1 ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conserv area habitatelor naturale, a florei și faunei s… [601988]

1 ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conserv area habitatelor naturale,
a florei și faunei s ălbatice

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 29 iunie 2007

Având în vedere necesitatea și urgenta compatibilizarii depline a legisla ției na ționale cu cea a Uniunii Europene
în domeniul protec ției naturii și ținând cont de faptul ca prevederile Directivei 79/4 09/CEE privind conservarea
pasarilor s ălbatice și ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habi tatelor naturale și a speciilor de flora și
fauna s ălbatice trebuie transpuse în legisla ția nationala, iar pentru aplicarea Regulamentului C onsiliului (CE) nr.
348/81 privind regulile comune pentru importul prod uselor derivate din balene sau din alte cetacee, a
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privin d interzicerea utiliz ării capcanelor de picior și a importului de
blanuri și produse ob ținute din animale capturate prin utilizarea capcane lor de picior sau a altor tipuri de capcane
care nu sunt conforme cu standardele interna ționale și a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 priv ind
protec ția speciilor de flora și fauna salbatica prin reglementarea comer țului cu acestea, cu modific ările și
complet ările ulterioare, trebuie creat cadrul institutional și sanc țiunile pentru înc ălcarea prevederilor con ținute în
acestea.
Având în vedere ca potrivit angajamentelor asum ate de România prin documentul de pozi ție complementar –
capitolul 22 "Mediu", pentru domeniul "protec ția naturii" nu exista perioade de tranzitie, transp unerea și
implementarea prevederilor comunitare trebuind sa f ie depline la data ader ării,
luând în considerare faptul ca statelor membre le sunt aplicate sanc țiuni în cazul transpunerii incomplete sau al
implementarii neconforme a prevederilor comunitare,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitu ția României, republicat ă,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.

CAP. I – Dispozi ții generale

ART. 1
Scopul prezentei ordonan țe de urgenta îl constituie garantarea conserv ării și utiliz ării durabile a patrimoniului
natural, obiectiv de interes public major și componenta fundamental ă a strategiei na ționale pentru dezvoltare
durabila.

ART. 2
Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaz ă:
a) asigurarea diversitatii biologice, prin cons ervarea habitatelor naturale, a florei și faunei s ălbatice pe teritoriul
României;
b) men ținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabil ă a habitatelor naturale și a speciilor din flora și
fauna salbatica;
c) identificarea bunurilor patrimoniului natura l care necesita un regim special de protec ție, pentru conservarea și
utilizarea durabila a acestora;
d) categoriile de arii naturale protejate, tipu rile de habitate naturale, speciile de flora și fauna salbatica și alte
bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimu lui special de protec ție, conservare și utilizare durabila;
e) constituirea, organizarea și dezvoltarea re țelei na ționale de arii naturale protejate, precum și a regimului
acesteia;
f) regimul de administrare a ariilor naturale p rotejate și procedurile de instituire a regimului de protec ție pentru
alte arii naturale și bunuri ale patrimoniului natural;
g) m ăsurile pentru protec ția și conservarea speciilor de animale și plante s ălbatice periclitate, vulnerabile,
endemice și/sau rare, precum și cele pentru protec ția formatiunilor geomorfologice și peisagistice de interes
ecologic, știin țific, estetic, cultural-istoric și de alta natura, a bunurilor naturale de interes s peologic, paleontologic,
geologic, antropologic și a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor
naturale protejate și/sau în afar ă acestora;
h) responsabilit ățile și atribu țiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prez entei ordonan țe de urgenta.

ART. 3
Nu fac obiectul reglement ării prezentei ordonan țe de urgenta:
a) parcurile și gr ădinile publice sau private de agrement, cu excep ția cazurilor în care acestea au elemente și
bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
b) rezerva țiile semincere agricole și silvice cu scop productiv, rezerva țiile de resurse genetice vegetale și
animale terestre și acvatice destinate reproducerii unor specii veget ale și animale în scopuri economice,
rezerva țiile destinate unor scopuri știin țifice sectoriale existente pe terenurile unor insti tu ții publice sau private de
cercetare și produc ție, precum și altele asemenea, organizate și gestionate de proprietarii sau administratorii lo r
legali, cu excep ția cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;

2 c) gr ădinile botanice, parcurile dendrologice, gr ădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excep ția cazurilor în care
acestea de țin specii de plante și animale s ălbatice aflate sub regim special de protec ție și conservare ca bunuri ale
patrimoniului natural;
d) colectiile muzeistice, cu excep ția celor care de țin piese a c ăror valoare de patrimoniu natural este atestata de
autorit ățile știin țifice competente;
e) zonele de protec ție special ă – sanitar ă, hidrologica, hidrogeologica și altele asemenea – cu perimetre
delimitate și gestionate ca zone de protec ție special ă pentru diverse obiective, potrivit unor reglement ări speciale,
cu excep ția cazurilor în care pe aceste terenuri exista bunu ri ale patrimoniului natural;
f) administrarea ariilor naturale protejate de interes jude țean sau local.

ART. 4
În sensul prezentei ordonan țe de urgenta, termenii și expresiile de mai jos au urm ătoarele semnificatii:
1. conservare – ansamblul de m ăsuri care se pun în aplicare pentru men ținerea sau refacerea habitatelor naturale
și a populatiilor de specii de fauna și flora s ălbatice, într-o stare favorabil ă, în sensul pct. 5 și 9;
2. habitate naturale – zonele terestre, acvatice sau subterane, în star e naturala sau seminaturala, ce se
diferentiaza prin caracteristici geografice, abioti ce și biotice;
3. tipuri de habitate naturale de interes comunitar – acele tipuri de habitate care:
a) sunt în pericol de dispari ție în arealul lor natural;
b) au un areal natural redus ca urmare a restrânger ii acestuia sau datorit ă faptului ca în mod natural
suprafata sa este redus ă;
c) sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regi uni
biogeografice specifice pentru România: alpina, con tinentala, panonica, stepica și pontica.
Aceste tipuri de habitate sunt prev ăzute în anexa nr. 2;
4. tipuri de habitate naturale prioritare – tipurile de habitate naturale aflate în pericol de dispari ție, pentru a c ăror
conservare Comunitatea European ă are o responsabilitate deosebita, datorit ă proportiei reduse a arealului
acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un a sterisc în anexa nr. 2;
5. stare de conservare a unui habitat natural – totalitatea factorilor ce ac ționeaz ă asupra unui habitat natural și
asupra speciilor caracteristice acestuia și care îi pot afecta pe termen lung distribu ția, structura și func țiile, precum
și supravietuirea speciilor ce îi sunt caracteristic e. Starea de conservare a unui habitat natural se c onsidera
favorabil ă atunci când sunt îndeplinite cumulativ urm ătoarele condi ții:
a) arealul sau natural și suprafe țele pe care le acoper ă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în cre ștere;
b) are structura și func țiile specifice necesare pentru men ținerea sa pe termen lung, iar probabilitatea
men ținerii acestora în viitorul previzibil este mare;
c) speciile care îi sunt caracteristice se afla înt r-o stare de conservare favorabil ă, asa cum este definit ă la pct.
9;
6. habitat al unei specii – mediul definit prin factori abiotici și biotici, în care tr ăie ște o specie în orice stadiu al
ciclului biologic;
7. specii de interes comunitar – speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sun t:
a) periclitate, cu excep ția celor al c ăror areal natural este situat la limita de distribu ție în areal și care nu sunt
nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest -palearctica;
b) vulnerabile, speciile a c ăror încadrare în categoria celor periclitate este p robabila într-un viitor apropiat
dac ă ac țiunea factorilor perturbatori persista;
c) rare, speciile ale c ăror popula ții sunt reduse din punctul de vedere al distribu ției sau/ și numeric și care chiar
dac ă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile ris ca sa devin ă. Aceste specii sunt localizate pe arii
geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe sup rafe țe largi;
d) endemice și care necesita o atentie special ă datorit ă caracteristicilor specifice ale habitatului lor și/sau a
impactului poten țial pe care îl are exploatarea acestora asupra st ării lor de conservare;
8. specii prioritare – speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a c ăror conservare Comunitatea European ă are o
responsabilitate special ă datorit ă proportiei reduse a arealului acestora pe teritori ul Uniunii Europene.
Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în a nexa nr. 3;
9. stare de conservare a unei specii – totalitatea factorilor ce ac ționeaz ă asupra unei specii și care pot influenta
pe termen lung distribu ția și abundenta populatiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerat ă
favorabil ă dac ă sunt întrunite cumulativ urm ătoarele condi ții:
a) datele privind dinamica populatiilor speciei res pective indica faptul ca aceasta se men ține și are sanse sa
se men țin ă pe termen lung ca o componenta viabila a habitatul ui sau natural;
b) arealul natural al speciei nu se reduce și nu exista riscul sa se reduc ă în viitorul previzibil;
c) exista un habitat suficient de vast pentru ca po pulatiile speciei sa se men țin ă pe termen lung;
10. sit/arie – zona definit ă geografic, exact delimitata;
11. sit de importanta comunitara – situl/aria care, în regiunea sau în regiunile bi ogeografice în care exista,
contribuie semnificativ la men ținerea ori restaurarea la o stare de conservare fav orabil ă a habitatelor naturale
prev ăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comu nitar prev ăzute în anexa nr. 3 și care contribuie
semnificativ la coerenta re țelei "Natura 2000" și/sau contribuie semnificativ la men ținerea diversitatii biologice în
regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pe ntru speciile de animale cu areal larg de r ăspândire, siturile de

3 importanta comunitara trebuie sa corespund ă zonelor din areal în care sunt prezen ți factori abiotici și biotici
esentiali pentru existenta și reproducerea acestor specii;
12. arie special ă de conservare – situl de importanta comunitara desemnat printr-u n act statutar, administrativ
și/sau contractual în scopul aplic ării m ăsurilor de conservare necesare pentru men ținerea sau restaurarea la o
stare de conservare favorabil ă a habitatelor naturale și/sau a populatiilor speciilor pentru care situl es te desemnat;
13. exemplar – orice planta sau animal în stare vie ori moarta sau orice parte ori derivat din acestea, precum și
orice alte produse care con țin p ărți sau derivate din acestea, asa cum sunt specificat e în documentele care le
înso țesc, pe ambalaje, pe m ărci ori etichete sau în orice alte situa ții;
14. mediu natural – ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico-geografice, biologice și biocenotice
naturale, terestre și acvatice, având calitatea de pastrator al vie ții și generator de resurse necesare acesteia;
15. patrimoniu natural – ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, fauni stice și
biocenotice ale mediului natural, ale c ăror importanta și valoare ecologica, economic ă, știin țific ă, biogena,
sanogena, peisagistica și recreativa au o semnificatie relevanta sub aspect ul conserv ării diversitatii biologice
floristice și faunistice, al integrit ății functionale a ecosistemelor, conserv ării patrimoniului genetic, vegetal și animal,
precum și pentru satisfacerea cerin țelor de viata, bunastare, cultura și civilizatie ale genera țiilor prezente și viitoare;
16. bun al patrimoniului natural – componenta patrimoniului natural care necesita u n regim special de protec ție,
conservare și utilizare durabila în beneficiul genera țiilor prezente și viitoare;
17. peisaj – partea de teritoriu perceput ă ca atare de c ătre popula ție, al carei caracter este rezultatul ac țiunii și
interactiunii factorilor naturali și/sau umani;
18. arie naturala protejata – zona terestra, acvatica și/sau subterana în care exista specii de plante și animale
sălbatice, elemente și forma țiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleon tologice, speologice sau de alta
natura, cu valoare ecologica, știin țific ă ori cultural ă deosebita, care are un regim special de protec ție și conservare,
stabilit conform prevederilor legale;
19. conservare "în situ" – protec ția și conservarea bunurilor patrimoniului natural în me diul lor natural de geneza,
existenta și evolu ție;
20. coridor ecologic – zona naturala sau amenajat ă care asigura cerin țele de deplasare, reproducere și refugiu
pentru speciile s ălbatice terestre și acvatice și în care se aplica unele m ăsuri de protec ție și conservare;
21. re țea nationala de arii naturale protejate – ansamblul ariilor naturale protejate de interes n a țional;
22. re țea ecologica a ariilor naturale protejate – ansamblul de arii naturale protejate, împreun ă cu coridoarele
ecologice;
23. re țea ecologica "Natura 2000" – re țeaua ecologica european ă de arii naturale protejate și care cuprinde arii
de protec ție special ă avifaunistica, stabilite în conformitate cu preved erile Directivei 79/409/CEE privind
conservarea pasarilor s ălbatice și arii speciale de conservare desemnate de Comisia European ă și ale Directivei
92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei s ălbatice;
24. specii indigene – speciile de plante și animale s ălbatice care se reg ăsesc în mod natural în România și nu ca
urmare a introducerii accidentale sau for țate de către om de-a lungul secolelor;
25. specii protejate – speciile periclitate, vulnerabile, rare sau ende mice, care beneficiaz ă de un statut legal de
protec ție;
26. specii alohtone – speciile introduse/r ăspândite, accidental sau intentionat, din alta regi une geografic ă, ca
urmare directa ori indirecta a activit ății umane, lipsind în mod natural dintr-o anumit ă regiune, cu o evolu ție istorica
cunoscut ă într-o arie de r ăspândire naturala, alta decât zona de interes, care pot fi în competi ție, pot domina, pot
avea un impact negativ asupra speciilor native, put ând chiar sa le înlocuiasc ă;
27. specii invazive – speciile indigene sau alohtone, care și-au extins arealul de distribu ție sau au fost introduse
accidental ori intentionat într-o arie și/sau s-au reprodus într-o asemenea m ăsura și atât de agresiv încât
influen țeaz ă negativ/domina/înlocuiesc unele dintre speciile in digene, determinând modificarea structurii cantitat ive
și/sau calitative a biocenozei naturale, caracterist ica unui anumit tip de biotop;
28. zone interioare ale ariilor naturale protejate – zonele definite și delimitate prin planurile de management, în
care se stabilesc m ăsuri speciale de management;
29. activit ăți cu impact negativ semnificativ din vecin ătatea ariilor naturale protejate – activit ățile din afar ă
limitei unei arii naturale protejate, care pot gene ra un impact negativ semnificativ asupra habitatelo r naturale sau
speciilor s ălbatice pentru care au fost desemnate; nu se aplica în cazul ariilor naturale protejate vizate de pct. 22;
30. comunit ăți locale – comunitatile umane situate în interiorul sau în vecin ătatea ariei naturale protejate care
de țin propriet ăți ori desf ăș oar ă diverse activit ăți pe teritoriul sau în vecin ătatea ariei naturale protejate;
31. activit ăți traditionale – activitățile de utilizare durabila a resurselor naturale și specifice zonei respective.

CAP. II – Regimul ariilor naturale protejate

SEC ȚIUNEA 1 – Categorii de arii naturale protejate

ART. 5
(1) Pentru asigurarea m ăsurilor speciale de protec ție și conservare în situ a bunurilor patrimoniului natu ral se
instituie un regim diferen țiat de protec ție, conservare și utilizare, potrivit urm ătoarelor categorii de arii naturale
protejate:
a) de interes na țional : rezerva ții știin țifice, parcuri na ționale, monumente ale naturii, rezerva ții naturale,
parcuri naturale;

4 b) de interes interna țional : situri naturale ale patrimoniului natural univers al, geoparcuri, zone umede de
importanta internationala, rezerva ții ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanta comunitara, arii speciale de
conservare, arii de protec ție special ă avifaunistica;
d) de interes jude țean sau local : stabilite numai pe domeniul public/privat al unit ăților administrativ-
teritoriale, dup ă caz.
(2) Scopul și regimul de management al categoriilor de arii nat urale protejate, stabilite la alin. (1) lit. a)-c), sunt
prev ăzute în anexa nr. 1.
(3) Prin aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) se asigur ă regimul corespunz ător de protec ție, conservare și
utilizare pentru:
a) cele mai reprezentative habitate naturale ale sp a țiului biogeografic na țional, cu diversitatea biologica
floristica și faunistica specifica, incluzând zone marine, de l itoral și de coasta, zone de campie, de deal și
de munte, zone umede, aride și zone de ecoton, cursuri de apa cu zone de lunca și lacuri naturale,
asigurându-se protec ția și conservarea patrimoniului natural floristic și faunistic, de resurse genetice
vegetale și animale și men ținerea echilibrului ecologic;
b) habitatele terestre, acvatice și/sau subterane în care tr ăiesc permanent sau temporar specii de plante
și/sau animale s ălbatice periclitate, vulnerabile, endemice ori rare , specii de plante și animale s ălbatice
aflate sub regim special de protec ție, specii cu valoare știin țific ă și ecologica deosebita, precum și pentru
acele habitate în care exista și alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesita m ăsuri de protec ție și
conservare în situ;
c) zonele cu resurse biogeografice importante sub a spect biogenetic, ecologic, știin țific, educa țional, sanogen
și recreativ;
d) elementele și forma țiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geolo gice, speologice, paleontologice,
pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimo niului natural;
e) tipurile de habitate naturale, precum și pentru speciile de plante și animale de interes comunitar, prev ăzute
în anexele nr. 2-5;
f) coridoarele ecologice definite și identificate pe baza de studii știin țifice avizate de Academia Romana.
(4) Categoriile de arii naturale protejate, pre v ăzute la alin. (1) lit. a)-c), se pot modifica și completa prin hot ărâre
a Guvernului, la propunerea autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, cu avizul Academiei Romane,
luându-se în considerare recomand ările organiza țiilor interna ționale autorizate.

SEC ȚIUNEA a 2-a – Instituirea regimului de arie natural a protejata

ART. 6
Instituirea regimului de arie naturala protejata es te prioritara în raport cu orice alte obiective, cu excep ția celor care
privesc:
a) asigurarea securit ății na ționale;
b) asigurarea securit ății, s ănătății oamenilor și animalelor;
c) prevenirea unor catastrofe naturale.

ART. 7
Regimul de protec ție se stabile ște indiferent de destina ția terenului și de de țin ător, iar respectarea acestuia este
obligatorie în conformitate cu prevederile prezente i ordonanțe de urgenta, precum și cu alte dispozi ții legale în
materie.

ART. 8
(1) Instituirea regimului de arie naturala prot ejata se face:
a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimon iului natural universal și pentru rezerva țiile biosferei;
b) prin hot ărâre a Guvernului, pentru parcuri na ționale, parcuri naturale, geoparcuri, zone umede de
importanta internationala, arii speciale de conserv are, arii de protec ție special ă avifaunistica, rezerva ții
știin țifice, monumente ale naturii, rezerva ții naturale;
c) prin ordin al conducatorului autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, pentru propunerile de
situri de importanta comunitara, cu avizul Academie i Romane, al autorit ății publice centrale cu
competente în domeniul administra ției publice, al autorit ății publice centrale în domeniul agriculturii și
dezvolt ării rurale și al autorit ății publice centrale în domeniul transporturilor, al autorit ății publice în
domeniul amenaj ării teritoriului și al autorit ății publice în domeniul turismului;
d) prin hot ărâri ale consiliilor jude țene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes jude țean sau
local.
(2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata se pot face din initiativa oric ărei persoane
fizice sau juridice și se înainteaz ă Agen ției Na ționale pentru Arii Naturale Protejate, în vederea a viz ării acestora.
(3) Autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului stabile ște lista siturilor de importanta comunitara și a
ariilor de protec ție special ă avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europe ne.
(4) Zonele și siturile naturale care întrunesc criteriile de si t al patrimoniului natural universal, zona umeda de
importanta internationala, geoparc, rezervatie a bi osferei și ariile speciale de conservare dobândesc acest reg im

5 conform procedurii prev ăzute la alin. (1) lit. a) și b), pe baza documenta ției solicitate de organismele interna ționale
autorizate și cu condi ția recunoa șterii lor prealabile de c ătre aceste organisme.
(5) Propunerea de instituire a regimului de ari e naturala protejata pentru cazurile prev ăzute la alin. (1) lit. a)-c) se
face pe baza documenta ției prev ăzute la art. 11 alin. (1).
(6) Propunerea de instituire a regimului de ari e naturala protejata pentru cazurile prev ăzute la alin. (1) lit. d) se
bazeaz ă pe o documenta ție știin țific ă ce se înainteaz ă la consiliile jude țene sau locale, dup ă caz, în vederea
analizei și lu ării hot ărârii de declarare.

