1. Rolul navei portcontainer in contextul general al navelor civile Nava este o construcție complexă, etanșă, amenajată și echipată pentru a pluti și… [613000]

1
1. Rolul navei portcontainer in contextul general al navelor civile
Nava este o construcție complexă, etanșă, amenajată și echipată pentru a pluti și a se deplasa
pe apă sau sub apă, în scopul transportării mărfurilor și a pasagerilor, cu scopul executării u nor
misiuni tehnice ori militare ori pentru activitate portuară având un mijloc propriu de propulsie sau
fiind remorcat de altă navă. Pentru a satisface aceste deziderate, nava trebuie să fie construită în așa
fel încât să indeplinească condițiile tehnico -economice și de sigurantă optime, astfel că navă este
dotată cu un număr mare de instalații generale și specifice, ale căror caracteristici trebuie să -i
asigure un randament de exploatare maxim.
Actele și documentele ce trebuie să existe la bordul unei nave în exploatare, unele se referă
la identitatea navei și a echipajului, iar altele sunt în legătură cu marfa sau reprezintă jurnale, cărți
sau registre ținute la zi pentru a putea urmări starea navei și toate operațiunile sale. S -a arătat că
nava satisf ace exigențele reglementărilor în diverse domenii, cum ar fi : siguranță navigației,
capacitatea instalației de încărcare -descărcare, buna stare sanitară a navei și a echipajului .
1.1. Descrierea navei portcontainer

Fig. 1.1
Navele portcontainere se impart in trei generatii care au evoluat in decurs de decenii
Se considera ca navele din prima generatie pot transporta 1300 TEU , navele din generatia a doua
pana la 2000 TEU iar cele din generatia a treia peste 3000 TEU.Acest ultim tip de nave au fost
restrictio nate de necesitatea trecerii canalului Panama si au o latime max. de 32,5 m
Proiectarea si constructia unei nave portcontainer trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:
1. Pentru a micsora sensibilitatea la ruliu o nava port container va avea:
– gurna de raza mica
– chila de ruliu fixata pe curbura gurnei pentru o eficienta maxima si cu o latime mai mare
– echiparea cu stabilizatoare hidraulice de ruliu

2
2. Pentru a micsora sensibilitatea la tangaj nava trebuie sa aiba un deplasament mare caruia sa -i
corespunda o lungime bine proportionata
3. Bordul liber sa fie cu cel putin 60% mai mare decat prevede LL
4. Pentru a se reduce posibilitatea de a imbarca apa pe coverta nava va avea prova evazata intre
25o si 35o , un spargeval suficient de inalt, falsbordurile de inaltime mare
5. Structura celulara a navei care permite stivuirea si fixarea containerelor in magaziile navei va
fi de o suficienta rezistenta pentru a suporta greutatea containerelor repartizata pe piesele de
colt
6. capacele gurilor de magazii vor trebui sa f ie suficient de rezistente pentru a suporta greutatea
containerelor fara a se deforma
7. Suportii de fixare a containerelor pe coverta vor fi capabili sa preia fortele ce se nasc in timpul
balansului pe mare
8. Acolo unde containerele se stivuiesc in afara capac elor gurilor de magazii vor fi prevazuti
pontili de sustinere
Navele portcontainere dezvolta viteze mari deci au consumuri mari care necesita tancuri de
combustibil pe masura
Nava este portcontainer,destinată transportului de mărfuri generale, mărfur i în
vrac,utilaje,echipamente și cherestea containerizate (pot fi containere normale sau duble) în magazii ăi
pe capacele gurilor magaziilor punții principale. Nava are 4 magazii, puntea principală, teuga
prelungită la magazia 1, bulb prova, suprastructura si compartimentul masini amplasate la pupa.
Propulsia este asigurata de un motor lent reversibil.
1.1.1. Caracteristici:
Tabelul 1.1:
Lungimea maximă 148,712 m
Lungimea între perpendicularele planului de forme K0 -K20 140,178 m
Lătimea 20,375 m
Înaltimea de co nstrucție la puntea principală 12,639 m
Pescajul de eșantionaj 8,3 m
la plină încarcatură 8,464 m

Viteza navei la mila masurata,cu corpul proaspat vopsit si carena curata,in apa
adinca,intensitatea vintului nu mai mare de 3 grade si starea marii ma xim 2 grade,la pescajul de plina
incarcatura d = 8,464 m si 85% din puterea maxima continua a motorului principal va fi de cel putin
20 Nd.
Aceasta viteza se va deduce din rezultatele probelor de mars cu nava in ballast

3
1.1.2. Capacitati magazii si tancuri
Capac itati containere in magazii si pe capace:
Tabelul 1.2:
Tip container In magazii Pe capace Total
20'x8'x8'6" Mag.1 84 66 150 buc
20'x8'x8'6" Mag.2 112 114 226 buc
20'x8'x8'6" Mag.3 112 114 226 buc
20'x8'x8'6" Mag.4 84 126 210 buc
40'x8'x8'6" Mag.1 40 33 73 buc
40'x8'x8'6" Mag.2 56 63 119 buc
40'x8'x8'6" Mag.3 56 63 119 buc
40'x8'x8'6" Mag.4 40 63 103 buc

Tancuri:
Tabelul 1.3:
combustibil greu (98%) 1.393,9 mc
motorina (98%) 357,6 mc
ulei (98%) 68,8 mc
apa potabila 43,5 mc
apa tehnica 112,1 m c
balast 3.692,3 mc

1.1.3. Motorul principal
Propulsia navei este asigurata de un motor principal tip K 8 SZ 52/105 CLe fabricat in Romania sub
licenta M.A.N..
Motorul are o putere maxima continua (MCR ) de 10.200 C.P. la 157 rot/min

