1. Prezentarea generală a județului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3 2…. [600357]

MONOGRAFIA
JUDEȚULUI GORJ

2

Cuprins

1. Prezentarea generală a județului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
2. Indicatori sintetici ai activității economice ………………………….. ………………………….. ………………. 8
3. Agenți economici ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
4. Industrie și construcții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 14
5. Agricultura și silvicultura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 20
6. Transporturi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23
7. Comerț exterior ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 24
8. Forța de muncă și veniturile salariale ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
9. Activitate bancară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 31
10. Investiții străine ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 37
Biblio grafie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39

3
1. Prezentarea generală a județului
1.1 Situare geografică
Județul Gorj este așezat în partea sud -vestică a României . Se învecinează la est cu județul Vâlcea,
la nord cu județul Hunedoara, la nord -vest cu județul Caraș -Severin, la sud -vest cu județul
Mehedinți și la sud -est cu județul Dolj.
1.2 Suprafața
Județul Gorj se întinde pe o suprafață de 5 602 km2, ocupând 2, 34 la sută din teritoriul țării.
1.3 Clima
Datorită așezării județului în partea de sud -vest a țării, acesta are o climă tempe rat-continentală cu
influențe mediteran eene. Temperatura medie multianuală este de +10,2 grade Celsius. Cantitatea
medie multianuală de precipitații diferă în funcție de zonă, fiind mai redusă la câmpie, respectiv
500-600 mm, și mai ridicată în zonele montane, peste 1 500 mm. Direcția predominantă a
vânturilor este dinspre nord , în zona montană , iar în zonele depresionare dinspre sud ș i sud -est.
1.4 Forme de relief
Relieful județului Gorj este dispus în trei trepte care coboară de la nord către sud. În partea de
nord se găsesc Munții Godeanu, Vâlcan și Parâng care aparțin Carpaților Meridionali. În această
zonă se află cele mai înalte v ârfuri din județ, respectiv Parângul Mare 2 519 m, Mohoru 2 337 m,
Godeanu 2 229 m și Păpușa 2 136 m. Subcarpații Getici formează a doua treaptă a reliefului, fiind
dispuși între râurile Motru și Olteț. Cea mai de jos treaptă este formată de dealurile sud ice, care se
întind de -a lungul platoului Getic. În această zonă se înregistrează cea mai mică înălțime din
județ, respectiv 100 m în localitatea Picu din Valea Jiului.
1.5 Resurse naturale
În subsolul județului Gorj se găsesc importante zăcăminte de cărbu ne, respectiv lignit în bazinele
Motru și Rovinari. În bazinul Motru se găsește lignit la: Horăști, Roșiuța, Lupoaia, Leurda și
Ploștina, iar în bazinul Rovinari la: Cicani, Bet erega, Gârla, Mătăsari, Roșia -Jiu, Rovinari și
Urdari. De asemenea găsim antrac it la Schela, petrol la: Ț icleni , Hurezani , Bâlteni, Albeni,
Scoar ța, Bustuchin , gaze naturale la: Țicleni, Hurezani, Logre ști, Bustuchin, grafit la Baia de Fier
și Polovragi , calcare la Suseni, marne la Bârseș ti, dolomit ă la Tismana, argilă refractar ă la Schela
și Viezuroiu. În județul Gorj se găsesc de asemenea izvoare de ape minerale cu importante
proprietăți terapeutice la: Țicleni, Săcelu, Glogova și Bălănești.
1.6 Rețea ua hidrografică
Județul Gorj este străbătut de la nord spre sud de râul Jiu. Acesta colectează apele de la
majoritatea râurilor care trec pe teritoriul județului. În partea de nord -vest apele sunt colectate de
râul Cerna , iar în partea de nord -est de cursul superior al Oltețului.

4
La origini Jiul este format din două ramuri, Jiul de vest , care adună apa din mai multe pâraie ce
izvor asc din Munții Vâlcan, Godeanu și Retezat, și Jiul de est, cu izvoare în versatul nordic al
Parângului. Principalii afluenți ai Jiului care străbat și teritoriul județului Gorj sunt: Gilort, Motru,
Tismana, Bis trița, Gorjeana, Jaleș și Șușița.
Cele mai mari lacuri care se găsesc pe teritoriul județului sunt antropice și au fost construite în
scop hidroenergetic pe râurile Cerna, Motru, Tismana, Bistrița, Jiu, Gilort și Olteț. Lacurile
naturale mai importante su nt cele glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiu, Mija, Pasărea și Godeanu.
1.7 Populație
Din datele publicate de Institutul Național de Statistică rezultă că la 1 iulie 2012 populaț ia
județului Gorj era de 372 719 locuitori, reprezentând 1,86% din populația țăr ii, cu o densitate
medie de 66,5 locuitori pe km2. Din totalul populației, 184 271 persoane, respectiv 49,44 la sută,
sunt de sex masculin și 188 448 persoane, respectiv 50,56 la sută, sunt de sex feminin. În ceea ce
privește repartizarea pe medii, 176 887 persoane, respectiv 47,46 la sută, trăiesc în mediul urban,
iar 195 832 persoane, respectiv 52,54 la sută, trăiesc în mediul rural.
Structura etnică a populației județului Gorj la R ecensământul populație i din anul 2011 se prezintă
astfel: 321 686 români, 6 698 romi, 134 maghiari, 28 italieni, 24 ucraineni, 22 german i, 17 sârbi,
11 turci, 11 ruși -lipoveni, 10 cehi, 8 greci, 7 slovaci, 3 chinezi, 48 persoane de altă etnie și 12 887
persoane la care această informație nu este disponibilă.
1.8 Număr de localități
Județul Gorj cuprinde , din punct de vedere administrativ, 9 orașe din care 2 municipii, 61 comune
și 411 sate. Reședința județului este municipiul Târgu Jiu. Al doilea municipiu din județ este
orașu l Motru. Celelalte orașe sunt: Bumbești -Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbun ești, Tismana,
Turceni și Țicleni.
1.9 Scurte prezentări ale reședinței de județ și ale principalelor orașe
Municipiul Târgu Jiu , reședința județului Gorj, cu o populație de 82 504 locuitori înregistrați la
Recensământul populației și locuințelor din anul 2011, este așezat pe râul Jiu de la care i se trage
și numele.
Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1406 fiind menționat sub numele de Jiu
într-o poruncă dat ă mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. În anul 1611 în
timpul domniei lui Radu Mihnea este menționat ca așezare orășenească având jude și pârgari. Încă
din secolul al XV -lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului.
Dezvo ltarea municipiului a fost înlesnită în timp de situarea sa la încrucișarea unor drumuri
importante spre Craiova, Petroșani, Drobeta -Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea, precum și de
construirea în 1888 a căii ferate Filiași – Târgu Jiu. La 14 octombrie 1916 la Podul Jiului se dau
lupte la care p articipă și locuitorii orașului care opresc înaintarea germanilor. Pentru cinstirea
eroilor căzuți în Primul Război Mondial se inaugurează în anul 1938 Ansamblul Monumental

5
„Calea Eroilor” care cuprinde Coloana fără sfârș it, Poarta sărutului, Aleea scaunelor și Masa
tăcerii, opere ale marelui sculptor născut pe meleaguri gorjene, Constantin Brâncuși.
Municipiul Motru este al doilea or aș ca mărime din județul Gorj, având o populație de 19 079
locuitori. Este atestat documen tar pentru prima oară în hrisoavele de la Tismana în anul 1385 și
ulterior în anul 1444 sub denumirea de Ploștina. Dezvoltarea orașului are loc în perioada de avânt
al mineritului, respectiv a exploatărilor de lignit din zonă. Astfel, în 1968 mai multe lo calități din
zonă intră în componența orașului. Este declarat municipiu la 18 octombrie 2000.
Orașul Rovinari , cu o populație de 11 816 locuitori este amplasat pe albia majoră a râului Jiu în
Podișul Getic, la 25 km sud -vest față de municipiul Târ gu Jiu. P rincipalele activități economice
care se desfășoară în zonă se referă la exploatarea lignitului din bazinul carbonifer Motru –
Rovinari și producerea energiei electrice în Complexul Energetic Rovinari.
Orașul Bumbești -Jiu este situat în partea de nord a județului Gorj la ieșirea Jiului din defileu.
Zona a fost locuită încă din antichitate fapt dovedit de rămășițele unui castru roman. Prima
atestare documentară datează din 14 septembrie 1696. Oficiul Vamal din localitate as igura
legăturile dintre Regat și Transilvania. Cu o populație de 8 932 locuitori, orașul se împarte în două
zone urbanistice distincte: Bumbești, fostul sat Bumbești -Jiu, format din case cu arhitectură
veche, și Valea Sadului care este un cartier de blocur i și unități comerciale construit în anii 1940 –
1950 pentru muncitorii de la fabrica de armament.
Orașul Târgu Cărbunești este situat în partea de nord -est a județului. În prezent are o populație
de 8 034 locuitori. În anul 2013 aici s -a inaugurat cel mai mare parc fotovoltaic din țară construit
pe o suprafață de aproximativ 50 hectare.
Orașul Turceni , cu o populație de 7 269 locuitori, este situat în nordul județului. Orașul s -a
dezvoltat în jurul a două mari obiective industriale, respectiv Termocentrala Turceni și
Hidrocentrala Turceni.
Orașul Tismana , cu o populație de 7 035 locuitori, își leagă existența de Mănăstirea Tismana
situată în nordul localității, pe valea râului cu același nume. Pe lângă activitatea turistică, în
localitate se produc covoarel e Tismana și Oltenia, simboluri ale artei tradiționale oltenești. Un rol
important în dezvoltarea localității îl joacă și hidrocentralele Sistemului Energetic Cerna – Motru
– Tismana.
1.10 Monumente istorice, de arhitectură și artă, muzee, instituții cultu rale
Rețeaua instituțiilor și așezămintelor culturale din județul Gorj cuprinde: un teatru – Teatrul
Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, ansamblul artistic profesionist „Doina Gorjului” , 203
biblioteci din care 62 publice. Cele mai vizitate muzee din județ sunt: Muzeul Județean Gorj
„Alexandru Ștefulescu”, Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești de la Curtișoara, Muzeul Sătesc
Lelești, Muzeul Sătesc Arcani, Casa Memorială Tudor Vladimirescu din satul Vladimir, Casa
Memorială Ecaterina Teodoroiu din Târ gu Jiu, Monumentul Proclamației de la Padeș.
Un loc aparte îl ocupă Casa Memorială Constantin Brâncuși din satul Hobița, comuna Peștișani,
declarată monument istoric, care este o replică a casei în care s -a născut Brâncuși. Ea adăpostește

