1. PETA Asia-Pacific

PETA

People for the Ethical Treatment of Animals

Istoric

PETA este o organizație non-guvernamentală fondată în anul 1980 de către Ingrid Newkirk și Alex Pacheco, având ca scop principal protejarea drepturilor animalelor, aceasta subsumând un buget de peste 7 milioane de dolari. Sloganul acestora este unul foarte pătrunzător, cu o puternică încărcătură emoțională, dar care reliefează concret lupta dusă de către toți membri săi: ,,Animals are not ours to eat, wear, experiment on, use for entertainment or abuse in any way.” (Animalele nu sunt pentru ca noi să le mâncăm, să le purtăm blana, să experimentăm pe ele, să le folosim pentru divertisment sau într-un mod abuziv).

Mantra pe care se bazează PETA pornește de la ideea că, fiecare ființă, om sau animal, este liberă să trăiască fără a fi supusă niciunui fel de tortură, iar animalele, la fel ca și noi, posedă simțul conservării și caută să-și parcurgă ciclul normal al vieții, unele dintre ele fiindu-ne și buni companioni pentru lungi perioade de timp.

Pe lângă faptul că ei scot la iveală modurile în care multe animale sunt tratate necuviincios de către oameni, PETA promovează intens însușirea de către noi a unui comportament cât mai etic cu privire la atitudinile pe care le adoptăm vis-à-vis de necuvântătoare. Putem alege stiluri de viață care să nu vătămeze cu nimic animalele; ne putem distra departe de grădinile zoologice care torturează animalele pentru diversele reprezentări, putem adopta un stil de vestimentație și de alimentație care să nu implice uciderea sau torturarea de animale.

Logo-ul PETA, prezintă imaginea unui iepure, acesta purtând denumirea de ,,Cruelty-Free Bunny”, iar din 2015 aceștia au mai adăugat un logo organizației, cu sloganul ,,Cruelty-Free and Vegan” (Anexa 1)., prin care evidențiază eforturile pe care le intreprind pentru a convinge și stimula cât mai multă din populația lumii să adopte un stil de viață vegan.

În America, PETA are trei sedii importante: în Rockville Maryland, Norfolk Virginia și în Los Angeles, dar au filiale în toată lumea, de la Europa (Marea Britanie, Franța, Germania,Olanda) la Australia, India și lanțul Asia-Pacific (Hong-Kong).

PETA a intrat în atenția publicului odată cu celebrul caz ,, The Silver spring monkeys”, care are la bază traumele prin care au trecut șaptesprezece primate din rasa macac, ținute prizoniere în Institutul de cercetare comportamentală din Silver Spring, Maryland și asupra cărora doctorul Edward Thaub realiza numeroase experimente îngrozitoare. Disputa dintre PETA și cercetătorul Thaub a durat timp de 10 ani și s-a concretizat prin primul raid al poliției americane într-un laborator de cercetare pe animale. Acesta a fost momentul oportun, în care PETA a fost proclamată drept o organizație internațională.

Principalele cauze pentru care militează organizația, sunt: oprirea testării produselor pe animale, dar și oprirea folosirii animalelor pentru blana lor sau pentru divertisment. Pe lângă acestea, au foarte multe campanii axate pe încetarea consumului de carne și adoptarea unui stil de viață vegan, sunt împotriva pescuitului, împotriva luptelor între câini, cocoși sau tauri și se opun total față de înlănțuirea câinilor de curte sau uciderea animalelor văzute ca ,,dăunătoare”.

PETA Asia-Pacific

În 2005, Ingrid Newkirk a decis implementarea PETA Asia-Pacific, stabilind sediul la Hong Kong, pentru a continua și în Asia lupta pe care o duce pentru drepturile și protecția animalelor. CEO al sediului din Asia este Jason Baker, membru al echipei PETA. El continuă să organizeze campanii pe același șablon pe care PETA l-a conturat în timp. Astfel, organizează razii sub acoperire, salvează animale, implementează legislații, implică celebrități în campanii, organizează boicoturi, realizează o întreagă activitate de informare și conștientizare a publicului.

Membri ai conducerii PETA

Ingrid Newkirk- President, PETA

Ca președinte al fundației, Ingrid a vorbit despre cauza pe care o apără cu vehemență în multe situații de ordin internațional. Astfel, în cadre convenționale sau mai puțin convenționale, precum Parlamentul Canadian, străzile din New Delhi, Taiwan, sau Congresul Statelor Unite, aceasta a adus în discuție problema pe care o implică tratamentul necorespunzător aplicat animalelor de către unii oameni.

Sub conducerea lui Ingrid a fost creată în Washington D.C prima clinică de castrare și sterilizare a animalelor, ea a luptat pentru adoptarea unei legi împotriva maltratării animalelor în Taiwan, a coordonat primul arest care a avut loc în cadrul unui laborator de cercetare experientală pe animale etc.

Tracy Reiman- Executive Vice President, PETA

Reprezentând postul de președinte executiv al PETA, Tracy vizează campaniile organizației, filiala de marketing și cea de corporate affairs, dar și divizia de membri voluntari.

Ea a reușit să formeze cea mai mare comunitate de tineri voluntari pe care i-a putut strânge o organizație pentru drepturile animalelor, prin intermediul social media, dar și prin campanii word-of-mounth.

Tot Tracy se ocupă de campaniile virale ale PETA, un exemplu fiind jocul online Pokemon Black & Blue, un joc educativ care le-a arătat celor care l-au accesat prin ce trec animalele folosite pentru experimente sau divertisment. Datorită acestui joc, în numai 24 de ore, pagina Peta.org a strâns peste 1 milion de vizitatori.

Tracy a dus lupte de convingere cu o serie de firme de petrol americane precum Mobil, Shell sau Texaco pentru a închide stive de petrol, deoarece acestea provocau moartea multor păsări și lilieci din acele zone. De asemenea, datorită lui Tracy, designerul Calvin Klein a renunțat să mai folosească blana în colecțiile lui de haine și totodată a pus capăt unui proiect al Nasa, care prevedea trimiterea unor maimuțe injectate cu un anumit ser, în spațiu. Nu în ultimul rând, aceasta a fost implicată și în proiectul împotriva fast-foodului McDonald`s, care s-a încheiat prin abordarea unui alt comportament față de animale de către compania în cauză.

Tracy Reiman conduce și departamentul de campanii grassroots internaționale (International Grassroots Campaigns Department), munca ei constând în gândirea și implementarea de campanii de publicitate și campanii educative cu privire la regimul de viață vegan și la adoptarea unui stil vestimentar care să nu implice rănirea animalelor. Aceste campanii sunt deseori criticate și foarte controversate. De asemenea, ea conduce și inițativa ,,SeaWorld”, unde luptă pentru drepturile animalelor acvatice, încercând să aducă la cunoștința publicului tortura prin care trec orcile captive.

Kathy Guillermo- Senior Vice President, Investigații de laborator

Atunci când a început să lucreze pentru PETA, Kathy se ocupa de campania împotriva testării cosmeticelor pe animale, campanie începută în 1989 și care continuă până în prezent.

Ca Senior Vice President, ea are importante responsabilități, printre care se numără colaborarea cu whistleblowerii pentru a expune cazurile în care au loc nerespectări ale legilor provind protecția animalelor, este implicată și în campaniile de stopare a curselor de cai și, de asemenea, interacționează cu canalele media naționale și internaționale pentru a publica rezultatele investigațiilor sub acoperire și totodată pentru a pune capăt neregulilor pe care le întreprind diferite companii care folosesc animalele pentru hrană, divertisment sau experimente.

Lisa Lange- Senior Vice President of Communication

Ca reprezentant al departamentului de comunicare, Lisa își concentrează forțele pentru a face ca mesajele PETA să fie auzite de cât mai multă lume.

Ea a luat parte la producția unor dintre cele mai de succes videoclipuri și PSAs (public service ads) marca PETA, printre care se numără ,,BWV- boyfriend went vegan”, cu peste 2,5 milioane de vizualizări online, o reclamă cu Alicia Silverstone pozând nud pentru campaniile ce susțin vegetarianismul și o serie de reclame instigatoare din campaniile PETA privitoare la castrarea și sterilizarea animalelor și cele referitoare la adopții (,,Adopt, don`t buy”).

De asemenea, ea a conturat relații cu directori de film, producători și scenariști de la Hollywood, pentru a-i convinge să introducă în programele și filmele de la televizor, mesaje de susținere a cauzei animalelor.

În 2012, ea s-a ocupat de lansarea unei alte ramuri a PETA și anume PETA Latino (PetaLatino.com), care este sursa principală pentru informațiile privind drepturile animalelor, ale comunităților latino, fiind un site bilingv (spaniolă și engleză).

Dan Mathews- Senior Vice President of Media Campaigns

Dan este mintea creativă din spatele majorității campaniilor PETA. Tot el este cel care a convins o serie de celebrități să susțină cauza PETA și să devină ambasadori ai acesteia.

Campania ,,I`d rather go naked than wear fur” este cea care îi conferă notorietate și pe care a început-o pe străzile din Tokyo, purtând doar un banner pe el. Excentrismul lui nu se oprește aici, deoarece el a mai promovat drepturile animalelor și costumat într-un morcov în Kansas City, o vacă în Denver și a avut curajul de a demonta o paradă de modă de blănuri, îmbrăcându-se ca un preot.

Printre realizările lui Dan se numără convingerea lui Calvin Klein să nu mai folosească blană în colecțiile sale după ce a condus un raid în compania sa, a convins Gilette să oprească testele făcute pe animale după ce au introdus o cameră de vedere în cantina acestora pentru a arăta imagini sub acoperire referitor la cum sunt tratate animalele și a pus multă presiune pe compania General Motors pentru a înceta folosirea animaleleor în testele de impact.

Daphna Nachminovitch- Senior Vice President of Cruelty Investigations

Daphna s-a ocupat de multe cazuri de investigații sub acoperire și a rezolvat cazuri cu privire la cruzimea față de animale.

Aceasta a colaborat la cea mai mare confiscare de animale din lume, în care aproximativ 27 000 de animale au fost confiscate de la U.S Global Exotics, Texas, cel mai mare dealer de animale exotice. Imediat după aceasta, compania a fost închisă. A condus și o investigație într-o fermă de porci din Iowa, care s-a încheiat cu prima condamnare în acest stat a unor muncitori pentru neglijarea sau abuzarea animalelor. Demersurile nu s-au oprit aici, ea implicându-se și într-o investigație într-o fermă de curcani din West Virginia, care de asemenea s-a concluzionat prin prima acuzare de ucidere și abuz într-o fermă de păsări.

Daphna coordonează și programul de castrare și sterilizare început în anul 2001, numărând aproximativ 84 000 de animale care au trecut prin acest proces.

Pentru regiunile Virginia și North Carolina, ea se ocupă și de programul ,,Community Animal Project”, care are în vedere câinii abandonați, căror le sunt făcute cotețe cu pat de paie, li se oferă jucării și alte servicii de îngrijire. Pe lângă acestea, ea a realizat și demersuri împreună cu oficialitățile guvernamentale pentru a introduce în câteva orașe legi cu privire la înlănțuirea câinilor.

Celebrități cu rol de ambasadori PETA

De-a lungul timpului, foarte multe celebrități au susținut campaniile PETA prin diferite modalități. Unii au luat parte la activități, alții au pozat pentru diferitele campanii, iar alții au ales o modalitate veche, de a pune pe hârtie gândurile și sentimentele lor legate de PETA și de bunăstarea animalelor care ne înconjoară.

Astfel, o serie de vedete au ales să scrie petiții pentru a-și arăta suportul față de animale și implicit față de luptele PETA.

Actorul Ryan Gosling a trimis o petiție împotriva unei ferme de bovine, arătându-și împotrivirea față de procesul de ardere a coarnelor vițeilor. Cântăreața P!nk i-a adresat o scrisoare președintelui american Barack Obama privitor la cazul circului Ringling Bros. și la promisiunea făcută de acesta de a se ocupa de neregulile săvârșite de către circ. Actrița Olivia Munn a trimis o scrisoare Departamentului de Agricultură al SUA (USDA) cu privire la un elefant dintr-un circ, care, deferite modalități. Unii au luat parte la activități, alții au pozat pentru diferitele campanii, iar alții au ales o modalitate veche, de a pune pe hârtie gândurile și sentimentele lor legate de PETA și de bunăstarea animalelor care ne înconjoară.

Astfel, o serie de vedete au ales să scrie petiții pentru a-și arăta suportul față de animale și implicit față de luptele PETA.

Actorul Ryan Gosling a trimis o petiție împotriva unei ferme de bovine, arătându-și împotrivirea față de procesul de ardere a coarnelor vițeilor. Cântăreața P!nk i-a adresat o scrisoare președintelui american Barack Obama privitor la cazul circului Ringling Bros. și la promisiunea făcută de acesta de a se ocupa de neregulile săvârșite de către circ. Actrița Olivia Munn a trimis o scrisoare Departamentului de Agricultură al SUA (USDA) cu privire la un elefant dintr-un circ, care, deși era bolnav, era abuzat și obligat să performeze în fața publicului. De asemenea, Demi Moore luptă pentru drepturile animalelor, împotrivindu-se acelui obiect în formă de baston, cu metal în capăt (bullhook- v. fig. 1), prin care elefanții sunt stimulați și răniți în același timp, pentru a executa diferitele miscări. Charlize Theron, a militat pentru salvarea unui rinocer negru de la împușcarea lui în jocurile de vânătoare. Ea apare în nenumărate campanii PETA, cum ar fi cele împotriva blănurilor. (v. fig. 2).

Acestea sunt doar câteva din personalitățile care vorbesc în numele PETA, cărora li se adaugă multe altele, în campaniile pe care le realizează organizația.

PETA își expune foarte mult celebritățile care o susțin, făcând tot felul de topuri sau articole, precum: „The Eight Funniest Vegetarians in the World”, „Celebrity Vegans and Vegetarians”, „PETA`s 2014 Sexiest Vegan Over 50 Contest”, „8 Vegan Athletes With More Muscles Than You” etc.

Realizările PETA de la începuturi până în prezent

1980- Este formată PETA, are loc pentru prima dată protestul împotriva animalelor de laborator (World Day for Laboratory Animals) dar și prima demonstrație contra abatorului de pui de găină Arrow Live Poultry din Washington D.C, care este imediat închis.

1981- PETA realizează investigațiile sub acoperire referitoare la cazul ,,The Silver Spring monkeys”, care se încheie cu primul raid al poliției într-un laborator, condamnarea unui cercetător pentru abuz față de animale și retragerea fondurilor de cercetare ale universității, de către guvern.

1982- PETA încearcă să obțină statut de tutore pentru maimuțe, fiind primul proces din istorie de acest fel.

1983- PETA reușeste să înceteze activitățile de cercetare pe animale a Departamentului Apărării al SUA și reușește să introducă o interdicție permanentă împotriva împușcării câinilor și pisicilor pentru laboratoarele militare de cercetare a rănilor.

1984- PETA face demersuri pentru a închide un abator din Texas, după ce 30 000 de mii de cai au fost lăsați să moară în camp, lipsiți de hrană.

1985- PETA face public modul mizer în care sunt tratate animalele de la institutul City of Hope din California, iar guvernul suspendă peste 1 milion de dolari din fondurile federale de care beneficia laboratorul.

1986- Laboratorul de cercetare SEMA din Maryland încetează să mai țină cimpanzeii în camera de izolare.

1987- PETA suspendă planul celui mai mare spital din California, Cedars-Sinai de a trimite câini comunitari în Mexic, pentru experimente.

1988- Pentru prima dată, PETA realizează o anchetă timp de un an în cadrul laboratorului de testare a cosmeticelor și produselor de uz casnic- Biosearch, descoperind peste 100 de încălcări ale legilor federale și de stat privind cruzimea față de animale.

1989- PETA încearcă să convingă companii precum Avon, Amway, Benetton, Mary Kay, Kenner, Mattel, Hasbro să înceteze testele pe animale.

1990- PETA scoate la suprafață modul în care entertainerul din Las Vegas, Bobby Berosini lovește urangutanii iar acest fapt se soldează cu anularea permisului acestuia de faună sălbatică, iar show-ul acestuia este imediat oprit.

1991- Situația ,,Silver Spring Monkeys” mrchează primul caz de experimente pe animale cu care s-a confruntat Curtea Supremă a SUA.

1992- Investigațiile sub acoperire realizare de către PETA referitor la pateul de gâscă (foie gras) au determinat primul raid al poliției într-o fermă, iar PETA încearcă să convingă cât mai multe restaurante să înceteze vânzarea acestui produs.

1993- Mondial, sunt stopate toate testele de impact ale mașinilor, ca urmare a campaniei dure pe care PETA o implementează împotriva General Motors, deoarece aceștia foloseau porci și dihori în testele de impact.

1994- PETA descoperă doi cojocari care chinuie animalele pentru blana lor. Primul, este filmat în timp ce electrocuta chinchile prin conectarea unor fire de organele lor genitale, iar cel de-al doilea omora nurcile prin injectarea acestora cu ierbicid. În urma expunerii acestor metode brutale de sacrificare a animalelor pentru blana lor, ambele ferme își dau acordul de a nu mai folosi astfel de metode.

1994- După ce susținătorii PETA fac o ambuscadă în biroul lui Calvin Klein, are loc o întrevedere între acesta și un reprezentat PETA în urma căreia Klein anunță că nu va mai folosi blană în creațiile sale. Este primul mare designer de modă care ia această hotărâre.

1995- PETA încearcă să convingă companiile de petrol Shell, Texaco, Pennzoil, Mobil, să își acopere stivele de evacuare, deoarece multe păsări și lilieci rămâneau prinse în ele și arse de vii.

1995- Este acuzat pentru prima dată un fermier pentru cruzimea față de puii de găină, după ce mulți au fost lăsați să moară de foame, iar președintele companiei pledează vinovat într-un final.

1996- NASA încetează proiectul ,,Bion”, un proiect la care participau SUA, Franța și Rusia, prin care maimuțelor le erau implantați electrozi în corp iar apoi erau trimise în spațiu.

1996- PETA convinge Gilette să înceteze testele pe animale, având sprijin și din partea celebrităților Paul McCartney, Lily Tomlin, Hugh Grant și Elizabeth Hurley.

1997- O investigație PETA descoperă vulpi care erau electrocutate anal și duce la prima dată când un blănar este acuzat de cruzime față de animale.

1998- PETA dă dovadă de o nouă reușită în Taiwan, când reușesc să obțină prima lege referitoare la interzicerea cruzimii față de animale, după ce organizația reușește să salveze mai mulți căței de bătai, înfometare, electrocutare sau înec.

1999- Investigațiile sub acoperire în fermele de reproducere de porci din Oklahoma și Carolina de Nord arată condițiile mizere în care aceștia erau crescuți și abuzați zilnic, fiind descoperit un porc care a fost jupuit de viu. Acest lucru a dus la prima dată când muncitori de fermă au fost acuzați de crimă.

1999- O altă investigație sub acoperire are loc la Nielsen Farmspuppy mill din Kansass, unde găsesc câini bolnavi, abuzați sau uciși din indiferență. Organizația este amendată de către Departamentul de Agricultură al SUA (USDA) cu 20 000 de dolari și își pierd licența USDA.

2000- PETA reușește să convingă o serie de organizații (Gap Inc., J. Crew, Liz Claiborne, Clarks, Florsheim) să boicoteze și să se împotrivească pielii trimise din India și China, deoarece în aceste țări producțiile de piele cauzează multă suferință animalelor în acest proces.

2000- McDonald`s devine prima companie de fast-food care acceptă să ducă o politică de bunăstare a animalelor de fermă, după o luptă cu PETA care a ținut 11 luni și a implicat peste 400 de demonstrații la restaurantele fast-foodului.

2001- PETA se îndreaptă spre alt fast-food și anume Burger King în încercare de a-l convinge să adopte și el o politică de bunăstare a animalelor pe care ajunge să le folosească în meniurile sale. Îi încurajează să facă vizite neanunțate la abatoare, iar găinile din ferme să fie ținute în cuști mai mari.

2002- PETA reușește să confiște 6 urși polari subnutriți de la un circ tropical, unde au fost biciuiți, ținuți nemâncați și obligați să performeze la temperaturi ridicate pentru ei.

2003- Hawthorn Corporation, o companie care se ocupa cu închirierea de elefanți, este obligată să renunțe la toți cei 16 elefanți pe care îi deținea, în urma dovezilor incriminatorii evidențiate de către PETA.

2004- PETA obligă companiile chimice și Agenția de Protecția Mediului a SUA (U.S Environmental Protection Agency) să renunțe la multe din testele chimice pe animale, salvând astfel zeci de mii de animale.

2005- PETA organizează o campanie împotriva PETCO, pentru a face această companie mai responsabilă față de animalele pe care le posedă. Astfel, compania acceptă să nu mai vândă păsări mari și să facă provizii pentru milioanele de șoareci și șobolani pe care îi deține.

2006- PETA îl convinge pe creatorul de modă Polo Ralph Lauren să nu mai vândă blănuri, iar cele pe care încă le avea, au fost luate din magazin și donate săracilor din Mongolia.

2007- PETA convinge companiile PepsiCo, Coca-Cola, POM, Wonderful, să înceteze testarea pe animale.

2008- Ad Council semnează proiectul PETA „Great Ape Humane Pledge”, prin care se angajează să nu mai folosească maimuțele în materialele publicitare. Din 2012, Peta își extinde acest angajament incluzând o interdicție pentru folosirea oricărui animal sălbatic în reclame.

2008- PETA face investigații în interiorul companiilor Aviagen Turkeys și Inc., unde dezvăluie faptul că muncitorii mutilau, torturau și ucideau cu răutate curcanii. Trei muncitori sunt inculpați pentru cruzime față de animale, unul dintre aceștia este condamnat la un an de închisoare- cea mai puternică penalizare din istoria USA pentru abuzul unui animal de crescătorie și toți trei nu au voie să dețină sau să trăiască cu animale timp de cinci ani.

2008- PETA face investigații într-o crescătorie de porci din Iowa, unde descoperă moduri terifiante în care erau tratați purceii, scroafele și mistreții. Ca rezultat al acestui lucru, managerul firmei este concediat, șase muncitori primesc 22 de acuzații penale în urma cărora pledează vinovați și se află sub supraveghere timp de 2 ani.

2009- PETA investighează dealer-ul U.S. Global Exotics și face cea mai mare confiscare de animale din istorie- peste 26 000. Proprietarul fuge din țară pentru a scăpa de acuzațiile federale.

2009- H&M devine primul mare retailer care adoptă o politică de banare a produselor realizate din piei exotice pentru toate magazinele sale. Acest lucru are loc după ce primește un filmuleț de prezentare din partea PETA, în care sunt evidențiate chinurile prin care trec animalele exotice folosite pentru pielea lor.

2010- PETA elaborează o petiție pe care o înaintează în instanță, prin care acuză membri Universității Wisconsin-Madison de violare a legilor statului, prin uciderea oilor în experimente de decompresie.

2010- După ce PETA susține o campanie timp de un an de zile împotriva acestui lucru, NASA încetează experientul în care maimuțele erau expuse unei doze de radiații.

2011- Prin intermediul unui whistleblwer, PETA strânge fotografii din interiorul circului Ringling Bros., dezvăluind cum puii de elefanți sunt îndepărtați de mamele lor și forțați să învețe trucuri.

