1 PROGRAME SI FONDURI UE PRE SI POST -ADERARE Pentru a sprijini pregătirea țărilor candidate în vederea dobândirii statutului de membru al Uniunii,… [621072]
1 PROGRAME SI FONDURI UE PRE SI POST -ADERARE
Pentru a sprijini pregătirea țărilor candidate în vederea dobândirii statutului de
membru al Uniunii, în perioada 2000 -2006, Comunitatea Europeană a oferit asistență
financiară țărilor candidate din Europa Centr ală și de Est prin intermediul a trei
instrumente: programul Phare (Regulamentul Consiliului 3906/89), ISPA (Regulamentul
Consiliului 1267/99) și Sapard (Regulamentul Consiliului 1268/99).
Un subiect mult dezbătut la nivelul societății românești și europe ne, considerat de
unii vital pentru evoluția României în contextul integrării în Uniunea Europeană, de alții
doar un subiect la modă, pentru a mai deschide un front de teme de dialog, fondurile
europene, se dovedește a fi o necesitate, motiv pentrui care f iecare dintre noi ar trebui să
aibă anumite cunoștințe despre ele.1
Pentru perioada 2007 -2013, UE și -a definit obiectivele strategice prioritare pe
care le urmărește după cum urmează:
– creșțere durabilă
– conservarea și managementul resurselor naturale
– cetăț enie, securitate, libertate și justiție
– uniunea europeană, ca actor global
Prin bugetul alocat întregii perioade 2007 -2013 și prin schemele de finanțăre, UE
își va înfăptui trei politici prioritare, structurate astfel:
– politici regionale, concentrate pe de zvoltarea economică și socială. Implementarea se
realizează în principal, prin autoritățile naționale și regionale, cu ajutorul Fondurilor
Structurale șî a Fondurilor de Coeziune
– politici externe, utilizate pentru creșterea rolului UE în rândul țărilor nem embre, al
țărilor candidate șî al țărilor terțe finanțate. Managementul este asigurat de Comisia
Europeană, dar și de autoritățile naționale
– politici tematice, sprijinite prin programe comunitare, cunoscute șî sub numele de
politici interne. Ele vizează d omeniile cerecetării, dezvoltării, tehnilogiilor
informaționale, energiei, mediului, educației, instruirii, sănătății etc. De cele mai
multe ori, se află sub directa coordonare a Comisiei Europene
Aderarea României la Uniunea Europeană prezintă beneficii pentru investitori
(oportunități de afaceri mai mari; accesul la o piață mult mai mare de desfacere și de
aprovizionare; creșterea eficientei datorita unui cod comun de reguli și a unor standarde
ridicate; transfer de tehnologie, know -how; acces la fondur i structurale), pentru cetățeni
(ofertă mult mai variată; preturi mai mici; dreptul de a circula și de a munci liber și fără
restricții în spațiul UE), pentru toată societatea, inclusiv ONG -uri și administrație (crește
posibilitatea de acces la fondurile s tructurale care se îndreaptă spre regiunile
nedezvoltate, educație, politici de mediu și infrastructură. Sumele vor fi net superioare
fondurilor de pre -aderare de care România a beneficiat pe perioada 2000 -2006, urmând
să primească de la bugetul comunitar cca. 28 mld euro, în perioada 2007 -2013;
valorificarea oportunităților legate de participarea la acordurile comerciale preferențiale
ale UE).
1 Oprea, D., Meșniță, G., Fonduri europene pentru România în perioada 2007 -2013 , p. 13
2 Pe plan internațional, ca membru cu drepturi depline, aparținem unui organism
puternic, bine pregătit pentru a fac e fața provocărilor ridicate de terorism, traficul de
droguri, criminalitate. Aderarea României la UE a fost sprijinită, atât prin asistență
tehnică, cât și prin măsuri financiare, numite și instrumente de pre -aderare: PHARE,
ISPA și SAPARD.
Fonduri și p rograme pre -aderare
PHARE
Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia și Ungaria, primele
două țări din regiune care au renunțat la comunism și economia centralizată. Scopul său
era de a ajuta aceste două țări în procesul de tranziție d e la regimul comunist la cel
democratic (de aici și numele său: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the
Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucția Economiei).
Pe măsură ce alte state din centrul și estul Europei au trecut la un regim
democr atic, acestea au fost incluse, de asemenea, în program. Astfel, în 1996, 13 state
primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria, Republica Cehă,
Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia) și 3 state
necandidate (Albania, Bosnia -Herțegovina și Fosta Republică Iugoslavă Macedonia).
Din 2000, cele trei state din partea vestică a Balcanilor au fost incluse în
programul CARDS (Asistență Comunitară pentru Reconstrucția, Dezvoltarea și
Stabilitatea Balcanilor) , Phare devenind un instrument concentrat exclusiv pe susținerea
procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centrală și de Est.
Din 2004, o dată cu aderarea celor 12 state din primul val la Uniunea Europeană
beneficiază de asistența Phare numai România și Bulgaria. Alte două țări candidate
(Croația și Turcia) beneficiază și ele de asistență de pre -aderare din partea Uniunii, dar
prin intermediul unor instrumente separate.
PHARE are trei obiective principale: consolidarea administrației pub lice și a
instituțiilor din țările candidate pentru ca acestea să poată funcționa eficient în cadrul
Uniunii Europene (dezvoltarea instituțională); sprijinirea statelor candidate în efortul
investițional de aliniere a activităților industriale și a infrast ructurii la standardele UE
(investiții pentru sprijinirea aplicării legislației comunitare); promovarea coeziunii
economice și sociale (investiții în sectoarele cheie pentru dezvoltarea regională).
PHARE oferă sprijin pentru crearea cadrului legislativ și a structurilor
administrative, pentru proiecte în domeniul democratizării și dezvoltării societății civile,
pentru investiții în infrastructură, inclusiv proiecte de cooperare transfrontalieră.
Programele PHARE au ca principal beneficiar instituțiile admin istrației publice, în
vederea consolidării acestora pentru adoptarea și implementarea acquis -ului comunitar.
De asemenea, există și programe PHARE care se adresează întreprinderilor mici și
mijlocii sau organizațiilor neguvernamentale.
Programul se concent rează pe trei domenii principale:
3 1. consolidarea administrației și instituțiilor publice din statele candidate, pentru ca
acestea să poată funcționa eficient în cadrul Uniunii („Dezvoltare instituțională”);
2. sprijinirea statelor candidate în efortul inv estițional de aliniere a activităților industriale
și a infrastructurii la standardele UE („Investiții pentru sprijinirea aplicării legislației
comunitare”);
3. promovarea coeziunii economice și sociale („Investiții în coeziune economică și
socială”).
În România, programul PHARE a luat ființă încă din 1998, iar protectia mediului
reprezintă un domeniu important de acțiune în cele 3 componente active ale sale – Phare
“Național”, Phare “Cooperare transfrontalieră” și Phare “Coeziune economică și socială“.
Obiectivele naționale pentru fiecare an de derulare au evoluat de la pregătirea
adoptării acquis -ului comunitar de mediu la aspecte practice de implementare. Cu
sprijinul programului PHARE s -a reușit transpunerea aproape în totalitate a legislației
europene în domeniile: legislație orizontală, substanțe chimice, managementul deșeurilor,
controlul poluării industriale, calitatea aerului, calitatea apei, protecția împotriva
zgomotului.
Proiectele PHARE au contribuit substanțial la întărirea capacității administ rative
la nivel central, regional și local prin organizarea de sesiuni de training sau seminarii de
informare pe diverse probleme de mediu, dotarea cu echipamente de monitorizare a
calității mediului, calculatoare, softuri, echipamente de birotică. Astfel, cu sprijinul
proiectului PHARE 2000 s -a realizat punerea în practică, la nivelul municipiului
București, a unuia dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare a calității aerului din
Europa. Strategiile naționale, planurile de acțiune naționale, regiona le și locale din
domeniul mediului înconjurător au fost elaborate sau actualizate astfel încât să asigure o
viziune cât mai coerentă asupra politicii de mediu din România și asupra modului în care
aceasta ar putea fi implementată.
Prin programul PHARE 200 3 CES urma să se implementeze prima schemă (pilot)
de granturi mici pentru managementul deșeurilor, în regiunea Centru (valoare 5,33
milioane Euro), pentru ca apoi, prin PHARE 2004, schema să fie extinsă la nivelul
întregii țări (valoare 21,87 mil. Euro). Prin PHARE 2005 -2006 se lansează scheme de
granturi în alte sectoare de mediu (aer, IPPC, apa, protectia naturii) avandu -se în vedere
ca și sistemul privat să fie considerat beneficiar. Investițiile finanțate prin proiectele
PHARE în domeniul protecției me diului se ridică la aprox. 276 mil. Euro și sunt
concentrate pe implementarea legislației europene de mediu2.
PHARE este instrumentul financiar al strategiei de pre -aderare, scopul final fiind
integrarea în Uniunea Europeană a ță rilor candidate din Europa Centrală și de Est.
Programul are două priorități: construcția instituțională : 30% din bugetul PHARE;
investițiile legate de transpunerea și implementarea acquis -ului: 70% din bugetul
PHARE.
Prima dintre cele două priorități, respectiv “construcția ins tituțională”, pentru care
se alocă aproximativ 30% din buget, este definită ca fiind procesul de sprijinire a țărilor
candidate în vederea dezvoltării structurii, strategiilor, resurselor umane și a abilităților
manageriale necesare consolidării capacități i lor economice, sociale, legislative și
administrative.
2 http://www.fonduri -structurale -europene.ro/posmediu/experienta -anterioara.html
4 Cea de a doua prioritate – investițiile legate de transpunerea și implementarea
acquis -ului (pentru care se alocă 70% din bugetul total al programului Phare) – constă din
două tipuri principale de a ctivități:
1) Cofinanțarea investițiilor în cadrul legislativ al țării candidate, cu scopul de a
consolida infrastructura legislativă necesară asigurării conformității cu acquis -ul.
2) Cofinanțarea investițiilor în coeziunea economică și socială, inițiată în p rogramele
Phare 2000, prin măsuri similare celor sprijinite în Statele Membre prin Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDER) și Fondul Social European (FSE).
Această cofinanțare susține funcționarea economiei de piață și capacitatea de a face
față pr esiunii concurențiale și forțelor pieței din interiorul Uniunii.
Prin programul Phare sunt sprijinite acum și investițiile în coeziunea economică și
socială. Aceste noi activități au ca scop pregătirea țărilor candidate în vederea viitoarei
lor participăr i la Fondurile Structurale. Există trei categorii principale de proiecte:
dezvoltarea resurselor umane (care corespunde Fondului Social European), dezvoltarea
IMM și infrastructura de afaceri.
Asistența acordată prin Phare ia în general forma finanțărilor nerambursabile și nu
a împrumuturilor. Ajutorul financiar este acordat fie în mod independent de către
Comunitate, fie prin cofinanțare din partea Statelor Membre, a Băncii Europene de
Investiții, a unor țări terțe sau a unor organisme din țările benefici are.
Alocările indicative multianuale sunt stabilite de către Comisia Europeană, pe
baza, în principal, a populației și a PIB -ului pe cap de locuitor, dar și prin luarea în
considerare a performanțelor, nevoilor, capacității de absorbție și a progresului înregistrat
în implementarea Parteneriatului de Aderare.
Începând cu anul 2000, bugetul anual al programului Phare se situează la
aproximativ 1,5 miliarde de euro.
În România, programul Phare este implementat în cadrul Sistemului de
Implementar e Descentralizată (SID). În esență, sistemul implică transferul
responsabilității administrării programului (licitații, contractări și plăți) autorităților din
România, dar sub supravegherea Comisiei Europene prin Delegația sa din București.
Tot în România a fost creat până în prezent cadrul juridic, precum și toate
structurile administrative și bugetare necesare coordonării și implementării programelor
finanțate de Uniunea Europeană.
Astfel, în conformitate cu HG nr.734/2003 și având în vedere cerințele im puse de
Comisia Europeană privind existența unui interlocutor unic reperezentat de
Coordonatorul național al asistenței nerambursabile, Ministerul Integrării Europene
îndeplinește acest rol în relația cu Uniunea Europeană în ceea ce privește programarea
fondurilor și monitorizarea programelor de asistență financiară nerambursabilă.
Implementarea programelor PHARE îmbracă două aspecte :
I. Implementarea tehnică se realizează la nivelul diferitelor instituții ale
administrației românești, ministere, agenții, com isii, institute, prin intermediul
unor structuri specializate (Project Implementation Unit -PIU);
II. Implementarea financiară se realizează prin intermediul agențiilor de
implementare. În acest moment, în România există 4 agenții de implementare:
Oficiul de Pl ăți și Contractare PHARE din Ministerul Finanțelor Publice,
Ministerul Dezvoltării și Prognozei, Administrația Națională a Drumurilor și CFR
SA.
5 În iulie 2000 a început pregătirea procesului de monitorizare și evaluare a
programelor PHARE, în conformitate cu cerințele Comisiei Europene și în concordanță
cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1011/24 decembrie 1999, prin care s -au aprobat
Memorandumul de Înțelegere prinvind finanțarea Oficiului de Plăți și Contractare
PHARE , semnat la 16 iulie 1998, și Memor andumul de Înțelegere prinvind înființarea
Fondului Național3.
Monitorizarea programelor se realizează efectiv începând din luna septembrie
2000, prin intermediul unui Comitet Comun de Monitorizare a programelor PHARE și a
opt subcomitete sectoriale de mon itorizare.