6
în prezent obiecte care au aparținut familiei, o colecție de albume, scrisori, cărți și alte documente
referitoare la viața și activitatea lui Constantin Brâncuși.
Din datele Direcției Județe ne pentru Cultură și Patrimoniu Național Gorj rezultă că în județ sunt
înscr ise pe lista monumentelor istorice un număr de 511 poziții care reprezintă: 46 monumente și
situri arheologice, 352 monumente istorice, 4 ansambluri urbane, 24 monumente de for public și
28 monumente memoriale. Dintre acestea se remarcă Ansamblul Monumenta l „Calea Eroilor”,
cuprins în patrimoniul UNESCO, din mu nicipiul Târgu Jiu.
Alte obiective specifice județului sunt culele, denumire care provine de la cuvântul turcesc kule
(turn). Dintre aceste construcții specifice pentru supraveghere și apărare împotr iva dușmanului se
mai păstrează și azi: Cula de la Curtișoara, Cula Crăsnaru, Cula din Șiacu și Casa -culă din
Glogova.
Cele mai importante lăcașe de cult sunt:
Mănăstirea Tismana care datează din timpul domniei lui Vlaicu Vodă (1364 -1377) fiind construită
inițial sub forma unei bisericuțe de lemn de tisă.
Mănăstirea Polovragi cu o vechime de peste 500 ani, ridicată inițial în anul 1505. A fost ulterior
pictată în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu , care este considerat al treilea ctitor al
acesteia .
Mănăstirea Crasna a fost întemeiată în anul 1636 . Ansamblul cuprinde o biserică construită în stil
bizantin cu pictura în frescă realizată în anul 1757.
Mănăstirea Lainici , situată în defileul Văii Jiului, s -a dezvoltat în jurul unei biserici de lemn. Ar e
picturi originale care se păstrează din anul 1817.
Alte obiective înscrise în lista monumentelor istorice sunt: Biserica de lemn cu pridvor „Sfântul
Vasile” din satul Pieptani, Biserica de lemn „Sfântul Ioan Botezătorul” din Fărcășești, Biserica de
lemn „Sfântul Nicolae ” din Negomir, Biserica de lemn „Sfinții Împărați” din Curteana și Biserica
de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ceauru, una dintre bisericile de le mn de mare valoare
arhitecturală ș i una dintr e cele mai vechi de acest tip pă strate în județul Gorj.
1.11 Obiective turistice și unități de cazare
La 31 decembrie 2012 în județul Gorj activau 79 unități de cazare turistică, din care: 22 hoteluri și
moteluri, 4 hostel uri, 7 cabane turistice, 2 vile turistice și bungalouri, 18 pensiuni turistice, 25
pensiuni agroturistice, un popas turistic , cu o capacitate totală de 2 509 locuri. Indicele de utilizare
netă a locurilor de cazare în anul 2012 a fost de 2 3,8 la sută.
În județul Gorj , la Rânca (1 600 m), se află cea mai renumită stațiune de schi din Carpații
Olteniei, situată la poalele Vârfului Păpușa, în Munții Novaciului din Masivul Parâng. Se remarcă
de asemenea Stațiunea balneoclimaterică Săcelu care beneficiază de izvoare minerale sulfuroase,
clorurate, iodurate, bromurate, indicate în tratarea mai multor afecțiuni.

7
Pe lângă obiectivele antropice prezentate anterior, în județ se găsesc și o mulțime de obiective
turistice naturale, din care menționăm:
– rezervații naturale : Parcul Național Defileul Jiului, Rezervația naturală Piatra Cloșanilor,
Rezervația naturală Pia tra Sfinxul Lainicilor, Rezervaț ia naturală Muntele Oslea, Rezervația
naturală Parâng – Novaci, Rezervaț ia naturală Pădurea Tismana – Pocruia, Rezerv ația naturală
Dumbrava Tismanei;
– peșteri și fenomene carstice : Peștera Martel, Peștera Lazului, Peștera Gura Plaiului, Peștera
Iedului, Peștera Muierii, Peștera Polovragi și Peștera Cloșani;
– chei pe văile unor râuri : Cheile Oltețului, Cheile Sohodolului, Cheile Galbenul ui, Cheile
Corcoaiei, Cheile Ș ușiței, Cheil e Pătrunsa, Cheile Gro pului Sec;
– lacuri naturale situate în circuri glaciare : Lacul Mija, Lacul Gâlcescu;
– lacuri de acumulare : Lacul Valea lui Iovan și Complexul lacustru Vaja – Clocotiș.

1.12 Personalități importante pe plan național și internațional
În județul Gorj s -au născut sau au activat mulți oameni de seamă care s -au afirmat pe plan
național sau internațional:
Tudor Vladimirescu (1780 -1821) s -a născut în satul Vladimir și a participat la războiul ruso -turc
din 1806 -1812 fiind recompensat de ofici alitățile ruse cu ordinul de cavalerie Vladimir, clasa
a III-a. A considerat momentul apariției Eteriei ca fiind prielnic pentru ridicarea poporului la luptă
pentru înlăturarea regimului fanariot. A condus Revoluția de la 1821 intrând în București în
frunt ea „adunării poporului” . Este ucis în anul 1821 în urma unui complot organizat de către
conducătorii Eteriei.
Gheorghe Magheru (1802 -1880) a fost comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu. A
avut un rol important în Revoluția din 1848 din Țara Rom ânească fiind unul din apropiații lui
Nicolae Bălcescu. A format la Craiova, împreună cu Nicolae Bălcescu și Costache Romanescu,
guvernul provizoriu revoluționar. În timpul Revoluției de la 1848 a fost comandant general al
armatei române. După înfrângerea revoluției se exilează la Viena. A revenit în țară în 1857 și a
fost ales deputat de Gorj în adunarea ad -hoc de la București. Este unul din fondatorii Partidei
Naționale, mișcare care a promovat unirea principatelor române.
Constantin Brâncuși (1876 -1957), unul din cei mai mari sculptori ai secolului XX, s -a născut în
satul Hobița, județul Gorj. S -a afirmat prin lucrările sale la cele mai mari expoziții colective de
sculptură din Statele Unite ale Americii, Franța, Elveția, Olanda și Anglia. În țară, cele mai
importante lucrări se păstrează la Târgu Jiu și cuprind capodoperele: Masa Tăcerii, Aleea
Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit.
Gheorghe Tătărescu (1886 -1957) s -a născut la Poiana, astăzi cartier al orașului Rovinari. A fost
prim -ministru al României în perioadele 1934 -1937 și 1939 -1940. De asemenea a fost ministrul
Afacerilor Străine în 1934, 1938 și 1945 -1947. Cea mai bună perioadă a activității sale o cunoaște
în anii 1934 -1937 când se află la conducerea guvernului în calit ate de prim ministru. În această
perioadă a inițiat o serie de măsuri economice, care au determinat relansarea economiei românești.