2011- USDA (Departamentul de Agricultură al SUA) amendează Ringling Bros. și circul Barnum & Bailey cu 270 000 de dolari, pentru violarea Actului de Bunăstare a Animalelor (Animal Welfare Act), după ce PETA aduce dovezi incriminatorii cum animalele sunt bătute, un pui de elefant moare după un antrenament, un leu moare din neglijență, iar câțiva elefanți sunt forțați să performeze, deși sufereau de boli cronice.

2011- PETA lansează un videoclip în care arată cum elefanții de la circul Ringling Bros. sunt bătuți, biciuiți în spatele scenei, cu scopul de a le însufleți performarea pe scenă.

2011- PETA, împreună cu trei experți în mamifere marine și doi foști dresori de orici, au intentat un proces prin care solicitau curții federale să declare cele 5 orci forțate să performeze în cadrul SeaWorld, ca ținute drept sclave, fiind încalcat al 13-lea Amendament al Constituției SUA.

2012- Compania Haband care produce haine și accesorii, ia decizia să înlăture toate obiectele din gama lor care includeau blană, după o întrevedere cu PETA. Astfel, devine prima companie care implementează o politică oficială ce se referă la interzicerea vânzării articolelor care conțin pene de animale.

2012- Top 10 agenții de publicitate din SUA, McCann Erickson, BBDO, TBWA, Grey, JWT, Y&R, DDB, DraftFcb, Ogilvy& Mather, Campbell Ewald, semnează PETA`s Great Ape Humane Pledge (un legământ elaborat de PETA), prin care acestea se angajează să nu mai folosească maimuțe în materialele publicitare pe care le produc.

2012- PETA donează pentru Egipt simulatoare și odată cu acest lucur, sunt încetate toate experiemnetele pe animale organizate la cursurile medicale.

2012- Prin intermediul unui whistleblower, PETA expune un video din cadrul unei sesiuni de training privind traumele organizat pentru membrii din Paza de Coastă a SUA (U.S. Coast Guard). Filmulețul arată cum caprele sunt înjunghiate, împușcate și dezmembrate, de vii. USDA citează grupul care a organizat cursurile, pentru violarea actului federal de bunăstare a animalelor, prin prisma faptului că acele capre nu au fost anesteziate înainte de a fi mutilate.

2012- PETA încearcă să stopeze testarea produselor din China pe animale și finanțează cercetători cu scopul de a-i învăța pe oficialii din guvernul chinez cu ideea de metode anti-teste pe animale. Ca parte a acestui proiect, PETA convinge compania de cosmetice Urban Decay să oprească decizia de a trimite produsele sale în China și John Paul Mitchell Systems mai degrabă refuză piața chinezească, decât să aibă produsele sale testate pe animale.

2012- Ca rezultat al campaniilor și cercetărilor făcute de PETA, un set de reforme sunt introduse și acceptate de majoritatea pistelor unde se organizează curse de cai. Acestea includ: creșterea testelor anti-drog, obligatoriu ambulanțe pentru cai aflate la marginea pistelor, biciuiri mai puțin dure.

2012- Comisia curselor de cai din Kentucky interzice folosirea de furosemid sau Lasix, un drog des folosit pentru a masca doparea cailor cu alte droguri și care deseori duce la extenuarea acestora.

2012- Imediat după moartea a doi cai în cadrul serialului „Luck” difuzat pe HBO, PETA actionează public cu informații primite de la whistlebloweri, susținând că acei cai erau bătrâni și au fost folosiți în secvențe de curse periculoase și mortale, nefiind protejați corespunzător. După ce un al treilea cal moare în cadrul serialului, HBO anunță încetarea acestuia.

2012- Are loc un raid la compania Global Captive Breeders, după ce PETA a făcut investigații sub acoperire timp de două luni de zile. Compania creștea și vindea șobolani și reptile, pentru comerțul cu animale. Astfel, a avut loc cea o altă mare confiscare de animale din istoria SUA, incluzând peste 600 de reptile și 18 000 de șobolani. Autoritățile locale au acuzat proprietarul și managerul de 223 acte de cruzime față de animale.

2013- După ani buni în care au fost ținuți în fose de beton la Chief Saunooke Bear Park din Carolina de Nord, 11 urși au fost eliberați, după ce PETA a organizat o campanie în acest sens timp de un an de zile și de asemenea, mai multe investigații sub acoperire. Aceștia au fost transferați la International Exotic Animal Sanctuary din Dallas, unde pot scormoni în noroi, să se plimbe prin iarbă, să se scalde în heleșteu, sau să se urce în copaci.

2013- După ce PETA a făcut public faptul că multe oi folosite pentru lâna lor trec printr-o procedură crudă, prin care bucăți de carne și piele sunt tăiate de pe spatele lor fără să se folosească tranchilizante, peste 50 de retraileri de haine naționali și internaționali printre care H&M, Express, Liz Claiborne, au declarat că vor folosi lână care vine numai de la oi ce nu au fost molestate prin acea procedură. Acest lucru denotă faptul că industria începe să se împotrivească practicilor de cruzime față de animale.

2013- PETA duce lupte în industria lactatelor, pentru a stopa procedeul în care vițeilor le sunt arse coarnele fără folosirea unui procedeu de ameliorare a durerii. Companii precum Chipotle, Peet`s Coffee & Tea și Amy`s Kitchen, încep să pună presiune pe furnizorii acestora, pentru a înceta mutilarea vacilor. Aurora Organic Dairy, producător de lapte și unt organic, împerechează vacile numai cu tauri care poartă gena fără coarne.

2013- Potivit unei investigații PETA din 2010, trei organizatori de curse de porumbei, au fost trași la răspundere pentru comportament imoral asociat cu cursele de porumbei.

2013- PETA face dezvăluiri cu privire la industria de curse de porumbei din Taiwan, care rezultă în închiderea multor cluburi de curse de acest fel. Poliția a confiscat bani, echipament și a înghețat peste 4,5 milioane de dolari care reprezentau venituri din jocuri de noroc ilegale, depuse în contirile a două dintre cluburi.

2014- Primele investigații sub acoperire în industria lânii de angora, dezvăluie iepuri legați ce zbiară în timp ce blana le este sfâșiată de pe corp. Acest lucru a dus la o interdicție privind comercializarea ei, din partea a peste 70 de companii din lume, printre care Tommy Hilfiger, H&M sau Calvin Klein.

2014- Este formată PETA Internațional Science Consortium Ltd., acreditată drept agenția care se ocupă de cel mai amplu program de testare chimică din lume. Aceasta dorește să promoveze o politică anti-teste pe animale, în întreaga lume.

2014- Este implementată aplicația „I, Chicken”, care ajunge în peste 150 de universități din SUA, inclusiv Harvard, Princeton, Brown, Standford, the University of Pennsylvania, Dartmouth. Aceasta le oferă celor care experimentează programul, să vadă viața din perspectiva unei găini, înainte de a fi sacrificată.

2014- După lupte duse de către PETA India, cu suport științific din partea PETA SUA și PETA International Science Consortium Ltd., India oprește importul de cosmetice testate pe animale. PETA India a fost suținută de către cercetători, celebrități, companii etice și lideri importanți din guvernul indian.

2014- PETA demască industria de lână din SUA și Australia, expunând fotografii cu oi tratate inuman; unele din cele care muriseră, erau lovite și date într-o parte, precum un gunoi.

PETA și investigațiile sub acoperire

PETA face o mulțime de razii sub acoperire în laboratoare, circuri, ferme, colectând cât mai multe informații pentru ca apoi să le expună public. Organizația își trimite membri ai personalului care se intergrează în acele locuri ca și angajați, pun camere de filamat ascunse, fac fotografii ale documentelor și sustrag informații de la angajații reali. O parte din investigațiile pe care le-au realizat au dus la procese sau sancțiuni de ordin guvernamental împotriva acelor instituții în interiorul cărora s-au infiltrat.

În 1984, PETA a realizat un filmuleț de 26 de minute denumit ,,Unnecessary fuss”, în care prezenta cercetători din cadrul Universității din Pensilvania în timp ce executau procedee științifice pe babuini. Aceștia nu activau în conformitate cu legea, fiind prezentați în timp ce râdeau de babuinii cărora le provocaseră leziuni la nivelul creierului pentru a simula un traumatism cervical. Conform spuselor unui martor, aceștia spuneau chiar că unul dintre babuini era treaz înainte de provocarea traumatismului cranian, ceea ce era o mare iresponsabilitate deoarece, conform regulamentuului, aceștia trebuiau anesteziați înainte de orice fel de experiment. Filmulețul a avut consecințe grave pentru universitate, deoarece i-au fost suspendate fondurile iar veterinarul șef a fost concediat, urmat de închiderea laboratorului de cercetare.

În 1990, un mare comediat din Las Vegas, Bobby Berosini își pierde licența de specialist în faună, deoarece este expus un filmuleț cu el în timp ce lovește un urangutan.

PETA s-a implicat și în problemele din circuri, iar în 2006 au publicat un film în care dresori de la circul Carson & Barnes loveau elefanții, țipau la ei și îi stimulau prin electroșocuri pentru a face diversele giumbușlucuri. Ca rezultat al expunerii în mass-media a activității pe care o derulau dresorii, circul a anunțat că renunță la folosirea de imbolduri electrice.

PETA și sterilizarea/castrarea animalelor

PETA se implică mult în informarea publicului referitor la situația sterilizării animalelor și totodată se opune față de reproducerea animalelor de rasă. Ei insistă foarte mult pe ideea că, pentru a micșora numărul de animale ale străzii, oamenii trebuie să apeleze la sterilizarea și castrarea lor și le propun ca atunci când vor să își ia un animal de companie, acesta să fie adoptat din adăposturi și nu cumpărat din pet shop-uri. Pe lângă acestea, PETA nu este de acord nici cu achiziționarea de pești în acvariu, aducând opțiunea că cine este fascinat de aceștia, poate vizualiza clipuri video pe internet.

Organizația nu vine doar cu interdicții și propuneri, ci oferă mult ajutor animalelor aflate în dificultate sau care trăiesc în condiții precare din cauza stăpânilor. Astfel, sterilizează câini și pisici la prețuri reduse sau chiar pe gratis, construiesc cotețe cu pat de paie pentru cățeii care sunt ținuți afară pe timp de iarnă și investighează cazurile de cruzime.

Castrarea și sterilizarea sunt singurele modalități prin care se poate reduce suprapopularea animalelor și totodată uciderea lor, deoarece cu cât sunt mai multe, cu atât autoritățile sunt îndemnate să preia ideea de eutanasiere a acestora. Aceste procedee duc la costuri mai mici decât hrănirea și adăpostirea în adăposturi, adunarea câinilor de pe străzi și eutanasierea celor care nu sunt adoptați.

Personajele care au pus bazele PETA

Ingrid Newkirk (v. fig. 3) s-a născut în Anglia dar s-a mutat în America, unde a și pus bazele organizației în momentul când, hotărâtă să lase câteva pisicuțe abandonate la un adăpost, ea a fost îngrozită de condițiile în care trăiau animalele de acolo.

Pentru a dovedi încă o dată devotamentul ei față de animalele care suferă din cauza acțiunilor oamenilor, ea și-a scris un testament cu adevărat memorabil, cerând ca pielea ei să fie transformată în portofele, picioarele în suporturi de umbrele, iar carnea să îi fie transformată în ,,Newkirk Nuggets” și apoi prăjite pe grătar.

Imaginea pe care ea și-a format-o în fața opiniei publice este adesea asemănată cu un monstru, deoarece campaniile ei au un puternic impact emoțional. Într-un interviu, ea a recunoscut că a renunțat la ideea de a-și mai planifica vacanțe în afara lumii întâi, pentru că majoritatea timpului și-l petrecea salvând animalele de cei pe care ea îi numește ,,stăpâni groaznici”.

De asemenea, în alt interviu, întrebată dacă s-ar opune testării pe cinci sute de șoareci sau cinci sute de cimpanzei, cu intenția de a găsi un leac pentru sida, ea a dat un răspuns prompt și plin de afecțiune totodată, emanând încă o dată cât de puternic crede în cauza pentru care militează. Răspunsul ei a fost următorul: ,,Te-ai opune unui experiment pe fiica ta, dacă ai știi că astfel salvezi cincizeci de milioane de oameni?”. Este un răspuns frapant, care pe fiecare dintre noi ne-ar pune pe gânduri.

Alex Pacheco (v. fig. 4 )- ca studii, a urmat cursurile de teologie, dar și-a schimbat direcția carierei în momentul când, în urma vizitei la o fabrică de lactate unde lucra un vechi prieten de-al său, a rămas șocat când a văzut doi oameni în timp ce aruncau la gunoi un vițel abia născut, tăiat din uterul mamei sale. Astfel, el a luat hotărârea de a salva animalele tratate în condiții neetice. În timp, ajunge să lucreze ca voluntar la adăpostul unde activa și Ingrid Newkirk, se îndrăgostesc și hotărăsc să înființeze PETA.

Edward Thaub (v. fig. 5 ) este un neorolog comportamental, axat pe complexitatea sistemului nervos. Își începe activitatea prin experiementele realizate pe maimuțe, în care întrerupea conexiunile dintre celulele nervoase ale membrelor acestora.

Nervul aferent este cel care face posibilă transmiterea impulsurilor de la piele sau alte componente senzoriale, către coloana vertebrală și creier. Operația chirurgicală prin care acesta tăia nervii senzoriali, ducea la imposibilitatea acestora de a mai ajunge la creier. Maimuțele care au suferit această procedură nu își mai puteau simți membrele și ajungeau chiar să nu le mai identifice poziția în spațiu. El a pus bazele acestei proceduri pentru a vedea dacă maimuțele renunță la folosirea acelor membre pentru simplul fapt că se pot descurca cu celelalte. A denumit acest proces ,,learned non-use”, prin care explică de ce maimuțele nu mai foloseau acele membre tăiate, și anume, pentru că se învățaseră să supraviețuiască cu aceste dizabilități. La procesul intentat împotriva sa, el a fost acuzat și de faptul că maimuțele trăiau în condiții mizere, fapt pe care îl motivează spunând că acestea își vedeau membrele ca obiecte străine de corpul lor și le mutilau sau chiar mestecau.

,,The Silver Spring Monkeys”

Această poveste cutremurătoare vorbește despre șaptesprezece macaci (v. Anexa 2) care au suferit experimente terifiante la nivelul nervilor sensoriali, puse în practică de către neurologul Edward Thaub, în perioada 1981-1991. Acesta a fost primul caz de abuz față de animale care a fost disputat la Curtea Supremă Americană.

Demersurile de salvare a maimuțelor au început odată cu momentul în care Alex Pacheco a început să lucreze în 1981 într-un laborator de cercetare pe animale, luând contact cu Edward Thaub. El a rămas măgulit atunci când a descoperit că acesta tăia ganglionii senzoriali de la degetele, mâinile, picioarele sau chiar coloana vertebrală a maimuțelor, pentru a vedea cum reacționează acestea când nu își mai simt respectivele părți ale corpului. După ce realiza aceste intervenții, el se folosea de constrângerea prin electroșocuri sau lipsa de mâncare și apă, pentru a le face pe aceste să învețe să își folosească celelalte părți ale corpului, fără a arăta că suferă de un handicap provocat. Deși suferința animalelor era imensă și modul în care trăiau era unul mizer, aceste cercetări l-au ajutat pe Thaub la descoperirea neuroplastiei și la elaborarea unei noi terapii destinată persoanelor care au suferit atacuri cerebrale. Terapia a fost numită ,,terapie a mișcării constrâns-indusă”.

Alex Pacheco a decis să realizeze muncă sub acoperire la care i s-au alăturat un primatolog și alți cercetători care au făcut fotografii maimuțelor și mediului în care erau ținute. La sfârșit, după ce au adunat destule informații și probe clare pentru a-l putea acuza pe Thaub, ei au alertat poliția care a controlat întregul laborator, a confiscat animalele, iar Thaub a fost arestat și condamnat pentru cruzime față de animale.

Maimuțele au fost numite Chester, Paul, Billy, Hard Times, Domitian, Nero, Titus, Big Boy, Augustus, Allen, Montaigne, Sisyphus, Charlie, Brooks, Hayden, Adidas, și Sarah. Cea din urmă era singura femelă, ea nu fusese încă testată, probabil era ținută pentru reproducere.

PETA a luptat pentru custodia maimuțelor timp de zece ani, devenind un subiect foarte mediatizat. The Washington Post a descris aceste demersuri drept o luptă vicioasă în noroi, în care ambele părți (PETA, Thaub) se acuză de minciuni și denaturare de informații.

PETA și guerrilla advertising

PETA folosește în campaniile sale o anumită strategie de comunicare, prin prisma publicității de gherilă. Acest concept a fost introdus în anul 1984 de către Jay Conrad Levinson și se bazează pe procedee de marketing care au un efect scontat, dar care sunt ieftine și nu țin de nicio convenție.

Campaniile PETA

Campaniile realizate de PETA țintesc în principal marile corporții. Au organizat boicoturi împotriva marilor firme ce făceau testări pe animale precum Avon, Benetton, Bristol-Myers-Squibb, Chesebrough-Pond`s, Dow Chemical, General Motors. După lupte continue, rezultatele nu au încetat să apară. Astfel, au convins companiile McDonald`s și Wendy`s să introducă meniuri vegetariene, Polo Ralph Lauren și-a luat angajamentul de a nu mai folosi blana de animale în confecționarea hainelor, brandurile Avon, Estee Lauder, Benetton și Tonka Toy Co. au stopat testarea produselor pe animale, au dus la închiderea unui abator din Texas, iar asupra Pentagonului au introdus ideea de a nu mai împușca porci și capre pentru realizarea de teste de vindecare a rănilor.

Campanii locale și pseudo-evenimente originale (2015)

Bătăile cu pernă

La sfârșitul lunii martie 2015, la Londra, în Trafalgar Square, a avut loc Ziua Internațională a Bătăilor cu Perna (International Pillow Fight Day), unde membrii PETA UK s-au alăturat manifestului dar cu alt scop și anume, de a ridica atenția asupra cruzimii folosite pentru a se procura penele din interiorul pernelor. În această activitate, un voluntar a îmbrăcat un costum ce reprezenta o găscă mare cu penele smulse, pentru a îndemna londonezii să adopte o politică de împotrivire asupra acestui act crud prin care găștele sau rațele suferă pentru ca noi să avem penele lor în compoziția pernelor (v. fig. 6).

Industria de puf susține de asemenea și producția de pateu, un alt procedeu îngrozitor, prin care sunt introduse tuburi în gâtul găștelor și rațelor, după care sunt dopate cu cereale, până ce ficatul lor devine destul de mare.

Air France

De 1 aprilie 2015, susținătorii PETA Franța, au încercat să transmită un mesaj, folosindu-se de conotația zilei respective. Trei grupuri de protestatari au început să vorbească la portavoce, făcând un anunț fals care suna în felul următor: „Maimuțele îmbarcate pentru zborul cu Air France destinate pentru experimente crude în laboratoare, sunt rugate să rămână în cuștile lor din cală.” (v. Anexa 3).

Călătorii care se aflau în aeroport au rămas uimiți de cele auzite, punând la îndoială codurile etice ale companiei aeriene care transporta maimuțe către diverse laboratoare de cercetare, pe când alte renumite linii aeriene refuză să facă astfel de transporturi.

Air France transportă sute de maimuțe, înghesuite în lăzi mici de lemn și ținute în cală pentru perioade de timp de ajung până la treizeci de ore până ajung la destinația finală, unde de altfel își găsesc și sfârșitul.

Mercedes Benz Fashion Week Australia

În data de 13 aprilie 2015, în Australia, a avut loc evenimentul Mercedes Benza Fashion Week, în cadrul căruia au apărut și cinci activiști PETA.

Aceștia aveau doar lenjerie intimă și erau pictați pe corp, întruchipâd cinci tipuri de animale: vacă, leopard, șarpe, iepure și vulpe (v. Anexa 4 ). Pe lângă acest lucuru, ei aveau și pancarte, pe care erau înscrise unul din mesajele: „Animals are not our to wear” sau „Animal prints not animal skins”.

Acești susținători PETA au ales să „defileze” în astfel de „costume” tocmai la un eveniment de modă, pentru a atrage atenția celor prezenți la festivitate că animalele nu trebuie incluse în lumea fashion, putându-se folosi alte materiale pentru realizarea de elemente vestimentare. Chiar așezarea lor în contrast cu panourile folosite în cadrul evenimentului reprezintă o opoziție la nivel vizual, prin care, toți cei care intră în contact cu această imagine, reușesc să perceapă mesajul ce se dorește a fi transmis și anume, încetarea folosirii animalelor în modă.

Inițiativa activiștilor este foarte importantă, deoarece, la rândul lor, pot câștiga de partea lor alți susținători. Momentul ales pentru a face această paradă a fost unul oportun, iar cei prezenți la eveniment au putut afla despre PETA. Astfel, are loc o vizibilitate și mai mare a organizației, apârând și în mass-media știri despre activiștii care au participat la eveniment.

Irish fur farms

În luna mai 2015, în Dublin, a avut loc proiectul PETA intitulat „Ghosts” în care, artistul pe nume Solus, a realizat figuri de corpuri de animale confecționate din blănuri donate de oameni care au renunțat să mai poarte haine realizate din blană de animale (v. Anexa 5). Aceste opere, ce portretizează animale, au fost plasate pe clădirile din jurul Dublinului.

Campania PETA UK a avut în vedere atunci când a înființat acest proiect, faptul că în fiecare an, în crescătoriile de blană din Iranda, un sfert de milion de animale sunt împerecheate pentru o înmulțire rapidă, după care sunt ucise pentru blana lor. Readucerea la viață a animalelor, prin prisma desenelor și a completării acestor desene cu blană, vrea să aducă în evidență cât de multe animale sunt ucise pentru industria fashion și faptul că niciun animal nu ar trebui să moară, doar pentru a fi realizare diferite produse din blana lui.

Campania este una creativă, iar acele machete, văzute din anumite unghiuri, par foarte reale. Lângă fiecare astefel de desen, a fost pus și câte un fel de post-it, cu pagina web a campaniei (http://banfurfarms.net/). Odată accesată această pagină, cine dorește poate semna o scrisoare care este trimisă mai departe către guvernul irlandez. Aceasta este văzută ca o petiție, împotriva maltratării animalelor pentru industria de blănuri.

De asemenea, pentru a avea și mai multă vizibilitate și popularitate campania, toți cei care văd aceste creații pe străzile din Dublin, au fost informați să le facă poze și să le share-uiască pe Instagram sau Twitter, utilizând hashtag-ul „#furfreeireland”. Este o altă modalitate prin care PETA își ține fanii informați și le oferă șansa să participe cât mai mult la demersurile pe care le întreprinde.

PETA și PSAs (public service ad)

PSAs reprezintă un mod de a face publicitate pentru care canalele media nu cer plată. Acestea vizează probleme de interes general, legate de societatea în care trăim. Scopul lor este de a mări gradul de conștientizare a publicului și de a forma anumite comportamente vis-à-vis de aceste probleme.