ART. 9
Pentru urgentarea m ăsurilor de protec ție și conservare ce se impun, regimul de arie naturala protejata din
categoriile prev ăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)-c) se poate instit ui, cu caracter provizoriu, în baza documenta ției
prev ăzute la art. 11 alin. (1) și (3) și cu avizul autorit ăților publice centrale interesate, prin ordin al con ducerii
autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, pana la declarare, conform prevederilo r prezentei ordonan țe
de urgenta.

ART. 10
Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va l ua în considerare interesele comunit ăților
locale, facilitându-se participarea reprezentan ților acestora în consiliile consultative pentru apl icarea m ăsurilor de
protec ție, conservare și utilizare durabila a resurselor naturale, încuraj ându-se men ținerea practicilor și
cuno știn țelor tradi ționale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunit ăților locale.

ART. 11
(1) Documenta ția necesar ă în vederea instituirii regimului de arie naturala protejata de interes na țional
trebuie sa cuprind ă:
a) studiul de fundamentare știin țific ă;
b) documenta ția cadastrala cu limitele ariei naturale protejate, cu eviden țierea categoriilor de folosin ță a
terenurilor;
c) avizul Academiei Române.
(2) Normativul de con ținut al documenta ției necesare în vederea instituirii regimului de ar ie naturala protejata de
interes na țional se stabile ște de c ătre autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului și se aproba prin ordin
al conduc ătorului acesteia, în termen de 90 de zile de la dat a intr ării în vigoare a prezentei ordonan țe de urgenta.
(3) Pentru propunerile de situri de importanta comunitara și pentru ariile de protec ție special ă avifaunistic ă se
completeaz ă Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisi a European ă prin Decizia 97/266/CE și adoptat
prin Ordinul ministrului mediului și gospod ăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea con ținutului Formularului
Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia.

ART. 12
(1) În momentul primirii documenta ției necesare instituirii regimului de arie naturala protejata, autorit ățile
competente pentru protec ția mediului trebuie sa în știin țeze de țin ătorii și administratorii de terenuri și sa ini țieze
consult ări cu to ți factorii interesa ți.
(2) Pana la finalizarea procedurii de instituir e a regimului de protec ție a ariilor naturale protejate, de țin ătorii
bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indifer ent de destina ția terenurilor, vor aplica și vor respecta m ăsurile de
protec ție, conservare și utilizare stabilite cu caracter provizoriu de aut orit ățile competente pentru protec ția mediului,
în condi țiile prezentei ordonan țe de urgenta.

ART. 13
Rezerva țiile știin țifice, parcurile na ționale, monumentele naturii, rezerva țiile naturale și parcurile naturale, ariile
speciale de protec ție avifaunistica, precum și celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu re gim de protec ție și
conservare dobândit pana la intrarea în vigoare a p rezentei ordonan țe de urgenta, prin legi sau prin alte acte cu
caracter normativ emise de autorit ățile administra ției publice centrale sau locale, isi p ăstreaz ă acela și regim.

ART. 14
(1) În vederea îmbun ătățirii coerentei ecologice a re țelei de arii naturale protejate de interes na țional și
comunitar, trebuie identificate și stabilit managementul corespunz ător al coridoarelor ecologice și al peisajelor, ca
zone de importanta major ă pentru fauna și flora sălbatica. Aceste zone sunt cele care, datorit ă structurii lineare și
continue, cum sunt râurile cu malurile lor, sau dat orit ă func țiilor de refugiu, cum sunt perdelele forestiere,
tufarisurile naturale, vegeta ția naturala de pe terenurile marginale ale culturil or agricole, de-a lungul c ăilor de
comunica ție rutiera și feroviara, suprafe țe mici de pădure ori de zone umede, sunt esen țiale pentru migrarea,
dispersarea speciilor s ălbatice și pentru schimburile genetice dintre popula țiile acelora și specii.
(2) Coridoarele ecologice identificate sunt des emnate prin ordin al conduc ătorului autorit ății publice centrale
pentru protec ția mediului, cu avizul Academiei Romane, al autorit ății publice centrale cu competente în domeniul
administra ției publice, al autorit ății publice centrale în domeniul agriculturii și dezvolt ării rurale, al autorit ății publice
centrale în domeniul transporturilor, al autorit ății publice în domeniul amenaj ării teritoriului și al autorit ății publice în
domeniul turismului.

6 ART. 15
Ariile naturale protejate și coridoarele ecologice vor fi eviden țiate în mod obligatoriu de c ătre Agen ția Na ționala de
Cadastru și Publicitate Imobiliar ă în planurile na ționale, zonale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism,
în planurile cadastrale și în c ărțile funciare.

SEC ȚIUNEA a 3-a – Administrarea re țelei de arii naturale protejate de interes na țional

ART. 16
(1) Ansamblul ariilor naturale protejate, desem nate conform prevederilor prezentei ordonan țe de urgenta,
conform categoriilor definite în anexa nr. 1, const ituie re țeaua na ționala de arii naturale protejate.
(2) Administrarea rezerva țiilor biosferei, a parcurilor na ționale, a parcurilor naturale și, dup ă caz, a geoparcurilor,
a siturilor de importanta comunitara, a ariilor spe ciale de conservare și a ariilor de protec ție special ă avifaunistica
se realizeaz ă de c ătre structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridic ă.
(3) Rezerva țiile știin țifice, rezerva țiile naturale, monumentele naturii și, dup ă caz, geoparcurile, siturile de
importanta comunitara, ariile speciale de conservar e și ariile de protec ție special ă avifaunistica, care nu necesita
sau care nu au structuri de administrare special co nstituite, se administreaz ă prin preluare în custodie, potrivit art.
18 alin. (4).
(4) Modalit ățile de administrare a ariilor naturale protejate și a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse su b
regim special de protec ție și conservare, se stabilesc avându-se în vedere:
a) categoria ariei naturale protejate;
b) întinderea ariei naturale protejate;
c) posibilit ățile de asigurare a resurselor financiare pentru asi gurarea unei func ționari corespunz ătoare a
administra ției și pentru atingerea obiectivelor de conservare.

ART. 17
(1) Responsabilit ățile de administrare a ariilor naturale protejate și a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse
sub regim special de protec ție și conservare, revin:
a) Agen ției Na ționale pentru Arii Naturale Protejate, pentru ariil e naturale protejate, declarate prin lege,
prin hot ărâre a Guvernului sau prin ordin al autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului;
b) Administra ției Rezervatiei Biosferei "Delta Dun ării" pentru Rezervatia Biosferei "Delta Dun ării";
c) autorit ăților administra ției publice locale, pentru ariile naturale protejat e, declarate prin hot ărâri ale
acestora.
(2) În vederea realiz ării unei administr ări unitare și eficiente a ariilor naturale protejate se înfiin țeaz ă Agen ția
Nationala pentru Arii Naturale Protejate, institu ție publica, cu personalitate juridic ă, care func ționeaz ă în subordinea
autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, finan țat ă din venituri proprii și subven ții acordate de la bugetul
de stat.
(3) Structura organizatoric ă, num ărul de personal, atribu țiile și competentele Agen ției Na ționale pentru Arii
Naturale Protejate se stabilesc prin hot ărâre a Guvernului, la propunerea autorit ății publice centrale pentru
protec ția mediului, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonan țe de urgenta.

ART. 18
(1) Administrarea ariilor naturale protejate și a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural afl ate în re țeaua
nationala de arii naturale protejate se face, potri vit legii, prin:
a) structuri de administrare special constituite, c u personalitate juridic ă, în subordinea Agen ției Na ționale
pentru Arii Naturale Protejate;
b) structuri de administrare special constituite, c u personalitate juridic ă și aflate în subordinea unor regii
autonome, companii și societ ăți na ționale și comerciale, autorit ăți ale administra ției publice locale,
servicii descentralizate ale administra ției publice centrale, institu ții știin țifice de cercetare și de
înv ăță mânt din sectorul public și privat, muzee, organiza ții neguvernamentale, constituite potrivit legii și
aflate în coordonarea metodologic ă a Agen ției Na ționale pentru Arii Naturale Protejate;
c) persoane fizice și juridice care au calitatea de custode și se afla în coordonarea metodologic ă a
Agen ției Na ționale pentru Arii Naturale Protejate;
d) serviciile regionale din structura proprie a Age n ției Na ționale pentru Arii Naturale Protejate, pentru
rezerva țiile știin țifice, rezerva țiile naturale, monumentele naturii și, dup ă caz, a geoparcurilor, a siturilor
de importanta comunitara, a ariilor speciale de con servare, a ariilor de protec ție special ă avifaunistica
și ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural s upuse unui regim special de protec ție și care nu au
fost preluate în custodie;
e) Administra ția Rezerva ției Biosferei "Delta Dun ării" aflat ă în subordinea autorit ății publice centrale
pentru protec ția mediului, pentru Rezerva ția Biosferei "Delta Dun ării".
(2) În cazul rezerva țiilor știin țifice, rezerva țiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanta comunitara,
ariilor speciale de conservare, ariilor de protec ție special ă avifaunistic ă și ale celorlalte bunuri ale patrimoniului
natural supuse unui regim special de protec ție, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezerva țiilor biosferei, ale
parcurilor na ționale sau ale parcurilor naturale, administrarea s e poate asigura prin oricare dintre modalit ățile
prev ăzute la alin. (1), dup ă caz.

7 (3) În cazul rezerva țiilor știin țifice, rezerva țiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanta comunitara,
ariilor speciale de conservare, ariilor de protec ție special ă avifaunistica și ale celorlalte bunuri ale patrimoniului
natural supuse unui regim special de protec ție, care sunt cuprinse total sau par țial în perimetrele rezerva țiilor
biosferei, ale parcurilor na ționale și ale parcurilor naturale, administrarea se asigura de c ătre structurile de
administrare ale acestora.
(4) Modul de atribuire a administr ării, respectiv custodiei ariilor naturale protejate se stabile ște printr-o
metodologie care se elaboreaz ă de autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului și se aproba prin ordin al
conduc ătorului autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare
a prezentei ordonan țe de urgenta.

ART. 19
(1) Structurile de administrare special constit uite au personalitate juridic ă și se stabilesc pentru asigurarea
administr ării ariilor naturale protejate, potrivit prevederil or art. 18 alin. (1) lit. a) și b).
(2) Pe lâng ă structurile de administrare special constituite se înfiin țeaz ă consilii consultative de administrare,
alc ătuite din reprezentan ți ai institu țiilor, organiza țiilor economice, organiza țiilor neguvernamentale, autorit ăților și
comunit ăților locale, care de țin cu orice titlu suprafe țe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în veci n ătatea ariei
naturale protejate și care sunt implicate și interesate în aplicarea m ăsurilor de protec ție, în conservarea și
dezvoltarea durabila a zonei.
(3) Componenta și regulamentul de organizare și func ționare a consiliilor consultative de administrare s e propun
de c ătre administra ția ariei naturale protejate și se aproba de Agen ția Nationala pentru Arii Naturale Protejate.
(4) Structurile de administrare special constit uite sunt indrumate de un consiliu știin țific, cu rol de autoritate
știin țific ă, pe teritoriul ariei naturale protejate.
(5) Componenta și regulamentul de organizare și func ționare a consiliilor știin țifice se propun de c ătre
administra ția ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Romane, și se aproba de Agen ția Nationala pentru Arii
Naturale Protejate.

ART. 20
(1) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea și mijloacele necesare pentru a stabili
și aplica m ăsurile de protec ție și conservare a bunurilor încredin țate, atestate de Agen ția Nationala pentru Arii
Naturale Protejate.
(2) Calitatea de custode se stabile ște prin încheierea de conven ții între p ărți, conform legii, în care se stipuleaz ă
obliga țiile și drepturile acestora. Conven ția de custodie și legitimatia de custode reprezint ă documente valabile în
fata autorit ăților publice și a altor persoane interesate.
(3) Modalitatea încheierii conven țiilor de custodie și eliberarea legitimatiilor de custode sunt în comp etenta de
reglementare a Agen ției Na ționale pentru Arii Naturale Protejate.

ART. 21
(1) Planurile de management și regulamentele rezerva țiilor biosferei, parcurilor na ționale și naturale se
elaboreaz ă de c ătre administratorii acestora, se avizeaz ă de c ătre consiliile știin țifice, consiliile consultative de
administrare și de Agen ția Nationala pentru Arii Naturale Protejate și se aproba prin hot ărâre a Guvernului, la
propunerea autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului.
(2) Pentru celelalte categorii de arii naturale protejate, planurile de management și regulamentele se elaboreaz ă
de c ătre administratorii acestora, se avizeaz ă de c ătre Agen ția Nationala pentru Arii Naturale Protejate și se
aproba prin ordin al autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, cu avizul autorit ăților publice centrale
interesate.
(3) M ăsurile prev ăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate se elaboreaz ă astfel încât sa țin ă
cont de exigen țele economice, sociale și culturale, precum și de particularit ățile regionale și locale ale zonei,
prioritate având îns ă obiectivele care au dus la constituirea ariei natu rale protejate.
(4) Respectarea planurilor de management și a regulamentelor este obligatorie pentru administ ratorii ariilor
naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care de țin sau care administreaz ă terenuri și alte
bunuri și/sau care desf ăș oar ă activit ăți în perimetrul și în vecin ătatea ariei naturale protejate.
(5) Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare local ă și nationala, precum și orice alte planuri de
exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturala protejata vor fi armonizate de c ătre autorit ățile emitente
cu prevederile planului de management.
(6) Autorit ățile locale și na ționale cu competente și responsabilit ăți în reglementarea activit ăților din ariile
naturale protejate sunt obligate sa instituie, de c omun acord cu administratorii ariilor naturale prot ejate și, dup ă caz,
cu Agen ția Nationala pentru Arii Naturale Protejate, m ăsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea dur abila a
resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.
(7) Ariile naturale protejate de interes comuni tar sunt create pentru impunerea unor m ăsuri speciale în vederea
conserv ării unor habitate naturale și/sau specii s ălbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii lor în ariile
naturale protejate de interes na țional, managementul acestora va fi inclus în planul de management al
respectivelor arii naturale protejate, cu respectar ea celei mai restrictive func ții de protec ție.

ART. 22

8 (1) Zonarea interna a ariilor naturale protejat e de interes na țional se face prin planul de management, prin
definirea și delimitarea, dup ă caz, a: zonelor cu protec ție stricta, zonelor de protec ție integrala, zonelor-tampon,
zonelor de dezvoltare durabila a activit ăților umane.
(2) Zonele cu protec ție stricta sunt zonele din ariile naturale protejate, de mare importanta știin țific ă, ce cuprind
zone s ălbatice în care nu au existat interven ții antropice sau nivelul acestora a fost foarte red us.
(3) În zonele prev ăzute la alin. (2) se interzice desf ăș urarea oric ăror activit ăți umane, cu excep ția activit ăților de
cercetare, educa ție și ecoturism, cu limitarile descrise în planurile de management.
(4) Zonele de protec ție integrala cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniulu i natural din interiorul ariilor
naturale protejate.
(5) În zonele prev ăzute la alin. (4) sunt interzise :
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurs elor naturale, precum și orice forme de folosire a
terenurilor, incompatibile cu scopul de protec ție și/sau de conservare;
b) activit ățile de construc ții-investi ții, cu excep ția celor destinate administr ării ariei naturale protejate și/sau
activit ăților de cercetare știin țific ă ori a celor destinate asigur ării siguran ței na ționale sau prevenirii unor
calamitati naturale.
(6) Prin excep ție de la prevederile alin. (5), în zonele de protec ție integrala, în afar ă perimetrelor rezerva țiilor
știin țifice cu regim strict de protec ție, se pot desfasura urm ătoarele activit ăți:
a) știin țifice și educative;
b) activit ăți de ecoturism care nu necesita realizarea de const ruc ții-investi ții;
c) utilizarea ra țional ă a paji știlor pentru cosit și/sau pasunat numai cu animale domestice, proprieta tea
membrilor comunit ăților care de țin p ăș uni sau care de țin dreptul de utilizare a acestora în orice forma
recunoscuta prin legisla ția nationala în vigoare, pe suprafe țele, în perioadele și cu speciile și efectivele
avizate de administra ția parcului, astfel încât sa nu fie afectate habita tele naturale și speciile de flora și
fauna prezente;
d) localizarea și stingerea operativ ă a incendiilor;
e) interven țiile pentru men ținerea habitatelor în vederea protej ării anumitor specii, grupuri de specii sau
comunit ăți biotice care constituie obiectul protec ției, în baza aprob ării autorit ății publice centrale pentru
protec ția mediului, a planului de ac țiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliu l știin țific și valabil
pana la intrarea în vigoare a planului de managemen t;
f) interven țiile în scopul reconstructiei ecologice a ecosistem elor naturale și al reabilit ării unor ecosisteme
necorespunz ătoare sau degradate, la propunerea administra ției și cu avizul consiliului știin țific, în baza
aprob ării de c ătre autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului;
g) ac țiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, l a propunerea administra ției ariei naturale protejate,
cu avizul consiliului știin țific, în baza aprob ării autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului. În
cazul în care calamitatile afecteaz ă suprafe țe de padure, ac țiunile de inlaturare a efectelor acestora se
fac la propunerea administra ției ariei naturale protejate, cu avizul consiliului știin țific, în baza aprob ării
autorit ății publice centrale care r ăspunde de silvicultura;
h) ac țiunile de prevenire a inmultirii în masa a d ăun ătorilor forestieri, care nu necesita extrageri de a rbori,
și ac țiunile de monitorizare a acestora;
i) ac țiunile de combatere a inmultirii în masa a d ăun ătorilor forestieri, care necesita evacuarea
materialului lemnos din padure, în cazul în care ap ar focare de înmul țire, la propunerea administra ției
ariei naturale protejate, cu avizul consiliului știin țific și în baza aprob ării autorit ății publice centrale care
răspunde de silvicultura.
(7) Zonele-tampon , în parcurile na ționale denumite zone de conservare durabila și în parcurile naturale
denumite zone de management durabil , nu se includ în zonele cu protec ție integrala, stricta sau de dezvoltare
durabila a activit ăților umane și care fac trecerea între zonele cu protec ție integrala și cele de dezvoltare durabila.
(8) În zonele de conservare durabila se pot desfasura urm ătoarele activit ăți:
a) știin țifice și educative;
b) activit ăți de ecoturism care nu necesita realizarea de const ruc ții-investi ții;
c) utilizarea ra țional ă a paji știlor pentru cosit și/sau pasunat pe suprafe țele, în perioadele și cu speciile și
efectivele avizate de administra ția parcului natural, astfel încât sa nu fie afectat e habitatele naturale și
speciile de flora și fauna prezente;
d) localizarea și stingerea operativ ă a incendiilor;
e) interven țiile pentru men ținerea habitatelor în vederea protej ării anumitor specii, grupuri de specii sau
comunit ăți biotice care constituie obiectul protec ției, cu aprobarea autorit ății publice centrale pentru
protec ția mediului, a planului de ac țiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliu l știin țific al
parcului și valabil pana la intrarea în vigoare a planului de management;
f) interven țiile în scopul reconstruc ției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilit ării unor ecosisteme
necorespunz ătoare sau degradate, la propunerea consiliului știin țific al ariei naturale protejate, cu
aprobarea autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului;
g) ac țiunile de înl ăturare a efectelor unor calamitati, cu acordul admi nistra ției ariei naturale protejate, emis
în baza aprob ării autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului. În cazul în care calamitatile
afecteaz ă suprafe țe de pădure, ac țiunile de înl ăturare a efectelor acestora se fac cu acordul
administra ției ariei naturale protejate, emis în baza aprob ării autorit ății publice centrale care r ăspunde
de silvicultura;

