1. Prezentarea generală a societății comerciale AEROSTAR S.A 1.1.Elemente de identificare: Denumirea firmei : S.C. AEROSTAR S.A. Număr de… [630610]

1
1. Prezentarea generală a societății comerciale AEROSTAR S.A

1.1.Elemente de identificare:
Denumirea firmei : S.C. AEROSTAR S.A.
Număr de înregistrare: J04/1137/1991
Cod unic de înregistrare: 950531
Forma juridică: Sociatate pe acțiuni
Acțiunile societă ții sunt tranzacționate la Bursa de Valori București începând cu luna
februarie 1988 sub indicativul bursier ARS. Capitalul social este înregistrat la o valoare de
487.728.784 lei, împarțit în 152.277.450 acțiuni cu o valoare nominală de 0,32 lei.1
Contac t
Adresa: Str.Condorilor, nr.9, Bacau 600302, Romania
Telefon: 0234.575.070
Email: [anonimizat]
Tipul activității principale: Fabricarea de aeronave și nave spațiale
Cod CAEN: 3030

1.2.Scurt istor ic
Intreprinderea Economica “Uzina de Reparații Avioane”, infiintata in 1953, este
precursoarea S.C.AEROSTAR S.A. de astazi. A avut denumirile succesive URA -1953, IRAv
(Intreprinderea de Reparatii Avioane) – 1970, IAv (Intreprinderea de Avioane) – 1978 ia r din anul
1991 a fost inregistrata ca societate pe actiuni cu capital integral de stat cu denumirea actuala
S.C.AEROSTAR S.A.

1 http://ww w.aerostar.ro/relinvest -infogen.php

2
Din anul 2000 este societate cu capital integral privat, cu actiunile tranzactionate la Bursa
de Valori Bucuresti, indicator bur sier ARS.
1.3. Misiune societății
Misiunea prezentă continua misiunea stabilită la infiintare si are in vedere trei linii de
afaceri, toate din domeniul aeronautică și apărare:
Menținerea statutului de furnizor in domeniul sistemelor de aviatie și a sistemelor
defensive terestre pentru Ministerul Apărării Naționale al României și pentru alți beneficiari,
domeniu de activități din care să realizămpeste 20% din cifra de afaceri.
Consolidarea poziției AEROSTAR ca subfurnizor de piese, aerostructuri, subansamble și
echipamente pentru aviația comercială și aviatia generală, astfel incât să devenim un subfurnizor
major pentru industria de aviație globalizată și să realizăm din aceste activități peste 55% din cifra
de afaceri.
Consolidarea activităților S.C. AEROSTAR S.A. ca furnizor de prim rang de mentenanță
pentru avioane civile și de conversie/ modernizare a avioanelor civile, domeniu de activități din
care să realizăm peste 20% din cifra de afaceri
1.4.Clienți
SC Aerostar Bacău a câștigat premiul pentru cel mai bun fur nizor al anului pentru unul
dintre liderii mondiali ai industriei aeronautice.
La cea de -a 10-a ediție a premiilor oferite de firma GKN Aerospace, unul dintre liderii
mondiali in industria componentelor aeronautice, Aerostar Bacău a obținut premiul pentru cel mai
bun furnizor pentru perioada 2015/2016. Ceremonia a avut loc în cadrul celebrului eveniment
„Farnborough International Airshow”, ce are loc în Hampshire, UK, care îmbină expoziția din
industria aeronautică cu un spectaculos show aviatic destinat pu blicului.2
În 2015, compania băcăuană a obținut un contract în valoare de 11,5 milioane de lei de la
Ministerul Apărării pentru reparația și întreținerea aeronavelor militare de tipul MiG -21L, IAR –
99, IAK -52 și IAR 330. Pe lângă statutul de furnizor unic d e servicii de mentenanță pentru
avioanele MiG din flota aeriană a României, Aerostar este și furnizor pentru constructorul de

2 http://zdbc.ro/aerostar -bacau -desemnat -cel-mai-bun-furnizor -al-anului -de-catre -gkn-aerospace/

3
elicoptere IAR Brașov (IARV), care a obținut la rândul său recent un contract de aproape 200
milioane de lei de la MApN.3
1.5.Conc urența și strategia societății
Concurenții Aerostar sunt firmele care operează pe piața modernizării de avioane militare
și sisteme defensive și mentenanță. Printre aceste firme fac parte IAR Brașov, Avioane Craiova și
Romaero București.
Pe piața serviciil or de mentenanță, societatea are concurenți atât pe piața interna, cât și pe cea
externa, societatea oferind servicii pentru cei care nu au propriile activități de service. Aerostar
este principalul furnizor de lucrări de întreținere pentru avioane comerci ale din familia AIRBUS
320, Boeing 737.
Tabel 1.1. Concurenți
Nr crt. Denumire Vânzări
201
1 Vânzări
2012 Vânzări
2013 Vânzări
2014 Vânzări
2015
1. Aerostar 158.402 196.913 212.023 261.051 329.764
2. Premium
Aerotec 52.773 142.631 191.852 203.166 239.531
3. Unison Engine
Component
Bucharest 90.624 109.975 110.584 126.584 172.006
4. Airbus
Helicopters
Romania 111.418 129.376 161.588 129.695 87.047
5. Turbomecanica 46.492 48.242 34.569 53.675 69.141
6. Romaero 57.614 66.777 66.306 80.224 53.806
7. Avioa ne
Craiova 4.200 10.652 10.597 20.820 26.531
8. Aeronamic
Easern Europe 1.790 5.066 7.930 9.507 16.424
9. Wingsrom
Flying Quality
Products – 28 531 5.311 13.679
10. Aernnova
European
Component 10.441 12.633 13.881 15.409 13.461

3 http://www.zf.ro/burse -fonduri -mutuale/aerostar -bacau -si-a-majorat -cu-26-afacerile -in-2015 -iar-
profitul -s-a-multiplicat -de-2-6-ori-15076048

4

Aerostar este numărul 1 in Romania pentru obiectul său de activitate: în fabricația de
produse de aviație cum ar fi: piese, subansamble și sisteme de aviație din categoria sistemelor
hidraulice, structuri aeronautice și trenurilor de aterizare, conform Tab el 1.1. Compania și -a
crescut vânzările în fiecare an, acestea ajungând în anul 2015 la valoarea de aproximativ 330
milioane de lei.
1.6.Diagnosticul situației juridice
La data de 31 decembrie 2015, Consilul de Administrație al S.C AEROSTAR
S.A are următoa rea componență.
Tabel 1.2. Structura Consiliului de Administrație
Nr. Crt. Numele și prenumele Funcția
1. Filip Grigore Președinte al Consiliului de
Administrație
2. Damaschin Doru Vicepreședinte al Consiliului de
Administrație
3. Toncea Mihail -Nicolae Membru al Consiliului de
Administrație
4. Nijnic Marin -Ilie Membru al Consiliului de
Administrație
5. Virna Daniel Membru al Consiliului de
Administrație

Aerostar este administrate de un Consiliu de Administrație format din cinci
membri, aleși în anul 2012 pentru o perioadă de 4 ani. Aceștia deleaga atribuții către
conducerea executivă a societății. Participarea directă a administratorilor la capitalul
social al societății este sub 1%. Nu există nici un accord , înțelegere sau legătură de
familie în le gătura cu numirea administratorilor.
Conducerea executivă a companiei este asigurată de următoarele persoane: 4
• Filip Grigore – Director General
• Damaschin Doru – Director Financiar Contabil

4 http://www.aerostar.ro

5
• Popa Dan Paul Malin – Director Resurse Umane și Inginerie Indust rială
• Filip Alexandru – Director Calitate
• Vlad Gabriel Remus – Director Divizia Logistică
• Arhire Silviu Emanuel – Director Divizia Produse Speciale
• Buhai Ovidiu – Director Divizia Întreținere și Moderinizări de Aviație
• Iosipescu Șerban – Director Divizia P roduse Aeronautice
• Plăcintă Theodor – Director Divizia Utilități și Infrastructură
Nu există nici un litigiu între societate și administratori sau persoane din conducerea executivă
a societății referitoare la activitatea acestora.Nici unul dintre administ ratori sau directori nu a fost
implicat în ultimii 5 ani într -un litigiu sau altă procedură administrativă cu AEROSTAR .
Tabelul 1.3: Structura acționariatului
Acționar Număr acțiuni Procent deținere %
S.C IAROM S.A. Bucuresti 108.382.523 71,1744
SIF MOL DOVA Bacau 22.538.040 14,8006
Alți acționari, din care: 21356.887 14,0250
Persoane fizice 14.786.660 9,7103
Persoane juridice 6.570.227 4,3147

În figura de mai jos sunt evidențiate procentele structurii acționariatului deținute de fiecare
acționar în numărul total de acțiuni.

Figura 1.1.: Structura acționariatului 71,17414,8009,7104,314Acționariat
SC IAROM S.A SIF MOLDOVA Persoane fizice persoane juridice

6
1.7. Diagnosticul resurselor umane
La data de 30 septembrie 2016 în Aerostar activau efectiv 2.060 salariați. Evoluția
numărului și nivelul de studii al angajaților în perioada 2011 -2016 e ste prezentată în tabelul
următor:
Tabelul 1.4.: Resurse umane
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Salariați proprii 1.286 1.376 1.695 1.868 1.979 2.060
Salariați temporari 215 391 167 130 261 275
Salariați cu studii
superioare 407 422 476 497 497 525
Salariați cu studii
liceale/postliceale 393 424 558 592 599 601
Salariați cu studii
profesionale/calificari 414 530 661 649 622 659

1.8. Diagnosticul operational sau tehnologic
Principalele linii de afaceri ale AEROSTAR în anul 2015 sunt:
➢ Fabricația de pro duse de aviație
➢ Mentenanțp avioane comerciale
➢ Sisteme aero și terestre pentru apărare, producție și integrări
Aerostar deține capabilități, echipamente și tehnologii de înalt nivel, puse în opera în
programe cu un grad mare de integrare vertical. Obiective le stabilite pentru prezent și viitor
deopotriva vizează modernizarea sistemelor de producție, a sistemelor de management pentru
producție și afaceri.
Aerostar fabric piese, subansable și sisteme de aviație din categoria structurilor aeronautice
și sisteme hidraulice și terenuri de aterizare utilizând tehnologii avansae specific prelucrării
metalelor: aluminiu, titan, oțeluri, etc. Creșterea competitivității este realizată prin investiții
implementate integrat pentru modernizarea și extinderea capacităților de producție și stabilirea
unui parteneriat de încredere cu clienții pentru îmbunătățirea agilității la timpi de producție
reduși și riscuri minimale la creșterea producției.5

5 http://www.aerostar.ro/docs/financiar/RAnual2015.pdf

7
1.9. Diagnosticul de mediu
Aerostar S.A. a implementat un Sistem Integrat de M anagement al Calității si Mediului in
conformitate cu standardele ISO 9001:2008, AS/EN 9100 C:2009, ISO 14001:2004 si AQAP
2110.6
Aerostar deține autorizările pentru producția de produse, piese și echipamente destinate
aeronavelor și pentru întreținerea a eronavelor și componentelor de aeronave acordate de
Autoritatea Aeronautica Civilă Română.
Obiectivele stabilite pe linie de calitate și mediu sunt :
• Realizarea și promovarea satisfacerii cerințelor clienților
• Creșterea competitivității prin calitatea pro duselor și serviciilor
• Îmbunătățirea continuă a calității produselor și serviciilor
• Motivarea salariaților în realizarea calității produselor și serviciilor
• Menținerea conformării cu cerințele legale de mediu aplicabile în Aerostar
1.10. Evoluția cifrei de afaceri și a profitului societății în perioada 2011 -2015
În tabelul următor sunt extrase date din contul de profit și pierdere necesare analizei
evoluției cifrei de afaceri și a profitului societății.
Tabelul 1.5.: Indicatorii din contul de profit sau pie redere
Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de
afaceri 158.402 196.913 212.023 261.051 329.764
Venituri din
exploatare 161.543 207.477 217.844 268.920 340.025
Cheltuieli din
exploatare (147.039) (191.269) (201.832) (244.873) (281.459)
Profit din
activitatea de
exploatare 15.491 16.208 16.012 24.047 88.566
Venituri
financiare 7.557 11.744 12.048 7.414 11.817

6 http://www.aerostar.ro/calitate.php

8
Cheltuieli
financiare (5.012) (9.385) (9.837) (6.460) (10.829)
Profit
financiar 2.546 2.359 2.211 954 988
Profit înainte
de impozitare 18.037 18.566 18.222 25.001 59.554
Impozit pe
profit curent
și amânat (5.589) (3.498) (3.359) (5.257) (7.286)
Profit net al
exercițiului
financiar 12.448 15.068 14.863 19.744 52.268
Rezultat
global aferent
perioadei 6.823 24.745 14.866 20.844 52.272

Evolu ția cifrei de afaceri este una pozitivă în perioada analizată, aceasta crescând în fiecare
an. În anul 2012, cifra de afaceri a fost de aproximativ 197 milioane lei, cu 24 % mai mult față de
anul 2011 atunci când aceasta a fost de 158 milioane de lei. Comp arativ cu anii 2013 și 2014 cifra
de afaceri a fost de 212 milioane lei, respectiv 261 milioane lei, societatea înregistrând o creștere
de 15 milioane lei, respectiv 64 milioane lei.
În anul 2015, cifra de afaceri a fost de 330 milioane lei, înregistrand o creștere de
aproximativ 69 milioane lei față de anul 2014 când aceasta a fost de 212 milioane lei.

