1 Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind… [619264]

1 Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133 din 8 decembrie 2005
pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere
înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, pr otecția mediului și în
categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică – RNTR 1 (publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005)

Modificat prin:
Ordinul ministrului transporturilor și mi nistrului internelor și reformei administrative nr. 510/230
din 21/22 iunie 2007 pentru aprobarea Reglementărilor privind controlul tehnic în trafic al
vehiculelor rutiere – RNTR 11 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din
19 iuli e 2007)

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.002/2008 privind modificarea și completarea Ordinului
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea
Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor r utiere înmatriculate în normele
tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință
conform destinației, prin inspecția tehnică periodică — RNTR 1 (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 608/15 a ugust 2008)

Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 42/2012 pentru modificarea și
completarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în
normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, pr otecția mediului și în categoria de
folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 118 și 118 bis/16 februarie 2012)

Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.107/2012 privind modificarea și
completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005
pentru aprobarea Reglement ărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere
înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în
categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică – RNTR 1 (publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503/23 iulie 2012)

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.033/2014 privind modificarea și completarea Ordinului
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea
Reglem entărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate
în normele tehnice privind siguranța rutieră, protecția mediului și în categoria de folosință
conform destinației, prin inspecția tehnică periodică – RNTR 1 (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 495/3 iulie 2014)

Ordinul ministrului transporturilor nr. 682/2015 privind modificarea și completarea
Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate
în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de
folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.13 3/2005 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 422/15 iunie 2015)

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.319/2016 pentru modificarea și completarea
Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregis trate în
normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de
folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 857/27 octombrie 2016)

2 Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.678/2017 privind modificarea și completarea Ordinului
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2. 133/2005 pentru aprobarea
Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în
normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de
folosință conform destinației, prin inspecț ia tehnică periodică – RNTR 1 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 996 și 996bis/15 decembrie 2017 )

Ordinul min istrului transporturilor nr. 402 /2018 privind modificarea și completarea Ordinului
ministrului transporturilor, construcțiil or și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea
Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în
normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de
folosință conform de stinației, prin inspecția tehnică periodică – RNTR 1 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 319/11 aprilie 2018)

Ordinul ministrului transporturilor , infrastructurii și comunicațiilor nr. 77/2020 privind
modificarea și completarea Ordin ului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.
2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor
înmatriculate sau înregistrate în România – RNTR 1 (publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 41/21 ianuarie 2020 )

3 Prevederi administrative de punere în aplicare

OMTCT nr. 2.133/2005
Art. 9. – Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului
transporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementăril or privind certificarea încadrării vehiculelor
rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și
folosința conform destinației, prin inspecția tehnică periodică, publicat în Monitorul Oficial al Românie i,
Partea I, nr. 285 bis din 3 august 1998, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 10. – Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului Uniunii Europene 96/96/CE din 20
decembrie 1996 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare l a inspecția tehnică a
autovehiculelor și remorcilor acestora, modificată ultima dată prin Directiva Comisiei 2003/27/CE din 3
aprilie 2003 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei Consiliului 96/96/CE în ceea ce privește
verificarea emisiilor de e vacuare ale autovehiculelor, precum și prevederile anexei I și ale anexei II la
Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2000/30/CE din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic
rutier al vehiculelor comerciale care circulă în cadrul Comunității, modi ficată ultima dată prin Directiva
Comisiei 2003/26/CE din 3 aprilie 2003 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei Parlamentului
European și a Consiliului 2000/30/CE în ceea ce privește limitatoarele de viteză și emisiile de evacuare
ale autovehicu lelor comerciale.
Art. 11. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMT/OMAI nr. 510/230/2007
Art. 3. – Regia Autonomă "Registrul Auto Român" din cadrul Ministerului Transporturilor,
respectiv Direcția Poliției Rutiere și D irecția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor
din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 4. – Prezentul ordin transpune:
– Directiva 92/6/CEE a Consiliului d in 10 februarie 1992 privind instalarea și utilizarea, în cadrul
Comunității, a limitatoarelor de viteză la anumite categorii de autovehicule, modificată prin Directiva
2002/85/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002, care modific ă Directiva
92/6/CEE a Consiliului privind instalarea și utilizarea, în cadrul Comunității, a limitatoarelor de viteză la
anumite categorii de autovehicule;
– art. 3 alin. (2) din Directiva 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind armonizarea
legislației statelor membre referitoare la inspecția tehnică a autovehiculelor și remorcilor acestora,
modificată ultima dată prin Directiva 2003/27/CE a Comisiei din 3 aprilie 2003 pentru adaptarea la
progresul tehnic a Directivei 96/96/CE a Consiliului în ceea ce privește încercarea emisiilor de evacuare
ale autovehiculelor; și
– Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2000 privind
controlul tehnic rutier al vehiculelor comerciale care circulă în cadrul Comunității Europe ne, modificată
prin Directiva 2003/26/CE a Comisiei din 3 aprilie 2003 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei
2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește limitatoarele de viteză și
emisiile poluante ale vehiculelor c omerciale.
Art. 5. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare
după 30 de zile de la data publicării.

OMT nr. 1.002/2008
Art. II. – Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile p rezentului
ordin.
Art. III. – Prezentul ordin transpune Directiva 2007/38/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 11 iulie 2007 privind postechiparea cu oglinzi retrovizoare a vehiculelor grele pentru
transportul de mărfuri înmatriculate în Comunitate.
Art. IV. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare
la data de 1 aprilie 2009.

4 OMTI nr. 42/2012
Art. II. – Prevederile art. I pct. 10 și 21 se aplică numai solicitărilor de atestare ca inspector tehnic,
transmise începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Art. III. – Prevederile art. I pct. 16 se aplică numai pentru solicitările privind pri ma autorizare sau
prima reautorizare, transmise începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Art. IV. – Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. V. – Prezentul ordin transpune Directiva 2010/4 8/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare
la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția
tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora.
Art. VI. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMTI nr.1.107/2012
Art. II. – Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. III. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMT nr. 1.033/2014
Art. III. – Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. IV. – Prezentul ordin se publică în Monitorul O ficial al României, Partea I, și intră în vigoare
la 30 de zile de la publicare.

OMT 682/2015
Art. II. – Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. III. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficia l al României, Partea I, și intră în vigoare
la data publicării.

OMT nr. 1.319/2016
Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare
de la 1 noiembrie 2016 .

OMT nr. 1.678/2017
Art. II. – Anexele nr. 1 – 7 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. III. – Regia Autonomă „Registrul Auto Român” va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. IV. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aplică de la
data de 20 mai 2018, cu excepția prevederilor art. 11, 24 – 26 și ale anexei 71 la Reglementările privind
certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța
circulației rutiere , protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică
periodică – RNTR 1 , aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.
2.133/2005, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost mod ificate prin prezentul ordin,
care se aplică la 7 zile de la data publicării.
Art. V. – Până la data de 20 mai 2018 sunt exceptate de la îndeplinirea cerințelor prevăzute la pct.
1 din anexa nr. 71 la Reglementările privind certificarea încadră rii vehiculelor înmatriculate sau
înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere , protecția mediului și în categoria de
folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică – RNTR 1 , aprobate prin Ordinul
ministrului trans porturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005, cu modificările și completările
ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezentul ordin, personalul RAR, precum și persoanele care
au depus la RAR până la data de aplicare a anexei 71 prevăzut ă la art. IV un dosar în vederea atestării ca
inspector tehnic, dosar care atestă îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute în Ordinul ministrului

5 transporturilor nr. 682/2015 privind modificarea și completarea Reglementărilor privind certificarea
încadră rii vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației
rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică
– RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrul ui transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005.
Art. VI. – Începând cu data de 20 mai 2018 se suspendă de drept autorizațiile tehnice emise de
Regia Autonomă „Registrul Auto Român” în cazul stațiilor de inspecție tehnică periodică ce nu
îndeplinesc prevederile art. 3 alin. (42) al și ale art. 10 alin. (91) al din Reglementările privind certificarea
încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere,
protecția mediului și în categoria de fo losință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică –
RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005, cu
modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin p rezentul ordin, până la
data constatării de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” a îndeplinirii prevederilor respective.
Art. VII. – Începând cu data de 20 mai 2023 se suspendă de drept autorizațiile tehnice emise de
Regia Autonomă „Registrul Auto R omân” în cazul stațiilor de inspecție tehnică periodică ce nu
îndeplinesc prevederile art. 29 alin. (1) lit. i) a al din Reglementările privind certificarea încadrării
vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutie re, protecția
mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică – RNTR 1,
aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005, cu
modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezentul ordin, până la
data constatării de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” a îndeplinirii prevederilor respective.
Art. VIII – Prezentul ordin transpune art. 22, anexele I – IV și pct. 2 din anexa V la Directiva
2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică periodică a
autovehiculelor și a remorcilor acestora și de abrogare a Directivei 2009/40/CE.

OMT nr. 402 /2018
Art. II. – Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. III. – Regia Autonomă „Registrul Auto Român” duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. IV. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aplică de la
data de 20 mai 2018, cu excepția an exei nr. 71 la reglementări, astfel cum a fost modificată prin prezentul
ordin, care se aplică de la data publicării.

OMT IC nr. 77/2020
Art. II. – Rapoartele de inspecție tehnică periodică prev ăzute în anexele nr. 4 și 5 la
Reglementările privind inspecți a tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România
– RNTR 1 , aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiil or și turismului nr. 2.133/2005 ,
cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezentul ordin, se utilizează
după epuizarea stocului de rapoarte de inspecție tehnică periodică existent la data intrării în vigoare a
prezentului ordin.
Art. III. – Regia Autonomă „Registrul Auto Român” va duce la îndeplinire preveder ile prezentului ordin.
Art. IV. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

6

Responsabilitate

Consolidarea textelor a fost realizată de către Departamentul Reglementări, Instruire și Cooperare
Internaționa lă din cadrul Registrului Auto Român.
Această consolidare a constat în integrarea într -un text unic, fără valoare oficială, a unui act
normativ de bază și a actelor ulterioare de aprobare, modificare sau completare. Actele normative astfel
consolidate au d oar o valoare de informare și documentare și nu implică responsabilitatea juridică privind
conținutul lor. Numai textele publicate în Monitorul Oficial al României au valoare juridică.

Copyright © Registrul Auto Român 20 20

Reprodu cerea integrală sau parțială a textului acestei lucrări în scopuri comerciale este permisă numai cu
acordul prealabil scris al Registrului Auto Român.

7 ORDIN
pentru aprobarea Reglementărilor privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor
înmatriculate sau înregistrate în România – RNTR 1
În temeiul prevederilor art. III din Ordonanța Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea și
completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere
înmatriculate în normele tehn ice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de
folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică, ale art. 5 alin. (2) lit. j) și alin. (3) lit. l) din
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind t ransporturile rutiere, precum și ale art. 5 alin.
(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul transporturilo r, construcțiilor și turismului emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Reglementările privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate
sau înregistrate în România – RNTR 1, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ord in.
Art. 2. – ABROGAT
Art. 21. – ABROGAT
Art. 3. – Prin inspecția tehnică periodică se certifică conformitatea vehiculului în ceea ce privește
siguranța circulației rutiere, protecția mediului și încadrarea în categoria de folosință conform
destinației. Inspecția tehnică periodică se efectuează în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1.
Art. 4. – (1) ABROGAT
(2) ABROGAT
(3) ABROGAT
(4) ABROGAT
(41) În activitatea de inspecție tehnică periodică, prelucrările de date cu caracter personal se f ac cu
respectarea dispozițiilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE)
2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor
fizice în ceea ce privește prelucrarea date lor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date
și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) , cu modificările
ulterioare, și ale Regulamentului (UE) 2016/679 .
(5) ABROGAT
(6) ABROGAT
(61) RAR adoptă până la 31.12.2022 proceduri privind organizarea, sarcinile și cerințele aplicabile
personalului cu activități în cadrul organismului de supraveghere, inclusiv cerințele de independență.
Cerințele aplicabile personalului cu activități în cadrul orga nismului de supraveghere trebuie să
acopere următoarele domenii:
– competen ță tehnică;
– imparțialitate;
– standarde de calificare și formare.
R.A.R. pune la dispoziția publicului procedurile respective, pri n publicare pe site -ul propriu.
(7) ABROGAT
(8) ABROGAT
(9) ABROGAT
Art. 5. – (1) Autorizarea și monitorizarea stațiilor de inspecție tehnică periodică se realizează de
R.A.R., în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1.
(2) Autorizarea stațiilor de inspecție tehnică periodică se realizea ză de R.A.R. cu personal
certificat pentru evaluarea conformității.
(3) Atestarea personalului care efectuează inspecțiile tehnice periodice și controlul tehnic în trafic
al vehiculelor se realizează de RAR, în conformitate cu reglementările prevăzute la a rt. 1.
Art. 6. – ABROGAT
Art. 7. – Autorizațiile tehnice ale persoanelor autorizate, precum și certificatele de atestare ale
inspectorilor tehnici, eliberate de R.A.R. înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, își păstrează
valabilitatea până la data expirării.