9 h) activit ățile de protec ție a p ădurilor, ac țiunile de prevenire a inmultirii în masa a d ăun ătorilor forestieri,
care necesita evacuarea materialului lemnos din p ădure în cantit ăți care dep ăș esc prevederile
amenajamentelor, se fac cu acordul administra ției ariei naturale protejate, emis în baza aprob ării
autorit ății publice centrale care r ăspunde de silvicultura;
i) activit ăți tradi ționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacit ății productive și de suport
a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, p recum recoltarea de fructe de p ădure, de ciuperci și
de plante medicinale, cu respectarea normativelor î n vigoare. Acestea se pot desfasura numai de c ătre
persoanele fizice sau juridice care de țin/administreaz ă terenuri în interiorul parcului sau de comunitatil e
locale, cu acordul administra ției ariei naturale protejate;
j) lucr ări de îngrijire și conducere a arboretelor, lucr ări speciale de conservare cu accent pe promovarea
regenerarii naturale și f ără extragerea lemnului mort, cu excep ția cazurilor în care se manifesta atacuri
de daunatori ai p ădurii ce se pot extinde pe suprafe țe intinse, în primul rând de parcele întregi limitr ofe
zonelor cu protec ție stricta sau integrala, în restul zonei-tampon fi ind permis ă aplicarea de tratamente
silvice care promoveaz ă regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratam entul taierilor de
transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite și cvasigradinarite, tratamentul taierilor
progresive clasice sau în margine de masiv cu perio ada de regenerare de minimum 10 ani.
Tratamentele silvice se vor aplica cu restrictii im puse de planurile de management al parcurilor și de
ghidurile de gospod ărire a p ădurilor în arii protejate.
(9) În zonele de management durabil se pot desfasura urm ătoarele activit ăți:
a) știin țifice și educative;
b) activit ăți de ecoturism care nu necesita realizarea de const ruc ții-investi ții;
c) utilizarea ra țional ă a paji știlor pentru cosit și/sau pasunat numai cu animale domestice, de c ătre
proprietarii care de țin p ăș uni sau care de țin dreptul de utilizare a acestora în orice forma r ecunoscuta
prin legisla ția nationala în vigoare, pe suprafe țele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de
administra ția parcului, astfel încât sa nu fie afectate habita tele naturale și speciile de flora și fauna
prezente;
d) localizarea și stingerea operativ ă a incendiilor;
e) interven țiile pentru men ținerea habitatelor în vederea protej ării anumitor specii, grupuri de specii sau
comunit ăți biotice care constituie obiectul protec ției, cu aprobarea planului de ac țiune provizoriu de
către autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului, plan elaborat în acest scop de consili ul
știin țific al parcului și valabil pana la intrarea în vigoare a planului de management;
f) interven țiile în scopul reconstruc ției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilit ării unor ecosisteme
necorespunz ătoare sau degradate, la propunerea consiliului știin țific al ariei naturale protejate, cu
aprobarea autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului;
g) ac țiunile de înl ăturare a efectelor unor calamit ăți, cu acordul administra ției ariei naturale protejate, emis
în baza aprob ării autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului. În cazul în care calamit ățile
afecteaz ă suprafe țe de pădure, ac țiunile de înl ăturare a efectelor acestora se fac cu acordul
administra ției ariei naturale protejate, emis în baza aprob ării autorit ății publice centrale care r ăspunde
de silvicultura;
h) activit ățile de protec ție a p ădurilor, ac țiunile de prevenire a înmul țirii în masa a d ăun ătorilor forestieri,
care necesita evacuarea materialului lemnos din p ădure în cantit ăți care dep ăș esc prevederile
amenajamentelor, se fac cu acordul administra ției ariei naturale protejate, emis în baza aprob ării
autorit ății publice centrale care r ăspunde de silvicultura;
i) activit ăți tradi ționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacit ății productive și de suport
a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, p recum recoltarea de fructe de p ădure, de ciuperci și
de plante medicinale, cu respectarea normativelor î n vigoare. Acestea se pot desf ășura numai de
persoanele fizice și juridice care de țin/administreaz ă terenuri în interiorul parcului sau de comunit ățile
locale, cu aprobarea administra ției ariei naturale protejate;
j) activit ăți tradi ționale de cultivare a terenurilor agricole și de cre ștere a animalelor, precum și alte
activit ăți tradi ționale efectuate de comunit ățile locale;
k) lucr ări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucr ări de conservare;
l) aplicarea de tratamente silvice care promoveaz ă regenerarea pe cale naturala a arboretelor:
tratamentul tăierilor de transformare spre gr ădin ărit, tratamentul t ăierilor gr ădin ărite și cvasigr ădin ărite,
tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul t ăierilor succesive clasice
sau în margine de masiv, tratamentul t ăierilor în crâng, în salcâmete și în z ăvoaie de plop și salcie. În
cazul arboretelor de plop euramerican se poate apli ca și tratamentul t ăierilor rase în parchete mici, iar
în arboretele de molid, t ăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha;
m) activit ăți de vânătoare;
n) activit ăți de pescuit sportiv.
(10) Zone de dezvoltare durabila a activit ăților umane sunt zonele în care se permit activit ăți de
investi ții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turist ic, dar cu respectarea principiului de utilizare du rabila a
resurselor naturale și de prevenire a oric ăror efecte negative semnificative asupra biodiversi tatii.
(11) În zonele de dezvoltare durabila se pot desf ășura urm ătoarele activit ăți, cu respectarea prevederilor din
planurile de management:
a) activit ăți de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabila din parcuri le naturale;

10 b) activit ăți tradi ționale de cultivare a terenurilor agricole și de cre ștere a animalelor;
c) activit ăți de pescuit sportiv, industrial și piscicultura;
d) activit ăți de exploatare a resurselor minerale neregenerabil e, dac ă aceasta posibilitate este prev ăzut ă
în planul de management al parcului și dac ă reprezint ă o activitate tradi ționala;
e) lucr ări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucr ări de conservare;
f) aplicarea de tratamente silvice care promoveaz ă regenerarea pe cale naturala a arboretelor:
tratamentul tăierilor de transformare spre gr ădin ărit, tratamentul t ăierilor gr ădin ărite și cvasigr ădin ărite,
tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul t ăierilor succesive clasice
ori în margine de masiv, tratamentul t ăierilor în crâng în salcâmete și z ăvoaie de plop și salcie. În
zonele de dezvoltare durabila din parcurile na ționale se pot aplica tratamentul t ăierilor rase în
arboretele de molid pe suprafe țe de maximum 1 ha, precum și tratamentul t ăierilor rase în parchete
mici în arboretele de plop euramerican. În zonele d e dezvoltare durabila din parcurile naturale se poa te
aplica și tratamentul t ăierilor rase în parchete mici în arboretele de moli d pe suprafe țe de maximum 1
ha și plop euramerican;
g) activit ăți specifice modului de produc ție ecologic de cultivare a terenului agricol și cre șterea animalelor,
în conformitate cu legisla ția specifica din sistemul de agricultura ecologica;
h) alte activit ăți tradi ționale efectuate de comunit ățile locale.

ART. 23
(1) În rezerva țiile știin țifice sunt interzise orice activit ăți umane, cu excep ția activit ăților de cercetare, educa ție și
de ecoturism, cu limitarile descrise în planurile d e management, cu acordul Academiei Romane și al
administratorului.
(2) În rezerva țiile naturale nu sunt permise activit ăți de utilizare a resurselor naturale. Prin excep ție, sunt permise
numai acele interven ții care au drept scopuri protejarea și promovarea obiectivului pentru care au fost const ituite și
unele activit ăți de valorificare durabila a anumitor resurse natur ale.

ART. 24
(1) Amenajamentele silvice ale unit ăților de produc ție/propriet ăților ce intra în componenta ariilor naturale
protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în te rmen de 12 luni de la aprobarea planurilor de manag ement. Pana la
revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de c ătre administratorii fondului forestier din acestea decât
acele prevederi care sunt conforme legisla ției specifice ariilor naturale protejate și planurilor de management în
vigoare.
(2) Planurile de dezvoltare pentru zonele inclu se în arii naturale protejate se modifica de c ătre autorit ățile
responsabile în conformitate cu prevederile planuri lor de management, respectiv cu obiectivele de cons ervare a
ariilor naturale protejate care nu dispun de plan d e management.

ART. 25
Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel pu țin o data pe an, pe baza monitoriz ării și
controalelor efectuate în teren de c ătre autorit ățile competente pentru protec ția mediului.

ART. 26
(1) Pentru terenurile din arii naturale proteja te, de ținute în regim de proprietate privat ă sau concesionate,
proprietarii ori concesionarii vor primi compensa ții pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de
management al ariei naturale protejate. Modalitatea de solicitare, de calcul și de acordare a compensa țiilor se
stabile ște prin hot ărâre a Guvernului.
(2) Pana la aprobarea planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) și (2), administratorii ariilor
naturale protejate respective au obliga ția sa stabileasc ă un set de m ăsuri de conservare, pentru care este
necesar ă acordarea de compensa ții, și sa transmit ă aceste informa ții Agen ției Na ționale pentru Arii Naturale
Protejate, în termen de 6 luni de la preluarea admi nistr ării ariei naturale protejate.
(3) Proprietarii de terenuri extravilane situat e în arii naturale protejate supuse unor restrictii de utilizare sunt
scuti ți de plata impozitului pe teren.
(4) Scutirea de la plata impozitului pe teren s e acorda în baza unei confirm ări emise de administra ția ariei
naturale protejate sau de Agen ția Nationala pentru Arii Naturale Protejate.
(5) Pentru unele bunuri floristice și faunistice ale patrimoniului natural, existente î n gr ădini și în parcuri de
agrement, în gr ădini zoologice, precum și în colec ții muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic,
faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic și de alta natura, m ăsurile necesare de protec ție și conservare vor fi
luate de c ătre administratorii sau de țin ătorii acestora.

ART. 27
(1) Scoaterea definitiva sau temporar ă din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale
protejate, cu excep ția celor aflate în zonele de dezvoltare durabila, s e poate face numai pentru obiective care
vizeaz ă asigurarea securit ății na ționale, asigurarea securit ății, s ănătății oamenilor și animalelor și prevenirea
catastrofelor naturale sau pentru obiectivele desti nate cercet ării știin țifice și bunei administr ări a ariei naturale
protejate.

11 (2) Scoaterea definitiva sau temporar ă din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale
protejate, conform alin. (1), se face numai cu acor dul administratorului sau, dup ă caz, al custodelui ariei naturale
protejate, emis în baza aprob ării autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului și a autorit ății publice centrale
în domeniul agriculturii și/sau silviculturii.

ART. 28
(1) Sunt interzise activit ățile din perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecin ătatea acestora care pot sa
genereze un impact negativ semnificativ asupra spec iilor s ălbatice și habitatelor naturale pentru care au fost
desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifi ce.
(2) Planurile și/sau proiectele publice ori private pentru care tr ebuie stabilit ă necesitatea efectu ării evalu ării de
mediu/evalu ării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul unei arii naturale protejate,
indirect legate de aceasta sau necesare pentru mana gementul ariei naturale protejate, și care, fie individual, fie
împreun ă cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate, avâ ndu-se
în vedere obiectivele de conservare.
(3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele și/sau planurile prev ăzute la alin. (2) se emit numai
dac ă proiectul/planul nu afecteaz ă în mod negativ integritatea ariei naturale proteja te respective.
(4) Prin excep ție de la prevederile alin. (3), în cazul în care ev aluarea de mediu/evaluarea impactului asupra
mediului releva efecte negative semnificative asupr a ariei naturale protejate și, în lipsa unor solu ții alternative,
proiectul/planul trebuie totu și realizat din considerente imperative de interes p ublic major, inclusiv din ratiuni de
ordin social sau economic, autoritatea competenta p entru protec ția mediului emite avizul de mediu/acordul de
mediu numai dup ă stabilirea m ăsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coe renta re țelei na ționale de arii
naturale protejate sau cea global ă a re țelei "Natura 2000", în cazul siturilor de interes c omunitar.
(5) În situa ția în care siturile incluse în re țeaua "Natura 2000", identificate conform legisla ției în vigoare,
adapostesc un tip de habitat natural prioritar și/sau o specie prioritara, singurele considerente c are pot fi invocate
sunt cele privind:
a) sănătatea sau siguranta publica;
b) anumite consecin țe benefice de importanta major ă pentru mediu;
c) alte motive imperative de interes public major a supra c ărora s-a ob ținut punctul de vedere al Comisiei
Europene.
(6) Autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului informeaz ă Comisia European ă asupra m ăsurilor
compensatorii adoptate pentru a proteja coerenta gl obal ă a re țelei "Natura 2000".
(7) Emiterea actelor de reglementare pentru pla nuri/proiecte/activit ăți în ariile naturale protejate și, dup ă caz, în
vecin ătatea acestora se realizeaz ă numai cu avizul administratorilor, respectiv al cu stozilor ariilor naturale
protejate.

ART. 29
(1) Construc țiile, dot ările și alte amenaj ări existente în perimetrul ariilor naturale proteja te legal constituite,
realizate din investi ții publice pe terenuri ce apar țin domeniului public, vor fi destinate, cu priorita te, activit ăților
administrative și știin țifice ale celor care le asigura managementul, precu m și altor activit ăți în legatura cu buna
administrare.
(2) În toate situa țiile în care managementul ariilor naturale protejat e este realizat prin structuri proprii de
administrare, acestea vor dispune de un sediu admin istrativ asigurat, cu prioritate dintre cele prev ăzute la alin. (1).
(3) În ariile naturale protejate în care este p ermis ecoturismul, construc țiile, dot ările și amenaj ările prev ăzute la
alin. (1) pot fi destinate și acestui scop, precum și activit ăților de educa ție și instruire ecologica ce se organizeaz ă
în cooperare cu autorit ățile locale, institu țiile de înv ăță mânt și cu organiza țiile neguvernamentale angajate în
activit ăți de protec ție și educa ție ecologica.

ART. 30
(1) Administratorii ariilor naturale protejate au obligația sa evalueze costurile necesare implement ării planurilor
de management și sa le comunice autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului.
(2) Resursele financiare necesare bunei adminis tr ări a ariilor naturale protejate de interes interna țional,
comunitar și na țional se asigura din bugetul Agen ției Na ționale pentru Arii Naturale Protejate, fiind destin ate pentru
implementarea planurilor de management și/sau a m ăsurilor de conservare, precum și pentru func ționarea
administra țiilor din subordine.
(3) Pentru completarea resurselor financiare ne cesare bunei administr ări a ariilor naturale protejate, potrivit
planurilor de management și regulamentelor, administratorii acestora pot inst itui un sistem de tarife, ce se
stabile ște de administratorul ariei naturale protejate, cu avizul Agen ției Na ționale pentru Arii Naturale Protejate.
(4) Tarifele prev ăzute la alin. (3) se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate și se
pot institui pentru vizitarea sau pentru facilit ățile, serviciile și activit ățile specifice desf ăș urate în ariile naturale
protejate, în conformitate cu prevederile regulamen tului ariei naturale protejate.
(5) Sumele provenite din aceste tarife se utili zeaz ă dup ă cum urmeaz ă:
a) 75% se fac venit la bugetul administra ției ariei naturale protejate, pentru realizarea obi ectivelor din
planul de management;
b) 25% se fac venit la Agen ția Na țional ă pentru Arii Naturale Protejate, pentru a completa subven țiile de
la bugetul de stat.

12 (6) Pentru siturile "Natura 2000" autoritatea p ublica centrala pentru protec ția mediului trebuie sa transmit ă
Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicar ea m ăsurilor de conservare a speciilor și habitatelor de interes
comunitar, în vederea cofinan ță rii.

CAP. III – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor s ălbatice de flora și fauna

ART. 31
(1) Protec ția și conservarea habitatelor naturale și a speciilor s ălbatice de interes comunitar, cu excep ția
păsărilor, existente pe teritoriul României și prev ăzute în anexele nr. 2 și 3, se fac prin declararea de situri de
importanta comunitara și arii speciale de conservare, selectate și desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în
anexa nr. 7 și cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (4).
(2) Protec ția și conservarea speciilor s ălbatice de p ăsări, existente pe teritoriul României și prev ăzute în anexa
nr. 3, precum și a celor migratoare se fac prin declararea de arii de protec ție special ă avifaunistica, în conformitate
cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b).
(3) Protec ția și conservarea habitatelor naturale terestre, acvati ce și/sau subterane de interes na țional, precum
și a speciilor protejate de plante și animale s ălbatice se fac prin declararea de arii naturale pro tejate de interes
na țional.

ART. 32
(1) Autoritatea competenta pentru protec ția mediului stabile ște sistemul de monitorizare a st ării de conservare a
habitatelor naturale și speciilor de flora și fauna sălbatic ă de interes comunitar.
(2) Pe baza rezultatelor evalu ărilor st ării de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de flora și fauna
sălbatic ă de interes comunitar, se poate propune modificarea listei na ționale a siturilor "Natura 2000".

ART. 33
(1) Pentru speciile de plante și animale s ălbatice terestre, acvatice și subterane, cu excep ția speciilor de p ăsări,
inclusiv cele prev ăzute în anexele nr. 4 A și 4 B, precum și speciile incluse în lista ro șie na țional ă și care tr ăiesc
atât în ariile naturale protejate, cat și în afar ă lor, sunt interzise:
a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, di strugere sau v ătămare a exemplarelor aflate în mediul
lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lo r biologic;
b) perturbarea inten ționat ă în cursul perioadei de reproducere, de cre ștere, de hibernare și de migra ție;
c) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea inten ționat ă a cuiburilor și/sau ou ălor din natura;
d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de o dihna;
e) recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, t ăierea, dezr ădăcinarea sau distrugerea cu inten ție a acestor
plante în habitatele lor naturale, în oricare dintr e stadiile ciclului lor biologic;
f) de ținerea, transportul, comer țul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor l uate din natura, în
oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
(2) Pentru toate speciile de p ăsări sunt interzise:
a) uciderea sau capturarea inten ționat ă, indiferent de metoda utilizata;
b) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea inten ționat ă a cuiburilor și/sau ou ălor din natura;
c) culegerea ou ălor din natura și p ăstrarea acestora, chiar dac ă sunt goale;
d) perturbarea inten ționat ă, în special în cursul perioadei de reproducere, de cre ștere și de migra ție;
e) de ținerea exemplarelor din speciile pentru care sunt i nterzise vânarea și capturarea;
f) comercializarea, de ținerea și/sau transportul în scopul comercializ ării acestora în stare vie ori moarta
sau a oric ăror p ărți ori produse provenite de la acestea, u șor de identificat.
(3) Speciile de p ăsări prev ăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vân ătoare, în afar ă perioadelor de
reproducere și cre ștere a puilor.
(4) În cazul speciilor de p ăsări migratoare prev ăzute în anexa nr. 5 C, este interzis ă vânarea acestora în
perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuib ărit.
(5) Activitățile prev ăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazu l speciilor prev ăzute în anexa nr. 5 D, cu
condi ția sa fi fost capturate sau ucise ori ob ținute prin mijloace legale.
(6) Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activit ățile prev ăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza un ei
autoriza ții speciale eliberate de c ătre autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului.
(7) Autoriza ția prev ăzut ă la alin. (6) se acorda dup ă consult ări cu Comisia European ă, iar procedura de emitere
a acesteia se stabile ște prin ordin al conduc ătorului autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, în termen
de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonan țe de urgenta.
(8) Pentru asigurarea protec ției, managementului și utiliz ării durabile a popula țiilor speciilor de p ăsări al c ăror
areal natural de distribu ție include teritoriul României este necesar ă realizarea de studii și cercet ări având ca
subiect temele prev ăzute în anexa nr. 8.