Figura 1.2.: Evoluția cifrei de afaceri și a profitului net 158.402196.913212.023261.051329.764
12.448 15.068 14.863 19.74452.268
2011 2012 2013 2014 2015Cifra de afaceri/Profit net
Cifra de afaceri Profit

9

În graficul de mai sus este reprezentat și profitul net al societății Aerostar în perioada 2 011-
2015, acesta având o ușoara scădere în anul 2013 de aproximativ 205 mii lei față de anul 2012. În
anul 2014, profitul net a fost de aproximativ 20 milioane lei, înregistrând o creștere de 5 milioane
de lei. Aerostar a obținut în anul 2015 un profit net în valoare de 52 milioanede lei cu 164% mai
mare decât în anul 2014, respectiv o creștere de aproximativ 33 milioane de lei.
Producătorul de componente de avioane Aerostar Bacău (simbol bursier ARS) a încheiat
anul 2015 cu un profit net de 52,2 milioane d e lei, de 2,6 ori mai mare decât rezultatul net din anul
precedent. Avansul profitului a fost susținut de majorarea cu 26% a veniturilor din vânzări până la
329 milioane de lei în 2015. Chel tuielile din exploatare au avansat cu 15% până la 281,4 milioane
de lei.7

Capitolul 2. ANALIZA EVOLUTIEI SITUATIEI FINANCIARE
2.1 Evolutia activelor si a pasivelor
După prelucrarea bilanțului contabil din perioada 2012 -2015, al firmei AEROSTAR SR L,
acesta are următoarea formă:
Tabel 2 .1: Bilanțul financiar al firmei S.C. AEROSTAR S.A .
Denumire 2011 2012 2013 2014 2015
ACTIVE
I ACTIVE
IMOBILIZATE 77.059 110.865 121.622 122.025 144.496
Imobilizari
necorporale 585 1.777 1.882 1.561 2.006
Imobilizari corporale 76.262 108.905 118.735 119.987 142.278
Imobilizari financia re 212 183 1.005 477 212
II ACTIVE
CIRCULANTE 85.262 122.040 120.884 170.449 202.055
Stocuri 15.064 24.749 34.640 37.380 43.562
Creante 32.482 49.211 49.517 40.643 57.194
Disponibilitati banesti 37.716 48.080 36.727 92.426 101.299

7 http://www.zf.ro/burse -fonduri -mutuale/aerostar -bacau -si-a-majorat -cu-26-afacerile -in-2015 -iar-
profitul -s-a-multiplicat -de-2-6-ori-15076048

10
CHELTUIELI IN
AVANS – – – 301 408
TOTAL ACTIVE 162.321 232.905 242.506 292.474 346.551
DATORII SI CAPITALURI PROPRII
DATORII 21.793 46.565 50.994 67.855 67.564
Pe o perioada < 1 an 17.945 36.113 42.570 56.941 50.689
Pe o perioada > 1 an 3.848 10.452 8.424 10.914 16.875
VENITURI IN
AVANS 0 0 0 1.012 0

CAPITAL SI
REZERVE 50.594 51.659 55.334 62.558 83.502
Capital social 37.484 37.484 37.484 48.729 48.729
Rezerve 13.110 14.175 17.850 13.829 34.773
PROFIT/PIERDERE
BRUTA 18.037
18.566 18.222 25.001 59.554
Profit 18.037 18.566 18.222 25.001 59.554
Pierdere 0 0 0 0 0
PROFIT/PIERDERE
NETA 12.448 15.068 14.863 19.744 52.268
Profit 12.448 15.068 14.863 19.744 52.268
Pierdere 0 0 0 0 0
TOTAL DATORII SI
CAPITALURI PROPRII 72.387 98.224 106.328 131.425 127.118

Bilanțu l este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elemen tele de active si
de pasiv ale întreprinderii la încheierea exercițiului, precum și în celelalte situații prevă zute de
lege8.
În cazul firmei analizate, AEROSTAR SA, analiza bilanțului contabil oferă urmatoarele
informații:
În perioada analizată 2011 -2015 acivele imobilizate au fost în continuă creștere. În anul
2012 activele imobilizate au crescut cu 43,87%, aproximativ 34 milioane lei față de anul 2011, iar
în 2013 cu 9,70%, apoximativ 11 mil ioane lei. În anul 2013 față de anul 2014, activele imobilizate
au crescut cu 3,3%, aproximativ 0.4 miliane lei. În perioada urmatoare, 2014 -2015, activele
imobilizate au crescut cu 18,42%, aproximativ 22.5 milioane lei.

8 Cf. Ordinului nr. 94/2001 al MFP

11
Activele circulante au înregistrat o scădere în perioada 2012 -2013 de 9,47%, aproximativ
1.2 milioane lei. În perioada 2013 -2015 activele circulante au înregistrat creșteri astfel: 41%, circa
50 milioane lei in 2014 comparativ cu anul 2013, 18,54%, aproximativ 32 milioane lei.
În figura ur mătoare, este reprezentată evoluția activelor imobilizate și a activelor
circulante, în perioada 2012 -2015 în cadrul firmei Aerostar.

Figura 2.1: Evoluția activelor imobilizate și circulante
Sursă: reprezentarea graficului aparține autorului pe baza date lor din bilanțul contabil
Datoriile firmei au crescut în intreaga periadă analizată. În 2013 față de 2012, datoriile au
crescut cu 6,1%, respectiv 7 milioane lei. Datoriile au crescut considerabil în anul 2014 acestea
fiind de aproximativ 43 milioane de le i, cu 36,14% mai mult decât în anul 2013. În ultimul an
analizat, datoriile au înregistrat o creștere de 9,82%, aproximativ 16 milioane lei.
Capitalurile au crescut în 2013 față de 2012 cu 7,11%, aproximativ 4 milioane lei, în anul
2014 față de anul 2013 acestea au crescut cu 13%, aproximativ 7 milioane lei, iar in 2015
comparativ cu anul anterior, capitalurile au crescut cu 33,48%, aproximativ 21 milioane lei.
Creșterea mare din anul 2015 este datorată rezervelor care au înregistrat cea mai mare sumă di n
perioada analizată, respectiv 35 milioane lei. 110865121622 122025144496
122040 120884170449202055
050000100000150000200000250000
2012 2013 2014 2015Evolu ția activelor imobilizate și circulante
în perioada 2011 -2015
Active imobilizate Active circulante

12
În figura de mai jos este prezentată evoluția datoriilor și a capitalurilor în perioada 2012 –
2015

Figura 2 .2 : Evoluția datoriilor și a capitalurilor

2.2 Analiza ratelor de structură patrimonială
Metoda ratelor de structră constituie un instrument operațional si effcient al analizei
financiare. Ratele de structură financiara se stabilesc ca raport între un post din active sau pasiv și
totalul bilanțului, precum și ca raport între diferite componente de a ctiv, respectiv de pasiv.
Această metodă furnizează indicații edificatoare privind situația financiara a întreprinderii, mai
ales în cazul analizelor comparative în timp și spațiu.9
2.2.1 Analiza ratelor de structură ale activului
Ratele de structură ale activului se determină ca raport procentual între fiecare element de activ
și valoarea totală a activelor. Mărimea fiecărei rate se analizează la nivelul fiecărei companii,

9 Niculescu M., Diagnostic global strategic – vol 2 , Editura Economica Bucuresti, 2003, p. 260. 112399119224162313178260
51659553346255883502
020000400006000080000100000120000140000160000180000200000
2012 2013 2014 2015Evolu ția datoriilor și a capitalurilor
în perioada 2012 -2015
Datorii Capitaluri

13
luându -se în considerare domeniul de activitate, politica firmei, strategie, concur ență, evoluția
companiei . 10
1. Rata activelor imobilizate ( Rai) – reprezinta ponderea elementelor patrimoniale ce servesc
intreprinderea permanent, in totalul patrimoniului.
Rai = Active imobilizate
Active totale x 100
2. Rata imobilizarilor necorporale ( Rin c) – arata ponderea activelor necorporale in total
activ.
Rinc = Imobilizari necorporale
Active totale x 100
3. Rata imobilizarilor corporale ( Ric) – arata ponderea activelor corporale in total activ.
Ric = Imobilizari corporale
Active totale x 100
4. Rata imobilizarilor financiare ( Rif) – arata ponderea imobolizarilor financiare in total
activ.
Rif = Imobilizari financiare
Active totale x 100
5. Rata activelor circulante ( Rac) – reflecta ponderea activelor cu character temporar in total
activ.
Rac = Activ circulante
Active totale x 100
6. Rata stocurilor ( Rs) – arata valoarea stocurilor in total activ.
Rs = Stocuri
Active totale x 100
7. Rata creantelor ( Rc) – reflecta ponderea creantelor in total active.

10 Hristea, A.M., Analiza economică și financiară a activității întreprinderii – vol. 2, Editura Economică,
București, 2013, p.202.

14
Rc = Creante
Active totale x 100
8. Rata disponibil itatilor banesti si investitiilor financiare pe termen scurt ( Rd,p) – poate fi
calculate prin insumarea a doua rate distincte: rata disponibilitatilor si rata investitiilor
financiare pe termen scurt ( titluri de plasament).
Rd,p = Disponibilitati +Titlur i de plasament
Active totale x 100
Tabel 2. 2: Situația ratelor de structură a activului
Nr. crt Denumire
indicator U.M 2011 2012 2013 2014 2015
1. Rai % 47,473 47,601 50,152 41,722 41,695
2. Rinc % 0,360 0,763 0,776 0,534 0,579
3. Ric % 46,982 46,759 48,962 41,025 41,055
4. Rif % 0,131 0,079 0,423 0,163 0,061
5. Rac % 52,567 52,399 49,848 58,278 58,305
6. Rs % 9,280 10,626 14,284 12,781 12,570
7. Rc % 20,011 21,129 20,419 13,896 16,504
8. Rd,p % 23,235 20,644 15,145 31,601 29,231

În perioada ana lizată 2011 – 2015 se observă scăderea 0,13 puncte procentuale în 2012
comparativ cu anul 2011. Ponderii activelor imobilizate înregistrează o creștere cu 2,55 puncte
procentuale în 2013 față de 2012. În perioada care urmează se observă o scădere a ponde rii
imobilizărilor astfel : cu 8,43 puncte procentuale, ajungând la 41,72% în anul 2014 , față de anul
precedent, iar anul 2015 înregistrează o scadere până la 41,70%.
Rata imobilizarilor necorporale crește în anul 2012 comparativ cu anul 2011 cu 0,4 punc te
procentuale, în anul 2013 cu 0.013 puncte procentuale comparativ cu 2012, iar în următorii ani
analizați, ponderea imobilizărilor necorporale înregistrează scăderi ajungând în anul 2014 la
0.53%, o scădere de 0.242 puncte procentuale comparativ cu anul 2013. Ponderea redusă a ratelor
activelor necorporale și financiare în totalul activului, reprezintă o diminuare a investițiilor
companiei în active necorporale și o activitate restransă de imobilizări financiare.
Rata imobilizărilor corporale înregistrea ză o scădere minoră în anul 2012 comparativ cu
anul 2011 de 0,22 puncte procentuale, iar în anul 2013, acestea cresc cu 2,2 puncte procentale față

15
de anul precedent. Ponderea imobilizărilor corporale înregistrează o scădere în anul 2014 față de
anul 2013 d e la 48,96% la 41,03%, iar în ultimul an analizat, rata imobilizarilor corporale crește
cu doar 0,03 puncte procentuale.
În structura activului total, după cum se poate observa din tabelul de mai sus, activele
circulante au cea mai mare pondere din totalul activelor de peste 50%. În perioada analizată 2011 –
2013 se observă scăderea ponderii activelor circulante cu 0,128 puncte procentuale în 2012 față de
anul precedent, iar in 2013 ponderea scade cu 2,55 puncte procentuale, datorata în principal
diminuării p onderii disponibilităților banești. În anul 2014 și 2015 ponderea activelor circulante
cresc la 58,278%, respectiv la 58,305 % în 2015.
2.2.2 Analiza structurii surselor de finanțare
Ratele de structură ale surselor de finanțare ale întreprinderii analize ază importanța relativă și
evoluția în timp a diferitelor surse de finanțare utilizate de către firmă. Principalele rate de structură
ale surselor de finanțare sunt : 11
1. Rata stabilitații financiare ( Rfs) – evidențiază importanța relativă a surselor de fin anțare
pe termen lung
Rfs = Capital permanent
Total pasiv x 100
2. Rata autonomiei financiare – arată cu cât se finanțeaza firma din surse proprii

➢ Rata autonomiei financiare globale ( Rafg)
Rag = cap
Total pasiv x 100
➢ Rata autonomiei financiare la term en ( Raft)
Raft = Capital propriu
Capital permanent x 100

11 Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N., Analiză economico -financiară – Ed. a -2-a, Editura Economică
București, 2005, p. 250

16

3. Rata datoriilor pe termen scurt ( Rds) – arată ponderea datoriilor pe termen scurt în total
pasiv
Rds = Datorii pe termen scurt
Total pasiv x 100
4. Rata îndatorării – arată ponderea datoriilor î n totalul surselor de finanțare
➢ Rata îndatorării globale
Rîg = Datorii totale
Total pasiv x 100
➢ Rata îndatorării la termen
Rît = Datorii pe termen lung
Capital permanent x 100

În tabelul de mai jos se află indicatorii pe baza cărora se pot calcula r atele de structură ale
surselor de finanțare. Datele sunt preluate din bilanțul societății.
Tabel 2 .3: Indicatori din bilanț (Pasiv)
Nr. Crt. Denumire 2011 2012 2013 2014 2015
R1 Capital proriu 110.586 128.061 132.385 142.799 181.519
R2 Datorii pe
termen mediu
și lung 3.848 10.452 8.424 10.914 16.875
R3 Datorii pe
termen scurt 17.945 36.113 42.570 56.941 50.689
R4 Provizioane 36.224 65.835 68.230 94.458 110.696
R5 Venituri in
avans 0 0 0 1.012 0
R6 Capital
permanent
(r1+r2) 114.434 138.513 140.809 153.713 198.394
R7 Total pasiv
(r6+r3+r4+r5) 168.603 240.461 251.609 306.124 359.779
R8 Datorii totale 21.793 46.565 50.994 67.855 67.564