4

1.2. DESCRIEREA CORPLUI NAVEI

1.2.1. Sistemul de osatura
Nava se construieste in sistem combinat de osatura,si anume:
– fundul si dublul fund zona magaziilor 2, 3, 4 in sistem longitudinal;
– bordajele,puntea principala, pe toata lungimea navei, in sistem transversal;
– platformele,fundul si dub lul fund in zona C.M. si magazia nr.1.in sistem transversal;
– extrememitatile pupa si prova,precum si teuga prelungita,in sistem transversal.
1.2.2. Puntea principala
In punte sunt practicate decupari mari pentru gurile de magazii si anume: pentru magazia
1,o si ngura decupare in PD avind dimensiunile (19,8 x 15,2) m; pentru magaziile 2 si 3 o decupare
in P.D. avind dimensiunile de (25,16 x 16,8) m si pentru magazia nr.4. o decupare in P.D. avind
dimensiunile de (15,58 x 16,8) m.
Marginile gurilor de magazii sint rigidizate cu curenti longitudinali si traverse de capat.
In afara deschiderilor puntea este de asemenea rigidizata de curenti. Curbura transversala a
puntii e ste formata din trei segmente de dreapta.
1.2.3. Suprastructura
Este amplasata in zona CM.In suprastruct ura sunt prevazute incaperi de locuit pentru
echipaj,comanda navei si incaperi de serviciu. Sistemul de osatura al suprastructurii este de tip
transversal. In zona amenajarilor,peretii usori sint gofrati,montati pe principiul "pereti aplicati".

1.3. INSTALATII DE CORP

1.3.1. Instalatia de Santina

Se utilizeaza pentru drenarea magaziilor de marfuri, a compartimentului masini, a
compartimentului masinii carmei, a tancurilor de combustibil greu dupa spalare si a unor tancuri
de scurgeri din CM.
Pentru prevenirea poluar ii apei marilor in CM se va amplasa un separator de santina.
Evacuarea uleiului din separator este automatizata.
Drenarea de avarie a CM se va efectua cu una din pompele de racire a MP.
Tubulatura instalatiei se va executa din tevi de otel sudate iar imbin area se va realiza cu mansoane
sau cu flanse si garnituri din marsitunit. Tubulatura se va zinca. Tubulatura de santina magazii
(magistralele) vor fi fixate intr -un tunel central de tubulaturi.

1.3.2. Instalatia de ballast

5

Balastarea si debalastarea navei se va executa cu doua electropompe centrifuge verticale
autoamorsabile. Electropompele se vor dubla reciproc si in caz de avarie vor dubla electropompa
principala de santina.
Instalatia de balast va fi de tip centralizat si va permite urmatoarele manevre :
– umpl erea libera a tancurilor de balast din dublul fund, laterale si din picuri pana la linia
de plutire.
– umplerea cu pompa a tuturor tancurilor de balast.
– golirea libera a tancurilor de balast pana la nivelul liniei de plutire.
– golirea cu pompa a tuturor ta ncurilor de balast.
– transferul intre diferite tancuri de balast.
Tevile vor fi din otel iar imbinarile se vor face cu mansoane sau cu flanse si garnituri din
marsitunit. Tubulatura si flansele se vor zinca. Magistrala de balast va fi amplasata in tunelul
central de tubulaturi.

1.3.3. Instalatia de ambarcat si transfer combustibil

Instalatia va fi formata din doua retele de tubulaturi, una pentru combustibil greu si una pentru
motorina. Fiecare retea va fi deservita de cate o pompa verticala cu surub. Electropo mpele vor fi
identice si se vor dubla reciproc.
Instalatia va permite efectuarea urmatoarelor operatii:
umplerea tancurilor din dublul fund prin curgere libera sau cu mijloacele de la tarm.
– debarcarea combustibilului la alta nava cu pompa, din orice tanc de rezerva.
– transferul combustibilului greu intre tancurile din zona magaziilor.
– umplerea tancurilor de decantare aspirand din orice tanc de rezerva. Pentru protectia impotriva
poluarii pe tubulatura de umplere a tancurilor de
combustibil greu se afla ra mificatii de preaplin.
Tubulatura se va executa din tevi de otel imbinate cu mansoane sau cu flanse si garnituri din
marsitunit. Tubulatura din tancuri nu se va proteja. Tubulatura din CM se va vopsi la exterior
conform specificatiei de piturare a navei.

1.3.4. Instalatia de incalzire tancuri

Instalatia are ca scop incalzirea cu abur a combustibilului greu, uleiului, reziduurilor si a
scurgerilor. Instalatia va fi de tip centralizat, serpentinele fiind alimentate cu abur din distribuitoare
iar condensul se va co lecta in basa prin tancul de control. Reglarea temperaturii in tancuri se va
face cu termoregulatoare.

6
Tubulaturile in afara tancurilor se vor zinca si se vor izola termic cu cochilii din vata minerala,
gutiplast folii si panza.
Instalatia de stins incendi u cu apa:
Nava va avea o instalatie de stins incendiu cu apa deservita de doua electropompe centrifuge
neautoamorsabile. Electropompele vor fi amplasate in CM si vor fi legate in paralel.
Nava va fi dotata cu o motopompa de incendiu de avarie autoamorsabil a amplasata intr -un
compartiment special. Motopompa va avea un cheson si o priza de aspiratie independenta de
electropompele de incendiu din CM.
Nava va fi dotata cu un numar corespunzator de hidranti si furtune cu ciocuri de barza.
Legatura instalatiei cu malulse va asigura cu flanse internationale. Tubulatura va fi din otel si
se va zinca.

1.3.5. Instalatia de stins incendiu cu CO 2

Aceasta instalatie se utilizeaza pentru urmatoarele compartimente :
– magaziile de marfuri
– compartiment de masini
– compartiment mo topompa de incendiu
– magazia de pituri
Centrala CO 2 va fi pe puntea principala si va avea cca. 140 butelii CO 2. In CM si
compartimentul motopompei de incendiu instalatia va fi prevazuta cu un sistem de avertizare vizual
si acustic ce intra in functiune cu doua minute inainte de lansarea gazului. In toate compartimentele
protejate instalatia va fi prevazuta cu fluiere de avertizare.
Instalatia se executa din tevi de otel trase si zincate la cald imbinate prin flanse mansoane si
insurubari.