PETA are un palmares vast de reclame realizate în acest conext. Pe site-ul lor, fac o prezentare a modalităților de publicitate PSAs, dând o serie de informații. Astfel, ei vorbesc de outdoor advertising, print advertisements, radio advertisements, television advertisements și school publications. De asemenea, pe site am găsit și PSAs-urile Peta. Ei au realizat o serie de astfel de materiale publicitare print (v. Anexa 6), pentru televizor, outdoor (v. Anexa 7), foarte multe PSAs-uri la radio și unul care a apărut în școli (v. fig. 7).

Donațiile

În cadrul paginii web Peta, aceștia au și o secțiune de donații, în care poți selecta să donezi o sumă din cele indicate de aceștia, sau poți alege singur ce sumă să donezi către organizație. De asemenea, ca membru al ONG-ului beneficiezi de abonament gratuit timp de un an la revista ,,Animal Times”. Acest statut se dobândește prin donațiile anuale de la șaisprezece dolari în sus, iar în revistă găsești informații despre cele mai recente activități ale Peta, rețete de preparate vegetariene etc. De asemenea, pentru persoanele care donează lunar pentru fondul PETA de investigații și salvare a animalelor, PETA primește automat o donație de 50 de dolari din partea donorului Anjali Matching Campaign.

Campaniile organizate de PETA

Campania ,,I`d rather go naked than wear fur”

PETA are o politică de respingere a folosirii animalelor în industria modei, nefiind de acord cu utilizarea de blană, piele, lână sau mătase și înaintează până la rădăcina problemei, opunându-se și față de utilizarea pufului de pasăre, a mătăsii produse de viermii de mătase sau de păianjeni.

Lansată în 1991, campania continuă chiar și astăzi. Ea se axează pe fotografii nud ale celebrităților și modelelor, confruntându-se deseori cu critici, mai ales din partea grupărilor feministe. Prima apariție a campaniei a avut loc prin parteneriatul cu trupa rock și totodată susținătoare a drepturilor animalelor, ,,The Go-Go`s” (v. fig 8). Scopul campaniei este de a scoate la iveală atrocitățile pe care oamenii le fac pentru a se folosi de blana animalelor, tortura pe care ele o îndură pentru ca noi să ne bucurăm de articole vestimentare elaborate din blana și piele lor.

Și aici campania a avut efectul dorit, diminuându-se numărul de blănuri vândute și desconspirând totodată ce se află în spatele industriei de fashion.

Pentru a se impregna în mintea publicului, campania a folosit mai multe sloganuri de-a lungul timpului, ca ,,Bare skin, not bearskin”, Whose skin are you in?”, „Exotic animals belong in the wild, not in your wardrobe”, „Wearing exotic skin kills” sau ,,Ink not mink”. Este evident un joc de cuvinte și de rimă, ceea ce face ca sloganurile să fie ușor memorate de către public. Un alt punct forte constă în faptul că, fiecare slogan în parte, a beneficiat de o multitudine de imagini pe care au fost introduse, iar pe lângă acest lucru, în majoritatea imaginilor apar personalități celebre, încă un motiv ca un număr tot mai mare de public să acorde atenție acestor mesaje. Utilizarea unor persone publice în manifestările lor, ajută PETA să capete atenția publicului, acesta fiind interesat de acele personaje, de ce sunt ele implicate în cauză, iar prin această cale, oferă un suport de credibilitate pentru cei care le vizualizează.

O altă modalitate de a șoca publicul și totodată de a se face cunoscută organizația, a fost în momentul când Patti Davis, fiica lui Ronald Reagan a pozat dezbrăcată în revista Playboy (v. fig. 9), donând jumătate din suma astfel obținută (100 000 dolari) către cauza susținută de către PETA.

Din 1995, PETA a încheiat și un parteneriat cu mult cunoscuta evistă pentru adulți, sub lozinca ,,Some people need you inside them”. Scopul acestei conexiuni noi realizate fiind de a promova donarea de organe umane. Pentru susținerea campaniei a pozat chiar și soția lui Hefner, deținătorul Playboy.

Campania „Bare skin, not bearskin”(v. Anexa 8), a fost lansată împotriva pălăriilor purtate de către gărzile de corp ale reginei Angliei. Pentru confecționarea acestui obiect, se folosește întreaga piele a unui urs brun, urs care este vânat pe meleagurile Canadei și adus în UK. De asemenea, pentru această campanie a mai fost folosită și sintagma „Bear hugs, not bear hats/caps”, tot un joc de cuvinte în stil PETA, care face referire precisă la misiunea pe care o reprezintă prin această campanie.

Și pentru această campanie, PETA a făcut o pagină web separată (www.unbearablecruelty.com) unde se găsesc o serie de informații despre campanii, se poate dona sau participa ca voluntar etc.

Pentru fiecare activitate, campanie pe care o întreprinde, PETA realizează petiții, pe care fiecare dintre noi le poate semna, arătându-și astfel susținerea față de țelul lor și opoziția față de atrocitățile care le sunt expuse. Acest lucru se întâmplă și în acest caz, unde, pe site-ul campaniei, se poate semna petiția prin care oamenii își exprimă dezacordul față de susținerea din punct de vedere financiar a vânătorii urșilor și folosirii întregii lor blăni pentru realizarea acelor accesorii de cap ale gărzilor de corp.

PETA chiar a prezentat Ministerului Apărării o alternativă pentru aceste accesorii, prin care paznicii din regiment, să poarte pălării din blană artificială, dar aceștia au avut păreri negative, spunând că acele pălării sunt „fără viață”.

Într-o altă secțiune a paginii web, apar, așa cum PETA deja ne-a obișnuit, celebritățile care susțin această cauză și care nu sunt de acord cu modalitatea de realizare a acestor pălării. Printre acestea se regăsește Pamela Anderson, devenită una dintre cele mai cunoscute susținătoare ale organizației.

”Whose skin are you in?” este o altă ramură a campaniei „I`d rather go naked than wear fur!”. Aceasta face referire la reprilele (șopârle, șerpi, crocodili, țestoase etc.) care sunt folosite în lumea modei și se folosesc din nou, de diverse celebrități pentru a pune în evidență campania și pentru a avea mai multă atracție la public.

Actrița Laura Vandervoort (v. fig. 10) a pozat pentru campania PETA îmbrăcată într-un costum ce imită pielea de șopârlă și a fost realizat chiar și un clip video de prezentare cu aceasta.

Gențile, jachetele, încălțămintea care sunt confecționate din piele de animale exotice și cele confecționate din materiale sintetice, fac diferența între viață și moarte. Pielea de șarpe și de crocodil le este smulsă respectivelor animalelor pe viu și, deoarece sunt animale cu sânge rece, ele pot suferi ore, până la zile din cauza acestei proceduri.

Deseori, șerpii sunt jupuiți de vii (v. Anexa 9, conform ideii greșite că dacă se apelează la acest procedeu, pielea ce urmează a fi procesată, este mai subțire și mai de calitate. În aceeași situație neplăcută se regăsesc și aligatorii care, dacă în mod normal pot trăi până la vârsta de șaizeci de ani, în captivitate nu trec de peste doi ani. Ei sunt bătuți până mor cu ciocane și topoare, deseori rămânând conștienți și în suferință ore bune după ce au fost jupuiți de piele).

Tot pentru industria de accesorii elaborate din pielea animalelor exotice, a mai fost făcută o campanie în anul 2010, cu numele „Wearing exotic skin kills” (v. fig. 11). În corpul textului, apare un alt mesaj și anume, „Animals Belong in the Wild, Not in Your Wardrobe”. Aceasta este o informație ce se dorește a fi luată în seamă, iar PETA încearcă să redirecționeze publicul spre achiziționarea de articole vestimentare ce nu au la baza conceperii lor elemente de proveniență animală. Organizația încearcă prin cât mai multe sloganuri și mesaje captivante și interesante, să deschidă ochii publicului, încercând să îl reeduce cu privire la protejarea drepturilor animalelor și schimbarea modului de viață în unul care să nu afecteze celelalte ființe din jurulul nostru.

După cum putem observa, imaginile se folosesc de sex appeal, personalitățile din imagini sunt costumate asemenea unor animale exotice, ceea ce se dorește ca ele să emane exotism. Se știe că aceste tipuri de animale au o exuberanță aparte și, faptul că sunt periculoase, le face și mai atrăgătoare și interesante. De asemenea, se poate face o comparație a femeii cu aceste animale: frumoasă, dar periculoasă, misterioasă și tentantă.

Campania PETA ne îndeamnă să protejăm aceste animale, care nu merită să sufere doar pentru imaginea noastră exterioară și încearcă de fiecare dată să ne ofere alte alternative convenabile și potrivite, care deservesc cerințelor noastre și reușesc să le ofere o șansă la viață și animalelor.

Campania „Ink, not mink” este varianta masculină a campaniei „I`d rather go naked than wear fur” (v. Anexa 10). Dacă în cea din urmă, personajele principale din print-uri sunt de sex feminin, în cea de față este vorba, în majoritatea cazurilor, de personaje masculine. Astfel, sunt reprezentați bărbați (cântăreți și sportivi de cele mai multe ori) care au impregnate pe pielea lor diverse tatuaje. Cu toate acestea, putem observa, din analizarea mesajelor vizuale ale ambelor campanii, că au o natură erotică. Personajele sunt prezentate îmbrăcate sumar, le sunt prezentate corpurile frumoase, ele stârnesc atracție din partea publicului. Din punctul meu de vedere, se atrage atenția a două categorii de public: o dată a femeilor, atrase de bărbații din imagini și o dată a pasionaților de sport/tatuaje/fanii acestora persoanelor din imagini.

Luat prin traducere, numele campaniei, „Ink, not mink”, înseamnă „Cerneală, nu blană de nurcă”. În acest sens, PETA conduce spre ideea că, dacă vrem să ieșim în evidență, putem apela la tatuaje- o veche formă de exprimare a anumitor detalii despre persoana care „le poartă” și nu la blana nurcilor.

Nurcile crescute și ucise în crescătorii, sunt ținute în cuști mici și nu pot practica înotul, activitatea lor preferată, ceea ce le cauzează un mare stres. Nurcile și vulpile sunt animalele ale căror blană este folosită cel mai des în elaborarea diferitelor elemente vestimentare.

Fermierii folosesc metode ieftine de ucidere a acestor animale, printre care se regăsesc sufocarea, gazarea, electrocutarea și otrăvirea lor. Acest lucru se datorează faptului că nu există nicio lege federală privitoare la sacrificarea acestor animale de crescătorie. Cei care lucrează în aceste ferme, sunt interesați de păstrarea cât mai bună a blănii, se folosesc de modalități dure pentru a ține pieile în condiții cât mai bune, dar acest lucru provoacă, deseori, o suferință foarte mare pentru animale.

Sloganul campaniei este „be confortable in your own skin, and let animals keep theirs”, ceea ce vrea să ne îndemne la a ne accepta așa cum suntem și a nu dori să epatăm prin utilizarea blănii altui animal, lăsându-le acestora podoaba cu care se nasc. Este vorba despre acceptarea condiției fiecăruia și încercarea de a nu mai afecta mediul înconjurător, prin înmulțiri necontrolate și dese, de cele mai multe ori alterând și rasele de animale în decursul acestui proces de înmulțire.

De observat că textul „Ink, not mink” apare scris diferit, nu are un fond și font prestabilit, drept pentru care editorii de imagine își pun la bătaie creativitatea, creând mereu modele noi în care să încorporeze textul. Este vorba despre o libertate de creație, utilizarea non-convenționalului.

Pentru anul 2015, PETA a introdus o nouă ramură a campaniei, sub denumirea de „I`d rather go naked than wear wool”, pentru care au pozat o serie de personalități publice (v. Anexa 11). Nu numai câinii, vacile sau iepurii sunt folosiți în industria de piele, dar și oile, care adesea trec prin procedee chinuitoare pentru lâna lor; ele sunt bătute, mutilate, pentru ca apoi lâna lor să fie transformată în pulovere, cizme, geci, fulare șamd.

De asemenea, pe pagina de Facebook a PETA, ei au postat o serie de alte poze pentru care pledează împotriva obiectelor de îmbrăcăminte confecționate din lână (v. fig. 12).

Cei care tund lâna de pe oi, sunt de obicei plătiți pentru volumul de lână pe care îl strâng și nu pe orele pe care le petrec făcând acest lucru. Din acest motiv, este încurajată munca rapidă, neatentă, fără a se ține seama de cum sunt tratate animalele. Tunderea neglijentă duce la rănirea constantă a animalelor, iar aceste răni sunt cusute cu ac și ață, fără folosirea vreunui calmant.

Există și alte alternative pentru piele, precum bumbacul, sinteticul, pânza, cauciucul etc. iar PETA vizează ca aceste materiale să ajungă să fie folosite mai mult, în detrimental utilizării animalelor ca surse pentru diferitele articole de îmbrăcăminte/încălțăminte.

Campania ,,McCruelty”

Activitățile PETA desfășurate împotriva fast-food-ului american, McDonald`s, au început din 1997, dorind ca lanțul de fast-food-uri să ia atitudine cu privire la modalitatea de sacrificare a animalelor pe care le foloseau în conceperea meniurilor lor. După doi ani în care nu au obținut niciun rezulat, în 1999 PETA a înființat campania ,,McCruelty” și a început demersurile împotriva fast-food-ului. Organizația a încearcat multe modalități de a face conducerea McDonald`s să ia atitudine și a organizat peste patru sute de demersuri împotriva companiei.

În perioada anilor 2000-2009, PETA a dus lupte colosale cu organizația, pentru a-i face să adopte o atitudine mult mai precaută legată de modul în care animalele erau ucise și a încearcat să îi facă să își stabilească niște standarde privitoare la bunăstarea animalelor.

Începând cu februarie 2009, PETA a început să boicoteze fast-food-ul, după ce acesta a eșuat în implementarea unor norme elementare, mai puțin crude, de sacrificare a animalelor.

Din nou, PETA elaborează și pentru această campanie și o pagină web separată, dedicată doar acestui subiect. Aceștia ne-au obișnuit deja cu creativitatea lor și totodată cu aciditatea mesajelor. Astfel, găsim un slogan autentic PETA și pentru această campanie: „McCruelty: I`m hatin` it!”. Acesta reprezintă un joc de cuvinte, pus în opoziție cu sloganul real al fast-food-ului, „I`m lovin` it!”. Sunt puse în contrast două antonime: a iubi și a urî. Ambele cuvinte sunt foarte puternice și denotă afilierea față de companie, sau refuzul de a fi partizanii unei astfel de companii care se folosește de animale ucise prin căi neetice în abatoarele din America.

De asemenea, logo-ul campaniei McCruelty (v. fig. 13) este unul foarte interesant. El preia „M”-ul din logo-ul fast-food-ului, iar în interiorul acestuia plasează un pui de găină, cu capul în jos, care sângerează. Acest lucru evidențiază atrocitățile despre care PETA se referă privitor la McDoland`s.

Și în cadrul acestei campanii PETA s-a folosit de vocea celebrităților. Spre exemplu, cântăreața de muzică pop Ke$ha i-a trimit o scrisoarea CEO-ului McDonald`s după ce PETA i-a prezentat detalii cu privire la activitatea fast-food-ului. Astfel, ea a fost informată că McDonald`s investește peste 1 bilion de dolari pentru renovarea restaurantelor sale, în timp ce încă nu acordă o deosebită importanță metodelor în care sunt uciși puii în abatoare.

Puilor de găină li se taie gâtul, li se rup aripile sau picioarele sau sunt aruncați în apă fierbinte cât sunt încă conștienți.

Un alt concept antagonic pe care PETA îl folosește, se referă la denumirea unuia dintre meniurile fast-food-ului și anume meniul „Happy meal”. Din nou, aceștia preiau în mesajul lor, varianta opusă a acestuia, formând următorul mesaj textual: „Your unhappy meal is ready”. Prin preluarea a cât mai multe elemente McDonald`s, pe care PETA le reinventează, aceștia din urmă devin foarte vizibili și își consolidează foarte bine campania. Aș putea spune că se folosesc de atuurile fast-foodului, pentru a scoate la lumină tot neregulile acestora. Pe lângă acestea, PETA a reușit să creeze și o cutie în care McNugget-urile din pui sunt depozitate. Acesta este încă un element de antiteză, pe care PETA îl folosește împotriva lor. Este cunoscut faptul că imaginea acaparează cel mai puternic consumatorul și în acest mod i se întipărește mult mai repede mesajul. În imagine, este introdus Ronald McDoland, personajul garant al brand-ului, care este evidențiat cu un cuțit în mână, lângă imagini cu păsări mutilate. Din acest lucru rezultă că el este prezentat ca un criminal.

Interiorul cutiei „Unhappy meal” (v. fig. 14) este colorat cu „sânge”, și conține un pachet cu „sânge” în loc de ketchup, un pui mort de plastic și un tricou cu campania „Chicken McCruelty, înfășurat ca un sandwich. Meniul „Unhappy meal” introdus de PETA dorește să ne amintească faptul că nu există legi federale de protejare a animalelor din abatoare și este de datoria fast-food-ului să le ceară celor care îi aprovizionează cu pui să înceteze să le mai rupă aripile, picioarele sau să îi introducă de vii în apă clocotită.

Campania ,,Kentucky Fried Cruelty”

Tot în anul 2004, Peta a adus la suprafață rezultatele unei investigații sub acoperire, care a durat timp de 8 luni de zile. Ea a avut loc la un abator din West Virginia Pilgrim`s Pride, care se ocupa cu furnizarea de pui pentru compania KFC. Acolo s-au descoperit modurile îngrozitoare în care puii de găină erau uciși pentru ca mai apoi să fie trimiși către fast-food. Ei erau călcați în picioare de vii, le erau rupte capetele și se scria cu sângele lor pe pereți, erau ștrangulați cu mânuși de latex sau pur și simplu erau strânși de către muncitori, până explodau. Se pare că, față de cazul Mc Donald`s, unde au întâlnit numeroase impedimente, reprezentanții KFC s-au arătat de-a dreptul îngroziți și terifiați de ceea ce se întâmpla și au amenințat cu încetarea aprovizionării cu pui de la acea fermă dacă nu se luau măsuri legate de sacrificarea lor. Pe lângă acestea, și ferma a luat atitudine, concediind unsprezece muncitori și implementând o politică de anti-cruzime față de animale.

Peste 850 de milioane de pui de găină sfârșesc în mod tragic în fiecare an pentru aprovizionarea lanțului de magazine KFC. Puii nu ajung niciodată la maturitate, ei sunt dopați, de multe ori nu mai pot merge și își rup picioarele sau aripile. Nu trec printr-un proces de viață normală. Astfel, prin prisma acestui fapt, PETA a introdus un alt slogan, ca toate celelalte specifice, menit să provoace remușcări: ,,Think about that for a second; if you eat at KFC, you’re eating babies.”

Și în cazul acestei campanii putem vorbi despre mesajul textual drept unul creativ și inspirat. Cei de la PETA folosesc acronimele KFC, dându-le o altă referire și anume: „Kentucky Fried Cruelty”. Un joc de cuvinte, un mod de a se folosi, din nou, de imaginea fast-food-ului, pentru a crea ei un element în contradicție, față de denumirea oficială, „Kentucky Fried Chicken”.

După cum ne-a obișnuit, PETA a creat o pagină de web separată și pentru acest proiect împotriva KFC. În acest mod, este mai ușor pentru ca cei interesați de campanie să afle amănunte despre activitățile desfășurate de către PETA sau care urmează a fi puse în aplicare, să se implice, să se informeze cu privire la modul în care sunt tratați puii de găină etc. Din punctul meu de vedere, este foarte eficient să înglobeze pe pagina web oficială a PETA toate campaniile și programele lor, dar și folosirea de pagini web separate pentru fiecare cauză în parte este prielnică, pentru că în acest mod se poate face o segmentare a publicului în funcție de interesele fiecăruia și în funcție de ce alege să susțină din cadrul PETA.

La fel ca și în cazul Mc Donald`s, PETA se folosește de personajul garant și de logo-ul KFC (v. fig. 15 ), pentru a pune bazele propiei campanii. Astfel, ridiculiează personajul garant al KFC, colonelul Sanders, portretizându-l drept un criminal, care ține cu capul în jos un pui de găină viu, dar cu penele smulse. Pe lângă acestea, lui îi sunt aplicate și două coarne, care sporesc ideea de rău, malefic, deoarece se cunoaște conotația negativă a acestor semne.

Tot pe site-ul campaniei, este elabrată o listă cu personalitățile publice ambasadoare ale acestei acțiuni. Acestea sunt introduse în secțiunea „Celebrity Support”, iar cea mai de seamă reprezentantă a acestei problematici, este cunoscuta actriță Pamela Anderson.

Prin intermediul voluntarilor, PETA a realizat numeroase boicoturi împotriva KFC, punând la cale happening-uri non-convencționale, menite să strârnească atenția trecătorilor. Cel mai adesea, în aceste acțiuni sunt implicate fete, folosindu-se iar de semantica cuvintelor și apelând la ludic. „Chicks” este menit să însemne atât „fete”, cât și „puicuțe”, „puișori”. Astfel, ei acționeză sub sloganul „KFC tortures chicks”. Cel mai adesea, în cadrul acestor boicoturi, apar tinere îmbrăcate sumar (v. anexa 12), menite să atragă atenția trecătorilor. Întotdeauna ele țin pancarte cu mesajele PETA și încearcă să facă publicul să înțeleagă problema pe care o reprezintă.

În anul 2014, KFC a încheiat un parteneriat cu o florărie, pentru a face un „chicken corsage” -buchet de găină. În urma acestui lucru, PETA a ridiculizat din nou această formă de advertising din partea conducerii fast-food-ului, realizând propria idee de buchet (v. Anexa 13), văzut ca un memoriu pentru animalele chinuite și ucise pentru meniurile KFC. PETA a contactat respectiva florărie, sugerându-le să folosească ideea lor pentru reclama KFC.

Ideea lansată de către KFC avea în vedere perioada balurilor studenților și, pentru 20 de dolari, studenții puteau cumpăra un buchet KFC de la Nanz & Kraft.

Și de această dată PETA realizează o campanie aflată în antiteză cu cea a fast-food-ului, folosindu-se de ideile celor din urmă, dar pe care le supune unei transformări, de natură să întărească cauza susținută de către ei. Imaginea este oarecum sinistră, evidențiind un animal mort, dar totuși acesta este un mod de a atrage atenția publicului și de a-i pune în temă cu cauza respectivă. Oamenii devin intrigați când văd o astfel de imagine și deseori le este stârnită curiozitatea, dorind să afle mai multe despre ceea ce văd mai întâi pe un afiș.

Mesajul „Here`s the rest of your corsage” preia șablonul folosit în campaniile împotriva blănurilor, unde folosesc o structură asemănătoare acesteia („Here`s the rest of your wool/fur”). Folosirea unui pattern de replici ajută, deoarece se impregnează mult mai ușor în mintea oamenilor, pun cap la cap campaniile și astfel empatizează mai puternic. Ei identifică elementele reprezentative ONG-ului mult mai ușor, ceea ce pentru PETA înseamnă vizibilitate.

Puii crescuți în ferme nu intră în contact cu lumina naturală sau aer curat. Ei sunt îngrășați artificial cu substanțe periculoase și cresc atât de rapid, încât un pui poate atinge în șase săptămâni, greutatea de 3 kilograme, când în mod normal ar atinge greutatea respectivă în decursul a patru luni. În urma acestui lucru, crește numărul de hormoni din carnea puilor. Tot datorită acestei creșteri în greutate foarte rapide, păsările se deformează, li se rup picioarele, iar organele le sunt strivite de propia lor greutate (v. fig. 16).