8 Art. 8. – R.A.R. va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 9. – Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului
transporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementărilor privind certifica rea încadrării vehiculelor
rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și
folosința conform destinației, prin inspecția tehnică periodică, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 285 bis din 3 august 1998, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 10. – Prezentul ordin transpune Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecția tehnică auto pentru a utovehicule și remorcile acestora,
modificată ultima dată prin Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare la progresul
tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto
pentru autovehi cule și remorcile acestora, cu excepția art. 3 alin. (2) .
Art. 11. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

9 ANEXĂ

REGLEMENTĂRI
privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România –
RNTR 1

CAPITOLUL I – Dispoziții generale
Art. 1 . – (1) Prezentele reglementări stabilesc cerințele specifice privind organizarea și
funcționarea sistemului de inspecție tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în
România , precu m și metodologia de efectuare a inspecției tehnice periodice , denumită în continuare ITP,
pentru aprecierea, cu ajutorul tehnicilor și echipamentelor disponibile, fără demontarea sau îndepărtarea
unor părți ale vehiculului, a stării tehnice a vehiculelor î nmatriculate sau înregistrate în România și a
existenței dotărilor obligatorii, din punct de vedere al siguranței rutiere, protecției mediului și folosinței
conform destinației.
(2) ITP cuprinde, cumulativ, după caz, următoarele:
a) inspecția tehnică privi nd siguranța rutieră;
b) inspecția tehnică privind protecția mediului;
c) inspecția tehnică privind încadrarea în categoria de folosință conform destinației,
avându -se în vedere caracteristicile de siguranță și de mediu obligatorii în vigoare la momentul
omologării sau, dacă este cazul, la momentul modificării constructive ori echipării ulterioare.
Art. 2. – Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor,
subansamblurilor și pieselor accesibile direct, precum și a dotăril or obligatorii prevăzute de normele
privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința conform destinației. Informațiile
privind gradul de uzură și starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obțin de către
deținător cu ocazia lucrărilor de întreținere sau de reparații.
Art. 3. – (1) ABROGAT
(2) ABROGAT
(3) ABROGAT
(4) ABROGAT
(41) Prelucrările de date cu caracter personal, efectuate de RAR și de persoanele autorizate
potrivit scopului prevăzut la art.1, se fac cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri
de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din
27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor c u caracter
personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul
general privind protecția datelor) , cu modificările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) 2016/679 .
(42) ABROGAT
(5) ABROGAT
(6) ABROGAT
(7) Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde:
a) supravegherea tehnică a stațiilor de inspecție tehnică periodică, denumite în continuare SITP ,
inclusiv prin mijloace informatice, prin analiza rezultatelor ITP folosind metode statistice ;
b) controlul executării ITP, inclusiv prin reverificări efectuate de RAR în SITP la vehiculele
inspectate în cadrul acestor SITP;
c) controlul executării ITP prin reverificare în reprezentanțele RAR a vehiculelor inspectate în
SITP autorizate;
d) control ul tehnic în trafic;
e) verificări incognito, opțional cu utilizarea unui vehicul cu deficiențe cunoscute;
f) controlul executării ITP în urma contestațiilor;
g) controlul executării ITP în urma reclamațiilor.
(8) În vederea asigurării monitorizării prevăz ute la alin. (7):
a) Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul național
de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, și prin personalul implicat în activitatea de ITP
trebuie să respecte cerințele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;

10 b) Vehiculul va fi reținut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul
de operațiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului
său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective, atât a
vehiculului inspectat, cât și a modului în care inspectorul tehnic a respectat cerințele și procedura de
efectuare a ITP, inclusiv prin asistarea acestuia la efectuarea ITP conform planului de operațiuni
aplicabil;
c) Inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic , are obligația de a
înștiința persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilității selectării vehic ulului pentru
reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari
de așteptare, va pune la dispoziția inspectorului RAR vehiculul și documentele referitoare la acesta care
trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP și inspectorul tehnic vor asigura toate condițiile pentru
efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală ,
înregistrări video etc.). În toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RA R vor acoperi integral
cerințele și procedura de efectuare a ITP, precum și planul de operațiuni coresp unzător categoriei
vehiculului.
(81) În cazul reverificării prevăzute la alin. (7) lit. b), inspect orul RAR desemnat in acest scop
poate modifica rezulta tul ITP:
– în cazul în care constată că inspectorul tehnic a menționat în mod eronat în raportul de ITP DMa
și/sau DP;
– în cazul în care constată că inspectorul tehnic nu a menționat în raportul de ITP DMa și/sau DP
existente.
(9) În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în
condițiile prevăzute de prezentele reglementări.
Art. 4. – În funcție de categorie, destinație și masa totală maximă autorizată, denumită în
continuare MTMA , vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:
a) clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora;
b) clasa a II -a: vehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepția celor din clasa I;
c) clasa a III -a: vehic ule cu MTMA mai mare de 3.500 kg .
Art. 5. – (1) ABROGAT
(2) ABROGAT
(3) Periodicitatea efectuării ITP, în funcție de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:
a) la 6 luni:
i) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afar a locului conducătorului, mai
mult de 8 locuri pe scaune;
ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere;
iii) autovehicule utilizate pentru învățarea conducerii auto care au, în afara locului conducăt orului,
mai mult de 8 locuri pe scaune;
iv) autoturismele cu care se efectuează transport alternativ, astfel cum acesta este definit în
Ordonanța de urgență a guvernului nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu
autoturism și conducător a uto, aprobată cu modificări prin Legea nr. 204/2019 .
b) la 1 an:
i) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
ii) remorci și semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
iii) tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
iv) au tovehicule speciale ambulanță;
v) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depășește 3.500 kg;
vi) autovehicule utilizate pentru învățarea conducerii auto, cu excepția autovehiculelor prevăzute
la lit. a) pct. iii).
c) la 2 ani:
i) mopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri;
ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel
mult 8 locuri pe scaune , respectiv la 1 an în cazul autovehiculelor care au o vechime de cel puțin 12 ani,
cu excepția vehiculelor de interes istoric ;

11 iii) mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări, cu excepția mașinilor și utilajelor autopropulsate
pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depășește 25 km/h ;
iv) remorci și semiremo rci cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, cu următoarele excepții:
– remorci și semiremorci agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, pentru care
periodicitatea este de un an;
– remorci și semiremorci apicole, precum și rulote, pentru care periodi citatea este de 3 ani.
v) tractoare cu MTMA care nu depășește 3.500 kg.
d) ABROGAT.
(31) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorul ui,
cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei inspecții tehnice periodice la 3 ani, dacă la data primei
înmatriculări în România au fost noi.
(4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune , inclusiv cele utilizate pentru învățarea conducerii auto, p recum și
autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere se supun
primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
(41) Autorulotele care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun
primei ITP la 4 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
(42) Autovehiculele destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, se
supun primei ITP la 2 ani, dacă la data prim ei înmatriculări în România au fost noi, cu excepția
autovehiculelor agreate pentru transportul mărfurilor periculoase pentru care termenul este de un an.
(5) Termenul pentru efectuarea primei ITP se socotește de la data primei înmatriculări, iar pentru
următoarea ITP, de la data celei precedente.
(6) Vechimea autovehiculelor prezentate la ITP se stabilește prin diferența dintre anul finalizării
ITP și anul fabricației înscris în rubrica aferentă din cartea de identitate a vehiculului.
Art. 6. – ABROGAT
Art. 7. – (1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, la vehiculele
destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile -cisternă lente destinate transportului de
mărfuri periculoase, la vehiculele istorice, la auto vehiculele destinate competițiilor sportive, la vehiculele
cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii) care nu dețin
atestat tehnic, la vehiculele radiate din evidență care au fost înmatriculate or i înregistrate anterior în
România, în vederea înmatriculării sau a înregistrării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state,
precum și inspecția tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare ori a certificatului de
înregistrare se efect uează numai de personalul RAR.
(2) ITP la tractoarele agricole sau forestiere și la mașinile și utilajele autopropulsate pentru lucrări
poate fi efectuată și cu laboratoare mobile din dotarea RAR.
(3) ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu carburanți alternativi se efectuează
în stațiile reprezentanțelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.”
Art. 8. – (1) La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri periculoase,
vehiculele destinate exclusiv pe ntru transportul de butelii de gaze și remorcile -cisternă lente destinate
transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerințelor aplicabile din prezentele
reglementări, precum și cerințelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările
specifice în vigoare.
(2) ABROGAT
(3) ITP la autovehiculele pentru competiții sportive și la vehiculele cu caracteristici speciale se
efectuează ținându -se seama de cerințele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.
(4) ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de
la data fabricației.
(5) ITP la vehiculele înmatriculate în alte state se efectuează în conformitate cu prevederile
prezentelor reglementări, cu excepția cazurilor în care se specifică altfel .
CAPITOLUL II – Organizarea SITP
Art. 9. – (1) SITP este o (sub)unitate care aparține unui operator economic sau unei instituții
publice, având prevăz ută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înființare
desfășurarea de activități de testări și analize tehnice. SITP poate funcționa numai dacă deține autorizație

12 tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR, conform prez entelor reglementări. Spațiul destinat
activității de ITP trebuie să fie separat de spațiul destinat altor activități ale operatorului economic sau
instituției publice și toată aparatura destinată acestei activități trebuie să fie amplasată într -o singură
incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influențată de alte activități desfășurate de operatorul
economic sau instituția publică respectivă.
(2) În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operațiuni de întreținere și reparații în timpul
programu lui pentru efectuarea ITP.
(3) Utilajele și aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare și pentru verificarea calității
reparațiilor și reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparații, în
baza unui docu ment de lucru însoțitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).
Art. 10. – (1) SITP trebuie amenajată și dotată cu următoarele:
1. SITP pentru clasa I
a) dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite și un dispozitiv ce asigură
suspendarea vehiculului roată cu roată;
b) lampă portabilă de 12 V sau 24 V ;
c) aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă;
d) dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de + 0,1
mm;
2. SITP pentru clasa a II -a și/sau a III -a
a) canal de vizitare dotat cu o instalație de iluminare de 12 V sau 24 V. Canalul de vizitare al SITP
pentru clasa a III -a trebuie echipat cu un dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punți, cu
ilumin are corespunzătoare și , dacă este cazul , cu sistem de ventilație;
Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin,
dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lățime de minim um 0,8 m
și lungime de minimum 6 m pentru clasa a II -a, respectiv 12 m pentru clasa a III -a.
b) cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată, cu capacitatea de încărcare de
minimum 2.000 kg pentru clasa a II -a;
c) pentru clasa a II -a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de
încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară și dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare
cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să p ermită în
dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălțime de minimum 1,5 m.
d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mișcări liniare
sau minimum două mișcări liniare și două mișcări circulare – opțional p entru clasa a II -a, obligatorii
pentru clasa a III -a; platformele (cel puțin două plăci acționate electric), trebuie să permită mișcări și în
sensuri opuse, atât pentru deplasările pe direcția longitudinală , cât și pentru deplasările pe direcția
transversa lă față de canalul de vizitare. Deplasarea platformelor trebuie să fie comandată de către
inspectorul tehnic de la postul de inspecție (în canalul de vizitare).
Platformele culisante aflate în dotarea SITP de clasa a III -a trebuie să îndeplinească următoa rele
cerințe tehnice:
i) mișcare longitudinală și transversală de cel pu țin 95 mm;
ii) viteza mi șcării longitudinale și transversale între 5 cm/s și 15 cm/s;
Pentru SITP de clasa a III -a ce efectuează ITP la autobuze articulate, sunt necesare platouri cu
minimum opt mișcări.
e) instalație pentru evacuarea forțată a gazelor arse;
f) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.
(2) SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură:
1. Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITP
a) pentru clasa I – pentru mopede c u 2 roți și motociclete fără ataș
a1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o
valoare de 24% a acesteia . Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de
frecare dintre rol ă și anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în st are umedă.
a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h.