1.3.6. Instalatia de st ins in cendiu cu abur

Instalatia va asigura stingerea incendiului in tancurile de combustibil greu, ulei, motorina din
zona CM. Stingerea se face cu abur la presiune si cuprinde 4 distribuitoare in CM de la care se
ramifica consumatorii.
Tubulatura se va i zola termic si se va zinca.

1.3.7. Instalatia de incalzire a incaperilor

Nava va fi prevazuta cu instalatie de incalzire cu abur conceputa in sistem de distributie bitubular.
Radiatoarele vor fi de tipul cu aripioare. Tubulatura se va izola termic.

7

1.3.8. Instalatia de abur d e serviciu

Instalatia utilizeaza abur sub presiune pentru urmatorii consumatori:
– vascozimetre
– preincalzitoare pentru combustibil, ulei si apa
– recipient amestec
– separator santina
– serpentina preincalzire DG
– tanc curatire chimica
– serpentina ta nc incalzire injectoare
– suflori valvule bordaj
– instalatia de incalzire incaperi si de aer conditionat
Trimiterea condensului la caldarina se va face prin tancul de control sau direct la condensor.
Calele de condens si filtrele se vor executa din fonta. Tubulatura se izoleaza termic.
Instalatia de ventilatie a incaperilor de serviciu si sanitare:
Instalatia va servi la ventilarea mecanica, mixta si naturala a incaperilor de serviciu si
sanitare.Canalele de ventilatie se vor executa din tabla de otel zinca ta. Ventilatoarele vor fi de tip
radial si axial.

1.3.9. Instalatia de scurgeri sanitare

Instalatia de scurgeri generale si fecale va asigura evacuarea apelor murdare de la
instalatiile sanitare si WC -uri.
Scurgerile de la WC -uri vor fi colectate intr -un tanc d e fecale sau se vor evacua direct peste
bord ca si celelalte scurgeri. Evacuarile in bordaj vor fi prevazute cu clapeti de retinere cu
inchidere. Tubulatura de scurgere se va executa din tevi de otel zincate.

1.3.10. Instalati a de apa sanitara calda si rece

Instalatia alimenteaza cu apa chiuvetele, spalatoarele, WC -urile si diversi alti consumatori.
Pentru a mentine apa calda la temperatura normala de consum exista o pompa de recirculare
a apei.
Instalatia va fi compusa din :
– 2 electropompe centrifuge autoamorsab ile (1 de rezerva)

8
– 1 hidrofor
– 2 filtre bactericide
– 1 boiler combinat abur -electric
– 1 pompa centrifuga pentru recircularea apei calde
Agregatele ce deservesc instalatia se grupeaza in module functionale. Pentru completarea
rezervei de apa nava va fi pr evazuta cu un generator de apa dulce care va folosi ca sursa
termica apa calda din circuitul de racire al MP.

1.3.11. Instalatia de apa potabila

Instalatia va alimenta cu apa potabila bucataria si oficiile si se compune din :
– electropompe centrifuge autoamorsabi le
– 1 hidrofor
– 2 filtre bactericide
– 1 electropompa de circulatie a apei potabile racite
Agregatele, tubulaturile si armaturile de legatura dintre acestea vor fi grupate in module
independente.

1.3.12. Instalatia de aer conditionat

Instalatia de aer conditionat va asigura conditii optime de microclima in compartimentele de
locuit si publice. Instalatia lucreaza cu aer recirculat in proportie de 40%. Numarul minim de
schimburi de aer pe ora va fi 6. Instalatia va fi de tip monotubular cu incalzire electrica local a in
cabine.
Instalatia frigorifica a instalatiei de aer conditionat va fi compusa dintr -un compresor pentru
freon 12, un condensator, rezervor, schimbator de caldura, filtru uscator si pompa de racire.
Instalatia frigorifica pentru camere si provizii:
Instalatia realizeaza si mentine temperatura necesara in compartimentele :
– compartiment carne ……………………. -15oC
– compartiment peste ……………………. -15oC
– anticamera ………………………………. +2oC
– compartiment vegetale ………………… +2oC
– compartiment lactate …………………… +2oC
Este o in stalatie de tip cu compresie de vapori intr -o singura treapta si cu vaporizare directa a
agentului frigorific in racitoarele de aer. Instalatia contine doua grupuri compresor -condensator
complet automatizate cu rezervor de lichid, racitoare de aer, doua sc himbatoare de caldura,

9
panouri de automatizare si armaturi .

1.4. INSTALATII DE PUNTE SI ACCESORII

1.4.1. Instalatia de ancorare

Instalatia de ancorare prova este compusa din :
– trei ancore de tip Hall de 5000 Kgf fiecare din care doua amplasate la post si una de rez erva
– doua lanturi de ancora calibru 62 mm si lungime 275 m fiecare
– doua declansatoare montate pe puntea principala
– doua nari de ancora din tabla sudata
– doua stope de lant cu role si surub
– un vinci de ancora actionat electric

1.4.2. Instalatia de manevra, l egare si remorc aj

Aceasta instalatie este compusa din:
– 4 babale ∅ 500 amplasate simetric fata de PD doua pe teuga, doua pe duneta.
– 10 babale ∅ 400 amplasate simetric fata de PD doua pe teuga, sase pe puntea principala si
doua pe duneta.
– 15 role de ghidare montate simetric fata de PD.
– nari de ghidare.
– 5 tamburi pent ru cabluri de otel ; 2 pe duneta, 3 pe teuga.
– un cablu remorca ∅ 47 , l=220 m.
– 5 cabluri legare ∅ 26 si l=180 m fiecare.
– 4 parame legare din relon ∅ 60 si lungimea 250 m fiecare. Pentru manevre sunt
prevazute 4 vinciuri automate de manevra cu actionare electrica (2 pe teuga, 2 pe
duneta).