17
În tabelul 2.4. se regăsesc rezultatul indicatoriilor de mai sus.
Tabel 2 .4.: Situația ratelor de structură din pasiv
Nr. Crt. Denumire U.M 2011 2012 2013 2014 2015
1 Rfs % 67,87 57,60 55,96 50,21 55,14
2 Rafg % 65,59 52,26 52,62 46,65 50,45
3 Raft % 96,64 92,45 94,02 92,90 91,49
4 Rds % 10,64 15,02 16,92 18,60 14,09
5 Rîg % 12,93 19,37 20,27 22,17 18,78
6 Rît % 3,63 7,55 5,98 7,10 8,51

Rata stabilității financiare prezintă o evoluție descrescătoare pe perioada analizată, cu
aproximativ 10 puncte mai mică în anul 2012 față de anul 2011, aceasta ajungând în 2014 la
50,21% și cu o creștere a ratei în anul 2015, când ponderea acesteia ajunge la 55,14%. Având în
vedere că acest indicator prezintă valori peste 50 %, putem spune că interpretarea prezintă o
stabilitate financiară ridicată.
Un nivel al ratei autonomiei globale mai mare de 30 -40% se consideră ca fiind
satisfăcătoare pentru asigura rea echilibrului financiar, în timp ce nivelul normal se situează în jurul
valorii de 50%. Peste aceste limite, firma poate apela la credite bancare cu condiția ca rata
rentabilității economice să fie mai mare decât rata dobanzii. Autonomia globală a firme i ia valori
mai mici decât stabilitatea financiară, valorile medii înregistrate pentru cei 5 ani fiind cuprinse
între 46,65% si 65,59%, valori ce asigură un grad mulțumitor de independență financiară.
În perioada de analiză 2011 -2015, rata autonomiei finan ciară la termen prezintă o evoluție
descresătoare, aceasta pornind de la 96,64% în anul 2011, ajungând în anul 2015 la 91,49%.
Factorul care au generat scăderea ratei autonomiei financiare la termen este creșterea datoriilor pe
termen mediu și lung cu apro ximativ 13 milioane lei în 2015 comparativ cu anul 2011.
Rata datoriilor pe teremn scurt deține o pondere în totalul pasivului de aproximativ 10,64%
în anul 2010 până la 14,09% în anul 2015. Cea mai mare pondere a datoriilor pe termen scurt în
perioada de analiză s -a înregistrat în anul 2014 cand aceasta a fost de 18,60%.
În anul 2011 valoare ratei îndatorării globale înregistrează cea mai mică ponderea,
aproximativ 13%, deoarece nivelul datoriilor totale este cel mai mic, respectiv 22 milioane lei. În

18
perioada 2012 -2015, ponderea ajunge la nivelul de aproximativ 19%, această situație nu este
îngrijorătoare, deoarece nivelul recomandat de către specialiști fiind de pana la 70%.
2.3 Analiza indicatorilor de echilibru: fond de rulment, necesar de fond de rulm ent,
trezorerie netă
“Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent, utilizată pentru finanțarea
activelor circulante, impusă de diferențele dintre sumele de încasat și sumele de plătit, precum și
de decalajul dintre termenul mediu de transf ormare a activelor circulante în lichidități și durata
medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile”12.
Fondul de rulment se poate determina prin doua moduri :
➢ FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate
Această formulă este de natură exter nă care evidențiază originea fondului de rulment și a
variabilelor care îi determină masa.
sau
➢ FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt
Această formulă este de natură internă si evidențiză utilizarea fondului de rulment ca mijloc
de finanțare a ac tivelor circulante.
Nevoia de fond de rulment reprezintă un element având natură de active și reprezintă acea
parte a activelor circulante care trebuie finanțate pe seama fondului de rulment 13 :
➢ NFR = (Active circulante – Disponibilități – Investiții fina nciare) – Obligații pe
termen scurt
Sau
➢ NFR = (Stocuri + Creanțe) – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt)

12 Suciu, Ghe., Analiza economico -financiară , Editura Tipona, Brașov, 2003, p.100 .
13 Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N., Analiză economico -financiară – Ed. a -2-a, Editura Economică
București, 2005, p. 359

19
„Trezoreria netă (TN) reprezintă dsponibilitățile bănești rămase la dispoziția firmei
rezultate din activitatea desfășurată pe parcursul unui exercițiu financiar. Reprezintă excedentul
de lichidități rămase după acoperirea excedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de către
excedentul de resurse permanente”14.
Analiza trezoreriei presupune identificarea factorilor de influență și ca uzele care modifica
acești factori. Trezoreria netă poate fi determinată cu ajutorul următoarelor formule :
➢ TN = FR – NFR
➢ TN = Trezoreria de activ – Trezoreria de pasiv
Tabel 2 .5.: Analiza fondului de rulment patrimonial
Nr. Crt Denumire 2011 2012 2013 2014 2015
1 Capital
permanent 114.434 138.513 140.809 153.713 198.394
2 Active
Imobilizate 77.059 110.865 121.622 122.025 144.496
3 Fond de
rulment (1-2) 37.375 27.648 19.187 31.688 53.898
4 Indicele de
creștere a
fondului de
rulment – -26,03 -30.60 65,15 70.09
5 Active
cirulante,
exclusive
disponibilități 47.546 73.960 84.157 78.023 100.756
6 Datorii pe
termen scurt 17.945 36.113 42.570 56.941 50.689
7 Necesarul de
fond de
rulment (5 -6) 29.601 37.847 41.587 21.082 50.067
8 Trezoreria
netă (3 -7) 7.774 -10.199 -22.400 10.606 3.831
Sursă : Calcule proprii pe baza situațiilo r financiare ale întreprinderii

14 Moroșan, I., Analiză economic -financiară – Probleme rezolvate, Ed. Fundației România de mâine,
București, 2008, p. 190 .

20

Fig 2.3 . Fondul de Rulment și Necesarul de Fond de Rulment
Din tabelul de mai sus se poate oberva o scădere a fondului de rulment în perioada 2011 –
2013, acesta ajungând la 19.187 mii lei, cu aproximativ 18,2 milioane lei față de anul 2011,
diminuare cauzată de creștere datoriilor pe termen mediu și lung. În perioada 2013 -2015 fondul de
rulment crește de la 19.187 mii lei în 2013 la 53.898 mii lei în a nul 2015.
Necesarul de fond de rulment este pozitiv pe întreaga perioadă de analiză, ceea ce permite
fondului de rulment să finanțeze integralitatea nevoii. Acesta înregistrează fluctuații în perioada
analizată: în anul 2012 valoarea lui este de 37.847, c u aproximativ 28 % mai mare decât în anul
2011, în 2014 ajunge la valoarea de 41.587, respective crește cu 10 % față de anul precedent. În
ultimii doi ani analizați necesarul de fond de rulment este în valoare de 21.082 mii lei, acesta
înregistrând o creșt ere cu aproximativ 29 milioane lei.
În anul 2011 trezoreria netă ia valori pozitive, de aproximativ 8 mii lei, urmând ca în
următorii di ani, aceasta sa scadă până la 22.400 mii lei în anul 2013, ceea ce ne arată un
dezechilibru financiar la încheierea exe rcițiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea
de noi credite pe termen scurt. În anul 2014 -2015 trezoreria netă crește de la 10.606 mii lei până
la valoarea de 3.831 mii lei în ultimul an analizat, creștere care este datorată diminuării ne cesarului
de fond de rulment și a creșterii fondului de rulment.
37375
27648
191873168853898
296013784741587
2108250067
0100002000030000400005000060000
2011 2012 2013 2014 2015Fondul de Rulment și Necesarul de Fond de Rulment
Fondul de rulment Necesarul de fond de rulment

21
2.4. Analiza lichidității și a solvabilității
Ratele de lichiditate arată capacitatea întreprinderii de a -și achita obligațiile scadente.
Pentru analiza lichidității este necesară determina rea următorilor indicatori :
1. Rata lichiditătii generale ( Rlg) – este satisfăcătoare în condițiile încadrării acesteia în
intervalul 1,2 -1,8
Rlg = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
Datorii curente x 100
2. Rata lichidității curente (Rlc) – mai este numită lichiditate intermediara și este subunitară,
intervalul fiind cuprins între 0,65 -1
Rlc = Active circulante −Stocuri
Datorii curente x 100
3. Rata lichidității imediate (Rli) – mai este numită rata solvabilității imediate și este
considerată satisfăcătoare î ntre 0,65 -1 15
Rli = Disponibilități și plasamente
Datorii curente x 100
În continuare voi prezenta ratele de lichiditate ale firmei Aerostar în următorul tabel :
Tabel 2.6. Situația ratelor de lichiditate
Nr. crt Indicatori U.M 2011 2012 2013 2014 2015
1. Rlg Coef. 4,7513 2,3794 2,3055 2,9934 3,9862
2. Rlc Coef. 3,9118 2,6941 2,0259 2,3370 3,1268
3. Rli Coef. 2,1018 1,3314 0,8627 1,6232 1,9984

15 https://www.scribd.com/doc/295808837/Carte -Analiza -Economico -Financiara# pag 76

22

Fig 2.4. Evoluția ratelor de lichiditate
Rata lichidității generale înregistrează pe toată perioada val ori mai mari de 1,2 -1,8, ceea ce
demonstrează ca firma este capabila sa achite datoriile. Rata lichidității generale scade în perioada
2012 -2013 ajungând la o valoare de 2,31, urmând ca în anul 2014 aceasta sa urce puțin până la
valoare de 2,99.În ultimul an analizat, coeficientul crește și ajunge la valoarea de 3,99, cu
aproximativ 0,77 mai mic decât în primul an analizat, respectiv 2011.
Rata lichidității curente nu se încadrează în intervalul de 0,65 -1, conform rezultatelor din
tabel. Rezultatele ne ara tă faptul că firma investește prea mult in creanțe și disponibilități bănești,
dar are posibilitatea pe perioada analizată de a -și acoperi datoriile pe termen scurt din ele.
Rata lichidității imediate înregistrează valori mai mari decât nivelul optim cupr ins între
0,65-1, înafară de anul 2013, cand coeficientul ajunge la 0,86. Nivelul supraunitar al ratei
lichidității imediate reflectă o capacitate de plată mare, dar ne arată și nepriceprea companiei de a –
și gestiona lichiditățiile. În anul 2011 nivelul li chidității înregistrează cel mai mare coeficient,
acesta atingând valoare de 2,10. 4.7513
2.3794 2.30552.99343.9862 3.9118
2.6941
2.02592.33703.1268
2.1018
1.3314
0.86271.62321.9984
0.00000.50001.00001.50002.00002.50003.00003.50004.00004.50005.0000
2011 2012 2013 2014 2015Chart Title
Rlg Rlc Rli

23
Solvabilitatea „exprimă posibilitatea unui debitor de a dispune de suficiente bunuri în
patrimoniul său pentru a fi în măsură să își plătească datoriile față de terți”16. Indicatorii ratei
solvabilității sunt :
1. Rata solvabilit ății generale (Rsg) – arată în ce masură datoriile totale sunt acoperite de
către activele totale în situație de faliment
Rsg = Active totale
Datorii totale x 100
Nivelul de siguranță al acestei rate e ste cuprins în intervalul [ 150% – 300% ] , iar
la un nivel mai mic poate să apară un semnal de alarmă privind capacitatea întreprinderii
de a-și onora obligațiile scadente și poate fi considerată insolvabilă
2. Rata solvabilității patrimoniale (Rsp) – arată gradul în care capitalul propriu asigura
acoperirea obligațiilor de plată pe termen lun g
Rsp = Capital propriu
Capital investit x 100
Valoarea acestei rate ar trebui să fie cuprinsă în intervalul [ 40% – 60% ] pentru a
fi apreciată ca satisfăcătoare. O r ata sub 30% este considerate riscantă de către finațatori.
Tabel 2.7. Situația ratelor solvabilității
Nr. Crt Denumire 2011 2012 2013 2014 2015
1. Rsg 744,831 500,204 475,558 431,028 512,923
2. Rsp 96,64 92,34 94,02 92,90 91,94

În următoarea figură est e reprezentată evoluția ratelor de solvabilitate a firmei
Aerostar SA în perioada 2011 – 2015.

16 Ștefănescu A., Performanța fiananciară a întreprinderii între realitate și creativitate , Ed. Economică,
2005, p. 162 .