13 a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe
monito r) sau cu indicatoare analogice.
a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare
și să permită aprecierea ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă
de 24%.
a5) cerințele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:
i) pentru rezistența la rulare și forța de frânare – clasa de exactitate 3;
ii) pentru masă – clasa de exactitate 2.
a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a
coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.
a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o
imprimantă sau numai către o imprimantă.
a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe
buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:
i) marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat – aceste date pot fi introduse de
la tastatură sau c ompletate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
ii) data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;
iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata față si spate, în momentul efectuării
probei;
iv) sistemul de frânar e verificat (serviciu sau de staționare );
v) roțile verificate(față/spate) și valorile forțelor de frânare măsurate;
vi) valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și de staționare).
vii) ABROGAT .
a9) nu este obligatorie tipărirea pe bule tinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de
frânare, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformități
ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă va lorile limită ale
parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică și care au dispozitiv de fixare
față/spate pe durata încercării frânelor.
b) pentru clasa a II -a și a III -a
b.1 standu l de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o
valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de
legătură), iar pentru clasa a III -a și cu dispozitiv pentr u măsurarea presiunii în instalația de frânare (0 – 10
atm), în conformitate cu anexa A la Standardul ISO 21069 -1 privind cerințele tehnice pentru încercarea
sistemelor de frânare ale vehiculelor utilizând un stand cu role. Diametrul rolelor trebuie să fie de
minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă și anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în
stare umedă.Standul de frânare cu role trebuie echipat cu instala ții pentru încercarea sistemelor de frânare
pneumatice, cum ar fi manometre, conectori și furtunuri;
b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II -a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de
minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II -a și de
minimum 2,5 km/h pentru clasa a III -a.
b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe
monitor) sau cu indicatoare analogice. Afișajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită
vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziția ansam blului de vehicule pe stand.
b.4 standul de frânare cu role pentru clasa a III -a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a
încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie
să fie capabil să si muleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.
b.5 în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de
protecție a rolelor.
b.6 standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare,
a forței de apăsare la pedală și a presiunii în instalația de frânare pneumatică și să permită aprecierea
ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.
b.7 cerințele pentru mărimile măsurate sunt u rmătoarele:

14 i) pentru rezistența la rulare și forța de frânare – clasa de exactitate 3;
ii) pentru forța de apăsare la pedală – clasa de exactitate 2;
iii) pentru presiunea din instalația de frânare pneumatică – clasa de exactitate 1;
iv) pentru masă – clasa de exactitate 2.
b.8 programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a
coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare, precum și a dezechilibrului
dintre forțele de frânare la roțile ace leiași axe pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.
b.9 pentru ITP la autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă, stația trebuie să fie dotată cu
stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.
b.10 standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o
imprimantă sau numai către o imprimantă.
b.11 programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe
buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:
i) marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat – aceste date pot fi introduse de
la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
ii) data, ora și minutul la ca re a fost efectuată verificarea;
iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;
iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staționare);
v) axa verificată (axa 1, axa 2 etc) și valorile forțelor de frânare m ăsurate;
vi) valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și cea de staționare);
vii) valorile dezechilibrelor forțelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu și cea de
staționare);
viii) valoarea măsurată a forței de apăsare la pedala de frână – după caz, calculul forței maxim
admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe
buletinul de probă. Această cerință se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea
semnalului ;
ix) valoarea măsurată a presiunii din instalația de frânare pneumatică.
b.12 nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de
frânare și dezechilibre, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru
neconformități ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă
valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
b.13 în cazul utilizării standurilor în re gimul de măsurare pentru autovehicule cu tracțiune
integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forțelor
de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate și înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de
probă.
2. Analizor de gaze pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu
aprindere prin scânteie (mas)
2.1 Pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator
tricomponent și sond ă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puțin a CO
cu o precizie de minimum + 0,2 % și a HC cu o precizie de minimum + 30 ppm, iar dacă măsoară și alte
componente, cu o precizie de minimum + 1 % pentru CO 2 și + 0,2 % pent ru O2 (conform OIML R 99 –
clasa II);
2.2 Pentru stațiile care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu
catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze conform Directiv ei
2014/32/UE a Parla mentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea
legislației statelor membre referitoare la punerea la dispozi ție pe pia ță a mijloacelor de măsurare
(reformare) sau conform cu OIML R99 – Instrumente pentru măsurarea emisiilor de evacuare ale
vehiculelor, clasa I, cu precizie de minimum:
+ 0,06 % vol pentru CO;
+ 0,5 % vol pentru CO 2;
+ 0,1 % vol pentru O 2;
+ 12 ppm vol pentru HC.

15 2.3 Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depășească 15 s.
Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea
turației motorului și imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
2.4 Se admit numai sondele de prelevare a gazel or și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii
uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiile fabricantului.
2.5 Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul
de probă tr ebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:
a) data, ora și minutul efectuării probei;
b) temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;
c) turația de mers în gol încet la care s -a efectuat proba;
d) valoarea CO cor la turația de me rs în gol încet ;
e) valoarea HC măsurată la turația de mers în gol încet;
f) turația de mers în gol accelerat la care s -a efectuat proba – numai în cazul analizoarelor cu 4
gaze;
g) valoarea CO sau CO cor la turația de mers în gol accelerat – numai în cazu l analizoarelor cu 4
gaze;
h) valoarea coeficientului lambda la turația de mers în gol accelerat – numai în cazul analizoarelor
cu 4 gaze;
i) valoarea HC măsurată la turația de mers în gol accelerat.
2.6 Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele
echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și/sau la autovehiculele echipate cu
instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua
măsurarea emisii lor poluante pentru aceste autovehicule.
3. Opacimetru pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin
comprimare (mac)
3.1 Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parțial conform Regulamentului 24 CEE –
ONU1), cu o precizie de minimum + 0,3 m -1.
3.2 Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.
3.3 Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a
gazelor, cu posibilitatea de a afișa valoarea echivalentă a opaci tății la temperatura de 1000C, dispozitiv
pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turației motorului care să
poată măsura turația motorului indiferent de diametrul conductelor de injecție montate, precum și
imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
3.4 Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii
uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiile fabri cantului.
3.5 Pentru clasa a III -a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să
aibă lungimea de minimum 2,5 m.
3.6 Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări și trebuie să
permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).
3.7 Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de
probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:
a) data, ora și minutul efectuării probei – numai pentru prima probă;
b) temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;
c) timpul de bază;
d) turația de mers în gol încet;
e) turația de mers în gol maximă (de regulator);
f) indicele de opacitate măsurat;

1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Econo mice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE -ONU) – Dispoziții uniforme
privind:
I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce privește emisiile de poluanți vizibili
II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce privește insta larea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce privește emisiile de poluanți viz ibili
IV. M ăsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare

16 g) media aritmetică a indicilor de o pacitate măsurați, pentru cel puțin ultimele 3 cicluri de
accelerare liberă valide.
3.8 Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în
cel puțin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiția să nu se î nregistreze diferențe semnificative
între turațiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turațiile maxime măsurate la ciclurile de
accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.
4. Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă
5. Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 –
10 bar și cu clasa de exactitate 2,5.
6. Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de + 0,1
mm
7. Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie
de minimum + 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la același calculator ca și
standul de frânare cu role.
8. Decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității sistemului
de frânare prin probe funcționale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele
speciale și autovehicule le specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru
autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă, pentru mopede cu 3 roți,
motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri , precum și pentru mașini și utilaje autopropulsate
pentru lu crări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h )
Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de
probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:
a) marca, tipul și numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat – aceste date pot fi introduse
de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
b) data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;
c) sistemul de frânare verificat (serviciu sau stațion are);
d) valoarea decelerației;
e) valoarea măsurată a forței de acționare la pedală;
f) viteza la care s -a efectuat proba (viteza de la care s -a efectuat frânarea).
Decelerometrele care nu măsoară continuu trebuie să înregistreze măsurătorile cel puțin de 10 ori
pe secundă.
9. Dispozitiv de simulare a forței de împingere la proțapul remorcii sau dispozitiv de ancorare
dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acționare prin
inerție.
10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare – cu
excepția SITP dotate cu decelerometru.
11. Calculator pentru evidența ITP (desktop)
11. 1 Calculatorul trebuie să aibă următoarea configurație minimală :
a) procesor: minimum 1,5 Ghz ;
b) memorie internă: Ram minimum 1 Gb , Hdd minimum 40 Gb ;
c) CD -ROM sau CD -W;
d) placa video pentru rezoluție de minimum 800×600 pixels;
e) port paralel și port USB;
f) sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6 ;
g) modem adaptat modului de tra nsmisie: 56 Kb – obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează
același calculator și pentru activitățile de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză.
11.2 Calculatorul trebuie folosit numai pentru activități legate de ITP sau de verificar e a
tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză , nefiind permisă instalarea altor programe decât cele
furnizate de RAR. Instalarea și întreținerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru
această activitate.
12. Cameră foto digital ă care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic,
afișarea datei și orei prelevării imaginii.

17 13. Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.
14. Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.
15. Leviere (2 bucăți) de mărime corespunz ătoare clasei de ITP – minimum 300 mm pentru clasa a
II-a și minimum 500 mm pentru clasa a III -a.
16. Riglă cu bulă de nivel (2 bucăți) : 200/5/30 mm și 1000/5/30 mm (pentru clasa a III -a).
17. Șubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm și cu o precizie de + 0,1 mm pentru clasa a II –
a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm și cu o precizie de + 0,1 mm pentru clasa a III -a sau calibre
de măsurare pentru clasele a II -a și a III -a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.
18. Jaloane reflectorizant – fluorescente (5 bucăți), în vederea verificării câmpului de vizibilitate
spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.
19. Dispozitiv de conectare la interfața electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de
scanare OBD.
20. Dispozi tiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL în cazul în care sunt inspectate
vehicule echipate cu instalații de alimentare GPL/GNC/GNL.
21. Dispozitivele menționate anterior la pct. 2 și 3 pot fi combinate într -un dispozitiv compus, cu
condiția ca acesta să nu afecteze precizia fiecărui dispozitiv individual.
(3) SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze și a opacimetrului într -o incintă
echipată cu instalație de încălzire și climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfășurării
activității, menținerea temperaturii între 50C și 37oC.
(4) Utilizatorii aplicației informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări
incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare și neavizată a aplicației pentru ace astă
activitate sau prin alte mijloace software.
(5) Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformității realizată periodic, potrivit
prevederilor tabelului următor:
[poziție conform art. 10]
Denumirea aparatului de măsură Dovada conformității Tipul aparatului sau
mărimii certificate
[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. a)]
Stand de frânare cu role corespunzător
clasei I de ITP – pentru mopede cu 2 roți
și motociclete fără ataș Certificat de etalonare Forță de frânare
Cântărire (masă)