1.4.3. Instalatia de guvernare

Aceasta instalatie va fi compusa din:
– carma de tip semisuspendat, compensata, in constructie sudata.
– masina de carma electrohidraulica.

10
– arbore de carma.
– lagare cu bucsa din bronz la capetele arborelui carmei.
Masina carmei este deservita de doua pompe actionate electric, interschimbabile, cu doua
circuite separate de alimentare cu energie electrica. Pe nava se vor monta indicatoare axiometrice.

1.4.4. Instalatia de greement si lumini

Nava va fi d otata cu lumini de navigatie si semnalizare in conformitate cu regulile SOLAS, cu
regulile RNR si cu regulile prevenirii abordajelor pe mare. Nava va fi prevazuta cu lumini pentru
navigatia in canalul Suez, Panama si Kiel.
Greementul se compune din:
– instal atia de proiector Suez in prova navei.
– baston lumina Panama amplasat pe copastie la extremitatea prova.
– catarg prova pe teuga, pentru lumini de pozitie, pavilion, clopot si tifon.
– catarg suprastructura cu doua platforme radar pentru lumini de navigatie.
– arboreti pentru antene.
– suport lumina pupa si baston pentru pavilion.

1.4.5. Scar i de pescaj si linii decorative

Nava va fi prevazuta cu scari de pescaj amplasate la prova ,pupa si centrul navei. In Bb
indicatiile vor fi in picioare iar in Tb in decimetri. Cifrele vor fi sudate pe bordaj. Liniile decorative
vor fi formate din denumirea navei pe prova si pupa navei, portul de inregistrare la pupa, elemente
decorative pe prova si cosul navei.

1.4.6. Marci de incarcare

Vor fi amplasate simetric in borduri si vor fi executate din bare de otel sudate pe bordaj.

1.4.7. Instalatia de salvare

In conformitate cu cerintele SOLAS si RNR instalatia de salvare se compune din:
– barca de salvare cu motor de 42 persoane si echipamentul cerut de SOLAS.
– barca de salvare cu action are manuala pentru 44 de persoane si echipamentul cerut de
SOLAS.
– doua plute pneumatice cu declansare automata de 12 persoane fiecare.

11
– doua seturi de grui gravitationale care asigura lansarea barcilor la un unghi de inclinare
transversala de + 15o si unu l de asieta + 10o .
– doua vinciuri electrice pentru manevra gruilor si ridicarea barcilor.

2. DESCRIEREA GENERALA A INSTALATIEI

Dispozitivele de lansare la apa se numesc grui. Instalatia grui barci salvare este instalatia de
manevra a barcilor, care asigur a fixarea, pastrarea, scoaterea in afara bordului, lansarea si ridicarea
barcilor la bord.
Din punct de vedere functional, toate instalatiile sunt de tip gravitational.
Aceasta conditie, este impusa de reguli, pentru a nu depinde de energia de la nava,(car e poate
dispare la un moment dat).
Din punct de vedere constructiv, gruile pot fi de mai multe tipuri:
– pivotante cu o singura articulatie,
– suspendate ( la platformele de foraj sau FPSO)
– cu miscare plan paralela, pe o cale de rula re,
– cu lansare prin cadere libera, tip Freefall
– speciale pentru montat in suprastructura la navele de pasageri cu spatii mici
– cu lansare pe cale de rulare inclinata in pupa ( la navele petroliere mari)
– cu rampa de lansar e tip freefall montata in exteriorul corpului navei (la platformele de foraj sau
la unele FPSO)
Grui pivotante cu o singura articulatie

Fig.2.1

Grui suspendate ( la platformele de foraj sau FPSO)

12

Fig.2.2
Gruie cu miscare plan paralela, pe o cale de ru lare,

Fig.2.3

Lansare prin cadere libera, tip Freefall

13

Fig.2.4
Grui speciale pentru montat in suprastructura la navele de pasageri cu spatii mici

Fig.2.5

Cu lansare pe cale de rulare inclinata in pupa ( la navele petroliere mari)

14

Fig.2.6

Cu rampa de lansare tip freefall montata in exteriorul corpului navei (la platformele de foraj sau la
unele FPSO)

Fig.2.7
Acestea sunt cele mai intalnite forme constructive pentru instalatiile grui barci salvare, Ele se pot
diversifica, functie de tipul, destinatia si forma navei.

15
Instalatia asigura scoaterea barcii in afara bordului, dupa eliberarea tuturor sistemelor de fixare,
numai datorita actiunii greutatii proprii.
Toate instalatiile de lansare a barcilor la apa, trebuie sa fie capabile de a -si past ra functionalitatea in
conditiile de inclinare a navei la ±20s,pe traversala navei si ±10 sasieta pe longitudinala.