24

Figura 2.5. Evoluția ratelor de solvabilitate în perioada 2011 – 2015
Putem observa că valoarea ratei solvabilității generale este pozitivă pe toată
perioada analizată, iar aceasta are valori foarte ridicate, ceea ce ne arată că societatea
Aerostar este în sigurață din punct de vedere al acoperirii datoriilor. Din figura 2.5 se poate
observa cu ochiul liber că rata solvabilității generale prezintă fluctuații. Î n anul 2011,
valoarea ratei este cea mai ridicată, ajungând la nivelul de 744,83, urmând ca în perioada
2012 -2014 aceasta să scadă până la nivelul 431,3, dar cu toate acestea, rata ramâne pozitivă
și peste nivelul recomandat. În ultimul an analizat, valoar ea ratei solvabilității generale
înregistrează o creștere al nivelului de 512,92.
Rata solvabilității patrimoniale înregistrează în anul 2011 cel mai mare nivel de
96,64. În perioada 2012 -2015, valoare ratei prezintă fluctuații, ramânând pozitivă și mult
mai mare decât nivelul optim recomandat de către specialiști. În anul 2012, nivelul este de
92,34, urmând ca în anul 2013 aceasta să înregistreze o mica creștere ajungând la 94,02. În
anul 2013 nivelul ajunge la valoare de 92,9, iar în ultimul an se înregi streză o creștere de
până la nivelul de 91,94.
744.831
500.204475.558
431.028512.92396.64
92.3494.02
92.991.94
0100200300400500600700800900
2011 2012 2013 2014 2015Chart Title
Rsg Rsp

25
Capitolul 3: Analiza diagnostic a eficienței activității firmei

Întrebuințarea eficienței activității firmei presupune mai multe direcții de acțiune, cum ar fi:
îmbunătățirea utilizării timpului de lucru. Or ganizarea mai bună a activității, creșterea producției muncii,
precum și utilizarea mai bună a activelor fixe și circulante.17
3.1. Analiza eficienței activelor totale
Pentru determinarea eficienței utilizării activelor totale se folosesc următorii indicato ri
economici:
➢ Numărul de utilizări al activelor totale – arată de câte ori firma folosește activul
total pentru a genera cifra de afaceri a anului
NU = CA
AT
➢ Cifra de afaceri aferentă activității ce revine la 1.000 lei active totale – arată ce
vânzări obține firma daca investește 1000 lei in active
CA la 1000 lei AT = CA
AT x 1000
➢ Active totale aferente activității ce revin la 1.000 lei cifră de afaceri – reprezintă
investiția firmei în active totale pentru a genera 1000 lei vânzări
AT la 1000 lei CA = AT
CA x 1000
Rezultatele indicatorilor de determinare a eficienței activelor totale în cazul firmei
Aerostar, sunt prezentate în Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1: Indicatorii eficienței activelor totale
Denumire u.m 2011 2012 2013 2014 2015
NU coef. 0,976 0,845 0,874 0,893 0,952
CA la 1.000 lei AT lei 975,856 845,465 874,300 892,561 951,560
AT la 1.000 lei CA lei 1.024,741 1.182,781 1.143,772 1.120,371 1.050,906

Confom rezultatelor obținute din tabelul de mai sus, Aerostar a investit 1.000 lei în active
totale pentru a obține vânzări în valoare de aproximativ 976 lei în anul 2011, iar pentru a obține o
cifră de afaceri de 1.000 lei, aceasta ar fi trebuit sa investească aproximativ 1.025 lei.
În anul 2012, compania investind 1.000 lei în active totale va obține vânzări de aproximativ
845 lei, cu 130 lei mai puțin decât în anul 2011, iar pentru a obține o cifră de afaceri de 1.000 lei
este necesar ca firma să investească aproximativ 1.183 lei în active totale, cu 158,04 lei mai mult
față de 2011.

17 Suport de curs 4 din data de 7.11.2016

26
În anul 2 013, investind 1.000 lei în active totale, compania va obține vânzări în valoare de
874,3 lei, cu aproximativ 29 lei mai mult ca în anul 2012, iar pentru a obține o cifră de afaceri de
1.000 lei, aceasta ar trebui sa investească în active totale 1.143,77 l ei, cu 39 lei mai puțin decât în
anul 2012.
În anul 2014, daca firma Aerostar investește 1.000 lei în active totale va obține vânzări în
valoare de aproximativ 893 lei, cu 18 lei mai mult față de anul precedent, iar pentru a obține o cifră
de afaceri de 1 .000 lei, firma ar trebui să investească în active totale 1.120 lei, cu 23,4 lei mai mult
față de anul 2013.
Dacă compania investește în anul 2015 1.000 lei în active totale va obține vânzări în valoare
de aproximativ 952 lei, cu 59 lei mai putin comparat iv cu anul 2015. Pentru a obține o cifră de
afaceri de 1.000 lei, compania ar trebui să investească în activele totale aproximativ 1.051 lei, cu
69,47 lei mai putin comparative cu anul 2014.
3.2 Analiza eficienței activelor imobilizate
„Activele imobilizat e reprezintă bunurile și valorile destinate să servească o perioadă
îndelungată în activitatea unității patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare.”18
Pentru analiza eficienței activelor imobilizate este nevoie de următorii indicatori:
➢ Numărul de u tilizări a activelor imobilizate
NU = CA
AI
➢ Cifra de afaceri la 1000 lei active imobilizate
CA la 1000 lei AI = CA
AI x 1000
➢ Active imobilizate la 1000 lei cifră de afaceri
AI la 1000 lei CA = AI
CA x 1000
În cazul firmei Aerostar, rezultatele indica torilor de determinare a eficienței activelor
imobilizate sunt prezentate în Tabelul 3.2.
Tabel 3.2: Indicatorii eficienței activelor imobilizate
Denumire u.m 2011 2012 2013 2014 2015
NU coef. 2,056 1,776 1,743 2,139 2,282
CA la 1000 lei AI lei 2.055,594 1.776,151 1.743,295 2.139,324 2.282,167
AI la 1000 lei CA lei 486,477 563,015 573,626 467,437 438,180

18 Șerban, P., Analiza activității economico -financiare , Ed. Didactică și pedagogică, București, 1995, p.
112.

27
Analizând rezultatele obținute pe baza indicatorilor putem spune ca Aerostar investește
1.000 lei în activele imobilizate în anul 2011 pentru a putea obține o cifră de afaceri de aproximativ
2.056 lei, iar pentru a obține o cifră de afaceri de 1.000 lei, firma trebuie să investească 486,477
lei în active imobilizate. În anul 2012, daca compania investește 1.000 lei în active imobilizate,
poate obține vâ nzări în valoare de 1.776 lei, mai puțin cu 279 lei comparativ cu anul 2011, iar
pentru a obține vânzări în valoare de 1.000 lei, firma ar trebui sa investească 563 lei în activele
imobilizate cu aproximativ 77 lei mai mult față de anul 2011.
În anul 2013, compania va obtine vâzări de 1.743,30 lei daca investește 1.000 lei în active
imobilizate, cu aproximativ 33 lei mai puțin decât anul 2012, iar pentru a obține vânzări de 1.000
lei, compania ar trebui sa investescă aproximativ 574 lei în activele imobiliz ate, cu 11 lei mai mult
comparativ cu anul 2012.
În anul 2014, daca Aerostar investește 1.000 lei în active imobilizate, poate obține cifră de
afaceri de 2.139,324 lei, cu 396 lei mai mult decât în anul precedent, iar pentru a obține o cifră de
afaceri de 1.000 lei, firma trebuie să investească 467,44 lei în active imobilizate, cu aproximativ
106,2 lei mai putin față de anul 2013.
În ultimul an analizat, firma poate obține o cifră de afaceri de 2.282,17 lei investind 1.000
lei în active imobilizate, cu apro ximativ 143 lei mai puțin comparativ cu anul 2014, iar pentru a
obține vânzări în valoare de 1.000 lei, firma ar trebui sa investească în active imobilizate 438,180
lei, mai puțin cu 29,26 lei față de anul precedent.
3.3 Analiza eficienței activelor circul ante
Activele circulante (curente) sunt bunuri și valori care participă la un singur circuit
economic, fiind deținute pe termen scurt (mai mic de un an) de către societate. Această categorie
de active este importantă pentru finanțarea curentă a activităț ii unei companii. Din punct de vedere
al structurii, activele circulante se impart în: stocuri , creanțe , investi ții pe termen scurt , casa și
conturi la bănci .19
Indicatorii necesari pentru analiza eficienței activelor circulante sunt următorii:
➢ Numărul de rotații – indicator care arată de câte ori firma intră în posesia sumelor
investite în active circulante
n = CA
AC̅̅̅̅
unde: CA- cifra de afaceri
AC̅̅̅̅ – soldul mediu al activelor circulante
Sm = Sn−1+Sn
2

19 https://www.tradeville.eu/tradepedia/active -circulante -imobilizate

28
➢ Durata în zile (V): cu cât durata unei rot ații este mai mica, cu atât activitatea este
mai eficientă
V = AC̅̅̅̅
CA x T
unde: T – numărul de zile al perioadei analizate
În tabelul de mai jos se află indicatorii pe baza cărora se poate calcula viteza de rotație a
firmei Aerostar S.A. Datele sunt prel uate din bilanțul contabil al societății comerciale.
Tabelul 3.3. Indicatori de determinare a eficienței activelor circulante
Nr.crt. Denumire U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. CA mii lei 158.402 196.913 212.023 261.051 329.764
2. AC̅̅̅̅ din care: mii lei 85.262 122.040 120.884 170.449 202.055
3. Stocuri mii lei 15.064 24.749 34.640 37.380 43.562
4. Creanțe mii lei 32.482 49.211 49.517 40.643 57.194
5. Disponibilități mii lei 37.716 48.080 36.727 92.426 101.299
6. n coef. 1,858 1,614 1,754 1,532 1,632
7. V zile 193,77 223,12 205,25 235,06 220,58
Nota: T = 360 z ile
Sursă : Calcule proprii pe baza bilanțului contabil
n ₂₀₁₁ = CA 2011
𝐴𝐶̅̅̅̅ 2011 = 158 .402
85.262 = 1,858
V₂₀₁₁ = AC̅̅̅̅ 2011
CA 2011 x 360 = 85.262
158 .402 x 360 = 193,77 zile
n ₂₀₁₂ = CA 2012
AC̅̅̅̅ 2012 = 212 .023
120 .884 = 1,614
V₂₀₁₂ = AC̅̅̅̅ 2012
CA 2012 x 360 = 122 .040
196 .913 x 360 = 223,12 zile
n ₂₀₁₃ = CA 2013
AC̅̅̅̅ 2013 = 212 .023
120 .884 = 1,754
V ₂₀₁₃ = AC̅̅̅̅ 2013
CA 2013 x 360 = 120 .884
212 .023 x 360 = 205,25 zile
n ₂₀₁₄ = CA 2014
AC̅̅̅̅ 2014 = 261 .051
170 .449 = 1,532
V ₂₀₁₄ = AC̅̅̅̅2014
CA 2014 x 360 = 170 .449
261 .051 x 360 = 235,06 zile
n ₂₀₁₅ = CA 2015
AC̅̅̅̅ 2015 = 329 .764
202 .055 = 1,632

29
V ₂₀₁₅ = AC̅̅̅̅ 2015
CA 2015 x 360 = 202 .055
329 .764 x 360 = 220,58 zile
ΔV₂₀₁₂∕₂₀₁₁ = V ₂₀₁₂ – V ₂₀₁₁ = 223,12 – 193,77 = 29,35 zile
ΔV₂₀₁₃∕₂₀₁₂ = V ₂₀₁₃ – V ₂₀₁₂ = 205,25 – 223,12 = -17,87 zile
ΔV₂₀₁₄∕₂₀₁₃ = V ₂₀₁₄ – V ₂₀₁₃ = 235,06 – 205,25 = 29,81 zile
ΔV₂₀₁₅∕₂₀₁₄ = V ₂₀₁₅ – V ₂₀₁₄ = 220,58 – 235,06 = -14,48 zile

În anul 2012 comparativ cu anul 2011, compania Aerostar prezintă o influență nefavorabilă
de aproximativ 29 zile , o încetinire a vitezei de rotație, respective o creștere a numărului de zile în
care se realizează o rotație. În anul 2013, societatea prezintă o influență favorabilă de aproximativ
18 zile, respectiv o accelerare a vitezei de rotație, o scădere a număru lui de zile pentru a se realiza
o rotație.
În anul 2014, Aerostar prezintă o agravare a vitezei de rotație de aproximativ 30 zile,
urmând ca în ultimul an, compania sa își îmbunătățească viteza de rotație, aceasta ajungând la
aproximativ 15 zile, ceea ce înseamnă o reducere a numărului de zile în care se realizează o rotație.
Creșterea vitezei de rotație este un aspect pozitiv și este rezultatul acțiunii conjugate a celor
doi factori: 20
1. Influența modificării soldului mediu al activelor circulante:
ΔAC̅̅̅ = AC̅̅̅̅ 2012
CA 2012 x T – AC̅̅̅̅ 2011
CA 2012 x T = 122 .040
196 .913 x 360 – 85.262
196 .913 x 360 = 67 ,234 zile

ΔAC̅̅̅ = AC̅̅̅̅ 2013
CA 2013 x T – AC̅̅̅̅ 2012
CA 2013 x T = 120 .884
212 .023 x 360 – 122 .040
212 .023 x 360 = -1,963 zile

ΔAC̅̅̅ = AC̅̅̅̅ 2014
CA 2014 x T – AC̅̅̅̅ 2013
CA 2014 x T = 170 .449
261 .051 x 360 – 120 .884
261 .051 x 360 = 68,352 zile

ΔAC̅̅̅ = AC̅̅̅̅ 2015
CA 2015 x T – AC̅̅̅̅ 2014
CA 2015 x T = 202 .055
329 .764 x 360 – 170 .449
329 .764 x 360 = 34,504 zile

20 Păvăloaia W., Paraschivescu M. D., Lepădatu G., Pătrașcu L., Radu F., Bordeianu D.G., Darie A. –
Analiza economico -financiara Concepte si studii de caz, Ed. Economică București, 2010, p. 336

30

2. Influența modific ării cifrei de afaceri:

ΔCA = AC̅̅̅̅ 2011
CA 2012 x T – AC̅̅̅̅ 2011
CA 2011 x T = 85.262
196 .913 x 360 – 85.262
158 .402 x 360 = – 37,897 zile

ΔCA = AC̅̅̅̅ 2012
CA 2013 x T – AC̅̅̅̅ 2012
CA 2012 x T = 122 .040
212 .023 x 360 – 122 .040
196 .913 x 360 = – 15,901 zile

ΔCA =AC̅̅̅̅ 2013
CA 2014 x T – AC̅̅̅̅ 2013
CA 2013 x T = 120 .884
261 .051 x 360 – 120 .884
212 .023 x 360 = – 35,548 zile

ΔCA = AC̅̅̅̅ 2014
CA 2015 x T – AC̅̅̅̅ 2014
CA 2014 x T = 170 .449
329 .764 x 360 – 170 .449
261 .051 x 360 = – 48,979 zile