Cele opt comitete de monitorizare sunt:
coeziune economică și socială;
întărirea capacității administrative – funcția publică și finanțele publice;
servicii financiare și piață internă;
mediu;
transporturi;
justiție, afaceri interne, controlul f rontierelor;
sectorul social, sănătate, educație, cultură și minorități;
agricultură și dezvoltare rurală.
Comitetul Comun de Monitorizare este format din reprezentanți ai Comisiei
Europene și reprezentanți ai țării candidate. Comitetul are reuniuni anuale în cadrul
cărora se dezbat probleme generale privind derularea programelor PHARE și se
analizează aspecte specifice ale implementării unor programe.
Subcomitetele sectoriale de monitorizare sunt formate din reprezentanți ai
Delegației Comisiei Europene și ai țării candidate. Fiecare subcomitet are câte două
reuniuni pe an, în cadrul cărora se analizează programele/proiectele din sectorul
respectiv, aflate în derulare. În cadrul reuniunilor subcomitetelor de monitorizare se
analizează împreună cu reprezenta nții autorităților de implementare stadiul implementării
fiecărui proiect, se fac recomandări pentru eventualele modificări ale fișelor de proiect, în
vederea atingerii obiectivelor prevăzute.
Începând din luna aprilie 2002, reuniunile subcomitetelor de mo nitorizare sunt
organizate de Ministerul Integrării Europene în calitate de coordonator național al
asistenței financiare nerambursabile. Calendarul acestor întâlniri a fost stabilit de comun
acord cu Delegația Comisiei Europene.
În paralel cu reuniunile d e monitorizare se desfășoară și evaluarea intermediară a
proiectelor PHARE, pe baza rapoartelor de monitorizare întocmite semestrial de
autoritățile de implementare, a analizelor din cadrul reuniunilor subcomitetelor de
monitorizare și a discuțiilor purtat e de evaluatori cu reprezentanții instituțiilor implicate
în programe.
Evaluare intermediară implică analiza proiectelor sub aspectul managementului
general, al managementului de timp și financiar, al colaborării dintre beneficiarii de
asistență și consult anți.
Concluziile și recomandările conținute în rapoartele de evaluare intermediară
vizează eficientizarea folosirii fondurilor PHARE și constituie un instrument important în
procesul de monitorizare a programelor. În prezent, funcția de evaluator independ ent o
3 PETRESCU, Oana, Mariuca, Programul de finantare PHARE , Editura All -Beck, Bucuresti, 2004, p. 20
6 îndeplinește Consorțiul ECOTEC, selecționat de Comisia Europeană pentru evaluarea
intermediară a programelor PHARE.
Pentru programele finanțate din bugetele anilor 1997 și 1998, a căror
implementare s -a încheiat, în ianuarie 2002 a început exercițiul de evaluare ex -post, care
se desfășoară în parteneriat între Comisia Europeană și autoritățile beneficiare. Pentru
crearea capacității naționale de evaluare, în toate statele candidate a avut loc și un proces
de construcție și dezvoltare instituțională.
Evaluare ex -post are drept scop analiza impactului economic și social al
programelor, măsura îndeplinirii obiectivelor, beneficiile obținute ca urmare a realizării
lor.
Date fiind importanța activității de monitorizare și necesitatea creșterii calității
rapoartelor de monitorizare, Ministerul Integrării Europene a organizat în luna mai 2002,
cu sprijinul consorțiului ECOTEC, două sesiuni de pregătire destinate experților din
cadrul autorităților de implementare care întocmesc și verifică aceste rapoarte. În cadrul
seminariilor, un consultant al consorțiului ECOTEC a prezentat într -o manieră interactivă
metodologia elaborării rapoartelor de monitorizare, iar participanții au avut posibilitatea
practică de a construi un astfel de raport, pe baza unor date furni zate de expert. Interesul
pe care autoritățile de implementare l -au manifestat pentru pregătirea în acest domeniu
conduce la concluzia necesității organizării în continuare a unor astfel de seminarii.
Alocarea PHARE 1997 pentru România a fost de 100 milioa ne euro. Domeniile
prioritare de asistență au inclus învățământul și cultura, statistica, agricultura, sistemul
judiciar, administrația publică, dezvoltarea regională, IMM -uri, sănătate, impozitare.
Din alocarea pe anul 1998, România beneficiază de asisten ță nerambursabilă
PHARE în valoare de 158 milioane euro, distribuită astfel: PHARE național – 117
milioane euro; Facilitatea pentru infrastructura de mari dimensiuni – 25 milioane euro;
Facilitatea de recuperare – 16 milioane euro. Principalele domenii de a sistență acordată în
cadrul programului PHARE național se referă la : întărirea democrației și a protecției
drepturilor omului, reforma administrației publice, sistemul vamal, finanțe, securizarea
frontierelor, agricultura, protecția mediului, coeziunea e conomică și socială.
În cadrul alocării pe anul 1999, un loc important îl ocupă Programul RICOP, care
prevede acordarea de asistență financiară nerambursabilă de 100 milioane de euro în
vederea atenuării efectelor sociale ale restructurării și se află în s trânsă legătură cu
implementarea acordurilor negociate cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Programul PHARE Național 1999 – partea a II -a, în valoare de 55,2 milioane de
euro, a avut ca obiective prioritare : întărirea democrației, statului d e drept și a drepturilor
omului prin acordarea de asistență în domeniul juridic și îmbunătățirea performanțelor în
privința serviciilor de protecție a copilului; pregătirea pentru integrarea pe piața internă
unică a Uniunii Europene.
Facilitatea pentru str ucturi de mari dimensiuni reprezintă o finanțare
nerambursabilă de 14,3 milioane euro și finanțează proiecte în domeniile protecția
mediului și energie.
Facilitatea de recuperare prevede o finanțare de 21 milioane de euro destinate
proiectelor din domeniil e transporturilor, energiei și luptei împotriva corupției.
Programele de cooperare trasfrontalieră cu Bulgaria și Ungaria sunt axate pe
următoarele domenii : transporturi, energie, protecția mediului și dezvoltarea regională.
7 Programele sunt aplicate în zo nele de frontieră cu Bulgaria și Ungaria și au un buget de 5
milioane de euro fiecare.
România beneficiază prin Programul PHARE 2000 de asistență financiară în
valoare de 255,02 milioane de euro, distribuită astfel: PHARE Național – 215,02
milioane euro; C ooperare transfrontalieră (România -Ungaria și România -Bulgaria) -13
milioane de euro; Programe Comunitare – 27,6 milioane de euro.
Alocarea PHARE 2001 pentru România se ridică la 286,69 milioane euro,
distribuite astfel: PHARE National 248,89 milioane euro ; Cooperare transfrontalieră 13
milioane euro; Facilitatea suplimentară de investiții 24,8 milioane de euro.
În cadrul Programului Național PHARE 2001 este inclusă și contribuția PHARE
referitoare la programele comunitare, în valoare de 21,44 milioane euro , și anume :
participarea la programele și agențiile comunitare; sprijin pentru participanții la schemele
de mobilitate din programul comunitar Socrates II: Proiectele sunt implementate de
Ministerul Integrării Europene și Ministerul Educației și Cercetări i.
Proiectele de cooperare transfrontalieră sunt implementate de Ministerul
Dezvoltării și Prognozei. Condițiile generale de participare la fiecare program, precum și
instituțiile responsabile pentru implementarea acestora sunt stipulate în Memorandum –
urile de Finanțare PHARE 2001, care au fost semnate între Ministerul Integrării
Europene și Delegația Comisiei Europene la București în data de 4 decembrie 2001.
Pentru anul 2002, alocarea de bază pentru România este de circa 242 milioane
euro, la care se adau gă 36,5 milioane de euro pentru sprijinirea unor acțiuni suplimentare
de întărire a capacității administrative.
Pentru perioada 2003 -2006, României i -au fost alocate prin PHARE aproximativ
250 milioane Euro anual, fiind a doua țară candidată, după Polonia, din punct de vedere
al mărimii fondurilor de care beneficiază. Aceste fonduri PHARE s -au concentrate în
România asupra a trei mari sectoare – dezvoltarea regională, dezvoltarea instituțională și
sprijinirea investițiilor în vederea implementării acquis -ului comunitar.
Deasemeni fondurile pentru perioada 2004 – 2006 au fost orientate către zonele
urbane aflate în declin. Pe baza unei metodologii de calcul, elaborată ăn cooperare cu
reprezentanții agențiilor de dezvoltare regională, s -a convenit ca alocarea asistenței
europene să fie concentrată în regiunile cu valori ale indicelui de dezvoltare.
Fondurile programului PHARE alocate în anii 2005 și 2006 nu s -au contractat în
totalitate, rămânând circa 800 de milioane de euro, care trebuie cheltuite până în 200 9-
2010. Astfel, în 2008 urmează să fie lansate o serie de scheme pentru contractarea
sumelor necheltuite, cum ar fi scheme de mediu, de dezvoltare a resurselor umane, de
investiții și programe de cooperare transfrontalieră.
Programele PHARE Naț ional au finanțat proiecte care au asigurat pregătirea
României în vederea aderării la Uniunea Europeană, urmărindu -se îndeplinirea criteriilor
de aderare stabilite la Copenhaga: criterii politice, criterii economice, criterii de întărire a
capacității adm inistrative și a capacității de asumare a obligațiilor de stat membru.
ISPA
ISPA este instrumentul financiar ce a finanțat în perioada 2000 -2006 proiecte de
infrastructură în domeniul transporturilor și mediului. Obiectivele programului ISPA
8 sunt: spri jinirea țărilor beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele
ale Uniunii Europene; extinderea și conectarea sistemelor proprii de transport cu rețelele
de transport trans -europene; familiarizarea țărilor beneficiare cu politicile și p rocedurile
aplicate Fondurilor Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene.
După aderare, pentru promovarea unei dezvoltări echitabile și durabile, România
are acces la principalele instrumente pentru susținerea politicii regionale. Resursele vor fi
îndreptate spre acțiuni menite să reducă diferențele între regiuni mai dezvoltate și cele
mai puțin dezvoltate, promovând opțiuni egale de angajare între diferite grupuri sociale.
Pentru programarea 2007 -2013 există trei instrumente financiare structurale:
1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
2. Fondul social european( FSE);
3. Fondul de coeziune.
precum și fonduri complementare acestora:
1. Fondul European de Garantare Agricola (FEGA);
2. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR);
3. Fondul ui European pentru Pescuit (FEP).
ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre -Accession – Instrument pentru
Politici Structurale de Pre -Aderare) finanțează în perioada 2000 -2006 proiecte în
domeniul infrastructurii de transport și de mediu. Programul urmărește alinierea țărilor
candidate la standardele de mediu ale Uniunii Europene, extinderea și conectarea
rețelelor de transport ale României cu Rețelele Transeuropene(Trans European Network –
TEN), acordându -se o importanță deosebită îmbunătățirii leg ăturilor cu alte state
candidate în domeniul transporturilor și îmbunătățirii sistemului național de transport prin
eliminarea verigilor lipsă, și familiarizarea țărilor beneficiare cu politicile și procedurile
aplicate de Fondurile Structurale și de Coezi une ce se vor derula o dată cu intrarea în
Uniunea Europeană.
În ceea ce privește mediul, domeniile de interes sunt următoarele:
– rezerva de apă potabilă;
– tratarea apelor reziduale;
– administrarea deșeurilor solide și a celor periculoase;
– poluarea ae rului.
În domeniul transporturilor, ISPA finanțează reabilitarea și dezvoltarea de căi
ferate, drumuri, porturi și aeroporturi.
ISPA furnizează sprijin financiar pentru investiții în domeniile mediului
înconjurător și al transporturilor, în scopul acceler ării alinierii legislației țărilor candidate
la legislația europeană în vigoare în aceste două sectoare, pe o perioadă de șapte ani
(2000 -2006). Bugetul prevăzut pentru această perioadă este de aproximativ 7 miliarde de
euro.
În transport , investițiile su nt legate de adoptarea și implementarea acquis -ului
comunitar și privesc în special coridoarele europene de transport ți rețeaua TINA
(Transport Infrastructure Needs Assessment). Se includ aici proiecte de extindere a
rețelelor europene de transport (TEN), al căror scop este îmbunătățirea legăturilor dintre
Uniune și țările candidate, precum și a interconexiunilor dintre rețelele naționale și a
legăturilor dintre acestea și rețelele europene de transport.
9 Asistența în domeniul infrastructurii de mediu se concentrează pe investiții
majore privind: apa potabilă, tratamentul apelor uzate, gestiunea deșeurilor solide și
poluarea aerului.
O mică parte a bugetului ISPA este folosită pentru finanțarea unor studii
pregătitoare și a asistenței tehnice necesare pent ru pregătirea și managementul
proiectelor.
În conformitate cu prevederile Strategiei Naționale ISPA Mediu (Mai 2001) pot
solicita pentru finanțare de proiecte ISPA:
▪ în cazul proiectelor de apă și de protecția aerului – autoritățile publice din așezările
urbane cu peste 100.000 locuitori;
▪ în cazul proiectelor de deșeuri – asociații ale autorităților publice din zonele de
aglomerări urbane, periurbane și rurale învecinate, cu peste 100.000 locuitori.
