent
Numele instit uției : Universitatea „ Transilvania” Brașov, Facultatea de
Educatie Fizica și Sporturi Montane IOSUD
Domeniul studiat : Tennis
Nivel de clasificare a formei de
Învățământ : Doctorat (2010 -2015)
Perioada: 2005 -2006
Numele insti tuției : Master în cadrul Facultatii de Educație Fizică și Sport –
Universitatea Transilvania , Brașov
Domeniul studiat : Curs Master „ Antrenament Sportiv ”
Nivel de clasificare a formei de
Învățământ : Studii pos tuniversitare

104 Perioada: 2005
Numele instituției : Centrul National de Formare și Perefectionare a
Antrenorilor , București
Domeniul studiat : Examen de avansare “Antrenor categoria I -a”
Nivel de clasificare a formei de
Învățământ : Studii perfectionare
Perioada: 2000
Numele instituției : Academia Nationala de Educatie Fizica și Sport
București
Examen Licenta (in urma absolvirii Facultatii de
Educ ație Fizică și Sport din cadrul Universității
„George Barițiu , Brașov)
Perioada: 1995 -1999
Numele instituției : Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul
Universității „George Barițiu” , Brașov ( licentiat la
Academ ia Nationala de Educatie Fizica și Sport
–București în anul 2000 )
Domeniul studiat : „Tenis”
Nivel de clasificare a formei de
Învățământ : Studii superioare
ABILITATI
Experienta relevanta în camp prof esional
Spirit dinamic și de competitie
Capacitate de adaptare
Comunicativ
Seriozitate, perseverenta
Management sportiv – de a asigura indrumarea antrenorilor și sportivilor pentru inalta
performanta
Spirit de initiativa
Cunostinte limbi straine : En gleza ( avansat) , Germana ( mediu ) , Italiana ( mediu )
MOTIVATII

105 Dezvoltarea continua in domeniul cunoasterii stiintifice
Accederea pe o treapta superioara pe plan profesional
Promovarea sportului de inalta performanta la nivel national și internatio nal
LUCRARI PUBLICATE
– Cosac George & colab., Comparative study regarding biological adaptation in sport
games , Recent Advances in Applied and Biomedical Informatic and Computational
Engieneering in Systems Application – AIC’11,BEBI’11,2011Florence,Ita ly, pp.372 -375,
ISBN 987 -1-61804 -028, http://www.wseas.us/books/2011/ Florence/AIASABEBI.pdf
– Cosac George, Study regarding the unitary efficiency of the service return in tennis,
International Scientific Conference, Efefcts of Physical Activity Application to
Antropological Status with Children, Youth and Adults, University of Belgrad, Faculty of
Sport and Physical Education , 11 -12 Decembrie 2012, Belgrad.
– Cosac George, Bondoc -Ionescu Dragos, de Hiller in Pierre Joseph, Influenta noilor
tehnologii in evolutia tehnicii in tenis , sustinuta in cadrul conferintei Impactul Finalitatilor
Sitemului Educational si de Cercetare Stiintifica din Romania in sustenabilitatea
performantelor sportive olimpice , edit ia a VI -a Societatea Stiintei Excelentei Umane si
Sportului Universitar, 06.12.2014, Bucuresti .
– Cosac George, Demersuri de cercetare pentru obiectivizarea parametrilor biomecanici ai
serviciului in tenis, Palestrica Mileniului III – Civilizatie si Spo rt , Universitatea de Medicina
si Farmacie „Iuliu Hateganu” Cluj -Napoca , (acceptat spre publicare conform adeverientei
din 08.08.2015)

106 CURRICULUM VITAE

Surname and First name: COSAC GEORGE
Date and place of birth: January 26, 1968 , Constan ta City
Address: Brasov City, str. Poarta Schei no. 16 , Romania
Phone number: 0742.101648
WORK EXPERIENCE
Period: April 1, 2012 – present
Name and address of the employer: Ministry of Administration and Home Affairs,
Dinamo Sports Club, Bucharest, S tr. Stefan Cel
Mare nr. 4 -7, Sector 2, Bucharest
Business sector Dinamo Sports Club in Bucharest
Position: Vice-President of Dinamo Sports Club in Bucharest
Period: March 30, 2009 -April 1, 2012
Name and address of the employer: Ministry of Admin istration and Home Affairs,
Dinamo Sports Club, Bucharest, Str. Stefan Cel
Mare nr. 4 -7, Sector 2, Bucharest
Business sector Dinamo Sports Club in Bucharest and Brasov Sports
Centre
Position: Manager – Brasov Sports Base
Period: 2000 -2009
Name and address of the employer: Ministry of Administration and Home Affairs,
Dinamo Sports Club in Brasov, Brasov City , Str.
Nicopole nr. 34
Business sector: Tennis Department
Position: Primary coach of the tennis department