În anul 2012, cifra de afaceri a crescut comparativ cu anul 2011 ceea ce ar fi condus la o
accelerare a vitezei de rotație, respectiv la creșterea duratei unei rotații de aproximativ 38 zile,
dacă soldul mediu al activelor circulant ar fi rămas constant.
Creșterea cifrei de afaceri în0 anul 2013 față de anul 2012 ar fi condus la o creștere mai
mică a duratei unei rotații, decât anul precedent, de aproximativ 16 zile, respectiv o accelerare a
vitezei de rotație, dacă soldul mediu al activelor ci rculante ar fi rămas la fel în cei doi ani.
În perioada 2014 – 2015, cifra de afaceri a crescut față de anul 2013, respectiv anul 2014
de aproximativ 36 zile și de 49 zile, creștere care ar fi dus la grăbirea vitezei de rotație daca în cei
2 ani sodul medi u al activelor circulante ar fi fost același.
3.4 Analiza ciclului de exploatare
„O component esențială a gestiunii financiare pe termen scurt este reprezentată de ciclul
de exploatare și de componentele acestuia pe partea de active si respectiv de passiv e ciculante.
Ciclul de exploatare este reprezentat de timpul în care o firmă își poare recupera (prin
încasarea contravalorii produselor vândute, a serviciilor prestate și a lucrărilor executate) investiția
inițială în stocuri și creanțe față de clienți. ”21

21 Dincă, M., Gestiunea financiară a firmei, Ed. Univesității Transilvania din Brașov, 2011, p. 113

31
Ciclul de exploatare = Durata de conversie a stocurilor + Durata de conversie a
creanțelor
Durata de conversie a stocurilor (Dcs) redă intervalul necesar pentru achiziționarea
materiilor prime, prelucrarea acestora, realizarea și livrarea produselor. F ormula pentru durata de
conversie a stocurilor este :
Dcs = Sold mediu materii prime ,materiale și producție în curs
Cheltuieli materiale x 360
sau
Dcs = Sold mediu materii prime ,materiale și producție în curs
Cifra de afaceri x 360
Durata de con versie a creanțelor redă perioada necesară de timp pentru încasarea
veniturilor din vânzarea marfurilor. Durata de conversie a creanțelor (Dcc) se poate calcula astfel:
Dcc = Sold mediu conturi de creanțe
Vânzări pe credit x 360
sau
Dcc = Sold mediu conturi de crențe
Cifra de afaceri x 360
Pentru determinarea valorii ciclului de exploatare pentru firma Aerostar S.A am folosit datele din
tabelul 3.4.
Tabelul 3.4. Indicatori de determinare a ciclului de exploatare
Nr.
Crt. Denumire U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. Stocuri mii
lei 15.064 24.749 34.640 37.380 43.562
2. Creanțe mii
lei 32.482 49.211 49.517 40.643 57.194
3. Cifra de afaceri mii
lei 158.402 196.913 212.023 261.051 329.764
4. Sold mediu stocuri mii
lei 15.064 19.907 29.695 36.010 40.471
5. Sold mediu creanțe mii
lei 32.482 40.847 49.364 45.080 48.919

32

Dcs ₂₀₁₁ = 15.064
158 .402 x 365 = 35 zile
Dcc ₂₀₁₁ = 32.482
158 .402 x 365 = 75 zile
Dcs ₂₀₁₂ = 19.907
196 .913 x 365 = 37 zile
Dcc ₂₀₁₂ = 40.847
196 .913 x 365 = 76 zile
Dcs ₂₀₁₃ = 29.695
212 .023 x 365 = 51 zile Dcc ₂₀₁₃ = 49.364
212.023 x 365 = 85 zile
Dcs ₂₀₁₄ = 36.010
261 .051 x 365 = 50 zile
Dcc ₂₀₁₄ = 45.080
261 .051 x 365 = 63 zile
Dcs ₂₀₁₅ = 40.471
329 .764 x 365 = 45 zile
Dcc ₂₀₁₅ = 48.919
329 .764 x 365 = 54 zile

Durata ciclului de exploatare ₂₀₁₁ = Dcs ₂₀₁₁ + Dcc ₂₀₁ ₁ = 35 + 75 = 110 zile
Durata ciclului de exploatare ₂₀₁₂ = Dcs ₂₀₁₂ + Dcc ₂₀₁₂ = 37 + 76 = 113 zile
Durata ciclului de exploatare ₂₀₁₃ = Dcs ₂₀₁₃ + Dcc ₂₀₁₃ = 51 + 85 = 136 zile
Durata ciclului de exploatare ₂₀₁₄ = Dcs ₂₀₁₄ + Dcc ₂₀₁₄ = 50 + 63 = 113 zile
Durata ciclului de exploatare ₂₀₁₅ = Dcs ₂₀₁₅ + Dcc ₂₀₁₅ = 45 + 54 = 99 zile
Durata de folosire a datoriilor comerciale (Dfdc) reprezintă intervalul de timp momentul
procurării resurselor folosite în procesul de producție ( materii prime, salariați , impozite și taxe )
și momentul achitării efective a cheltuielilor aferente acestora. Aceasta se poate determina astfel:
Dfdc = Sold datorii furnizori +Sold datorii salariați +Sold impozite și taxe ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
Cheltuieli materiale +Cheltuieli salariale +Impozite și taxe x 365
sau
Dfdc = Sold datorii furnizori +Sold datorii salariați +Sold impozite și taxe ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
Cifra de afaceri x 365
sau
Dfdc = Sold datorii furnizori +Sold datorii salariați +Sold impozite și taxe ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
Costuri directe de producție +Cheltuieli administrative și de distribuție x 365

33
În tabelul 3.5 sunt prezentate datele necesare calculării duratei de folosire a datoriilor
comerciale, în cazul firmei Aerostar S.A. preluate din notele explicative ale situațiilor financiare
ale societății din perioada 2011 – 2015 p ublicate pe site -ul firmei.
Tabel 3.5. Indicatori de determinare a duratei de folosire a datoriilor comer ciale
Nr.
crt Denumire U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. Datorii furnizori mii
lei 11.253 16.492 14.649 15.187 24.025
2. Datorii salariați mii
lei 1.329 1.288 1.436 1.558 1.884
3. Datorii impozite și
taxe mii
lei 5.767 3.628 4.499 15.154 13.156
4. Cifra de afaceri mii
lei 158.402 196.913 212.023 261.051 329.764
5. Sold datorii furnizori mii
lei 11.253 13.873 15.571 14.918 19.606
6. Sold datorii salariați mii
lei 1.329 1.309 1.362 1.497 1.721
7. Sold impozite și taxe mii
lei 5.767 4.698 4.064 9.827 14.155
Sursă : calcul e proprii pe baza bilanțului contabil
Dfdc ₂₀₁₁ = 11.253 +1.329 +5.767
158 .402 x 365 = 18.349
158 .402
x 365 = 42 zile
Dfdc ₂₀₁₂ = 13.873 +1.309 +4.698
196 .913 x 365 = 19.880
196 .913 x
365 = 37 zile
Dfdc ₂₀₁₃ = 15.571 +1.362 +4.064
212 .023 x 365 = 20.997
212 .023 x
365 = 36 zile Dfdc ₂₀₁₄ = 14.918 +1.497 +9.827
261 .051 x 365 = 26.242
261 .051 x
365 = 37 zile
Dfdc ₂₀₁₅ = 19.606 +1.721 +14.155
329 .764 x 365 = 35.482
329 .764
x 365 = 39 zile
Ciclul de conversie a numerarului (Ccn) este timpul necesar pentru ca toate cheltuielile
efectuate pentru obținerea unui produs să fie recuperate, tot sub formă de numerar, prin vânzarea
produsului. Cu cât este mai mare aceasta perioadă, cu atât mai mare este pericolul lipsei de fonduri
pentru desfașurarea normală a activității. 22 Ciclul de conversie a n umerarului se determină astfel :

22 http://www.dictionareconomic.ro/list/142/item/28211/Ciclu -de-conversie -a-numerarului

34
Ciclul de conversie a numerarului = Ciclul de exploatare – Durata de folosire a
datoriilor comerciale
Ccn ₂₀₁₁ = 110 – 42 = 68 zile
Ccn ₂₀₁₂ = 113 – 37 = 76 zile
Ccn ₂₀₁₃ = 136 – 36 = 100 zile Ccn ₂₀₁₄ = 113 – 37 = 76 zile
Ccn ₂₀₁₅ = 99 – 39 = 60 zile
„Optimizarea gestiunii ciclului de exploatare presupune realizarea în condiții de eficiență
și calitate a obiectului de activitate al firmei (producția și comercializarea de bunuri și servicii)
prin raționalizarea investiției în active circulante și respectiv prin reducerea costului de procurare
a surselor financiare aferente. ” 23

Figura 3.1. Ciclul de exploatare a l firmei în anul 2011
În anul 2011, compania Aerostar avea nevoie de 110 zile de la momentul achiziționării
resurselor până la încasarea contravalorii producției vândute. Se poate observa ca Aerostar avea
nevoie în anul 2011 de 35 zile pentru a produce avioanele și a le livra clienților si de 75 zile pentru
a încasa creanțele de la aceștia. În ter men de 42 zile trebuie sa efectueze plata resurselor, iar în

23 Dincă, M., Gestiu nea financiară a firmei, Ed. Universității Transilvania din Brașov, 2011, p.119.

35
termen de 68 zile de la plata acestora, trebuie să asigure din resurse proprii buna funcționare atât
a activității de producție cât și a celei de desfacere.

Figura 3.2. Ciclul de exploatare al companiei în anul 2012
După cum se poate observa in reprezent area de mai sus, firma și -a crescut durata ciclului
de exploatare în anul 2012 la 113 zile, cu 3 zile mai mult comparativ cu anul 2011. Perioada dintre
achiziționarea resurselor și vânzarea produselor este mai mare cu 2 zile față de anul 2011, iar
încasare a contravalorii este de 76 de zile, cu o zi mai târziu comparativ cu anul precedent. F irma
a realizat plăț ile resuselor în anul 2012, în termen de 37 zile, iar pentru a asigura bu na funcționare
a activității desfășurate, are nevoie de 76 de zile de l a plata resurselor.
În figura de mai jos este reprezentat ciclul de exploatare aferent anului 2013 al societății
Aerostar SA.

36

Figura 3.3. Ciclul de ex ploatare al societății în anul 2013
În anul 2013, situația duratei de conversie a stocurilor a ajuns la 51 de zile, cu 14 zile mai
mult decât în anul 2012 , iar durata de încasare a creanțelor înregistrează o creștere de 9 zile față
de anul precedent, creștere care ne arată ca f irma își recupere ază mai lent creanțele de la clienți
față de anii 2011 și 2012. Plata resurselor efect uată de companie este de 36 de zile , cu 6 zile mai
puțin decât în primul an analizat și cu o zi mai pu țin decât în anul 2012. Ciclul de conversie al
lichidităților înregistrează o creștere de până la 100 zile, cu 25 de zile mai mult decât în anul 2011
și cu 24 de zile comparativ cu anul 2012. Și în cazul ciclului de exploatare compania prezintă o
creștere cu 23 de zile mai mult față de anul 2012, ajungând la valoarea de 136 de zile.
În figura de mai jos este reprezentat ciclul de exploatare al companiei Aerostar în anul
2014, an în care compania a reușit să scadă durata ciclului de exploatare până la valoarea de 1 13
de zile, la fel ca în anul 2012 și cu 23 de zile mai puțin decât anul 2013. Achiziționarea resurselor
și plata resurselor din această perioadă este de 50 de zile, cu o zi mai puțin decât anul precedent ,
iar recuperarea creanțelor se face în ter men de 63 de zile, cu 12 mai pu țin față de anul de bază.
Plata resurselor se face în 37 de zile, perioadă care ramâne la fel ca în anul 2012. Pentru buna
funcționare a entității, aceasta trebuie sa asigure un sold de disponibilități de într-o perio adă de 76
zile.

37

Figura 3.4. Ciclul de explo atare al societății în anul 2014
În anul 2015, societatea are nevoie de 136 de zile de la momentul achiziționării resurselor
și până la încasarea contravalorii creanțelor de l a clienți. Ciclul de exploa tare prezintă o scădere
însemnată față de anul 2013, cand acesta a fost de 136 de zile, dar și o scăder e de 14 zile comparativ
cu anul 2014.

Figura 3.5. Ciclul de exploatare al societății în anul 2015

38
Societatea procură resursele și le vinde în perioadă de 45 zile, cu 10 zile mai mult față de
primul an analizat, și cu 5 zile mai puțin decât anul precedent 2014. Din momentul vânzării și până
la încasare, compania a avut nevoie de 54 de zile, cu 9 zile mai puțin dec ât anul precede nt. Plățile
resurselor se realizează în termen de 39 de zile, cu 3 zile mai puțin decât în anul 2011, cu 2 zil e
mai mult decât în 2012 și 2014 și cu 4 zile mai mult decât anul 2013. Durata de conversie a
lichidităților a scăzut la 60 d e zile, înregistrând cea mai mica perioadă din toți anii analiza ți.
3.5.Productivitatea muncii
Aceasta reprezintă modul în care companiile folosesc forț a de muncă în ativitatea
economica, pentru obținerea unui randament ridicat în procesul de producție. Creșterea
productivității munci are multiple beneficii avantaje asupra activității economice, ceea ce
conduce la dezvoltarea rentabilității, volumului pro ducției si eficiența produselor pe piață,
precum și la scăderea costurilor producției. Productivitatea muncii poate fi analizată pe unități
de timp ca:
➢ Productivitatea anuală:
Wa = Qe;Qf;Ca;Va
Np ̅̅̅̅̅ ; Nm̅̅̅̅̅
➢ Productivitate zilnică:
Wz = Qe;Qf; Ca; Va
𝛴Z sau Wz = Wa
Nz ̅̅̅̅̅
➢ Prodictivitatea orară:
Wh = Qe;Qf;Ca;Va
Σh sau Wh = Wa
ha ̅̅̅̅ sau Wh = Wz
Nh̅̅̅̅
unde :
Qe; Qf; Ca; Va – producția exercițiului, producția fabricată, cifra de afaceri sau valoarea adăugată.
𝑁 𝑝 ; 𝑁 𝑚 – numărul mediu de salariaț i sau muncitori.
ΣZ – numărul total de zile -om lucrate într -un an de către toți salariații.
Nz̅̅̅̅ – numărul mediu de zile lucrate de o persoană într -un an.
Σh – numărul total de ore -lucrate de către toți salariații în perioada analizată.
ha̅̅̅ – numărul mediu de ore lucrate într -un an de un salariat.