Pentru a putea fi eligibile pentru finanțare, proiectele ISPA Mediu trebuie să
îndeplinească următoarele criterii:
– concordanța cu principiile și politicile de mediu ale UE;
– contribuția la îndeplinirea treptată a coeziunii economice și sociale ale României la
UE;
– satisfacerea prevederilor Planului Național de Adoptare a Acquis -ului Comunitar și
noua Politică Națională de Mediu;
– menținerea, protejarea și îmbunătățirea stării calității mediului;
– protecția sănătății populației și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru un număr cât
mai mare de oameni;
– sporirea gradului de protecție în zonele sensibile de mediu;
– întreprinderea de măsuri pentru combaterea poluării la sursă;
– îndeplinirea principiului « poluatorul plătește »
ISPA poate finanța până la 75% din costurile proiectului, dar în cazuri
excepționale pro centul poate crește până la 85%. Prin urmare, este nevoie de cofinanțare
(prin BEI, BERD, Banca de Investiții a Nordului, Fondul Nordic pentru Mediu, precum și
surse naționale).
Beneficiarii programului ISPA sunt autoritățile locale și centrale (ministere le de
resort, consiliile județene, primăriile), regiile autonome și companiile naționale capabile
să dezvolte proiecte de infrastructură de amploare.
Etape:
I. Ideile de proiect, care pot veni din surse diferite (municipalități, companii etc.),
trebuie propuse Coordonatorului Național ISPA al țării candidate utilizând
formularul standard ISPA.
II. Coordonatorul National ISPA (în România, Ministerul Integrării Europene)
trimite propunerile direct Comisiei Europene, care efectuează o evaluare
amănunț ită a proiectelor, urmând procedura stabilită pentru Fondul de Coeziune.
Criteriile de evaluare sunt: conformitatea cu obiectivele prioritare, fezabilitatea,
modul de finanțare (rata asistenței) și capacitatea instituțională.
III. Propunerea este trimisă Comit etului de Management al ISPA, alcătuit din
responsabili ai Statelor Membre.
IV. Comisia decide pe baza opiniei exprimate de acest Comitet; Memorandumurile de
Finanțare sunt pregătite spre a fi semnate de Comisie și de țările beneficiare, după
care începe impl ementarea proiectelor.
10 Valoarea minimă a unei investiții este de 5 milioane de euro, dar dimensiunea
efectivă a unui proiect poate fi mai mică în cazul în care sunt grupate mai multe proiecte.
În general, proiectele au valori semnificative: 6 – 100 milioane de euro pentru proiecte de
mediu și 6 – 300 milioane de euro pentru proiectele în domeniul transporturilor. ISPA
poate finanța asistența tehnică acordată pe durata întregului ciclu al proiectului: pregătire,
management și supervizare.
Strategia de comunicare cuprinde toate măsurile pentru care ISPA acordă
asistență financiară nerambursabilă și intenționează să devină un instrument în ceea ce
privește:
necesitatea unei bune comunicări între instituțiile implicate în programarea și
implementarea p roiectelor ISPA;
necesitatea unei bune comunicări între instituțiile implicate în programarea și
implementarea proiectelor ISPA, pe de o parte, și publicul, mass -media etc, pe de altă
parte;
necesitatea asigurării îndeplinirii cerințelor, măsurilor în ceea ce privește publicitatea
și informarea cu privire la dezvoltarea proiectelor finanțate prin ISPA, în concordanță
cu Memorandumul de finanțare și cu Ghidul de Identitate Vizuală pentru proiectele
finanțate de Uniunea Europeană;
Obiectivele Programului ISPA sunt:
● să sprijine țările beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale
UE;
● să extindă și să conecteze rețelele de transport proprii cu cele transeuropene;
● să familiarizeze țările beneficiare cu politicile și procedurile aplicate d e Fondurile
Structurale și de Coeziune ale UE.
Prin urmare, obiectivul ISPA este dezvoltarea infrastructurii de transporturi și
protecția mediului în țările candidate la aderare.
Din totalul finanțării ISPA, de 1040 miliarde euro anual, România va primește
între 20 -26%, reprezentând circa 240 milioane de euro anual, din care 50% pentru ISPA
Transporturi și 50% pentru ISPA Mediu. România este a doua țară după Polonia în ceea
ce privește dimensiunea sumelor alocate.
Trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte :
– asigurarea coerenței fluxului de informații asupra măsurilor ISPA pentru a avea o
perspectivă unitară asupra acestora;
– asigurarea publicității necesare finanțării ISPA la timp și la o scară adecvată;
– asigurarea transparenței activităților finanțate prin ISPA precum și corectitudinea
instituțiilor și organelor implicate în aceste activități;
– asigurarea acurateții informației pentru decidenți, mass -media și public în ce privește
proiectele dezvoltate cu asistență ISPA, etapele parcurse și beneficiile pentru
societate;
– asigurarea de informații, cunoștințe și experiență în ceea ce privește managementul
proiectelor ISPA pentru potențialii beneficiari, precum autorități locale, agenții
donatoare bilaterale, companii de utilități publice;
– asigurarea de informații privind impactul proiectelor asupra unor sectoare economice
și privind relația între infrastructura de mediu și transporturi, pe de o parte, și calitatea
vieții oamenilor și politicile macroeconomice, pe de altă parte;
11 – stabilirea unor parteneriate pentru diseminarea informațiilor cu alte organizații ce
derulează activități complementare și oferă o bază pentru schimbul de informații și
învățarea celor mai bune practici;
– eliminarea deficiențelor în fluxul de informații între diversele nivele ale procesului d e
decizie care influențează managementul măsurilor ISPA;
– contribuția la realizarea unei înțelegeri comune a procesului de intregrare europeană
la nivel național prin diseminarea informațiilor și schimbul de opinii.
ISPA se concentrează pe directivele de me diu care presupun investiții
considerabile, și anume directivele foarte costisitoare din punctul de vedere al
implementării din urmatoărele sectoare: alimentarea cu apă potabilă, epurarea apelor
uzate, managementul deșeurilor solide și periculoase, poluare a aerului. Prin ISPA,
România primește anual între 208 – 270 milioane euro, din care 104 – 135 milioane euro
au fost alocate pentru proiecte din infrastructură de mediu (apă și deșeuri). În perioada
2000 -2005 au fost aprobate pentru finanțare ISPA 42 de mă suri, dintre care 29 pentru
îmbunătățirea calității apei (pentru modernizarea infrastructurii de apă/apă uzată), 7 în
domeniul managementului integrat al deșeurilor și 6 proiecte de Asistență Tehnică.
Valoarea totală a proiectelor finantate prin ISPA se ri dică la 1,45 miliarde Euro, din care
cca. 1,04 miliarde Euro reprezintă grant ISPA, cofinațarea fiind asigurată de împrumuturi
de la IFI (în special BEI și BERD, dar și Banca Germană KfW), acorduri bilaterale
(Ministerul Mediului din Danemarca) și contribu ția de la bugetul de stat sau bugetele
locale. Pregătirea proiectelor pentru finațare ISPA a fost asigurată din bugetul de stat și
bugetul local, din programele de pre -aderare la UE și din numeroase acorduri bilaterale
(Spania, Danemarca, Germania, Japonia ). Având în vedere resursele financiare din partea
UE, mai considerabile după aderare, sprijinul ISPA a fost solicitat pentru pregătirea unui
important portofoliu de 40 de proiecte majore, în sectoarele de apă și deșeuri, aflate în
pregătire4.
SAMTID
Ministerul Român al Internelor și Reformei Administrative a demarat în anul
2001 Programul de dezvoltare a infrastructurii în orașele mici și mijlocii (SAMTID),
destinat îmbunătățirii stării tehnice a infrastructurii locale în domeniul calității apei
potabil e și a serviciilor de alimentare cu apă5. Până în prezent, programul a fost accesat
de un număr de 91 de orașe din 14 județe, având o populație totală de aproximativ 2,5
milioane de locuitori, fiind dezvoltat în 2 faze, cu 5 și respectiv 9 Asociații de
Mun icipalități. Valoarea întregului program este de 96 mil. Euro, 40 milioane în faza I și
56 milioane Euro în faza II. Structura de finanțare a programului este următoarea: 50%
(48 milioane Euro) sub formă de grant de la UE ( reprezentând 75% ), Fondul Națio nal
(reprezentând 25%) și valoarea rămasă de 50% (reprezentând 48 milioane Euro)
provenind din împrumuturi de la BEI și BERD.
4 http://www.fonduri -structurale -europene.ro/posmediu/experienta -anterioara.html
5 http://www.fonduri -structurale -europene.ro/posmediu/experienta -anterioara.html
12
LIFE
Programul LIFE este un instrument financiar comunitar ce are ca scop protecția
mediului, prin promovarea activităților de conservare a naturii, prin promovarea
practicilor și tehnologiilor industriale nepoluante, amenajarea teritoriului și planificarea
dezvoltării zonelor urbane.
Programul LIFE are trei componente diferite: LIFE Mediu, LIFE Natura și LIFE
State Terțe. LIFE este singurul instrument financiar comunitar în domeniul protecției
mediului care este deschis participării și Statelor Candidate la Uniunea Europeană, în
baza unei contribuții financiare a acestora.
Cele două componente ale programului LIFE pentru țările candidate, LIFE –
Mediu si LIFE Natura, sunt funcționale în România din 1999 și finanțează proiecte ce
tratează probleme specifice, locale, de îmbunătățire, protecție sau conservare a calității
mediului (LIFE Mediu) și a biodiversității (LIFE Natura). Dac ă proiectele din cadrul
componentei „Natura” vizează protecția diferitelor ecosisteme și specii de plante și
animale, în cadrul componentei „Mediu” au fost elaborate proiecte inovatoare privind
sistemul de avertizare în cadrul fenomenelor periculoase, dezv oltarea unor sisteme
operative pentru studiul de impact al poluării, monitorizarea și prognozarea acestuia,
sensibilizarea populatiei în precolectarea selectivă a deșeurilor menajere, etc. Acest tip de
proiecte vine în sprijinul măsurilor de infrastructură ale programului ISPA și contribuie la
realizarea obiectivelor naționale de mediu.
În perioada 1999 -2004 , au fost aprobate 31 de proiecte, cu o contributie totală a
proiectului LIFE de aprox. 8,43 mil Euro. În 2005 au fost aprobate 7 proiecte (unul în
cadrul componentei LIFE -Mediu și 6 proiecte în cadrul LIFE -Natura) cu o valoare totală
de 5,6 milioane Euro.
LIFE Mediu
Obiectivul general al componentei LIFE Mediu este de a contribui la
implementarea, actualizarea și dezvoltarea politicii și legislației co munitare de mediu, în
special cu privire la integrarea aspectelor de protecția mediului în alte politici sectoriale și
de a contribui la dezvoltarea durabilă.
Obiectivul specific al programului LIFE Mediu este de a contribui la dezvoltarea
unor tehnici și metode inovatoare și integratoare și la dezvoltarea politicii comunitare de
mediu.
Programul LIFE Mediu se adresează unui spectru larg de organizații: companii
industriale și comerciale, autorități locale, institute de cercetare, organizații
neguvernamenta le, etc. Participarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii este încurajată în
mod special. Propunerile pot fi formulate de către un singur solicitant sau în parteneriat
care să implice cooperarea părților respective.
Programul LIFE Mediu se axează pe două tip uri de proiecte: proiecte pilot, cu
caracter demonstrativ și proiecte pregătitoare.Tipul de asistență financiară: credit
nerambursabil.
Valoarea maximă și valoarea minimă a asistenței: contribuția Comisiei Europene
nu poate depăși suma de 1.500.000 Euro, v aloarea medie a finanțării fiind de 500.000
Euro.
13 Contribuția Uniunii Europene prin programul LIFE – Mediu reprezintă: 30% din
costurile eligibile pentru proiectele generatoare de venituri și/sau care conduc la
reducerea costurilor operaționale; 50% din co sturile eligibile pentru proiectele care nu
întrunesc condițiile de mai sus.
LIFE Natura
Obiectivul general al componentei LIFE Natura este de a contribui la
implementarea, actualizarea și dezvoltarea politicii și legislației comunitare de mediu, în
speci al cu privire la integrarea aspectelor de protecția mediului în alte politici sectoriale și
de a contribui la dezvoltarea durabilă.
Obiectivul specific al programului LIFE Natura este de a contribui la
implementarea Directivei Consiliului nr. 79/409/CEE di n 2 aprilie 1979 privind
conservarea păsărilor sălbatice, Directivei Consiliului nr. 92/43/CEE din 21 mai 1992
privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice și în special la
implementarea rețelei europene NATURA 2000 stabilită pr in directiva 92/43.
Programul LIFE – Natura se adresează oricărei persoane fizice sau juridice care
provine din Statele Membre ale UE sau din Statele Candidate la UE, care participă la
acest program, printre care și România .
Propunerile pot fi formulate d e către un singur solicitant sau în parteneriat care să
implice cooperarea părților respective. Tipul de asistență financiară: credit nerambursabil.
Comisia Europeană finanțează cu prioritate proiecte a căror valoare totală
depășește suma de 500.000 Euro.
Contribuția Uniunii Europene prin programul LIFE Natura reprezintă: 50% din
costurile total eligibile; 75% din costurile total eligibile, ca excepție în cazul proicetelor
care au în vedere habitate naturale prioritare sau specii prioritare.
Pentru a spriji ni elaborarea de proiecte în cadrul Planului Național de Acțiune
pentru Protecția Mediului s -a constituit un Fond de Mediu în baza Legii nr. 73/2000 și a
Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 86/2003. Fondul de Mediu are scopul de a
stimula un număr limit at de investiții de mediu de interes public, acordând prioritate celor
incluse în Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului. Încasările din Fondul de
Mediu sunt reprezentate de diferite taxe suportate de către agenții economici poluatori,
alocaț ii de la bugetul de stat, donații, sponsorizări, asistență financiară din partea unor
persoane fizice sau juridice sau a unor organizații internaționale, taxe pentru eliberarea
autorizației de mediu, precum și rambursarea împrumutului și a dobânzii de cătr e
utilizatorii resurselor fondului.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finanțare din Fondul de Mediu sunt
stabilite printr -un plan anual adoptat de către comitetul director al Fondului. Resursele
fondului sunt în mare parte canalizate către proiecte /achiziționarea de aparatură cu
tehnologie nepoluantă și proiecte de gestiune a deșeurilor (inclusiv deșeuri periculoase).