ART. 34
(1) În vederea protej ării habitatelor naturale și a speciilor indigene, introducerea de specii aloh tone, interven țiile
asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prev ăzute în anexele nr. 4 A și 4 B se
reglementeaz ă prin ordin al conduc ătorului autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, în termen de 90 de
zile de la data intr ării în vigoare a prezentei ordonan țe de urgenta.

13 (2) Pentru speciile s ălbatice alohtone introduse este obligatorie efectua rea unei evalu ări a impactului acestei
introduceri asupra speciilor de flora și fauna indigene, rezultatele acestor evalu ări trebuind sa fie transmise pentru
informare Comisiei Europene.
(3) Introducerea speciilor de p ăsări s ălbatice alohtone se poate face doar dup ă consultarea prealabil ă a Comisiei
Europene.

ART. 35
(1) Autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului reprezint ă autoritatea administrativ ă desemnat ă pentru
aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului ( CE) nr. 338/97 privind protec ția speciilor de flora și fauna
salbatica prin reglementarea comercializ ării acestora, cu modific ările și complet ările ulterioare, ale Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu
modific ările și complet ările ulterioare, și ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea
utiliz ării capcanelor de picior, cu modific ările și complet ările ulterioare, precum și pentru rela ția cu Comisia
European ă.
(2) Autorit ățile știin țifice na ționale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regu lamentului Consiliului (CE) nr.
338/97 privind protec ția speciilor de flora și fauna salbatica prin reglementarea comercializ ării acestora, cu
modific ările și complet ările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE ) nr. 348/81 privind regulile comune pentru
importul produselor din balene sau din alte cetacee , cu modific ările și complet ările ulterioare, și ale Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utiliz ării capcanelor de picior, cu modific ările și complet ările
ulterioare, sunt, dup ă caz:
a) Academia Romana;
b) Institutul de Cercet ări și Amenaj ări Silvice;
c) Institutul Na țional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dun ării".
(3) Instruc țiunile de aplicare a reglement ărilor privind protec ția speciilor de flora și fauna sălbatic ă și a altor
bunuri ale patrimoniului natural se aproba prin ord in comun al conduc ătorului autorit ății publice centrale pentru
protec ția mediului și al conduc ătorului autorit ății publice centrale din domeniul finan țelor, în termen de 90 de zile de
la intrarea în vigoare a prezentei ordonan țe de urgenta.

ART. 36
(1) Autoritatea competenta pentru protec ția mediului organizeaz ă sistemul de monitorizare a capturilor și
uciderilor accidentale a speciilor strict protejate prev ăzute în anexele nr. 4 A și 4 B.
(2) Sistemul de monitorizare prev ăzut la alin. (1) se stabile ște prin hot ărâre a Guvernului, la propunerea
autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, în termen de 90 de zile de la data int r ării în vigoare a prezentei
ordonan țe de urgenta.

ART. 37
(1) Prelevarea din natura și exploatarea exemplarelor de plante și animale s ălbatice apar ținând speciilor
prev ăzute în anexa nr. 5, precum și altor specii cu acela și regim de protec ție se vor face în condi ții compatibile cu
men ținerea acestor specii într-o stare de conservare fa vorabil ă, luându-se, dup ă caz, urm ătoarele m ăsuri:
a) reglementarea accesului în anumite zone și/sau anumite perioade;
b) interdic ția temporar ă și/sau local ă a recolt ării și captur ării anumitor specii;
c) reglementarea perioadelor, a modurilor și a mijloacelor de recoltare/capturare;
d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltar ii/captur ării, transportului și comercializ ării, inclusiv
stabilirea de cote;
e) încurajarea cultiv ării și cre șterii în captivitate, în vederea reducerii presiuni i asupra popula țiilor naturale;
f) evaluarea m ăsurilor adoptate.
(2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de fauna sălbatic ă prev ăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D și 5 E
și în cazul excep țiilor prev ăzute la art. 38, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prev ăzute în
anexele nr. 4 A și 4 B este interzis ă folosirea metodelor sau mijloacelor prev ăzute în anexa nr. 6.

ART. 38
(1) Prin excep ție de la prevederile art. 33 alin. (1)-(4) și ale art. 37 alin. (1), autoritatea publica centra la pentru
protec ția mediului stabile ște derog ări, prin ordin al conduc ătorului acesteia, cu avizul Academiei Romane, cu
condi ția sa nu existe o alternativa acceptabil ă, iar m ăsurile derogatorii sa nu fie în detrimentul men ținerii popula țiilor
speciilor respective într-o stare de conservare fav orabil ă în arealul lor natural și numai în urm ătoarele situa ții:
a) în interesul protej ării faunei și florei s ălbatice și al conserv ării habitatelor naturale;
b) pentru prevenirea producerii unor daune importan te, în special asupra culturilor agricole, animalel or
domestice, p ădurilor, pesc ăriilor, apelor și altor bunuri;
c) în interesul s ănătății și securit ății publice sau pentru alte ra țiuni de interes public major, inclusiv de
natura social ă sau economic ă, și pentru consecin țe benefice de importanta fundamental ă pentru
mediu;
d) în scopuri de cercetare știin țific ă și educa ție, de repopulare și de reintroducere a acestor specii,
precum și pentru opera țiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusi v pentru r ăspândirea
artificiala a plantelor;

14 e) pentru a permite, în condi ții strict controlate, într-o maniera selectiva și într-o m ăsura limitat ă, prinderea
sau de ținerea unui num ăr limitat și specificat de exemplare din speciile prev ăzute în anexele nr. 4 A și
4 B.
(2) Procedura de derogare se stabile ște prin ordin al autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, în
termen de 90 de zile de la data intr ării în vigoare a prezentei ordonan țe de urgenta.
(3) Autoritatea competenta pentru protec ția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte pr ivind derog ările
aplicate, dup ă cum urmeaz ă:
a) anual, pentru derog ările aplicate speciilor de p ăsări s ălbatice prev ăzute în anexa nr. 4 A;
b) la fiecare 2 ani, pentru derog ările aplicate speciilor s ălbatice, cu excep ția pas ărilor, prev ăzute în
anexa nr. 4 A.
(4) Rapoartele prev ăzute la alin. (3) vor con ține informa ții privind:
a) speciile care fac obiectul derog ărilor și motivul derog ării, inclusiv natura riscului, cu, dac ă este cazul,
indicarea solu țiilor alternative care au fost respinse și datelor știin țifice de fundamentare;
b) mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizat e pentru capturarea sau uciderea speciilor animale și
motiva ția utiliz ării acestora;
c) circumstan țele de timp și de loc în care aceste derog ări sunt acordate;
d) autoritatea abilitata sa declare și sa controleze dac ă sunt întrunite condi țiile necesare și sa decid ă
care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utiliz ate, între ce limite și prin ce institu ții/servicii și ce
persoane le vor duce la îndeplinire;
e) măsurile de control aplicate și rezultatele ob ținute.

ART. 39
(1) Pentru exemplarele cu dizabilit ăți, pui orfani sau exemplarele confiscate ce apar țin speciilor prev ăzute în
anexele nr. 3, 4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E și în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 3 38/97 privind
protec ția speciilor de flora și fauna sălbatic ă prin reglementarea comercializ ării acestora, cu modific ările și
complet ările ulterioare, se pot înfiin ța centre de reabilitare și/sau îngrijire.
(2) Procedura de înfiin țare a centrelor prev ăzute la alin. (1) se stabile ște prin ordin al autorit ății publice centrale
pentru protec ția mediului, în termen de 120 de zile de la data in tr ării în vigoare a prezentei ordonan țe de urgenta.

ART. 40
(1) Autoritatea competenta pentru protec ția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte pr ivind
implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, l a intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuari e 2010.
(2) Autoritatea competenta pentru protec ția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte pr ivind
implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013.

CAP. IV – Conservarea altor bunuri ale patrimoniulu i natural

ART. 41
Tipurile geomorfologice deosebite, de relief poziti v sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dol inele, șeile,
văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conserva în cadrul ariilor naturale pr otejate existente sau în cadrul
unor arii naturale de interes geomorfologic, coresp unz ător delimitate și puse sub regim special de protec ție, potrivit
prevederilor art. 8.

ART. 42
(1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv p e șteri, depozite fosilifere, forma țiuni geologice, mineralogice, arbori
seculari ori reprezentativi izola ți și altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protec ție
corespunz ătoare ca întindere scopului de conservare a bunuril or naturale, conform prevederilor art. 8.
(2) Pentru pe șteri, zona de protec ție se stabile ște în func ție de caracteristicile și clasa pe șterii, așa cum este
definit ă la art. 43 alin. (5), cu avizul Academiei Romane.
(3) Proprietarii sau administratorii terenurilo r ce cuprind intr ări în pe șteri au obliga ția de a permite accesul spre
aceste intr ări.
(4) Beneficiarul unei lucr ări de investi ții are obliga ția de a anun ța descoperirea oric ărei pe șteri în frontul unei
lucr ări miniere sau al unei cariere celei mai apropiate institu ții abilitate, respectiv administratorului sau custo delui
ariei naturale protejate, agen ției jude țene pentru protec ția mediului sau reprezentan ților autorit ăților administra ției
publice locale.

ART. 43
(1) Bunurile patrimoniului geologic și speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sun t, în condi țiile legii, bunuri
proprietate publica a statului.
(2) Nominalizarea bunurilor prev ăzute la alin. (1) se face prin hot ărâre a Guvernului.
(3) Pe ștera este un cavernament de origine geomorfologica naturala, ale c ărui dimensiuni confer ă interiorului o
obscuritate absolut ă.
(4) Resursele pe șterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, subs tan țe și forme de viata care exista sau se
formeaz ă în mod natural în pe șteri: forma țiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontolo gice, situri
arheologice, specii s ălbatice, acumul ări de ape subterane.

15 (5) Pesterile se clasifica dup ă cum urmeaz ă:
a) clasa A – pe șteri de valoare excep țional ă, care, prin interesul știin țific sau unicitatea resurselor, sunt
reprezentative pentru patrimoniul speologic na țional și interna țional;
b) clasa B – pe șteri de importanta na țional ă, care se disting prin m ărime, raritatea resurselor și prin
poten țial turistic;
c) clasa C – pe șteri de importanta local ă, protejate pentru semnifica ția lor geologica, peisagistica,
hidrologica, istorica, poten țial turistic sau pentru dimensiunile lor;
d) clasa D – pe șterile care nu întrunesc condi țiile pentru a fi incluse în clasele A, B și C.
(6) Încadrarea/reîncadrarea pe șterilor în clasele A, B și C se face prin ordin al conduc ătorului autorit ății publice
centrale pentru protec ția mediului, pe baza unor documenta ții știin țifice avizate de Academia Romana.
(7) Pe șterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei mo dific ări a factorilor naturali sau amenaj ări, cu excep ția
celor destinate protej ării pe șterii și a celor temporare necesare explor ării lor și/sau evacu ării victimelor în caz de
accident. Ele pot face obiectul explor ărilor speologice, cercet ării știin țifice, turismului speologic specializat sau al
activit ăților de documentare, pe baza de autoriza ții emise de Academia Romana și de administratorii/custozii ariei
naturale protejate, în limitele stabilite prin regu lamentele și planurile de management.
(8) Pe șterile din clasa A se constituie ca rezerva ții știin țifice.
(9) Pe șterile din clasa B pot face obiectul explor ărilor speologice, al activit ăților de documentare, cercet ării
știin țifice și turismului speologic specializat, pe baza autoriz a țiilor emise de administratorii/custozii ariei natur ale
protejate, în limitele stabilite prin regulamentele și planurile de management.
(10) Pe șterile din clasa B se constituie ca monumente ale n aturii sau rezerva ții naturale, dup ă caz.
(11) Pe șterile din clasa C pot face obiectul explor ărilor speologice, activit ăților de documentare, cercet ării
știin țifice, amenaj ărilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi speoterapia sau captarea apei
subterane, pe baza autoriza țiilor emise de Academia Romana, cu avizul administr a ției/custodelui ariei naturale
protejate în care sunt incluse.
(12) Pe șterile care nu sunt clasificate, dar care sunt incl use în arii naturale protejate vor fi încadrate în clasele de
management prev ăzute la alin. (5), prin planul de management al ari ei naturale protejate în care sunt incluse.

ART. 44
În scopul evit ării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniul ui speologic se interzic:
a) colect ările de fauna, fosile sau de obiecte de interes arh eologic din pe șteri, efectuate f ără autoriza ția
emis ă de Academia Romana, potrivit prevederilor art. 45;
b) utilizarea neautorizat ă a pe șterilor și desf ăș urarea unor activit ăți ce pot pune în pericol integritatea sau
echilibrul natural al pe șterilor;
c) dislocarea, vânzarea, cump ărarea, colec ționarea speleotemelor sau altor resurse ale pe șterilor;
d) degradarea prin inscrip ționare sau poluarea pe șterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în e lementele
de relief, cu care acestea comunica în mod direct, de obiecte, de șeuri de orice fel, cadavre, substan țe
toxice și periculoase, combustibili de orice natura;
e) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a pano urilor indicatoare din exteriorul sau din interioru l
pe șterilor;
f) efectuarea neautorizat ă, în perimetrul de la suprafa ța sau în apropierea intr ării unei pe șteri protejate, a
unor lucr ări cum ar fi: deroc ări, defri șă ri, baraje, explozii, construc ții;
g) îngr ădirea accesului persoanelor autorizate spre intr ările pe șterilor;
h) popularizarea, mediatizarea datelor precise de i dentificare și localizare a pe șterilor din clasa A, care
prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimo niului speologic din aceasta categorie.

ART. 45
(1) Academia Romana are competenta sa elibereze autoriza ții pentru:
a) activit ăți știin țifice, de explorare, turism speologic specializat și de documentare în pesteri din clasa A;
b) săpături, deroc ări și colect ări din pe șteri;
c) amenajarea infrastructurii pentru turism sau ori ce alta forma de utilizare ori exploatare a resurse lor
pe șterilor.
(2) Autoriza ția se elibereaz ă pe baza unei cereri scrise, care va con ține preciz ări privind scopul, mijloacele,
durata, propor țiile, garan țiile ac țiunii și se va retrage în cazul în care condi țiile stabilite la eliberarea ei nu au fost
respectate.

ART. 46
(1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva e șantioane reprezentative din punct de
vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, str uctural, stratigrafic.
(2) Inventarierea, clasificarea, protec ția și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul
măsurilor de protec ție și conservare a patrimoniului geologic, supraveghere a și controlul ariilor protejate de interes
geologic sunt în competenta Academiei Romane și a autorităților teritoriale pentru protec ția mediului.
(3) Instituirea regimului special de protec ție pentru ariile naturale protejate de interes geol ogic se face în
conformitate cu prevederile art. 8.

ART. 47

16 Pentru evitarea efectelor negative asupra bunur ilor patrimoniului geologic se interzic:
a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;
b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, veget a ției de pe aria unui sit de conservare, f ără acordul celui
care o administreaz ă;
c) intrarea în perimetrul protejat f ără permisul de acces eliberat de cel care îl administ reaz ă;
d) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de inte res
geologic aflat în proprietate publica.

ART. 48
În cadrul șantierelor de exploatare, managerii acestora vor de semna persoane de specialitate sau custozi, dup ă
caz, care sa vegheze la protejarea bunurilor geolog ice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:
a) supravegherea permanenta a zonelor de extrac ție și conservarea materialului de provenien ța
paleobiologic ă sau minerala;
b) avertizarea lucr ătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea an umitor bunuri geologice ce pot fi
ulterior înregistrate ca situri de conservare sau b unuri ale patrimoniului geologic;
c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protec ție special ă;
d) conservarea colec țiilor de bunuri geologice de provenien ța local ă;
e) colaborarea cu conducerea șantierului și cu autorit ățile locale;
f) întocmirea de rapoarte periodice asupra activit ății de conservare, care se înainteaz ă Academiei Romane
și autorit ăților teritoriale pentru protec ția mediului.

ART. 49
(1) Florile de mina și fosilele de plante și animale vertebrate și nevertebrate sunt considerate bunuri ale
patrimoniului natural din momentul descoperirii lor .
(2) Comercializarea pe pia ța interna, intracomunitar ă și exportul în orice scop al bunurilor prev ăzute la alin. (1)
se pot face numai cu acordul autorit ății competente pentru protec ția mediului, cu avizul prealabil al Academiei
Romane.
(3) Procedura de eliberare a acordului prev ăzut la alin. (2) se stabile ște prin ordin al conduc ătorului autorit ății
publice centrale pentru protec ția mediului, în termen de 90 de zile de la data int r ării în vigoare a prezentei
ordonan țe de urgenta.

CAP. V – Organizarea și exercitarea controlului

ART. 50
(1) Controlul aplic ării prevederilor prezentei ordonan țe de urgenta se exercita de c ătre personalul cu atribu ții de
control din cadrul structurilor proprii ale:
a) Gărzii Na ționale de Mediu;
b) Agen ției Na ționale pentru Arii Naturale Protejate;
c) autorit ății publice centrale și teritoriale pentru protec ția mediului;
d) structurilor de administrare și custozilor ariilor naturale protejate;
e) autorit ății publice centrale care r ăspunde de silvicultura și structurilor teritoriale ale acesteia, pe
domeniul lor de competenta;
f) Autorit ății Na ționale Sanitare Veterinare și pentru Siguran ța Alimentelor, pe domeniul sau de
competenta, în ceea ce prive ște activit ățile de comer ț cu specii de flora și fauna sălbatic ă;
g) Autorit ății Na ționale a Vămilor, pentru opera țiunile vamale;
h) Administra ției Rezerva ției Biosferei "Delta Dun ării", pentru Rezerva ția Biosferei "Delta Dun ării";
i) altor autorit ăți cu atribu ții în domeniul protec ției mediului.
(2) Controlul asupra respect ării prevederilor prezentei ordonan țe de urgenta referitoare la ariile naturale
protejate, declarate prin hot ărâri ale consiliilor jude țene sau locale, se exercita și de personalul special împuternicit
al acestora.
(3) Orice persoana fizica sau juridic ă are obliga ția sa furnizeze informa țiile și datele solicitate de autorit ățile
competente pentru protec ția mediului și de administratorii ariilor naturale protejate, pe ntru îndeplinirea
responsabilit ăților pe care le au potrivit dispozi țiilor prezentei ordonan țe de urgenta.
(4) În vederea realiz ării corespunz ătoare a controlului în perimetrul și în vecin ătatea ariilor naturale protejate,
accesul personalului cu atribu ții de control din cadrul structurilor proprii ale a utorit ăților prev ăzute la alin. (1) nu
poate fi restric ționat, indiferent de tipul de proprietate.