8
Ecaterina Teodoroiu (1894 -1917) a fost sublocotenent în armata română fiind răsplătită pentru
curaj cu diferite distincții m ilitare. A căzut în Bătălia de la Mărășești, în luptele de la Varnița –
Muncelu în timp ce se afla în fruntea plutonului de infanterie pe care îl conducea.
1.13 Unități de învățământ
În anul 201 2-2013 , populația școlară totaliza în județul Gorj 68 792 persoane, din care: 9 927
preșcolari , 31 701 elevi în înv ățământul primar și gimnazial, 19 795 elevi în înv ățământul liceal,
579 elevi în înv ățământul profesional, 2 837 elevi în înv ățământul post liceal și de maiștri și 3 953
studenți. În județ funcționau 12 grădinițe având un personal didactic format din 591 persoane. În
același an școlar funcționau 69 școli în înv ățământul gimnazial , în care activau 2 326 cadre
didactice. Învățământul liceal s -a desf ășurat în 33 licee având 1 364 cadre didactice. În
învățăm ântul superior, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu avea în anul universitar
2012 -2013 șapte facultăți la care erau înscriși 3 125 studenți, pregătiți de 143 cadre didactice.
1.14. Rețeaua sanitară
Rețeaua sanitară a județului Gorj cuprindea la sfârșitul anului 201 2 un num ăr de 7 spitale, o
policlinică, 7 ambulatorii integrate spitalelor și de specialitate, 4 dispensare medicale, un centru de
sănătate mintală, 2 centre de sănătate , un centru medical de specialitate, 8 cabinete medic ale de
medicină generală, 12 cabinete medicale școlare și studențești, 209 cabinete medicale de familie,
134 cabinete stomatologice, 1 cabinet stomatologic școlar , 132 cabinete medicale de specialitate.
În județ funcționau 135 farmacii și puncte farmaceuti ce, 7 depozite farmaceutice, 10 creșe, 65
laboratoare medicale, 36 laboratoare de tehnic ă dentar ă, un ce ntru de transfuzie sanguin ă și 32 alte
tipuri de cabinete medicale. În spitale existau 2 201 paturi, iar asistența medical ă a fost asigurat ă
de 668 medi ci, 136 stomatologi, 154 farmaciști și 1 854 persoane cu preg ătire sanitar ă medie.
2. Indicatori sintetici ai activității economice
2.1. PIB al județului și ponderea acestuia în PIB al României
Pentru perioada 200 8-2012 datele referitoare la PIB pe țară și pe județ sunt următoarele:
miliarde euro
PIB 2008 2009 2010 2011 2012
PIB al României 139,8 118,3 124,4 131,4 131,71
PIB al județului Gorj 2,2 2,1 2,3 2,4 2,52
procente
PIB al județului Gorj/
PIB al României 1,57 1,77 1,85 1,83 1,902
Sursa: INS
PIB-ul județului Gorj înregistrează o scădere în anul 2009 care este urmată în perioada 2010 -2012
de o ușoară creștere determinată de majorarea contribuției ramurii industrie . La nivelul județului,
structura PIB pe categorii de resurse , pe baza ultimelor date statistice , publicate pentru anul 2011,

1 Date semidefinitive
2 Date estimate de CNP pe baza datelor statistice

9

5,18
40,93
9,87 11,17 32,85 Grafic 2.1. Structura PIB la nivelul județului pe categorii de resurse în
anul 2011
Agricultură, silvicutură și
pescuit
Industrie
Construcții
Comerț cu ridicata și cu
amănuntul
Alte activități economice Procente ne arată că cea mai mare contribuție la formarea acestuia o are industria a cărei pondere este de
40,93 la sută (Grafic 2.1).
2.2. PIB pe locuitor la nivelul județului și raportul dintre acesta și media națională
PIB pe locuitor la nivel național și la nivelul județului se prezintă astfel :
euro
PIB/locuitor 2008 2009 2010 2011 2012
PIB/locuitor la nivel de țară 6 805 5 807 6 144 6 528 6 5521
PIB/locuitor la nivelul
județului Gorj 5 757 5 476 6 145 7 0821 6 6602
Sursa: INS
În perioada 2009 -2012 , PIB pe locuitor la nivelul județului Gorj prezintă creșteri la fel ca
indicatorul pe țară.

3. Agenți economici
3.1. Numărul societăților comerciale

1 Date semidefinitive
2 Date estimate de CNP pe baza datelor statistice

10
La 31 decembrie 201 2, în județul Gorj erau înregistrate 5 925 unități locale active, structura
acestora pe domenii de activitate și pe clase de mărime după numărul de salariați fiind
următoarea:
Activitatea Total 0-9
salariați 10-49
salariați 50-249
salariați peste 250
salariați
Total, din care: 5 925 5 209 578 97 41
Agricultură, silvicultură și pescuit 165 145 16 3 1
Industrie, din care: 700 494 133 46 27
– industrie extractivă 58 28 11 5 14
– industrie prelucrătoare 522 381 105 29 7
– producția și furnizarea de energie
electrică și termică 16 3 3 5 5
– distribuția apei, salubritate, gestionarea
deșeurilor 104 82 14 7 1
Construcții 475 387 73 12 3
Comerț cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și motocicletelor 2 531 2328 190 11 2
Hoteluri și restaurante 406 362 41 3 0
Transport și depozitare 509 455 45 7 2
Tranzacții imobiliare 60 55 5 0 0
Activități profesionale, științifice și tehnice 339 326 12 1 0
Activități de servicii administrative
și activități de servicii suport 170 133 20 11 6
Intermedieri financiare și asigurări 126 118 8 0 0
Informații și comunicații 133 120 12 1 0
Învățământ1 25 19 6 0 0
Sănătate și asistență socială1 116 109 6 1 0
Activități de spectacole, culturale
și recreative 46 37 9 0 0
Alte activități de servicii 124 121 2 1 0
Sursa: INS
La nivelul județului Gorj, unitățile locale active cu până la 9 salariați dețin ponderea majoritară,
respectiv 87,92 la sută din numărul total pe județ (Grafic 3.1 .).

1 Include numai întrep rinderile cu activitate de învățământ sau sănătate și asistență socială, organizate ca societăț i
comerciale.

11

Din analiza repartizării numărului unităților locale active din județul Gorj pe ramuri de activitate
rezultă că ponderea cea mai mare o deține comerțul, cu 42,72 la sută, urmat industrie cu 11,8 la
sută, de activitatea transport și depozitare, cu 8,59 la s ută, construcții, cu 8,02 la sută, h oteluri și
restaurante, cu 6,85 la sută , activități profesionale, științifice și tehnice, cu 5,72 la sută (Grafic
3.2.).

Din datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului cu privire la numărul
înmatriculărilor pe categorii de comercianți, rezultă că în anul 2013 în județul Gorj s-a înregistrat
față de anul anterior o creștere de 9,42 la sută. S -au înmatricul at un număr de 2 253 comercianți 87,92 9,75
1,64 0,69
2,33 Grafic 3.1. Structura unităților locale active pe clase de mărime după numărul de
salariați în 2012
0-9 salariați 10-49 salariați 50-249 salariați peste 250 salariați
Sursa: INS procente
42,72
11,81 8,59 8,02 6,85 5,72 2,87 2,79 10,63 Grafic 3.2. Ponderea numărului unităților locale active pe domenii de activitate
în anul 2012
comerț cu ridicata și cu
amănuntul
industrie
transport și depozitare
construcții
hoteluri și restaurante
activități profesionale,
științifice și tehnice
activități de servicii
administrative
agricultură, silvicultură și
pescuit
alte activități Sursa: INS procente

12
din care: 9 întreprinderi familiale, 466 întreprinderi individuale, 1 178 persoane fizice autorizate
și 600 societăți cu răspundere limitată, înregistrând un capital subscris în valoare totală de 202,91
mii lei.
De asemene a, din datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului cu privire la
activitatea societăților comerciale din județul Gorj, rezultă următoarele:
Operațiuni An 2012 An 2013 An 2013/An 2012
(%)
Suspendări de societăți 158 217 137,34
Societăți intrate în insolvență 649 616 94,91
Dizolvări de societăți 71 126 177,46
Radieri de societăți 831 1 019 122,62

În anul 2013 s-au înregistrat creșteri față de anul 2012 a numărului de societăți care au solicitat
suspendarea activității, dizolvarea sau radierea. În aceeași perioadă s -a înregistrat o descreștere a
numărului societăților intrate în insolvență.
3.2. Numărul și ponderea societăților comerciale cu participare de capital străin
La 31 d ecembrie 201 3, în județul Gorj erau înmatriculate 538 de societăți comerciale cu
participare de capital s trăin reprezentând 0,28 la sută din totalul pe țară. Aceste unități înregistrau
un capital social subscris de 10,8 milioane euro , reprezentând 0,03 la sută din totalul pe țară.
Din datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului cu privire la societățile cu
participare străină la capitalul social pentru anul 2013, rezultă următoarele:
Operațiuni Număr
societăți Pondere față de
total ța ră Valoare capital social
subscris ( mii euro) Pondere față de
total țară
Înmatriculări 19 0,29 1,2 0,003
Mențiuni de majorare
capital 20 0,23 184,6 0,006
Radieri 27 0,42 36,9 0,004
Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului
Comparând datele de mai sus cu cele la nivel național rezultă un procent al radierilor de societăți
de 0,42 la sută, ușor superior față de procentul înmatriculărilor de societăți de 0,29 la sută. De
asemenea, la capitalul subscris înregistrăm o pondere mai mică respectiv 0, 003 la sută față de
capitalul aferent societăților radiate de 0, 004 la sută.
Dacă avem în vedere țara de proveniență a capitalului social din societățil e comerciale active,
rezultă că 171 de societăți, respectiv 59,58 la sută, au în componență capital din It alia, 39 de
societăți, respectiv 13,59 la sută, au în componență capital din Germania, 27 de societăți , respectiv
9,41 la sută, au în componență capital din Spania (Grafic 3.3).

13

59,58 13,59 9,41 5,57 3,83 3,48 2,09 1,39 1,06 Grafic 3.3. Structura investitorilor străini după țara de proveniență
Italia
Germania
Spania
Franța
Belgia
Moldova
Elveția
Cipru
Olandaprocente
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Gorj

În ceea ce privește clasamentul după mărimea capitalului social subscris, pe primul loc se află
Spania cu 50 ,41 la sută din totalul pe județ, urmată de Italia cu 25,11 la sută, Elveția cu 12,09 la
sută, Cipru cu 10,93 la sută (Grafic 3.4).
Din datele publicate pe site -ul Ministerului de Finanțe rezultă că n u toate firmele cu capital străin
din județul Gorj au avut activitate î n anul 2013 .