[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. b)]
Stand de frânare cu role corespunzător
clasei a II -a și a III -a de ITP
Buletin de verificare
metrologică Forță de frânare
Certificat de etalonare Forță de apăsare la pedală
Cântărire (masă)
Presiune (traductor de
presiune)
[art. 10 alin. (2) pct. 2)]
Analizor de gaze pentru stațiile ce
efectuează ITP la autovehiculele echipate
cu motor cu aprindere prin scânteie (mas) Buletin de verificare
metrologică Analizor de gaze de evacuare
[art. 10 alin. (2) pct. 3)]
Opacimetru pentru stații le ce efectuează
ITP la autovehiculele cu motoare cu
aprindere prin comprimare (mac) Buletin de verificare
metrologică Opacimetru pentru gazele de
evacuare ale mac
[art. 10 alin. (2) pct. 4)]
Aparat de control al farurilor prevăzut cu
nivelă Certificat de etalonare Unghiuri (aparat pentru
reglarea și verificarea
farurilor la autovehicule)
[art. 10 alin. (2) pct. 5)]
Manometru pentru măsurarea presiunii în
anvelopele vehiculelor Buletin de verificare
metrologică Manometru pentru
verificarea presiunii în
anvelopele vehiculelor
[art. 10 alin. (2) pct. 6]
Dispozitiv de măsurare a adâncimii Certificat de etalonare Lungimi (șubler)

18 profilului anvelopelor
[art. 10 alin. (2) pct. 8]
Decelerometru cu compensare Certificat de etalonare
sau buletin de măsurare Decelerație
Forța de apăsare la pedală
[art. 10 alin. (2) pct. 13]
Ruletă cu lungimea de minimum 10 m Buletin de verificare
metrologică Ruletă
Certificat de etalonare Lungimi (ruletă)
[art. 10 alin. (2) pct. 17]
Șubler cu tijă cu o lungime de minimum
15 cm și cu o precizie de + 0,1 mm pentru
clasa a II -a, respectiv cu o lungime de
minimum 20 cm și cu o precizie de + 0,1
mm pentru clasa a III -a sau calibre de
măsurare pentru clasele a II -a și a III -a Certificat de etalonare Lungimi (șubler)
Buletin de m ăsurare Lungimi (calibre)
Aparatele de măsură pentru care sunt necesare buletine de verificare metrologică fac parte din
categoria mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal și obligatoriu au aprobare de model
în România sau aprobare de m odel CE .
(6) Certificatele de etalonare pot fi emise și de laboratoare acreditate de RENAR.
(61) Cu excep ția cazului în care legisla ția UE și legislația națională aferentă con țin dispozi ții
contrarii, intervalul dintre două calibrări succesive nu trebuie s ă depășească:
i) 24 de luni pentru măsurarea masei și a presiunii;
ii) 24 de luni pentru măsurarea for țelor;
iii) 12 luni pentru măsurarea emisiilor de gaze.
(7) SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie
asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici:
a) lărgime de bandă: minimum 128 kbps;
b) timpul de răspuns: maximum 200 ms;
c) rata erorilor: aprox. 1/1000;
d) sla: minimum 99,99%.
(8) În cazul aparaturii de măsura re pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul
echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziția RAR un model al
buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice m odificare de
soft va trebui pus la dispoziția RAR un model al noului buletin de probă . RAR poate verifica in cadrul
SITP folosirea exclusivă a buletinului de probă și a versiunii de soft declarate.
(81) SITP trebuie să asigure posibilitatea imprimării cert ificatului de inspecție tehnică periodică.
(9) SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanență activității de ITP.
(91). SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activității efectuate
pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată pe o perioadă de 6 luni de la data efectuării ITP. Aceste
înregistrări vor fi puse la dispoziția RAR în scopul monitorizării activității de ITP.
Sistemul de supraveghere video necesar trebuie să conțină minimum două came re de
supraveghere și un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care să permită înregistrarea la
rezoluții înalte HD (High Definition) având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile și
particularitățile spațiului destinat activității d e ITP; sistemul trebuie să fie astfel proiectat, dotat și instalat
încât să asigure înregistrarea continuă a activităților desfășurate pe linia de ITP. Sistemul de supraveghere
video instalat în fiecare SITP trebuie să asigure următoarele funcționalități:
a) să permită vizualizarea tuturor înregistrărilor realizate pe un ecran corespunzător și accesibil
inspectorului RAR;
b) să permită înregistrarea și vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte
a acestuia și a plăcii/plăcilor cu numărul de înmatriculare, indiferent de condițiile de iluminare existente;
c) să permită înregistrarea activității de pe linia de ITP pe durata maximă de funcționare, respectiv
de luni până vineri între orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 1 4,00;
d) să permită înregistrarea și vizualizarea corespunzătoare a indicațiilor afișajului/afișajelor
analogic/analogice sau a indicatoarelor analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de
ITP;

19 e) să permită stocarea înregistrărilor realizate, vizualizarea lor selectivă pe toată durata stocării și
ștergerea automată a înregistrărilor realizate după 6 luni de la data preluării lor.
În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se acceptă utilizarea unui singur sistem de
supravegh ere video, cu condiția ca acesta să fie astfel proiectat, dotat și instalat încât să asigure toate
funcționalitățile prevăzute la lit. a) – e) pentru toate liniile de ITP utilizate, iar acestea să fie amplasate
alăturat, în aceeași incintă. .
(10) În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor
prevăzute la alin. (2), pct. 2 – 6, 8 și 11 – 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiția ca
liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeași incintă.
(11) Reprezentanțele RAR și SITP trebuie să respecte specificațiile producătorilor referitoare la
întreținerea infrastructurii și a aparaturii de inspecție.
Art. 11. – (1) Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să
îndep linească condițiile prevăzute în anexa nr. 71.
(2) Inspectorul tehnic căruia i s -a anulat sau i -a fost retras permisul de conducere își pierde dreptul
de a efectua ITP până la redobândirea unui nou permis de conducere.
(3) În situația prevăzută la alin. (2 ), inspectorul tehnic trebuie să aducă la cunoștința RAR anularea
sau retragerea permisului de conducere; de asemenea, acestuia îi revine obligația predării la RAR a
ștampilei de inspector tehnic ce i -a fost anterior distribuită.
Art. 12. – (1) SITP vor d eține în mod obligatoriu următoarele :
a) registru de control al stației;
b) formulare – tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului și ale
căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 și 5 la reglementări;
c) formular – tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6
la reglementări;
d) ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;
e) elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;
f) norme tehnice și instrucțiuni de utilizare a aparaturii;
g) avizier care va cuprinde:
i) autorizația tehnică a stației, în copie (față – verso);
ii) metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor
anexei nr. 13 la reglementări;
iii) tarifele de ITP;
iv) precizarea categoriilor de vehicule pentru care SITP nu efectuează ITP;
v) precizarea actelor necesare efectuării ITP;
vi) programul de lucru al SITP ;
vii) schița fluxului de efectuare a ITP;
viii) instrucțiunile și dispozițiile specifice de detaliere și precizare a prezentelor
reglementări și pentru care se prevede în mod expres a fi afișate la avizier;
h) dosarul stației care va cuprinde documentele ce atestă funcționarea legală a SITP :
i) în original: autorizaț ia tehnică, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici,
buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare pentru
aparatură întocmite conform prevederilor art. 10, precum și tarifele pentru ITP;
ii) în copie: raportul de evaluare a capabilității tehnice și contractul de franciză;
i) dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;
j) registru de evidență a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau
verificarea ca lității reglajelor sau reparațiilor.
(2) De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule la ITP, SITP va afișa la
loc vizibil sau va pune la dispoziție, la cerere, prezentele reglementări.
CAPITOLUL III – Cerințe și proceduri
Art. 13. – ITP se execută numai la vehiculele la care se prezintă:
a) certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată
de autoritățile competente și completată în mod corespunzător cu datele necesare i dentificării sau, după
caz, autorizația provizorie de circulație;

20 b) cartea de identitate a vehiculului.
Art. 14. – Vehiculele prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, șasiul,
ansamblurile și subansamblurile ce urmează să fie control ate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele
umflate la presiunea nominală.
Art. 15. – La ITP se execută operațiunile prevăzute în Planul de operațiuni, al cărui model este
prevăzut, în funcție de categoria vehiculului, în anexele nr. 1 și 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de
executare a operațiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcție de fluxul propriu de efectuare
a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepția identificării, care va fi prima operațiune efectuată.
Art. 16. – (1) Pen tru fiecare vehicul prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de
inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR,
după caz, corespunzător categoriei vehiculului. Raportul de ITP sau rapo rtul de verificare RAR se
înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.
(2) Deficiențele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul
RAR în una dintre următoarele grupe: deficiență minor ă (DM i), deficiență major ă (DMa) sau deficiență
periculo asă (DP), definite în conformitate cu planurile de operațiuni prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 21 la
reglementări. Este obligatorie menționarea pe raportul de ITP a tuturor deficiențelor constatate, indife rent
de grupa în care a fost încadrat deficiența .
(3) Prima operațiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.
(4) În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la
cod 0.2, grupa DMa, se inter zice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul fiind
îndrumată la o reprezentanță RAR sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă
efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la r espingere pentru motivele
precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru
neconformități legate de identificare.
(5) Dacă vehiculul nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele pr ecizate la cod 0.2,
grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operațiuni corespunzător
categoriei vehiculului și tipului de ITP efectuată, precum și verificarea dotărilor obligatorii.
(51) In scopul verificării odometrul ui, în cazul unui autovehicul echipat cu un astfel de dispozitiv,
RAR pune la dispoziția inspectorilor tehnici informațiile de la ITP anterioară efectuată în România.
(6) În continuare se procedează după cum urmează:
a) dacă vehiculul corespunde cerințelo r tehnice precizate în planul de operațiuni corespunzător sau
prezintă numai deficiențe încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR:
i) consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR „Bun Tehnic” sau
„Bun Tehnic cu DMi” ;
ii) semnează și ștampilează raportul, îl înregistrează în baza națională de date cu inspecții
tehnice periodice și aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data -limită până la care treb uie
efectuată următoarea ITP, semnează și ștampilează anexa, notează în anexă codul de
tranzacție/numărul de înregistrare al ITP așa cum apare în aplicația informatică de
evidență și aplică pe anexă elementul de securizare corespunzător , a cărui serie este
indicată de calculator ulterior înregistrării în baza națională de date cu inspecții tehnice
periodice;
iv) emite certificatul de inspecție tehnică periodică, îl verifică din punct de vedere al
conținutului, îl semnează, îl ștampilează și îl înmânează pe rsoanei ce a prezentat vehiculul
la ITP;
v) aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din față ecusonul corespunzător ITP, cu
excepția remorcilor, a autovehiculelor cu două sau 3 roți și a cvadriciclurilor, în cazul
cărora acesta se aplică pe placa cu nu mărul de înmatriculare din spate;
vi) arhivează raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat, la el atașându -se,
după caz, buletinul de probă de la operațiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau
buletinul de probă de la operațiunea de ve rificare a eficacității sistemului de frânare.
Suplimentar, pentru autovehiculele echipate cu tahograf digital, atașează și două rapoarte
zilnice de activitate, unul pentru ziua efectuării ITP și al doilea pentru precedenta zi cu