CAP. VI – Sanc țiuni

ART. 51
Înc ălcarea prevederilor prezentei ordonan țe de urgenta atrage r ăspunderea civil ă, material ă, contraven țional ă sau
penal ă, dup ă caz.

ART. 52

17 (1) Constituie infrac țiune și se pedepse ște cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda penal ă de la
30.000 lei la 60.000 lei s ăvâr șirea urm ătoarelor fapte:
a) scoaterea definitiva sau temporar ă din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate,
cu excep ția celor aflate în zonele de dezvoltare durabila, p entru alte obiective decât cele prev ăzute la art. 27 alin.
(1);
b) scoaterea definitiva sau temporar ă din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate
fără acordul administratorului sau, dup ă caz, al custodelui, emis potrivit prevederilor art . 27 alin. (2);
c) desf ăș urarea de activit ăți în perimetrele ariilor naturale protejate sau în vecin ătatea acestora, ce pot sa
genereze un impact negativ semnificativ asupra spec iilor s ălbatice și habitatelor naturale pentru care au fost
desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifi ce;
d) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) și (2);
e) vânarea speciilor de p ăsări prev ăzute în anexa nr. 5 C în perioadele de reproducere și cre ștere a puilor;
f) vânarea speciilor de p ăsări migratoare prev ăzute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducer e sau pe
parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuib ărit;
g) capturarea sau uciderea speciilor de fauna s ălbatic ă prev ăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D și 5 E și
pentru cazurile în care se aplica derog ări, conform prevederilor art. 38, prelevarea, captu rarea sau uciderea
speciilor prev ăzute în anexele nr. 4 A și 4 B cu metodele sau mijloacele prev ăzute în anexa nr. 6.
h) capturarea sau uciderea speciilor s ălbatice cu mijloace nelegale.
(2) Constatarea și cercetarea infrac țiunilor se fac din oficiu, de c ătre organele de urm ărire penal ă, în condi țiile
prev ăzute de Codul de procedura penal ă.

ART. 53
(1) Constituie contraven ție și se sanc ționeaz ă cu amenda contraven țional ă de la 3.000 lei la 6.000 lei
pentru persoane fizice și de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane ju ridice urm ătoarele fapte:
a) nerespectarea m ăsurilor de protec ție, conservare și utilizare stabilite cu caracter provizoriu de
autorit ățile competente pentru protec ția mediului;
b) îngr ădirea accesului persoanelor autorizate spre intr ările pe șterilor;
c) neanun țarea descoperirii oric ărei pe șteri;
d) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a pano urilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ar iilor
naturale protejate;
e) popularizarea, mediatizarea datelor precise de i dentificare și localizare a pe șterilor din clasa A, care prin
natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniulu i speologic din aceasta categorie;
f) intrarea în perimetrul protejat f ără permisul de acces eliberat de administrator, respe ctiv custode;
g) nedesemnarea, în cadrul șantierelor de exploatare, a persoanelor de speciali tate care sa vegheze la
protejarea bunurilor geologice din fronturile de lu cru.
(2) Constituie contraven ție și se sanc ționeaz ă cu amenda contraven țional ă de la 5.000 lei la 10.000 lei
pentru persoane fizice și de la 30.000 lei la 60.000 lei pentru persoane ju ridice urm ătoarele fapte:
a) interven țiile pentru men ținerea habitatelor în vederea protej ării anumitor specii, grupuri de specii sau
comunit ăți biotice care constituie obiectul protec ției în zonele tampon din parcurile na ționale și parcurile
naturale f ără aprobarea autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, potrivit prevederilor art. 22
alin. (8) lit. e) și alin. (9) lit. e);
b) interven țiile în scopul reconstruc ției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilit ării unor ecosisteme
necorespunz ătoare sau degradate din zonele tampon din parcurile na ționale și parcurile naturale f ără
aprobarea autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8 ) lit. f)
și alin. (9) lit. f);
c) ac țiunile de înl ăturare a efectelor unor calamit ăți din zonele tampon din parcurile na ționale și din
parcurile naturale f ără acordul administra ției ariei naturale protejate, emis potrivit prevede rilor art. 22
alin. (8) lit. g) și alin. (9) lit. g);
d) activit ățile de protec ție a p ădurilor, ac țiunile de prevenire a înmul țirii în mas ă a d ăun ătorilor forestieri
care necesita evacuarea materialului lemnos din p ădure în cantit ăți care dep ăș esc prevederile
amenajamentelor din zonele tampon din parcurile na ționale și parcurile naturale f ără acordul
administra ției ariei naturale protejate, emis potrivit prevede rilor art. 22 alin. (8) lit. h) și alin. (9) lit. h);
e) utilizarea unor resurse regenerabile, precum rec oltarea de fructe de p ădure, de ciuperci și de plante
medicinale din zonele tampon din parcurile na ționale și parcurile naturale f ără acordul administratorului
ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilo r art. 22 alin. (8) lit. i) și alin. (9) lit. i);
f) nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a)-c);
g) nefurnizarea informa țiilor și datelor solicitate de autorit ățile competente pentru protec ția mediului și de
administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilit ăților pe care le au potrivit
dispozi țiilor prezentei ordonan țe de urgenta;
h) interzicerea accesului personalului cu atribu ții de control din cadrul structurilor proprii ale a utorit ăților
prev ăzute la art. 50 alin. (1), în vederea realiz ării corespunz ătoare a controlului în perimetrul și în
vecin ătatea ariilor naturale protejate;
i) nerespectarea prevederilor art. 16 lit. f), g) și h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 p rivind
protec ția speciilor de flora și fauna s ălbatic ă prin reglementarea comercializ ării acestora.

18 (3) Constituie contraven ție și se sanc ționeaz ă cu amenda contraven țional ă de la 7.500 lei la 15.000 lei
pentru persoane fizice și de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoane j uridice urm ătoarele fapte:
a) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5);
b) interven țiile pentru men ținerea habitatelor în vederea protej ării anumitor specii, grupuri de specii sau
comunit ăți biotice care constituie obiectul protec ției, f ără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. e) ;
c) interven țiile în scopul reconstruc ției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilit ării unor ecosisteme
necorespunz ătoare sau degradate f ără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. f) ;
d) ac țiunile de înl ăturare a efectelor unor calamit ăți f ără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g) ;
e) ac țiunile de combatere a înmul țirii în masa a d ăun ătorilor forestieri care necesita evacuarea material ului
lemnos din p ădure, în cazul în care apar focare de înmul țire, f ără respectarea prevederilor art. 22 alin.
(6) lit. i);
f) nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) și (2);
g) comercializarea, de ținerea și/sau transportul în scopul comercializ ării, în stare vie sau moarta, ale
oric ăror p ărți sau produse provenite de la speciile prev ăzute în anexa nr. 5 E f ără autoriza ția special ă
emis ă de c ătre autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6 );
h) introducerea de specii s ălbatice alohtone f ără efectuarea unei evalu ări a impactului acestei introduceri
asupra speciilor de flora și fauna indigene, potrivit prevederilor art. 34;
i) nerespectarea prevederilor art. 48;
j) comercializarea pe pia ța interna, intracomunitar ă și exportul în orice scop al bunurilor prev ăzute la art.
49 alin. (1) f ără acordul autorit ății competente pentru protec ția mediului;
k) înc ălcarea prevederilor art. 16 lit. a), b), e), i), j) și k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 p rivind
protec ția speciilor de flora și fauna s ălbatic ă prin reglementarea comercializ ării acestora, cu modific ările
și complet ările ulterioare.
(4) Constatarea contraven țiilor și aplicarea sanc țiunilor prev ăzute la alin. (1)-(3) se fac de c ătre personalul cu
atribu ții de control din cadrul autorit ăților prev ăzute la art. 50 alin. (1) lit. a), b), d)-f), h) și i) și alin. (2), dup ă caz.
(5) Contravenientul poate achit ă, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data înch eierii procesului-verbal ori,
dup ă caz, de la data comunic ării acestuia, jum ătate din minimul amenzii prev ăzute în actul normativ, agentul
constatator f ăcând men țiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal de constatare și sanc ționare a
contraven țiilor.

ART. 54
Prevederile art. 53 referitoare la contraven ții se completeaz ă cu dispozi țiile Ordonan ței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraven țiilor, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 180/2002 , cu
modific ările și complet ările ulterioare.

CAP. VII – Dispozi ții finale și tranzitorii

ART. 55
Anexele nr. 1-8 fac parte integrant ă din prezenta ordonanta de urgenta și se pot actualiza prin ordin al
conducatorului autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului, cu avizul Academiei Romane.

ART. 56
(1) Pana la adoptarea hot ărârii Guvernului privind aprobarea structurii organ izatorice a Agen ției Na ționale pentru
Arii Naturale Protejate, atribu țiile acesteia prev ăzute în prezenta ordonan ța de urgenta vor fi îndeplinite de c ătre
autoritatea publica centrala pentru protec ția mediului, în limita bugetului disponibil.
(2) Pana la stabilirea și adoptarea planurilor de management în conformitat e cu prevederile prezentei ordonan țe
de urgenta, se aplica planurile de management exist ente, zonele speciale de conservare corespunzând zo nelor de
protec ție integrala din prezenta ordonan ța de urgenta.

ART. 57
Pe data intr ării în vigoare a prezentei ordonan țe de urgenta se abroga:
a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/20 00 privind regimul ariilor naturale protejate, conser varea
habitatelor naturale, a florei și faunei s ălbatice, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 5 din 4
decembrie 2000, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 462/2001 , cu modific ările și complet ările
ulterioare;
b) art. 2 pct. 7, 36, 37, 62-65, art. 50, art. 51 alin. (4^1), (5) și (6), art. 96 alin. (1) pct. 24 și art. 103 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ția mediului, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 265/2006 .
Prezenta ordonanta de urgenta transpune:
a) Directiva Consiliului 79/409/CEE din 2 april ie 1979 privind conservarea pasarilor s ălbatice, publicat ă în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L103 din 25 ap rilie 1979, amendata de: Directiva Consiliului 81/8 54/CEE din 19
octombrie 1981, pentru adaptarea Directivei 79/409/ CEE ca urmare a ader ării Greciei, publicat ă în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene nr. L319 din 7 noiembrie 1981, Directiva Comisiei 85/411/CEE din 25 iulie 1985, pu blicat ă în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L233 din 3 0 august 1985, Directiva Consiliului 86/122/CEE din 8 aprilie
1986 pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urma re a ader ării Spaniei și Portugaliei, publicat ă în Jurnalul

19 Oficial al Uniunii Europene nr. L100 din 16 aprilie 1986, Directiva Comisiei 91/244/CEE din 6 martie 1 991, publicat ă
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L115 di n 8 mai 1991, Directiva Consiliului 94/24/CE din 8 iunie 1994
pentru amendarea anexei nr. 2 la Directiva 79/409/C EE, publicat ă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L164
din 30 iunie 1994, Directiva Comisiei 97/49/CE din 29 iulie 1997, publicat ă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
nr. L223 din 13 august 1997, Regulamentul Consiliul ui (CE) nr. 807/2003 din 14 aprilie 2003 pentru ada ptarea la
Decizia Consiliului 1999/468/CE a prevederilor refe ritoare la comitetele care asista Comisia în exerci tarea
prerogativelor sale, descrise în instrumentele Cons iliului adoptate prin procedura de consultare (unan imitate),
publicat ă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 122 di n 16 mai 2003, Actul de aderare a Greciei, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L291 din 1 9 noiembrie 1979, Actul de aderare a Spaniei și Portugaliei,
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr . L302 din 15 noiembrie 1985, Actul de aderare a Au striei, Suediei
și Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniuni i Europene nr. C241 din 29 august 1994 (asa cum a f ost adaptat
de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, JOCE nr. L1 din 1 ianuarie 1995) și de Actul referitor la condi țiile
ader ării pentru Republica Ceha, Republica Estona, Republ ica Cipru, Republica Letona, Republica Lituaniana,
Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona , Republica Slovenia și Republica Slovaca și adaptarile
tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publica t în Jurnalul Oficial al Comunit ăților Europene L 236 din 23
septembrie 2003;
b) Directiva Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1 992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei
sălbatice, publicat ă în Jurnalul Oficial al Comunit ăților Europene nr. L206 din 22 iulie 1992, amendata de: Directiva
Consiliului 97/62/CE din 27 octombrie 1997 pentru a daptarea la progresul tehnic și știin țific a Directivei 92/43/CEE,
publicat ă în Jurnalul Oficial al Comunit ăților Europene nr. L305 din 8 noiembrie 1997, Regula mentul Parlamentului
European și al Consiliului (CE) nr. 1882/2003 pentru adaptare a la Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE a
prevederilor referitoare la comitetele care asista Comisia în exercitarea prerogativelor descrise în i nstrumentele
care fac subiectul procedurii la care face referire art. 251 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Ofi cial al
Comunit ăților Europene nr. 284 din 31 octombrie 2003, Actul de aderare a Austriei, Suediei și Finlandei, publicat în
Jurnalul Oficial al Comunit ăților Europene nr. C241 din 29 august 1994 (asa cum a fost adaptat de Decizia
Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, publicat ă în Jurnalul Oficial al Comunit ăților Europene nr. L1 din 1 ianuarie
1995) și de Actul referitor la condi țiile ader ării pentru Republica Ceha, Republica Estona, Republ ica Cipru,
Republica Letona, Republica Lituaniana, Republica U ngara, Republica Malta, Republica Polona, Republica
Slovenia și Republica Slovaca și adaptarile tratatelor de fondare ale Uniunii Euro pene, publicat în Jurnalul Oficial al
Comunit ăților Europene nr. L236 din 23 septembrie 2003; și
c) Directiva Consiliului nr. 2006/105/CEE din 2 0 noiembrie 2006 privind adaptarea Directivelor 73/ 239/CEE,
74/557/CEE și 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a ade r ării Bulgariei și României, publicat ă în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembr ie 2006, amendata de Corigendumul Directivei Consil iului
2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 pentru adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE și 2002/83/CE din
domeniul mediului, ca urmare a ader ării Bulgariei și României, publicat în Jurnalul Oficial al Uniuni Europene nr.
L80 din 21 martie 2007.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneaz ă:
───────────────
Ministrul mediului
și dezvolt ării durabile,
Attila Korodi

Ministrul agriculturii
și dezvolt ării rurale,
Decebal Traian Remes

Ministrul dezvolt ării,
lucr ărilor publice și locuin țelor,
Laszlo Borbely
Ministrul internelor
și reformei administrative,
Cristian David

p. Ministrul transporturilor,
Septimiu Buzasu,
secretar de stat

Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat

Ministrul economiei și finan țelor,
Varujan Vosganian

Bucure ști, 20 iunie 2007.
Nr. 57.

20 ANEXA 1

SCOPUL ȘI REGIMUL DE MANAGEMENT
al categoriilor de arii naturale protejate

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit . a) – c) și alin. (2) din prezenta ordonanta de urgenta, scop ul și
regimul de management al categoriilor de arii natur ale protejate ce compun re țeaua nationala de arii protejate sunt
urm ătoarele:

a) Rezerva ții știin țifice
Rezerva țiile știin țifice sunt acele arii naturale protejate ale c ăror scopuri sunt protec ția și conservarea unor habitate
naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes știin țific sub aspect floristic,
faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedo logic sau de alta natura. M ărimea rezerva țiilor știin țifice este
determinata de arealul necesar pentru asigurarea in tegrit ății zonei protejate. Managementul rezerva țiilor știin țifice
asigura un regim strict de protec ție prin care habitatele sunt p ăstrate într-o stare pe cat posibil neperturbata. În
aceste zone se interzice desf ăș urarea oric ăror activit ăți umane, cu excep ția activit ăților de cercetare, educa ție și de
ecoturism cu limitarile descrise în planurile de ma nagement, cu acordul forului știin țific competent și al
administratorului rezervatiei știin țifice. Rezerva țiile știin țifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internat ionala
pentru Conservarea Naturii) "Rezervatie Naturala St ricta: arie protejata, administrat ă în principal în scopuri
știin țifice".

b) Parcuri na ționale
Parcurile na ționale sunt acele arii naturale protejate ale c ăror scopuri sunt protec ția și conservarea unor esantioane
reprezentative pentru spa țiul biogeografic na țional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deos ebita sub
aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hi drologic, geologic, paleontologic, speologic, pedol ogic sau de alta
natura, oferind posibilitatea vizitarii în scopuri știin țifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor
na ționale asigura men ținerea cadrului fizico-geografic în stare naturala, protec ția ecosistemelor, conservarea
resurselor genetice și a diversitatii biologice în condi ții de stabilitate ecologica, prevenirea și excluderea oric ărei
forme de exploatare a resurselor naturale și a folosintelor terenurilor, incompatibil ă scopului atribuit. Regimul de
gospod ărire se stabile ște prin regulamente și planuri proprii de protec ție și conservare aprobate de autorit ățile
naționale știin țifice și administrative abilitate, potrivit dispozi țiilor prezentei ordonan țe de urgenta. În perimetrele lor
vor fi cuprinse ecosisteme sau frac țiuni de ecosisteme terestre și acvatice cat mai pu țin influentate prin activit ăți
umane. Elementele cu valoare deosebita de pe cuprin sul parcurilor na ționale pot fi delimitate și puse sub un regim
strict de protec ție ca rezerva ții știin țifice. Parcurile na ționale se întind în general pe suprafe țe mari de teren. În
perimetrul parcurilor na ționale sunt admise doar activit ățile traditionale practicate numai de comunitatile d in zona
parcului na țional, activit ăți traditionale ce vor fi reglementate prin planul d e management. Parcurile na ționale
corespund categoriei II IUCN "Parc na țional: arie protejata administrat ă în special pentru protec ția ecosistemelor și
pentru recreere".

c) Monumente ale naturii
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale prot ejate ale c ăror scopuri sunt protec ția și conservarea unor
elemente naturale cu valoare și semnificatie ecologica, știin țific ă, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de
plante sau animale s ălbatice rare, endemice ori amenintate cu disparitia , arbori seculari, asocia ții floristice și
faunistice, fenomene geologice – pesteri, martori d e eroziune, chei, cursuri de apa, cascade și alte manifest ări și
forma țiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu n atural prin
unicitatea sau raritatea lor. Dac ă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de
protec ție, pentru asigurarea integrit ății lor se vor stabili zone de protec ție obligatorie, indiferent de destina ția și de
de țin ătorul terenului.

Managementul monumentelor naturii se face dup ă un regim strict de protec ție care asigura p ăstrarea trasaturilor
naturale specifice. În func ție de gradul lor de vulnerabilitate, accesul popula ției poate fi limitat sau interzis.

Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN " Monument natural: arie protejata administrat ă în special pentru
conservarea elementelor naturale, specifice".

d) Rezerva ții naturale
Rezerva țiile naturale sunt acele arii naturale protejate al e c ăror scopuri sunt protec ția și conservarea unor habitate
și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speolog ic, paleontologic,
pedologic. M ărimea lor este determinata de arealul necesar asigu r ării integrit ății elementelor protejate.