39
Nh̅̅̅̅ − numărul mediu de ore lucrate de un salariat într -o zi.
Pentru a putea calucula productia fabricată avem nevoie de următoarele informații preluate
din bilanțul și din contul de profit sau pierdere a s ocietății Aerostar:
Tabel 3.6.: Indicatori pentru calcularea producției obținute
Nr.crt Denumire U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. Produse finite
și mărfuri mii lei 1.997 5.999 8.232 11.447 11.568
2. Producția
vândută mii lei 156.288 194.725 209.475 258.221 326.784
3. Producția
obținută
(r1+r2) mii lei 158.285 200.724 217.707 269.668 338.352
Sursă : Calcule proprii pe baza b ilanțului contabil și a contului de profit sau pierdere
În următorul tabel sunt prezentate datele necesare analizei productivității muncii în cadrul
companiei Aerostar.
Tabel 3.7. Indicatori pentru calcularea prod uctivității muncii
Nr.
crt Denumire 2011 2012 2013 2014 2015
1. Număr mediu angajați 1.286 1.376 1.695 1.868 1.979
2. Număr mediu ore
lucrate/salariat 2.040 2.032 2.024 2.016 2.024
3. Total om/ore lucrate
(r1*r3) 2.623.440 2.796.032 3.430.680 3.765.888 4.005.496
4. Total om/ zile lucrate
(r1*r2) 327.930 349.504 428.835 470.736 500.687
5. Nz̅̅̅̅ 255 254 253 252 253
6. ha̅̅̅ 2040 2032 2024 2016 2024
7. Producția obținută 158.285 200.724 217.707 269.668 338.352
8. Wa 123.083 145.875 128.441 144.362 170.971
9. Wz 482,678 574,311 507,672 572,865 675,775
10. Wh 0,2366 0,2826 0,2508 0,2842 0,3339
Sursă : Calcule proprii pe baza raportului anual al societăți

40
„Analiza factorială a productivității medii anuale se realizează pe baza metodei substituției
în lanț prin care se identifică sensul și intensitatea influenței factorilor specifici asupra modificării
în timp a eficien ței muncii”24.
Pentru a evidenția factorii cantitativi și calitativi, ce afectează mărimea producției, se va
proceda astfel: 25
1) Modificarea productivității muncii anuale:
Δ = N₁Wa₁ – N₀Wa₀
2) Modificarea numărului de munictori:
ΔN = N₁Wa₀ – N₀Wa₀
3) Modificării pr oductivității anuale pe muncitor:
ΔWa = N₁Wa₁ – N₁Wa₀
4) Modificarea numărului de zile lucrate de un muncitor pe an:
Δ z = N₁z₁Wz₀ – N₁z₀Wz₀
5) Modificarea productivității zilnice pe muncitor:
Δ Wz = N₁z₁Wz₁ – N₁z₁Wz₀
6) Modificarea productivității orare:
ΔWh = N₁h₁z₁Wh₁ – N₁z₁h₁Wh₀
În tabelul 3.8 sunt prezentate rezultatele analizei factorilor care influențea za
productivitatea m edie anuala , calculat ă pe baza datelor din tabelul anterior.

24 Hristea, A.M., Analiză economică și financiară a activității întreprinderii – vol. 1 , Editura Economică,
București, 2013, p. 109.
25 Păvăloaie W., Paraschivescu M.D., Lepădatu Gh., Pătrașcu L., Radu F., Bordeianu D.G., Darie A., –
Analiza economico -financiara Concepte și studii de caz , Editura Economică, București, 2010, p. 118 -119

41
Tabel 3.8. Rezu ltatele analizei factorilor producti vității muncii anuale
Nr. Crt. Indicatori 2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014
1. Δ 42.439.262 16.983.495 51.960.721 68.683.393
2. ΔN 11.077.470 46.534.125 22.220.293 16.024.182
3. ΔWa 31.361.792 -29.550.630 29.740.428 52.632.602
4. Δz -664.164,93 -973.457,15 -948.331,30 1.133.699,84
5. ΔWz 32.026.100,03 -28.577.136 30.688.692,05 51.525.699,17
6. ΔWh 128.617,47 -109.095,62 125.78 0,66 199.073,15

Productivitatea muncii anuale a crescut în anul 2012 comparativ cu anul 2011 cu
42.439.262 lei. În anul 2013 față de anul 2012, productivitatea media anuala a înregistrat o creștere
de 16.983.495 lei, cu 25.455.767 lei mai puțin decât pe rioada 2012/2011. În anul 2014 comparativ
cu anul 2013 productivitatea muncii a crescut la valoarea de 51.960.721 lei, iar în ultimul an
analizat, productivitatea muncii anuale a înregistrat o creștere de 68.683.392 lei față de anul
anterior.
Modificarea numărului de muncitori influențează în mod favorabil cifra de afaceri pe toată
perioada analizata ( 2011 -2015). În anul 2012 comparativ cu anul 2011, productivitatea muncii
datorată numărului de muncitori este de 11.077.470 lei, urmând ca în anul 2013 față de anul 2012,
aceasta să înregistreze cea mai mare valoare din întreaga perioada de 46.534.125 lei. Și în ultimii
doi ani, factorul influențează în mod favorabil cifra de afaceri, acesta ajungând la valoarea de
22,220,293 lei în anul 2014 față de anul 201 3, respective 16.024.182 lei în anul 2015 față de anul
2014.
În anul 2012 comparativ cu anul 2011, modificarea productivității anule pe muncitor are o
influență favorabilă pentru creșterea cifrei de afaceri, aceasta fiind în valoare de 31.361.792 lei.
Comp arativ cu anul 2011, productivitatea anuală pe muncitor a înregistrat o scădere de 29.550.630
lei în anul 2012, fapt care se datorează scăderii productivității anuale. În perioada 2014 – 2015,
factorul influențează în mod favorabil cifra de afaceri, acesta crescând cu 29.740.428 lei în anul
2014 comparativ cu anul precedent analizat și cu 52.632.602 lei în anul 2015 față de anul 2014.
Din rezultatele ob ținute mai sus, putem observa că numărul de zile lucrate de un muncitor
pe an s -a redus de la 255 în anul 2011 la 254 în anul 2012, ceea ce a afectat productivitatea anuala
cu -664.164,93 lei. În anii 2013 și 2014 numărul de zile lucrate scade la 253, respectiv 252 fapt

42
care duce la scăderea productivității cu 973.457,15 lei comparativ cu anul 2012 și o scăde re în anul
2014 cu 948.331,30 față de anul 2013. În anul 2015 comparativ cu anul 2014 numărul de zile
lucrate de un muncitor pe an crește la 253 zile, productivitatea anuala crescând .cu 1.133.699,84
lei. Scăderea numărului de zile lucrate poate fi datorat ă factorilor precum: concedii medicale,
absențe nemotivate, concedii de odihnă. Orice pierdere de timp care echivalează cu reducerea
gradului de utilizare a timpului maxim disponibil se apreciază nefavorabil deoarece determină
pierderi de eficiență, de pro ducție și în final de rentabilitate26.
Productivitatea zilnică a avut o influență favorabilă în anul 2012 față de anul 20118 cu
32.026.100,03 lei, urmând ca în anul următor aceasta să se diminueze cu -28.577.136 lei, fapt care
poate fi datorat folosirii in complete a timpului de lucru. În anul 2014 productivitatea zilnică a
crescut cu 30.688.692,05 lei comparativ cu anul 2013. Anul 2015 are o influență favorabilă
productivității zinice, aceasta înregistrând cea mai mare valoare din perioada analizata de
51.525.699,17 lei.
În anul 2012 comparativ cu anul 2011, productivitatea orară a crescut cu 128.617,47 lei, în
următorul an, 2013, fată de 2012 a scăzut cu 109.095,62 lei. În perioada 2014 -2015, productivitatea
orară a crescut cu 125.780,66 lei în anul 2014 comparativ cu anul 2013, iar in 2015 aceasta a
înregistrat o creștere cu 199.073,15 lei comparativ cu anul 2014.
prezentate rezultatele analizei factorilor care influențeaza productivitatea medie anuala.

26 Hristea, A.M., Analiza economică și financiară a activității în treprinderii – Vol.1 , Ed. Economică,
2013, p.111.

43

Factori naturali:
• condi ții climatice
• fertilitatea solului
• concentrația zăcămintelor
Factori tehnici si tehnologici:
• automatizarea
• mecani zarea
• introducerea unor tehnologii noi
Factori economici:
• calitatea for ței de muncă
• organizarea producției
• organizarea conducerii
Factori biologici :
• sex
• vârstă
• stare de sănătate Factori psihologici :
• motivație
• interes
• aptitudini
Factori fizico -chimici :
• agenți chimici
• zgomot și trapidații
• radiații
Factori sociali:
• nivelul cultural
• condiții de viață
• calitatea mediului familial
Factori de structură:
• structura forței de muncă
• structura organizatorică
• structura producți eiFactorii care
influențează
productivitat
ea munciiNaturali
De
structură
Sociali
Fizico –
chimice
PsihologiciBiologici EconomiciTehnici și
tehnologici

44
3.3.1. Legătura dintre productivitate a muncii și salariul mediu anual
Analiza corelației dintre productivitatea muncii și dinamica salariului mediu anual ne arată
evoluția performanței companiei, ceea ce înseamnă că productivitatea muncii trebuie sa aibă o
ascensiune mai rapidă decât salariu l mediu anual. Pentru analiza corelației este necesară evaluarea
următorului indice:
Ic = Is
Iwa
unde: Ic – indicele corelației dintre productivitatea muncii și salariul mediu anual
Is – indicele salariului mediu anual
Iwa – indicele productivității anuale
În tabelul de mai jos regăsim datele necesare calculării indicilor menționați mai sus:
Tabel 3.9. Legătura dintre productivitate a muncii și salariul mediu anual
Nr.
Cr. Indicator U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. Cheltuieli cu
personalul mii lei 50.812 65.478 75.958 82.422 89.049
2. Salariul mediu
anual mii lei 39,512 47,586 44,813 44,123 44,997
3. Wa lei 123.083 145.875 128.441 144.362 170.971
4. Is coef. – 1,204 0,942 0,985 1,020
5. Iwa coef. – 1,185 0,880 1,124 1,184
6. Ic coef. – 1,016 1,071 0,876 0,862

Indicele corelației dintre productivitatea mun cii și salariul mediu anual este supraunitar în
perioada 2011 -2013, iar în perioada 2014 -2015 acesta este subunitar.
În anul 2012 indicele corelației are valoare de 1,016, urmând ca în anul următor acesta să mai
crească puțin, până la valoare de 1,071. Ac este valori supraunitare a indicelui de corelatie în acești
doi ani ne arată faptul că salariul mediu anual crește mai încet decât creșterea productivității
muncii, ceea ce determină creșterea performanței companiei Aerostar.

45
În urătorii ani analizați, 201 4-2015, valoarea indicelui corelații scade la valoare de 0,876 în anul
2014, iar în ultimul an analizat, acesta ajunge la valoare de 0,862. Valorile subunitare ale indicelui
evidențiază creșterea salariului mediu anual mai alert comparativ cu productivitat ea muncii anuale.
3.4. Analiza rentabilității întreprinderii
Rentabilitatea este o formă de exprimare a eficienței economice, care evidențiază
posibilitatea unei companii de a realiza profit. Creșterea rentabilității este foarte importanta pentru
compani e. Firmele care nu sunt rentabile, sunt adesea în pragul falimentului. Obținerea veniturilor
în urma vânzării și recuperării creanțelor de la clienți producției fabricate, mai mari decât
cheltuielile pentru a le produce înseamnă profit, ceea ce duce la o r entabilitate mare.
3.4.1 Analiza ratei rentabilității economice:
Rata renta bilității economice (Re) măsoară performanțele totale ale activității unei firme,
independent de modul de finanțare și de sistemul fiscal. Această rată se prezintă ca raport între
rezultatul exercițiului înainte de impozitare sau profitul brut total (Pb) și activul total (At), format
din activele imobilitae (Ai) și activele circulante (Ac):27
Re = Pb
At x 100
Modificarea absolută a ratei rentabilității economice:
ΔRe = Re₁ – Re₀
În literatura de specialitate, rentabilitatea economică trebuie să ia valori în intervalul 3% –
9%. În tabelul 3.10 sunt prezentate datele necesare pentru calcularea ratei rentabilității economice.
Tabel 3.10. Indicatori pentru calcularea ratei rentabilității economice
Nr. Crt. Indicator U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. Pb mii lei 18.037 18.566 18.223 25.001 55.554
2. At mii lei 162.321 232.905 242.506 292.474 346.551
3. Re % 11,112 7,972 7,515 8,548 16,031
4. ΔRe % – -3,14 -0,457 1,033 7,483

27 Botiș S., Dincă G., Dincă M., Fianțe, monedă și credit – Noțiuni teoretice și aplicații practice, Ed.
Universității Transilvania din Braș ov, Brașov, 2006, p. 300

46
Influențele factorilor:
1. Influența vitezei de rotație a activului total
ΔCa
AT = CA₁
At₁ – CA₀
At₀ x P
CA₀ x 100
2. Influența ratei rentabilității comerciale
ΔRc = CA
AT₁ x ( P
CA₁ – P
CA₀) x 100

Verificare: ΔRe = ΔCa
AT + ΔRc
Tabelul 3.11. Calculul influențelor factorilor ratei rentabilității economice
Nr.
Crt Indicator U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. ΔCa
AT % – -1,485 0,272 0,157 0,565
2. ΔRc % – -1,656 -0,729 0,877 6,917
3 ΔRe % – -3,14 -0,457 1,033 7,483