21 activitate, cea mai apropi ată de ziua efectuării ITP, rapoarte listate de conducătorul
autovehiculului la finalizarea ITP. .
Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat transportului de persoane în regim de taxi,
atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menționa textul „ITP TAXI”. Dacă vehiculul
inspectat este utilizat pentru învățarea conducerii auto, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se
va menționa textul „ITP ȘCOALĂ”.
În vederea menționării textelor „ITP TAXI” și „ITP ȘCOALĂ” este obligatorie ve rificarea
existenței și a valabilității Certificatului de agreare TAXI, respectiv a Certificatului de agreare ȘCOALĂ.
Nu se va efectua pentru același autovehicul simultan ITP pentru activitățile de transport de
persoane în regim de taxi (TAXI) și, respecti v, de învățare a conducerii auto (ȘCOALĂ). Implicit, nu se
poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare pentru ambele activități
b) În cazul în care vehiculul este prezentat la una dintre reprezentanțele RAR pentru inspecția
tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la
subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate deficiențele înscrise în raportul de control tehnic în
trafic sau în dovada înlocuitoare a certificatului d e înmatriculare. Dacă vehiculul corespunde cerințelor
tehnice precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate deficiențe sau prezintă
numai deficiențe încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR:
i) consemnează în raportul de verificare RAR „Bun tehnic” sau „Bun Tehnic cu DMi”
pentru … [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate deficiențe ]”;
ii) semnează și ștampilează raportul și aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemnează pe versoul dovezii înlocu itoare a certificatului de înmatriculare, „Bun
tehnic sau Bun Tehnic cu DMi pentru … [subansamblurile (sistemele) la care au fost
menționate deficiențe ]”;
iv) semnează și ștampilează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de
înmatriculare, note ază numărul de înregistrare al activității și aplică elementul de
securizare;
v) înmânează dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare persoanei care a
prezentat vehiculul la inspecția tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare;
în acest caz nu se fac mențiuni în anexa la certificatul de înmatriculare;
vi) arhivează raportul de verificare RAR completat, menționându -se la rubrica „ Deficiențe
constatate” numărul, seria și emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de
înmatric ulare; la raport se atașează, după caz, buletinul de probă de la operațiunea de
verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de probă de la operațiunea de verificare a
eficacității sistemului de frânare;
În cazul în care se constată alte deficiențe conform prevederilor art . 18 alin. (4), se procedează la
reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.
În vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează întreaga ITP dacă certificatul
de înmatriculare a fost reținut ca urmare a constatării lipsei ITP sau a expirării valabilității acesteia ori
dacă valabilitatea ITP a expirat în intervalul de timp scurs de la data reținerii certificatului de
înmatriculare până la data prezentării vehiculului la una dintre reprezentanțele RAR. Î n acest caz se va
completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându -se cerințele precizate anterior, iar elementul
de securizare se va aplica pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta
anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera și completa în mod corespunzător anexa la certificatul
de înmatriculare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări.
c) Se efectuează întreaga ITP la una dintre reprezentanțele RAR și în cazul în care ITP a fost
anulată în condițiile prevăzute de Reglementările privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere –
RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și ministrului internelor și reformei
administrative nr. 510/230/2007, cu modific ările și completările ulterioare, respectându -se cerințele
precizate anterior.
d) Dacă vehiculul inspectat nu corespunde cerințelor tehnice precizate, prezentând deficiențe din
grupa DMa și/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează defici ențele în raportul de
ITP sau în raportul de verificare RAR la rubrica „Deficiențe constatate” și marchează codurile
deficiențelor constatate în momentul identificării acestor deficiențe. Vehiculul nu va avansa la alt post de

22 verificare până nu sunt conse mnate explicit și amănunțit pe raport deficiențele constatate la postul curent.
La finalizarea ITP, vehiculul fiind respins din cauza identificării unor deficiențe din grupa DMa și/sau
DP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoan ei care a prezentat vehiculul la
ITP.
(61) Persoana care prezintă vehiculul la ITP este informată cu privire la orice deficiențe care au
fost identificate la vehicul și care necesită remediere.
(7) În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verif icare comunicată RAR și existentă în
dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua
organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o
finalizează pe c ea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator și, după caz, completarea anexei la
certificatul de înmatriculare și eliberarea certificatului de inspecție tehnică periodică.
(8) Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre
ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP. Suplimentar, pentru
fiecare autovehicul inspectat din clasa a II -a de ITP se realizează o înregistrare fotografică digitală de
ansamblu a compartimentul ui motor al autovehiculului cu capota ridicată . De asemenea, pentru
autovehiculele dotate cu odometru (și, după caz, cu tahograf) se realizează la finalizarea ITP o
înregistrare fotografică digitală a indicației odometrului , iar pentru autovehiculele desti nate transportului
de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizează și o
înregistrare fotografică digitală a amenajării interioare. Toate înregistrările fotografice realizate vor fi
salvate în calculatoru l SITP. În cazul inspecției pentru redobândirea certificatului de înmatriculare
prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prevăzute la alin. (6) lit. c) se realizează o înregistrare fotografică
digitală la finalizarea inspecției, care se salvează în sistemu l informatic al RAR.
(9) După finalizarea operațiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operațiuni
corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin.
(7), lit. b).
(10) Reverificarea v a fi efectuată integral, în conformitate cu Planurile de operațiuni
corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.
Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte deficiențe , acesta
consemnează deficiențele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente și apoi efectuează înregistrarea
acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcție de constatările inspectorului
RAR.
(11) Inspectorul tehnic va pro ceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele
situații:
a) nu s -a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat
reverificarea vehiculului;
b) RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de
timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).
(111) – Vehiculul inspectat va rămâne permanent în incinta SITP, până la finalizarea înregistrărilor
în baza națională de date și eliberarea documentelor aferente I TP.
(112) – În toate cazurile, ultima mențiune din anexa la certificatul de înmatriculare este cea valabilă
și le anulează pe precedentele.
(12) Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru același vehicul.
(13) Datele d e identificare și rezultatele ITP se înregistrează în calculator .
(14) SITP comunică electronic RAR informațiile necesare pentru generarea certificatelor de ITP,
iar RAR transmite electronic SITP certificatele de ITP în vederea emiterii acestora.
Art. 16.1 – Respingerea la ITP a unui vehicul pentru deficiențe majore sau deficiențe periculoase
determină încetarea valabilității ITP (în cazul în care ITP este încă valabilă) pentru vehiculul respectiv și,
coroborat cu legislația în vigoare privind circulația p e drumurile publice, i se interzice acestuia circulația
pe drumurile publice până la obținerea unei noi ITP. În acest sens, inspectorul tehnic trebuie să procedeze
la anularea ITP consemnată în anexa la certificatul de înmatriculare, iar RAR va anula ITP p entru acel
vehicul în baza de date cu înregistrări.

23 Art. 16.2 – Anularea ITP prevăzută la art. 161 nu se aplică în cazul deficiențelor majore încadrate la
codul 0. (Identificare vehicul/Identificare autovehicul) din Planurile de operațiuni prevăzute prin
prezentele reglementări .
Art. 17. – (1) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP
deficiențele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s -au
constatat deficiențele și se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie
stabilită în funcție de data la care s -a constatat remedierea.
(2) Dacă aceste verificări evidențiează și alte deficiențe la subansamblurile (sistemele) respective,
produ se în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este
condiționată de remedierea acestor deficiențe . În cazul în care controlul vizual general evidențiază
deficiențe produse în intervalul precizat de 30 de zile, ace stea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP
este condiționată de remedierea acestora.
(3) Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehiculul prezentat.
(4) În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări se va
efectua o nouă ITP.
Art. 171. – (1) După finalizarea ITP se eliberează prezentatorului vehiculului un certificat de
inspecție tehnică periodică , al cărui model este prevăzut în anexa nr. 51 la reglementări.
(2) Certificatul de inspecție tehnică periodică nu se eliberează pentru vehiculele înmatriculate în
alte state.
(3) ABROGAT
(4) La cerere, la schimbarea numărului de înmatriculare al vehiculului, se eliberează un certificat
de inspecție tehnică periodică nou, cu menționarea no ului număr de înmatriculare, dar cu respectarea
periodicității certificatului inițial.
(5) Un nou certificat de inspecție tehnică periodică, cu respectarea periodicității certificatului
inițial, se eliberează la cerere și în cazul în care certificatul iniț ial a fost eliberat de către RAR pentru un
vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă și din acest motiv numărul de
înmatriculare nu a fost menționat în certificat.
(6) În cazul eliberării unui duplicat al anexei la certificatul de înmatriculare, se eliberează și se
completează în mod corespunzător un nou certificat de inspecție tehnică periodică, cu respectarea
periodicității certificatului precedent, precedentul certificat de inspecție tehnică periodică eliberat pentru
respectivul vehicul pierzându -și valabilitatea.”
Art. 18. – (1) Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu
ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităților pentru care RAR este abilitat prin
legislația în vigoare.
(2) ABROGAT
(3) Stabilirea oportunității reverificării unui vehicul, precum și reverificarea acestuia se efectuează
numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP.
(4) Reverificarea unui vehicul constă în:
a) verificarea sistemului de f rânare, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul
conducerii vehiculului, a unei eficacități reduse a sistemului de frânare;
b) verificarea sistemului de direcție, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul
conducerii vehiculul ui, a unui joc excesiv în sistemul de direcție;
c) verificarea emisiilor poluante, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul
funcționării motorului, a fumului în exces de orice culoare;
d) verificarea tubulaturii de evacuare, de red ucere a emisiilor și a amortizoarelor de zgomot, în
cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a unor zgomote
anormale;
e) verificarea punților, suspensiei, șasiului sau caroseriei, după caz, în cazul constatării auditive de
către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale;
f) verificarea caroseriei, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni
străpunse.
(5) Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operațiuni precizate prin
prezentele reglementări.

24 (6) În cazul în care la un vehicul reverificat conform prevederilor alin. (4) și (5) se constată de
către inspectorul RAR deficiențe majore sau deficiențe periculoase conform Planurilor de operațiuni
prevăzute prin prezentele reglementări, inspectorul RAR procedează la anularea ITP. De asemenea,
inspectorul RAR procedează la anularea ITP, fără efectuarea unei reverificări a vehiculului, în cazul în
care vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual și care se încadrează în categoria deficiențelor
periculoase conform Planurilor de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări. În situația în care
vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual care se încadrează în categoria deficiențelor majore,
inspectorul RAR va finaliza activitatea/activitățile pentru care vehiculul a fost prezentat doar după
remedierea acestora.
(7) Pentru fiecare reverificare inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR. De
asemenea, inspectorul RAR completea ză un raport de verificare RAR și pentru fiecare vehicul a cărui
ITP a fost anulată, fără a fi fost efectuată o reverificare a acestuia.
(8) Pe raportul de verificare RAR se vor menționa deficiențele care atrag anularea ITP, precum și
celelalte deficiențe evidente vizual sau constatate cu ocazia reverificării și care sunt precizate în Planurile
de operațiuni din prezentele reglementări.
(9) Raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.
(10) În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea deficiențelor ,
vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în stațiile reprezentanțelor RAR.
Art. 19. – SITP va pune la dispoziția RAR datele privind activitatea de ITP.
Art. 191. – Inspectorii teh nici sunt obligați să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice
interes în exercitarea atribu țiilor.
CAPITOLUL IV – Autorizarea SITP
Art. 20. – (1) Operatorii economici sau instituțiile publice pot presta activitatea de ITP în SITP
autorizate, nu mai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.
(2) Funcționarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între
orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 14,00, cu respectarea prevederilor legislației muncii .
(3) Autorizarea SITP deținute de operatorii economici sau instituțiile publice se face de RAR, pe
baza cererii de autorizare și a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilității tehnice,
întocmit de personal RAR certificat pentru evalua rea conformității.
(4) SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier
lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC)
numai dacă îndeplinesc cerințele specifice precizate prin prezentele reglementări.
Art. 21. – (1) Autorizația tehnică se acordă operatorilor economici sau instituțiilor publice care
dețin spații corespunzătoare desfășurării activității de ITP, îndeplinesc condițiile precizate la art. 10 și au
personal atestat pentru activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizației tehnice este
prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.
(2) Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru
care se solicită autorizarea și să îndeplinească cerințele legale privind sănătatea și siguranța persoanelor.
Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va
fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci șisemiremorci).
(21) Lățimea spațiului delimitat în care se desfășoară activitatea de ITP, măsurată în orice punct pe
lungimea acestuia, cu excepția stâlpilor din structura de rezistență, nu trebuie sa fie mai mică de 2,5 m
pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea
pentru clasa a II -a de ITP și de 5,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a III -a de ITP.
(22) În scopul asigurării efectuării ITP în mo d corespunzător în spațiul precizat la alin. (21) pentru
vehiculele din clasa de ITP pentru care se solicită autorizarea, indiferent de dimensiunile de gabarit ale
acestora, se recomandă centrarea canalului de vizitare, elevatorului și a standului de frâna re pe axa de
simetrie a spațiului dedicat activității de ITP .
(3) SITP pentru clasa a III -a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la
autovehiculele care se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitiv e de
vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o
platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m.