Managementul rezerva țiilor naturale se face diferen țiat, în func ție de caracteristicile acestora, prin m ăsuri active de
gospod ărire pentru a asigura men ținerea habitatelor și/sau în vederea protej ării anumitor specii, grupuri de specii
sau comunit ăți biotice. Pe lâng ă activit ățile știin țifice, dup ă caz, pot fi admise activit ăți turistice, educa ționale,
organizate. Sunt admise unele activit ăți de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosin țe ale
terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaz a obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost

21 desemnate, rezerva țiile naturale pot avea caracter predominant: botani c, zoologic, forestier, geologic,
paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umed a, marina, de resurse genetice și altele.

Aceste rezerva ții corespund categoriei IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata
administrat ă în special pentru conservare prin interven ții de gospod ărire.

e) Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale proteja te ale c ăror scopuri sunt protec ția și conservarea unor ansambluri
peisagistice în care interactiunea activit ăților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distinct ă, cu
valoare semnificativ ă peisagistica și/sau cultural ă, deseori cu o mare diversitate biologica.

Managementul parcurilor naturale urm ăre ște menținerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin
protejarea diversitatii habitatelor și peisajului, promovand p ăstrarea folosintelor traditionale ale terenurilor,
încurajarea și consolidarea activit ăților, practicilor și culturii traditionale ale popula ției locale.

De asemenea, se ofer ă publicului posibilit ăți de recreere și turism și se încurajeaz ă activit ățile știin țifice și
educa ționale.

Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Pei saj protejat: arie protejata administrat ă în principal pentru
conservarea peisajului și recreere".

f) Rezerva ții ale biosferei
Rezerva țiile biosferei sunt acele arii naturale protejate a le c ăror scopuri sunt protec ția și conservarea unor zone de
habitat natural și a diversitatii biologice specifice. Rezerva țiile biosferei se întind pe suprafe țe mari și cuprind un
complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apa, zone umede cu comunit ăți biocenotice
floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradi ționala a teritoriului,
ecosisteme modificate sub influenta omului și care pot fi readuse la starea naturala, comunit ăți umane a c ăror
existenta este bazat ă pe valorificarea resurselor naturale, pe principiu l dezvolt ării durabile și armonioase. M ărimea
rezerva țiilor biosferei este determinata de cerin țele de protec ție și conservare eficiente ale mediului natural și ale
diversitatii biologice specifice.

Managementul rezerva țiilor biosferei se realizeaz ă conform unor regulamente și planuri de protec ție și conservare
proprii, în conformitate cu recomand ările Programului Om – Biosfera de sub egida UNESCO. Dac ă în perimetrul
rezerva țiilor biosferei sunt cuprinse și situri naturale ale patrimoniului universal, mana gementul rezervatiei se
realizeaz ă cu respectarea prevederilor Conven ției privind protec ția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub
egida UNESCO.

Pentru asigurarea protec ției și conserv ării unor zone de habitat natural și a diversitatii biologice specifice, precum și
pentru valorificarea resurselor naturale disponibil e, potrivit cerin țelor de consum ale populatiilor locale și în limitele
poten țialului biologic natural de regenerare a acestor re surse, în cuprinsul rezerva țiilor biosferei se pot delimita
zone cu regim diferen țiat de protecție ecologica, de conservare și de valorificare a resurselor, dup ă cum urmeaz ă:
1. zone strict protejate, având regimul de prot ec ție și conservare a rezerva țiilor știin țifice;
2. zone tampon, cu rol de protec ție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activit ăți limitate de
valorificare a resurselor disponibile, în conformit ate cu autoriza țiile date de administra ția rezervatiei;
3. zone de reconstruc ție ecologica, în care se realizeaz ă m ăsuri de refacere a mediului deteriorat;
4. zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecolog ic admise, în
limitele capacit ății de regenerare a resurselor.

Rezerva țiile biosferei cu a șez ări umane sunt astfel gestionate încât sa constituie modele de dezvoltare a
comunit ăților umane în armonie cu mediul natural.

g) Zone umede de importanta internationala
Zonele umede de importanta internationala sunt acel e arii naturale protejate al c ăror scop este asigurarea
protec ției și conserv ării siturilor naturale cu diversitatea biologica sp ecifica zonelor umede.

Managementul acestor zone se realizeaz ă în scopul conserv ării lor și al utiliz ării durabile a resurselor biologice pe
care le genereaz ă, în conformitate cu prevederile Conven ției privind conservarea zonelor umede de importanta
internationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice.

h) Situri naturale ale patrimoniului natural univer sal
Siturile naturale ale patrimoniului natural univers al sunt acele arii naturale protejate ale c ăror scopuri sunt protec ția
și conservarea unor zone de habitat natural în cupri nsul c ărora exista elemente naturale a c ăror valoare este
recunoscuta ca fiind de importanta universala. M ărimea arealului lor este determinata de cerin țele pentru
asigurarea integrit ății și conserv ării elementelor supuse acestui regim de protec ție. În cuprinsul acestor zone pot

22 exista comunit ăți umane ale c ăror activit ăți sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerin țele de protec ție
și conservare ale sitului natural.

Managementul siturilor naturale ale patrimoniului n atural universal se realizeaz ă în conformitate cu regulamentele
și planurile proprii de protec ție și conservare, cu respectarea prevederilor Conven ției privind protec ția patrimoniului
mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO.

i) Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele arii natur ale protejate de interes comunitar ale c ăror scopuri sunt
conservarea, men ținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare d e conservare favorabil ă a habitatelor
naturale și/sau a populatiilor speciilor pentru care situl es te desemnat. Ariile naturale de conservare sunt spe cial
desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor prev ăzute în anexele nr. 2 și
3.

Managementul ariilor speciale de conservare necesit a planuri de management adecvate specifice siturilo r
desemnate sau integrate în alte planuri de manageme nt și m ăsuri legale, administrative sau contractuale în sco pul
evit ării deteriorarii habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbarii speciilor pentru care zonele
au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar sus ceptibil de a-l
afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul u nui studiu pentru evaluarea impactului, ținându-se seama de
obiectivele de conservare a ariei, conform preveder ilor art. 28 din ordonanta de urgenta.

Ariile speciale de conservare se desemneaz ă prin hot ărâre a Guvernului, dup ă recunoa șterea statutului lor de
către Comisia European ă, și vor face parte din re țeaua european ă "NATURA 2000".

j) Arii de protec ție special ă avifaunistica
Ariile de protec ție special ă avifaunistica sunt acele arii naturale protejate a le c ăror scopuri sunt conservarea,
men ținerea și, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabil ă a speciilor de p ăsări și a
habitatelor specifice, desemnate pentru protec ția speciilor de p ăsări migratoare s ălbatice, mai ales a celor
prev ăzute în anexele nr. 3 și 4 A.

Managementul ariilor speciale de protec ție se realizeaz ă ca și pentru ariile speciale de conservare.

Ariile speciale de protec ție sunt desemnate prin hot ărâre a Guvernului și fac parte din re țeaua european ă
"NATURA 2000".

k) Situri de importanta comunitara
Siturile de importanta comunitara reprezint ă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biog eografice în care
exista, contribuie semnificativ la men ținerea sau restaurarea la o stare de conservare fav orabil ă a habitatelor
naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 și care pot contribui astfel semnificativ
la coerenta re țelei "NATURA 2000" și/sau contribuie semnificativ la men ținerea diversitatii biologice în regiunea ori
regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de r ăspândire, siturile de importanta
comunitara ar trebui sa corespund ă zonelor din areal în care sunt prezen ți factori abiotici și biotici esentiali pentru
existenta și reproducerea acestor specii.

Propunerile de situri de importanta comunitara se s tabilesc prin ordin al autorit ății publice centrale pentru protec ția
mediului, pe baza criteriilor enun țate în anexa nr. 7.

l) Geoparcul
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, al ături de elemente de interes
ecologic, arheologic, istoric și cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprins e într-un num ăr de situri de importanta
știin țific ă, educa țional ă sau estetica, reprezentative pentru un anumit mome nt din istoria P ământului ori pentru
anumite evenimente sau procese geologice.

Un geoparc are limite bine definite, o suprafata su ficient de mare și o strategie de dezvoltare teritorial ă în folosul
comunit ăților locale, a c ăror existenta este bazat ă pe valorificarea resurselor naturale și culturale, pe principiul
dezvolt ării durabile. Geoparcurile sunt zone cu a șez ări umane astfel gestionate încât sa constituie mode le de
dezvoltare a comunit ăților în armonie cu mediul natural.

Geoparcul are o structura de administrare proprie c are, în parteneriate locale și na ționale, asigura conservarea
patrimoniului natural și cultural și propune metode noi de protec ție, educa ție, cooperare în scopul dezvolt ării
socioeconomice, îmbun ătățirii condi țiilor de viata din mediul rural și intaririi identit ății locale.

Managementul unui geoparc se realizeaz ă în conformitate cu strategia de dezvoltare teritor ial ă identificata și în
conformitate cu recomand ările UNESCO și Cartei Re țelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea
managementului siturilor geologice, naturale, istor ice, culturale, precum și pentru valorificarea resurselor naturale

23 disponibile, potrivit cerin țelor de consum ale populatiilor locale, în cuprinsu l geoparcului se pot delimita zone cu
regim diferen țiat de protec ție, de conservare și de valorificare a resurselor, dup ă cum urmeaz ă:
1. zone strict protejate, având regimul de prot ec ție și conservare a rezerva țiilor știin țifice;
2. zone tampon, cu rol de protec ție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activit ăți limitate de
valorificare a resurselor disponibile, în conformit ate cu autoriza țiile date de administra ția geoparcului;
3. zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecolog ic admise, în
limitele capacit ății de regenerare a resurselor.

Geoparcul reprezint ă un concept lansat și sus ținut de UNESCO, în parteneriat cu Re țeaua European ă a
Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creata Re țeaua Global ă (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoa șterea
internationala a functionarii unui geoparc și acceptarea lui în aceste structuri se face în aco rd cu reglement ările
stabilite de UNESCO și de Carta Re țelei Europene a Geoparcurilor.

24 ANEXA 2

TIPURI
de habitate naturale a c ăror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare

Un asterisc înaintea numelui habitatului semnif ica faptul ca este un habitat prioritar.
*T*
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
Cod
"NATURA Denumirea tipului de habitat
2000"
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
1110 Maluri nisipoase acoperite permanent cu un strat mic de apa marina;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
1140 Lagune și golfuri cu bancuri de nisip neacoperite de apa;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
1150 *Lagune și golfuri cu bancuri de nisip;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
1160 Lagune și golfuri cu bancuri de nisip;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
1210 Vegeta ție anuala la linia de ță rm;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
1220 Vegeta ție perena a tarmurilor stancoase;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
1310 Salicornia și alte specii anuale care colonizeaza regiunile mla stinoase sau nisipoase;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
1340 *Paji ști saraturate continentale;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
1530 Stepe și mlastini saraturate panonice;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
2330 Dune continentale cu p ăș uni deschise cu Corynephorus și Agrostis;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
2340 *Dune continentale panonice;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
2110 Dune mobile embrionare;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
2120 Dune mobile de-a lungul tarmurilor cu Ammo phila arenaria (dune albe);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
2130 Dune fixate cu vegeta ție herbacee perena (dune gri);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
2180 Dune împ ădurite din regiunea atlantica, continentala și boreala;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
2190 Depresiuni umede intradunale;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
3130 Ape st ătătoare, oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatia de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoeto-
Nanojuncetea;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
3140 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia b entonica de Chara spp.;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ție tip de Magnopotamion sau Hydrocharition;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
3160 Lacuri distrofice și balti;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
31AO *Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotusi;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
3220 Râuri alpine și vegetatia herbacee de pe malurile lor;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
3230 Râuri de munte și vegetatia lor lemnoas ă cu Myricaria germanica;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
3240 Râuri de munte și vegetatia lor lemnoas ă cu Salix elaeagnos;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
3260 Cursuri de apa din pajistile montane cu ve getatia de Ranunculionfluitantis și Callitricho-Batrachian;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────

25 3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegeta ție de Chenopodian rubri și Bidentian p.p.;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
4060 Paji ști alpine și boreale;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
4030 Paji ști uscate;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
4070 *Tufisuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsut i);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
40AO *Tufisuri subcontinentale peri-panonice;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
40CO *Tuf ări șuri de foioase ponto-sarmatice;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
5130 Forma țiuni cu Juniperus communis în zone sau paji ști calcaroase;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6110 *Paji ști rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedio n albi;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6120 *Paji ști calcaroase pe nisipuri xerice; paji ști xerofile calcaroase pe nisip;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6150 Paji ști boreale și alpine pe substrat silicios;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6170 Paji ști calcaroase alpine și subalpine;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6190 Paji ști panonice de stancarii (Stipo-festucetalia palent is);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6210 Paji ști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat ca lcaros (*situri importante
pentru orhidee);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6220 *Pseudostepe cu iarba și plante anuale de Thero-Brachypodietea;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6230 *Paji ști bogate în specii de Nardus, pe substraturile sil icioase ale zonelor muntoase;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6240 *Paji ști stepice subpanonice;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6250 *Paji ști stepice panonice pe loess;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6260 *Paji ști panonice nisipoase;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6290 Stepe ponto-panonice vestice;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
62CO *Stepe ponto-sarmatice;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
62DO Paji ști acidofile Oro-Moesiene;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6410 Paji ști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau ar gilo-lemnoase (Molinion caeruleae);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6420 Paji ști umede cu ierburi înalte;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6430 Asocia ții de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la niv elul campiilor pana la nivel montan și alpin;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6440 Paji ști aluviale ale vailor de râuri cu Cnidion dubii;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6510 Paji ști de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangi usorba officinalis);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
6520 Paji ști montane;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
7110 *Turbarii active;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
7120 Turbarii degradate înc ă capabile de o regenerare naturala;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
7130 Turbarii de acoperire (*dac ă este activa turbaria);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
7140 Mlastini turboase de tranzitie și turbarii mi șcătoare;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
7150 Depresiuni pe substraturi turboase;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────

26 7210 *Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
7220 *Izvoare petrifiante cu formare de traverti n (Cratoneurion);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
7230 Mlastini alcaline;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
7240 *Vegeta ție pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae ;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
8110 Grohotis stancos al etajului montan (Andro sacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
8120 Grohotis calcaros și de sisturi calcaroase ale etajelor montane pana l a cele alpine (Thlaspietea rotundifolii);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
8150 Grohotisuri medioeuropene silicoase ale re giunilor înalte;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
8160 *Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale e tajelor montane;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
8210 Pante stancoase calcaroase cu vegeta ție chasmofitica;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
8220 Pante stancoase silicioase cu vegeta ție chasmofitica;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
8230 Stanci silicioase cu vegeta ție pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Vero nicion dillenii;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
8240 Grohotis și lespezi calcaroase;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
8310 Grote neexploatate turistic;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9110 P ăduri tip Luzulo-Fagetum;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9130 P ăduri tip Asperulo-Fagetum;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9140 P ăduri subalpine medioeuropene cu Acer și Rumex arifolius ;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9150 P ăduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9160 P ăduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9170 Stejaris cu Galio-Carpinetum;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9180 *P ăduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion ;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9190 Stejaris batran acidofil al campurilor nis ipoase cu Quercus robur;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91BO Padure de frasin termofil cu Fraxinus angu stifolia;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91DO *Turbarii împ ădurite;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91EO *P ăduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91FO P ăduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane
marilor fluvii (Ulmenion minaris);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91HO *P ăduri panonice cu Quercus pubescens;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91IO Vegeta ție de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91MO P ăduri panonice-balcanice de stejar turcesc;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91VO P ăduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91XO *P ăduri de fag dobrogene;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91YO P ăduri dacice de stejar și carpen;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91ZO P ăduri de tei argintiu specifice zonei Moesice;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────

27 91AA P ăduri estice de stejar alb;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
91BA P ăduri de brad argintiu specifice zonei Moesice;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9410 P ăduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9420 P ăduri alpine cu Larix decidua și/sau Pinus cembra;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9260 P ăduri cu Castanea sativa;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9280 P ăduri cu Quercus frainetto;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
92AO Galerii cu Salix alba și Populus alba;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
95AO P ăduri oro-mediteraneene înalte de pin;
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
9530 P ăduri sub-mediteraneene de pin cu pin negru endemic.
─────────────────────────────────────────────────── ─────────
*ST*

28 ANEXA 3

SPECII
de plante și de animale a c ăror conservare necesita desemnarea ariilor speciale
de conservare și a ariilor de protec ție special ă avifaunistica

Interpretare
1. Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea re țelei "NATURA 2000".
2. Speciile prezentate în anexa sunt indicate:
a) prin numele speciei ori subspeciei; sau
b) prin toate speciile care apar țin unui taxon mai mare sau unei p ărți din acel taxon.
3. Simboluri
Un asterisc înaintea numelui speciilor semnific a faptul ca este o specie prioritara.

a) ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
Rhinolophus blasii Liliacul cu potcoava al lui
Blasius
Rhinolophus euryale Liliacul mediteranean cu
potcoava
Rhinolophus ferrumequinum Liliacul mare cu potcoav a
Rhinolophus hipposideros Liliacul mic cu potcoava Rhinolophidae
Rhinolophus mehelyi Liliacul cu potcoava al lui
Mehely
Barbastella barbastellus Liliac carn
Miniopterus schreibersi Liliac cu aripi lungi
Myotis bechsteini Liliac cu urechi mari
Myotis blythi Liliac comun mic
Myotis capaccinii Liliac cu picioare lungi
Myotis dasycneme Liliac de iaz
Myotis emarginatus Liliac caramiziu CHIROPTERA
Vespertilionidae
Myotis myotis Liliac comun
Spermophilus citellus (Citellus
citellus) Sciuridae
(Popandau/Suita)
Cricetidae Mesocricetus newtoni Grivan mic, Hamster
romanesc
Microtidae Microtus tatricus Soarece de Tatra
Zapodidae Sicista subtilis Soarece saritor de step a RODENTIA
Castoridae Castor fiber Castor
Canidae Canis lupus Lup
Ursidae * Ursus arctos Urs brun
* Lutra lutra Vidra, Lutra
* Mustela lutreola Norita, Nurca, Vidra mica,
Dihor de apa
Vormela peregusna Dihor patat Mustelidae
Mustela eversmanni Dihor de stepa
Felidae Lynx lynx Ras CARNIVORA
Phocidae * Monachus monachus Vac ă de mare, Foca cu burta
alba
ARTILODACTYLA Bovidae * Bison bonasus Zimbru
Tursiops truncatus Delfin mare, Delfin cu bot gro s CETACEA
Phocoena phocoena Marsuin, Porc de mare
PĂSĂRI
Gavia stellata Fundac mic
Gavia arctica Fundac polar, Cufundac GAVIIFORMES Gavidae
Gavia immer Cufundac mare
Phalacrocoracidae Phalacrocorax pygmaeus Cormoran m ic PELECANIFORMES
Pelecanidae Pelecanus onocrotalus Pelican comun
Botaurus stellaris Bou de balta, Buhai de balta CICONIFORMES Ardeidae
Ixobrychus minutus Starc pitic