3. IMPLEMENTAREA INSTALATIEI LA BORDUL NAVEI

Barcile de salvare trebuie amplasate astfel incat accesul oamenilor la ele si lansarea lor la
apa sa fie cat mai facile si mai rapide. Daca sunt montate mai multe barci intr -un bord, pe cat posibil
ele trebuie amplasate pe aceeasi punte. Daca este necesara arnplasarea barcilor pe punti diferite,
trebuie asigurate conditiile lansarii simultan a barci lor din ambele borduri.
Amplasarea barcilor de salvare se face in cadrul gabaritului navei, pentru a evita atingerea
lor in timpul acostarii; barcile de salvare nu trebuie sa afecteze vizibilitatea de la puntea de
comanda. Gruiele barcilor de salvare treb uie sa fie oricand gata de functionare, astfel incat barcile
sa poata sa fie date la apa rapid si sigur chiar in conditiile unor inclinari transversale de 15 ° si
longitudinale de 10 ° ale corpului navei.E1( trebuie sa permita ambarcarea rapida a oamenilor , fara
ca utilizarea unui mijloc de salvare sa afecteze alte mijloace de salvare sau manevrabilitatea navei.
Manevrele de iesire a barcii in afara bordului si de lansare trebuie sa fie posibile fara surse
de energie mecanica, folosindu -se fie energia omul ui, fie 9.,ravitatia. Viteza de lansare trebuie
limitata superior astfel incat impactul cu apa sa nu distruga corpul barcii (max 60…90 m/min).
Barcile de serviciu sunt manevrate de obicei cu ajutorul unor gruie pivo¬tante sau cu ajutorul
instalatiei de r idicat marfuri a navei.
Barcile de salvare trebuie sa fie prevazute cu instalatie de suspendare, care sa asigure
desprinderea la comanda a cheii pasticii inferioare a gruiei. Instalatia de suspendare a barcii la cele
doua extermitati consta din carligul r abatabil 1 cu contragreutate, carcasa 2, tirantul 3, flansa suport
4 care se fixeaza pe chila barcii si trota 5 de eliberare a carligului l (Figura _). Pentru a ta
ramanerea barcii de salvare suspendate intr -un singur carlig, eliberarea celor doua carlige este
sincronizata printr -o legatura mecanica.
Amplasarea instalatiilor grui barci salvare se face de regula la pupa navei, in zona, suprastructurii,
cu conditia ca distanta dela elice si pana la barca, sa fie de cel putin 1.5ori lungimea unei
barci.Aceas ta amplasare se refera de obicei la instalatiile clasice. Instalatiile de tip freefall se
amplaseaza de regula in pupa navei parallel cu PD, sau in lateral perpendicular pe PD.
Amplasarea gruilor la bord, trebuie facuta in asa fel incat gruile sa nu iasa d in gabaritul navei si sa
nu impiedice vizibilitatea, atunci cand sunt in pozitie de repaus.
De regula barcile se amplaseaza in pupa sau prova, functie de pozitia suprastructurii.
Instalatia care asigura lansarea barcilor trebuie sa indeplineasca unele cond itii:
– sa asigure o fixare ( prindere) sigura a barcii la bord in pozitie de repaus;
– sa permita o desprindere rapida din carlig;
– viteza de coborare, trebuie limitata la cea prescrisa de reguli

16
– scoaterea barcii in afara bo rdului si coborarea ei, trebuie facuta, fara utilizarea unor surse de
energie exterioare (gravitational);
– pentru situatii de avarie instalatia trebuie sa aiba si actionare manuala ;
– toate instalatiile de lansare a barcilor la apa, trebuie sa fie capabile de a -si pastra functionalitatea
in conditiile de inclinare a navei la ±20s,pe traversala navei si ±10 sasieta pe longitudinal .

4. ELEMENTE DE CALCUL SI DE DIMENSIONARE A INSTALATIEI

4.1. Calculul fortei care solicita gruia
Forta care solicita o gruie in timpul lansarii barcii, s e datoreaza greutatii barcii complet
echipate si incarcate cu oameni la capacitatea nominala, pentru inclinarea stattica a corpului
navei, de 15° in plan transversal si si simultan 10° in plan longitudinal.
Pentru misc area de inapoiere (ridicare si retragere la bord), numarul de oameni din barca se
reduce la minimum necesar (2… 5 persoane), iar unghiurile de inclinare ale corpului navei se
micsoreaza la 8° in plan transversal si 5° in plan longitudinal.

Sarcina la o pereche de gruie este :
𝑃𝑓=2(0,5+|𝑥|
𝑎)(𝑃1+𝑞1𝑚1)+𝑞2+𝑞3,
unde |𝑥| este marimea abosluta a excentricitatii centrului de greutate al barcii complet
incarcate (𝑃1⃗⃗⃗ +𝑞1⃗⃗⃗ 𝑚1) fata de jumatatea distantei dintre gruie ; 𝑎−distanta dintre punctele de
suspendere ale barcii ; 𝑃1⃗⃗⃗ −greutatea barcii complet echipate ;𝑞1⃗⃗⃗ −greutatea unui om
(750N) ; 𝑚1−capacitatea in oameni a barcii ; 𝑞2⃗⃗⃗⃗ −greutatea totala a doua sisteme de suspendare
ale barcii ; 𝑞3⃗⃗⃗⃗ −greutatea glisierelor de lansare ale gruielor gravitationale de translatie.
Daca pntru ridicarea si coborarea barcilor se utilizeaza palane, pentru determinarea sarcinii
gruielor in componenta 𝑞2⃗⃗⃗⃗ trebuie introdusa greutatea toatala a acestor palane. Pen tru
determinarea tensiunilor din ramurile palanelor, trebuie considerata marimea 𝑞2/2, intrucat
blocul suoerior al palanului nu se ridica odata cu barca.
Pentru fiecare dintre elementele constructiveale gruiei, se determina prin calculc cea mai
defavor abila situatie de solicitare. Elementele destinate pentru fixare si rigidizarea gruielor in
timpul marsului se calculeaza pentru eforturile dinamice,care apar la nevigatia cu rului si tangaj.
4.2 Studiul cinematic al gruiei
Gruia trebuie să ruleze sub acți unea greutății proprii și a greutății bărcii în condițiile impuse
de regulile de clasificare și construire a navelor maritime.
Se consideră nava înclinată în bordul opus cu -15ș și cu o asieta de 10ș. În aceste condiții,
momentul creat de greutatea gruiei și a bărcii cu echipament trebuie să fie mai mare decât momentul
forțelor de frecare.