Activitățile de cercetare în domeniul protecției mediului reprezintă o parte
semnificativă din întreaga activitate de cercetare finan țată de la bugetul de stat sau din
alte surse. Planul Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare ( PNCDI), este instrumentul
prin care este implementată politica națională în domeniu, axându -se în principal pe
obținerea de produse și tehnologii competitive , cu scopul relansării economiei prin
transfer tehnologic, în scopul eliminării disparităților economice dintre România și restul
Statelor Membre.
14 PNCDI pentru perioada 2001 -2006 a cuprins 15 programe, din care 10 au fost
axate pe domenii tehnologice spec ifice de dezvoltare: agricultură, mediu, calitatea
infrastructurii, domeniul industrial, tehnologii informatice, micro și nano tehnologii etc.
În domeniul mediului, sunt active 70 de proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare (CDI),
implicând peste 200 de instituții (universități, agenți economici, institute de cercetare) și
aproximativ 450 de cercetători. Aceste proiecte de cercetare se axează pe tehnologii de
monitorizare, protecție și reabilitare a mediului, incluzând monitorizarea și diminuarea
agențilo r poluanți. Promovarea tehnologiilor inovative și durabile pentru tratarea apei în
scopul consumului uman este un exemplu de proiect CDI finanțat din PNCDI. Obiectivul
principal al proiectului este optimizarea sistemului de gestionare a apei pentru consumu l
uman. Tratarea apei/epurarea apei uzate sunt printre cele mai importante domenii de
cercetare cu aplicații practice.
În acest context, este important de subliniat faptul că doar investițiile în
infrastructură de apă nu sunt suficiente pentru a obține o gestionare durabilă a apei, în
concordanță cu politica națională, și este necesar ca acestea să fie cuprinse într -o abordare
globală a sistemelor integrate de management al resurselor de apă și construite în baza
capacităților științifice și tehnologice. A ceste legături între comunitatea științifică și
politică devin și mai importante în momentul integrării în UE deoarece inovația este
considerată un element cheie al creșterii economice. PNCDI asigură cadrul necesar
participării institutelor de cercetare di n România la programele internaționale de
cercetare, inclusiv la al 6 -lea Program Cadru de Cercetare RTD ( 2002 – 2006 ) și la al 7 –
lea Program Cadru de Cercetare (2007 – 2013 ).
Există, de asemenea, 18 platforme tehnologice europene de interes major pent ru
diferite organizații cheie din România, dintre care trebuie menționată Tehnologia
Europeană pentru Hidrogen și Celule de Combustie și Techologia pentru Alimentare cu
Apă și Salubritate. Cu sprijinul Programului INFRATECH , un Centru de Excelență
pentru T ehnologiile Regenerabile, Servicii de Mediu și Echipamente își derulează
ativitatea de implementare a legislației de mediu, în principal pe tehnologiile de producție
impuse de Directivele IPPC și energiile regenerabile. În același timp, o foaie de parcurs
pentru implementarea Planului de Actiune al Tehnologiilor de Mediu ( PATM ), cu mare
accent pe activitățile de cercetare în domeniul mediului, a fost elaborată de către MMDD.
În România, PATM are o contribuție majoră la atingerea obiectivelor din cadrul Ag endei
de la Lisabona prin: transferul tehnologiilor de mediu din cercetare către piață;
îmbunătățirea condițiilor pieței în scopul sprijinirii utilizării tehnologiilor de mediu;
promovarea tehnologiilor de mediu.
Programele de pre -aderare au un rol importa nt nu numai prin prisma finanțării
investițiilor de mediu, cât și în acumularea experienței necesare pregătirii programelor de
post-aderare. Noile structuri pentru gestionarea fondurilor de post -aderare au fost formate
având ca bază vechile unităti ISPA și PHARE din cadrul MMDD. Personalul a fost
instruit în elaborarea și managementul proiectelor, care vor fi de importanță vitală în
implementarea acquis -ului UE și în contextul creșterii semnificative a fondurilor UE. S -a
câștigat experiență din pregătirea s trategiilor sectoriale, dezvoltarea proiectelor,
procedurile de achiziție, evaluarea impactului asupra mediului (EIM), achiziția de
terenuri, monitorizarea.
O evaluare completă a programelor de pre -aderare nu poate fi efectuată înainte ca
majoritatea proi ectelor să fie finalizate. Totuși, un rezumat al problemelor întampinate pe
15 parcursul perioadei de programare 2000 -2006 include: peste jumătate din perioadă a
durat elaborarea cadrului de fundamentare a finanțării, în paralel cu transpunerea acquis –
ului co munitar; lipsa sau neclaritatea procedurilor/ghidurilor, îndeosebi la începutul
procesului; lipsa unor cerințe clare privind EIM și Analiza Cost Beneficiu pentru
proiectele majore au creat adesea blocaje; expertiza limitată în pregătirea și
implementarea i nvestițiilor la scară largă, a principiilor procedurale ale UE; sistem prea
centralizat cu multe nivele și instituții implicate în procesul decizional dublat de o
legislație neclară, conducând uneori la decizii întarziate în procesul de achiziții și plăți;
lipsa transparenței în prezentarea rapoartelor de control național și a celor de antifraudă,
precum și a măsurilor reactive care pot să pericliteze procesul de plată; abordarea proiect
cu proiect în loc de abordare prin programe.
Capacitatea administrativ ă rămâne un obiectiv cheie în managementul de proiect,
recrutarea personalului și salarizarea, instruirea, stabilirea unor proceduri clare fiind
printre caracteristicile cele mai importante. În același timp, la nivelul beneficiarului,
capacitatea administr ativă este foarte importantă, în multe cazuri beneficiarii ISPA
întâmpinând aceleași probleme în ceea ce privește numărul și instruirea personalului.
Această problemă a fost tratată cu mare atenție în pregătirea pentru fondurile de post –
aderare, numărul de angajați crescând considerabil la nivel central, la Autoritate de
Management pentru POS Mediu și la nivel regional pentru Organismele Intermediare.
În același timp, capacitatea instituțională a beneficiarului de a gestiona proiectul
va rămâne un criter iu important în selectarea proiectelor. Au fost organizate intensiv
training -uri specifice si generale cu sprijinul proiectelor de Asistenta Tehnica PHARE și
ISPA, precum și din bugetul de stat și cooperari bilaterale (ex. Ministerul Italian al
Mediului). Totodată, la aceste instruiri au participat potențialii aplicanți (autoritățile
locale) și beneficiarii.
Experiența a dovedit că pregătirea proiectelor este o condiție esențială în
implementarea rapidă și fără probleme a proiectului. Pregătirea este de du rată, mai ales
pentru proiectele majore, studiile necesare trebuie să fie bine elaborate, deoarece în caz
contrar pot să apară probleme majore în faza de implementare (ex. studiile geotehnice și
topografice). Lipsa unor parametri/date de bază au creat de a semenea probleme în
elaborarea studiilor de fezabilitate sau a analizelor cost beneficiu. Portofoliul de proiecte
este foarte important pentru absorbția fondurilor de post -aderare și activitățile de
pregătire a proiectelor pentru Fondul de Coeziune și FEDR au început în urmă cu câțiva
ani, cu sprijinul proiectelor PHARE și ISPA.
Maturitatea proiectelor și dificultățile întâmpinate de beneficiari în obținerea
diferitelor acorduri și autorizații necesare pentru proiecte au reprezentat alți factori care
au cau zat unele întârzieri în implementare. Uneori, adoptarea legislației naționale creează
confuzii pentru părțile implicate la nivel local și național (proprietatea terenului,
evaluarea impactului asupra mediului (EIM), standarde financiare de control și de
achiziții publice, cerințe contractuale) și creează conflicte pe parcursul procesului de
implementare. În acest sens, procesul EIM ar trebui să înceapă din timp iar atenția trebuie
sa fie îndreptată asupra valabilității acordului de EIM. Proprietatea asupra terenului
trebuie să fie clarificată, iar beneficiarul trebuie să prezinte dovezi valide asupra dreptului
de proprietate, în special pentru proiectele de deșeuri, pentru a obține aprobarea
proiectului.
16 Co-finanțarea este un alt aspect cheie și toate aranja mentele trebuie făcute înainte
ca aplicația de proiect să fie înaintată spre aprobare. Din moment ce abordarea proiect cu
proiect în vederea cofinanțării nu este durabilă și certă, un mecanism pentru asigurarea
cofinanțării din fondurile structurale și Fon dul de Coeziune a fost înființat în scopul
sprijinirii cofinanțării programului. Astfel, Ministerul Economiei și Finantelor a hotărât
ca o parte semnificativă din cofinanțare să fie suportată din bugetul de stat și în acest sens
a fost propusă o strategie de prefinanțare pentru sprijinirea beneficiarilor în elaborarea și
demararea rapidă a proiectelor.
Un sistem prea centralizat pentru gestionarea și implementarea programelor de
pre-aderare a creat de multe ori blocaje în procesul decizional, cauzând mari î ntârzieri în
implementarea proiectelor și rezultând o absorbție scazută a fondurilor. Au fost
înregistrate de multe ori întârzieri în elaborarea și aprobarea dosarelor de licitație, în
procesul de achiziții publice, întârzieri în semnarea contractelor de l ucrări și servicii.
Toate aceste probleme au fost luate în considerare la stabilirea sistemului de
implementare pentru fondurile de post aderare și a fost organizat un sistem descentralizat
pentru implementarea POS Mediu cu MMDD, ca Autoritate de Manageme nt la nivel
central, și Organismele Intermediare la nivel regional. În același timp, au fost elaborate
proceduri detaliate pentru reprezentanții acestor autorități și a fost elaborat un acord de
delegare între Autoritatea de Management și fiecare Organism Intermediar. Mai mult,
responsabilitatea achiziției publice se regăsește în prezent la nivelul beneficiarului.
Aceștia devin mult mai responsabili și mai interesați în ceea ce privește proiectele lor, în
comparație cu gradul de implicare și interes acordat proiectelor ISPA.
Alte probleme care au rezultat pe parcursul implementării măsurilor ISPA sunt
legate de răspunsurile întârziate la recomandările incluse în rapoartele elaborate de către
auditori/sau investigatorii anti -fraudă. Au fost înregistrate întâ rzieri în fluxul plăților,
ceea ce a rezultat într -un grad scăzut al absorbției fondurilor. Noul sistem pentru
controlul financiar și certificarea cheltuielilor ia în considerare și se construiește bazându –
se pe aceste experiențe, iar procedurile sunt stab ilite în așa fel încât să se evite apariția
unor astfel de situații.
O procedură specifică a fost elaborată cu scopul de a preveni, identifica, investiga
și monitoriza neregulile. Pentru a sintetiza, experiența câștigată pe parcursul implemetării
programe lor de pre -aderare reprezintă o bază solidă pentru dezvoltarea unui sistem nou
de implementare, stabilind roluri și responsabilități clare pentru diferiți actori și pentru
pregătirea portofoliului de proiecte. În orice caz, trebuie menționat că structurile și
sistemele fazei de pre -aderare vor fi doar în parte utilizate în structura de implementare a
fondurilor de postaderare. Și aceasta deoarece capacitățile de gestionare existente vor
trebui canalizate în continuare spre finalizarea proiectelor de pre -aderare, în timp ce
structurile noi de implementare vor trebui familiarizate cu procedurile noi și vor trebui să
răspundă la volumul crescut al finanțării, a cerințelor descentralizării, a noilor sectoare de
intervenție și noii legislații naționale, în partic ular în domeniul achizițiilor publice.
SAPARD
SAPARD sprijină țările candidate în abordarea reformei structurale din sectorul
agricol și din alte domenii legate de dezvoltarea rurală, precum și în implementarea
acquis -ului comunitar referitor la Politica Agricolă Comună. Obiectivul prioritar al
17 Programului SAPARD este acela de a crea cadrul necesar implementării unei agriculturi
performante și dezvoltării durabile a zonelor rurale în țările candidate6.
SAPARD (Special Pre -Accesion Programme for Agriculture and Rural
Development – Programul Special de Pre -aderare pentru Agricultură și Dezvoltare
Rurală) sprijină România pentru participarea la Politica Agricolă Comună (PAC) și Piața
Internă a Uniunii Europene. Mai concret, obiectivele programului s unt: îmbunătățirea
vieții comunităților rurale, crearea unui sector competitiv de producere și prelucrare a
produselor agricole, crearea de locuri de muncă în mediul rural, asigurarea de venituri
adecvate locuitorilor din zonele rurale și asigurarea unei d ezvoltări durabile a acestor
regiuni.
Programul special de aderare pentru agricultură și Dezvoltare Rurală (SAPARD),
care furnizează o contribuție financiară a Comunității Europene, a fost stabilit prin
reglementarea Comisiei Europene (CE) nr. 1268/1999 di n 21 iunie 1999 privind sprijinul
Comunității Europene pentru măsurile de preaderare în domeniul Agriculturii și
Dezvoltării rurale în țările candidate din centrul și estul Europei în perioada de
preaderare.
Programul implică sprijin pentru rezolvarea prob lemelor prioritare, specifice,
legate de agricultură și dezvoltare rurală, și contribuție la implementarea acquis -ului
comunitar (ansamblul legislației Comunitare) referitor la PAC și alte priorități din
domeniul agricol.