29 Nycticorax nycticorax Starc de noapte
Ardeola ralloides Starc galben
Egretta garzetta Egreta mica
Egretta alba Egreta mare
Ardea purpurea Starc ro șu
Ciconia nigra Barza neagra Ciconiidae
Ciconia ciconia Barza alba
Plegadis felcinellus Tiganus, Ibis negru
Threskiornithidae
Platalea leucorodia Lopatar, Starc lopatar
Cygnus cygnus Lebada de iarna
Anser erythropus Garlita mica
Branta ruficollis Gasca cu gat ro șu
Tadorna ferruginea Califar ro șu
Aythya nyroca Rata ro șie, Rata cu ochii albi ANSERIFORMES Anatidae
Oxyura leucocephala Rata cu cap alb
Pernis apivorus Viespar
Milvus migrans Gaie bruna, Gaie neagra
Milvus milvus Gaie ro șie, Sorlita
Haliaeetus albicilla Codalb
Neophron percnopterus Hoitar
Gypaetus barbatus Zaganul, Vulturul barbos
Aegypius monachus Vultur plesuv brun, Vultur
negru
Gyps fulvus Vultur plesuv sur
Circaetus gallicus Serpar
Circus aeruginosus Erete de stuf
Circus cyaneus Erete vanat
Circus macrourus Erete alb
Circus pygargus Erete sur
Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte
Buteo rufinus Sorecar mare
Aquila pomarina Acvila tipatoare mica
Aquila clanga Acvila tipatoare mare
Aquila heliaca Acvila de camp
Aquila chrysaetos Acvila de munte Accipitridae
Hieraaetus pennatus Acvila pitica, Acvila mica
Pandionidae Pandion haliaetus Vultur pescar, Uligan pescar
Falco naumanni Vanturel, Vinderel mic
Falco vespertinus Soimulet, Vanturel de seara
Falco cherrug Soim dunarean FALCONIFORMES
Falconidae
Falco peregrinus Soim c ălător
Tetrao tetrix tetrix Cocos de mesteacan GALLIFORMES Tetraornidae
Tetrao urogallus Cocos de munte
Porzana porzana Crestet pestrit, Crestelut
pestrit
Porzana parva Crestelut mijlociu, Crestet
mijlociu, Crestet cenusiu
Porzana pussilla Crestelut pitic, Crestet pitic Rallidae
Crex crex Cristei de camp, Carstei de
camp GRUIFORMES
Gruidae Grus grus Cocor
Otididae Otis tarda Dropie
Recurvirostra avosetta Ciocintors Recurvirostridae
Himantopus himantopus Piciorong, Cataliga
Burhinidae Burhinus oedicnemus Pasarea ogorului
Glareolidae Glareola pratincola Ciovlica ruginie
Pluvialis apricaria Ploier auriu
Charadrius alexandrinus Prundaras de saratura Charadriidae
Charadrius (Eudromias)
morinellus Prundaras de munte
Calidris alpina Fungaci de ță rm CHARADRIIFORMES
Scolopacidae
Gallinago media Becatina mare

30 Numenius tenuirostris Culic cu cioc subtire
Tringa glareola Fluierar de mlastina
Phalaropus lobatus Notatita
Larus melanocephalus Pescarus cu cap negru
Larus genei Pescarus cu cioc subtire,
pescarus roz, pescarus rozalb Laridae
Larus minutus Pescarus mic
Sterna (Gelochelidon) nilotica Pescarita razatoare
Sterna caspia Pescarita mare
Sterna sandvicensis Chira de mare
Sterna hirundo Chira de balta
Sterna albifrons Chira mica
Chlidonias hybridus Chirighita cu obraz alb
Sternidae
Chlidonias niger Chirighita neagra
Bubo bubo Buha, Bufnita
Glaucidium passerinum Ciuvica
Asio flammeus Ciuf de camp STRIGIFORMES Strigidae
Aegolius funereus Minunita
CAPRIMULGIFORMES Caprimulgidae Caprimulgus europaeu s Caprimulg
Alcedinidae Alcedo atthis Pescaras albastru CORACIIFORMES
Coraciidae Coracias garrulus Dumbraveanca
Picus canus Ghionoaie sura
Dryocopus martius Ciocanitoare neagra
Dendrocopos syriacus Ciocanitoare (pestrita) de
gradina
Dendrocopos medius Ciocanitoare de stejar
Dendrocopos leucotos Ciocanitoare cu spate alb PICIFORMES Picidae
Picoides tridactylus Ciocanitoare de munte
Melanocorypha calandra Ciocarlie de Baragan
Calandrella brachydactyla Ciocarlie de stol Alaudidae
Lullula arborea Ciocarlie de padure
Motacillidae Anthus campestris Fasa de camp
Oenanthe pleschanka Pietrar negru Muscicapidae/
Turdinae Luscinia svecica Gusa vanata
Acrocephalus paludicola Lacar de pipirig
Acrocephalus melanopogon Privighetoare de balta Muscicapidae/
Sylviinae
Sylvia nisoria Silvie porumbaca
Ficedula parva Muscar mic Muscicapidae
(Muscicarpinae Ficedula albicollis Muscar gulerat
Lanius collurio Sfrancioc rosiatic Laniidae
Lanius minor Sfrancioc cu frunte neagra,
Sfrancioc mic PASSERIFORMES
Emberizidae Emberiza hortulana Presura de gradina
REPTILE
Testudo hermanni Testoasa de uscat banateana Testudinidae
Testudo graeca Testoasa de uscat
dobrogeana CHELONIA
(TESTUDINES)
Emydidae Emys orbicularis Broasca testoasa de apa
Colubridae Elaphe quatuorlineata (inclusiv
subspecia sauromates) Balaur mare
Vipera ursinii (Vipera ursinii
moldavica, Vipera ursinii renardi
și/sau forme intermediare) Vipera de stepa OPHIDIA
(SERPENTES)
Viperidae
* Vipera ursinii rakosiensis Vipera de faneata
AMFIBIENI
Triturus cristatus (Triturus
cristatus cristatus) Triton cu creasta
Triturus dobrogicus (Triturus
cristatus dobrogicus) Triton cu creasta dobrogean
Triturus montandoni Triton carpatic CAUDATA Salamandridae
Triturus vulgaris ampelensis Tritonul comun transi lvanean

31 Bombina bombina Buhai de balta cu burta ro șie Discoglossidae
Bombina variegata Buhai de balta cu burta
galbena ANURA
Pelobatidae Pelobates fuscus Broasca de p ământ, Broasca
gheboasa
PE ȘTI
Eudontomyzon danfordi Chiscar
Eudontomyzon mariae PETROMYZONIFORME
S Petromyzonidae
Eudontomyzon vladykovi
Alosa pontica Scrumbie de Dunare CLUPEIFORMES Clupeidae
Alosa caspia caspia Rizeafca
Salmonidae Hucho hucho Lostrita SALMONIFORMES
Umbridae Umbra krameri Tiganus
Gymnocephalus schraetzer Raspar
Gymnocephalus baloni Ghibort de rau PERCIFORMES Percidae
Zingel spp.
Aspius aspius Avat
Barbus meridionalis Moioaga
Chalcalburnus chalcoides Oblet mare
Gobio albipinnatus Porcusor de nisip
Gobio uranoscopus Petroc
Gobio kessleri Petroc
Leuciscus (Telestes) souffia Clean dungat
Pelecus cultratus Sabita
Rutilus pigus Babusca de Tur Cyprinidae
Rhodeus sericeus amarus Boarca
Cobitis elongata Fasa mare
Cobitis taenia Zvarluga
Misgurnis fossilis Tipar, Varlan CYPRINIFORMES
Cobitidae
Sabanejewia aurata Dunarinta
SCORPAENIFORMES Cottus gobio Zglavoc
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda
(Crustacei) * Austropotamobius torrentium
Bolbelasmus unicornis
Boros schneideri
Buprestis splendens
Carabus hampei
Carabus hungaricus
Carabus variolosus
Cerambyx cerdo Croitor
Cucujus cinnaberinus
Graphoderus bilineatus
Lucanus cervus Radasca
Morimus funereus
Oxyporus mannerheimi
* Osmoderma eremita Pustnicul, Gandacul sihastru
Phryganophilus ruficollis
Pilemia tigrina
Probaticus subrugosus
* Pseudogaurotina excellens
Rhysodes sulcatus
* Rosalia alpina Croitorul alpin Coleoptera
(Gandaci)
Stephanopachys substriatus
Arytrura musculus
Callimorpha (Euplagia, Panaxia)
quadripunctaria
Catopta thrips INSECTA
Lepidoptera
(Fluturi diurni și
nocturni)
Colias myrmidone

32 Cucullia mixt ă lorica
Dioszeghyana schmidtii
Eriogaster catax
Euphydryas aurinia
Euphydryas maturna
Erannis ankeraria
Gortyna borelii lunata
Glyphipterix loricatella
Hypodryas maturna partiensis
Lycaene helle
Lycaena dispar
* Lepidea morsei
Maculinea teleius
Maculinea nausithous
Nymphalis vaualbum
Pseudophilotes bavius
Coenagrion ornatum
Coenagrion mercuriale
Cordulegaster heros
Leucorrhinia pecforalis Odonata (Libelule)
Ophiogomphus cecilia
Isophya harzi
Isophya stysi
Isophya costata
Pholidoptera transsylvanica
Odontopodisma rubripes
Paracaloptenus caloptenoides
Orthoptera
(Greieri și Cosasi)
Stenobothrus (Stenobothrodes)
eurasius
Anisus vorticulus
Chilostoma banaticum
Theodoxus transversalis
Vertigo angustior
Vertigo genesii MOLLUSCA Gastropoda (Melci)
Vertigo moulinisiana
BIVALVIA Unionoida (Scoici) Unio crassus

b) PLANTE
Marsileaceae Marsilea quadrifolia Trifoias de balt a PTERIDOPHYTA
Aspleniaceae Asplenium adulterinum Feriguta, Rugin ita
Caldesia parnassifolia Limbarita Alismataceae
Luronium natans
Boraginaceae Echium russicum Capul sarpelui
Adenophora lilifolia
Campanula romanica Clopotel dobrogean Campanulaceae
* Campanula serrata Clopotel
* Dianthus diutinus Garofita Caryophyllaceae
Moehringia jankae Merinana
Chenopodiaceae * Salicornia veneta
Centaurea jankae
Centaurea pontica
Ligularia sibirica Curenchiu de munte
Cirsium brachycephalum Palamida Asteraceae
(Compositae)
* Serratula lycopifolia Galbinare
Crambe tataria Tartan
Draba dorneri Flamanzica Brassicaceae (Crucifere)
Thlaspi jankae Pungulita
Cyperaceae Eleocharis carniolica
Droseraceae Aldrovanda vesiculosa Otratel
Poa granitica ssp. disparilis Firuta de munte ANGIOSPERMAE
Poaceae (Graminae)
Stipa danubialis Colilie

33 Fabaceae
(Leguminoase) Astragalus peterffi Cosaci
* Gladiolus palustris Gladiola
Iris aphylla ssp. hungarica (I.
hungarica) Iris Iridaceae
Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) Iris
Lamiaceae (Labiatae) Dracocephalum austriacum
(Mataciune
Colchicum arenarium Brandusa Liliaceae
Tulipa hungarica Lalea galbena
Oleaceae Syringa josikaea Liliac transilvanean,
Lemnul vantului
Cypripedium calceolus Papucul doamnei Orchidaceae
Liparis loeselii Mosisoare
Paeoniaceae Paeonia officinalis ssp. banatica Bujo r
Pulsatilla patens Deditei, Sisinei
Pulsatilla grandis Ranunculaceae
Pulsatilla pratensis ssp. hungarica Deditei
Agrimonia pilosa Turita Rosaceae
Potentilla emilii-popii Buruiana cu cinci
degete
Rubiaceae Galium moldavicum
Santalaceae Thesium ebracteatum Maciulie
Saxifragaceae Saxifraga hirculus Ochii soricelului
Scrophulariaceae Tozzia carpathica Iarba gatului
Angelica palustris Angelica de balta
Apium repens Telina
Apiaceae (Umbelliferae)
Ferula sadleriana Aerel
Buxbaumia viridis
Dichelyma capillaceum
Dicranum viride
Drepanocladus (Hamatocaulis)
vernicosus
Encalypta mutica
Mannia triandra
Meesia longiseta PLANTE INFERIOARE Bryophyta
Orthotrichum rogeri

34 ANEXA 4 A

Specii de interes comunitar
Specii de animale și de plante care necesita o protec ție stricta

Speciile care figureaz ă în aceasta anexa sunt indicate:
a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau
b) prin ansamblul speciilor care apar țin unui taxon superior sau unei p ărți din acel taxon.

a) ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
MICROCHIROPTERA – Toate speciile
Muscardinus avellanarius Pars de alun Gliridae
Dryomys nitedula Pars cu coada stufoasa
Sciuridae Spermophilus citellus
(Citellus citellus) Popandau,Suita
Castoridae Castor fiber Castor
Cricetus cricetus Harciog, Catelul p ământului Cricetidae
Mesocricetus newtoni Hamsterul romanesc,
Grivan mic
Microtidae * Microtus tatricus Soarecele de Tatra
Sicista betulina Soarece saritor de padure RODENTIA
Zapodidae
Sicista subtilis Soarece saritor de stepa
Canidae Canis lupus Lup
Ursidae Ursus arctos Urs brun
Lutra lutra Vidra, Lutra
Mustela eversmani Dihor de stepa
Mustela lutreola Norita/Nurca Mustelidae
Vormela peregusna Dihorul patat
Felis silvestris Pisica salbatica Felidae
Lynx lynx Ras CARNIVORA
Phocidae * Monachus monachus Foca cu burta alba
ARTIODACTYLA Bovidae * Bison bonasus Zimbru
CETACEA Toate speciile
REPTILE
Testudo hermanni Testoasa de uscat
banateana Testudinidae
Testudo graeca Testoasa de uscat TESTUDINATA
Emydidae Emys orbicularis Broasca Testoasa de apa
Lacerta agilis Soparla cenusie
Lacerta trilineata Guster vargat
Lacerta vivipara panonica Soparla de munte
Lacerta viridis Guster
Podarcis muralis Soparla de zid Lacertidae
Podarcis taurica Soparla de stepa SAURIA
Scincidae Ablepharus kitaibelli Soparla mica
Coluber caspius Sarpe rau
Coronella austriaca Sarpe de alun
Elaphe longissima Sarpele lui Esculap
Elaphe quatuorlineata Balaur mare Colubridae
Natrix tessellata Sarpe de apa
Vipera ammodytes Vipera cu corn Viperidae
Vipera ursinii Vipera de stepa OPHIDIA
Boidae Eryx jaculus Sarpe de stepa, Boa de
nisip
AMFIBIENI
Triturus cristatus Triton cu creasta
Triturus montandoni Triton carpatic CAUDATA Salamandridae
Triturus vulgaris ampelensis Triton comun transilvanean
ANURA Discoglossidae Bombina bombina Buhai de balta cu burta

35 ro șie
Bombina variegata Buhai de balta cu burta
galbena
Hylidae Hyla arborea Brotacel, Buratec, Racanel
Rana arvalis Broasca de mlastina,
Broasca cafenie Ranidae
Rana dalmatina Broasca de padure
Pelobates fuscus Broasca de p ământ,
Broasca gheboasa Pelobatidae
Pelobates syriacus Broasca de p ământ
dobrogeana
Bufonidae Bufo viridis Broasca raioasa verde
PE ȘTI
Zingel zingel Pietrar PERCIFORMES Percidae
Gymnocephalus baloni Ghibort de rau
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA Decapoda (Crustacei) * Austropotamobius
torrontium
Bolbelasmus unicornis
Boros schneideri
Buprestis splendens
Carabus hampei
Carabus hungaricus
Carabus variolosus
Cerambyx cardo Croitor
Cucujus cinnaberinus
Graphoderus bilineatus
Lucanus cervus Radasca
Morimus funereus
Oxyporus mannerheimi
Osmoderma eremita Pustnicul, Gandacul
sihastru
Phryganophilus ruficollis
Pilemia tigrina
Probaticus subrugosus
* Pseudogaurotina
excellens
Rhysodes sulcatus
* Rosalia alpina Croitorul alpin Coleoptera (Gandaci)
Stephanopachys
substriatus
Apatura metis
Arytrura musculus
Catopta thrips
Colias myrmidone
Cucullia mixt ă lorica
Erebia sudetica radnaensis
Erannis ankeraria
Eriogaster catax
Euphydryas aurinia
Glyphipterix loricatelia
Gortyna borelii lunata
Hyles hippophaes
Hypodryas maturna
partiensis
Lopinga achine
Lycaena dispar
Lychaene holle
* Lepidea morsei INSECTA
Lepidoptera (Fluturi
diurni și nocturni)
Maculinea arion

36 Maculinea nausithous
Maculinea teleius
Nymphalis vaualbum
Parnassius mnemosyne
Parnassius mnemosyne
Parnassius apollo
Proserpinus proserpina
Pseudophilotes bavius
Zerynthia polyxena
Coenagrion ornatum
Coenagrion mercuriale
Leucorrhinia pectoralis
Cordulegaster heros Odonata (Libelule)
Ophiogomphus cecilia
Isophya harzi
Isophya stysi
Pholidoptera transsylvanica
Isophya costata
Odontopodisma rubripes
Paracaloptenus
caloptenoides
Saga pedo
Orthoptera (Greieri,
Cosasi)
Stenobothrus eurasius
* Anisus vorticulus
Theodoxus transversalis
Chilostoma banaticum
Vertigo angustior
Vertigo genesii MOLLUSCA Gastropoda
Vertigo moulinsiana

b) PLANTE
Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3, cu excep ția Bryophyta, plus cele prev ăzute în continuare:

Scrophulariaceae Lindernia procumbens

37 ANEXA 4 B
SPECII DE INTERES NA ȚIONAL
Specii de animale și de plante care necesita o protec ție stricta
Speciile care figureaz ă în aceasta anexa sunt indicate:
a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau
b) prin ansamblul speciilor care apar țin unui taxon superior sau unei p ărți din acel taxon.
a) ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
Sorex alpinus Chitcan de munte INSECTIVORA Soricidae
Neomys anomalus Chitcan de apa
CHIROPTERA Vespertilionidae Vespertilo murinus Lil iacul bicolor
Spalax leucodon Orbetele mic RODENTIA Spalacidae
Spalax graecus Orbetele mare
ARTIODACTYLA Cervidae Alces alces Elanul
CETATCEA Delphinus delphis Delfin
PĂSĂRI
PODICIPEDIFORMES Podicipedidae Tachybaptus ruficoll is Corcodel mic,
Corcodel pitic
Falco tinnunculus Vanturel ro șu, vinderel FALCONIFORMES Falconidae
Falco subbuteo Soimul randunelelor
Grus grus Cocor GRUIFORMES Gruidae
Anthropoides virgo Cocor mic
Limicola falcinellus Fugaci de mlastina,
Prundaras de namol
Actitis hypoleucos Fluierar de munte CHARADRIIFORMES Scolopacidae
Arenaria interpres Pietrus
ANSERIFORMES Stercorariidae Stercorarius spp. Lup de mare
Tytonidae Tyto alba Striga
Otus scops Cius, Ciuf pitic STRIGIFORMES
Strigidae
Athene noctua Cucuvea
CORACIFORMES Upupidae Upupa epops Pupaza
APODIFORMES Meropidae Merops apiaster Prigorie
Picus viridis Ghionoaia verde PICIFORMES Picidae
Jynx torquilla Capintortura
Alaudidae Eremophila alpestris Ciocarlie urecheata
Motacilidae Motacilla spp. Codobatura
Bombycillidae Bombycilla garrulus Matasar
Cinclidae Cinclus cinclus Mierla de apa,
Pescarel negru
Prunellidae Prunella spp. Brumarite
Erithacus rubecula Macaleandru
Phoenicurus spp. Codrosi Turdidae
Monticola saxatilis Mierla de piatra
Remizidae Remiz pendulinus Pitigoi pungar, Boicus
Sturnidae Sturnus roseus (Pastor
roseus) Lacustar
Emberizidae Emberiza cia Presura de munte
Cettia cetti Stufarica
Locustella spp. Greusel
Phylloscopus spp. Pitulice Sylviidae
Regulus spp. Ausel
Muscicapidae Muscicapa striata Muscarul sur
Timaliidae Panurus biarmicus Pitigoi de stuf
Paridae Aegithalos caudatus Pitigoiul codat
Sittidae Sitta europaea Scortarul, Toiul
Tichodromadidae Tichodroma muraria Fluturasul de s tanca
Oriolidae Oriolus oriolus Grangurul
Nucifraga caryocatactes Alunarul PASSERIFORMES
Corvidae
Corvus corax Corbul