50,41
25,11 12,09 10,93 0,98 0,48 Grafic 3.4. Structura capitalului subscris după țara de proveniență
Spania
Italia
Elveția
Cipru
Moldova
Altele
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Gorj procente

14
4. Industrie și construcții
4.1. Ramuri industriale importante
Resursele județului Gorj au fost valorificate di n cele mai vechi timpuri, existând exploatări de
grafit la Polovragi, calcar la Dobrița și Suseni, dolomite la Tismana, antracit la Schela. În prima
jumătate a secolului XVIII crește numărul atelierelor meșteșugărești, în special a celor de olărit,
fapt ca re a dus și la denumirea de Olari a unui cartier din Târgu Jiu.
În a doua jumătate a secolului XIX funcționau șase cuptoare de var: unu la Răchiți și cinci la
Runcu. Cele mai importante centre de prelucrare a varului se aflau la Polovragi, Baia de Fier,
Runcu, Sohodol, Motru Sec, Selești , Rasovița și Târgu Jiu.
În perioada interbelică în județ existau mai multe unități industriale din care amintim: o fabrică de
postav, o întreprindere de fasonat lemnul, o fabrică de mobilă, două fabrici de pielărie, toate l a
Târgu Jiu, două fabrici de cherestea la Târgu Cărbunești și Baia de Fier , două fabrici de cărămizi
refractare la Târgu Jiu și Vădeni, iar în industria extractivă se exploata antracit la mina Schela.
După anul 1950 în județ se deschid mai multe unități in dustriale orientate în principal către
sectorul minier: Șantierul de Construcții Forestiere și Industriale (1955), Întreprinderea de Utilaj
Minier Târgu Jiu (1978), Întreprinderea de Reparații Utilaj Minier (1981).
În alte domenii s -au înființat: Întreprin derea de Confecții Târgu Jiu, Combinatul de Prelucrare a
Lemnului Târgu Jiu, Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc și Cauciuc Regenerat Târgu
Jiu, Întreprinderea de Materiale de Construcții Târgu Jiu, Întreprinderea de Sticlărie Menaj Târgu
Jiu.
La sfârșitul anului 2012 în județul Gorj activau: 58 unități în industria extractivă, 522 unități în
industria prelucrătoare, 16 unități în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze,
apă caldă și aer condiționat, 104 unități în distribu ția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor,
activități de decontaminare, iar în construcții erau înregistrate un număr de 475 unități.
4.2. Principalele companii din sectorul industrial
Dintre principalele unități care activează în industria județului Gorj amintim:
SC Complexul Energetic Oltenia SA s-a înființat pe baza HG nr.1024/2011 prin fuziunea
următoarelor unități : Societ atea Națională a Lignitulu i Oltenia Târgu Jiu, Complexul Energetic
Turceni, Complexul Energetic Rovinari și Complexul Energetic C raiova. Obiectul de activitate al
Complexului este producerea energiei electrice și termice pe bază de lignit și extracția și
prepararea lignitului.
Producția minieră a complexului se desfășoară în bazinul Olteniei, extrăgându -se lignit din
perimetre afla te în trei județe: Gorj, Mehedinți și Vâlcea. Capacitatea de producție de lignit
energetic a Complexului Oltenia este de 34 milioane de tone pe an. Județul Gorj asigură 82 la sută
din totalul de lignit extras în cadrul Complexului. Lignitul provine din exp loatări de suprafață, 98
la sută, și numai 2 la sută din exploatări subterane. Producția de energie electrică realizată în anul

15
2013 de Complexul Energetic Oltenia este de 12 terawatt -oră reprezentând 20 la sută din
producția de energie electrică a Românie i.
SC Artego SA este lider pe piața internă la producția benzilor de transport și unul din cei mai
mari producători de articole tehnice de cauciuc. Gama de produse a companiei cuprinde: benzi de
transport cu inserție textilă pentru subteran, mediu exploziv ; benzi de transport cu inserție textilă
pentru subteran, rezistente la foc; benzi pentru transport cu inserție textilă rezistente la temperaturi
înalte, folosite în industria cimentului și a siderurgiei etc.
SC Parc Industrial Gorj SA Bumbești -Jiu s-a înființat în anul 2003 după intrarea în vigoare a
cadrului legislativ privind formarea de parcuri industriale. Parcul Industrial Gorj are o suprafață
186 200 mp, pe care se află construcții însumând 38 000 mp.
În prezent, în Parcul Industrial Gorj își au sediul 15 societăți comerciale care desfășoară activități
de producție în diverse domenii: prelucrări mecanice, confecții -îmbrăcăminte, prelucrarea
lemnului, produse alimentare, producția de subansamble pentru autoturisme. Dintre acestea, trei
societăț i au ca administratori parteneri străini din Franța, Ucraina și Serbia.
SC Confecția SA produce confecții pentru adulți și copii, pentru toate anotimpurile. Societatea a
luat fiin ță în anul 1940, ca atelier destinat execu ției de produse pentru armat ă. În anul 1967 se
înregistre aza prima livrare pentru export , iar în prezent întreaga producți e de confecț ii este
destinată exportului .
SC Mirfo Trading SA Târgu Jiu are ca domeniu de activitate proiectarea, producerea și
comercializarea mașinilor unelte pentru p relucrarea metalului prin deformare plastică la cal d și la
rece. Gama de produse cuprinde: foarfeci ghilotină , abkanturi, piese mecanice și hidraulice,
mașini de debitat termic, linii de debitat și fâșiat tablă, concasoare etc.
Uzina Mecanică Sadu SA este înregistrată ca societate comercială, filială a Companiei Naționale
Romarm SA, având capital integral de stat. În prezent, obiectul de activitate al uzinei const ă în
proiectarea, fabricarea și comercializarea muniției de infanterie, a armamentului de infan terie și a
componentelor pentru acesta.
SC Macofil SA Târgu -Jiu are ca obiect de activitate producerea de elemente de zidărie din argilă
arsă, țiglă din argilă arsă, prefabricate din beton armat pentru structuri de construcții, tuburi din
beton precomprimat pentru lucrări de irigații și canalizări, pavele din beton, agregate minerale de
carieră pentru producerea betoanelor pentr u drumuri și căi ferate etc.
SC Grimex SRL Târgu -Jiu este principalul furnizor de servicii de reparații mecanice de utilaj
minier din România. De asemenea, firma execută: confecții metalice și structuri sudate cu greutăți
maxime de 100 tone pe subansamblu, prelucrări mecanice pe mașini cu comandă mecanică,
îmbuteliere oxigen tehnic, lucrări de reparații, revizie și întreținere la instalații de ridicat cu
sarcina maximă de 100 tone.

16
01 0002 0003 0004 0005 0006 000
2008 2009 2010 2011 2012
Industrie Producția și furnizarea de energie electrică și termică Construcțiimilioane lei, prețuri curente
Sursa: INS Grafic 4.1. Evoluția cifrei de afaceri 4.3. Cifra de afaceri, investițiile brute și personalul uni tăților locale active din industrie și
construcții
La 31 decembrie 201 2 unitățile locale active din industrie și construcții din județul Gorj dețineau
1,36 la sută, respectiv 0,71 la sută, din totalul cifrei de afaceri pe țară, așa cum rezultă din tabelul
următor:
milioane lei, prețuri curente
Cifra de afaceri Țară Gorj Gorj /Țară
(%)
Industrie, din care: 375 530 5 124 1,36
– Producția și furnizarea de energie electrică și termică 59 789 2 635 4,41
Construcții 77 062 549 0,71
Sursa: INS
Din datele statistice ale județului Gorj pentru perioada 2008 -2012, rezultă o creștere a cifrei de
afaceri din industrie în anii 2011 -2012 datorată în principal creșterii cifrei de afaceri din producția
și furnizarea de energie electrică și termică (Grafic 4.1.).

17
În anul 2012, în județul Gorj cele mai mari cifre de afaceri le -au înregistrat unitățile din ramura
producției de energie electrică și termică și cele din industria prelucrătoare.