25 (31) SITP care efectuează p robe funcționale de verificare a perfo rmanței și eficacității sistemului
de frânare prin probe în parcurs trebuie să dispună de o suprafață betonată sau asfaltată, marcată
corespunzător și cu dimensiuni corespunzătoare categoriei de vehicule pentru care se solicită autorizarea.
(4) SITP dotat e numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării
ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci) , iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu
brațe nu se vor efectua ITP la tractoare.
(5) Incinta SITP trebuie să asigure funcționarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.
(6) ABROGAT
(7) SITP trebuie să dispună de:
a)spații de parcare suficiente care să permită staționarea vehiculelor în așteptarea efectuării ITP
sau în așteptarea eliberării documente lor; în cazul în care intrarea/ieșirea din SITP se face direct pe un
drum public, iar în curte nu există spațiu de parcare, se va prezenta un accept de la autoritățile locale
pentru parcarea pe drumul public. Spațiile de parcare trebuie delimitate și marc ate corespunzător, iar pe
perioada de funcționare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;
b) spații sociale pentru personal – vestiar și grup sanitar;
c) spații sociale accesibile clienților – spațiu de așteptare (cu o suprafa ță de minimum 4 m2) și grup
sanitar;
d) birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP și pentru activitatea de supraveghere
efectuată de RAR, cu o suprafață de minimum 4 m2.
(8) SITP trebuie să asigure circulația pe standul de frânare în sen sul stabilit de constructor.
(9) Autorizația tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive și cu dotarea
existentă a SITP , ținându -se cont de prevederile art. 10.
(10) Pe autorizația tehnică eliberată se vor menționa clasele de ITP pentru care a fost autorizată
SITP , precum și eventualele interdicții, limitări sau observații referitoare la efectuarea ITP din motive
tehnice, constructive sau administrative.
(11) Autorizația tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractulu i de franciză cu
operatorul economic sau instituția publică ce deține SITP .
(12) Dacă operatorul economic sau instituția publică deține mai multe SITP , RAR va elibera
autorizații tehnice pentru fiecare SITP .
Art. 22. – (1) În vederea autorizării, operat orii economici sau instituțiile publice vor depune la
RAR, pentru fiecare SITP pe care o dețin, un dosar de autorizare.
(2) Dosarul de autorizare va conține următoarele documente:
1. cerere – tip de autorizare a SITP , al cărei model este prevăzut în anex a nr. 9 la reglementări,
semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituției publice; în cuprinsul acesteia vor
fi prezentate principalele date de identificare ale operatorului economic sau instituției publice și ale SITP ;
2. chestion ar de autoevaluare a capabilității tehnice, completat și semnat pe propria răspundere de
reprezentantul legal al operatorului economic sau instituției publice;
3. ABROGAT
4. certificat constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 2 6/1990 privind
registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în
raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea
sediului social și a puncte lor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau
activități autorizate conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările
ulterioare, inclusiv activitatea „Activități de testări și analize tehni ce”;
5. ABROGAT
6. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic
sau instituția publică solicitantă a autorizării, însoțite de extrasul din registrul general de evidență a
salariaților transmis inspectorat ului teritorial de muncă;
7. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele
de etalonare și/sau buletinele de măsurare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);
8. schița SITP , la scar a 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP ,
amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
9. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.

26 (3) Durata maximă de valabilitate a autorizației tehnice este de 2 ani și este condiționată de
asigurarea respectării de titular a condițiilor legale de desfășurare a activității de ITP.
(4) Fără a depăși acest termen, operatorul economic sau instituția publ ică va solicita RAR
reautorizarea SITP . Reautorizarea se acordă în condițiile respectării prezentelor reglementări.
(5) Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea
activității, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.
(6) Autorizația tehnică cu termenul de valabilitate depășit devine nulă.
Art. 23. – (1) Pentru verificarea în timp a menținerii capabilității tehnice a SITP , RAR va efectua
supravegherea activității acesteia.
(2) Neconformitățile constatate în cursul acestei activități vor fi menționate în registrul de control
al SITP și, după caz, în certificatului de atestare a inspectorului tehnic.
(3) În urma activității de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri:
a) mă sura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP și-a
pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule cuprinse în
autorizația tehnică eliberată;
b) măsura de suspendare a autorizație i tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile
prevăzute la art. 4 alin. 8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000 privind inspecția tehnică periodică
a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, aprobată cu modificări și c ompletări prin Legea
nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau în conformitate cu prevederile contractului de
franciză;
c) măsura de retragere a autorizației tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia
dintre abaterile prevăzute la art. 4 alin. 8) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau în
conformitate cu prevederile contractului de franciză.
(4) În cazu l suspendării autorizației tehnice, SITP va fi restricționată informatic, se vor retrage
elementele de securizare neutilizate până la acel moment și va fi încheiat un proces verbal în registrul de
control al SITP în care se va menționa codul de tranzacție și data ultimei ITP efectuate. În cazul retragerii
sau anulării autorizației tehnice se procedează ca și în cazul suspendării, suplimentar reținându -se de RAR
autorizația tehnică a SITP.
(5) Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizația tehnică s uspendată, retrasă, anulată sau
cu termenul de valabilitate depășit atrage măsuri de sancționare corespunzător legislației în vigoare.
Art. 231. – Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, operatorul economic autorizat trebuie să
comunice către RAR orice modificare ce se referă la condițiile în baza cărora a fost acordată autorizația
tehnică.”
CAPITOLUL V – Atestarea personalului care efectuează ITP
Art. 24. – (1) Atestarea/R eatestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea unui
program de atestare/reatestare organizat de RAR, urmată deeliberarea unui certificat de atestare.
(2) Atestarea/R eatestarea se realizează în conformitate cu anexa nr. 71.
Art. 25. ABROGAT
Art. 26. ABROGAT
Art. 27. – (1) După angajarea de către o persoană autorizată ce deține o SITP, la solicitarea
acesteia, persoana atestată va primi din partea RAR o ștampilă individualizată pe ntru SITP respectivă care
va fi utilizată în activitatea de inspector tehnic. Ștampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea
valabilității certificatului de atestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28 alin (2), la
retragere a dreptului de conectare informatică la sistemul național de ITP în conformitate cu prevederile
art. 28 alin. (3), la încetarea activității inspect orului în cadrul SITP respective , la suspendarea autorizației
tehnice a SITP în conformitate cu prevederile a rt. 23 alin. (3) lit. b) sau ale art. 28 alin (7) și (9), la
retragerea autorizației tehnice a SITP în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) lit. c) sau la încetarea
activității SITP.
(2) În cazul transferului la o altă SITP deținută de aceeași per soană autorizată, se va atribui de
RAR o nouă ștampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.

27 (3) În cazul transferului la o altă SITP deținută de un alt operator economic sau instituție publică,
se va atribui de RAR o nouă ștampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către
operatorul economic sau instituția publică respectivă.
(4) Un inspector tehnic nu poate deține și folosi în aceeași perioadă de timp decât o singură
ștampilă ITP, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin . (1), (2) și (3).
Art. 28 . – (1) Constituie abatere de la metodologia de efectuare a ITP, a procedurilor sau a
fluxului tehnologic comunicat către RAR cu ocazia autorizării și se menționează în certificatul de atestare
al unui inspector tehnic următoarele fapte săvârșite de acesta:
a) confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu îndeplinește cerințele
tehnice precizate prin prezentele reglementări;
b) nerespectarea cerințelor, procedurilor și a instrucțiunilor de efectuare a ITP conform legislației
și reglementărilor în vigoare;
c) nemenționarea în raportul de ITP a tuturor deficiențelor constatate, din grupele DMa și DP, care
impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;
d) transmiterea către RAR sau î n baza națională de date privind ITP de date incomplete, eronate
sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;
e) utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;
f) completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspecto rul tehnic atestat ce are
distribuită ștampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;
g) menționarea în raportul de ITP a unor deficiențe tehnice, din grupele DMa și DP, pe care
vehiculul nu le prezintă;
h) lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la rever ificarea de către inspectorul RAR a unui
vehicul ce a fost selectat în acest scop;
i) lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un
inspector RAR;
j) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de
către o altă persoană a numelui de utilizator și/sau a parolei proprii de acces la sistemul național de
supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;
k) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de
către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul național de supraveghere informatică a ITP
gestionat de RAR;
l) neanularea ITP valabil pentru un vehicul la care au fost constatate deficiențe tehnice din grupel e
DMa și DP în cadrul ITP.
(2) Certificatul de atestare al unui inspector tehnic se anulează în cazul în care acesta săvârșește
una dintre următoarele abateri:
a) nerespectarea în mod repetat a metodologiei de efectuare a ITP, a procedurilor sau a fluxul ui
tehnologic comunicat către RAR cu ocazia autorizării, care constituie abateri prevăzute la alin. (1);
b) efectuarea ITP pentru un vehicul fără prezentarea acestuia în SITP;
c) efectuarea ITP fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin proc edura de efectuare a
ITP;
d) utilizarea de aparatură sau programe informatice la care au fost efectuate modificări sau
intervenții neautorizate;
e) efectuarea ITP pentru vehicule pentru care respectiva SITP nu este autorizată;
f) efectuarea ITP pentru a lte vehicule decât cele pentru care este atestat;
g) efectuarea necorespunzătoare a ITP, constatată cu ocazia controlului efectuat de RAR , în
conformitate cu prevederile art. 3 alin. (7) lit. b), în mod repetat;
h) divulgarea datelor tehnice prevăzute la art. 51 alin. (l) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 167/2003, cu modific ările și complet ările ulterioare,
către alte persoane fizice sau juridice, în mod repetat.
Prin sintagma în mod repetat se în țelege săvârșirea în decursul unei perioade de 12 luni a două
dintre faptele prevăzute la lit. a), g) și h), oricare ar fi acestea.

28 (3) Pentru luarea unei decizii adecvate cu privire la o posibilă abatere a unui inspector tehnic,
RAR poate dispune retrager ea dreptului de conectare informatică la sistemul național de ITP gestionat de
RAR pe o perioadă de maximum 30 de zile în cursul căreia inspectorul tehnic nu poate efectua ITP.
(4) Obținerea unui nou certificat de atestare în cazul anulării acestuia în ba za prevederilor alin. (2)
se face în conformitate cu prevederile anexei 71, contra cost. Programarea pentru reatestare se face după
30 de zile de la depunerea cererii de reatestare, perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP , dar fără a
depăși 60 de zi le de la depunerea cererii.
(5) În temeiul prevederilor art. 4 alin. 8) lit. f) din OG nr. 81/2000, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 167/2003, cu modific ările și complet ările ulterioare, inspectorului tehnic căruia
i s-a anulat certifi catul de atestare a doua oară într -un interval de până la 3 ani i se suspendă dreptul de a
efectua ITP pe o perioadă de 2 ani. La orice anulare ulterioară a certificatului de atestare într-un interval
de până la 3 ani de la precedenta anulare se procedează la suspendarea dreptului de efectuare a ITP pe o
perioadă de 2 ani.
(6) Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ștampilei, a semnăturii și
a elementului de securizare care certifică acordarea ITP , de către personal neatest at sau de către personal
atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau
penală.
(7) Autorizația tehnică a unei SITP se suspendă până la intrarea în legalitate în următoarele cazuri:
a) utilizarea în activitatea de ITP de aparatură care nu respectă cerințele prevăzute la art. 10;
b) efectuarea ITP de către personal neatestat.
(8) Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfășurării activității
inspectorilor tehnici și de san cționare disciplinară a persoanelor care se fac vinovate de săvârșirea
abaterilor menționate în alineatele (1) și (2).
(9) În temeiul prevederilor art. 4 alin. 8) lit. f) din OG nr. 81/2000, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 167/2003, cu modific ările și complet ările ulterioare, în cazul în care pentru
aceeași SITP se anulează două certificate de atestare a inspectorilor tehnici într -un interval de până la 3
ani (pentru același inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiți), se pr ocedează suplimentar la
suspendarea autorizației tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui
certificat de atestare a unui inspector tehnic într -un interval de până la 3 ani de la precedenta anulare
(pentru același insp ector tehnic sau pentru alt inspector tehnic din cadrul respectivei SITP) se procedează
suplimentar la suspendarea autorizației tehnice pe o perioadă de 30 de zile.
CAPITOLUL VI – Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 29 . – (1) Următoarele cerințe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele
menționate în continuare:
a) echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură
suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu
prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării
în vigoare a prezentului ordin;
b) ABROGAT
c) echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu
prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));
d) echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se
aplică de la 1 ianuarie 2010;
e) echiparea cu decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității
sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri (art. 10,
alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;
f) amplasarea aparatu rii într -o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima
autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru stațiile
autorizate înainte de 21.12.2005.
g) ABROGAT
h) cerința privind echiparea cu sis tem video [art. 10 alin. (91)] se aplică de la 20 mai 2018 ;
i) următoarele cerințe se aplică de la data de 20 mai 2023:

29 – echiparea SITP cu dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punți instalat la canalul de
vizitare al SITP pentru clasa a III -a [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a];
– echiparea SITP de clasa a III -a cu platforme culisante care să îndeplinească următoarele cerințe
tehnice: mișcare longitudinală și transversală de cel pu țin 95 mm și viteza mi șcării longitudinale și
transversale între 5 cm/s și 15 cm/s [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. d];
– echiparea SITP cu decelerometru care trebuie să înregistreze măsurătorile cel puțin de 10 ori pe
secundă în cazul în care nu măsoară continuu [art. 10 alin. (2) pct. 8];
– echiparea SITP cu dispozitiv de conectare la interfața electronică a vehiculului, cum ar fi un
instrument de scanare OBD [art. 10 alin. (2) pct. 19];
– echiparea SITP în care sunt inspectate vehicule echipate cu instalații de alimentare
GPL/GNC/GNL cu dispozitiv de detectare a pierde rilor de GPL/GNC/GNL [art. 10 alin. (2) pct. 20].
(2) Cerința referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II -a
și a III -a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în d otarea SITP
ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005.
(3) Cerințele referitoare la dimensiunile minime prevăzute la ar. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum și
la art. 21 alin. (21) și alin. (7) nu se aplică spațiilor aferente SITP pentru care a fost emi să autorizația
tehnică până la 31 decembrie 2012 inclusiv și nici spațiilor aferente halelor de ITP pentru care a fost
obținută autorizația de construire până la 31 decembrie 2012 inclusiv.
(31) În cazul dimensiunilor minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum și la art. 21
alin. (21) și alin. (7) se acceptă o toleranță de – 5%.
(4) Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care
se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației c u dispozitive de vizibilitate indirectă în
conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant – fluorescente – art. 10,
alin. (2) pct. 18 și platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m – art. 21,
alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.
Art. 30. – (1) Inspectorul tehnic și inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de
înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de
înmatriculare, în anexa corespunzătoare menționării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau
în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.
(2) În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare prevăzute la alin. (1), inspec torul
tehnic trebuie să completeze, suplimentar față de elementele menționate la art. 16, numărul de
înmatriculare și seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al
vehiculului.
Art. 301. – În cazul în care ce rtificarea stării tehnice a unui vehicul se realizează în condițiile
prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), e) și f), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu
înregistrări și va informa deținătorul vehiculului cu privire la anularea valabil ității ITP a vehiculului
respectiv.
Art. 31. – Ecusoanele de ITP, elementele de securizare și imprimatele prevăzute în prezentele
reglementări vor fi puse la dispoziția SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct
pentru fiecare an, astfel: 2012 – albastru, 2013 – galben, 2014 – roșu, 2015 – verde, 2016 – portocaliu.
Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa cu
numărul de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus
următoarei ITP și va fi amplasat între indicativul județului sau al municipiului București și numărul de
înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în
sus.
Art. 32. – Suspendarea și anularea autorizațiilor tehnice ale SITP și anularea certificatelor de
atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR.
Art. 33. – ABROGAT
Art. 34. – (1) Prevederile prezentelor reglementări se aplică mutatis mutandi s și pentru vehiculele
înregistrate.

30 (2) În cazul vehiculelor înregistrate și care aparțin categoriilor de vehicule pentru care este
obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare și a cărții
de identitat e a vehiculului.
(3) În cazul vehiculelor înregistrate, altele decât cele menționate la alin. (2), la efectuarea ITP este
necesară prezentarea certificatului de înregistrare și a atestatului tehnic dacă acesta a fost eliberat de
RAR.
Art. 341. – În cazul I TP pentru vehiculele înmatriculate în alte state, este necesară prezentarea
certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de
autoritățile competente din România și completată în mod corespunzător c u datele necesare identificării.
Art. 35. – RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluțiile tehnice naționale ce asigură
îndeplinirea echipării ulterioare fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la
reglementări).
Art. 3 6. – Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate și precizate atunci când este
necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucțiuni și dispoziții specifice, fără ca acestea să modifice
sau să completeze cadrul legal instituit; preciz ările constituie parte integrantă a reglementărilor privind
certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța
circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, pr in inspecția tehnică
periodică.
Art. 37. – Anexele nr. 1 -15 fac parte integrantă din prezentele reglementări.

31 ANEXA nr. 1 la reglementări
Prevederi privind efectuarea ITP – clasa I
mopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri

A. Plan de operațiu ni

Nr. crt. Denumire verificare Metodă de control
și aparatură necesară Deficiențe constatate Evaluare deficiențe
DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1. Verificare stare plăci cu
numărul de
înmatriculare,
concordanță dintre
plăcile cu numărul d e
înmatriculare și numărul
de înmatriculare din
documentele vehiculului
(CI și/sau CIV) Inspecție vizuală a)Placă lipsă sau fixată
necorespunzător astfel încât
s-ar putea desprinde de pe
vehicul X

b)Număr de înmatriculare
lipsă sau ilizibil X
c)Numărul de înmatriculare
de pe placă nu este în
concordanță cu documentele
vehiculului X
d)Placă confecționată
artizanal X
0.2. Identificare vehicul;
verificare concordanță
dintre datele de
identificare prelevate de
pe vehiculul prezentat l a
ITP și datele din CIV Inspecție vizuală după
curățarea locurilor unde se
află poansonate numărul de
identif icare, codul și seria
motorului
Se verifică concordanța
dintre vehiculul prezentat la
ITP și datele din CIV a)Lipsă număr de identificare
poansona t sau lipsă plăcuță
cu număr de identificare de la
bord (dacă producătorul nu a
prevăzut poansonarea
numărului de identificare) X
b)Număr de identificare
incomplet, ilizibil, falsificat
(de ex. modificat sau
poansonat neconform) sau
care nu corespund e cu
documentele vehiculului X

c)Documente ale vehiculului
prezentate la ITP ilizibile sau
cu inexactități materiale X
d)Vehiculul prezentat la ITP
nu corespunde cu datele din
CIV privind: categoria,
caroseria, marca, tipul
vehiculului, codul motorului,
seria motorului, tipul
combustibilului, sursa de
energie, culoarea X
e)Cod sau serie motor
falsificat/falsificată (de ex.
modificate sau poansonate
neconform) X
f)Suportul pe care se află
poansonat numărul de
identificare este fixat
artizanal pe vehicul (de ex.
înconjurat de un cordon de
sudură) X
g)Vehiculul are o altă culoare
decât cea din CIV pe o
suprafață mai mare de 50% X
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanică și funcționare

32 1.1.1. Ax pedală frână de
serviciu/ax manetă de
frână Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor,
în timp ce sistemul de
frânare este acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie inspectate
cu motorul oprit a)Ax prea strâns X
b)Uzură avansată sau joc
excesiv X
c)Lips ă siguranță pedală X
1.1.2. Stare și cursă pedală /
manetă de frână
Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor,
în timp ce sistemul de
frânare este acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie inspectate
cu motorul oprit a)Cursă excesivă sau rezervă
insuficientă a cursei libere a
dispozitivului de acționare X
b)Dispozitivul de acționare
nu revine corect la poziția
inițială

Dacă funcționalitatea este
afectată X

X
c)Îmbrăcăminte pedală (dacă
a fost prevăzută de
producător) uz ată excesiv
(netedă), fixată incorect sau
lipsă X
d)Dispozitiv de acționare
deformat excesiv, fisurat, rupt X
1.1.6. Element de acționare
frână de staționare,
levier de comandă frână
de staționare, mecanism
cu clichet, frână de
staționare Inspecți e vizuală și
funcțională a componentelor
în timp ce sistemul de
frânare este acționat a)Blocare incorectă a
mecanismului cu clichet X
b) Uzură a axului levierului
sau a mecanismului cu clichet

Uzură excesivă X

X
c)Cursă prea mare sau prea
mică a levierului indicând un
reglaj incorect X
d)Element de acționare lipsă,
deteriorat sau nefuncțional X
e)Funcționare incorectă,
indicatorul de avertizare
indică o funcționare
defectuoasă X
1.1.10. Dispozitiv servofrână,
pompă centrală de frână Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor
în timp ce sistemul de
frânare este acționat a)Dispozitiv servofrână
defect sau ineficient

Nu funcționează X

X
b)Pompă centrală defectă dar
frâna încă funcționează

Pompă centrală defectă sa u
neetanșă încât
funcționalitatea frânei este
afectată X

X
c)Pompă centrală fixată
necorespunzător dar frâna
încă funcționează

Pompă centrală fixată
necorespunzător astfel încât
funcționalitatea frânei este
afectată X

X
d)Cantitate insu ficientă de
lichid de frână, sub marcajul
MIN

Cantitatea de lichid de frână X

X

33 este considerabil sub marcajul
MIN

Lichidul de frână nu este
vizibil

X
e)Lipsă capac rezervor lichid
de frână X
f)Martor nivel lichid de frână
aprins sa u defect (dacă a fost
prevăzut de producător) X
g)Funcționare defectuoasă a
dispozitivului de avertizare în
caz de nivel insuficient al
lichidului de frână (dacă a
fost prevăzut de producător) X
1.1.11. Conducte de frână
rigide Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
A se vedea anexa nr. 2 la
reglementări pct. C a)Risc iminent de fisurare sau
rupere X
b) Conducte sau conexiuni
neetanșe X
c)Conducte deteriorate sau
corodate excesiv

Este afectat ă funcționarea
frânelor prin blocare sau prin
risc iminent de scurgere X

X
d)Conductă poziționată
necorespunzător

Risc de producere a unei
avarii din cauza poziționării
necorespunzătoare X

X
1.1.12. Furtunuri de frână Inspecție vizuală a
comp onentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Risc iminent de fisurare sau
de rupere X
b)Furtun deteriorat, cu puncte
de frecare, răsucit sau prea
scurt

Furtun deteriorat sau cu
puncte ori urme de frecare X

X
c)Furtun sau conexiu ne
neetanșă X
d)Umflare a furtunului sub
presiune

Cord deteriorat X

X
e)Furtun cu porozități X
1.1.13. Garnituri de frânare
(plăcuțe, saboți) Inspecție vizuală acolo unde
există zonă de vizitare a)Garnitură excesiv de uzată
(la nivelul m arcajului minim)

Garnitură excesiv de uzată
(marcajul minim nu este
vizibil) X

X
b)Garnitură ancrasată (cu
ulei, unsoare etc.)
X
Funcționarea frânei este
afectată din cauza ancrasării
garniturii X
c)Garnitură lipsă sau montată
greșit X
1.1.14. Tamburi și discuri de
frână Inspecție vizuală, inclusiv în
zona de ventilație a)Tambur sau disc uzat
X

34 Tambur sau disc excesiv de
uzat, excesiv de deteriorat,
fisurat, fixat necorespunzător
sau spart X
b)Tambur sau disc ancrasat
(cu u lei, unsoare etc.)