SeaWorldofHurt

Campania „SeaWorldofHurt” este un manifest împotriva SeaWorld, un lanț de parcuri marine, care, printre altele, organizează și show-uri de orci, lei marini sau delfini. SeaWorld se găsește doar în SUA, cu parcuri în San Diego, San Antonio și Orlando.

PETA a făcut o pagină special dedicată exclusiv acestei probleme a maltratării animalelor marine pentru diversele show-uri în care prestează, precum și pentru ținerea lor în captivitate, departe de mediul în care s-au născut, în bazine mici, ajungând deseori să moară premature din motive de stres sau alte cauze legate de ținerea lor în captivitate.

Orcile sunt animale care caută mâncarea în grup și rareori se despart de mamele lor, iar în mediul natural ele sunt unele dintre cele mai rapide animale marine, înotând peste 100 de mile pe zi. La SeaWorld, ele sunt adesea despărție de mamele lor și înoată în cerc în bazine de beton. Viața lor a fost redusă, de la imensitatea oceanului, la câțiva litri de apă într-un bazin, de pereții căruia ajung de multe ori să muște cu dinții, rupându-i.

În 2011, PETA, trei experți marini și doi foști instructori de la SeaWorld, au înaintat un proces susținând că 5 orci erau ținute prizoniere ca niște sclave în bazinele SeaWorld , fiind astfel violat Amendamentul 13 al Constituției SUA, care interzice ideea de sclavie, fără referire la „persoană” sau altă clasă de victime.

În anul 2013, un celebru documentar despre orcile ținute în captivitate, devinde un adevărat fenomen, care aduce anumite schimbări. Denumit „Blackfish”, acesta a avut multe rezultate pozitive față de animalele marine, dar negative față de complexul SeaWorld. Astfel, excursiile de elevi la parcurile SeaWorld au fost anulate, celebrități precum Martina McBride sau Willie Nelson și-au anulat concertele programate la SeaWorld etc. Filmul arată cum orcile sunt prinse și separate de familiile lor, cum sunt ținute în bazine mici și obligate să învețe diferitele giumbușlucuri pentru a face show în fața mulțimilor care vin să le vadă și, mai ales, prezintă cazul lui Tilikum, o orcă care din cazua stresului și a frustrării, a omorât trei oameni, în condițiile în care, în mediul lor natural, nu a fost semnalată nicio rănire a unui om de către o orcă marină.

PETA se adresează tutror susținătorilor ei spunând că pentru a salva animalele din captivitate, să nu cumpere niciodată un bilet, să viziteze parcurile sau să suporte SeaWorld în vreun fel.

Ca de fiecare dată, PETA folosește jocuri de cuvinte pentru campaniile sale. Denumirea de „SeaWorldofHurt” este ca o satiră la adresa complexului de parcuri marine, este evidentă o anumită ridiculizare pe care organizația pentru protejarea drepturilor animalelor o adresează asupra SeaWorld. Totodată, ei au creat și o pagină web cu același nume cum, de altfel, PETA face pentru fiecare campanie în parte. Odată ce este accesată această pagină, se pot afla toate informațiile despre cauza PETA, se poate dona, sau semna petiția prin intermediul căreia se cere reprezentanților SeaWorld să elibereze animalele în sanctuarii, care sunt mult mai asemănătoare mediului lor natural de viață.

După cum putem observa (v. Anexa 14), toate pozele reprezintă colaje, analogii de „așa da” și „așa nu”. Ele sunt foarte grăitoare și încearcă să persuadeze publicul prin funcția empatică pe care fiecare om o deține, mai mult sau mai puțin, față de animale. Este greu totuși să nu rămâi frapat de ceea ce PETA expune prin imaginile sale, la care adaugă întotdeauna texte scurte, dar precise, prin care evidențiază problema.

În unele dintre texte se adresează direct celui care privește imaginile, prin mesaje precum „If you were a whale” sau „Why aren`t you helping me?”,încercând să ne facă pe fiecare dintre noi să ne simțim vinovați de soarta acelor animale dar în același timp dându-ne impulsul de a acționa și de a încerca să luăm atitudine (fie să nu mergem niciodată în acele parcuri pentru a încuraja acest fel de divertisment, fie semnăm petiția PETA împotriva acestor parcuri, fie mergem la diferitele proteste în stradă pe care susținătorii SeaWorldofHurt le organizează etc.)

În două dintre imagini, este reprezentată cântăreața Katy Perry în concertele sale, unde nu folosește animale vii pentru divertisment și show, ci se folosește de diferite mascote care le înlocuiesc cu succes. Odată cu asta, ne putem da seama de faptul că vedeta americană este o susținătoare PETA, inclusiv a drepturilor animalelor.

Logo-ul campaniei (v. fig. 17) prezintă de asemenea, într-un mod foarte sugestiv, ce reprezintă și împotriva cui luptă. Semnul de pește marin înlănțuit trimite direct la animalele din acvarii și din parcurile de divertisment ale SeaWorld. A ține un mamifer atât de mare captiv într-un bazin și obligat să învețe diverse scamatorii pentru a încânta publicul, sunt niște modalități de marketing, de a produce surse de bani prin chinuirea și înrobirea unor animale.

Holocaust on your plate

În anii 2003-2004, PETA a pus bazele campaniei „Holocaust on your plate” (v. Anexa 15), strârnind multe controverse și făcând, totodată, referire la un subiect sensibil al umanității, holocaustul.

Campania a reprezentat o analogie între suferința și atrocitățile prin care au trecut evreii și suferința și atrocitățile prin care trec animalele de abator. Aceasta a constat în alăturarea unor imagini cu animale din abatoare sau ferme, lângă imagini de pe timpul lagărelor de concentrare evreiești, pe panouri de 5.6 metri pătrați. S-a dorit astfel, să se realizeze o similtudine, la nivel mental și conceptual al publicului, cu referire la problema animalelor, punând în prim-plan un pasaj neplăcut din istoria omenirii. Campania a strârnit nenumărate discuții legate atât de drepturile animalelor, cât și cele ale omului.

PETA a avut în vedere și vorbele unui evreu, castigator al premiului Nobel pentru cartea „The Letter Writter”, Isaac Bashevis Singer. El a spus următoarele lucruri: în relația cu animalele, oamenii sunt niște naziști; pentru animale, este o eternă Treblinka.” (“In relation to them, all people are Nazis; for the animals it is an eternal Treblinka.” ). Ideea a fost implementată și în Germania, dar Curtea Supremă a Germaniei a interzis campania, susținând că făcea ca soarta victimelor holocaustului să pară trivială și banală.

De asemena, campania a fost susținută financiar de către un filantrop evreu și creată de Matt Prescott, care și-a pierdut câteva rude în această „pată neagră” a istorie. El declară următoarele: <<Ideea care a făcut holocaustul posibil- că putem face ce vrem celor care îi vedem drept „ diferiți și inferiori”- este cea care ne permite să comitem atrocități împotriva animalelor, în fiecare zi. Adevărul este că, animalele simt durerea, frica și singurătatea. Noi le cerem oamenilor să realizeze faptul că ceea ce li s-a întâmplat evreilor în perioada holocaustului, li se întâmplă și animalelor, zilnic.>>

Ingrid Newkirk și-a cerut scuze în 2005 pentru suferința pe care campania implementată de PETA a strârnit-o față de unii oameni, dar cu toate acestea a dorit să evidențieze faptul că, personalul PETA care a dorit să implementeze această activitate era format din evrei, fondurile au provenit de la un evreu, s-au folosit de autori evrei, citate ale victimelor holocaustului etc.

Campania „Holocaust on your plate” a fost compusă din șapte afișe care reprezentau o analogie între soarta evreilor și cea a animalelor. Imaginile, deosebit de șocante și măgulitoare, i-au făcut pe mulți să aibă o reacție negativă față de PETA, considerând că nu este menită o comparație între sacrificarea animalelor și suferința prin care au trecut victimele holocaustului. Cu toate acestea, nu se poate compara abuzul față de animale, cu genocidul evreilor și ura față de aceștia.

Bazate pe simetrie, imaginile vorbesc de la sine, neavând nevoie de prea multe detalii. Pe fiecare afiș, apare o bandană roșie pe care, în câteva cuvinte, sunt reliefate informații cheie care fac ca sufeința oamenilor și animalelor să fie în deplină concordanță și asemănare. După cum se observă, imaginile din timpul holocaustului sunt plasate întotdeauna în stânga afișelor, în format alb-negru, iar cele cu animale sunt situate în dreapta afișelor, în format color.

Imaginile sunt foarte sugestive și atacă emoțional. Atât cele în care apar oameni, cât și cele în care apar animale, reflectă durere și tristețe. Deși este prea mult să considerăm o egalitate între suferința evreilor și cea a animalelor, nu putem să rămânem mai puțin indiferenți la vreuna dintre imagini. Ca de obicei, PETA șochează cu îndrăzneala de care dă dovadă, apelând la un moment istoric tratat cu multă seriozitate și care a produs un mare impact la momentul respectiv, impact care are repercursiuni și acum față de victimele holocaustului și ale urmașilor lor.

Chiar dacă nu se poate compara integral, există un element comun acestor nedreptăți față de oameni și animale și anume, folosirea pielii lor. Se spune că pielea evreilor era folosită în confecționarea de lămpi, ceea ce astăzi se întâmplă cu piele animalelor, folosită în realizarea diferitelor accesorii. Ambele situații ar trebui privite ca atare și luate în considerare. Omenirea nu a meritat acea morbidă experiență a „rasei pure” și nici animalele nu merită să ucise pentru ca noi să ne folosim de ele.

Chiar dacă a provocat multe impresii neplăcute, această campanie poate fi privită și ca o comemorare a evreilor, o reamintire a ceea ce s-a întâmplat, deși este folosită pentru a susține și altă cauză. PETA nu a vrut să compromită istoria omenirii, ci chiar a implicat persoane de etnie evreiască. Din punctul meu de vedere, acest amănunt este deosebit de important. Ei au dorit să fie susținuți de către evrei, să lege un „parteneriat” în care să dovedească faptul că și animalele suportă atrocități, cum s-a întâmplat cândva și oamenilor.

Sloganul campaniei, „Holocaust on your plate”, este și el, foarte sugestiv. Numai folosirea cuvântului „holocaust” are un impact puternic, pentru că, imediat, publicul se gândește la acele evenimente neplăcute; oferă o senzație de tristețe, durere. În continuare, folosirea sintagmei „your plate”, face trimitere la fiecare dintre cei care intră în interacțiune cu pozele și mesajul campaniei, ne face să ne simțim vinovați. Este aruncată ca o bombă, menită să sensibilizeze. Prin alăturarea acestor două tipuri de imagini din fiecare afiș, PETA dorește să atingă latura empatică a oamenilor, să ne facă să renunțăm la a mai tortura animalele, văzând unde s-a ajuns când oamenii s-au torturat între ei.

Ideea de bază a campaniei este de a aborda un stil de viață vegetarian sau vegan, în care să se renunțe la consumul de carne, din acest lucru rezultând și încetarea sau ameliorarea cruzimii față de animale. După cum am dezvoltat și în alte analize PETA, animalele din crescătorii sfârșesc brutal, sunt dopate cu aditivi și nu duc o viață normală. Organizația dorește să convingă un public cât mai larg să se implice în lupta aceasta împotriva cruzimii și apelează deseori la stratageme menite să declanșeze reacții, pentru că doar în acest fel se poate face o sesizare la nivel internațional și oamenii sunt informați, ajungă să se implice, să susțină cauza etc.

Nu este de trecut cu vederea faptul că PETA își câștigă și o oarecare notorietate prin intermediul acestui tip de campanii. Chiar dacă a avut un efect negativ în mare parte, campania a beneficiat de publicitate, prin reacțiile stârnite, controversele și oamenii care s-au arătat deranjați de ea.

Jocurile PETA

De-a lungul timpului, PETA a realizat douăzeci și șase de jocuri diferite, care au în comun misiunea organizației. Astfel, ele se referă ori la abuzul față de animale, la diversele fast-fooduri asupra cărora au organizat boicoturi, la un stil de viață vegetarian, la animalele din circuri etc.

În ordinea asezării lor pe pagina oficială PETA, acestea sunt: Revenge of the PETA Tomatoes, Lobster Liberation, How Green Is My Diet?, Commando Chicks: Stick-a-Chick Game, Bloody Bureberry: The Fur Fighters, Super Chick Sisters, Dress Up The Trollsens, Beasts, Not Animal Tests!, Snowball Fight, KKK or AKC? Spot the Difference, The Pirates of the Carob Bean, PETA`s Striptease Quiz, Fast-Food Nation, Seal Slalom, Make Your Own Sea Kitten, J.Lo: Monster in Fur Game, Elephants Never Forget Ga, Cooking Mama: Mama Kills Animals, New Super Chick Sisters, Super Tofu Boy, Save Sammy Maze, Circus Slam!, Mario Kills Tanooki, PETA`s Pokemon Black and Blue, Cage Fight, Parody Game: Pokemon vs. McDonald`s.

Pe lângă aceste jocuri, PETA a pus bazele unei aplicații pentru ISO sau Android, numită „Bunny Free App” (v. fig. 18), cu ajutorul căreia, doar prin tastatrea numelui unei companii, poți afla dacă aceasta își testează produsele pe animale sau nu.

Spray and neuter, Campania ABC- Animal birth control

Campania ABC (v. Anexa 17) a început în octombrie 2007 și, ca toate celelalte campanii PETA, este în desfășurare și astăzi. .Aceasta are ca scop conștientizarea deținătorilor de animale asupra faptului că sterlizarea/castrarea sunt niște etape elementare în viața unui animal de companie, deoarece nașterile necontrolate de pui, duc la înmulțirea animalele de pe străzi. În afară de această misiune, în cadrul campaniei, PETA dorește să introducă ideea de adopție a animalelor din adăposturi și împiedicarea pe cât de mult a cumpărării lor din pet shop-uri sau crescătorii, doar pentru simplul fapt de a avea animale de rasă. PETA susține că acesta este un tip de discriminare făcută animalelor, cele de rasă ajungând în cămine, în timp ce animalele care nu sunt de o rasă anume, ajung deseori pe străzi, în adăposturi, sau sunt eutanasiate datorită numărului lor prea mare.

Castrarea și sterlizarea sunt procedee nu foarte costisitoare, prin intermediul cărora se previne nașterea a sute de animale care ar ajunge să sufere pe străzi doar ca să supraviețuiască, să fie neglijate de stăpâni indolenți, sau chiar să fie eutanasiate în adăposturi.

O singură femelă câine și puii ei, pot da naștere la 67 000 de pui în șase ani, în timp ce o pisică și puii ei pot ajunge la nașterea a 370 000 de pisioi în șapte ani. S-a constatat că animalele sterilizate trăiesc mai mult, elimină stresul și sunt reduse șansele de cancer uterin sau mamar în cazul femelelor. Masculii castrați sunt mai pașnici și este redus riscul de cancer de prostată sau testicular. Plus de asta, animalele care trec printr-o astfel de acțiune chirurgicală, au șanse mai mici să ia boli contagioase cu transmitere, precum SIDA felină sau leucemie felină.

PETA suține că animalele de rasă le iau locul animalelor care mor în adăposturi, în lipsa unui stăpân care să le adopte. Din acest motiv, numărul de animale din adăposturi crește, iar autoritățile sunt nevoite să apeleze la eutanasierea lor. Astfel, o politică împotriva uciderii animalelor din adăposturi, este posibilă numai prin implementarea și adoptarea de către cei care dețin animale a unei politici de sterilizare/castrare, pentru a stopa creșterea numărului de animale de pe străzi și totodată pentru a înceta creșterea și împerecherea animalelor de rasă, lucru adesea făcut din considerente financiare.

Din nou, PETA folosește și în această campanie, ca în totate celelalte, o formulă ușor de reținut –ABC (Animal birth control), frumoasă estetic, deoarece reprezintă primele litere ale alfabetului, ludică, scurtă, dar îndeajuns de puternică pentru a atrage atenția publicului, dar și pentru a trage un semnal de alarmă.

Ca ramură a campaniei ABC, PETA a dezvoltat programul „You`ve got to be Kitten Me”, oferind sterilizări și castrări gratuite pentru pisici, toată luna aprilie a anului 2015. Se știe că primăvara este sezonul în care felinele sunt în călduri și dau naștere multor pisoi care ajung în adăposturi. Organizația are clinici mobile (v. fig. 19), autoturisme dotate cu tot ceea ce este necesar pentru a realiza aceste operații. Fiecare clinică are o capacitate de sterilizare și castrare a 28 de animale pe zi, este formată dintr-un veterinar licențiat, un asistent veterinar și un veterinar tehnician licențiat și funcționează 6 zile pe săptămână.

Pentru promovarea campaniei ABC, PETA s-a folosit de fotografierea unor celebrități, susținători ai acestei cauze. Aceștia dau o notă de credibilitate mai mare în rândul publicului. Deseori oamenii își creează idoli printre vedetele de la televizor și încearcă să le copieze și să se identifice cât mai mult cu ele. Astfel, tactica PETA este tot o modalitate de persuasiune, de a-i face pe cei care au animale să ia decizia pe care idolii sau persoanele cu renume din mass-media le-o prezintă ca fiind cea mai bună alternativă pentru companionii lor.

Din nou, vedem că PETA folosește texte deopotrivă pentru a sesiza problema, dar și pentru a stârni oarecum amuzamentul cititorilor. De multe ori, ei pun în paralel viața animalelor și cea a omului, nefiind foarte diferite una de alta. La fel ca și oamenii, animalele simt nevoia carnală, mai ales în perioadele de călduri, primăvara și toamna. Dacă oamenii sunt învățați să se protejeze și să nu ajungă în situații neplăcute, animalele nu reușesc decât să își satisfacă aceste nevoi animalice, fără a conștientiza și preveni efectele acestor acțiuni. În schimb omul, ființa rațională, este informat despre înmulțirea necontrolată a animalelor și educat cum să țină un ritm constant al numărului de animale. El este singurul care poate lua o decizie cu privire la acest lucru, sterilizând sau castrând animalele pe care le are în posesie.

Textele care însoțesc imaginile sunt foarte sugestive, fiind cel mai adesea complementare acestora. Au ca trăsătură dominantă, ludicul. De remarcat faptul că, majoritatea reclamelor, pe lângă imaginile cu vedete și textele campaniei, au plasate în josul pozei scurte descrieri mai ample ale situației animalelor pe care doresc să o rezolve. Astfel, poate că unii oameni nu intră pe site să se documenteze, sau intră după ce au văzut reclamele, dar cert este că primesc un aport de informație destul de important din compoziția reclamelor.

Imaginile care au atașat textul „Too much sex can be a bad thing” folosesc pe fundal actrițe de filme pentru adulți, încercând astfel să ducă la un oarecare subînțeles. Deși PETA a fost de multe ori condamnată de către grupurile feministe pentru faptul că se folosesc de trupul femeilor pentru a-și promova campaniile, acestea au atras îndeosebi și mult public care a devenit mai conștient și mai informat despre campaniile și misiunile PETA. Parteneriatul pe care PETA îl are cu revista Playboy le conferă o și mai puternică susținere din partea tinerelor care pozează pentru campaniile lor.

Consider că textele sunt curajoase, trec peste bariera pudicului. „Condom`s Are Perfectley Useless! (If you`re a dog or a cat)”, „Animals need to have safe sex, too!”, „It`s naughty not to neuter”, „Have the balls to fix your dog!” sunt câteva din sloganurile campaniei ABC (Animal Birth Control) care susțin cauza. Ele fac referire la castrarea/sterilizarea animalelor, pentru a evita înmulțirea lor. La fel ca și oamenii, ele trebuie să se protejeze în cadrul actului sexual, dar cum acest lucru nu este posibil, singura alternativă este cea de a trece printr-un procedeu chirurgical, prin care înmulțirea devine imposibilă.

Lettuce Ladies

Campania care apare sub numele de „Lettuce Ladies”, a fost înființată de PETA cu privire la popularizarea unui stil de viață vegetarian sau vegan. Astfel, organizația a ales să integreze cu rol de ambasadori ai campaniei, femei (actrițe, modele playboy etc.) care sunt îmbrăcate în cosume sumare, ce par a fi confecționate din foi de salată verde. Una dintre reprezentantele de bază ale campaniei, este Pamela Anderson (v. fig. 20 ). Îmbrăcată în lenjerie intimă ce imită frunze de salată, ea pozează pentru PETA, sub mesajul „Turn over a new leaf” care vrea să transmită ideea de schimbare, faptul că putem începe să fim vegetarieni sau vegani.

Sloganul campaniei este unul minimalist, „Go vegan!”. Este o îndemnare a organizației, este mai puțin acid decât celelalte specifice PETA.

Ca ramură a campaniei, a fost implementat și conceptul de „Broccoli Boys” (v. fig. 21), unde bărbații sunt subiectul principal din imagini, dar acesta nu este la fel de popular ca „Lettuce Ladies”.

După cum ne-a obișnuit, PETA a realizat și în această direcție o pagină web separată, unde vorbesc despre campanie, activitățile pe care le desfășoară, apar videoclipuri și imagini ale „Femeilor Salată”. Tot aici, apare și secțiunea de „Donații”, unde cei interesați pot dona pentru cauzele PETA, alăturându-se în acest fel, organizației.

Bruce Friedrich este cel care se află la conducerea inițiativelor vegane ale PETA, a cărei filosofie se opune mâncării, folosirii, purtării al oricărui tip de produs de proveniență animală, inclusiv ouă, miere, lapte sau produse din lână sau piele de animale.

În anul 2007, PETA a realizat un concept de Public Service Announcement (v. Anexa 17), menit să șocheze. Tot pentru a promova ideea de stil de viață vegan, aceștia s-au folosit de membre umane pentru a reprezenta bucățile de carne din farfuriile noastre.

Un alt demers în încercarea de a face cât mai multă lume să adopte stilul vegan, este proiectul „The veggie burger”prin care PETA a realizat un formular, care, prin semnarea lui, reprezintă acordul fiecărui student asupra ideii de a avea la cantina școlii, burgeri vegetarieni.

Este evident faptul că PETA preferă să se exprime prin mesaje vizuale scandaloase, menite să provoace o reacție. Organizația încearcă să îi facă pe oameni cât mai activi, fie că sunt de acord sau nu cu ceea ce aceasta desfășoară prin activitățile sale. Scopul lor este ca mesajele să ajungă la cât mai mult public și să încerce să îi schimbe percepția acestuia, sau măcar să îi ofere un imbold. Dacă la început aceste imagini provoacă mai întâi repulsie și o oarecare condamnare față de cei care s-au gândit la o astfel de manifestare publicitară, după aceea dă de gândit, făcându-ne pe fiecare dintre noi mai conștienți de ce se întâmplă cu adevărat în farfuriile noastre. Pentru mulți, aceste imagini pot duce la decizia de a-și schimba alimentația, la a adopta un stil de viață prin care nu provoacă rău unor alte fiinițe.

În corpul textului, se găsește un mesaj de informare, „Last year, over 70% of animals used for food were killed violently”, care se repeată în fiecare dintre cele trei imagini. Tot în mesaj, sunt scoase în evidență cuvintele cheie (70%, killed violently), menite să rămână impregnate în mintea publicului.