Nr.
crt. Denumire Obiect de activitate Cifra de
afaceri
(milioane lei)
1 SOCIETATEA COMPLEXUL
ENERGETIC OLTENIA S.A. Produc ția de energie electrică 2 648,58
2 ARTEGO SA Fabricarea altor produse din cauciuc 155,95
3 SOCIETATEA "UZINA
MECANICĂ SADU" SA
FILIALA A COMPANIEI
NAȚIONALE "ROMARM"
S.A. Fabricarea armamentului și muniț iei 41,06
4 GRUPUL REPARAȚII
INDUSTRIALE ȘI MONTAJ
EXCAVATOARE X SRL Fabricarea utilajelor pentru extrac ție și
construcț ii 31,09
5 UMR S.A. Fabricarea de construc ții metalice și părți
componente ale structurilor metalice 22,01
6 ENOVA AUTOMATION &
SERVICES SRL Fabricarea aparatelor de control și distribu ție
a electricit ății 16,48
7 UZINA DE AGENT TERMIC
ȘI ALIMENTARE CU APĂ
MOTRU SA Furnizarea de abur și aer condiț ionat 16,03
8 PIRELLI & C. ECO
TECHNOLOGY RO SRL Fabricarea de produse refractare 15,91
9 M.A.R.S.A.T. SA Repararea ma șinilor 15,86
10 I H N E COMPANY S.R.L. Tăierea ș i rindeluirea lemnului 15,52
11 MANUFACTURA DE MOTRU
SRL Fabricarea prin tricotare sau croșetare a altor
articole de îmbrăcă minte 11,39
12 CRILELMAR SRL Fabricarea altor produse din material plastic 9,29
13 INMELCON PROD S.A. Fabricarea de construc ții metalice și părț i
componente ale structurilor metalice 9,18
14 DARCOM GROUP SRL Fabricarea articolelor din material plastic
pentru construc ții 8,79
15 MIRFO TRADING SA Fabricarea de construc ții metalice și părț i
componente ale structurilor metalice 8,34
16 KAUFOF COM SRL Extracț ia cărbunelui inferior (PCS<23865
kJ/kg) 8,29
Sursa: ANAF

18
0 200 400 600 8001 0001 2001 4001 600
2008 2009 2010 2011 2012
Industrie Producția și furnizarea de energie electrică și termică Construcțiimilioane lei, prețuri curente
Sursa: INS Graficul 4.2. Evoluția investițiilor brute Investițiile brute din județul Gorj în industrie și construcții, la 31 decembrie 201 2, comparativ cu
cele la nivel național, se prez intă astfel:
milioane lei, prețuri curente
Investiții brute Țară Gorj Gorj /Țară
(%)
Industrie, din care: 54 444 5 124 9,41
– Producția și furnizarea de energie electrică și termică 15 997 2 635 16,47
Construcții 27 120 549 2,02
Sursa: INS
În perioada 2009 -2011, în județul Gorj, majoritatea investițiilor brute s -au făcut în industria
producătoare de energie electrică și termică, respectiv în anul 2009 în procent de 68,25 la sută, în
2010 în procent de 66,99 la sută și în 2011 în procent de 56,90 la sută. (Grafic 4.2 .).

Personalul unităților locale active din industrie și construcții în județul Gorj, la 31 decembrie
2012, comparativ cu cel la nivel național, se prezintă astfel:
număr persoane
Activitatea Țară Gorj Gorj /Țară
(pondere, %)
Industrie, din care: 1 380 392 30 326 2,20
– Industria extractivă 64 388 12 058 18,73
Construcții 408 569 4 726 1,16
Sursa: INS

19
05 00010 00015 00020 00025 00030 00035 000
2008 2009 2010 2011 2012Industrie
Industria extractivă
Construcții
Industria prelucrătoare
Producția și furnizarea
de energie electrică și
termică
Sursa: INS număr persoane Graficul 4.3. Evoluția numărului de salariați Cel mai mare număr de salariați din industria județului Gorj se înregistrează în ramura industriei
extractive 39,76 la sută, în industria prelucrătoare 36,09 la sută și în ramura producției și furnizării
de energie electrică și termică 18,28 la sută .
Din datele statistice ale județului Gorj pentru perioada 2008 -2012 rezultă o scădere a numărului
de salariați care activează în industrie de la 32 047 persoane în anul 2008 la 30 326 persoane în
anul 2012. Cele mai mari reduceri de personal s -au înregistrat în industria prelucrătoa re și în
industria extractivă , în timp ce în industria producătoare de energie electrică și termică s -a
înregistrat o creștere a personalului cu 48,38 la sută (Grafic 4.3 .).

La 31.12.2013 cei mai mari angajatori din industria județului Gorj se regăs esc în industria de
producătoare de energie electric ă și termică și în industria prelucrătoare, așa cum rezultă din
următorul tabel:
Nr.
crt. Denumire Obiect de activitate Nr.mediu
de
salariați
1 SOCIETATEA COMPLEXUL
ENERGETIC OLTENIA S.A. Produc ția de energie electrică 18 620
2 ARTEGO SA Fabricarea altor produse din cauciuc 1 271
3 APAREGIO GORJ S.A. Captarea, tratarea și distribuț ia apei 381
4 GRUPUL REPARAȚII INDUSTRIALE
ȘI MONTAJ EXCAVATOARE X SRL Fabricarea utilajelor pentru extracție și
construcț ii 321
5 UMR S.A. Fabricarea de construc ții metalice ș i
părți componente ale structurilor
metalice 306
6 MANUFACTURA DE MOTRU SRL Fabricarea prin tricotare sau cro șetare a
altor articole de îmbrăcă minte 302
7 MACOFIL SA Fabricarea c ărămizilor, țiglelor și a
altor produse pentru construc ții, din
argilă arsă 256

20

41,52
37,54 17,70 3,24
arabil
pășuni
fânețe
livezi și pepiniere pomicole
Sursa: INS procente Grafic 5.1. Structura suprafeței agricole a județului Gorj în 2012 Nr.
crt. Denumire Obiect de activitate Nr.mediu
de
salariați
8 UZINA DE AGENT TERMIC ȘI
ALIMENTARE CU APĂ MOTRU SA Furnizarea de abur și aer condi ționat 182
9 PIRELLI & C. ECO TECHNOLOGY RO
SRL Fabricarea de produse refractare 150
10 I H N E COMPANY S.R.L. Tăierea și rindeluirea lemnului 145
Sursa: ANAF

5. Agricultura și silvicultura
5.1. Suprafața agricolă și structura acesteia
La 31.12.2012 suprafața totală a județului de 560 174 ha era formată din: suprafață agricolă
239 317 ha, păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră 274 572 ha, ape și bălți 4 555 ha și alte
suprafețe 41 730 ha.
Suprafața agricolă ocupă doar 42,72 la sută din teritoriul județului. Structura suprafeței agricole a
județului, la finele anului 201 2, este prezentată în Graficul 5.1.
Din totalul suprafeței agricole, sectorul privat deținea 2 25 630 ha, respectiv 94,28 la sută.

21
02 5005 0007 50010 000
0 250 000 500 000 750 0001 000 000
2008 2009 2010 2011 2012mii lei mii lei
Producția agricolă vegetală Producția agricolă animală
Servicii agricole (scala din dreapta)
Sursa: INS Grafic 5.2. Evoluția producției de bunuri și servicii agricole 5.2. Suprafața fondului forestier
La 31 decembrie 201 2, suprafața fondului forestier al județului Gorj era de 248,2 mii ha, din care
243,2 mii ha erau acoperite cu păduri. Cu 43, 42 la sută suprafață împădurită, județul Gorj ocupă
locul cinci pe țară, situându -se chiar peste media europeană.
În cadrul pădurilor, rășinoasele ocupă 25,9 mii ha, iar foioasele 217,3 mii ha. În anul 2012 s -au
efectuat regenerări artificiale pe o suprafață de 87 ha, din care: 41 ha la foioase și 46 ha la
rășinoase . Volumul de lemn recoltat în anul 201 2 totaliza 475,7 mii m3 din care: rășinoase – 24,5
mii m3, fag – 338,7 mii m3, stejar – 63,6 mii m3, diverse specii tari – 33,5 mii m3 și diverse specii
moi – 15,4 mii m3.
5.3. Producția agricolă și structura acesteia
Producția agricolă a județului Gorj a înregistrat în perioada analizată un maxim în anul 2011,
datorat producției agricole vegetale obținute în condițiile unui an foarte bun pentru agricultură.
mii lei , prețuri curente
Producția și serviciile agricole 2008 2009 2010 2011 2012
Producția agricolă vegetală 623 582 691 483 632 629 816 500 583 748
Producția agricolă animală 518 948 474 258 353 927 365 297 418 891
Servicii agricole 1 451 1 043 927 549 1 537
Total Gorj 1 143 981 1 166 784 987 483 1 182 346 1 004 176
Sursa: INS
Evoluția producției agricole a județului Gorj în perioada 200 8-2012 este prezentată în Graficul
5.2.

22
Ponderea deținută de principalele ramuri în producția agricolă totală în anul 201 2 este prezentată
în Graficul 5.3.

Situația suprafețelor cultivate cu principalele culturi din județu l Gorj în perioada 200 8-2012 este
prezentată în tabelul următor:
Suprafața cultivată
hectare
Principalele culturi 2008 2009 2010 2011 2012
Suprafața cultivată – total, din care: 85 215 88 548 89 060 91 055 86 139
Cereale pentru boabe, din care: 72 934 75 313 76 936 79 196 74 969
-grâu 13 414 14 016 12 653 11 637 8 854
-secară 38 48 21 – 43
-orz și orzoaică 653 935 938 546 519
-porumb boabe 55 610 56 792 58 880 62 316 60 604
Cartofi 3 539 3 531 3 208 3 615 3 558
Plante uleioase, din care: – – 28 101 56
-floarea soarelui – – 28 90 56
Legume 6 017 6 769 6 275 5 751 5 808
Sursa: INS
În anul 201 2 cele mai mari suprafețe au fost cultivate cu porumb pentru boabe, 70,36 la sută, grâu
10,28 la sută, legume 6,74 la sută și cartofi 4,13 la sută.
În privința efectivului de animale în județul Gorj s-a înregistrat, în perioada 200 8-2012,
următoarea situație:

58,13 41,72 0,15
Producția agricolă vegetală
Producția agricolă animală
Servicii agricoleprocente Grafic 5.3. Structura producției agricole în 2012
Sursa: INS