17
Pentru studiul cinematic al gruie se consideră cunoscute:
• GB = greutatea bărcii cu echipament și 4 oameni care revine unei grui, G B = 1605 daN;
• Gg = greutatea gruiei cu role și axe, G g = 850 daN;
• Gp = greutatea pasticii, G p = 100 daN
Pentru studiul cinematic al gruiei, se foloseș te schema de calcul din Figura 1

Fig. 4.1
Se determină reacțiunile în căile de rulare în momentul eliberării gruiei, V1 și V2 din ecuații de
momente și proiecții pe axe verticale și orizontale:

𝐺𝐵𝑐𝑜𝑠10°𝑐𝑜𝑠15°+𝐺𝑔𝑐𝑜𝑠10°𝑐𝑜𝑠15°+𝐺𝑝𝑐𝑜𝑠10°𝑐𝑜𝑠15°−𝑉1𝑐𝑜𝑠35°−𝑉2=0
𝐺𝐵𝑐𝑜𝑠10°𝑐𝑜𝑠15°+𝐺𝑔𝑐𝑜𝑠10°𝑐𝑜𝑠15°+𝐺𝑝𝑐𝑜𝑠10°𝑐𝑜𝑠15°−𝑉1𝑐𝑜𝑠35°+𝐻=0
𝐺𝐵𝑐𝑜𝑠10°𝑑1−𝐺𝑔𝑐𝑜𝑠10°𝑑2−𝐺𝑝𝑐𝑜𝑠10°𝑑3−𝐻𝑑6=0

În urma rezol vării sistemului de ecuații , rezultă:

H = 580 daN
V1 = 2150 daN
V2 = 670 daN

Forțele de frecare F1 și F2 cu căile de rulare se calculează în felul următor:

𝐹1=𝑉1[𝜇𝑑
𝐷+2𝑘
𝐷+𝜇2ℎ
𝑅+𝛽
𝑅]

unde,
µ = 0,01 coeficient de frecare în lagărele roțilo r, pentru lagărele cu rulmenți;
k = 0,05 coeficient de frecare la rostogolire; D = 2,1 cm diametrul mediu al rolei;
d = 7 cm diametrul axului;
µ1 = 0,2 coeficient de frecare laterală; h/R = 0,6;
β = 0,024 coeficient de frecare datorită rolei pentru profil STAS cu un unghi de înclinare α
≅ 8°;

18
Rm = 10,5 raza medie a rolei.
Rezultă: F1 = 75,5 daN.
Analog, se calculează F2 pentru rolele de rabater e ținându -se cont de D =17,5 cm.
Rezultă: F2 = 27,6 daN.
Momentul care pune în mișcare gruia este:

𝑀𝑔=𝐺𝐵𝑐𝑜𝑠10°𝑑1+𝐺𝑝𝑐𝑜𝑠10°𝑑3−𝐺𝑔𝑐𝑜𝑠10°𝑑2−𝐹1𝑑4−𝐹2𝑑5 [𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚]
Rezultă: 𝑀𝑔=88.920,0 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚

4.3 Calculul de rezistență al gruiei

Calculul gruiei se face sub forma unei verificări.
Sarcina maximă la o pereche de gruie este:
𝑃𝑓𝑚𝑎𝑥=2(0,5+𝑥
𝑎)(𝑃1+𝑚𝑞)+𝑞1 [𝑑𝑎𝑁]
unde,
𝑥=0,6 𝑚 – distanța de l a centrul de greutate al bărcii c omplet echipate față de
jumătatea distanței dintre cârlige;
𝑎=1 𝑚 – distanța dintre cârlige;
𝑃1 = 3250 𝑑𝑎𝑁 – greutatea bărcii cu echipament;
𝑚=70 – numărul de oameni din barcă;
𝑞=15 𝑑𝑎𝑁 – greutatea convențională a unui om;
𝑞1 = 160 𝑑𝑎𝑁 -greutatea blocurilor de sarcină.
Rezultă: 𝑃𝑓𝑚𝑎𝑥≅ 10.000 𝑑𝑎𝑁
Deci unei gruie îi revine sarcina: 𝑃𝑓𝑚𝑎𝑥 / 2 = 5.000 𝑑𝑎𝑁 .
Cunoscându -se forțele din cablu ca re acționează asupra gruiei, se determină grafic rezultanta
lor. To t grafic s e descompune această rezultantă în componente normală și tangențială pentru
secțiunea cea mai solicitată a brațului gruiei pentru care se face verificarea . În calcul se face
verificarea pentru nava înclinată transversal cu 15ș și longitudinal cu 10ș.
Se face verificarea la solicitare compusă: încovoiere întindere și
răsucire.
Calculul efortului unitar echivalent se va face conform relației:
𝜎𝑒𝑐ℎ=0,5𝜎+0,5√𝜎2+4𝜏2 [𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2]

𝜎=𝜎1+𝜎2 [𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2]

𝜎1=𝑀𝑥
𝑊𝑥+𝑁
∆ [𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2]

𝜎2=𝑀𝑦
𝑊𝑦 [𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2]
𝜏=𝑀𝑡
2Ω𝛿𝑚𝑖𝑛 [𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2]
Relația (ultima) reprezintă formula lui Bredt, iar semnificația termenilor
este:

19
𝛺 = aria secțiunii mărginită de linia mediană a profilului;
𝛿𝑚𝑖𝑛 = 0,8 𝑐𝑚, grosimea minimă a profilului.
Pentru verificare, trebuie îndeplinită condiția:
𝜎𝑒𝑐ℎ<𝜎𝑎𝑑𝑚
Pentru tablă din oțel S0962 avem:
𝜎𝑎𝑑𝑚 = 1200 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
Verificarea în secțiunea solicitată se baz ează pe el ementele din Figura x

Elem entele geometrice ale secțiunii sunt:

– aria secțiunii 𝐴=122,5 𝑐𝑚;
– momente de inerție:

𝐼𝑥 = 40.900 𝑐𝑚4;
𝐼𝑦= 7.120 𝑐𝑚4.