ΔCa
AT ₂₀₁₂ = 196913
232905 – 158402
162321 x 18037
158402 x 100 = -1,485
ΔCa
AT ₂₀₁₃ = 212023
242506 – 196913
232905 x 18566
196913 x 100 = 0 ,272
ΔCa
AT ₂₀₁₄ = 261051
292474 – 212023
242506 x 18223
212023 x 100 = 0,157
ΔCa
AT ₂₀₁₅ = 329764
346551 – 261051
292474 x 25001
261051 x 100 = 0,565
ΔRc ₂₀₁₂ = 196913
232905 x ( 18566
196913 – 18037
158402 ) x 100 = -1,656
ΔRc ₂₀₁₃ = 212023
242506 x ( 18223
212023 – 18566
196913 ) x 100 = -0,729

47
ΔRc ₂₀₁₄ = 261051
292474 x ( 25001
261051 – 18223
212023 ) x 100 = 0,877
ΔRc ₂₀₁₅ = 329764
346551 x ( 55554
329764 – 25001
261051 ) x 100 = 6,917
Viteza de rotație a act ivelor în anul 2012 comparativ cu anul 2011 a înregistrat o scădere
de 1,485%. În anul 2013 față de anu 2012, viteza de rotație a activelor a înregistrat o creștere de
0,272%, urmând ca în anul 2014 aceasta să scadă cu 0,157% comparativ cu anul 2013. În ul timul
an analizat viteza de rotație a activelor totale au cresc ut cu 0,565% față de anul 2014.
3.4.2 Analiza ratei rentabilității financiare
„Rata rentabilității financiare (ROE = return on equity) reprezintă unul dintre indicatorii majori
urmăriți de investit ori și de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia în ce
măsură investiția lor este rentabilă sau nu. În cazul în care rata rentabilității financiare este mai
mare decât costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desfășurată , firma creează o valoare
suplimentară pentru acționari”.28
Analiza ratei rentabilității financiare este folositoare pentru a observa dacă firma Aerostar
obține profit numai din resursele pe care aceasta le are. Analiștii financiari sunt de părere că valoar e
de referință este de 20 %, fiind o rată care expune capacitatea capitalurilot proprii de a obține
profit, aceasta nu trebuie să scadă sub nivelul stabilit.
Rf = CA
Kpr x PN
CA x 100
unde: Rf – rata rentabilității financiare
Kpr – capitalul propri u
PN – profitul net
Tabelul 3.12. Indicatori pentru calcularea ratei rentabi lității financiare
Nr. Crt. Indicator U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. CA mii lei 158.402 196.913 212.023 261.051 329.764
2. Kpr mii lei 110.586 128.061 132.385 142.799 181.519
3. PN mii lei 12.448 15.068 14.863 19.744 52.268

28 Vâlceanu, Ghe., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Ed. Economică, București,
2005, p. 281.

48
4. CA
Kpr coef. 1,4324 1,5377 1,6016 1,8281 1,8167
5. PN
CA coef. 0,0786 0,0765 0,0701 0,0756 0,1585
6. Rf % 11,259 11,764 11,227 13,821 28,795

Rata rentabilității financiare a înregistrat creșteri în perioada analizată, cu excepția anului
2013 cand aceasta înregistrează o scădere până la 11,259%. În anul 2012 față de anul 2011, rata
rentabilității financiare a cunoscut creșteri de 0,505 %, creștere datorată în principal de capitalul
propriu care a crescut cu 17.475 mii lei și profitul net care a crescut cu 2 .620 mii lei. În anul 2013
comparativ cu anul 2012 s -a înregistrat o scădere de aproximativ 0,54% datorată scăderii profitului
net în valoare de 205 mii lei. Rata rentabilității financiare a crescut în anul 2014 cu 2,6% decât în
anul 2013, principalele ca uze fiind creșterea capitalului propriu cu 10.414 mii lei și a profitului net
cu 4.881 mii lei. În ultimul an analizat, rata rentabilității financiare a înregistrat cea mai mare
creștere, aceasta ajungând la aproximativ 15% comparativ cu anul 2014. Cauza c reșterii
rentabilității în anul 2015 este datorată creșterii capitalului propriu în valoare de 38.720 mii lei și
a creșterii profitului net în valoare de 32.524 mii lei.
Influențele factorilor:
1. Inflența eficienței utilizării capitalului propriu
ΔERf = (CA₁
Kpr ₁ – CA₀
Kpr ₀ ) x PN₀
CA₀ x 100
2. Influența ratei marjei profitului net
ΔRpn = ( PN₁
CA₁ – PN₀
CA₀ ) x CA₁
Kpr ₁ x 100
Verificare: ΔRf = ΔERf + ΔRpn
Tabelul 3.13. Calcularea influențelor factorilor rentabilității financiare
Nr. Crt. Indicator U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. ΔERf % – 0,827 0,489 1,588 -0,086
2. ΔRpn % – -0,317 -1,028 1,011 2,178
3. ΔRf % – 0,51 -0,539 2,599 2,092

49
ΔERf ₂₀₁₂ = (196913
128061 – 158402
110586 ) x 12448
158402 x 100 = 0,827
ΔERf ₂₀₁₃ = ( 212023
132385 – 196913
128061 ) x 15068
196913 x 100 = 0,489
ΔERf ₂₀₁₄ = (261051
142799 – 212023
132385 ) x 14863
212023 x 100 = 1,588
ΔERf ₂₀₁₅ = (329764
181519 – 261051
142799 ) x 19744
261051 x 100 = -0,086
ΔRpn ₂₀₁₂ = ( 15068
196913 – 12448
158402 ) x 196913
128061 x 100 = -0,317
ΔRpn ₂₀₁₃ = ( 14863
212 023 – 15068
196913 ) x 212023
132385 x 100 = -1,028
ΔRpn ₂₀₁₄ = ( 19744
261051 – 14863
212023 ) x 261051
142799 x 100 = 1,011
ΔRpn ₂₀₁₅ = ( 52268
329764 – 19744
261051 ) x 329764
181519 x 100 = 2,178
Eficiența utilizării capitalului propri u …………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
3.5. Analiza profitabilității
Pentru a putea determina perfomanțele si pozița financiară a firmei Aerostar, este absolut
necesară analiza profitului. În cazul analizei avem în vedere umăto arele trei aspecte:
• Analiza diagnostic a profitului brut
• Analiza diagnostic a profitului din exploatare
• Analiza marjelor de profit
3.5.1 Analiza diagnostic a profitului brut
Profitul brut = Venituri totale ( 1 – Cheltuieli totale
Venituri totale ) = Veni turi totale x prb̅̅̅̅̅
prb̅̅̅̅̅ = Σ gi x prb ᵢ
100

50
unde: prb̅̅̅̅̅ – profitul mediu brut la 1 leu venituri totale
gi – structura veniturilor totale pe categorii de activități
prbᵢ – profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activități
Influențele factori lor:
1. Influența modificării veniturilor totale
ΔVt = ( Vt₁ – Vt₀ ) x prb̅̅̅̅̅₀
2. Influența modificării profitului mediu la 1 leu venituri totale
Δprb̅̅̅̅̅ = Vt₁ x ( prb̅̅̅̅̅₁ – prb̅̅̅̅̅₀ )
În tabelul 3.14 sunt informațiile necesare pentru calculul profitului brut al soc ietății
Aerostar în perioada 2011 – 2015 preluate din contul de profit sau pierdere a companiei.
Tabelul 3.14. Indicatorii și deter minarea profitului brut
Nr.
Crt Indicator U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. Venituri
totale mii lei 169.100 219.221 229.892 276.334 351.842
2. Venituri din
exploatare mii lei 161.543 207.477 217.844 268.920 340.025
3. Venit uri
financiare mii lei 7.557 11.744 12.048 7.414 11.817
4. Cheltuieli
totale mii lei 152.051 200.654 211.669 251.333 292.288
5. Cheltuieli
din
exploatare mii lei 147.039 191.269 201.832 244.873 281.459
6. Cheltuieli
financiare mii lei 5.012 9.385 9.837 6.460 10.829
7. prb̅̅̅̅̅ lei 0,1008 0,0847 0,0793 0,0905 0,1693
8. Profit brut mii lei 17.049 18.567 18.223 25.001 59.554
9. ΔVt mii lei – 5.052,197 903,834 3.682,851 6.833,474
10. Δprb̅̅̅̅̅ mii lei – -3.529,46 -1.241,42 3.094,94 27.725,15
11. ΔProfit brut mii lei – 1.518 -344 6,778 34.553

51
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, în anul 2012 comparativ cu anul 2011 se
înregistreză o creștere a profitului brut de 1.518 mii lei, cu 8,90%. În anul 2013 față de anul 2011,
profitul brut înregistrează o scădere de 344 mii lei, cu 1,85%, iar în anul 2014 comparativ cu anul
2013, se observă o creștere a profitului brut de 6,778 mii lei, respectiv cu 37,19%. În ultimul an
analiat profitul brut a înregistrat o crește de 34.553 mii lei, respective cu aproxima tiv 2 ori mai
mult comparativ cu anul 2014. Creșterile înregistrate ale profitului brut pe perioada analizata 2011
– 2015 sunt datorate creșterii veniturilor totale.
Veniturile totale au influențat creșterea profitului brut pe toată perioada analizată. În anul
2012 față de anul 2011 venturile totale au avut o influență favorabilă asupra profitului, acesta
având o creștere de aproximativ 5.052 mii lei. În anul 2013 comparativ cu anul 2012, veniturile
totale au avut o influență favorabilă în valoare de aproxi mativ 904 mii lei, această valoare fiind
cea mai mica din toată perioada. În anul 2014, veniturile totale au înregistrat o creștere de
aproximativ 3.683 mii lei comparativ cu anul 2013, iar în anul 2015, veniturile totale au avut o
influență favorabilă asu pra profitului, creștere de aproximativ 6.834 mii lei comparative cu anul
2014.
Profitul brut la un leu venituri a avut un efect negativ asupra profitului brut în perioada
2012 și 2013. În anul 2012 față de anul 2011, profitul la un leu venituri a înregis trat o scădere
0,016 lei, generând o scădere a profitului total de aproximativ 3.523 mii lei, iar în anul 2013,
același fator de influență a scăzut cu 0,0054 mii lei, determinând scăderea profitului total de
1.241,42 mii lei. Creșterea profitului la un leu venituri cu 0,0157 lei, a dus la creșterea profitului
cu aproximativ 3.095 mii lei în anul 2014 față de anul 2013. În anul 2015 comparativ cu anul 2014,
profitul la un leu venituri a crescut cu 0,0788 lei, ceea ce a dus la o creștere a profitului brut în
valoare de 27.725 mii lei.
3.5.2. Analiza diagnostic a profitului din exploatare
Profit din exploatare = Venituri din exploatare – ( 1 – Cheltuieli din exploatare
Venituri din exploatare )
= Venituri din exploatare x pre̅̅̅̅̅
pre̅̅̅̅̅ = Σ gᵢ x pre̅̅̅̅̅ᵢ
100 , iar pre̅̅̅̅̅𝑖 = 1 – ceᵢ
veᵢ

52
unde: pre̅̅̅̅̅ – profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare
gᵢ – structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activitățo
pre̅̅̅̅̅𝑖 – profitul la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activități
ceᵢ – suma cheltuieli lor din exploatare pe tipuri de activități
veᵢ – suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activități
Influențele factorilor:
1. Influența modificării veniturilor din exploatare
ΔVe = ( Ve₁ – Ve₀ ) x pre̅̅̅̅̅₀
1.1 influența modificării fondului de timp consumat
ΔT = ( T₁ – T₀ ) x Wh₀ x pre̅̅̅̅̅₀
1.1.1. influența modificării numărului mediu de salariați
ΔNs = ( Ns₁ – Ns₀ ) x t₀ x Wh₀ x pre̅̅̅̅̅₀
1.1.2. influența modificării numărului mediu de ore pe un salariat
Δt = Ns₁ x ( t₁ – t₀ ) x Wh₀ x pre̅̅̅̅̅₀
1.2. influența modificării productivit ății medii orare
ΔWh = Ns₁ x t₁ x ( Wh₁ – Wh₀ ) x pre̅̅̅̅̅₀
2. Influența modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare
Δpre̅̅̅̅̅ = Ve₁ x ( pre̅̅̅̅̅₁ – pre̅̅̅̅̅₀ )
Modificarea absolute a profitului din exploatare se calculează cu ajutorul formulei:
ΔProfit din exloatare = Profit din exploatare ₁ + Profit din exploatare ₀
În tabelul 3.15 sunt prezentate informațiile necesare analizei profitului din exploatare,
precum si analiza influențelor factorilor din cadrul companiei Aer ostar în perioada 2011 – 2015.