23
Efectivele de animale
capete
Specia 2008 2009 2010 2011 2012
Bovine 70 017 56 357 46 675 46 856 46 822
Porcine 225 160 141 005 103 664 103 855 105 215
Ovine 116 122 116 533 96 254 97 345 103 365
Caprine 19 923 20 148 23 997 23 321 23 750
Sursa: INS

Din tabel se observă că activitatea de creștere a porcinelor este preponderentă , fiind influențată de
existența terenurilor propice pentru cultivarea porumbului care ocupă peste 70 la sută din
suprafața cultivată .
La ultimul recensământ agricol în județul Gorj s-au înregistrat 97 585 exploatații agricole , din
care 97 247 fără personalitate juridică și 338 cu personalitate juridică. Cele 338 exploatații cu
personalitate juridică se prezentau în structură astfel: o regie autonomă, o asociați e agricolă , 95
societăți cu capital majoritar privat, 5 societăți cu capital m ajoritar de stat, 66 unități ale
administrației p ublice și 170 alte tipuri.
La 31 decembrie 2012 în județ erau active în ramura agricultură, silvicultură și pescuit un număr
de 165 unități din care majoritatea, respectiv 145 unități, aveau între 0 și 9 salariați.
Dintre unitățile agricole din județ amintim: Greenadel Prod SRL care are ca obiect de activitate
cultivarea legumelor și a pepenilor, rădăcinoaselor și tuberculilor, Agricola Pagnan SRL în
cultivarea arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nuciferilor și a altor pomi fructiferi, Avi Instant SMS
Prod SRL în creșterea păsărilor, Melc Prod SRL și Proecolog SRL în creșterea altor animale,
Rodna SRL în acvacultură în ape dulci, Dasip Prest SRL, Fag International SRL, Transalpin 2008
SRL în silvicultură și al te activități forestiere și Lorgis SRL în exploatare forestieră.

6. Transporturi
6.1. Rețeaua feroviară
La 31 decembrie 2012 , rețeaua de căi ferate a județului Gorj însuma 239 km, din care cu o cale
179 km și cu două căi 60 km. Liniile de cale ferată de pe teritoriul județului Gorj sunt în întregime
electrificate.
6.2. Rețeaua drumurilor publice
La 31 decembrie 201 2, rețeaua drumurilor publice totaliza 2 274 km, din care 932 km sunt
drumuri modernizate. În județ sunt 426 km de drumuri naționale și 1 848 km de drumuri județene.

24
– 30 000- 20 000- 10 000 0 10 000 20 000 30 000 40 000 50 000 60 000 70 000
2008 2009 2010 2011 2012mii euro Grafic 7.1 . Evoluția exportului, importului și a soldului operațiunilor de
comerț exterior din județul Gorj
Export Import SoldSursa: INS Teritoriul muntos al județului Gorj este străbătut de șoseaua Transalpina care leagă localitățile
Bengești din județul Gorj cu orașul Sebeș din județul Alba. Pe lângă județele Gorj și Alba,
șoseaua Transalpina mai străbate și județ ele Sibiu și Vâlcea. Cel mai înalt punct de p e Transalpina
se află în Pasul U rdele la 2 145 m.
Transportul urban al călătorilor a fost asigurat de 20 autobuze și microbuze și 17 troleibuze. În
anul 2012, s-au înregistrat 2 086 mii pasageri care au călători t cu autobuze și microbuze și 3 021
mii pasageri care au călătorit cu troleibuze.

7. Comerț exterior
7.1. Valoarea exporturilor și importurilor și ponderea acestora în exporturile și importurile
totale ale țării
La 31 decembrie 201 2, exporturile județului Gorj totalizau 51,9 milioane euro ( 0,12 la sută din
exporturile României), în timp ce importurile totalizau 54,6 milioane euro (0, 10 la sută din
importurile țării). Județul Gorj a înregistrat în acest context un sold comercial negat iv de
2,7 milioane euro.
Din analiza datelor privind comerțul internațional al județulu i Gorj rezultă că în în perioada
2008 -2012 s-a înregistrat o diminuare a soldului comercial negativ de la -23 284 mii euro
la -2 676 mii euro . În anul 2011 s -a înregist rat un sold pozitiv de 3 237 mii euro, ca urmare a
creșterii exportului de materiale plastice, cauciuc și articole din acestea cu 62,55 la sută față de
anul anterior (Grafic 7.1.).

25

38,84
23,02 9,89 6,51 5,46 3,46 3,00 9,82 Grafic 7.2. Structura exportului FOB pe principalele grupe de mărfuri în 2012
Materiale plastice, cauciuc și articole
din acestea
Mașini, aparate și echipamente
electronice
Animale vii și produse animale
Produse vegetale
Materii textile și articole din acestea
Produse din lemn, plută și
împletituri de nuiele
Metale comune și articole din
acestea
Altele
Sursa: INS procente 7.2. Principalele categorii de produse exportate și importate
La finele anului 201 2, structura exporturilor județului, pe grupe de mărfuri, era următoarea:
Grupe de mărfuri la export Valoare
(mii euro) Pondere
în exportul total
al județului
(%)
Materiale plastice, cauciuc și articole din acestea 20 173 38,84
Mașini, aparate și echipamente electronice 11 956 23,02
Animale vii și produse animale 5 137 9,89
Produse vegetale 3 379 6,51
Materii textile și articole din acestea 2 836 5,46
Produse din lemn, plută și împletituri de nuiele 1 800 3,46
Metale comune și articole din acestea 1 556 3,00
Altele 5 101 9,82
Sursa: INS

26

21,63
13,19
10,78
9,02 8,89 8,77 7,13 3,89 16,70
Mașini, aparate și echipamente
electrice
Metale comune și articole din
metale comune
Materiale plastice, cauciuc și
articole din acestea
Produse ale industriei chimice și
ale industriilor conexe
Mijloace de transport
Produse vegetale
Materii textile și articole din
acestea
Instrumente și aparate optice,
fotografice etc
Alteleprocente
Sursa: INS Grafic 7. 3. Structura importului CIF pe principalele grupe de mărfuri în 2012 La finele anului 201 2, structura importurilor județului, pe grupe de mărfuri, era următoarea:
Grupe de mărfuri la import Valoare
(mii euro) Pondere
în importul total
al județului (%)
Mașini, aparate și echipamente electrice 11 813 21,63
Metale comune și articole din metale comune 7 202 13,19
Materiale plastice, cauciuc și articole din acestea 5 890 10,78
Produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe 4 924 9,02
Mijloace de transport 4 859 8,89
Produse vegetale 4 789 8,77
Materii textile și articole din acestea 3 894 7,13
Instrumente și aparate optice, fotografice etc 2 124 3,89
Altele 9 119 16,70
Sursa: INS
7.3. Principalele firme exportatoare și piețele lor de desfacere
Între principalele firme exportatoare se află: SC Artego SA (exportă 60 la sută din producția de
articole tehnice din cauciuc în 9 țări din Europa, în Emiratele Arabe Unite și în America de Sud),
SC Mirfo Trading SA (exportă mașini unelte și confecții metalice și sudate în 8 țări din Europa
precum și în Egipt, Tunisia, Qatar și SUA). Din județul Gorj, opt agenți economici exportă fructe
de pădure și ciuperci în Europa.

27

28,90
25,20 10,64 9,90 4,88 4,36 4,07 3,99 2,66 5,40
Agricultură, silvicultură și pescuit
Industrie
Comerț
Construcții
Învățământ
Activități de servicii administrative și
activități de servicii suport
Transport și depozitare
Sănătate și asistență socială
Administrație publică și apărareprocente
Sursa: INS Grafic 8.1. Repartizarea forței de muncă pe domenii de activitate în 2012
60708090100
2 0003 0004 0005 0006 000
2008 2009 2010 2011 2012mii persoane mii persoane
total țară județul Gorj
(scala din dreapta)
Sursa: INS Grafic 8.2. Evoluția numărului mediu al salariaților 8. Forța de muncă și veniturile salariale
8.1. Populația ocupată
La 31 d ecembrie 201 2, populația ocupată din județul Gorj totaliza 135,3 mii persoane, repartizate
pe ramuri de activitate cu precădere în industrie și agricultură, după cum rezultă din graficul 8.1.