– module de rezistență:

𝑊𝑥= 1.670 𝑐𝑚3;
𝑊𝑦 = 712 𝑐𝑚3;
𝑊𝑑 = 1.316 𝑐𝑚3.
Calculul de rezistență al gruiei este realizat sub formă tabelară

20

5. PRESCRIP ȚII A.N.R. PENTRU INSTALAȚIA DE GRUIE PENTRU
BĂRCI

21

5.1 Particularitati ale mecanismelor de actionare a instalatiilor gravitationale.

In afa ra de faza de manevrare a sarcinii, mecanismul de actionare trebuie sa asigure
manevrarea carligului gol (fara sarcina) cu viteza mult mai mare (se recomanda 1,67…. 3,34 m/s) si
asezarea pe mal sau pe nava a sarcinii cat mai redusa (se recomanda 0,1…0, 25 m/s).Pentru vinciurile
gruielor de barci de salvare se cer viteze reduse la virare, datorita valorilor mici impuse pentru
acceleratia ? .
Toate aceste cerinte impun reglarea, in limite largi, a turatiei mecanismului de actionare.In
cazul utilizarii me ca-nismelor cu actionare electrohidraulica, reglarea turatiei se poate realiza cu
ajutoul pompei cu debit variabil.
In cazul actionarii electromecanice pot 11 utilizate urmatoarele solutii de reglare a turatiei:
electromotoare de curent continuu, electrom otoare asincrone cu comutare de poli si cu rotorul in
scurt circuit, electromotoare asincrone cu rotor bobinat.

Electromotoarele de actionare a mecanismelor instalatiilor gravitationale trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa poata functiona in timpul acoperirii temporare cu apa in valuri;
 sa functioneze in intervalul de temperaturi -40….+50°C;
 sa fie in constructie modulara, pentru a asigura deservirea simpla ,rapiditatea schimbarii
blocurilor defecte, fiabilitate ridicata si compactitate;
 valori minime pentru masa, gabarit si consum de energie.

Actionarea mecanismelor de manevra trebuie sa asigure virarea fara intrerupere a paramei de
manevrea la efortul nominal de tractiune cu viteza nominala , timp de cel putin 30 de minute.

Viteza de v irare a paramei de manevra, la primul strat de infasurare a paramei pc tambur, la
efortul nominal de tractiune, trebuie sa fie un minimum:
 0,25 m/sec la o forta de tractiune < 80 kN;
 0,20 m/sec la o forta de tractiune de 81 – 160 kN;
 0,16 in/sec la o fort a de tractiune de 161 – 250 kN ;
 0,13 m/sec la o forta de tractiune > 250 kN.

Viteza de virare a paramelor cu ajutorul tamburului de manevra, la efortul nominal de
tractiune, nu trebuie sa fie mai mare de 0,3 m/s.
Indicatii cu privire la alegerea efort ului nominal de tractiune sunt date in capitolul 4.4 din
partea A – I I I „Instalatii, echipamente si dotari".
Sistemul de actionare electrica al mecanismului de manevra in regim nominal de
functionare trebuie sa asigure timp de doua minute obtinerea in c ablu in primul strat dc infasurare
pe tambur, a unei forte de tractiune cel putin egala cu 1,5 ori forta nominala.

5.2 Protectia la suprasarcina.

Daca momentul maxim al sistemului de actionare poate solicita elemente le dispozitivelor de
manevra la fo rte mai mari decat cele admise conform 6.4.4 mecanismele de manevra trebuie
prevazute cu un sistem de protectie la supra sarcina.

22

5.3 Frâ ne

Mecanismul de manevra trebuie sa aiba o frana automata care sa retina fara patinare cablul
de manevra solicitat la o forta de tractiune de cel putin 1,5 ori forta nominala de tractiune, in cazul
disparitiei energiei de actionare sau la defectarea dispozitivului de actionare.
Tamburul mecanismului de manevra trebuie sa aiba o frana al carei moment de franare la
desfasurare care trebuie sa asigure pe primul strat al infasurarii o tractiune in cablu de manevra
egala cu 0,8 din sarcina de rupere a cablului.
Forta aplicata pe manivela franei nu trebuie sa fie mai mare de 740 N.
Daca tamburul are un dispozitiv de opri re sau blocare, trebuie sa existe posibilitatea
eliberarii tamburului printr -un procedeu aprobat in timp ce cablul de manevra se afla sub sarcina.
Verificarea rezistentei.
Piesele mecanismelor de manevra aflate in fluxul liniilor de forta, trebuie sa fi e verificate
din punctul de vedere al rezistentei, la forta nominala de tractiune pe tamburul de manevra. In acest
caz, eforturile unitare reduse in piese nu trebuie sa depaseasca 0,4 materialului piesei.
Rezistenta pieselor mecanismului de manevra si a pieselor lui de fixare la postament, trebuie
sa fie verificata la actitinea momentului maxim al dispozi -tivului si la actiunea pe tamburul de cablu
a unei sarcini egale cu sarcina de rupere a cablului de manevra.
In toate cazurile de mai sus tensiunile d in piese nu trebuie sa depaseasca 0,95 din limita de
curgere a materialului piesei.
Rezistenta pieselor mecanismului trebuie sa tina seama de toate aspectel, si directiile
geometrice posibile ale sarcinilor ce pot aparea in timpul exploatarii .
Rezisten ta cablului destinat sa functioneze cu mecanismul de manevra trebuie sa fie
mentionata pe mecanism.

5.4 Vinciuri automate.

Caracteristicile si rezistenta vinciurilor automate de manevra nu trebuie sa fie inferioare
celor ale vinciurilor neautomate sim ilare.
Vinciurile automate trebuie sa aiba o comanda manuala care sa asigure posibilitatea de lucru
si in regim neautomat.

Trebuie sa fie prevazute:
 semnalizare preventiva sonora, care sa anunte desfasurarea lungimii maxime admisibile a
cablului;
 un indicator al marimii fortei de tractiune in cablu in regimul de lucru automat.

6. ÎNTREȚINEREA ȘI PROBAREA INSTALAȚIEI .