Programul SAPARD în România a fos t adoptat de Comisia Europeană pe 12
decembrie 2000, pe baza Planului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
(PNADR).
Conform prevederilor Reglementării (CE) 1268/1999 privind Instrumentul de Preaderare
SAPARD din totalul de 15 măsuri eligibile p entru sectorul public și privat, PNADR a
programat implementarea a 11 măsuri de intervenție în spațiul rural, grupate pe patru
mari obiective, denumite generic «axe prioritare» după cum urmează:
Îmbunătățirea competitivității în prelucrarea și comercializa rea produselor agricole și
piscicole;
Îmbunătățirea infrastructurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală;
Dezvoltarea economiei rurale;
Dezvoltarea resurselor umane.
Pentru definirea condițiilor privind regulile de gestiune și control financiar
precum și a cadrului general administrativ, legislativ și tehnic pentru implementarea
PNADR, a fost semnat la Buruxelles, la data de 2 februarie 2001, Acordul Multianual de
Finanțare 2000 – 2006 pentru Programul SAPARD între Guvernul României și Comisia
Euro peană și ratificat prin Legea 316/2001. Pe baza acestui acord s -a decis acordarea
unei contribuții financiare nerambursabile României de 1072 milioane EURO, angajată
pe perioada 2000 -2006, în vederea implementării programului SAPARD.
Contribuția C omunității poate ajunge până la 75% din cheltuielile publice eligibile
totale și chiar până la 100% din aceste costuri, pentru anumite măsuri. Pentru toate
investițiile generatoare de venituri există o limită a intensității asistenței, care în practică
înseamnă toate investițiile, cu excepția celor în infrastructură, care nu generează venituri
nete substanțiale. Pentru aceste investiții, ajutorul public poate ajunge până la 50% din
6 http://www.fonduri -structurale -europene.ro/posmediu/experienta -anterioara.html
18 costul total eligibil, în cazul în care contribuția Comunității nu depășește plafoanele
stabilite prin politica privind ajutorul de stat.
Contribuția financiară a Comunității este acordată țărilor solicitante sub formă de
avans, spre a fi utilizată pentru finanțarea parțială a cheltuielilor deja suportate de
beneficiarii selectați . Nu se pot plăti avansuri din banii Comunității înainte de efectuarea
cheltuielilor de către beneficiari. Contribuția Comunității nu va precede în nici o situație
componenta națională.
Organismul însărcinat cu implementarea tehnică și financiară a Program ului
special de aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală este Agenția SAPARD,
instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii,
Alimentației și Pădurilor, înființată prin Ordonanța nr. 142/2000, aprobată prin Leg ea nr.
309/2001. Sediul central al Agenției este în municipiul București.
Agențiile Sapard poartă răspunderea pentru selectarea și gestionarea proiectelor,
derularea operațiunilor financiare și exercitarea controalelor privind utilizarea fondurilor.
Plățil e efectuate de agenția Sapard trebuie să aibă la bază cheltuielile suportate de
beneficiari. Contribuția Comunității se plătește în funcție de contribuția națională totală.
Înainte ca fondurile comunitare să înceapă să fie alocate, respectiv înainte de
conferirea managementului programului de către Comisia Europeană țărilor candidate, și
deci și României, trebuie îndeplinite trei condiții principale7, și anume:
A. Aprobarea Programelor Naționale de Dezvoltare Rurală pe șapte ani de
către Comisie – Progra marea SAPARD a necesitat elaborarea unor pl anuri în acest sens.
Fiecare țară candidată a desemnat o autoritate competentă care să elaboreze un plan
național, după consultarea organismelor și organizațiilor cu responsabilități în domeniu.
În cadrul programelor elaborate, țările candidate, printre ca re și România, au acordat
prioritate măsurilor menite să îmbunătățească eficiență pieței, standardele de calitate și de
sănătate, precum și măsurilor vizând crearea de locuri de muncă în zonele rurale și
protecția mediului înconjurător. Aceste planuri incl ud o descriere a strategiei propuse
pentru dezvoltarea rurală, obiectivele cuantificate, prioritățile selectate și aria geografică,
precum și o estimare a resurselor financiare necesare realizării programului.
Pe baza planului fiecărei țări candidate, în a nul 2000, Comisia a aprobat 10
programe diferite pentru Dezvoltarea Agriculturii, după consultarea statelor membre și
prin intermediul Comitetului de Management al Structurilor Agricole. Acest lucru a
implicat un proces de consultare și negociere între sta tele membre, țările candidate și
Comisia Europeană, dar și în cadrul Comisiei Europene.
B. Semnarea și încheierea unui Acord Financiar Multianual (MAFA) și
respectiv a unui Acord Financiar Anual (AFA), cu Comisia Europeană. Din punct de
vedere juridic, pen tru programul SAPARD Acordul Financiar Multianual este
documentul de bază care definește cadrul juridic al aplicării acestuia, în timp ce Acordul
Financiar Anual, stabilește angajamentul financiar al UE pentru fiecare an, precum și
eventualele modificări.
România a încheiat până în prezent cu Comisia Europeană Acordul Financiar
Multianual, la data de 2 februarie 2001 și mai multe Acorduri Financiare Anuale între
7 Broșura Cum se lucrează cu PHARE, ISPA și SAPARD, Centrul de Informare al C omisiei Europene,
2004, reeditată în anul 2005, p.26
19 anii 2001 – 2005. Astfel, un MAFA este negociat, semnat și încheiat de Comisie, în
numele Comu nității, cu fiecare țară în parte.
Prin acest acord, Comisia este obligată să verifice funcționarea structurii de
implementare SAPARD din fiecare țară, implicit și din România, pentru a se asigura că
totul este în ordine înainte de a începe alocarea fondu rilor comunitare.
Astfel, între Comisie și România a fost încheiat un MAFA, care stipulează
regulile gestiunii și ale controlului exercitat de Comunitate în implementarea programului
SAPARD, pentru întreaga perioadă a programului (2000 – 2006).
Acest Aco rd include cele trei principii evidențiate în Comunicarea Comisiei
Europene dată publicității în luna ianuarie a anului 2000, și anume: descentralizarea
completă a managementului programului în favoarea unei agenții înființate pe
răspunderea fiecărei țări; aranjamente de finanțare bazate pe alocări diferite; aplicarea
procedurii de decontare FEOGA, secțiunea Garantare.
Fiecare țară candidată a încheiat și un AFA care precizează alocarea fondurilor
comunitare pe ani în perioada 2000 -2006 și care poate modifi ca sau completa prevederile
incluse în acordurile multianuale.
C. Aprobarea acreditării agențiilor SAPARD – agențiilor SAPARD din țările
candidate le revine responsabilitatea pentru selectarea și gestionarea proiectelor,
derularea operațiunilor financiare și exercitarea controalelor privind utilizarea fondurilor.
Plățile efectuate de Agenția SAPARD trebuie să aibă la bază cheltuielile suportate de
beneficiari. Contribuția Comunității se plătește în funcție de contribuția națională totală.
Autoritatea națio nală responsabilă de implementarea financiară și tehnică a
programului SAPARD este Agenția SAPARD care cuprinde o unitate centrală de
coordonare și opt unități regionale de coordonare organizate în birouri regionale de
implementare, conform celor opt regiu ni de dezvoltare implicate în implementarea
programului.Autoritatea Competentă răspunde de acreditarea Agenției Naționale
SAPARD.
În ceea ce privește procedura de acreditare a Agențiilor SAPARD, pentru ca
sistemul să fie funcțional, Comisia trebuie mai înt âi să analizeze și să aprobe această
acreditare. După ce constată că Agenția SAPARD îndeplinește cerințele UE și
acreditează, în consecință, această agenție, Fondul Național comunică detaliile Comisie
Europene, care va proceda la analizarea formală a struc turilor și procedurilor Fondului
Național și Agenției SAPARD, pentru a se asigura că agenția îndeplinește criteriile de
acreditare și că structurile naționale implicate în managementul programului sunt
corespunzătoare. Numai după ce Comisia a aprobat acred itarea, gestiunea fondurilor
comunitare este încredințată Agenției, putând începe astfel acordarea fondurilor.
Programul SAPARD implică un număr mare de proiecte și ar fi fost aproape
imposibil, din punct de vedere administrativ, să se efectueze de către C omisie o verificare
prealabilă a alocării fondurilor (așa cum se întâmplă cu Phare și Ispa). Practic, Agențiile
Sapard operează într -o manieră similară cu agențiile de plată din statele membre și, după
aderare, ele vor putea îndeplini același rol.
Agenția Sapard (ca Autoritate Contractantă) este responsabilă cu activitatea de
informare și comunicare privind acest program, cu organizarea licitațiilor și cu
contractarea, precum și cu managementul administrativ și financiar al acestuia. Agenția
Sapard ia toate deciziile fără aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.
20 În cadrul programului SAPARD, rolul Comisiei Europene se limitează la
furnizarea cadrului general procedural, la aprobarea PNADR, la repartizarea alocărilor
bugetare privind contribuția anuală comu nitară la program, la verificarea îndeplinirii
condițiilor pentru acreditare și conferirea managementului programului instituțiilor
naționale desemnate pentru aceasta, monitorizarea respectării procedurilor din pachetul
de acreditare și controlul ex -post f inanciar și tehnic al aplicării programului.
Aproximativ 153 milioane EURO sunt alocate anual României de către Uniunea
Europeană sub forma de credite nerambursabile, pentru a facilita adoptarea legislației
comunitare din domeniu și pentru a îmbunătăti com petitivitatea sectorului agricol.
Asistența este oferită până în momentul integrării României în Uniunea
Europeană. Mai mult, în acest mod se oferă posibilitatea de a ne adapta procedurilor
financiare și mecanismelor de control ale Uniunii Europene. Confo rm volumului acestei
alocații din partea UE, România ocupă locul secund (după Polonia).
Principalele obiective ale SAPARD sunt :
Să finanțeze proiecte majore din domeniul agricol și al dezvoltării rurale;
Să îmbunătățească activitățile de prelucrare și co mercializare a produselor agricole și
pescărești;
Să dezvolte și să îmbunătățească infrastructurile rurale;
Să dezvolte economia rurală;
Să dezvolte resursele umane (instruire profesională, asistență tehnică, inclusiv studii
menite să sprijine pregătirea ș i monitorizarea programului, campanii de informare și
publicitate).
Asistența a fost oferită în perioada 2000 -2006.
Toate proiectele sunt co -finanțate cu fonduri de la bugetul național al României.
Astfel, sumei de peste 150 milioane Euro/an din partea U niunii Europene i se adăugă
contribuția Guvernului României în valoare de 50 de milioane Euro/ an (25% din
finanțarea publică eligibilă).
În România, în perioada 2000 -2006, conform PNADR, urmau a fi finanțate
proiecte în următoarele domenii:
Axa 1: Îmbunăt ățirea competitivității produselor agricole și piscicole prelucrate:
1. Îmbunătățirea procesului de producție și al marketingului produselor agricole
și piscicole;
2. Îmbunătățirea calității și a standardelor privind sănătatea produselor de origine
vegetală și a nimală;
Axa 2: Îmbunătățirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală și agricultură:
1. Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale;
2. Managementul resurselor de apă;
Axa 3: Dezvoltarea economică a zonelor rurale:
1. Investiții în exploatații agricole;
2. Înființarea de grupuri ale producătorilor agricoli;
3. Metode de producție care au în vedere protejarea mediului înconjurător și
conservarea mediului natural;
4. Diversificarea economică;
5. Măsuri forestiere;
Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:
1. Îmbunătățirea pregăt irii profesionale;
21 2. Asistență tehnică, inclusiv studii care să contribuie la pregătirea și
monitorizarea programului, precum și la publicitate și informare.
Baza programării în cazul SAPARD o constituie, pe lângă Parteneriatul de
aderare valabil și în cazul celorlalte instrumente de preaderare, Planul Național pentru
Agricultură și Dezvoltarea Rurală (PNADR). Acesta stabilește 11 măsuri de intervenție
considerate de interes pentru România, selecționate dintr -un număr de 15 oferite
orientativ de către Comisie , încadrate în 4 priorități:
– îmbunătățirea activităților de prelucrare și comercializare a produselor agricole și de
pescuit;
– dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale;
– dezvoltarea economiei rurale (investiții în companii cu profil agricol, diver sificare
economică, infrastructură) ;
– dezvoltarea resurselor umane (îmbunătățirea activității profesionale, asistență tehnică,
inclusiv studii menite să sprijine pregătirea și monitorizarea programului, campanii de
informare și publicitate).
Deoarece manag ementul tehnic și financiar, ca și responsabilitatea gestionării
fondurilor revin în totalitate țărilor candidate, spre deosebire de celelalte două
instrumente – PHARE și ISPA, este necesar un sistem instituțional specific, cu o
descentralizare extinsă a g estiunii asistenței comunitare. Accesul la fondurile puse la
dispoziție prin acest instrument se obține după acreditarea de către Uniune a sistemului
instituțional responsabil cu implementarea tehnică și financiară. Din această cauză, anul
2001 a înregistr at pentru România un efort legislativ și de reajustare instituțională
remarcabil, neurmat însă la același tempo și de o îmbunătățire a calității și independenței
mecanismelor de audit.
Astfel, noutatea adusă de către programul SAPARD constă în faptul că, pentru
prima dată în istoria UE, asistența externă va fi gestionată pe bază complet
descentralizată, ceea ce implică un enorm efort legislativ și administrativ de ambele părți.