Mesajul care străbate toate cele trei imagini, „Would you eat one of your own? Then why eat another animal?” este compus din două întrebări, cea de-a doua fiind un răspuns al celei dintâi. Prima întrebare beneficiază de un răspuns dedus, universal valabil, deoarece oamenii nu și-ar dori să mănânce din propriul corp. La întrebarea dacă am mânca o porțiune a corpului nostru, răspunsul evident este „nu”, motiv pentru care este și continuată această întrebare cu cea de-a doua, când se încearcă deja o schimbare în mintea și modul de alimentație a consumatorului.

În dorința de a convinge câți mai mulți oameni să adopte veganismul ca stil de viață, PETA a realizat și un kit (v. fig. 22) în variantă print sau online, în care sunt expuse rețete, informații despre cum să se facă mai ușor trecerea spre acest fel de alimentație etc.

Pe pagina oficială PETA, la secțiunea „Vegan Food”, aceștia dau foarte multe informații care îi pot ajuta pe cei ce aleg să își schimbe alimentația. Aceștia ne îndeamnă spre trei pași esențiali: „What to buy”, „What to make” și „Where to eat”, pe care îi explică amănunțit. Astfel, este deajuns să dai câteva click-uri și poți învăța ce preparate să mănânci, ce restaurante au meniuri vegane (ex. Domino`s pizza, Ikea) și se găsesc multe alte rețete pe care ți le poți face acasă.

Tot în cadrul acestui proiect al abordării unui stil de viață cât mai sănătos, bazat pe consumul de fructe, legume și produse care nu au o proveniență animală, PETA a realizat și conceptul „Let vegetarianism grow on you” (v. Anexa 18). Prin această mișcare, ei se folosesc, din nou, de celebrități îmbrăcate în costume ce par a fi realizate exclusiv din legume verzi. Culoarea verde este predominantă în toate campaniile în care oganizația vorbește despre stoparea consumului de carne și este, în definitoriu, culoarea ce definește în general o viață sănătoasă, activă, revigorantă.

În cadrul acestei activități, participă în special femei. Ele sunt costumate în haine ce par a fi realizate din legume. Mesajul textual („Let vegetarianism grow on you”) este suprapus pe mijlocul mesajului vizual, în toate cele trei imagini. După cum se poate observa, cele trei personaje feminine poartă outfit-uri diferite. Cloris Leachman (v. Fig..), o actriță trecută de prima tinerețe, este surprinsă într-o rochie de gală, grandioasă, realizată din varză roșie, salată și broccoli. Ea are o postură impozantă și pare că se simte bine în acea rochie. Cloris a declarat pentru PETA faptul că este vegetariană de peste 40 de ani și chiar dă un sfat celor care citesc blog post-ul de pe pagina web a PETA: „Start learning about it. It doesn't have to be all of a sudden or a great huge education, but it's sort of a little journey that you make all your life.".

Rocsi Diaz (v. Anexa 18) apare într-o ținută mult mai zveltă, care îi pune corpul în evidență. Costumul de baie în care ea este fotografiată este realizat din varză de Bruxelles. PETA suține faptul că „o dietă vegetariană este bună pentru sănătate, planetă și animale”.

Natalia Villaveces este îmbrăcată într-un costum ce s-ar putea identifica cu o rochie de mireasă. În mâini are un buchet realizat din broccoli și conopidă, din aceleași legume fiind realizată și tiara din capul acesteia. Rochia este o combinație de nuanțe de verde, rezultate prin alăturarea salatei, castraveților și kiwi-ului. Toate aceste formează imaginea unei ținute sănătoase, pline de viață.

Din punctul meu de vedere, ideea este una foarte haioasă și prinde în fața publicului. Este necesară multă creativitate și ingeniozitate pentru realizarea unor astfel de costume, iar faptul că se folosesc de aceste moduri de creare a unor ținute vestimentare, trimite atât spre abordarea unui stil de viață sănătos, dar și spre altă cauză a PETA și anume, renunțarea folosirii hainelor produse din blana sau pielea de animale. Bineînțeles, organizația nu pledează spre abordarea unor ținute elaborate din legume și fructe.

PETA aduce în discuție și diferențele privind calitatea vieții, dintre un vegetarian și o persoană care consumă carne și alimente provenite de la animale. O dietă bazată în plante ne protejează împotriva a nenumărate boli, inclusiv cancer și diabet. Pe lângă acestea, vegetarienii și veganii de obicei sunt mai slabi decât consumatorii de carne și tind si să trăiască mai mult.

Boycott the circus

PETA implementează de mulți ani campanii împotriva circurilor și a oricărei activitate prin care animalele sunt obligate să performeze pentru spectacol. Deși la prima vedere pare frumos și surprinzător când vedem lei ce sar prin inele de foc, urși sau elefanți care merg pe bicicletă, fac giumbușlucuri etc., aceștia nu o fac din voința lor, ci pentru că sunt constrănși de către trainerii din cadrul circurilor. Altfel, suferă pedepse pentru dezobediență. Pentru a face aceste animale să întreprindă elementele de spectacol de care au nevoie circurile, trainerii folosesc bice, botnițe și alte ustensile menite să subjuge animalele.

Boicoturile PETA s-au direcționat către circurile „Ringling Bros. And Barnum & Bailey Circus” și „Carson &Barnes”, unde au găsit o serie de nereguli de-a lungul timpului.

Împotriva Ringling Bros, PETA a realizat din nou, o pagină web, după cum obișnuiește să facă cu fiecare cauză în parte. În cadrul acestui circ, PETA a descoperit cum elefanții sunt bătuți, loviți, împunși, uneori până ce ajung să sângereze. De cele mai multe ori, ei despart puii de mamele lor și îi supun la antrenamente foarte complexe și dureroase. Tot aici, s-a descoperit că elefanții sunt ținuți în lanțuri până la 26 de ore, ajungând chiar la 60-100 de ore în care ei sunt ținuți legați.

De asemenea, frustrarea animalelor atinge cote maxime după mult timp în care sunt chinuiți și ajung să reacționeze violent, întorcându-se asupra staff-ului din circuri. În aceste momente cruciale, trainerii cu greu reușesc să se mai apere. Un exemplu este cel al elefantului Tyke, care a aparținut Circului Internațional din Honolulu, Hawaii când, în anul 1994, în timpul unei reprezentări, și-a omorât trainer-ul și a atacat alte doisprezece persoane. Pentru a fi doborâtă, ea a fost împușcată de 86 de ori de către polițiști.

PETA se opune circurilor care folosesc animale exotice în cadrul show-urilor lor, dar ne dau alternativa de a participa la circurile unde oamenii performează în locul animalelor, cum se întâmplă în cadrul Cirque du Soleil, care a avut reprezentări și în România.

Campania pe care PETA a implementat-o pentru acest subiect, se numește „Boycott the Circus!” (v. Anexa 19) și, din nou, pentru aceasta au pozat diferite celebrități. Este deja un lucru cunoscut, un traseu pe care PETA îl parcuge atunci când realizează fiecare campanie, iar aceste lucruri se transformă în obicee, ajutând publicul să rămână atent în continuare la demersurile ce sunt realizate.

Toate imaginile folosite în această campanie au mesajul „Boycott the circus”, făcând referire la toate circurile care folosesc animale pentru reprezentațiile din show-urile pe care le susțin. PETA a făcut multe descoperiri și investigații sub acoperire, în urma cărora au aflat cât de aspru sunt tratate animalele din circuri, cum sunt înrobite și chinuite pentru a învăța să presteze diferitele acrobații.

Ca și în celelalte campanii, PETA s-a folosit de persoane publice care au pozat în imagini pentru a promova campania. Se pare că acest mod rămâne una dintre semnăturile de bază ale PETA, un tipar pe care îl păstrează și de care se folosește de fiecare dată pentru a atrage atenția cât mai mult asupra propriilor campanii.

Un mesaj secundar al campaniei, îl reprezintă enumerația „Beaten, Lonely and Abused”, trei adjective care descriu situația animalelor din circuri. Introducerea acestor cuvinte în mesajul iconic sunt de impact deoarece, încă din poză publicul își formează o părere asupra a ceea ce se întâmplă în circuri.

Pe pagina web PETA2, organizația a întreprins o secțiune dedicată elefanților, sub denumirea „Elephants never forget”. Aici, pot fi accesate o serie de informații referitoare la modurile în care elefanții sunt chinuiți, pot fi vizualizate imagini, videoclipuri, există și două jocuri PETA cu elefanți, se poate semna petiția PETA împotriva circurilor etc. Site-ul este realizat sub formă de cartoon, este interactiv, plăcut și oferă multe informații cu privire la acest subiect.

Un element interesant mi se pare alegerea de a numi secțiunea „Elephants never forget”, care se pare a fi un fact cât se poate de adevărat. Ei suferă după membrii familiei pe care îi pierd, își pot recunoaște reflexia în oglindă și au o memorie foarte bună. De asemenea, s-a constatat că elefanții memorează injuriile pe care le-au suferit și pot ține ranchiună față de personale care îi rănesc.

Astfel, PETA reușește din nou să se folosească de o informație pertinentă și cât se poate de reală, pentru a pune bazele unei campanii stabile. Prin acest lucru, ei demonstrează și importanța pe care o acordă subiectului și cât de mult se documentează atunci când se ocupă de o campanie.

Analiza platformelor online PETA

PETA are o platformă online foarte mare și bine structurată(v.fig. 24).

Pagina web peta.org înglobează foarte multe secțiuni, dar informațiile sunt foarte ușor de găsit. Cum accesăm pagina, iese în evidență logo-ul ONG-ului și sloganul acestuia, alături de un iepure, semnul non-cruzimii, pe care PETA și l-a ales drept imagine. După cum se observă, pe pagina sunt prezente două bare de stare. În prima bară, există secțiunea de „Search”, unde apar articole structurate, doar accesând anumite elemente cheie despre ce dorim să aflăm și să ne documentăm. Următoarea secțiune este destinată programelor PETA: PETA Prime, peta2, PETA Kids și TeachKind (v. Anexa 20). În completarea acesteia, urmează secțiunile „Support PETA”, care prezintă patru moduri de a ajuta organizația („Become a member”, „Make a monthly gift”, „Planned giving”, „More ways”) și „Report Cruelty to Animals”, care, prin simpla accesare, trimite la un raport ce urmează a fi completat de persoana care dorește să anunțe o situația de cruzime față de animale, de care are cunoștință.

Aceste programe pe care PETA le-a întocmit, mi se par deosebit de interesante, din motiv că sunt structurate pe categorii de vârste, au segmente diferite de public țintă.

PETA Kids este o platformă destinată copiilor și îmbrățișează subiecte precum „The ultimate guide to eating vegan at Disney”, „Show love for elephants this mother`s day”, sau „A guide to classroom dissection”. Aceste blog-posturi sunt axate pe educarea copiilor, punându-le în corelație cu activitățile lor, lucrurile care au loc în viața unui elev. Întreaga pagină este foarte copilăroasă, jucăușă, apar foarte multe desene ale animalelor, nu apar imagini cu animale torturate, care i-ar putea afecta pe copii, din contră, se încearcă o informare a lor cât mai precaută și într-un mod dinamic.

În fig. 25 putem vedea cum PETA încearcă să introducă în viața copiilor, noțiunile de bază pe care le conduce la nivel național în legătură cu animalele. Astfel, prin accesarea uneia dintre categoriile „food”, „clothing”, „entertainment”, „experiments”, „companion animal”, „wildlife”, îi ghidează pe aceștia spre viziunea PETA. Prin „food”, regăsim ideea de vegetarianism, veganism, prin „clothing” este prezent conceptul de a nu mai folosi haine realizate din blană de animale, prin „experiment” vorbesc despre experiementele care au loc pe animale, prin „companion animals” aceștia se referă la programele lor de sterlizare/castrare, supravegherea unei înmulțiri nefavorabile a animalelor, iar prin „wildlife” se înțelege lupta pe care PETA o duce pentru dreptul animalelor exotice care sunt folosite pentru pielea lor, dar și pentru animalele care sunt obligate să învețe trucuri în circuri sau în parcurile acvatice (vezi SeaWorld).

Putem vorbi despre o segmentare eficientă a publicului, prin acest mod putând fi posibilă informarea a cât mai multe persoane, dar la nivelul fiecăruia de înțelegere. Copiii sunt persoane sensibile, ce nu pot percepe de timpuriu anumite aspecte și nici nu este bine să intre în contact cu lucrurile urâte pe care adulții le practică. Astfel, este mai eficient ca ei să fie educați și informați într-o măsură direct proporțională cu experiența de viață pe care o au.

PETA Prime este dedicată familiilor, persoanelor mai în vârstă. Aici, apar secțiunile de „Book Club”, „Home & Garden” și „Travel”, prin care este accentuat publicul pe care îl țintesc. Tinerii și copiii nu pot fi atrași de informații legate de cărți, grădinărit sau călătorii, pentru că aceste elemente nu sunt axate pe grupele respective de vârste. Această strategie a PETA consider a fi una foarte benefică, fiecare dintre noi regăsindu-și locul în unul dintre programele respective.

Chiar și imaginea care ne întâmpină atunci când accesăm PETA Prime este foarte sugestivă, deoarece surprinde o femeie în vârstă, alături de un câțel. Poza semnifică și relația dintre oameni și animale, dar și cărui tip de indivizi îi este dedicat acest program. Aici întâlnim și un alt slogan, sub forma „celebrating kind choices”, care din nou, face trimitere la segmentul de public căruia îi este dedicat site-ul și asupra faptului că deciziile bune pe care le luăm în viață, ne sunt benefice. Bineînțeles, „deciziile bune” sunt acele valori pe care organizația le propagă asupra publicului. Ea vede o viață sănătoasă și activă prin respectarea stilului de viață pe care îl prezintă.

Peta2, sau Peta Youth, este destinată tinerilor. Pagina a fost înființată în 2002, ca ajutor pentru peta.org. Aici sunt prezentate foarte multe campanii, este o atmosferă mai destinsă și veselă. Cel mai important element al acestei pagini îl reprezintă „Street Team”, grupurile de activiști PETA care se ocupă e boicoturi, participarea la diverse evenimente, elaborarea de tricouri cu mesaje (v. Fig. 26).

PETA TeachKind este și ea o platformă deosebită, deoarece este divizia de educație a PETA. Aceasta are în vedere ajutorarea școlilor și a profesorilor pentru a promova grija și compasiunea față de animale, prin intermediul de lecții gratuite, prezentări, sfaturi etc. Educarea oamenilor pentru a aborda o atitudine empatică față de animale, trebuie să înceapă cât mai devreme, reprezentând un pas important pentru formarea unei lumi mai bune.

Foarte important este și faptul că informațiile de pe acest site, lecțiile și suporturile de materiale sunt structurate pe categorii de ani de studiu: școala elementară, gimnaziu și liceu (v. Fig. 27). Prin acest lucru, denotă cât de multă importanță acordă PETA publicului său, dar și informării acestuia cât mai eficient. Înglobarea laolaltă a tuturor informațiilor și programelor pe care le întreprind, ar fi reprezentat o aglomerare prea mare a paginii oficiale și ar fi fost mult mai greu de accesat lucrurile importante pentru fiecare individ în parte.

Cea de-a doua bară de stare din cadrul paginii oficiale PETA, înglobează mai multe categorii, care și ele, se răsfrâng în alte arii mai mari. Deși site-ul dă senzația că ar fi unul minimalist, odată ce sunt accesate diferitele tab-uri, se observă profunzimea acestuia.

În cadrul categoriei „Features”, apar blog-posturile, așezate în ordinea datei celei mai recente. Acolo se găsesc ultimele postări, ultimele demersuri pe care PETA le-a întreprins, cele mai importante noutăți. Este o secțiune dedicată amănuntelor „calzi”, unde se găsesc cele mai recente acțiuni înfăptuite.

Următorul tag, este cel denumit „Videos”, unde, la fel, apar toate videoclipurile pe care PETA le folosește ca materiale de prezentare. Ele apar tot în ordinea postării lor, de la cel mai nou la cel mai vechi. Aceste materiale video sunt de mai multe feluri. Ele pot fi testimoniale cu persoane publice sau cu membri ai PETA (foarte des apare fondatoarea, Ingrid Newkirk), filmulețe realizate în demersurile pe care le săvârșesc sub acoperire, compilații cu diverse animale surprinse în timp ce sunt torturate etc.

Secțiunea „Action” este una mai complexă, care încorporeză alte șase subgrupuri. Primul este „Action Team”, unde vorbesc despre voluntariat și cum poți deveni unul dintre ei, prezintă broșurile lor cu informații utile despre cauzele pe care le susțin. De asemenea, există și o limită de vârstă; toți cei care dorescă să devină voluntari, să participe la demonstrații sau boicoturi în numele PETA, trebuie să aibă peste 22 de ani, dar există și posibilitatea ca cei sub această vârstă să fie incluși în astfel de activități, înscriindu-se în categoria „Street Team” din cadrul Peta2.

Următoarea subgrupă este denumită „Action Alerts” și sunt prezentate cele mai recente subiecte abordate de PETA, pentru care au nevoie de voluntari sau oameni care să se identifice cu cauza și să facă ceva în acest scop. Cel mai important detaliu legat de această secțiune este faptul că, la sfârșitul fiecărei postări, apare un chenar cu câte un mesaj diferit (v. Fig. 28), în funcție de cauza despre care se vorbește. Acest mesaj este făcut ca și cum ar fi elaborat de către cel care citește, iar menirea lui este de a fi folosit și trimis mai departe, către diferitele instanțe ce pot lua atitudine. Acestea sunt niște texte pre-scrise, pe care susținătorii PETA au datoria să le preia și să le trimită, ca un protest împotriva a ce le este prezentat în conținutul postării.

„Get active online” prezintă platformele online de socializare- Facebook, Twitter, Pinterest, StumbleUpon, Google Plus, Youtube și Instagram, unde PETA are conturi și pe care publicul poate da share, pentru a face și mai cunoscute cauzele organizației și pentru a-și arăta susținerea.

„Activist Guide” este secțiunea în care ni se explică cum trebuie să procedezi pentru a deveni un activist PETA. Acolo, ei detaliază ce este PETA, care este scopul acesteia și cât de mult ar avea nevoie de susținerea a cât mai multor oameni. Tot aici, fac trimitere, printr-un link, la ghidul online al activistului PETA, care poate fi downloadat și citit de către fiecare dintre noi.

Penultimul subgrup din secțiunea „Action”, se numește „Literature” și aici se pot găsi și cumpăra diferite materiale de informare semnate PETA. Ele abordează diferite subiecte pe care le tratează organizația-testele pe animale, mâncarea vegană, problematica circurilor și a elefanților etc. (v. Fig. 29). Deși poartă numele de „Literature”, aici nu găsim cărți, ci broșuri, postere, stickere, manifeste, care pot fi comandate la prețuri accesibile.

Ultima subcategorie din secțiunea „Action” este dedicată campaniilor PETA, unde, prin accesarea fiecăreia dintre diviziile respective, aflăm mai multe despre fiecare în parte.

În continuare, secțiunea „Action” este urmată de cea numită „Blog”, unde apar blog post-uri diverse, referitoare la cercetări, experimente, activități PETA.

Categoria „Issues” este una complexă și este axată pe animale. Și ea este împărțită în alte șase categorii: „Animals used for food”, „Animals used for clothing”, „Animals used for experimentation”, „Animals used for entertainment”, „Companion animals” și „Wildlife”. Fiecare dintre aceste categorii prezintă filmulețe de prezentare cu animale care sunt surprinse în diverse situații ce prezintă modalitatea nefastă în care sunt tratate. Încă din denumirea acestor secțiuni, ne putem da seama că ele se axează pe principalele domenii în care PETA intervine pentru salvarea animalelor și îmbunătățirea traiului acestora.

Următoarea categorie ce apare în bara de stare a site-ului PETA, este cea de „Living”, împărțită și ea, în nouă alte categorii: „Beauty”, „Fashion”, „Humane Home”, „Entertainment”, „Companion Animals”, „For Men”, „Parenting”, „Other”.

În categoria de „Beauty”, PETA postează informații cu privire la produsele de frumusețe care nu fac teste pe animale și care sunt „cruelty-free”. Sunt prezentate diferitele branduri care nu testează pe animale, cosmetice, produse vegane de întreținere a părului, dar și companiile care testează pe animale, pentru a informa publicul și a-l pune la cunoștință cu ce se întâmplă în spatele produselor pe care noi le achiziționăm. Este important să cunoaștem și care sunt companiile care își testează produsele pe animale, sau ce produse nu sunt obținute în urma utilizării animalelor în acest proces. De cele mai multe ori, ne aflăm în necunoștință de cauză și asta reprezintă o scuză frecventă. PETA dorește să elimine acest aspect, propagând cât de mult posibil aceste documentare cu privire la produsele cosmetice care nu implică animalele.

Această secțiune este captivantă. PETA oferă informații despre alegerea unui ruj, a unui fard, a unei oje sau a altor produse de înfrumusețare, care sunt vegane (fară proveniență animală) și asupra cărora nu se fac teste pe animale.

În categoria „Fashion”, se urmărește același traseu ca și în categoria „Beauty”, numai că de data aceasta sunt prezentate haine, încălțăminte etc. care nu sunt produse din animale. PETA prezintă în cadrul acestei secțiuni „Cruelty-Free and Stylish Diaper Bags”, „The Ultimate Guide to Vegan Running Shoe for Men”, „Sexy Silk-Free Lingerie” etc. Ei acoperă o gamă foarte largă a consumului de haine ce au la bază utilizarea animalelor și vorbesc despre costume de bărbați care nu sunt realizate din lână, bocanci de iarnă care nu sunt realizați din piele de animale etc. Subiectele sunt diferite și acaparează multe dintre problemele legate de utilizarea animalelor în industria de modă, pe care PETA le discută și încearcă să le trateze de ani de zile.

În categoria „Food”, PETA se axează pe alimentația vegană și vegetariană. Aici prezintă tot felul de rețete și mâncăruri care ne-ar pinde bine, odată ce am alege un astfel de stil de viață. Ne prezintă burgeri vegani, maioneză vegană, mâncare pe care o putem face pe grătar, fast-food-uri care produc mâncare vegană, cocktail-uri vegane, „14 vegan Valentine`s Day Candies”, ciocolată vegană etc. Din punctul meu de vedere, această secțiune este una foarte eficientă și de mare ajutor pentru cei care ar vrea să facă o astfel de schimbare în viața lor, dar cred că ar fi prea greu de realizat. Doar accesând pagina PETA, se pot afla și învăța multe rețete și idei de preparate simple și gustoase, fără a molesta animalele în procesul hrănirii fiecărui individ. Cu prilejul acestei secțiuni, oamenii află informații pe care probabil nu le cunosc și care le ușurează drumul atunci când vine vorba de mâncare. Este de ajuns să intre în această rubrică și își îmogățesc creativitatea gastronomică.

În cadrul „Humane Home”, PETA aduce informații despre cum să ne organizăm un cămin plăcut și primitor, fără a implica în acest proces orice mod de rănire a animalelor. Ne sunt prezentate produse de curățare a casei care nu sunt testate pe animale, pături, perne ce nu au în compoziția lor puf de animale, cum îți poți spăla mașina cu produse „cruelty-free” etc.