Exploatarea instalatiilor gravitationale trebuie facuta astfel incat sa se asigure buna lor
functionare si protectia personalului de deservire cat si a muncitorilor din apropierea instalatiei
respective.Avand in vede re ca mijloacele de ridicat lucrea za in locuri unde exista o mare
concentrare de materiale, marfa si oameni, deservirea si exploatarea lor trebuie facuta de un
personal calilicat, autorizat de catre organele competente ale ISCIR.Pentru acest personal se pr evad
teste speciale pentru controlul abilitatilor fizice si psihice, li se face un control medical periodic si

23
un control al calificarii si instruirii.Personalul de deservire a mijloacelor de ridicat si transportat ii
revin urmatoarele sarcini:
 Supravegher ea modului cum se face prinderea si depozitarea materialelor pe mijlocul de
ridicat si transportat;
 Exploatarea corecta in tot timpul lucrului a mijlocului de ridicat si transportat;
 Efectuarea controlului zilnic inainte de inceperea lucrului si dupa termi narea lui;
 Intretinerea curenta a mijlocului dc ridicat si transportat si supravegherea reparatiilor
efectuate de catre atelierele de specialitate.

In cadrul problemelor legate de exploatarea masinilor de ridicat problemele fundamentale sunt:
 Uzura masini lot de ridicat si transportat;
 Ungerea masinilor de ridicat si transportat;
 Reviziile si reparatiile masinilor de ridicat si transportat.

6.1 Uzura masi nilor de ridicat si transportat

Orice masina e supusa unci uzuri fizice si unei uzuri morale. Prin uz ura fizica se intelege
modiftcarea formei, dimensiunilor sau proprietatilor organelor masinii, datorita frecarii sau actiunii
factorilor exterior ca umiditate, acizi, temperature inalta etc.

In cazul cuzinetilor, mansoanelor si lagarelor, uzura se dator eaza fie ungerii deficitare sau
utilizarii unui ulei necorespunzator , fie patrunderii impuritatilor intre suprafetele de frecare, fie
tolerantelor gresite la montaj.Canalele cuzinetilor trebuie sa fie taiate corect iar alimentarea lor cu
ulei sa se faca i n afara zonei de presiune maxima.
La frane se uz.eaza captuseala sabotilor sau a benzilor, tamburii de frana, conurile discurilor
de frana etc.

Prin uzura morala a masinilor se intelege reducerea valorii lor, datorita constructiei de
modele mai perfe ctionate cu un pret de cost mai redus.

6.2 Ungerea masinilor de ridicat si transportat

O exploatare rationala a masinilor de ridicat si transportat necesita ungerea periodica a
elementelor si mecanismelor care servesc la transmiterea si transformarea mi scarii.ln cazul in care
masina lucrea7a in mediu eu muit praf, uleiul trebuie schimbat mai des, sau daca este posibil, se
folosesc cuzineti speciali care functioneaza fara ungere.

Asigurarea ungerii corecte si la timp permite o exploatare rationala, eco nomica si sigura
(fara pericole de avarie) a masinii de ridicat si transportat, micsoreaza uzura mecanismelor si
solicitarile motoarelor din punct de vedere economic prelungind viata masinii.

6.3 Norme de uzura

Prezentele norme sunt informative si pot f i modi ficate in functie de caracterul concret de
functionare a elementului si felul uzurii. Pentru precizarea influentei uzurii asupra rezistentei si
sigurantei pot fi folosite metode de calcul.Normele se refera Ia locurile cu uzura maxima.Pesele cu

24
uzura de 10% si mai mult in grosime sau diametru precum si piesele fisurate, rupte sau cu
deformatii remanente nu trebuie sa fie admise in exploatare.

6.4 Reparatii periodice impuse instalatiei

6.4.1 Organizarea reparatiilor, stabilirea ciclului de reparatii la instalat iile gravitationale

Asigurarea unei stari tehnice bune a instalatiilor gravitationale se obtine printr -o exploatare
rationala, o intretinere corespunzatoare si aplicarea unui regim de reparatii preventive
planificate.Caracteristica sistemului de reparatii preventive consta in scoaterea periodica a instalatiei
din exploatare, pentru executarea unor operatii de un volum stabilit, in functie de valoarea uzurii
admisibile.Acest sistem urmareste :

 Mentinerea intregului parc de instalatii in perfecta stare de fun ctionare, in vederea
exploatarii;
 Prevenirea la timp a scoaterea din serviciu a instalatiei din cauza unei uzuri anormale;
 Oprirea la timp a exploatarii navelor, in vederea executarii reparatiilor in conformitate cu
planul anual de reparatii;
 Reducer ea la minim a duratelor de reparatii;
 Pregatirea rationala a lucrarilor de reparatii prin aprovizionarea din timp cu materiale si
piese de schimb necesare ;
 Organizarea corespunzatoare a activitatii santierelor si atelierelor de reparatii;
 Reducerea la minim a duratei de reparatii;
 Sporirea duratei de exploatare a instalatiei intre doua reparatii;
 Reducerea costului reparatiilor.

6.4.2 Clasificarea reparatiilor :

a. Revizia tehnica (Rt) — este operatia ce se executa anual in scopul determinarii starii t ehnice
a instalatiei si ale principalelor lucrari ce urmeaza a se efectua cu ocazia urmatoarelor
reparatii planificate, pentru a se asigura in continuare functionarea normal a acesteia.Pe
langa determinarea starii tehnice, in cadrul reviziei tehnice se exe cuta si diferite lucrari de
reparatii de mai mica amploare.

b. Reparatia curenta – este operatia care se executa periodie in mod planifieat, in uzurii fizice
sau deteriorarii locale, prin reparatia, reconditionarea sau iniocuirea totala sau partiala a uno r
piese component.

c. Reparatia medie – este operatia ce se executa in mod planificat si are ca scop inlaturarea
uzurii fizice prin repararea si inlocuirea unor subansambe sau ansamble uzate ale instalatiei.

d. Reparatia capitala (RK) – este operatia ce se executa in mod planificat la anumite interval de
timp si are drept scop mentinerea caracteristicilor tehnice initiale si preintampinarca iesirii
din functionare a instalatiei inainte de termen.