Comisia a avut în vedere următoarele aspecte când a luat această hotărâre:
▪ prin descentralizarea gestiunii, SAPARD oferă viitoarelor state membre posibilitatea
de a câștiga experiență în ceea ce privește aplicarea mecanismelor de administrare a
programelor de dezvoltare rurală;
▪ pe un front mai larg, investițiile făcute vor genera c unoștințe care vor fi ușor
transferabile altor activități ale fondurilor structurale și în alte domenii de politică
comunitară;
▪ în plus, delegarea responsabilităților a făcut posibilă gestionarea numărului mare de
proiecte de dimensiune redusă prevăzute pr in programul SAPARD.
Contribuția financiară a Uniunii Europene este acordată țărilor solicitante sub
formă de avans, spre a fi utilizată pentru finanțarea parțială a cheltuielilor deja suportate
de beneficiarii selectați. Nu se pot plăti avansuri din banii Comunității înainte de
efectuarea cheltuielilor de către beneficiari.
22
Fonduri și programe post -aderare
În perioada 2007 -2013, României îi vor fi alocate, prin instrumentele structurale,
19,7 miliarde de euro, implementate prin șapte programe oper aționale sectoriale și
regionale, la care se adaugă opt programe de cooperare teritorială cu alte state.
Pentru programele operaționale sectoriale și regionale, în cadrul ministerelor de linie
corespunzătoare a fost desemnată câte o Autoritate de Management responsabilă cu
gestionarea și implementarea programului. În funcție de specificul programului
operațional, în relația dintre Autoritatea de Manage ment și beneficiar pot interveni
Organisme Intermediare , centrale sau regionale.
Coordonatorul național al asistenței în relația cu UE este Autoritatea pentru
Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanțelor
Publice. ACIS coordonează:
– Asistența nerambu rsabilă acordată României de Uniunea Europeană prin Programul
Phare;
– Asistența nerambursabilă acordată României, pe bază bilaterală, de către Statele
Membre UE;
– Elaborarea și implementarea Planului Național de Dezvoltare, document strategic ce
fundamenteaz ă accesul României la Fondurile Structurale;
– Elaborarea, monitorizarea și evaluarea cadrului strategic național de referință, a
programelor operaționale și a documentelor cadru de implementare corespunzătoare;
– Dezvoltarea capacității administrative, elabor area și actualizarea procedurilor
structurilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale;
– Activitatea de informare și comunicare în domeniul instrumentelor structurale;
– Programul de asistență tehnică JASPERS (Asistență comună pentru promovarea
proiectelor în regiunile europene)
În perioada 2007 -2013, România beneficiază de fonduri pentru dezvoltare rurală
și sectorul pescăresc, finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezv oltare
Rurală (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit (FEP) , gestionate de
Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale , prin:
– Autoritatea de Managemen t pentru PNDR
– Agenția Naționala pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA)
ANPA gestionează Programul Operațional pentru Pescuit al României. Detalii
pot fi obținute de pe site -ul ANPA sau de la filialele și punctele sale de lucru.
– Agenția de Plăți și Dezvoltare Rurală pentru Pescuit (APDRP)
APDRP gestionează Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
(FEADR) în România, prin care se acordă finanțare, între altele, activitățile de
diversificare economică, turism, conservarea patrimoniului natural etc.
– Măsuri de sprijin finanțate prin Fondul European pentru Garantare în
Agricultură (FEGA)
– Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este instituția care,
începâ nd cu 1 ianuarie 2007, derulează fondurile europene pentru implementarea
măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură
(FEGA).
23 Subvențiile se acordă sub formă de plăți directe la hectar gestionate de Sistemul
Integrat d e Administrare și Control (IACS) și în cadrul măsurilor de piață pentru
implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii agricole comune (PAC).
APIA are 42 de centre județene și 210 centre locale.
Prin fondurile structurale se finanțează programe multianuale de dezvoltare
regionale elaborate de către regiuni, statele membre, împreună cu Comisia, prin:
1. planurile naționale de dezvoltare;
2. cadrul strategic național de referință;
3. programele operaționale.
Planul Național de dezvoltare (PND) pentru perioada financiară 2007 -2013
reprezintă documentul de planificare strategică și programare financiară multianuală,
aprobat de Guvern si elaborat într -un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio –
economică a României în conformitate cu Pol itica de Coeziune a Uniunii Europene.
PND este instrumentul pe baza căruia se stabilesc prioritșăile strategice ale
fiecărui stat membru, în vederea elaborării direcțiilor și obiectivelor strategice, prin care o
țară va acționa pentru atingerea obiectivul ui major al UE în care se încadrează, în cazul
României fiind vorba de obiectivul de convergență.
Elaborarea PND 2007 -2013 s -a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004
privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare, care stabile ște
principiile metodologice, cadrul de lucru inter –instituțional și mecanismele de consultare
partenerială.
În vederea atingerii obiectivului global și a obiectivelor specifice și pornind de la
aspectele identificate în etapa de analiză socio -economică, au fost formulate șase
priorități naționale de dezvoltare pentru perioada 2007 -2013:
1. Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;
2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea și îmbun ătățirea calității mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea
capacității administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
6. Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării.
PND reprezintă documentul pe baza căruia vor fi elaborate Cadrul Strategic
Național de Referință 2007 – 2013 (CSNR), reprezentând strategia convenită cu Comisia
Europeanâ pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum și Programele
Operaționale prin care se vor implementa aceste fonduri. În acest sens, redactarea PND s –
a desfășurat în paralel cu cea a Programelor Operaționale pentru implementarea
Fondurilor Structurale și de Coeziune, asigurându -se astfel coerenș a între aceste
documente.
Cadrul Strategic National de Referintã(CSNR) este documentul strategic de
referintă pentru programarea Fondurilor Structurale și de Coeziune în România. Acest tip
de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform n oului acquis privind
Politica de Coeziune.
Prin acest document se explică modul în care vor fi implementate Instrumentele
Structurale în România în perioada 2007 -2013..
24 Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor
economice, de coeziune socială și regionale ale României, precum și de a stabili
legăturile potrivite și corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la
Lisabona, care stă la baza elaborării politicilor de dezvoltare economică și de crear ea a
noi locuri de muncă.
CSNR se aplică obiectivului de convergență și obiectivului de competitivitate
regională și ocuparea forței de muncă. Prin CSNR se argumentează și se stabilesc
prioritățile de investișii publice, în concordanță cu politica economi că si de coeziune
socială a Europei.
Pe baza acestor aspecte , România a stabilit în cadrul CSNR următoarele obiective:
indicarea direcției de dezvoltare a strategiei României pentru implementarea
operațiunilor ce vor fi finanțate din Fondurile Structurale și de Coeziune;
ilustrarea faptului în care România intenționează să orienteze Instrumentele
Structurale spre realizarea priorităților majore naționale și de coeziune europeană;
abordarea problemelor majore cu care se confruntă țara și de a reflecta poten țialul de
dezvoltare al regiunilor și orașelor;
demonstrarea modului în care poziția geostrategică, creșterea calității serviciilor,
protecția mediului, inovațiile și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere vor
duce la dezvoltare și la crearea de no i și mai bune locuri de muncă.
Pe baza acestor obiective, în CSNR au fost stabilite patru priorități tematice:
Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;
Dezvoltarea și folo sirea mai eficientă a capitalului uman din România;
Construcția unei capacități administrative eficiente.
Ca diferență majoră între PND și CSNR, este de menționat că, din punct de
vedere al finantării, CSNR este susținut exclusiv din Fondurile Structurale și de Coeziune
și cofinanțarea natională aferentă, în timp ce PND include și alte finanțări (programe de
investiții naționale și locale, credite externe, fonduri europene pentru dezvoltare rurală și
pescuit, etc.).
Programele operationale se adresează u nuia dintre cele trei obiective majore
(convergență, competitivitate regională, cooperare teritorială europeană) și vor beneficia
de finanțare dintr -un singur fond. Există o excepție, cea prin care FEDR și Fondul de
Coeziune finanțează în comun programele de infrastructură și mediu.
Bugetul total alocat României de către UE, prin fondurile structurale, pe perioada
2007 -2013, este de 12.661 milioane euro, iar prin fondul de coeziune, bugetul este de
6.552 milioane euro.
Fondul European de Dezvoltare Regi onală (FEDR)
Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistență financiară în scopul corectării principalelor decalaje între nivelurile de
dezvoltare a diferitelor regiuni. Măsurile admisibile pentru intervenția FEDR sunt
adaptate la obiectivele și prioritățile politicii de coeziune, astfel:
Investiții în infrastructură;
Dezvoltarea potențialului intern.
Altfel spus, FEDR susține în particular următoarele sectoare:
25 – mediul productiv, în special pentru dezvoltarea competitivității și investițiilor durabile
ale întreprinderilor mici și mijlocii, și pentru creșterea capacității de atracție a
regiunilor prin intermediul potențialului infrastructurii lor;
– cercetarea și dezvoltarea tehnologică în scopul favorizării dez voltării de noi
tehnologii;
– dezvoltarea societății informaționale;
– dezvoltarea turismului și a investițiilor în patrimoniul cultural, inclusiv protecția
acestuia și a celui natural, cu condiția de a crea locuri de muncă;
– protecția și ameliorarea mediulu i ținând cont de principiul precauției și acțiunile
preventive în sprijinul dezvoltării economice, utilizării depline și eficace a energiei și
dezvoltarea surselor de energie regenerabile;
– susținerea egalității șanselor între bărbați și femei prin crearea de întreprinderi și
infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viața de familie și cea
profesională.
La nivelul României, prin FEDR se vor finanța integral Programul Operațional
Social Creșterea Competitivității Economice (POS CEE) și Programul Operațional
Regional (POR), pe care le vom prezenta în continuare.
Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
Obiectiv general al POS -Creșterea Competitivității Economice îl constituie
creșterea productivității în treprinderilor românesti pentru reducerea decalajelor față de
productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera pâna în 2015 o
creștere medie a productivității de cca. 5,5% anual și vor permite României să atingă un
nivel de aproxim ativ 55% din media UE.
Obiective specifice:
– Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;
– Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;
– Creșterea capacității de cercetare dezvoltare (C&D) , stimularea cooperării între
instituții de cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum și creșterea
accesului întreprinderilor la CDI;
– Valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și aplicarea
acestuia în sectorul public (administrație) și c el privat (întreprinderi, cetățeni);
– Creșterea eficienței energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin
promovarea surselor regenerabile de energie.
AXE PRIORITARE TEMATICE:
AXA PRIORITARĂ 1 – Un sistem inovativ și eco -eficient de produc ție
Are ca obiective eficientizarea echipamentelor de producție, îmbunătățirea
echipamentelor de consultanță specializate și sprijinirea internaționalizării în scopul
creșterii cotei de piață, respectiv realizarea unui mediu favorabil pentru întreprinzăto ri,
prin asigurarea accesului la finanțare, crearea unor instrumente financiare inovative,
facilitarea accesului la infrastructură și servicii de afaceri.
Domenii majore de intervenție și operațiuni indicative.
1.1. Investiții productive și pregătirea pen tru concurența pe piață a întreprinderilor, în
special, a IMM -urilor:
26 Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții
tangibile și intangibile;
Sprijin pentru achiziționarea serviciilor calificate pentru implementarea
stand ardelor europene;
Sprijin pentru accesul la piețele noi și internaționalizare.
1.2. Accesul IMM -urilor la finanțare:
Sprijinirea dezvoltării functiei de co -garantare;
Înființarea și dezvoltarea fondurilor locale de garantare;
Instrumente de garantare inova tive.
1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil:
Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri;
Consultanță pentru IMM -uri;
Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanțurile de furnizori.
AXA PRIORITARĂ 2 – Creșterea competitivității economice prin cer cetare -dezvoltare
și inovare
Obiectivul urmarit prin axă îl constituie sprijinirea modernizării și dezvoltării
capacității și infrastructurii de cercetare -dezvoltare și inovare (CDI), dezvoltarea calității
și a gamei de produse și servicii inovative.
Axa este implementată prin Autoritatea Națională de Cercetare Științifică.
Operațiunile vor fi implementate prin lansarea a minim unui apel de propuneri pe an.
Domenii majore de intervenție și operațiuni indicative.
2.1 CD în parteneriat între universități/i nstitute de cercetare -dezvoltare și întreprinderi, în
vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie;
2.2 Investiții pentru infrastructura de CDI;
2.3 Accesul întreprinderilor la activități de CDI (în special IMM -urile).
AXA PRIORITARĂ 3 – Tehnolo gia informației și comunicațiilor pentru sectoarele
privat și public
Obiectivele aferente axei sunt:
îmbunătățirea infrastructurii TIC, în special, în zonele de eșec al pieței;
promovarea introducerii unui sistem inovativ de producție în administrație și
sectorul public;
dezvoltarea pieței pentru o nouă generație de produse și servicii de conectare.
Domenii majore de intervenție și operațiuni indicative.
3.1. Susținerea utilizării tehnologiei informației (ajutor nerambursabil);
3.2. Dezvoltarea și eficien tizarea serviciilor publice moderne (ajutor nerambursabil);
3.3. Dezvoltarea e -economiei (ajutor nerambursabil);
AXA PRIORITARĂ 4 – Creșterea eficienței energetice și a siguranței în aprovizionare,
în contextul combaterii schimbărilor climatice
Obiectiv ele axei sunt:
creșterea eficienței energiei;
creșterea utilizării resurselor energetice regenerabile;
reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
Domenii majore de intervenție și operațiuni indicative.