Secțiunea „Entertainment” vizează toate modurile de distracție cu animale pe care oamenii le întreprind și, prin care, indirect, aprobă torturarea a animalelor. Printre cauzele pe care le prezintă organizația în această secțiune se numără grădinile zoologice, circurile, parcurile acvatice, Disneyland, pescuitul etc. Tot în această rubrică vorbesc despre locuri potrivite de cazare pentru animalele de companie, dau sfaturi legate de cum să procedă atunci când călătorim cu animalele de companie etc.

„For Men” este secțiunea dedicată bărbaților și include postări legate de cum să îți cureți barba într-un mod „cruelty-free”, prezentând o serie de produse de îngrijire masculină care nu fac teste pe animale, ce cadouri vegane poți face persoanei iubite, parfumuri vegane etc. De asemenea, sunt prezentate topuri cu bărbați celebrii vegetarienisau alimente vegane ce se pot consuma înainte de antrenamentele sportive. În concluzie, PETA discută aspecte din viața unui bărbat, toate având în comun veganismul/vegetarianismul.

Secțiunea „Parenting” face trimitere spre site-ul PETA Kids, unde sunt expuse tot felul de jocuri handmade pe care părinții le pot întreprinde împreună cu copii lor. Desigur, jocurile sunt educative și sunt axate pe misiunea organizației. Pe lângă jocuri, apar și postări pentru părinți cu sfaturi despre cum să crească un copil într-un stil de viață vegan, cum să îi ofere o educație cu privire la protejarea animalelor, sunt prezentate nutriente pentru femeile însărcinate care aleg regimul vegan etc.

În ultima categorie de la „Living”, „Other”, sunt fel de fel de informații și postări despre mâncarea vegană, animale, cadouri etc.

Secțiunea „Shop”, implică latura de marketing a organizației, materialele lor de promovare, informare etc. prin vânzarea cărora strâng fondurile pentru acțiunile pe care le întreprind. Putem vorbi astfel despre latura productiv-distributivă a organizației. De aici, putem accesa una dintre secțiunile: PETA Catalog, PETA Literature, PETA Presents, PETA Mall, CafePress, Cruelty-free.

PETA Catalog face trimitere către pagina web separată dedicată acestui lucru și aici se găsesc articolele personalizate PETA, cu diferite mesaje. Prin cumpărarea unui astfel de obiect, oamenii își arată susținerea față de organizație și implicit față de munca acesteia. Bineînțeles, și în acest caz PETA ne oferă multe oportunități, existând o categorie vastă de produse inscripționate (v. Fig. 30), de articole de vestimentație, la articole pentru animalele de companie, obiecte pentru locuință etc.

PETA Literature face trimitere către pagina web cu obiecte informaționale, despre care am vorbit și mai devreme.

PETA Presents ne trimite și ea, către pagina de web dedicată acestui subiect. Dacă primul instinct este să ne gândim la a ne comanda niște cadouri de pe site, ei bine, aici este vorba de donații. „Cadou” este folosit de PETA în ideea de a dona bani pentru diferite cauze în care sunt prezentate animalele (v. Fig. 31 )., făcându-le astfel, un cadou. Se pot dona bani pentru adăposturile pentru animale, pentru elefanți, animalele de laboratoare, pentru echipamentul PETA necesar în investigațiile sub acoperire pe care le organizează etc.

Este o altă abordare a ideii de donație, care poate avea succes din prisma faptului că atunci când ne gândim la a face un cadou, ne gândim la a face o bucurie. Alegem să facem o bucurie acelor animale, donând bani pentru ele, sub formă de „cadou”, după ideea implementată de către organizație.

PETA Mall este un mall online, unde sunt încorporate mai multe dintre secțiunile despre care am vorbit și mai sus, cum ar fi „Literature”, dar și altele noi, precum „PETA E-Cards”sau „Bookstore”.

PETA CaffePress are și ea o pagină web separată și de aici se pot comanda și alte accesorii marca PETA, precum căni, stickere, carcase de telefon, postcard-uri etc.

„Cruelty-Free” este secțiunea împărțită în două, delimitând companiile care testează pe animale, de cele care nu testează. Este deajuns să scriem numele companiei despre care vrem să aflăm informații, iar PETA ne inștiințează dacă acel brand își testează sau nu produsele pe animale, înainte de a le expune pe piață.

Trecând la următoarea rubrică din bara de stare, ajungem la cea de „Investigations”, unde sunt prezentate și discutate toate investigațiile pe care organizația PETA le desfășoară. Acestea sunt cel mai adesea efectuate sub acoperire și prezintă diferite cazuri în care animalele sunt tratate incorect de către oameni. Cele mai recente investigații au avut loc la un club de curse de porumbei din Taiwan, în Australia, la o fermă de oi etc. Aceste investigații sunt una dintre sursele de bază ale organizației, deoarece prin intermediul filmulețelor pe care ei le fac, crează materiale de prezentare pe care le postează în mediul online sau le arată diverselor persoane publice pe care și le doresc de partea lor. Sunt, astfel, un material de convingere a publicului.

PETA are și o platformă media foarte bine gestionată și elaborată. Ea poate fi accesată prin tab-ul „Media Center”. Aici se găsesc toate materialele de comunicare ale organizației, care, de asemenea, sunt structurate pe mai multe categorii: „News Releases”, „PSAs”, „Public: Sponsor PSAs”, „Media: Order PSAs”, „Contact PETA`s Media Department”. Pentru o organziație care se ocupă atât de mult de imagine și de campaniile sale, este important să aibă ramura de media foarte bine centrată și cât mai detaliată pentru cei care doresc să afle mai multe aspecte legate de publicitatea acesteia.

La „News Releases” apar știrile de ultimă oră, așezate cronologic, de la cea mai recentă la cea mai veche. Ele sunt sub formă de blog post.

PSAs-urile, Public Service Announcements, sunt acele materiale publicitare pe care PETA le utilizează și pe care le stochează în această categorie. PETA realizează toate tipurile de publicitate: print, radio, televiziune, publicații școlare și publicitate outdoor. Pentru acest lucru, au nevoie și de fonduri, pe care le strâng din donații. Pentru a da o mână de ajutor laturii de relații publice și comunicare a organizației, în subcategoria „Public: Sponsor PSAs”, se regăsesc informații cu privire la modalitățile de publicitate pe care le folosește organizația și cum noi putem ajuta acest concept, iar în josul paginii se găsește link-ul care tremite spre platforma de donații. Deoarece este o organizație non-profit, aceasta are nevoie de donații pentru toate elementele pe care le are în vedere pentru a exista. Donorii sunt un public important care trebuie păstrat, iar asta se obține tot prin multă implicare din partea ambelor părți.

De asemenea, PETA ne oferă șansa de a ne realiza propriile PSAs-uri, accesând „Media: Order PSAs”. Fiecare persoană este liberă să completeze un formular pentru radio/tv/print, care este trimis mai departe către Departamentul de Media al ONG-ului, unde își poate lua forma care este imaginată de către cei care accesează această secțiune.

Ultima subcategorie din cadrul „Media Center”, este dedicată datelor de contact ale organizației. Astfel, în cadrul „Contact PETA`s Media Department”, sunt expuse datele de contact ale PETA în cazul în care staff din mass-media dorește să contacteze organizația, dar apar și datele de contact pentru vizitatorii site-ului, persoanele fizice care și-ar dori să intre în legătură cu reprezentați ai organizației, pe motive legate, desigur, de protecție a animalelor.

Penultima categorie poartă numele de „About PETA” și aici sunt structurate, în zece subcategorii, informații relevante despre organizație.

„Learn about PETA” implică un scurt istoric al organizației, pe ce se axează aceasta și cauza pentru care militează.

„FAQ”, Frequently Asked Questions, sunt cele mai frecvente întrebări pe care PETA le primește de la publicul său. Întrebările provin din diversele arii pe care organizația le reprezintă și sunt completate de răspunsuri ample, elocvente și concludente. Din aceste răspunsuri, denotă implicarea PETA în satisfacerea curiozităților publicului său.

„Our Views” încorporează un rezumat din partea PETA, cu privire la viziunea lor: încetarea abuzului față de animale, în toată lumea.

„Victories” înglobează toate victoriile pe care PETA le-a obținut de la început până în prezent. Ele sunt organizate cronologic. Aceste cunt considerate victorii în corelație cu brand-urile asupra cărora PETA a încercat să provoace schimbări și a reușit. De exemplu, pentru anul 2015, Mercedes-Benz a hotărât, în urma insistențelor din partea PETA, să nu mai realizeze caroserie din piele la un model anume de mașină, IKEA a anunțat că va introduce perișoare vegane în meniurile sale începând cu luna aprilie 2015, iar lista poate continua.

Categoria „Milestones” cuprinde toate reperele fundamentale ale organizației. Sunt prezentate, la fel, evenimentele încă de la începutul PETA până în prezent, structurate pe ani. În acest mod se pot parcurge foarte ușor toate realizările organizației. Acesta este cel mai relevant istoric al acesteia.

Secțiunea „Volunteer” cuprinde formularul de înscriere pentru cei care doresc să ajute organizația la centrul său din Norfolk, Virginia. Pe lângă acesta, sunt introduse și informații cu privire la munca de voluntariat, dar și beneficiile de care pot avea parte aceștia, ca stimulent: participarea la seminarii pe tema salvării animalelor sălbatice sau de companie, efectuarea de călătorii naționale pentru diverse demonstrații, participarea la programul de adopții al organizației etc.

Deoarece este o organizație non-profit, PETA își pune bazele pe munca de voluntariat și, datorită dimensiunii sale internaționale, are nevoie de foarte multe persoane care să se implice în activitățile lor. Pentru voluntari, implicarea are rezultat dublu: văd cum decurge atmosfera într-o organizație și aduc aportul la o problematică care îi interesează. Astfel, apare propria mulțumire, de a ajuta în demersul salvării unei cauze care îi preocupă.

„Work at PETA” este dedicată job-urilor. Aici, PETA vorbește despre PETA Foundation, organizație separată de PETA, din care fac parte departamente precum cel de IT, Media sau Development. PETA Foundation ajută PETA să funcționeze, iar ambele au nevoie de oameni dedicați animalelor pentru a putea lucra în deplină armonie și pentru a avea cât mai multe reușite.

„Intern at PETA” prezintă programele de internship pe care PETA și PETA Foundation le are la dispoziție. Pentru acest lucru, sunt expuse o serie de condiții: vârstă minimă de optisprezece ani, înregistrare în PETA Action Team, minim un an de voluntariat, excelente aptitudini de comunicare și scriere, să susțină filozofia PETA și să demonstreze un angajament față de obiectivele organizației. Pentru a aplica pentru postul de intern, sunt cerute o serie de documente: o scrisoare de intenție, un Curriculum Vitae, trei scrisori de recomandare și un video sau prezentare power point prin care candidatul își arată personalitatea. Așa ne putem da seama de modul de selecție pe care PETA îl folosește în alegerea celor mai buni voluntari. Deși face o selecționare dintre publicul larg, nu cer un public specific, distinct, au interesul de a avea în echipa lor persoane sociabile și implicate.

Secțiunea „Contact PETA” înglobează toate modalitățile de contactare a organizației, având în vedere și motivul pentru care se face acest lucru. Din această cauză, apar patru modalități de contact: formularul pentru a raporta cruzime față de animale, datele de contact ale departamentului de media al PETA, e-mailul PETA și secțiunea pentru whistlebloweri.

„Animal Times” este ultima categorie a diviziei „About PETA”. Prin accesarea ei, suntem trimiși spre o altă pagină web, care are aspect de revistă și înglobează informații referitoate la ONG.

Ultima secțiune care poate fi accesată pe pagina PETA oficială, este cea de „Donate”, donații. Ea este și colorată diferit, folosindu-se culoarea galben, pentru a ieși în evidență, a nu se acorda mult timp căutării ei. Cine dorește să doneze, poate alege una din sumele specificate de PETA, 25.00/35.00/50.00/100.00 dolari, sau pot adăuga o altă sumă. Pentru aceste donații, se dau și datele personale, iar la repetarea donației lunar, PETA primește o extra donație de 50 de dolari, de la un donor special. Această din urmă informație crește șansele ca oamenii să facă donații lunare, considerând că aportul lor crește automat, prin implicarea acelui donor, iar acesta nu poate fi decât un lucru bun.

PETA afiliate

În afara Americii, PETA are nouă alte filiale: PETA Asia-Pacific, PETA Australia, PETA China, PETA Germania, PETA Franța, PETA India, PETA Latino, PETA Olanda și PETA UK (v. anexa 21).

Filialele PETA din întreaga lume împărtășesc aceeași misiune și obiective. Ele luptă pentru drepturile animalelor, iar acest fapt indică cât de puternică și unită este organizația. Campaniile lor se propagă la nivel internațional, iar succesul de care dau dovadă este întotdeauna mai mare.

Aspectul tuturor paginilor web ale PETA sunt asemănătoare, păstrând în mare parte aceleași secțiuni, aceeași ordine a acestora, aceleași denumiri etc. Este asemenea unui brand, care se propagă și în alte țări. Păstrează elementele de bază, de identitate ale organizației, dar totodată se pliază pe publicul din țara respectivă.

Culoarea specifică PETA este bleul, care dă senzația de curat, ordonat, aerisit. Paginile PETA, deși sunt încărcate cu informații, campanii etc. nu dau impresia de dezordine, ele sunt foarte bine configurate, în așa fel încât vizitatorii parcurg secțiunile cu ușurință.

Nu există deosebiri foarte mari între aceste pagini. Ele nu sunt identice, dar păstrează foarte multe elemente comune legate de esteticul paginii. Cu cât se păstrează mai mult un șablon, cu atât se realizează o identificare mai ușoară a organizației, iar totul se înrădăcinează mult mai puternic în mintea vizitatorilor acestora.

În principiu, cele nouă platforme afiliate PETA, au aceleași secțiuni în bara de stare, diferind foarte puțin. Cel mai adesea, regăsim următoarele secțiuni: „Home”, „Action Centre”, „Blog”, „Features”, „The Issues”, „Media Centre”, „About Peta”, „Donate Now”, despre care am vorbit mai devreme, deoarece acestea se regăsesc și pe pagina oficială PETA, unde le-am discutat și analizat.

Un element care diferă de la o pagină web la alta, dintre cele afiliate PETA, este logo-ul organizației. Dacă numele „PETA” apare scris la fel peste tot, diferind doar culoarea (alb, bleu, albastru închis), simbolul iepurelui care este element de identitate, nu apare pe toate paginile, lângă nume, ci doar pe paginile web ale PETA Danemarca și PETA UK. Nu consider că acesta ar fi un element scos intenționat, ci pur și simplu s-a ales o reprezentare mai simplistă. Lipsa lui nu provoacă confuzie sau nevalidarea paginilor web.

Secțiunea de „Search” este prezentă pe fiecare dintre cele nouă pagini, în partea din dreapta sus a acestora. Ea are rolul de a ușura munca vizitatorilor care doresc să găsească un subiect sau o campanie anume. Doar prin introducerea unui cuvânt cheie, au șansa de a descoperi mult mai ușor ceea ce îi interesează cu adevărat și pot chiar afla subiecte adiacente celui de interes, care, la fel, le pot oferi informații considerabile legate de subiectul pe care sunt axați.

Așezarea materialelor de prezentare este din nou asemănătoare. În partea stângă și dreaptă a paginilor web, se găsesc trimiteri către blog-posturile recente, sunt dedicate noutăților, materialelor de publicitate. Central, sunt întotdeauna postate materiale video, cu diverse cazuri pe care PETA vrea să le facă cât mai vizibile și să capete suținere din partea publicului. Aceasta este și o modalitate de manipulare. Așezarea centrală, ca element important, a videoclipurilor, îi face pe cei care accesează paginile să devină curioși de conținutul acestora și să le vizualizeze. Odată făcut acest lucru, șansele de a le fi schimbată o părere sau viziune sunt mari, deoarece videoclipurile pe care PETA le postează sunt mereu șocante și menite să provoace o atitudine. Deseori, ele prezintă animale în timp ce sunt torturate; cai care mor în timp ce aleargă la curse, vaci tranșate în abatoare, iepuri de angora chinuiți în laboratoarele de cercetare etc sunt doar câteva din subiectele pe care organizația le face publice în aceste videoclipuri.

Nici secțiunea de donații nu lipsește de pe nicio pagină web PETA, deoarece donațiile reprezintă sursa financiară de bază a organizației. Ea are nevoie de aceste donații pentru a pune în aplicare planurile pe care le dezvoltă, iar strădaniile sale de a atrage cât mai mult public de partea ei sunt recompensate prin donațiile pe care le primește.

Paginile de socializare PETA

Facebook

Pagina Facebook a organizației PETA, este și ea, foarte bine aranjată. În secțiunea de „About” a paginii de Facebook, apar alte două categorii, „Page Info” (v. Fig. 32) și „Milestones” (v. Fig. 31). În „Page Info”, organizația oferă foarte multe informații despre ea, membrii ei, misiunea și obiectivele pe care și le-au stabilit, face trimitere către pagina web oficială etc., iar în „Milestones” apar reperele fundamentale pe care ONG-ul le-a atins de-a lungul perioadei de existență, așezate cronologic, secțiune care se găsește și pe pagina web PETA și despre care am vorbit. Prin accesarea acestei secțiuni, vorbim despre modalitatea cea mai ușoară de a afla extrem de multe cunoștințe cu privire la organizație.

Ca din perspectiva unui vizitator, apreciez faptul că PETA se ocupă enorm de informare și folosește multe strategii pentru a-și atinge acest țel.

În continuare, pe pagina de Facebook, PETA postează frecvent, au activitate zilnică. Ei împărtășesc cu noi videoclipurile terifiante cu care ne-au obișnuit deja, poze sau postări care fac trimitere și la site-ul oficial PETA, odată cu accesarea lor.

Făcând o cercetare cantitativă, observ că pagina are peste 3,2 milioane de „like-uri”, adică persoane care primesc pe pagina lor de Facebook tot ceea ce PETA postează. Ne putem da seama și din acest fapt cât de populară a ajung organizația și câți susținători poate avea. Tot în acest sens, deducem cât de multe persoane intră în contact cu postările de pe pagina de Facebook, deci, cât de multe persoane pot fi influențate, în același timp.

Pe Faceook, la categoria „More”, am descoperit că PETA a introdus și aici, secțiunea de „Donate” (v. Anexa 22), la fel cum au implementat acest proces pe toate paginile lor. Pe orice pagină web PETA ai intra, aceștia încearcă să te convingă, din materialele pe care le postează, cât de importantă este cauza lor și, printr-un singur click, poți oricând accesa secțiunea de donații. Nu este necesar să intri pe pagina web oficială pentru a face o donație, PETA oferă multe alternative, alternative menite să ușureze efortul depus de către public.

Și PETA afiliate au pagini separate de Facebook (v. Anexa 23), ceea ce demonstrează încă o dată, accentul pus pe informare și implicarea a cât mai multor oameni în apărarea drepturilor animalelor. Pe lângă acestea, se poate deduce câtă nevoie are PETA de personal voluntar care să realizeze aceste pagini, să le gestioneze, să posteze mereu. Ei sunt contectați continuu la internet și postează foarte des. Unul dintre aspectele prin care se diferențiază pagina de facebook PETA de celelalte afiliate, este faptul că, pe cele din urmă, nu apare secțiunea de donații, dar fac referire spre paginile web ale fiecăreia în parte, iar acolo se pot realiza donații. Este cert că aceste PETA afiliate sunt de mărimi mai mici, nu se compară cu PETA din America, unde totul este mult mai amplu realizat, mai ales că de acolo a pornit totul și după aceea s-au extins și în alte țări.

Instagram

PETA comunică cu publicul său și pe Instagram (v. Fig. 33). Acolo postează poze și filmulețe, unele dintre acestea fiind postate și pe celelalte pagini PETA, altele fiind specifice pentru contul de Instagram. În total, au peste 125 de mii de persoane care urmăresc activitate organizației pe Instagram, un număr ce dovedește, din nou, cât de cunoscută este și cât de mulți oameni sunt interesați de lucrurile pe care le realizează.

În special, ei postează poze cu animăluțe simpatice, preparate vegane, poze cu mesaje inspiraționale, dar și poze în care surprind animale ce sunt supuse unor tratamente necorespunzătoare, de către oameni. Aici adoptă o atitudine mai relaxată, jucăușă, nu postează imagini din campanii sau din timpul boicoturilor pe care le susțin.

Twitter

Dintre toate paginile de social media ale PETA, cea de Twitter (v. Fig. 34) este cea mai activă. Este binecunoscut faptul că în SUA, aceasta este cea mai utilizată platformă de comunicare și foarte multă lume alege să comunice folosind-o. În România, aceasta nu este atât de întrebuințată, fiind subclasată de Facebook. Din acest lucru, rezltă faptul că, în România, PETA nu este accesată prin intermediul Twitter, ci mai degrabă prin intermediul altor platforme online.

Pe Twitter, PETA are peste 565 de milioane de persoane care urmăresc frecvent activitatea PETA și sunt la curent cu informațiile pe care aceasta le propagă.

Pentru data la care analizez această platformă, 26 mai 2015, PETA a distribuit pe pagina de Twitter 16 postări. De asemenea, pe pagină este cuantificat și numărul de postări totale pe care le are organizația de la început până în momentul de față, ele ajungând la cifra de 183 de milioane de articole. În concluzie, se poate observa cât de activă este organizația și câtă importanță acordă relației pe care o are cu publicul său.

Inițiative similare PETA în România

În urma efectuării unei cercetări asupra asociațiilor, fundațiilor sau federațiilor din România care au ca misiune, la fel ca și organizația non-profit PETA, salvarea și protejarea animalelor, am descoperit Asociația Vier Pfoten. Ea este singura care are anumite trăsături ce îi permit asemuirea cu PETA. Alte astfel de organizații din București, precum Asociația „Cutu-Cutu” sau „A doua sansa”, se încadrează misiunii de a ajuta animalele, dar nu au o platformă de activități atât de amplă și de dezvoltată precum asociația Vier Pfoten. Din acest motiv, am ales să mă opresc asupra analizei doar a acestei asociații, pe care o voi prezenta în contrast cu PETA, reliefând asemănările și deosebirile dintre cele două, urmând să formez o concluzie la finalul analizei.

Analiza Asociației Vier Pfoten

De la prima vedere a paginii web a acestei asociații (v. Fig. 35), putem observa asemănările de aspect dintre aceasta și PETA. Este vizibil faptul că aceștia s-au inspirat în realizarea formatului acesteia după criteriile pe care PETA și-a format pagina web și, de fapt, întreaga imagine de ansamblu (v. fig 36). Nu știu câți dintre vizitatorii paginii Vier Pfoten și-ar da seama de acest lucru, dar pentru mine a fost ușor de sesizat. Astfel, pot spune și că este un avantaj, prin faptul că Vier Pfoten își conturează imaginea paginii web după cea a PETA, deoarece pagina PETA are un real succes și un estetic foarte plăcut. În același timp, este și un dezavantaj, putând vorbi astfel, o lipsă de originalitate și creativitate. Poate că s-au ghidat în formarea asociației după ceea ce PETA realizează și nu poate fi vâzut ca un lucru rău, prin prisma succesului PETA, dar, totodată, puteau să găsească mijloace mai inventive cu privire la aspectul paginii web.