Analizând intervalul 200 8-2012 în privința numărului mediu de salariați, se observă o scădere a
acestuia în perioada 2010 -2011 , determinată de reducerea numărului de angajați în mai multe
sectoare ale economiei din care: în industrie (industria prelucrătoare și industria extractivă), î n
construcții, în comerțul cu ridicata și amănuntul și în transporturi (Grafic 8.2 .).
Numărul de salariați
mii persoane
2008 2009 2010 2011 2012
Total țară 5 046 4 774 4 376 4 349 4 443
Județul Gorj 79 80 71 71 73
Sursa: INS

28
La 31 decembrie 2013 cel mai mare angajator din județul Gorj a fost Societatea Complexul
Energetic Oltenia SA. Alți mari angajatori se regăsesc în diverse ramuri ale economiei, respectiv
în: industria prelucrătoare, servicii, sănătate, transporturi, așa cum rezultă din următor ul tabel:
Nr.
crt. Angajator Localitate Domeniul de activitate Număr
salariați
activi
1 Societatea Complexul
Energetic Oltenia SA Târgu Jiu Producția de energie electrică 18.661
2 SC A rtego SA Târgu Jiu Fabricarea altor produse din cauciuc 1.271
3 SC Minprest SA Rovinari Activități generale de curățenie a
clădirilor 1.225
4 Spitalul Județean de Urgențe
Târgu Jiu Târgu Jiu Servicii medicale umane 1.089
5 SC Camion Transport SRL Târgu Jiu Transporturi rutiere de mărfuri 988
6 Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția
Copilului Gorj Târgu Jiu Aplicarea politicilor și strategiilor de
asistență socială in domeniul protecției
copilului, familiei, persoanelor singure,
persoanelor varstnice, persoanelor cu
handicap, precum și a oricăror persoan e
aflate î n nevoie. 970
7 Societatea Uzina Mecanică
Sadu SA – Filială a
Companiei Naționale
ROMARM SA Bumbești
Jiu Fabricarea armamentului și muniției 924
8 SC Signovince SRL Târgu Jiu Activități de protecție și gardă 626
9 SC Edilitara Public SA Târgu Jiu Colectarea deșeurilor nepericuloase 451
10 SC Aparegio SA Târgu Jiu Captare, tratare și distribuție apă și
canalizare 381
11 Grupul de Reparații
Industriale și Montaj
Excavatoare X SRL Târgu Jiu Fabricarea utilajelor pentru extracții și
construcții 321
12 SC UMR SA Târgu Jiu Fabricarea de construcții metalice și
părți componente ale structurilor
metalice 311
13 SC Manufactura de Motru
SRL Motru Fabricarea prin tricotare sau croșetare a
altor articole de îmbrăcăminte 302
14 SC Intreprinderea de Drumuri
și Poduri SA Târgu Jiu Lucrări de construcții a drumurilor și
autostrăzilor 286

29
Nr.
crt. Angajator Localitate Domeniul de activitate Număr
salariați
activi
15 SC Crescendo SRL Târgu Jiu Comerț cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă
de produse alimentare, băuturi și tutun 274
16 SC Macofil SA Târgu Jiu Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor
produse pentru construcții din argilă 256
17 SC Confecția SA Târgu Jiu Fabricarea altor articole de
îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) 235
18 SC Avi Instant Srl Târgu Jiu Prelucrarea și conservarea cărnii de
pasăre 189
19 Uzina de Agent Termic și
Alimentare cu Apă Motru SA Motru Furnizarea de abur și aer condiționat 182
20 SC Ghiocela Prod Com SRL Motru Comerț cu am ănuntul în magazine
nespecializate, cu vâ nzare predominant ă
de produse alimentare, b ăuturi și tutun 176
Sursa: ANAF

8.2. Șom aj
La acest indicator cea mai nefavorabilă evoluție a fost consemnată în anul 2009, când la nivelul
țării numărul șomerilor a crescut cu 75,8 3 la sută, iar la nivelul județului Gorj cu 49,64 la sută. Cei
mai mulți șomeri din județul Gorj provin din sectorul minier, din industria prelucrătoare și din
construcții (Grafic 8.3.).
Numărul de șomeri
mii persoane
2008 2009 2010 2011 2012
Total țară 403,44 709,38 626,96 461,01 493,76
Județul Gorj 11,00 16,46 14,82 11,31 11,24
Sursa: INS

30
08162432
0200400600800
2008 2009 2010 2011 2012mii persoane mii persoane
total țară județul Gorj (scala din dreapta)
Sursa: INS Grafic 8.3. Evoluția numărului de șomeri
4.4 7.8
7
5.2 5.4 7.3 10.7 10.1
7.8 7.7
02468101214
2008 2009 2010 2011 2012procente
total țară județul Gorj
Sursa: INS Grafic 8.4. Evoluția ratei șomajului

În ceea ce privește rata șomajului, pe țară și pe județul Gorj, datele se prezintă astfel:
Rata șomajului
procente
2008 2009 2010 2011 2012
Total țară 4,4 7,8 7,0 5,2 5,4
Județul Gorj 7,3 10,7 10,1 7,8 7,7
Sursa: INS
Rata șomajului a urmat tendința consemnată la nivelul numărului de șomeri, înregistrând valori
ridicate în anul 2009 , respectiv 7,8 la sută la nivelul țării și 10,7 la sută la nivelul județului Gorj
(Grafic 8.4 .).

31
1 309 1 361 1 391 1 444 1 507 1 503 1 490 1 520 1 528 1 584
0 300 600 900 1 200 1 500 1 800
2008 2009 2010 2011 2012lei
țară județul Gorj Sursa: INS Grafic 8.5. Evoluția câștigului salarial nominal mediu net lunar 8.3. Câștigul salarial nominal mediu net lunar
Salariul nominal mediu net lunar înregistrat la nivelul județului Gorj este peste media pe ț ară în
toată perioada analizată (Grafic 8.5). Această situație a fost influențată în principal de ponderea
mare a activităților pentru care salariul nominal mediu net lunar este superior mediei pe țară (de
exemplu: în industria extractivă, în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze,
apă caldă și aer condiționat ).

În anul 2012 s -au înregistrat la nivel de județ cifre superioare câștigului salarial nominal mediu
net lunar de 1 584 lei în: producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă caldă și aer
condiționat 3 358 lei, industria extractivă 2 744 lei, intermedieri financiare și asigurări 2 028 lei,
administrație publică și apărare 2 018 lei, activități profesionale, științifice și tehnice 1 593 lei.

9. Activit ate bancară
9.1. Rețeaua bancară
Ca urmare a creșterii activității economice la finele secolului XIX, în municipiul Târgu -Jiu se
înființează în anul 1899 o agenție a Băncii Naționale a României .
În perioada interbelică activitatea bancară din județul Gorj cunoaște o dezvoltare accentuată, pe
lângă agenția Băncii Naționale a României activând și alte instituții de credit: Sucursala Băncii
Comerțului, Banca „Creditul Gorjean”, Banca Târgu -Jiu, Banca Generală a Gorjului, Casa de
Credit a Agricultorilor, Banca de Scont Comercial, Banca „Victoria”, Federala băncilor populare,
Banca Învățătorilor Gorjeni, Banc a Populară „Tudor Vladimirescu”.

32
La 31 decembrie 2013 în județ își desfășurau activitatea o agenție a Băncii Naționale a României
și 59 unități bancare aparținând unui număr de 18 instituții de credit din cele 40 înscrise în
Registrul instituțiilor de credit. Rețeaua bancară este bine reprezentată în teritoriu, în fiecare oraș
existând una sau mai multe unități aparținând instituțiilor de credit. Din tre instituțiile de credit cu
un număr mare de unități deschise în județul Gorj amintim: BRD – Groupe Société Générale cu
14 unități , Raiffeisen Bank SA cu 9 unități, CEC Bank SA cu 8 unități, Banca Co mercială
Română SA cu 6 unități, Banca Transilvania SA cu 5 unități.
Nr.
crt. Denumirea instituției de credit Număr
sucursale Număr
agenții /puncte
de lucru
1. Alpha Bank România S.A. 1 –
2. Banca Romana de Credite si Investitii S.A 1 –
3. Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A. 1 –
4. BRD -Groupe Société Générale S.A. 1 13
5. Banca Comercială Carpatica S.A. 1 –
6. Banca Comercială Română S.A. 1 5
7. Banca Românească S.A. Membră a Grupului National Bank Of
Greece 1 –
8. Banca Transilvania S.A. 1 4
9. Bancpost S.A. 1 2
10. CEC Bank S.A. 1 7
11. Credit Europe Bank (România) SA 1 –
12. Garanti Bank S.A. – 1
13. ING Bank N.V., Amsterdam – sucursala București – 1
14. OTP Bank România S.A. 1 –
15. Piraeus Bank România S.A. – 1
16. Raiffeisen Bank S.A. – 9
17. Unicredit Țiriac Bank S.A. 3 –
18. Volksbank România S.A. 1 –
TOTAL 16 43
Sursa: BNR

9.2. Credite bancare
La 31 decembrie 201 3 în județul Gorj se înregistrau credite în valoare de 2 180,9 milioane lei, din
care 77,85 la sută erau denominate în lei, iar 22,15 la sută în valută.
La această dată ponderea creditelor restante a fost de 5,84 la sută în cazul creditelor în lei și de
7,91 la sută în cazul celor în valută (Grafic 9.1.).

33
77,85 94,16 92,09 22,15 5,84 7,91
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Total credite Credite în lei Credite în valutăGrafic 9.1. Structura creditelor la 31.12.2013 în județul Gorj
Credite în lei Credite curente în lei Credite curente în valută
Credite în valută Credite restante în lei Credite restante în valută

În perioada 200 9-2013, ponderea creditelor restante în lei la nivelul județului Gorj a înregistrat
aceeași tendință de creștere ca și ponderea creditelor restante în lei la nivel de țară. Și ponderea
creditelor restante în valută la nivelul județului Gorj a crescut în perioada a nalizată . Cu toate
acestea, în toată perioada analizată ponderea creditelor restante în lei și în valută la nivelul
județului a fost cu mult sub ponderea pe țară (Grafic 9.2.).
milioane lei
Credite acordate 2009 2010 2011 2012 2013
Total țară Total credite lei 79 788,4 77 455,5 81 825,0 85 079,8 85 435,6
Credite restante lei 4 465,2 7 602,4 9 295,6 11 217,0 13 042,1
Total credite valută 121 404,8 133 391,2 143 340,3 143 310,7 134 662,2
Credite restante valută 3 692,2 8 552,0 12 033,4 17 475,6 19 653,8
Județul
Gorj Total credite lei 1 333,2 1 367,7 1 473,3 1 468,7 1 697,8
Credite restante lei 38,1 67,3 82,9 85,2 99,2
Total credite valută 461,7 510,2 530,2 550,8 483,1
Credite restante valută 5,5 15,9 27,0 30,1 38,2
Sursa: BNR

34
0 200 400 600 800 1 000 1 200 1 400 1 600 1 800
2009 2010 2011 2012 2013milioane lei Grafic 9.3. Structura creditelor bancare, după moneda de denominare
credite lei credite valutăSursa: BNR

Analiza în structură a creditelor din județul Gorj după moneda de denominare, în perioada
2009-2013, ne arată că soldul creditelor în lei a depășit în fiecare an soldul creditelor în valută
(Grafic 9.3).