53
Tabelul 3.15. Analiza profitului de exploatare
Nr.
Crt. Indicator U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. Venituri din exploatare mii lei 161.543 207.477 217.844 268.920 340.025
2. Cheltuieli din
exploatare mii lei 147.039 191.269 201.832 244.873 281.459
3. Profit din exploatare mii lei 14.504 16.208 16.012 24.047 58.566
4. pre̅̅̅̅̅ lei 0,0898 0,0781 0,0735 0,0894 0,1722
5. ΔVe mii lei – 4.124,87 809,66 3.754,09 6.356,79
.6. ΔT mii lei
7. ΔNs mii lei
8. Δt mii lei
9. ΔWh mii lei
10. Δpre̅̅̅̅̅ mii lei
11. ΔProfit din exploatare mii lei

3.5.3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Tabelul soldurilor intermediare de gestiune reprezintă o sursă pentru determinarea și
analiza rezultatelor, care ne arată cu certitudine etapele formării rezultatului exercițiului. Contul
de profit sau pierdere evidențiază fluxurile de venituri și cheltuieli de la momentul inițial, până la
momentul final al exercițiului financiar.
În tabelul 3.16 sunt prezentate soldurile intermediare de gestiune calculate cu ajutorul
Contului de profit sa u pierdere.
Tabelul 3.16 Calculul solfurilor intermediare de gestiune
Nr.
Crt. Denumire U.M. 2011 2012 2013 2014 2015
1. Venituri din vânzarea
mărfurilor mii
lei 2.114 2.187 2.548 2.830 2.980
2. Cheltuieli privind
mărfurile mii
lei 1.747 1.923 2.272 2.471 2.700
3. Marja comercială (1 -2) mii
lei 367 264 276 356 280
4. Producția vândută mii
lei 156.288 196.913 212.023 261.051 399.764
5. Producția imobilizată mii
lei 1.308 619 1.004 848 854

54
6. Variația stocurilor mii
lei 3.432 9.340 4.141 5.758 7.710
7. Producția exercițiului
(4+5+6) mii
lei 161.0 28 206.872 217.168 267.657 408.328
8. Cheltuieli cu materii
prime mii
lei 38.747 58.724 71.732 75.564 98.859
9. Cheltuieli privind
prestațiile executate de
terți mii
lei 20.024 23.071 21.356 22.578 32.672
10. Cheltuieli cu energia și
apa mii
lei 7.307 10.230 9.801 9.552 9.162
11. Consumuri externe
(8+9+10) mii
lei 66.078 92.025 102.889 107.694 140.693
12 Valoarea adăugată
(3+7 -11) mii
lei 95.317 115.111 114.555 160.318 267.915
13. Venituri din subvenții de
exploatare mii
lei 0 0 0 0 0
14. Cheltuieli cu impozite și
taxe mii
lei 833 876 1.600 1.776 1.381
15. Cheltuieli cu personalul mii
lei 50.813 65.478 75.958 82.422 89.049
16. Excedentul brut de
exploatare (12 -13-14-
15) mii
lei 44.301 48.757 36.997 76.120 177.485
17. Venituri din exploatare mii
lei 161.543 207.477 217.844 268.920 340.025
18. Cheltuieli din exploatare mii
lei 147.040 191.269 201.832 244.873 281.459
19. Rezultatul exploatării
(17-18) mii
lei 14.503 16.207 16.012 24.047 58.566
20. Rezultatul financiar mii
lei 2.546 2.359 2.211 954 988
21. Rezultatul curent
(19+20) mii
lei 17.049 18.566 18.223 25.001 58.554
22. Rezultatul extraordinar mii
lei 0 0 0 0 0
23. Rezultatul brut (21+22) mii
lei 17.049 18.566 18.223 25.001 58.554
24. Impozit pe profit mii
lei 5.431 3.498 3.359 5.257 7.286
25. Rezultatul net (23 -24) mii
lei 11.618 15.068 14.864 19.744 51.268

55

Aerostar SA a înregistrat în anul 2011 o marjă comercială pozitivă în valoare de
367 mii lei, cee ace ne arată ca firma obține profit, vânzăriile fiind mai mari decât
cheltuielil e. În anul următor, marja comercială a scăzut comparativ cu anul 2011 cu 103
mii lei, dar a înregistrat o valoare pozitivă de 264 mii lei, datorită cheltuielilor care au fost
mai mari în anul 2012. În anii 2013 și 2014, marja comercială înregstrează o cre șteri în
valoare de 12 mii lei în anul 2013 față de anul 2012, respectiv o creștere până la valoare
de 356 mii lei în anul 2014, cu 80 mii lei mai mult decât anul 2013. În ultimul an analizat,
marja comercială a înregistra o valoare de 280 mii lei, cu 76 mii lei mai puțin decât anul
2014. Marja comercială prezintă o evoluție oscilantă, cee ace ar trebui să dea un semnal de
alarmă pentru gestiunea firmei.

367
264276356
280
050100150200250300350400
2011 2012 2013 2014 2015Marja comercială
Marja comercială

56

Valoarea adăugată este un indicator care reflectă aportul valoric adus de o întreprindere
prin a ctivitățile sale asupra bunurilor cumpărate. Valoarea adaugată reprezintă valoarea a tot ceea
ce a creat și adăugat fazelor anterioare activitatea întreprinderii, concretizată în creșterea de valoare
rezultate din utilizarea factorilor de producție peste v aloarea consumurilor provenite de la terți, sau
valoarea remunerării tuturor participanților direcți sau indirecți la activitatea acesteia. 29 În anul
2011 valoarea adăugată a înregistrat o valoare de 95.317 mii lei, crescând în anul 2012 la valoarea
de 115 .111 mii lei, cu aproximativ 20.000 mii lei. În anul 2013, valoarea adăugată scade
comparativ cu anul 2013 până la valoarea de 114.555 mii lei, cu 556 mii lei, iar în anul 2014,
aceasta crește la valoarea de 160.318 mii lei. În anul 2015 s -a înregistrat ce a mai mare valoare a
acestui indicator, de 267.915 cu 107.597 mii lei față de anul 2014.

29 http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+fi nanciar -bancar&t=VALOARE+ADAUGATA 95317115111 114555160318267915
050000100000150000200000250000300000
2011 2012 2013 2014 2015Valoarea adă ugată

57

Excedentul brut al exploatării masoară excedentul/deficitul degajat de activitatea de
exploatare. Este o sursî potențială de autofinanțare și de remunerare a cred itorilor, a statului și a
acționarilor.30 Pe toată perioada analizată, excedentul brut de exploatare înregistrează valori
pozitive oscilante. În anul 2011, excedentul brut de exploatare a înregistrat o valoare de 44.301
mii lei, urmând ca în anul 2012 ace sta sa crească puțin până la valoarea de 48.757 mii lei, cu 4.456
mii lei mai mult decât în anul 2011. În anul 2013, indicatorul înregistrează o scădere cu 11.760 mii
lei mai puțin comparativ cu anul precedent. În anul 2015 excedentul brut de exploatare a înregistrat
cea mai mare valoare, aceasta ajungând la 177.485 mii lei, cu 101.365 mii lei mai mult comparativ
cu anul 2014 când acesta a avut valoare de 76.120 mii lei.
In figura este reprezentată evoluția rezultatului exploatării și a rezultatului net care este
una pozitivă și ia valori mari, evidențiindu -se astfel faptul că firma a lucrat corespunzător la nivelul
activității, aceasta obținând pe toată perioada analizată profit.

30 http://www.efin.ro/analiza_financiara_1967/indicatori_financiar_contabili.html 4430148757
3699776120177485
020000400006000080000100000120000140000160000180000200000
2011 2012 2013 2014 2015Excedentul brut de exploatare
Excedentul brut de exploatare

58

Figura
3.6. Analiza performanțelor firmei Aerostar cotată la bursă
Analiza fundamental ă are ca scop î n principal previzionarea mișcării cursu rilor bursiere pe
termen mediu ș i lung ș i consta î n evaluarea situaț iei financiare a emitenț ilor, analiză pe ramuri
industriale ș i a mediului economic în ansamblu . 31 În tabelul de mai jos regăsim indicatorii
necesari calculului analizei fundamentale preluați din contul de profit sau pierdere și raporturile
anuale .
Tabelul 3.17. Indicatori pentru calculul analizei f undamentale
Valori exprimate în lei
Nr.crt. Indicator 2011 2012 2013 2014 2015
1. Număr de
acțiuni 117.136.530 117.136.530 117.136.530 152.277.450 152.277.450
2. Cifra de
afaceri 158.402 .000 196.913 .000 212.023 .000 261.051 .000 329.764 .000
3. Profit net 12.448 .000 15.068 .000 14.864 .000 19.744 .000 52.268 .000
4. Capital
propriu 110.586 .000 128.061 .000 132.385 .000 142.799 .000 181.519 .000
5. Capitalizare 115.965.165 168.325.194 187.301.311 281.713.283 414.194.664

31 http://www.romcapital.ro/data_files/ROMCAPITAL -ghidul_investitorului_web.p df 1450316207 160122404758566
1161815068 148641974451268
010000200003000040000500006000070000
2011 2012 2013 2014 2015Evoluția rezultatului exploatării și a rezultatului net
Rezultatul exploatării Rezultatul net

59
6. Valoare de
piață pe
acțiune 0,990 1,437 1,599 1,850 2,720
7. Valoare
nominală 0,32 0,32 0,32 0,32 0,32
8. Dividende 8.199.557 10.442.288 10.430.298 13.55 2.693 12.791.306
Sursă : Date preluate din raporturi le anuale ale companiei
Pentru a putea determina analiza fundamental ă avem nevoie de umătorii indicatori :
1. Profitul net pe acțiune = Profitul net
Număr de acțiuni
2. Valoarea contabilă = Capital propriu
Număr de acțiuni
3. PER = Capitalizarea bursieră
Profitul net
4. Dividend pe acțiune = Valoarea totală a dividendului
Număr de acțiuni
5. Randamentul efectiv = Profitu net pe acțiune
Valoarea de piață a acțiunii x 100
6. Vânzări pe acțiune (SPS) = Cifra de afaceri
Numărul mediu de acțiuni puse în circulație
7. Rentabilitatea capitalului investit = Dividendul pe acțiune
Valoarea nominală
Nr.crt. Indicator 2011 2012 2013 2014 2015
1. Profitul
net/acțiune 0,1063 0,1286 0,1269 0,1297 0,3432
2. Valoarea
contabilă 0,9441 1,0933 1,1302 0,9378 1,1920
3. PER 9,3160 11,1710 12,6010 14,2683 7,9244
4. Dividend/acțiune 0,070 0,090 0,089 0,089 0,084
5. Randament
efectiv 0,0707 0,0626 0,0557 0,0481 0,0309
6. Vânzări /acțiune 1,3523 1,6811 1,8101 1,7143 2,1655
7. Rentabilitatea
capitalului
investit 0,2121 0,2813 0,2781 0,2781 0,2625

În urma analizei companiei se constată că numărul acțiunilor a u fost constante din anul
2011 până în anul 2013, iar în anul 2014 acestea cresc la valo area de 152.277.450 acțiuni datorită

60
majorării capitalului social cu un număr de 35.140.920 acțiuni nominative, cu valoarea nomi nală
de 0,32 lei. Valoarea acțiunilor în anul 2015 rămâne neschimbată.
Evoluția cifrei de afaceri este una crescătoare, aceasta înregistrând în fiecare an valori din
ce în ce mai mari. În anul 2011 valoarea c ifrei de afaceri atingea pragul de 158.402 mii lei, urmând
ca în următorii trei ani aceasta să crească cu aproximativ 103 mii lei față de anul 2011. În anul
2015 creșterea este mai mare, valoarea devenind 329.764 mii lei.
Profitul net a re o evoluție oscilantă în perioada de analiză. În anul 2011 acesta are o valoare
de 12.448 mii lei, iar în anul u rmător acesta înregis trează o creștere de până la 15.0 68 mii lei,
datorită creșterii mai mari a veniturilor comparativ cu anul precedent. În anul 2013 valoarea
profitului suferă o ușoară scădere, ajungând la valoarea de 14.864 mii lei, urmând ca în anul 20 14
acesta să crească la valoarea de 19.744 mii lei. În anul 2015 profitul înregistrează o creștere
subta nțială în valoare de 52. 268 mii lei, fiind cea mai mare valoare pe toată perioada.
La fel ca și la cifra de afaceri, capitalul propriu are creșteri const ante pe toată perioada de
analiză plecând de la valoare de 110.586 mii lei în anul 2011 și ajungând la valoare de 181.519
mii lei în anul 2015.
Capitalizarea bursieră are o evoluție crescătoare în toți anii analizați datorită creșterii
valorii de piață a acțiunilor în fie care an. În anul 2011 valoarea capitalizăr ii bursiere a fost în
valoare de 115.965.165 lei, iar valoarea de piață a acțiunii a f ost de 0,990 lei. În perioada 2012 –
2014 capital izarea înregistrează creșteri în anul 2012 de 168 .325.194 lei, valoarea de piață fiind de
1,437 lei și până la valoarea de 281.713.283 lei în 2014, valoarea de pia ță ajungând la 1,850 lei.
În anul 2015 se înregistrează o creștere mare a ca pitalizării bursiere în valoare de 414.194.664 lei ,
datorită creșterii valorii de piață de 2,720 lei, cu 0,87 lei compara tiv cu anul 2014.
Valoarea nomi nală a acțiunilor în anul 2011 este de 0,32 lei, iar în anii următori această
valoare a rămas constantă.
Societatea a distribuit dividend acționarilor în fiecare an și a întărit o politică de dividend
care satisfice acționarii, dar și resursele pentru extinderea companiei. În anul 2011 valoarea totală
a dividendelor a fost de 8.199.557 lei, iar în anul 2012 aceastea au crescut până la valoarea de
10.442.288 lei dat orită creșterii dividendului brut . În anul 2013 dividendele au ajuns la valoarea
de 10.430.298, o scădere minoră datorată numărului de acțiuni n eschimbat și al valorii

61
dividendului brut mai mic cu 0,02 lei decât anul precedent . În anul 2014, dividendele au fost în
valoare de 13.552.693 lei, cu 3.122.395 lei, datorită creșterii numărului de acț iuni. Valoarea
dividendelor din anul 2015 au scăzut până la 12.791.306 lei , cauza fiind scăderea dividendului brut
de la 0,089 lei în anul 2014, la valoarea de 0,084 în anul 2015.
Indicatorul PER înregistrează creșteri în perioada 2011 – 2014, plecând de la valoarea de
9,316 lei în anul 2011 și ajungând în anul 2014 la valoarea de 14,2683 lei , cu aproximativ 5 lei
mai mult comparativ cu primul an din perioada de analiză. În anul 2015, indicatorul PER, scade
drastic până la valoarea de 7,9244 lei, cu aprox imati v 6 lei mai puțin decât în anul precedent.
„Teor etic, pentru un investitor un PER mai mic este mai convenabil, pentru ca inseamna o
recuperare mai rapida prin intermediul profitului a investitiei facute initial. In practica, PER -ul
depinde mult de pretul actiunii, iar acesta la randul sau depinde de ast eptarile pietei in privinta
companiei sau a sectorului de activitate. Un pret de piata mic poate insemna ca investitorii in
general se asteapta ca in viitor compania sa aiba rezultate mai proaste, iar daca asta se intampla
pretul ar putea cobori si mai mul t. Pe de alta parte, un PER mare poate insemna fie o supraevaluare
a companiei, fie asteptari foarte optimiste din partea pietei. ”32

32 https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori -de-analiza -companii -bursa