38 Passeridae Passer hispaniolensis Vrabia spaniola
Emberiza meianocephala Presura cu cap negru Emberizidae
Miliaria calandra Presura sura
Serinus serinus Canaras
Carduelis spp. Sticleti, Scatii, Inarite,
Florinti
Carpodacus erythrinus Mugurar ro șu
Fringillidae
Coccothraustes
coccothraustes Botgros
REPTILE
Lacerta praticola Soparla de lunca Lacertidae
Eremias arguta Soparlita/soparla de
nisip SAURIA
Anguidae Anguis fragilis Naparca, Sarpele de
sticla
Colubridae Coluber caspius Sarpele de stepa,
Sarpele rau OPHIDIA
Viperidae Vipera berus Vipera comuna
AMFIBIENI Triturus alpestris alpestris Tritonul d e munte
Triturus vulgaris vulgaris Tritonul comun CAUDATA Salamandridae
Salamandra salamandra Salamandra
Bufonidae Bufo bufo Broasca raioasa bruna
Rana temporaria Broasca ro șie de
munte ANURA
Ranidae
Rana lessonae Broasca verde de
balta
PE ȘTI
SALMONIFORMES Salmonidae Hucho hucho Lostrita
Scardinius racovitzai Rosioara de Petea
Leuciscus (Petroleuciscus
borysthenicus) Cernusca CYPRINIFORMES Cyprinidae
Carassius carassius Caracuda
GADIFORMES Gadidae Lota lota Mihalt
Stizostedion volgensis Salau vargat
Romanichtyis valsanicola Asprete, Poprete Percidae
Percarina demidoffi Percarina
Proterorhinus marmoratus Guvid de balta PERCIFORMES
Gobiidae
Neogobius syrman Guvid de Babadag
SCORPAENIFORMES Cottidae Cottus poecilopus
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
Chrysobothrys leonhardi
Scarabaeus affinis
Brachyta balcanica
Pedostrangalia verticalis
Calchaenesthes
oblongomaculata
Neodorcadion exornatum Coleoptera (Gandaci)
Xylosteus spinolae spinolae
Apatura metis
Arethusana arethusa arethusa
Argynnis laodice
Aricia (Eumedonia) eumedon
Boloria (Clossiana) titania
transsylvanica
Boloria aquilonaris
Catocala diversa
Coenonympha leander
Coenonympha tullia tullia INSECTA
Lepidoptera (Fluturi diurni
și nocturni)
Colias chrysotheme

39 Conisania poelli ostrogovichi
Cucullia balsamitae
Cuculia biornata
Cuculia gnaphalii
Cupido osiris
Dasypolia templi koenigi
Diachrysia chryson deltaica
Erebia sudetica radnaensis
Erebia pharte
Erebia gorge
Erebia melas runcensis
Erebia melas carpathicola
Euchloe ausonia taurica
Everes alcetas
Grammia quenseli
Heteropterus morpheus
Hyponephele lupinus lupinus
Hyponephele lycaon
Kentrochrysalis elegans
steffensi
Kirinia roxelana
Lasiocampa eversmanni
Lamonia balcanica
Lychaena hippothoe
hippothoe
Maculinea alcon
Muschampia cribrellum
Muschampia tessellum
Neptis hylas (sappho)
Oxytripia orbiculosa
Paradrymonia vittata bulgarica
Pericalia matronula
Peridea korbi herculana
Phyllodesma ilicifolia ilicifolia
Pieris ergane
Plebeius sephirus
Piusia putnami gracilis
Plusidia cheiranthi
Polia cherrug
Potyommatus amandus
Pseudophilotes bavius egea
Psodos quadrifaria
Pyrgus sidae sidae
Pyrocieptria cora
Rileyiana fovea
Rhypariorides metelkana
Schinia cognata
Schistostege decussata
dioszeghyi
Spaelotis suecica gylkosi
Tomares nogelii dobrogensis
Zerynthia (Allancastria) cerisy
ferdinandi
Zygaena laeta orientis
Zygaena nevadensis
gheorghenica
Capraiscola ebneri
Chorthippus acroleucus
Isophya dobrogensis
Metrioptera domogledi
Miramella (Capraiuscola)
ebneri
Orthoptera (Greieri,
Cosasi
Odontopodisma acuminata

40 Odontopodisma carpathica
Odontopodisma montan ă
Onconotus servillei
Podismopsis transsylvanica
Poecilimon intermedius
Uvarovitettix transsylvanica
Zubovskya banatica
Alopia sp.
Bathyomphalus contortus
Cochlodina marisi
Graciliaria inserta
Gyraulus crista
Herilla ziegleri dacica
Holandrina holandri
Melanopsis parreyssi
Physa fontinalis
Psudalinda sp.
Serrulina serrulata Gastropoda (Melci)
Theodoxus prevostianus
Adacna fragilis
Hypanis plicata relicta
Monodacna colorata MOLLUSCA
Bivalvia
Pseudanodonta complanata
b) PLANTE
Achillea impatiens
Andryala levitomentosa
Artemisia lerchiana
Centaurea ruthenica Asteraceae
Centaurea varnensis
Brassicaceae Alyssum caliacre
Dianthus dobrogensis
Dianthus trifasciculatus
ssp. parviflorus
Silene thymifolia Caryophyllaceae
Stellaria longifolia
Carex chordorrhiza
Carex lachenalii
Rhynchospora alba Cyperaceae
Schoenus ferugineus
Euphorbiaceae Euphorbia carpatica
Fabaceae Astragalus excapus
Dipsacaceae Cephalaria radiat ă
Arctostaphylos uva-ursi Strugurii ursului Ericaceae
Vaccinium uliginosus
Gentianaceae Lomantogonium
carinthiacum
Liliaceae Tofieldia calycuta
Linaceae Linum pallasianum ssp.
borzaeanum
Lycopodiaceae Lycopodium inundatum
Salicaceae Salix bicolor
Scrophulariaceae Pedicularis sylvatica Vartejul p ământului
Paeoniaceae Paeonia tenuifolia Bujor
Corynephorus canescens
Elymus farctus ssp.
bessarabicus Pir de mare
Leymus sabulosus Perisor Poaceae
Sesleria uliginosa
Polygonaceae Polygonum alpinum Troscot de munte
Portulacaceae Montia minor
Rosaceae Potentilla haynaldiana
Zygophyllaceae Nitraria schoberi Gardurarita

41 ANEXA 5 A

SPECII DE INTERES COMUNITAR
Specii de plante și de animale de interes comunitar, cu excep ția speciilor de p ăsări,
a c ăror prelevare din natura și exploatare fac obiectul m ăsurilor de management

Speciile care figureaz ă în aceasta anexa sunt indicate:
a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau
b) prin ansamblul speciilor ce apar țin unui taxon superior ori unei p ărți din acel taxon.

a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
Canidae Canis aureus Sacal/Lup auriu
Martes martes Jder de copac CARNIVORA
Mustelidae
– Mustela putorius Dihor de casa
ARTIODACTYLA Bovidae Rupicapra rupicapra Capra nea gra
AMFIBIENI
Rana esculenta Broasca verde de lac
Rana ridibunda Broasca verde mare de
lac ANURA Ranidae
Rana temporaria Broasca ro șie de munte
PE ȘTI
ACIPENSERIFORMES Acipenseridae Toate speciile
CLUPEIFORMES Clupeidae Alosa spp. Scrumbii
Salmonidae Thymallus thymallus Lipanul
Barbus barbus Mreana
Barbus meridionalis Moioaga SALMONIFORMES
Cyprinidae
Rutilus pigus Babusca de Tur
PERCIFORMES Percidae Zingel zingel Pietrar
NEVERTEBRATE
MOLLUSCA
GASTROPODA-
STYLOMMATOPHORA Helicidae Helix pomatia Melcul de livada
HIRUDINOIDEA-
ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae
Hirudo medicinalis Lipitoare medicinala
ARTHROPODA
CRUSTACEA-
DECAPODA Astacidae Astacus astacus Rac de rau

b) PLANTE
LICHENES Cladoniaceae Cladonia subgenus
Cladina
BRYOPHYTA
Leucobryaceae Leucobryum glaucum MUSCI
Sphagnaceae Sphagnum spp. Muschi de turba
PTERIDOPHYTA Lycopodium spp. Pedicuta
Amaryllidaceae Galanthus nivalis Ghiocel alb
Asteraceae (Compositae) Amica montan ă Arnica
Artemisia eriantha
Gentianaceae Gentiana lutea Ghintura ANGIOSPERMAE
Lilliaceae Ruscus acuteatus Ghimpe

42 ANEXA 5 B

SPECII DE IMPORTANTA NATIONALA
Specii de plante și de animale de interes na țional ale c ăror prelevare din natura
și exploatare fac obiectul m ăsurilor de management

Speciile care figureaz ă în aceasta anexa sunt indicate:
a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau
b) prin ansamblul speciilor ce apar țin unui taxon superior ori unei p ărți din acel taxon.

a) ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
Lepus europaeus Iepure de camp LAGOMORPHA Lepuridae
Oryctolagus cuniculus Iepurele de vizuina
Sciurus vulgaris Veverita Sciuridae
Marmota marmota Marmota
Myocastoridae Myocastor coypus Nutrie RODENTIA
Muridae Ordratra zibethicus
Nyctereutes procyonoides Caine enot/Bursuc cu barb a Canidae
Vulpes vulpes Vulpe
Martes foina Jder de piatra/Beica
Mustela erminea Helge/Hermina
Mustela nivalis Nevastuica
Mustela vison Nurca Americana CARNIVORA
Mustelidae
Meles meles Bursuc/Viezure
Capreolus capreolus Caprioara
Cervus elaphus Cerb
Dama dama Cerb lopatar Cervidae
Ovis ammon musimon Muflon ARTIODACTYLA
Suidae Sus scrofa Mistret
PE ȘTI
Neogobius eurycephalus Guvid cu cap mare
Zosterisessor
ophiocephalus Guvid de iarba PERCIFORMES Gobiidae
Mesogobius
batrachocephalus Hanos

43 ANEXA 5 C

SPECII DE INTERES COMUNITAR
a c ăror vanatoare este permis ă
PĂSĂRI
ANSERIFORMES Anatidae Anser albifrons Garlita mare
Anser fabalis Gasca de semanatura
Anser anser Gasca de vara
Anas penelope Rata fluieratoare
Anas platyrhynchos Rata mare
Anas crecca Rata pitica
Anas clypeata Rata lingurar
Anas strepera Rata pestrita
Anas acuta Rata sulitar
Anas querquedula Rata caraitoare
Aythya ferina Rata cu cap castaniu
Aythya fuligula Rata motata
Aythya marila Rata cu cap negru
Bucephala clangula Rata sunatoare
GALLIFORMES Tetraonidae Tetrastes bonasia (Bonasa
bonasia) Ierunca
Tetrao urogallus Cocos de munte
Phasianidae Perdix perdix Potarniche
Coturnix coturnix Prepelita
Phasianus colchicus Fazan
GRUIFORMES Rallidae Gallinula chloropus Gainusa de balta
Fulica atra Lisita
CHARADRIIFORMES Scolopacidae Lymnocryptes minimus Becatina mica
Gallinago gallinago Becatina comuna
Scolopax rusticola Sitarul de padure
COLUMBIFORMES Columbidae Columba oenas Porumbel de scorbura
Columba palumbus Porumbel gulerat
Streptopelia decaocto Gugustiuc
Streptopelia turtur Turturica
PASERIFORMES Alaudidae Alauda arvensis Ciocarlie d e camp
Corvidae Garrulus glandarius Gaita
Pica pica Cotofana
Corvus monedula Stancuta
Corvus frugilegus Cioara de semanatura
Corvus corone corone Cioara neagra
Corvus corone cornix Cioara griva
Corvus corone sardonius Cioara griva sudica
Sturnidae Sturnus vulgaris Graurul comun
Sturnus vulgaris balcanicus Graurul dobrogean
Turdidae/Muscicapida
e Turdus viscivorus Sturzul de vasc
Turdus philomelos Sturzul cantator
Turdus iliacus Sturzul de vii
Turdus pilaris Cocosar

ANEXA 5 D
SPECII DE P ĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR
a c ăror comercializare este permis ă
ANSERIFORMES Anatidae Anas platyrhynchos Rata mare
Perdix perdix Potarniche GALLIFORMES Phasianidae
Phasianus colchicus Fazan
COLUMBIFORMES Columbidae Columba palumbus Porumbel gulerat

44 ANEXA 5 E
SPECII DE P ĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR
a c ăror comercializare este permis ă în condi ții speciale
Anser albifrons albifrons Garlita mare
Anser anser Gasca mare
Anas penelope Rata fluieratoare
Anas crecca Rata mica
Anas acuta Rata sulitar
Anas clypeata Rata lingurar
Aythya ferina Rata cu cap castaniu
Aythya fuligula Rata motata
Aythya marila Rata cu cap negru ANSERIFORMES Anatidae
Melanitta nigra Rata neagra
GALLIFORMES Tetraonidae Tetrao urogallus Cocos de munte
GRUIFORMES Rallidae Fulica atra Lisita
Charadriide Pluvialis apricaria Ploier auriu
Lymnocryptes minimus Becatina mica
Gallinago gallinago Becatina comuna CHARADRIIFORMES
Scolopacidae
Scolopax rusticola Sitar de padure

ANEXA 6
METODE ȘI MIJLOACE
de captura și ucidere și modalit ăți de deplasare interzise în vederea captur ării sau uciderii

a) Mijloace neselective:
MAMIFERE
– Animale captive, eventual orbite sau mutilate , utilizate ca momeala vie;
– Aparatura audio, dispozitive electrice și electronice capabile sa le ucida sau sa le ametea sca;
– Surse luminoase artificiale;
– Oglinzi și alte mijloace ce pot cauza orbirea;
– Mijloace de luminare a tintelor;
– Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, c are con țin un amplificator de imagine sau un convertizor el ectronic
de imagine;
– Explozivi;
– Fileuri/navoade/plase neselective în principi u sau prin modul de utilizare;
– Capcane neselective în principiu sau prin mod ul de utilizare;
– Arbalete;
– Otravuri și momeli otravite sau care con țin anestezice;
– Gazare sau afumare;
– Arme semiautomate sau automate al c ăror înc ărc ător poate con ține mai mult de doua cartuse.
PE ȘTI
– Otr ăviri;
– Explozivi, curent electric;
– Tipuri de plase/setci interzise.
PĂSĂRI
– Laturi, sarme, carlige, p ăsări oarbe sau mutilate, folosite ca momeala vie;
– Aparatura audio, dispozitive electrice și electronice capabile sa le ucida sau sa le ametea sca;
– Surse de lumina artificiala, oglinzi, dispozi tive pentru luminarea tintelor;
– Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, c are con țin un amplificator de imagine sau un convertizor el ectronic
de imagine;
– Explozivi;
– Plase, capcane, momeli otravite sau tranchili zante;
– Arme semiautomate sau automate al c ăror înc ărc ător poate con ține mai mult de doua cartuse.

b) Modalit ăți de deplasare:
– Pe cale aerian ă;
– Vehicule terestre cu motor în func țiune;
– Barci care se deplaseaza cu o viteza mai mare de 5 km pe ora. Pentru naviga ția maritima, se poate autoriza,
din motive de siguranta, utilizarea barcilor cu mot or cu o viteza pana la 18 km/h.

45 ANEXA 7
CRITERII
pentru selectarea siturilor eligibile în vederea id entificarii ca situri de importanta comunitara
și pentru desemnarea lor ca arii speciale de conserv are
Etapa 1: Evaluarea la nivel na țional a importantei relative a siturilor pentru fie care habitat natural de tipul celor din
anexa nr. 2 și pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare și speciile prioritare)
A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habit at natural prev ăzut în anexa nr. 2:
a) gradul de reprezentativitate a tipului de habita t natural din aria (situl) respectiv;
b) suprafata ariei acoperit ă de tipul de habitat natural, în comparatie cu supr afata total ă acoperit ă de acel
habitat natural în cadrul întregului teritoriu na țional;
c) gradul de conservare a structurilor și func țiilor tipului de habitat natural în cauza și posibilit ăți de
refacere/reconstruc ție;
d) evaluarea global ă a valorii ariei respective pentru conservarea tipu lui de habitat natural respectiv.
B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:
a) mărimea și densitatea populatiilor speciilor prezente în ari a respectiva, în relatie cu populatiile prezente în
cadrul întregului teritoriu na țional;
b) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care este important pentru speciile respective și pentru
posibilit ățile de restaurare;
c) gradul de izolare a populatiilor prezente în sit ul respectiv în relatie cu distribu ția naturala a speciilor;
d) evaluarea global ă a valorii sitului pentru conservarea speciilor res pective.
C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica situri le propuse pe listele na ționale ca situri eligibile pentru identificarea
ca situri de importanta comunitara, conform valorii lor relative pentru conservarea fiec ărui habitat natural prev ăzut
în anexa nr. 2 sau a fiec ărei specii prev ăzute în anexa nr. 3.
D. Aceasta lista va con ține siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare și speciile prioritare selectate pe
baza criteriilor con ținute la lit. A și B.
Etapa 2: Evaluarea importantei comunitare a siturilor inclu se pe listele na ționale
1. Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care con țin tipuri de habitate naturale prioritare și/sau
specii prioritare, vor fi considerate situri de imp ortanta comunitara.

2. Evaluarea importantei comunitare pentru alte sit uri din listele statelor membre, avându-se în veder e contribu ția
acestora pentru men ținerea sau restabilirea cu un statut favorabil de c onservare a unui habitat natural cuprins în
anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 și/sau având legatura cu "Natura 2000", va tine seam a de
urm ătoarele criterii:
a) valoarea relativ ă a sitului la nivel na țional;
b) pozi ția geografic ă a sitului în legatura cu rutele de migrare a speci ilor cuprinse în anexa nr. 3 și acolo
unde acesta apar ține unui ecosistem situat pe ambele p ărți ale uneia sau mai multor frontiere
comunitare;
c) suprafata total ă a sitului;
d) num ărul de habitate naturale (anexa nr. 2) și de specii (anexele nr. 3 și 4) prezente în situl respectiv;
e) valoarea ecologica global ă a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauza.

ANEXA 8
STUDII ȘI CERCET ĂRI
necesare pentru asigurarea protec ției, managementului și utiliz ării durabile a populatiilor speciilor de
păsări

a) Listele na ționale ale speciilor amenintate cu disparitia sau a le celor periclitate, ținându-se cont de arealul natural
de distribu ție al acestora
b) Enumererea și descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migratie și care
au o importanta deosebita pentru speciile migratoar e, în special ca zone de iernat și cuibarit
c) Prezentarea datelor referitoare la nivelul popul atiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studii lor realizate pe baza
metodei de inelare
d) Evaluarea influentei metodelor de capturare a pa sarilor s ălbatice asupra nivelelor populationale
e) Dezvoltarea sau îmbun ătățirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor c auzate de p ăsări
f) Determinarea rolului anumitor specii ca indicato ri ai poluarii mediului
g) Studierea efectelor adverse ale poluarii chimice asupra nivelurilor populationale ale speciilor de p ăsări.

__________