9.3. Depozite bancare
La 31 decembrie 201 3 județul Gorj înregistra disponibilități, depozite la termen, depozite
rambursabile după notificare și operațiuni repo în valoare totală de 1 467,0 milioane lei, din care
81,42 la sută erau denominate în lei, iar 18,58 la sută în valută (Gra fic 9. 4.).

35

81,42 18,58
disponibilități, depozite la termen,
depozite rambursabile după notificare
și operațiuni repo în lei
disponibilități, depozite la termen,
depozite rambursabile după notificare
și operațiuni repo în valută
Sursa: BNR Grafic 9. 4. Structura pe monede de denominare a disponibilităților, depozitelor la termen,
depozitelor rambursabile după notificare și operațiunilor repo la 31.12.201 3
în județul Gorj
procente
0200400600800100012001400
2009 2010 2011 2012 2013milioane lei Grafic 9.5. Structura depozitelor bancare în funcție de moneda de
denominare
Total disponibilități, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare și operațiuni repo, în lei
Total disponibilități, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare și operațiuni repo, în valută
Sursa: BNR
Analizând în structură depozitele bancare pentru perioada 200 9-2013, după moneda de
denominare, observăm că soldul depozitelor în lei a depășit în fiecare an soldul depozitelor în
valută (Grafic 9.5.).

36
9.4. Evoluția creditelor și a disponibilităților, depozitelor la termen, depozitelor
rambursabile după notificare și operațiunilor repo
În perioada 200 9-2013, evoluția creditelor și a disponibilităților, depozitelor la termen, depozitelor
rambursabi le după notificare și a operațiunilor repo a fost următoarea:
milioane lei
Județul Gorj 2009 2010 2011 2012 2013
Credite în lei 1 333,2 1 367,7 1 473,3 1 468,7 1 697,8
Credite în valută 461,7 510,2 530,2 550,8 483,1
Total credite 1 794,9 1 877,9 2 003,5 2 019,5 2 180,9
Disponibilități, depozite la termen,
depozite rambursabile după
notificare și operațiuni repo – lei 886,9 978,8 1 145 1 253,3 1 194,5
Disponibilități, depozite la termen,
depozite rambursabile după
notificare și operațiuni repo – valută 155,6 196,5 237,5 251,0 272,5
Total disponibilități, depozite la
termen, depozite rambursabile după
notificare și operațiuni repo 1 042,5 1 175,3 1 382,5 1 504,3 1 467
Sursa: BNR

milioane lei
Total țară 2009 2010 2011 2012 2013
Credite în lei 79 788,4 77 455,5 81 825,0 85 079,8 85 435,6
Credite în valută 121 404,8 133 391,2 143 340,3 143 310,7 134 662,2
Total credite 201 193,2 210 846,7 225 165,3 228 390,5 220 097,8
Disponibilități, depozite la termen,
depozite rambursabile după
notificare și operațiuni repo – lei 105 440,7 116 734,0 128 161,3 128 522,0 144 642,7
Disponibilități, depozite la termen,
depozite rambursabile după
notificare și operațiuni repo – valută 75 538,0 75 410,7 74 287,7 84 083,8 84 864,1
Total disponibilități, depozite la
termen, depozite rambursabile după
notificare și operațiuni repo 180 978,7 192 144,7 202 449,0 212 605,8 229 506,8
Sursa: BNR
În perioada 2010 -2012 , valoarea totală a disponibilităților din județul Gorj urmează tendința de
creștere constantă în termeni nominali înregistrată la nivel național . În ceea ce privește valoarea
totală a creditelor acordate în județul Gorj, acestea sunt în creștere pe toată durata intervalului
(Grafic 9.6 .).

37
0 5001 0001 5002 0002 5003 0003 5004 0004 5005 000
025 00050 00075 000100 000125 000150 000175 000200 000225 000250 000
2009 2010 2011 2012 2013Grafic 9. 6. Evoluția creditelor și a disponibilităților, depozitelor la termen,
depozitelor rambursabile după notificare și a operațiunilor repo
Total credite – țară Total disponibilități – țară
Total credite Gorj
(scala din dreapta)Total disponibilități Gorj
(scala din dreapta)milioane lei milioane lei
Sursa: BNR

10. Investiții străine

În județ ul Gorj, cele mai reprezentative unități care raportează investiții stră ine directe, ordonate
după cifra de afaceri înregistrată î n anul 2013 sunt:
Nr.
crt. Denumire Obiect de activitate Țara de
origine a
capitalului
străin Cota de
participare
străină
(%) Cifra de
afaceri
2012
-milioane
lei-
1. SC MACOFIL SA Fabricarea cărămizilor, țiglelor
și altor produse pentru
construcții din argilă Cipru 29,37 28,52
2. SC PIRELLI&C.
ECO
TECHNOLOGY RO
SRL Fabricarea de produse refractare
Italia
99,995 15,91
3. SC I H N E
Company SRL Tăierea și rindeluirea lemnului Turcia 100 15,52
4. SC BLUE PLANET
INVESTMENTS
SRL Activități de consultanță pentru
afaceri și management Cipru 100 11,58
5. SC BURXEN SRL Comerț cu amănuntul Spania 65 9,16
6. SC E H I SRL Tăierea și rindeluirea lemnului Germania 100 6,21

38
Nr.
crt. Denumire Obiect de activitate Țara de
origine a
capitalului
străin Cota de
participare
străină
(%) Cifra de
afaceri
2012
-milioane
lei-
7. SC ROM FUNGHI
PROD SRL Prelucrarea și conservarea
fructelor și legumelor n.c.a. Italia 100 5,40
8. SC CNC TECH SRL Operațiuni de mecanică generală Italia – 25%
Elveția –
25% 50 3,77
9. SC CARIERA MERI
SRL Extracția pietrei ornamentale și
a pietrei pentru construcții,
extracția pietrei calcaroase,
ghipsului, cretei și a ardeziei
Elveția
99,5%
Italia 0,5% 100 1,25
10. SC HYDROPOWER
ENGINEERING
SRL Activități de inginerie și
consultanță tehnică legate de
acestea Italia 100 0,89
11. SC GEYVISION
SRL ROVINARI Fabricarea subansamblelor
electronice (module) Italia 90 0,89
12. SC ZOOAGRA SRL Creșterea ovinelor și caprinelor Italia 55 0,88
13. SC VITICOLA
DEALUL VIILOR
SRL Fabricarea vinurilor din struguri SUA 98 0,28
14. SC VINIVICI SRL Fabricarea produselor din cacao,
a ciocolatei și a produselor
zaharoase Belgia 100 0,15
Sursa: BNR

39

Bibliografie

Birău , Gheorghe Gorjul bancar , Editura Oscar Print , București, 2010
Ghinea, Dan Enciclopedia geografică a României , Editura
Enciclopedică, București, 2002
Vlăsceanu, Gheorghe Orașele României: mică enciclopedie , Editura Odeon,
București, 1998
Banca Națională a României,
Institutul Național de Statistică Investiții străine directe în România în anul 201 3
Institutul Național de Statistică Anuarul statistic al României 2009
Anuarul statistic al României 2010
Anuarul statistic al României 2011
Anuarul statistic al Româ niei 2012
Anuarul statistic al României 2013
Repere economice și sociale regionale: Statistică
terito rială – 2011
Repere economice și sociale regionale: Statistică
teritorială – 2012
Repere economice și sociale regionale: Statistică
teritorială – 2013
Repere economice și sociale regionale: Statistică
teritorială – 2014
Conturile naționale regionale 2003 – 2008
Conturile naționale regionale 2008 – 2009
Conturile naționale regionale 2008 – 2010
Conturile naționale regionale 2008 – 2011

40
Institutul Național de Statistică,
Direcția Județeană de Statistică
Gorj Anuarul statistic al Județului Gorj 2013
Oficiul Național al Registrului
Comerțului Operațiuni în registrul central al comerțului – Sinteza
statistică a datelor din registrul central al comerțului –
31 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013
Societăți comerciale cu participare străină la capital –
sinteza statistică a datelor din registrul central al
comerțului – 31 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013
Societăți comerciale cu participare străină la capital –
sinteza statistică a datelor din registrul central al
comerțului – la 31 martie 2014
Înmatriculări de persoane fizice și juridice – 31 ianuarie
2013 – 31 decembrie 2013
Suspendări, Dizolvări, Radieri, Societăți intrate în
insolvență – 31 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013