Se poate constata că ei folosesc o coloristică asemănătoare PETA, tot cu nuanțe de albastru, dar mai închis. În partea stângă, la fel ca și în cazul PETA, descoperim logo-ul organizației: un cerc în care este surprinsă o vulpe, înconjurată de textul cu numele organizației. În continuarea logo-ului, descoperim sloganul organizației: „More Humanity Towards Animals”. Din nou, putem considera un punct comun între cele două organizații acest lucru, deoarece, în cazul ambelor, logo-ul și sloganul se regăsesc în partea stângă, sus a paginii web (v. Fig. 36).

Dar aceasta nu este singura asemănare remarcabilă încă de la accesarea paginii. De asemenea, pe pagina Vier Pfoten apare secțiunea de „Search” în partea din dreapta sus a paginii, exact ca și în cazul PETA. De asemenea, lângă bara de „Search”, apare secțiunea „FOUR PAWS Romania more, unde, aflăm faptul că și această asociație are mai multe filiale și anume: Germania, Austria, Elveția, Bulgaria, UK, Olanda, Africa de Sud și America. Remarcăm, astfel, că atât PETA cât și Vier Pfoten, împart, în unele cazuri, același public, reprezentat de țările în care ambele organizații au filiale.

Și secțiunea de „Donează” apare în cadrul paginii Vier Pfoten și este poziționată similar cu cea de pe pagina PETA. Mai mult, respectă coloristica PETA, fiind nuanțată tot în culoarea galben. Este clară asemănarea dintre cele două pagini, iar lista asemănărilor nu se oprește aici.

Bara de stare de pe pagina Vier Pfoten nu înglobează atât de multe divizii precum cea a PETA, dar, cele care sunt incluse, se regăsesc și în cadrul organizației PETA.

Astfel, secțiunile „Campanii”, „Proiecte”, „Donații”, „Despre noi”, „Adoptă și salvează”, Presa”, sunt element comun pentru ambele pagini web ale celor două organizații. Desigur, am putea să interpretăm ca faptul că sunt elemente normale ce ar trebui introduse pe pagina web a unei asociații de animale, dar similitudinea așezării lor în bara de stare, conținutul secțiunilor sunt foarte asemănătoare între cele două.

Chiar și cum este concepută pagina de pornire a Vier Pfoten se identifică cu cea a PETA (v. Fig. 37). La începutul acestora, apar slide-uri ce se derulează permanent, cu cele mai relevante știri de ultimă oră. În josul paginii, în completarea acestora, apar blog post-uri pe diferite alte subiecte. Asemănarea este izbitoare și, deși face ca pagina Vier Pfoten să se diferențieze și să subclaseze celelalte pagini web ale asociațiilor pentru animale din România, totuși, în contrast cu PETA, dă senzația de plagiat. Este inevitabil să nu ne gândim la o lipsă de inspirație din partea membrilor acestei organizații, care au preluat atât de multe elemente comune cu organizația PETA.

Prima secțiune din bara de stare a paginii Vier Pfoten, face referire la campaniile pe care aceasta le întreprinde. Odată accesată această rubrică, găsim o clasificare a campaniilor, în funcție de tipul de animale pentru care sunt întocmite: animale sălbatice, animale de laborator, animale de companie și animale de fermă. Din nou, ne sare în ochi asemănarea cu PETA, care are aceleași direcții de acțiune, pentru aceleași categorii de animale. Nu poate fi vorba de coincidență, ci de o încercare de a imita organizația PETA, dar la scară mai mică, după cum vom vedea în continuare.

Pentru divizia „Animale sălbatice”, găsim trei secțiuni: „Blănuri”, „Fără animale sălbatice în circuri”și „Stop vânătorii în captivitate”. Direcțiile acestea de manifest sunt la fel cu cele ale PETA, despre care am vorbit în capitolele precedente. Este de apreciat că această organizație tinde să preia în portofoliul său activități pe care le realizează o organizație atât de mare, precum PETA. Nu se limitează, precum alte asociații din România și încearcă să pună bazele unor proiecte mai ample, situându-ne și pe noi, în rând cu practicile internaționale de protejare a animalelor.

Printre postările descoperite în această secțiune, am descoperit și „Parada Vier Pfoten împotriva magazinelor de blănuri din București”. Aici, este prezentat un eveniment din 2012, în care membrii asociației au realizat un protest cu mesajul „Nu blana îl face pe om. Simte-te bine în pielea ta.” Inițiativa este asemănătoare PETA, care iese în evidență cu protestele, boicoturile și happening-urile pe care le realizează frecvent. Un alt detaliu care mi-a atras atenția se regăsește în cadrul mesajului protestului. Cea de-a doua propoziție, „Simte-te bine în pielea ta”, seamănă cu sloganul „Be confortable in your own skin, and let animals keep theirs”, pe care PETA îl folosește în campania „I`d rather go naked than wear fur” (v. Fig. 38). Bineînțeles că apare întrebarea dacă acest lucru este o coincidență, sau Vier Pfoten a prealuat ideea de la PETA. Cert este că PETA este prima care a implementat campania cu acest mesaj. Bineînțeles, în România prea puțină lume ar sesiza această asemănare și nu ar fi pentru prima dată când se preiau campanii sau idei din străinătate.

În secțiunea „Fără animale sălbatice în circuri”, se tratează problema abuzului animalelor folosite pentru divertisment, la fel cum face și PETA. Și Vier Pfoten a realizat o broșură care poate fi accesată și descărcată. Ea prezintă informații cuprinzătoare despre ceea ce înseamnă circurile cu animale. Campania se numește „Stop it! Fără animale sălbatice în circuri”. Mai mult, ei s-au gândit să folosească și ideea de stickere pentru această campanie (v. Fig. 39), unde îndeamnă publicul să downloadeze stickerul cu semnul „Stop it!” și să se pozeze alături de ele. Această idee poate fi văzută drept una nouă, care nu se regăsește în cadrul PETA. PETA își îndeamnă susținătorii să cumpere tricouri, căni și alte accesorii inscripționate cu logo-ul și mesajele organizației, idee ce nu se regăsește și în cazul Vier Pfoten. Legat de mesajul campaniei asociației din urmă, nu mi se pare foarte bine gândit, deoarece implică două propoziții, una în română și una în engleză. Consider că era de preferat utilizarea unei singure limbi. Deși cuvintele din structura în engleză sunt ușor de înțeles și foarte des întâlnite în limbajul nostru cotidian, aceasta este o campanie, deci trebuie acordată mai multă atenție detaliilor și limbajului.

„Stop vânătorii în captivitate” este o secțiune ce face referire la uciderea animalelor ca sport și niciuna dintre organizații nu o susține. Mai mult, PETA merge până la ideea de pescuit și nu este de acord, chiar dacă în acest sport, peștii sunt eliberați înapoi în apă.

O campanie foarte interesantă pe care am descoperit-o în această secțiune, se numește „Stop killing, play tennis!”și vizează perioada de vânătoare de la Balc, organizată anual de către omul de afaceri, Ion Țiriac. Aceștia au realizat un protest în anul 2014 în fața porților domeniului de la Balc, unde au participat voluntari și membri Vier Pfoten, alături de trei mascote îmbrăcate în costume de mistreți. Ideea de mascote se regăsește și în cadrul protestelor pe care PETA le întreprinde. Această campanie mi-a stârnit interesul dar îmi pare rău că nu am auzit de ea din mass-media. Lipsa de vizibilitate reprezintă un dezavantaj considerabil pentru această asociație.

Tot în conținutul secțiunii „Stop vânătorii în captivitate”, apar postări legate de leii europeni sau cei din Africa de Sud. Consider că aceste informații se pliază pe misiunea organizației, dar nu pe perimetrul pe care îl reprezintă (România). Ar trebui să aibă în vedere mai multe informații cu privire la astfel de evenimente ce se întâmplă în țara noastră (vânătoarea de căprioare, urși etc.). Există și la noi în țară o situație nefastă a braconajului, iar aceasta ar putea fi o direcție de orientare pentru asociație.

În categoria „Animale de laborator”, asociația se axează pe produsele care sunt testate pe animale. Ca și PETA, aceștia au implementat și ei, o secțiune cu personalități publice care susțin cazula pentru care militează Vier Pfoten. Întâlnim aici persoane modene precum, Anda Adam, Monica Davidescu, Aurelia Temișan. Alături de pozele acestora, sunt introduse și scurte declarații, prin care aceștia se arată profund împotriva acestor proceduri realizate de unele firme.

Pentru divizia „Animale de companie”, Vier Pfoten a dedicat două alte subcapitole: „Recomandări pentru protecția animalelor” și „Stop comerțului ilegal cu animale de companie”.

În prima categorie, sunt introduse sfaturi legate de creșterea și îngrijirea cățeilor. Acestea sunt informații menite să schimbe atitudinea oamenilor, să îi învețe cum să își îngrijească companionii, astfel încât să existe armonie de ambele părți.

Cea de-a doua categorie, legată de comerțul ilegal de animale, se referă la înmulțirea animalelor de rasă, pentru beneficii materiale. Respectiva acțiune este foarte criticată și de către PETA, care a implementat multe programe și a organizat evenimente cu scopul de a stopa această modalitate de venit financiar. Ambele organizații sunt împotriva animalelor din pet shop-uri și, ca o alternativă la acest lucru, vorbesc despre adăposturile de animale, care sunt pline de ființe dornice de afecțiune.

Ultima categorie, cea a dedicată animalelor de fermă, abordează subiecte precum puful de animale, ștampila pe ou, transportul animalelor pe distanțe lungi, sau problematica iepurilor oferiți drept cadou cu ocazia Paștelui.

Un subiect ce merită discutat, este cel al ștampilei pe ou. Pot spune că acest subiect nu am văzut să fie abordat în cadrul PETA, probabil și pentru că ei susțin un stil de viață vegan, ce implică eliminarea ouălelor din dieta de viața de zi cu zi.

Ștampila de pe ouă, reprezintă o etichetare a ouălelor, prin care ne putem da seama ce proveniență au acestea, adică în ce medii au trăit gâinile care le-au produs. Primul număr din șirul de cifre din contextul ștampilei, denotă acest lucru. Astfel, cifra 0 reprezintă fermele ecologice, cifra 1 aerul liber, cifra 2 simbolizează halele la sol, iar cifra 3 semnifică bateriile. Cele din urmă sunt cele mai nocive, deoarece ele reprezintă niște cotețe foarte mici, unde găinile stau înghesuite și nu trăiesc într-un mediu sănătos. Deși putem să evităm aceste ouă prin verificarea ștampilei, deseori mânăm produse care au în compozția lor ouă produse în baterii (ex. pastele, biscuiții, prăjiturile).

Aici sunt prezentat și câteva restaurante din România care s-au alăturat acestei campanii a Vier Pfoten, renunțând, astfel, să mai folosească în preparatele din meniurile lor, ouă provenite de la găinile ținute prizoniere în cuști. Restaurantele Riviera, Muse Bistro, Beca`s Kitcher, Cocoșu` Roșu`, Il Destino, Satya sunt printre cele care au implementat o atitudine benefică vis-à-vis de sănătatea clienților lor. Această inițiativă este una foarte bună, dar și ei îi lipsește vizibilitatea. Organizația ar fi trebuit să acorde mai multă atenție mediatizării acestui aspect și poate și alte restaurante ar fi adoptat ideea, prin acest lucru convingând să crească numărul de restaurante implicate în acțiune.

În secțiunea „Proiecte”, găsim activități întreprinse de organizație. Aceasta vizează mai multe categori de animale: lei, sub denumirea „LIONSROCK”, urși, cai, urangutani, dar și animalele fără stăpân, câinii utilizați în terapii, animalele aflate în dificultate, prezintă misiuni de salvare și programe de educare a copiilor.

LIONSROCK este o rezervație de lei înființată de către asociația Vier Pfoten, în Africa de Sud. Acesta este un criteriu de diferențiere față de PETA, care nu se ocupă de astfel de proiecte. Pe tema leilor, asociația a efectuat mai multe demersuri în România, în vederea protejării acestora. Astfel, aflăm că în septembie 2013, doi lei de la grădina zoologică din Onești, au fost preluați de către fundația Vier Pfoten și duși în rezervația din Africa de Sud. Aceștia au urmat alți patru lei și doi tigri care au fost transferați, tot de la Onești către Africa de Sud, în aprilie 2013. Nu la fel de norocoși au fost cei patru lei și cei doi urși de la grădina zoologică din Bucov, Prahova, care i-au aparținut lui Nuțu Cămătaru. Se pare că fundația nu a reușit să încheie un parteneriat eficient cu Garda de Mediu, iar eforturile lor nu au dus la efectul dorit. Alți cinci lei din Baia Mare au reușit să fie transferați în anul 2014, dintr-o grădină zoologică din Baia Mare, în rezervația din Africa de Sud.

Prezentarea acestor exemple are ca scop evidențierea faptului că asociația Vier Pfoten a putut duce la capăt anumite inițiative. Acesta este un lucru îmbucurător, arătând că și în România este acordată importanță bunăstării animalelor și pot fi duse la capăt diverse proiecte.

În cazul urșilor, asociația Vier Pfoten a pus bazele a șapte rezervații, printre care una și în România, la Harghita. Celelalte sunt plasate în Bulgaria, Germania, Austria, Polonia, Kosovo și Ucraina.

Rezervația din Harghita poartă numele de „Centrul pentru Reabilitarea Urșilor Orfani- Vier Pfoten”, unde sunt aduși puii de urs orfani. Ei sunt crescuți acolo până ajung la maturitate, pentru a fi eliberați în sălbăticie. Acest proiect se pliază pe fauna României și este unul binevenit. Este cunoscută situația urșilor de la noi din țară care se apropie prea mult de orașe și riscă să își piardă viețile. Pe baza acestui criteriu, este limpede că ei au nevoie de protecție, iar cel mai util mod pentru îndeplinirea acestui lucru, este plasarea lor în rezervații.

În secțiunea „Urangutani”, este un singur articol, care vorbește de o femelă urangutan ce a dat naștere unui pui, în rezervația din Borneo. Secțiunea nu este bine gestionată și ar fi trebuit acordată mai multă importanță. O rubrică cu un singur articol nu poate fi de bun augur.

Legat de situația cailor din România, Vier Pfoten pune la cale tot felul de acțiuni cu privire la caii din pădurea Letea, Delta Dunării. Acestea includ și activități ce privesc îmbunătățirea stării de sănătate a cailor. Pe pagina web este prezentat cazul când un cal a reușit să scape dintr-o capcană pusă pentru capturarea acestuia. Un localnic a anunțat asociația Vier Pfoten, care a venit în ajutor pentru a salva animalul care prezenta răni în jurul gâtului.Se pare că asociația este cunoscută în acea zonă, din moment ce aceștia au fost sesizați de un localnic, iar acest lucur nu poate fi decât un avantaj de imagine pentru asociație. Un alt caz al unui cal ce s-a ales cu răni grave în încercarea de a se elibera, a fost tratat de către medical veterinar al asociației. O altă întâmplare o reprezintă calul care a fost operat dă către medicii Vier Pfoten pentru a-i extirma o tumoră la ochi.

Aceste câteva exemple au rolul de a evidenția implicarea asociației în salvarea cailor din pădurea Letea, care sunt în mare pericol datorită oamenilor ce doresc să îi captureze și să se folosească de ei în propriile gospodării. În astfel de cazuri, caii reacționează violent și se rănesc, în încercările disperate de a se salva.

Un alt proiect important tot pe tema cailor, este cel prin care Vier Pfoten dorește să controleze reproducerea acestora, deoarece, printr-o înmulțire excesivă, ei își pot distruge propriul habitat. Astfel, în 2014, asociația a imunizat 100 de iepe, din cei 500 de cai sălbatici care trăiesc în Grindul Letea.

„Prin utilizarea acestui vaccin, VIER PFOTEN a urmărit prevenirea fecundarii in perioada de calduri a iepelor din anului 2014 si, implicit, reducerea numărului de fătări din primavara anului 2015. Aceasta procedura medicală este reversibilă și nu influențează în mod negativ sănătatea animalelor, într-un final oferindu-le o calitate a vieții mai bună cu o speranță de viață mai mare.”

Vier Pfoten se implică și în probelamtica animalelor fără stăpân. Ei au înființat un proiect, numit „ Stray Animal Care”, cu privire la sterilizarea acestora, iar în România beneficiază de acesta următoarele orașe: București, Dej, Comănești, Hunedoara, Bușteni, Cluj, Focșani, Galați, Sinaia, Sighișoara, litoral (Limanu, 2 Mai sau Vama Veche) etc. Acest proiect este asemănător cu cel implementat de PETA tot în această directive (ABC- Animal Birth Control). Această problematică a numărului mare de animale abandonate este universală și trebuie abordate soluțiile cele mai eficiente pentru controlarea acestei abundențe de animale comunitare.

În secțiunea legată de acest subiect, se regăsesc cele mai multe postări. În anul 2014, ei au sterilizat și microcipat gratuit toți câinii cu stăpân din comuna Jichișu de Jos, județul Cluj. Această acțiune este una importantă, care merită adusă la cunoștință.

„Copiii învață să protejeze” este o altă activitate care se regăsește și în cadrul PETA, iar <<Proiectul „Copiii invata sa protejeze animalele” isi propune sa arate ca, prin educatie, in timp, aceasta atitudine poate fi schimbata. Acest lucru se poate face doar prin respect fata de viata si nevoile animalelor, prin cunoasterea, intelegerea si responsabilitatea fata de fiintele care nu se pot exprima prin cuvinte si care nu isi pot apara drepturile.>>

În anul 2014, în cadrul săptămânii altfel, membrii Vier Pfoten au vizitat o serie de școli bucureștene unde le-a vorbit copiilor din ciclul primar despre nevoile animalelor și cum trebuie să se comporte cu acestea. Proiectul s-a numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Privesc această inițativă drept una de impact, cu rol de educare și este binevenită pentru copii care, de obicei, sunt atrași de animale. Pe lângă discuții și proiecții educative, copiii au putut interacționa și cu câinii de terapie din cadrul asociației. O astfel de apropiere îi face să cunoască mai bine aceste animale și să înțeleagă cât de necesar este să aibă o atitudine pozitivă și grijulie față de ele, pentru a realiza o conexiune.

Câinii de terapie fac parte din alt proiect Vier Pfoten, denumit „Câini pentru oameni”. Ei sunt folosiți în programele de terapie, fiind cunoscut faptul că unele persoane cu dezabilități pot să se manifeste mai deschis față de necuvântătoare. Câinii utilizați în acest proiect sunt câini fără stăpâni, dovedind, încă o dată, utilitatea lor în viața noastră.

În bara de stare a paginii găsim și secțiunea destinată donațiilor. Acestea se pot realiza în contul fundației care apare odată cu accesarea respectivei secțiuni.

Un alt procedeu pentru donații pe care asociația în expune este destinat celor care dețin firme. Ei pot direcționa 20% din impozitul pe profit către asociație.

De asemenea, pentru persoanele fizice, există posibilitatea de a direcționa 2% din impozitul pe venit către asociație.

În contrast cu PETA, asociația Vier Pfoten are alte modalități de strângere a fondurilor. PETA nu implică în colectarea de venituri direcționarea din impozit, ci doar donațiile.

La categoria „Despre noi”, găsim, din nou, o asemănare cu PETA. Aici, sunt prezentate cronologic activitățile și istoria asociației. Această secțiune seamană cu cea denumită de către PETA, „Milestones”. Ambele secțiuni au rolul de a informa vizitatorul cu privire la istoria organizațiilor, de la începutul activității lor, până în prezent.

Categoria „Presă” seamănă cu „Media Center” din cadrul PETA. Aici, asociația Vier Pfoten a inclus postări cu referire la aparițiile lor în mass-media. Acesta este un lucru avantajos, deoarece oferă veridicitate asociației. Odată ce publicul vede că asociația a apărut la emisiuni precum „Răzvan și Dani”, sau la „Observator Special”, își dă seama de faptul că aceasta se implică foarte mult în misiunea pe care o are și pot avea încredere în demersurile acesteia.

În urma prezentării aspectelor ce țin de asociația Vier Pfoten, putem trage concluzii obiective ce țin de aceasta. Prin paralelismul făcut cu organizația non-profit PETA, au fost observate asemănări consistente, dar și elemente de diferențiere. Aceasta este singura organizație din România ce a putut fi luată drept asemănătoare pentru organizația americană, prin prisma faptului că, spre deosebire de alte asociații din România care se ocupă doar de problema sterilizării animalelor, adăposturilor și a câinilor fără stăpân, Vier Pfoten își extinde activitate și spre alte domenii precum animalele sălbatice, animalele de fermă etc.

Pentru țara noastră, acesta este un prim pas spre o evoluție în salvarea animalelor și trebuie apreciate și luate în serios toate proiectele pe care asociația Vier Pfoten le înfăptuiește. Ceea ce îi lipsește ei pentru o mai mare vizibilitate, este lipsa de voluntari. În niciuna din rubricile acesteia, ea nu vorbește despre activități de voluntariat sau de faptul că ar avea nevoie de voluntari care să se dedice cauzei pe care o reprezintă. În sens opus, PETA se bazează foarte mult pe voluntari iar ei sunt cei care fac publice foarte multe din campaniile pe care le înființează.

Ambele organizații sunt receptor-distributive. Ele își pot realiza proiectele doar cu ajutorul fondurilor pe care le primesc din donații. Totodată, nu pot plăti personalul care le ajută în diversele mișcări, ci au nevoie de voluntari. PETA cere ajutorul acestora, însă Vier Pfoten nu.

În concluzie, Asociația Vier Pfoten se pliază cel mai bine pe structura pe care PETA a conturat-o și este singura care poate fi luată drept subiect de analiză, comparativ cu organizația PETA.

Anexe

Anexa 1

Cele două logo-uri ale PETA

Imagini preluate de pe pagina www.peta.org

Fig. 1

Obiect (denumit „bullhook”) folosit în antrenarea elefanților

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/blog/will-atlanta-city-council-ban-bullhooks/

Fig. 2

Charlize Therone, imagine folosită într-o campanie împotriva blănurilor, 2003.

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/features/charlize-theron-dogs-fur-trade/

Fig. 3

Ingrid Newkirk, fondatoarea PETA

Imagine preluată de pe Google Images

Fig. 4

Alex Pacheco, co-fondatorul PETA

Imagine preluată de pe Google Images

Fig. 5

Edward Taub- neurolog comportamental, implicat în cazul „The Silver Spring Monkeys”

Imagine preluată de pe Google Images

Anexa 2

Pozele cu maimuțele folosite pentru experimente de către Edward Taub, 1981.

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/blog/9-11-remembering-silver-spring-monkeys/

Fig. 6

Poză din cadrul evenimentului „Down Hurts”, Londra, 2015.

Imagine preluată de pe peta.org.uk (http://www.peta.org.uk/blog/giant-plucked-goose-to-london-pillow-fighters-down-hurts/)

Anexa 3

Imagine din cadrul evenimentului „Air France for shipping monkeys to their deaths!”, 2015.

Imagine preluată de pe pete.org.uk (http://www.peta.org.uk/blog/stop-air-france-from-shipping-monkeys-to-their-deaths/#action)

Billboard postat la terminalul 4 al aeroportului Heathrow din Londra, pentru campania „Air France for shipping monkeys to their deaths!”, 2015.