4.1. Îmbunătățirea eficienței energet ice(ajutor nerambursabil);
4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie
“verde” (ajutor nerambursabil);
27 4.3. Reducerea impactului negativ asupra mediului al funcționării sistemului energetic
(ajutor nerambursabil).
AXA PRIORITARĂ 5 – România, ca destinație atractivă pentru turism și afaceri
Obiectivul axei constă în îmbunătățirea imaginii României ca destinație turistică,
în scopul creșterii atractivității, nu numai pentru turiști, dar și pentru afaceri, și crearea
unui sistem integrat pentru oferta românească de turism.
Domenii majore de intervenție și operațiuni indicative.
5.1. Promovarea potențialului turistic românesc (ajutor nerambursabil);
5.2. Dezvoltarea unei retele naționale de centre de informare și promova re turistică
(ajutor nerambursabil);
Programul Operațional Regional
Obiectivul general al PO Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice,
sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor
lor și resu rselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, prin
îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din
regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a
le vizita, a investi și a munci.
Obiective specifice:
Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, prin adoptarea unei
abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a
Regiunilor;
Îmbunătățirea accesibilității Reg iunilor și în particular a accesibilității centrelor
urbane și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
Creșterea calității infrastructurii sociale a Regiunilor;
Creșterea competitivității Regiunilor ca locații pentru afaceri;
Creșterea contribuției turismu lui la dezvoltarea Regiunilor.
AXE PRIORITARE TEMATICE:
AXA PRIORITARA 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de
creștere
1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană implementate prin proiecte din următoarele
domenii:
A. Reabil itarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv
transportul urban;
B. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri;
C. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuințelor sociale și îmbunătățirea
serviciilor sociale.
AXA PRIORITARA 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale
2.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane – inclusiv
construcția/reabilitarea șoselelor de centură;
AXA PRIORITARA 3 – Îmbunătățirea infrastruc turii sociale
3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;
3.2 Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor
sociale;
28 3.3 Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operațional e pentru intervenții în
situații de urgență;
3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii preuniversitare,
universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă.
AXA PRIORITARA 4 – Sprijinirea dezvoltării mediulu i de afaceri regional și local
4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regională și
locală;
4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate și neutilizate și pregătirea pentru noi
activități;
4.3 Sprijinirea dezvol tării microîntreprinderilor.
AXA PRIORITARA 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
5.1 Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și
crearea/modernizarea infrastructurilor conexe;
5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizar ea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice;
5.3 Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare în scopul creșterii
atractivității României c a destinație turistică –
AXA PRIORITARA 6 – Asistență tehnică
6.1 Sprijinirea activităților pentru implementarea, managementul și evaluarea POR;
6.2 Sprijinirea activităților de publicitate și informare privind POR.
Fondul Social European (FSE) – principalul instrument al politicii sociale a
Uniunii Europene. Prin intermediul său se acordă susținere financiară acțiunilor de
formare și reconversie profesională ca și celor vizând crearea de noi locuri de muncă.
FSE trebuie să contribuie la îndeplinirea priorităților Comunității în ceea ce privește
întărirea coeziunii economice și sociale, a asigurării unui nivel înalt de ocupare și locuri
de muncă mai multe și mai bune, prin îmbun ătățirea oportunităților de angajare. Acesta
va trebui să sprijine politicile naționale pentru obținerea unei ocupări depline a forței de
muncă, asigurarea calității și productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale,
prin asigurarea accesului la piața muncii a categoriilor dezavantajate si reducerea
disparităților regionale si naționale.
În cadrul obiectivelor de convergență și competitivitate regională, FSE sprijină
acșiunile statelor membre având în vedere următoarele priorități:
creșterea adap tabilității muncitorilor, întreprinderilor și antreprenorilor;
creșterea accesului la muncă și incluziune durabilă pe piața muncii;
consolidarea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate;
creșterea capitalului uman;
promovarea parteneriatelor, pactelo r și inițiativelor, prin intermediul rețelelor
formate din toși cei interesați.
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea
competitivității, prin corelarea educației si învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
si asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii
modernă, flexibilă si inclusivă a 1.650.000 de persoane.
Obiectivele specifice:
29 Promovarea calității siste mului de educație si formare profesională inițială si
continuă, inclusiv a învățământului superior si a cercetării;
Promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătățirea calității si productivității
muncii;
Facilitarea inserției tinerilor si a somerilor de lungă durată pe piața muncii;
Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile si incluzive;
Promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele
rurale1;
Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;
Facilitarea accesului la educație si pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.
AXE PRIORITARE TEMATICE
Axa Prioritară 1 Educația si formarea profesională în sprijinul cresterii economice si
dezvoltării societății bazate pe cunoastere
1.1 Acces la educație și formare profe sională inițială de calitate;
1.2 Învățământ superior de calitate;
1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare profesională;
1.4 Calitate în FPC;
1.5 Programe doctorale și post -doctorale în sprijinul cercetării.
Axa Prioritară 2 Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
2.1 Tranziția de la școală la o viață activă;
2.2 Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii;
2.3 Acces și participare la FPC.
Axa Prioritară 3 Cresterea adaptabilității lucră torilor si a întreprinderilor
3.1 Promovarea culturii antreprenoriale;
3.2 Formare si sprijin pentru întreprinderi si angajați pentru promovarea adaptabilității;
3.3 Dezvoltarea parteneriatului și încurajarea inițiativelor pentru parteneri sociali și
societatea civilă.
Axa Prioritară 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
4.1 Întărirea capacității Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de
ocupare;
4.2 Formarea personalului Serviciului Public de Ocupare.
Axa Prioritară 5 Promovarea măsurilor active de ocupare
5.1 Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare;
5.2 Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește
dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă.
Axa Prio ritară 6 Promovarea incluziunii sociale
6.1 Dezvoltarea economiei sociale;
6.2 Îmbunătățirea accesului și participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii;
6.3 Promovarea egalității de șanse pe piața muncii;
6.4 Inițiativele transnaționale p entru o piața inclusivă a muncii.
Axa Prioritară 7 Asistență tehnică
7.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general și evaluarea POS DRU;
7.2 Sprijin pentru promovarea POS DRU și comunicare.
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capaci tății Administrative
30 Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei
administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socio -economic al
societății românești.
Obiective specifice:
Obținerea unor îmbunătățiri structu rale și de proces ale managementului ciclului
de politici publice.
Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus
pe procesul de descentralizare
AXE PRIORITARE TEMATICE:
AXA PRIORITARĂ 1 : Întărirea intervențiilor de politici publice în administrația
centrală
1.1 Activități de management al reformelor;
1.2 Capacitatea de formulare a politicilor publice, inclusiv a strategiilor intersectoriale și
a planurilor instituționale strategice ;
1.3 Implementarea reformei funcție i publice;
1.4 Implementarea monitorizării și evaluării programelor.
AXA PRIORITARĂ 2 : Dezvoltarea capacității de îmbunătățire a performanței
serviciilor în administrația locală
2.1 Activități de management al reformelor în administrația publică locală;
2.2 Întărirea capacității de management strategic;
2.3 Raționalizarea furnizării serviciilor locale și întărirea managementului resurselor
umane;
2.4 Monitorizarea și evaluarea în administrația publică locală.
AXA PRIORITARĂ 3 : Asistență tehnică
3.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general, evaluarea PO DCA și pentru
pregătirea viitorului exercițiu de programare
3.2 Sprijin pentru comunicarea și promovarea PO DCA
Fondul de coeziune
Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijină inve stițiile în
domeniul infrastructurii de transport, energiei și mediului, după cum urmează:
rețele de transport transeuropean, în special, pentru proiectele de interes comun;
mediu în cadrul priorităților stabilite de politica comunitară de protejare a
medi ului și a programului de acțiune.
Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu co -finanțează
programe, ci furnizează finanțare directă pentru proiectele individuale, care sunt clar
identificate de la început. Decizia de a finanța un prio ect este luată de Comisie, în acord
cu Statul Membru beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autoritățile
naționale.
În România, prin Fondul de Coeziune sunt finanțate Programele Operaționale
Mediu și Transport, însă acoperirea finaciară es te asigurată de unele axe și din FEDR.
Programul Operațional Sectorial de Mediu
31 Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între
Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de
vedere c antitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice
eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului
„poluatorul plătește”.
Obiectivele specifice:
– Îmbunătățirea calității și a acces ului la infrastructura de apă și apă uzată, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane
până în 2015;
– Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor , prin îmbunătățirea
managementului deșeurilo r și reducerea numărului de zone poluate istoric în
minimum 30 de județe până în 2015;
– Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai
poluate localități până în 2015;
– Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimo niului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000;
– Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin
implementarea măsurilor preventive în cele mai vuln erabile zone până în 2015.
AXE PRIORITARE TEMATICE
AXA PRIORITARĂ 1 – Extinderea și modernizarea sistemelorde apă și apă uzată
1.1Extinderea/modernizarea sistemelorde apă/apă uzată.
AXA PRIORITARĂ 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deș eurilor și
reabilitarea siturilor contaminate istoric
2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea
infrastructurii de management al deșeurilor;
2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric.
AXA PRIORITARĂ 3 – Reducerea poluăr ii și diminuarea efectelor schimbărilor
climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea
țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai poluate
3.1 Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zon ele fierbinți (hot -spot).
AXA PRIORITARĂ 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protejarea naturii
4.1. Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management în vederea protejării
biodiversității și Natura 2000.
AXA PRIORITARĂ 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale în zonele cele mai expuse la risc
5.1. Protecția împotriva inundațiilor;
5.2. Reducerea eroziunii costiere.
AXA PRIORITARĂ 6 – Asistență Tehnică
6.1. Sprijin pentru management -ul și eva luarea POS;
6.2. Sprijin pentru informare și publicitate.
Programul Operational Sectorial Transport
Obiectivul general al POS Transport constă în p romovarea, în Romănia, a unui
sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă ș i în condiții de
32 siguranță a persoanelor și bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor
europene, la nivel național, în cadrul Europei, între și în cadrul regiunilor României.
POST acoperă numai proiectele de transport finanțate de Guv ernul Romîniei și
FC, FEDR. POST nu va include proiecte co -finanțate de terți, inclusiv instituții financiare
internaționale.
Obiective specifice:
modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN -T, cu aplicarea măsurilor
necesare pentru protecția mediulu i înconjurător
modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu
principiile dezvoltării durabile
promovarea transportului feroviar, naval și intermodal
sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efecte lor adverse ale
transportului asupra mediului, și îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății
umane.
AXE PRIORITARE TEMATICE:
AXA PRIORITARA 1 – Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN -T în scopul
dezvoltării unui sistem de transport dur abil și integrării acestuia cu rețelele de transport
ale UE
1.1 Infrastructură rutieră de -a lungul Axei Prioritare nr.7;
1.2 Infrastructură feroviară de -a lungul Axei Prioritare nr.22;
1.3 Infrastructură navală de -a lungul Axei Prioritare nr.18.
AXA PRIORITARĂ 2 – Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naționale de transport
în afara axelor prioritare TEN -T în scopul creării unui sistem național de transport durabil
2.1 Drumuri naționale;
2.2 Căi ferate și servicii;
2.3 Porturi fluv iale și maritime;
2.4 Infrastructura aeroportuară.
AXA PRIORITARĂ 3 – Modernizarea sectorului de transportul în scopul creșterii
protecției mediului și a sănătății publice și siguranței pasagerilor
3.1 Promovarea transportului intermodal;
3.2 Îmbunătățirea siguranței traficului pe toate modurile de transport;
3.3 Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediului.
AXA PRIORITARĂ 4 – Asistenta Tehnica pentru POS -T
4.1 Sprijinirea managementului eficient, implementării, monito rizării și controlului
POS-T;
4.2 Sprijinirea activităților de informare și publicitate pentru POS -T.
România a fost al cincelea mare beneficiar net de fonduri europene (în 2008), cu
1,58 miliarde de euro, al cincilea ca mărime din UE, potrivit unui r aport prezentat de
Comisia Europeană8.
8 http://www.ziare.com/business/fonduri -europene/09 -22-2009/romania -pe-locul -5-la-fonduri -europene -in-
2008 -893986
33 Cât despre alocările primite de la bugetul comunitar, România s -a clasat pe locul
zece în Uniunea Europeană, cu 2,6 miliarde euro (2,5% din buget), în timp ce contribuția
totală a statului român s -a cifrat la 1,2 mili arde euro.
Romania este a șaptea țară din UE după mărimea populatiei, însă se situa anul
trecut doar pe locul al 17 -lea după dimensiunea economiei, calculată după valoarea
produsului intern brut (PIB).
România a fost beneficiar net de fonduri din partea UE , iar cele mai multe fonduri primite
anul trecut (1,06 miliarde euro) au fost pentru agricultură. La acest capitol, cei mai mari
beneficiari au fost agricultorii francezi, care au primit peste 10 miliarde euro, urmați de
spanioli (7,1 miliarde euro), germa ni (6,6 miliarde euro) și italieni (5,4 miliarde euro).
Ajutoarele directe și subventiile pentru agricultură s -au cifrat la 43,3 miliarde
euro, respectiv 37% din bugetul UE, în valoare totală de 116,5 miliarde euro.
Dacă se adaugă și cheltuielile pentru de zvoltare rurală, pescuit și mediu, de 11,5
miliarde euro, finanțările se ridică la 53% din cheltuielile comunitare.
România a primit cei mai mulți bani dintre țările UE din fonduri de preaderare,
respectiv 744,8 milioane euro, Bulgariei nefiindu -i alocate la acest capitol decât 201,4
milioane euro. Pe poziția a treia s -au clasat alocările din fonduri de coeziune, în valoare
de 648,5 milioane euro.