107 Period: 1985 -2000
Name and address of the employer: Ministry of Administration and Home Affairs,
Dinamo Sports Club in Brasov, Brasov City , Str.
Nicopole nr. 34
Business sector: Tennis Department
Position: Sportsman
OTHER POSITIONS FILLED OR ACTIVITIES PERFORMED
DURING THE APPLICANT’S CAREER
February 22, 2013 – present – President of the Romanian Tennis Federation
2009 – 2015 – Organised 10 international tournaments, Futures,
W.T.A with awards amounting to 250,000 dollars, the
Davis Cup
and the Federation Cup
2005 -2008 President of the National College of Coaches
2000 -2006 Collaborator for the Davis Cup
2004 -2009 Collaborator for the National Junior Team
2000 -2001 Head coach for the sportsm an ANDREI PAVEL
EDUCATION AND TRAINING
Period: 2010 – present
Name of the institution: “Transilvania” University of Brasov, Faculty of
Physical Education and Mountain Sports, IOSUD
(Institution Organising Doctoral Studies)
Field of study: Tennis
Level of qualification: Doctorate (2010 -2015)
Period: 2005 -2006
Name of the institution: Master’s studies prescribed by the Faculty of Physical
Education and Sports – “Transilvania” University of
Brasov
Field of study: Master’s studies in “Sports Training”
Level of qualification: Postgraduate studies

108 Period: 2005
Name of the institution: National Centre for Training and Coaching in Bucharest
Field of study: Promotion exam “Master Coach”
Level of qualification: Skills upgrade course
Period: 2000
Name of the institution: National Academy of Physical Education and Sports in
Bucharest
Bachelor’s Exam (as a result of graduating the Faculty
of Physical Education and Sports of “George Baritiu”
University of Brasov)
Period: 1995 -1999
Name of the institution: Faculty of Physical Education and Sports of “George
Baritiu” University of Brasov (Bachelor of National
Academy of Physical Education and Sports in
Bucharest in 2000)
Field of stu dy: “Tennis”
Level of qualification: Higher education

SKILLS
Relevant work experience
Dynamism and competitiveness
Adaptability
Good communication skills
Commitment and perseverance
Sports management – providing guidance to coaches and sp ortsmen for higher performance
Initiative
Knowledge of foreign languages: English (advanced user), German (average user), Italian
(average user)
MOTIVATION
Constant development of scientific knowledge

109 Accessing higher positions in my career
Promoting high performance sports nationally and internationally

PUBLISHED WORKS
– Cosac George & colab., Comparative study regarding biological adaptation in sport
games , Recent Advances in Applied and Biomedical Informatic and Computational
Engineering in Systems A pplication – AIC’11,BEBI’11,2011Florence,Italy, pp.372 -375,
ISBN 987 -1-61804 -028, http://www.wseas.us/books/2011/ Florence/AIASABEBI.pdf
– Cosac George, Study regarding the unitary efficiency of the service return in tennis,
International Scientific Conference, Efefcts of Physical Activity Application to
Antropological Status with Children, Youth and Adults, University of Belgrad, Faculty of
Sport and Physical Education , 11 -12 Decembrie 2012, Belgrad.
– Cosac George, Bondoc -Ionescu Dragos, de Hillerin Pierre Joseph, Influence of the new
technologies in the evolution of the tennis technique , presented during the conference: The
Impact of the Purposes of the Romanian Educational System and Research on the
Sustainability of the Olympic Sports Performance, 6th edition, the Society for Science,
Human Excellence and University Sports, December 6, 2014, Bucharest .
– Cosac George, Research approaches to objectifying the biomechanical parameters of the
serve in t ennis, Palestrica Mileniului III – Civilisation and Sports, “Iuliu Hateganu”
University of Medicine and Pharmacy in Cluj -Napoca, (accepted for publishing based on the
certificate of August 8, 2015)