Imagine preluată de peta.org.uk (http://www.peta.org.uk/blog/giant-heathrow-billboard-brings-to-light-air-frances-secret-victims/) ,

Anexa 4

Imagini cu susținători PETA costumați în animale, în cadrul happening-ului realizat cu ocazia Mercedez-Benz Fashion Week Australia, 2015. Fotograf: Brett Costello.

Imagini preluate de pe http://www.dailytelegraph.com.au/entertainment/sydney-confidential/fashion-week-peta-protests-johnny-schembri-hits-myer-and-jodi-anasta-hits-the-catwalk/story-fni0cvc9-1227302148865

Anexa 5

Fotografii din cadrul proiectului „Ghosts”, realizat de către artistul Solus, 2015. Fotograf: Deidre Marie Photography.

Imagini preluate de pe http://www.peta.org.uk/blog/dublin-fur-art-solus/

Anexa 6

Exemple de PSAs-uri pentru print, folosite de PETA.

Imagini preluate de pe http://www.peta.org/media/psa/type/print/

Anexa 7

Exemple de PSAs-uri folosite de către PETA în outdoor.

Imagini preluate de pe http://www.peta.org/media/psa/type/outdoor/

Fig. 7

Exemplu de PSAs folosit de către PETA pentru publicitatea în școli.

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/media/psa/type/other/

Fig. 8

Prima imagine folosită pentru campania „I`d rather go naked than wear fur”, 1991.

Imagine preluată de pe site-ul oficial PETA (http://www.peta.org/blog/go-go-s-naked-ad-started/)

Fig. 9

Fotografie cu Patti Davis, fiica lui Hugh Hefner, deținătorul Playboy, 1994.

Imagine preluată de pe ebay.com (http://www.ebay.com/itm/Playboy-Promo-Poster-May-Edition-Patti-Davis-/330667594721)

Anexa 8

Fotografie în care apare cântăreața britanică Joss Stone, în cadrul campaniei „Bear hugs, not bear caps”.

Imagine preluată de pe site-ul oficial PETA (http://www.peta.org/blog/joss-stone-bares-bears/)

Fotografie din cadrul campaniei „Bear hugs, not bear caps”, în care a pozat Jamie Bamber.

Imagine preluată de pe pagina campaniei (umbearablecruelty.com; http://action.peta.org.uk/ea-action/action?ea.client.id=5&ea.campaign.id=2283)

Fotografie din cadrul campaniei „Bear hugs, not bear caps”.

Imagine preluată de pe pagina campaniei (http://www.unbearablecruelty.com/campaign.asp)

Fig. 10

Fotografie în care a pozat Laura Vandervoort, pentru campania „Whose skin are you in?”

Imagine preluată de pe pagina oficială PETA (http://www.peta.org/features/laura-vandervoort-asks-whose-skin/)

Anexa 9

Fotografii în care este arătat modul în care sunt uciși șerpii, pentru folosirea pielii lor în industria textilă.

Imagini preluate de pe site-ul oficial PETA (http://www.peta.org/blog/exotic-skins-graphic-mistakes/)

Fig. 11

Fotografie în care apare Jenna Dewan Tantum, pentru campania „Exotic Skins Kills”.

Imagine preluată de pe pagina web PETA (http://www.peta.org/blog/exotic-skins-graphic-mistakes/)

Anexa 10

Imagini pentru campania „Ink, Not Mink”, preluate de pe site-ul oficial PETA (http://www.peta.org/features/ink-mink-psas/).

Anexa 11

I

Fotografie utilizată pentru campania „I`d rather go naked than wear wool”, 2015.

Imagine preluată de pe pagina PETA2 (http://www.peta2.com/heroes/jona-weinhofen-australian-wool-ad/?utm_campaign=peta2%20Jona%20Weinhofen%20wool%20PSA&utm_source=PETA%20Front%20Page&utm_medium=Promo)

Fotografie în care apare Daniella Alonso, utilizată pentru campania „I`d rather go naked than wear wool”, 2015.

Imagine preluată de pe pagina web PETA (http://www.peta.org/features/daniella-alonso-rather-naked-than-wool/)

Fig. 12

Colaj de fotografii pentru campania „I`d rather go naked than wear wool”, 2015.

Imagine preluată de pe pagina oficială de Facebook a PETA(https://www.facebook.com/official.peta?ref=br_rs)

Fig. 13

Model de logo folosit de către PETA în campania „McCruelty”, împotriva McDonald`s.

Imagine preluată de pe pagina web a PETA (http://www.peta.org/blog/mccrueltywere-hatin/).

Fig. 14

Versiunea PETA („Unhappy Meal”) pentru celebrul meniu „Happy Meal”, de la McDonald`s.

Imagine preluată de pe www.mccruelty.com

Fig. 15

Varianta logo-ului folosit de către PETA împotriva KFC.

Imagine preluată de pe pagina web a campaniei, http://www.kentuckyfriedcruelty.com/

Anexa 12

Fotografii din cadrul boicotului împotriva KFC, cu voluntari PETA, 2008.

Imagini preluate de pe http://www.peta.org/blog/santa-bikiniclad-chicks-vs-kfc/

Anexa 13

Corsaj inventat de KFC, 2014.

Imagine preluată de pe http://www.csmonitor.com/Business/The-Bite/2014/0415/Drumstick-corsage-from-KFC-Are-fast-food-chains-this-desperate-for-young-customers-video

Corsaj elaborat de PETA împotriva celui realizat de KFC.

Imagine preluată de pe pagina oficială PETA http://www.peta.org/blog/kfc-chicken-corsage/

Fig. 16

Fotografie ce evidențiază pui supraponderali din ferme, dopați cu îngrășăminte chimice.

Imagine preluată de pe http://thetruthbehindkfc.weebly.com/life-of-a-kfc-chicken.html

Anexa 14

Colaje de fotografii folosite pentru campania „SeaWorldofHurt”.

Imagini preluate de pe pagina oficială de Facebook a PETA (https://www.facebook.com/official.peta?fref=ts&ref=br_tf ).

Fig. 17

Logo-ul campaniei „SeaWorldofHurt” implementat de PETA împotriva parcului acvatic SeaWorld.

Imagine preluată de pe pagina www.seaworldofhurt.com

Anexa 15

Compilații de fotografii, utilizate în campania „Holocaust on your plate”.

Imagini preluate de pe http://home.arcor.de/hmvh/2005/336.htm

Fig. 19

Imagine jocul PETA prin intermediul căreia utilizatorii află ce brandu-uri își testează sau nu produsele pe animale.

Imagine preluată de pe google play (https://play.google.com/store/apps/details?id=com.margaretlillian.bunnyfree)

Anexa 16

Fotografii din cadrul campaniei ABC- Animal Birth Control.

Imagini preluate de pe site-ul oficial peta.org (http://www.peta.org/features/most-important-thing-for-your-pets/)

Fig. 19

Fotografie cu clinica mobilă PETA, utilizată pentru sterilizări/castrări de animale.

Imagine preluată de pe peta.org (http://www.peta.org/about-peta/learn-about-peta/helping-animals-in-hampton-roads/snip/)

Fig. 20

Fotografie cu Pamela Anderson, din cadrul proiectului „Lettuce Ladies”, pentru promovarea unui stil de viață vegetarian/vegan.

Imagine preluată de pe http://www.lettuceladies.com/pamela_anderson.asp

Fig. 21

Fotografie cu varianta masculină a proiectului „Lettuce Ladies”, intitulat „Broccoli Boys”.

Imagine preluată de pe http://www.lettuceladies.com/vote_bb.asp, broccoli boys.

Anexa 17

PSAs-uri utilizate în cadrul campaniei „Go Vegan!”.

Imagini preluate de pe http://leomancinidesign.com/portfolio/go-vegan

Fig. 22

Fotografie cu broșura PETA, în care se vorbește despre stilul de alimentație vegan.

Imagine preluată de pe http://action.peta.org.uk/ea-action/action?ea.client.id=5&ea.campaign.id=23376

Anexa 18

Fotografie utilizată în campania „Let vegetarianism grow on you”.

Imagine preluată de pe https://secure.peta.org/site/Advocacy?cmd=display&page=UserAction&id=3775

Fotografie utilizată în campania „Let vegetarianism grow on you”.

Imagine preluată de pe http://www.peta2.com/heroes/rocsi-diaz-holiday-vegetarian-bikini/

Fotografie utilizată în campania „Let vegetarianism grow on you”.

Imagine preluată de pe https://secure.peta.org/site/Advocacy?cmd=display&page=UserAction&id=2005

Anexa 19

Fotografie utilizată în campania „Boycott the circus!”.

Imagine preluată de pe https://secure.peta.org/site/Advocacy?cmd=display&page=UserAction&id=5017

Fotografie utilizată în campania „Boycott the circus!”.

Imagine preluată de pe http://www.ibnlive.com/news/india/malaika-for-peta-337449.html

Fotografie utilizată în campania „Boycott the circus!”.

Imagine preluată de pe http://creative-ads.org/boycott-the-circus-creative-posters-peta/

Fotografie utilizată în campania „Boycott the circus!”.

Imagine preluată de pe http://creative-ads.org/boycott-the-circus-creative-posters-peta/

Fig. 24

Print screen, pagina web PETA, secțiunea „Home”.

Anexa 20

Print screen în care sunt evidențiate programele PETA.

Print screen pagina web PETA Kids.

Print screen pagina web PETA Prime.

Print screen pagina web PETA Kind.

Fig. 25

Print screen reprezentând programele PETA Kids.

Imagine preluată de pe www.petakids.com

Fig. 26

Fotografie cu tricou personalizat PETA.

Imagine preluată de pe http://www.peta2.com/store/heart-veggie-burgers-unisex-t-shirt/

Fig. 27

Print screen evidențiind programele PETA TeachKind.

Fig. 28

Exemplu mesaj de petiție, elaborat de către PETA.

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/action/action-alerts/personal-care-products-safety-act-us/

Fig. 29

Print screen secțiunea PETA Catalog.

Fig. 30

Print screen secțiunea PETA Catalog.

Fig. 31

Print screen secțiunea PETA Presents.

Anexa 21

Fig. 31

Print screen pagina de Facebook PETA.

Fig. 32

Print screen pagina de Facebook PETA.

Anexa 22

Anexa 23

Print screen-uri paginile de Facebook ale filialelor PETA din lume.

Fig. 33

Print screen pagina de Insagram PETA.

Fig. 34

Print screen pagina de Twitter PETA.

Fig. 35

Print screen pagina web, secțiunea „Acasă”, a asociației Vier Pfoten.

Fig. 36

Colaj bara de stare, logo și slogan ale organizațiilor PETA și Vier Pfoten.

Fig. 37

Colaj paginile web PETA și Vier Pfoten.

Fig. 38

Fotografie utilizată în campania „Be confortable in your own skin”.

Imagine preluată de pe http://ajani.ca/blog/environmental-campaign-be-comfortable-in-your-own-skin-dont-wear-fur-by-peta/

Fig. 39

Bibliografie

Anexe

Anexa 1

Cele două logo-uri ale PETA

Imagini preluate de pe pagina www.peta.org

Fig. 1

Obiect (denumit „bullhook”) folosit în antrenarea elefanților

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/blog/will-atlanta-city-council-ban-bullhooks/

Fig. 2

Charlize Therone, imagine folosită într-o campanie împotriva blănurilor, 2003.

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/features/charlize-theron-dogs-fur-trade/

Fig. 3

Ingrid Newkirk, fondatoarea PETA

Imagine preluată de pe Google Images

Fig. 4

Alex Pacheco, co-fondatorul PETA

Imagine preluată de pe Google Images

Fig. 5

Edward Taub- neurolog comportamental, implicat în cazul „The Silver Spring Monkeys”

Imagine preluată de pe Google Images

Anexa 2

Pozele cu maimuțele folosite pentru experimente de către Edward Taub, 1981.

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/blog/9-11-remembering-silver-spring-monkeys/

Fig. 6

Poză din cadrul evenimentului „Down Hurts”, Londra, 2015.

Imagine preluată de pe peta.org.uk (http://www.peta.org.uk/blog/giant-plucked-goose-to-london-pillow-fighters-down-hurts/)

Anexa 3

Imagine din cadrul evenimentului „Air France for shipping monkeys to their deaths!”, 2015.

Imagine preluată de pe pete.org.uk (http://www.peta.org.uk/blog/stop-air-france-from-shipping-monkeys-to-their-deaths/#action)

Billboard postat la terminalul 4 al aeroportului Heathrow din Londra, pentru campania „Air France for shipping monkeys to their deaths!”, 2015.

Imagine preluată de peta.org.uk (http://www.peta.org.uk/blog/giant-heathrow-billboard-brings-to-light-air-frances-secret-victims/) ,

Anexa 4

Imagini cu susținători PETA costumați în animale, în cadrul happening-ului realizat cu ocazia Mercedez-Benz Fashion Week Australia, 2015. Fotograf: Brett Costello.

Imagini preluate de pe http://www.dailytelegraph.com.au/entertainment/sydney-confidential/fashion-week-peta-protests-johnny-schembri-hits-myer-and-jodi-anasta-hits-the-catwalk/story-fni0cvc9-1227302148865

Anexa 5

Fotografii din cadrul proiectului „Ghosts”, realizat de către artistul Solus, 2015. Fotograf: Deidre Marie Photography.

Imagini preluate de pe http://www.peta.org.uk/blog/dublin-fur-art-solus/

Anexa 6

Exemple de PSAs-uri pentru print, folosite de PETA.

Imagini preluate de pe http://www.peta.org/media/psa/type/print/

Anexa 7

Exemple de PSAs-uri folosite de către PETA în outdoor.

Imagini preluate de pe http://www.peta.org/media/psa/type/outdoor/

Fig. 7

Exemplu de PSAs folosit de către PETA pentru publicitatea în școli.

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/media/psa/type/other/

Fig. 8

Prima imagine folosită pentru campania „I`d rather go naked than wear fur”, 1991.

Imagine preluată de pe site-ul oficial PETA (http://www.peta.org/blog/go-go-s-naked-ad-started/)

Fig. 9

Fotografie cu Patti Davis, fiica lui Hugh Hefner, deținătorul Playboy, 1994.

Imagine preluată de pe ebay.com (http://www.ebay.com/itm/Playboy-Promo-Poster-May-Edition-Patti-Davis-/330667594721)

Anexa 8

Fotografie în care apare cântăreața britanică Joss Stone, în cadrul campaniei „Bear hugs, not bear caps”.

Imagine preluată de pe site-ul oficial PETA (http://www.peta.org/blog/joss-stone-bares-bears/)

Fotografie din cadrul campaniei „Bear hugs, not bear caps”, în care a pozat Jamie Bamber.

Imagine preluată de pe pagina campaniei (umbearablecruelty.com; http://action.peta.org.uk/ea-action/action?ea.client.id=5&ea.campaign.id=2283)

Fotografie din cadrul campaniei „Bear hugs, not bear caps”.

Imagine preluată de pe pagina campaniei (http://www.unbearablecruelty.com/campaign.asp)

Fig. 10

Fotografie în care a pozat Laura Vandervoort, pentru campania „Whose skin are you in?”

Imagine preluată de pe pagina oficială PETA (http://www.peta.org/features/laura-vandervoort-asks-whose-skin/)

Anexa 9

Fotografii în care este arătat modul în care sunt uciși șerpii, pentru folosirea pielii lor în industria textilă.

Imagini preluate de pe site-ul oficial PETA (http://www.peta.org/blog/exotic-skins-graphic-mistakes/)

Fig. 11

Fotografie în care apare Jenna Dewan Tantum, pentru campania „Exotic Skins Kills”.

Imagine preluată de pe pagina web PETA (http://www.peta.org/blog/exotic-skins-graphic-mistakes/)

Anexa 10

Imagini pentru campania „Ink, Not Mink”, preluate de pe site-ul oficial PETA (http://www.peta.org/features/ink-mink-psas/).

Anexa 11

I

Fotografie utilizată pentru campania „I`d rather go naked than wear wool”, 2015.

Imagine preluată de pe pagina PETA2 (http://www.peta2.com/heroes/jona-weinhofen-australian-wool-ad/?utm_campaign=peta2%20Jona%20Weinhofen%20wool%20PSA&utm_source=PETA%20Front%20Page&utm_medium=Promo)

Fotografie în care apare Daniella Alonso, utilizată pentru campania „I`d rather go naked than wear wool”, 2015.

Imagine preluată de pe pagina web PETA (http://www.peta.org/features/daniella-alonso-rather-naked-than-wool/)

Fig. 12

Colaj de fotografii pentru campania „I`d rather go naked than wear wool”, 2015.

Imagine preluată de pe pagina oficială de Facebook a PETA(https://www.facebook.com/official.peta?ref=br_rs)

Fig. 13

Model de logo folosit de către PETA în campania „McCruelty”, împotriva McDonald`s.

Imagine preluată de pe pagina web a PETA (http://www.peta.org/blog/mccrueltywere-hatin/).

Fig. 14

Versiunea PETA („Unhappy Meal”) pentru celebrul meniu „Happy Meal”, de la McDonald`s.

Imagine preluată de pe www.mccruelty.com

Fig. 15

Varianta logo-ului folosit de către PETA împotriva KFC.

Imagine preluată de pe pagina web a campaniei, http://www.kentuckyfriedcruelty.com/

Anexa 12

Fotografii din cadrul boicotului împotriva KFC, cu voluntari PETA, 2008.

Imagini preluate de pe http://www.peta.org/blog/santa-bikiniclad-chicks-vs-kfc/

Anexa 13

Corsaj inventat de KFC, 2014.

Imagine preluată de pe http://www.csmonitor.com/Business/The-Bite/2014/0415/Drumstick-corsage-from-KFC-Are-fast-food-chains-this-desperate-for-young-customers-video

Corsaj elaborat de PETA împotriva celui realizat de KFC.

Imagine preluată de pe pagina oficială PETA http://www.peta.org/blog/kfc-chicken-corsage/

Fig. 16

Fotografie ce evidențiază pui supraponderali din ferme, dopați cu îngrășăminte chimice.

Imagine preluată de pe http://thetruthbehindkfc.weebly.com/life-of-a-kfc-chicken.html

Anexa 14

Colaje de fotografii folosite pentru campania „SeaWorldofHurt”.

Imagini preluate de pe pagina oficială de Facebook a PETA (https://www.facebook.com/official.peta?fref=ts&ref=br_tf ).

Fig. 17

Logo-ul campaniei „SeaWorldofHurt” implementat de PETA împotriva parcului acvatic SeaWorld.

Imagine preluată de pe pagina www.seaworldofhurt.com

Anexa 15

Compilații de fotografii, utilizate în campania „Holocaust on your plate”.

Imagini preluate de pe http://home.arcor.de/hmvh/2005/336.htm

Fig. 19

Imagine jocul PETA prin intermediul căreia utilizatorii află ce brandu-uri își testează sau nu produsele pe animale.

Imagine preluată de pe google play (https://play.google.com/store/apps/details?id=com.margaretlillian.bunnyfree)

Anexa 16

Fotografii din cadrul campaniei ABC- Animal Birth Control.

Imagini preluate de pe site-ul oficial peta.org (http://www.peta.org/features/most-important-thing-for-your-pets/)

Fig. 19

Fotografie cu clinica mobilă PETA, utilizată pentru sterilizări/castrări de animale.

Imagine preluată de pe peta.org (http://www.peta.org/about-peta/learn-about-peta/helping-animals-in-hampton-roads/snip/)

Fig. 20

Fotografie cu Pamela Anderson, din cadrul proiectului „Lettuce Ladies”, pentru promovarea unui stil de viață vegetarian/vegan.

Imagine preluată de pe http://www.lettuceladies.com/pamela_anderson.asp

Fig. 21

Fotografie cu varianta masculină a proiectului „Lettuce Ladies”, intitulat „Broccoli Boys”.

Imagine preluată de pe http://www.lettuceladies.com/vote_bb.asp, broccoli boys.

Anexa 17

PSAs-uri utilizate în cadrul campaniei „Go Vegan!”.

Imagini preluate de pe http://leomancinidesign.com/portfolio/go-vegan

Fig. 22

Fotografie cu broșura PETA, în care se vorbește despre stilul de alimentație vegan.

Imagine preluată de pe http://action.peta.org.uk/ea-action/action?ea.client.id=5&ea.campaign.id=23376

Anexa 18

Fotografie utilizată în campania „Let vegetarianism grow on you”.

Imagine preluată de pe https://secure.peta.org/site/Advocacy?cmd=display&page=UserAction&id=3775

Fotografie utilizată în campania „Let vegetarianism grow on you”.

Imagine preluată de pe http://www.peta2.com/heroes/rocsi-diaz-holiday-vegetarian-bikini/

Fotografie utilizată în campania „Let vegetarianism grow on you”.

Imagine preluată de pe https://secure.peta.org/site/Advocacy?cmd=display&page=UserAction&id=2005

Anexa 19

Fotografie utilizată în campania „Boycott the circus!”.

Imagine preluată de pe https://secure.peta.org/site/Advocacy?cmd=display&page=UserAction&id=5017

Fotografie utilizată în campania „Boycott the circus!”.

Imagine preluată de pe http://www.ibnlive.com/news/india/malaika-for-peta-337449.html

Fotografie utilizată în campania „Boycott the circus!”.

Imagine preluată de pe http://creative-ads.org/boycott-the-circus-creative-posters-peta/

Fotografie utilizată în campania „Boycott the circus!”.

Imagine preluată de pe http://creative-ads.org/boycott-the-circus-creative-posters-peta/

Fig. 24

Print screen, pagina web PETA, secțiunea „Home”.

Anexa 20

Print screen în care sunt evidențiate programele PETA.

Print screen pagina web PETA Kids.

Print screen pagina web PETA Prime.

Print screen pagina web PETA Kind.

Fig. 25

Print screen reprezentând programele PETA Kids.

Imagine preluată de pe www.petakids.com

Fig. 26

Fotografie cu tricou personalizat PETA.

Imagine preluată de pe http://www.peta2.com/store/heart-veggie-burgers-unisex-t-shirt/

Fig. 27

Print screen evidențiind programele PETA TeachKind.

Fig. 28

Exemplu mesaj de petiție, elaborat de către PETA.

Imagine preluată de pe http://www.peta.org/action/action-alerts/personal-care-products-safety-act-us/

Fig. 29

Print screen secțiunea PETA Catalog.

Fig. 30

Print screen secțiunea PETA Catalog.

Fig. 31

Print screen secțiunea PETA Presents.

Anexa 21

Fig. 31

Print screen pagina de Facebook PETA.

Fig. 32

Print screen pagina de Facebook PETA.

Anexa 22

Anexa 23

Print screen-uri paginile de Facebook ale filialelor PETA din lume.

Fig. 33

Print screen pagina de Insagram PETA.

Fig. 34

Print screen pagina de Twitter PETA.

Fig. 35

Print screen pagina web, secțiunea „Acasă”, a asociației Vier Pfoten.

Fig. 36

Colaj bara de stare, logo și slogan ale organizațiilor PETA și Vier Pfoten.

Fig. 37

Colaj paginile web PETA și Vier Pfoten.

Fig. 38

Fotografie utilizată în campania „Be confortable in your own skin”.

Imagine preluată de pe http://ajani.ca/blog/environmental-campaign-be-comfortable-in-your-own-skin-dont-wear-fur-by-peta/

Fig. 39