Statul român a mai beneficiat de 142,7 milioane euro din fondul de compensare,
36,4 milioane euro pentru compet itivitate (una dintre cele mai mici sume), 17,8 milioane
euro pentru administrație, 14,3 milioane euro pentru cetățenie și 1,7 milioane euro pentru
libertate, securitate și justiție.
Raportul financiar al CE arată că Franța a fost anul trecut principala be neficiară a
bugetului UE, primind fonduri de 13,7 miliarde euro. Totuși, deoarece contribuția
Hexagonului la bugetul UE a fost de 18 miliarde euro, Franța a fost în 2008 contributor
net.
De altfel, Bruxelles -ul evidențiază că Franța, Spania, Germania și It alia sunt cei
mai mari beneficiari ai fondurilor UE, primind 47,3 miliarde euro din cheltuielile totale
de 116,5 miliarde euro ale UE, însă procentul alocat celor patru țări membre a scăzut la
45% în 2008, de la 48% în 2007.
Alocările pentru măsuri pentru ocupare și de competitivitate au ocupat locul al
doilea între cheltuielile UE, cu 45,6 miliarde euro, respectiv 40% din buget. Grecia este
principala beneficiară a fondurilor de coeziune, cu 4,7 miliarde euro, urmată de Polonia
(4,6 miliarde euro), Spania (4,3 miliarde euro) și Italia (3,7 miliarde euro).
Zece țări din UE erau anul trecut contributori neți la bugetul UE, respectiv
Danemarca, Germania, Franța, Italia, Cipru, Olanda, Austria, Finlanda, Suedia și Marea
Britanie.
Raportul Curții de Conturi UE pentru 2007 arată că cele mai mari nereguli privind
fondurile comunitare sunt înregistrate la fondurile structurale și de dezvoltare rurală,
România fiind criticată pentru controalele insuficiente în licitațiile publice din sectorul
agricol.
Pentru prima o ară în peste 14 ani, Curtea de Conturi dă undă verde balanței de
plăți a Comisiei Europene, singura zona în care mai există nereguli ce depășesc limita de
5% fiind fondurile structurale și de dezvoltare regională, unde responsabilitatea pentru
erori și eve ntuale fraude ține în primul rând de guvernele naționale.
34 În cazul fondurilor structurale, unde s -au înregistrat peste 11% din nereguli în
2007, o scădere cu doar un procent față de 2006, Comisia a aplicat deja corecții
financiare în valoare de 843 milioan e de euro în 2008.
Printre țările care au fost nevoite să returneze banii pe proiecte structurale se
numără Italia, Bulgaria, Marea Britanie și Luxemburg.
România a scăpat de corecții la capitolul fonduri structurale și nu se va număra
nici printre țările de la care Comisia Europeană va recupera banii în următoarele luni, în
schimb este criticată în raportul Curții de Conturi la capitolul fonduri pentru dezvoltare
rurală.
România a întreprins "controale insuficiente privind validitatea ofertelor înainte în
licitațiile publice. Controalele efectuate nu asigură în mod rezonabil legalitatea procedurii
de licitație necesară, ceea ce poate afecta eligibilitatea proiectului per ansamblu", se arată
în raportul citat9.
Răspunsul Comisiei Europene la această observa ție a Curții de Conturi este că
urmărește redresarea acestor deficiente prin procedura de certificare a sistemului de
gestiune la care sunt supuse toate statele membre.
În urma raportului de anul trecut al Curții de Conturi, executivul european a
înăsprit regulile și sancțiunile UE pentru perioada 2007 -2013, aflându -se într -un proces
de certificare a sistemelor naționale de gestionare a fondurilor comunitare.
Bulgaria și România, care au aderat în 2007, au avut de "ars etape" mult mai
repede implementând di rect aceste cerințe, spre deosebire de celelalte 10 state care au
aderat în 2004 și au avut o perioadă mai lungă de gestionare a fondurilor UE din
exercițiul financiar 2000 -2006.
O altă critică în raportul Curții de Conturi la adresa României se referă la
"verificarea inadecvată a cofinanțării private".
Proiectele au fost adesea aprobate fără certificarea necesară din partea unei
instituții financiare, sporind astfel riscul ca fondurile UE să fie plătite unor beneficiari
care nu sunt capabili să -și plăteas că partea proprie pentru proiect, se arată în raport.
Răspunsul Comisiei la această problemă, conform raportului Curții de Conturi,
este că riscul este diminuat de faptul că pentru fiecare proiect care necesită autofinanțare
e nevoie de un extras de cont b ancar nu mai vechi de cinci zile înainte ca plata să poată fi
efectuată.
România a pierdut, în perioada ianuarie 2007 -iulie 2009, fonduri europene în
valoare de 169 de milioane de euro dintr -un total de trei miliarde de euro, potrivit unui
raport oficial al Comisiei Europene (CE)10.
Raportul, care evaluează absorbția fondurilor comunitare de către România si
Bulgaria în perioada 1 ianuarie 2007 -31 iulie 2009, a fost transmis de către CE
Comitetului Parlamentului European (PE) pentru Controlul Fondurilor Bu getare.
Documentul se referă la absorbția fondurilor prin programele pre -aderare, programele pe
agricultură, fondurile de coeziune și cele structurale.
Raportul CE arată că Romania se află pe o poziție mult mai bună decât Bulgaria
în ceea ce privește absor ția fondurilor comunitare: România a pierdut 169 de milioane de
9 http://www.ziare.com/business/fonduri -europene/11 -10-2008/romania -criticata -in-privinta -fondurilor -ue-
472875
10 http://www.ziare.com/business/fonduri -europene/10 -20-2009/romania -a-pierdut -fonduri -de-169-de-
milioane -de-euro-intre-2007 -si-2009 -925219
35 euro dintr -un total de aproximativ trei miliarde de euro în perioada 2007 -2009. În plus,
România are deja acces la fondurile structurale.
În cazul Bulgariei, raportul arată că principalele pro bleme care obstrucționează
fondurile comunitare sunt conflictul de interese, insuficienta supraveghere financiară,
insuficienta capacitate administrativă și lacunele legislative. Din totalul fondurilor de
1,36 miliarde de euro destinate Bulgariei, Sofia a primit doar 488 milioane.
Comisia Europeana a dublat de la 2% la 4% valoarea avansului pentru proiecte
structurale în 2009, ceea ce înseamnă o creștere de la 515 la 768 de milioane de euro
pentru România, însă președintele CE a subliniat nevoia de a îmbună tăți gestiunea
fondurilor UE, recomandând de asemenea simplificarea procedurilor interne în aprobarea
acestor proiecte.
Doar un IMM din 263 (mai puțin de 0,4% din totatul societăților înregistrate în
România) consideră că are nevoie de finanțare nerambursa bilă din partea Uniunii
Europene, depunând un proiect la Autoritatea de Management până în prezent11.
Dintre cele 2.000 de întreprinderi mici și mijlocii care au depus proiecte pentru
accesarea fondurilor europene în cadrul Programului Operațional Sectorial pentru
Competitivitate Economică (POS CEE), al cărui buget total aprobat depășește 105
milioane de euro, doar 175 au obținut finanțarea solicitată.
Altfel spus, doar un IMM din 3.000 a fost capabil să întocmească și să depună un dosar
complet spre aproba re.
Lipsa de interes pentru fondurile comunitare poate fi pusă atât pe seama
birocrației, dar mai ales pe cea a societăților de consultanță din domeniu. Dincolo de
faptul că sunt extrem de puține, acestea nu pot asigura consultanța de specilitate din
cauza lipsei de experiență și a personalului insuficient pregătit.
Ca dovadă, doar 25% din companiile de consultanță care au cerut finanțare
europeană pentru dezvoltarea propriilor activități au reușit să întocmească un proiect care
să fie aprobat.
În condițiil e în care companiile de consultanță nu pot garanta că dau sfaturi
profesioniste, menite să -l ajute pe solicitant să obțină finanțarea dorită, atunci IMM -urile
sunt nevoite să caute ajutor în altă parte sau să -și întocmească dosarul singure, ceea ce
sporeșt e considerabil șansele ca acesta să fie respins, mai ales că documentația necesară
este extrem de stufoasă.
Potrivit oficialilor din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii,
problema dosarelor respinse nu sunt proiectele, majoritatea fii nd foarte bune, ci lipsa de
atenție a depunătorilor privind documentele care trebuie depuse la dosar.
Principalele motive de respingere a dosarelor depuse pentru a obține finanțare
nerambursabilă sunt lipsa codului CAEN eligibil din Certificatul constatato r; solicitarea
finanțării pentru un cod CAEN neeligibil sau pentru o activitate neeligibilă; lipsa unora
dintre documentele solicitate; neconformitatea parțială a datelor solicitate și
nerespectarea formatului standard al Cererii de finanțare.
11 http://www.ziare.com/business/fonduri -europene/10 -27-2008/doar -un-imm-din-3-000-a-fost-in-stare-sa-
acceseze -fonduri -europene -448233
36 Opinii ș i concluzii
La sfârșitul anului 2001, Raportul de Avertisment privind Potențialul de Criză
susținea că SAPARD nu s -a bucurat încă de la început de atenția cuvenită. Întârzierile
acumulate atunci au continuat să afecteze buna desfășurare a programului, în ciuda
existenței unor încercări de recuperare a decalajului. Dezvoltarea întârziată a programului
SAPARD reflectă interesul redus pe care toate guvernele l -au avut pentru problema
agriculturii. Din cauza startului întârziat al programului, Agenția SAPARD a fost nevoită
să gestioneze, în primul an de funcționare al acesteia, un fond dublu de bani, în condițiile
în care procedurile de lucru nu erau rodate, funcționarii erau la început, iar ofertele pentru
proiecte au fost limitate la trei domenii și aproape d eloc popularizate.
În anul 2002, reprezentanții Delegației Comisiei Europene în România au afirmat
că deși România a fost ultima țară în care s -a lansat acest program, întârzierea a fost în
întregime recuperată, în condițiile în care România a parcurs ce l mai lung drum către
acreditare, în cea mai scurtă perioadă, depășind aastfel țări care începuseră demersurile
necesare cu mult înainte.
În ceea ce privește proiectele Ispa de infrastructură drumuri, considerăm că zonele
prioritare de interven ție în domeniul transportului au fost alese în mod eronat. S -a refăcut
astfel rețeaua de drumuri din Regiunea Moldovei și a fost neglijată complect zona de vest
a româniei care face interconexiunea cu rețelele de autostrăzi din Uniunea Europeană. De
asemen ea s-a neglijat complet și în mod eronat construirea de autostrăzi absolut necesare
unui trafic și unui transport civilizat. Părerea noastră este că această decizie a fost dictată
nu de motive economice, nu a fost bazată pe studii de oportunitate sau fezab ilitate, ci a
fost luată strict pe motive politice.
O altă greșeală e fost investirea unor sume uriașe de bani în infrastructura căilor
ferate, bani care au fost folosiți în mod neeconomic într -un sector care nu se poate auto –
susține și care a înregistrat permanent pierderi. Rezultatele au fost foarte slabe în
comparație cu sumele investite în acest sector.
Se observă la toate aceste programe de finanțare obligativitatea cofinanțării
naționale (a guvernului) cat și a beneficiarului f inal. Aceasta este obligatorie și trebuie să
demonstreze voința și implicarea beneficiarului finanțării în rezolvarea problemei. Co –
finanțarea ceruta prin proiectele de regulamente aplicabile este de 25% din partea statelor
beneficiare. Cota nu se aplica f iecărui proiect în parte, ci ansamblului valorii proiectelor
unui an, insa un anumit procent de co -finanțare trebuie asigurat pentru fiecare proiect. In
anumite cazuri va fi posibil sa se înțeleagă prin co -finanțare și contribuția statului roman
cu împrumu turi contractate de la bănci si nu direct de la bugetul de stat. Aceasta este o
problema -cheie, întrucât România trebuie sa facă unele eforturi bugetare, insa va putea
primi gratuit sume de trei ori mai mari. S -a aprobat ca Ministerul Finanțelor sa definea scă
in colaborare cu celelalte instituții implicate, soluțiile necesare pentru asigurarea co –
finanțării de la bugetul de stat, precum si pentru garantarea creditelor contractate de către
persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat de la bănci.
Observăm din păcate o documentație foarte stufoasă și greoaie în cazul
întocmirii proiectelor, cererilor de finanțare și raportărilor financiare pe perioada
implementării. Credem că acest lucru se datorează neregulilor în ceea ce privește
gestionarea acestor fonduri, constatate în urma verificărilor efectuate de către experții
37 Comisiei Europene, și încercării de a controla și supraveghea cât mai în amănunt
derularea acestora.
Prin urmare, toate aceste finanțări au ca obiectiv ex tinderea U.E. spre est.
Aceasta ar aduce avantaje atât Uniunii, cât și statelor care doresc integrarea. Prin
extinderea ei Uniunea ar căpăta o pondere mai mare economica și politică în contextul
mondial.
1. Pagina de Internet a Delegației Comisiei Europe ne în România:
http://www.infoeuropa.ro ;
2. Site-l EuropeAid: http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm ;
3. Pagina de Internet a Agenției Națion ale Sapard: http://www.sapard.ro ;
4. www.fonduri -structurale.ro
5. www.inforegio.ro
6. www.mie.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 1 PROGRAME SI FONDURI UE PRE SI POST -ADERARE Pentru a sprijini pregătirea țărilor candidate în vederea dobândirii statutului de membru al Uniunii,… [621072] (ID: 621072)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.