Funcționarea frânei este
afectată din cauza ancrasării
tamburului sau a discului X

X
c)Tambur sau disc lipsă X
d)Platou fixat nesigur, joc
platou X
1.1.15. Cabluri de frână,
leviere, conexiuni, tije
de acționare Inspe cție vizuală și
funcțională a componentelor
în timp ce sistemul de
frânare este acționat a)Cablu deteriorat sau cu
noduri

Funcționarea frânei este
afectată X

X
b)Componentă corodată sau
uzată excesiv

Funcționarea frânei este
afectată X

X
c)Cablu, levier, tijă sau
conexiune necorespunzătoare X
d)Ghidaj de cablu
necorespunzător X
e)Orice element care poate
împiedica mișcarea liberă a
elementelor sistemului de
frânare X
f)Mișcare necorespunzătoare
a timoneriei din cauza
reglajului incorect sau uzurii
excesive X
g)Lipsă cabluri sau elemente
ale timoneriei X
1.1.16. Elemente de acționare
sistem frânare (inclusiv
etriere, cilindri de frână
hidraulici) Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare est e
acționat a)Element de acționare fisurat
sau deteriorat

Funcționarea frânei este
afectată X

X
b) Element de acționare
neetanș

Funcționarea frânei este
afectată X

X
c) Element de acționare fixat
sau montat necorespunzător

Funcționarea fr ânei este
afectată X

X
d)Element de acționare
corodat excesiv

Risc de fisurare X

X
e)Cursă insuficientă sau prea
mare a pistonului sau a
mecanismului cu membrană

Funcționarea frânei este
afectată X

X

35 f)Deteriorarea învelișului de
protecție

Înveliș de protecție lipsă sau
deteriorat excesiv X

X
1.1.17. Regulator automat al
frânării în funcție de
încărcare (dacă este
prevăzut de producător ) Inspecție vizuală și
funcțională în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Timoneri e defectă X
b)Timonerie reglată
necorespunzător X
c)Regulator blocat sau
nefuncțional, cu ABS
funcțional

Regulator blocat sau
nefuncțional X

X
d)Regulator lipsă X
1.1.21. Ansamblu sistem de
frânare Inspecție vizuală a)Alte dispoz itive ale
sistemului deteriorate la
exterior sau corodate excesiv
care afectează sistemul de
frânare

Funcționalitatea frânei este
afectată X

X
c)Orice altă componentă
fixată nesigur sau montată
necorespunzător X
d)Modificare nesigură a unei
componente2)

Performanța frânei este
afectată X

X
1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu
1.2.1. Performanță (+E) Inspecție pe standul de
frânare cu role (pentru
mopede cu 2 roți și
motociclete fără ataș) sau
prin probe în parcurs
folosind un decelerometru cu
înregistrare și compensare
(pentru mopede cu 3 roți,
motociclete cu ataș,
mototricicluri și
cvadricicluri)
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări a)Forță de frânare
necorespunzătoare pe una sau
mai multe roți

Lipsa forței de frânare pe una
sau pe mai multe roți X

X
b) În cazul frânării în parcurs,
vehiculul deviază excesiv de
la traiectoria rectilinie X
c)Forța de frânare nu variază
gradual (blocarea bruscă a
frânei) X
d)Timp de răspuns prea mare
la frânare la orice roată X
e)Variație excesivă a forței de
frânare în timpul frânării la
rotația completă a unei roți X
1.2.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul
de frânare cu role (pentru
mopede cu 2 roți și
motociclete fără ataș) sau
prin probe în parcurs
folosind un decelerometru
cu compensare și înregistrare
(pentru mopede cu 3 roți,
motociclete cu ataș,
mototricicluri și
cvadricicluri)
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efo rtului Coeficient de frânare mai mic
decât valorile menționate în
anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A
(încercare pe standul de
frânare cu role) sau
decelerația maximă măsurată
mai mică decât valorile
menționate în an exa nr. 11
tabelul 5 lit. A (probe în
parcurs) X
Coeficient de frânare mai mic
decât valorile menționate în
anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A X

36 maxim
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări (încercare pe standul de
frânare cu role) sau
decelerația maximă măsurată
mai mică decât valorile
menționate în anexa nr. 11
tabelul 5 lit. A (probe în
parcurs)
1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare (mopede cu 3 roți, mototricicluri și cvadricicluri)
1.4.1. Performanță (+E) Probe în parcurs folosind un
decelerometr u cu
compensare și înregistrar e
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări Frâna nu acționează pe una /
mai multe roți.
Vehiculul deviază excesiv de
la traiectoria rectilinie X
1.4.2. Eficacitate (+E) Probe în parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și înregistrare
A se ved ea anexa nr. 11 la
reglementări Decelerația maximă măsurată
mai mică de 1,6 m/s2, după
caz, pentru toate categoriile
de vehicule

Mai puțin de 50% din
valoarea de mai sus (0.8 m/s2) X

X
1.6. Sistem antiblocare
(ABS) Inspecție vizuală și inspecția
dispozitivului de avertizare
sau prin probe în parcurs a)Dispozitivul de avertizare
nu funcționează X
b)Dispozitivul de avertizare
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului X
c)Senzorul de turație al unei
roți lipsă sau deteriorat X
d)Cablaj electric ABS
deteriorat X
e)Alte componente lipsă sau
deteriorate X
1.7. Sistem electronic de
frânare (EBS) Inspecție vizuală și inspecția
dispozitivului de avertizare a)Dispozitivul de avertizare
nu funcționează X
b)Dispozitiv ul de avertizare
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului X
1.8. Lichid de frână Inspecție vizuală Lichid de frână contaminat
sau cu sedimente

Risc iminent de avarie X

X
2. SISTEM DE DIRECȚIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1. Starea mecanismu lui de
direcție / a casetei de
direcție (+E)
Cu vehiculul urcat pe un
elevator, cric sau pe canal și
cu roțile în aer sau pe
platforme culisante, se
învârte ghidonul / volanul
într-o parte și -n alta
Inspecție vizuală a modului
de funcționare a
mecanis mului de direcție / a
casetei de direcție a)Sistem de direcție greu
manevrabil X
b)Palier de arbore răsucit sau
cu caneluri uzate

Funcționalitate afectată X

X
c)Palier de arbore uzat
excesiv

Funcționalitate afectată X

X
d)Deplasare excesivă a
arborelui

Funcționalitate afectată X

X
e)Scurgeri de lichid

Formare de picături X

X
2.1.2. Fixare mecanism de Cu vehiculul aflat pe canal, a)Fixare necorespunzătoare a X

37 direcție / casetă de
direcție (+E) se rotește gh idonul / volanul
stânga -dreapta
Se poate folosi un detector
de jocuri corespunzător
În cazul în care se utilizează
un elevator, se deplasează
manual roțile stânga -dreapta
Inspecție vizuală a fixării
mecanismului de d irecție / a
casetei de direcție
mecanismului de dir ecție / a
casetei de direcție

Fixare periculos de slăbită
sau joc vizibil față de
șasiu/caroserie/cadru

X
b)Găuri de fixare ovalizate

Fixare grav afectată X

X
c)Șuruburi de fixare fisurate
sau lipsă

Fixare grav afectată X

X
d)Casetă de direcție fisurată

Stabilitatea sau fixarea casetei
afectată X

X
2.1.3. Stare conexiuni sistem
de direcție (+E) Inspecție vizuală a
componentelor direcție i în
ceea ce privește uzura,
fisurile și siguranța, în timp
ce ghidonul / volanul este
rotit stânga -dreapta cu
autovehiculul pe canal
utilizând un detector de
jocuri corespunzător sau pe
elevator deplasând manual
roțile p unții directoare
stânga -dreapta
Starea axului ghidonului se
verifică cu frâna pe
roata/roțile față acționată a)Mișcare rela tivă între
componentele sistemului ce
ar trebui să fie fixe

Mișcare excesivă sau
posibilitate de desprindere X

X
b)Joc excesiv în articulațiile
sistemului de direcție

Risc foarte mare de
desprindere X

X
c)Deformări sau fisuri ale
oricăre i componente

Funcționalitate afectată X

X
d)Lipsă dispozitive de blocare
la bracarea roților X
e)Alinierea
necorespunzătoare a
componentelor (ex. bară de
comandă a direcției, bară de
conexiune etc.) X
f)Modificare nesigură2)

Funcționa litate afectată X

X
g)Burduf de protecție la praf
deteriorat

Burduf de protecție la praf
lipsă sau deteriorat excesiv X

X
2.1.4. Funcționare elemente
mecanice de legătură la
sistemul de direcție
(+E) Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe c anal și cu
roțile pe sol, se învârte
ghidonul / volanul în sensul
acelor de ceasornic și în sens
invers sau cu ajutorul unui
detector special adaptat
pentru jocul din direcție
Inspecție vizuală a
componentelor direcție i în
ceea ce privește uzura,
fisuril e și securitatea a)Mișcarea levierului sau a
timoneriei de direcție produce
lovirea de o parte fixă a
șasiului/caroseriei X
b)Limitatoare mecanice de
cursă nefuncționale sau lipsă
(dacă au fost prevăzute de
producător ) X
c)Atingerea componentel or X
2.1.5. Stare, fixare,
funcționare și
etanșeitate servodirecție Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
roțile pe sol, se învârte a) Scurgere de lichid sau
funcționare afectată X
b)Nivel redus de lichid (sub X

38 (+E) ghidonul / volanul în sensul
acelor de ceasornic și în
sens invers sau cu ajutorul
unui detector sp ecial adaptat
pentru jocul din direcție
Inspecție vizuală a
componentelor direcție i în
ceea ce privește uzura,
fisurile și securitatea marcajul MIN)

Lipsă lichid în rezer vor

X
c)Mecanismul nu
funcționează

Direcția afectată X

X
d)Mecanism fixat
necorespunzător sau fisurat

Direcția afectată X

X
e)Aliniere necorespunzătoare
sau lovirea reciprocă a
componentelor, ori
de o parte fixă a
șasiului/caros eriei

Direcția afectată X

X
f)Reparații necorespunzătoare
/ modificări nesigure2)

Direcția afectată X

X
g)Cablu, conductă sau furtun
deteriorat, uzat sau corodat
excesiv

Direcția afectată X

X
2.2. Ghidon / volan și coloană vol an / coloană ghidon (furca față)
2.2.1. Stare, fixare ghidon /
volan Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
greutatea vehiculului pe sol ,
se aliniază ghidonul /
volanul la coloană, se mișcă
ghidonul / volanul în diferite
direcții, perpendi cular pe
coloană
Inspecție vizuală a jocului
și a stării cuplajelor flexibile
sau a articulațiilor cardanice a)Deplasare relativă între
ghidon / volan și coloana de
direcție care indică un joc
excesiv

Risc foarte mare de
desprindere X

X
b)Lipsa dispozitivului de
reținere (a siguranței) pe
furcă / pe butucul volanului

Risc foarte mare de
desprindere X

X
c)Butucul, coroana, spițele
volanului sau ghidonul
fisurate sau fixate
necorespunzător

Risc foarte mare de
desprindere X

X
2.2.2. Stare, fixare coloană de
direcție ghidon / volan /
juguri, furci cuplaj și
amortizor de direcție
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
greutatea vehiculului pe sol ,
se aliniază ghidonul /
volanul la coloană, se mișcă
ghidonul/volanul în diferite
direcții, perpendicular pe
coloană
Inspecție vizuală a jocului și
a stării cuplajelor flexibile
sau a altor articulații (la
motocvadricicluri) a)Joc excesiv axial al
centrului ghidonului /
volanului în raport cu coloana X

b)Joc excesi v radial al
centrului ghidonului /
volanului în raport cu coloana X
c)Joc anormal în cuplajul
elastic sau cardanic sau cuplaj
deteriorat X
d)Fixare necorespunzătoare

Risc foarte mare de
desprindere X

X
e)Reparație X

39 necorespunzătoare /
modificare nesigură2)
f)Cadru furcă corodat excesiv
sau deformat

Cadru furcă montat
necorespunzător sau fisurat X

X
g) Joc excesiv al furcii în
cadru X
2.3. Joc în sistemul de
direcție Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal, cu
greutatea vehiculului pe roți ,
motorul, dacă este posibil,
pornit pentru vehiculele cu
servodirecție și cu roțile în
poziție dreaptă, se învârte
ușor ghidonul / volanul în
sensul acelor de ceasornic și
invers, pe cât posibil fără a
mișca roțile
Inspecția vi zuală a mișcării
libere Joc excesiv al elementelor
sistemului de direcție (de
exemplu un punct de pe
coroana volanului poate fi
rotit pe un arc de cerc pe o
distanță mai mare de o
cincime din diametrul
volanului fără ca roțile
directoare să se miște)
sau n econformitate cu
cerințele1)

Siguranța este afectată X

X
2.4. Aliniament roți Verificarea aliniamentului
roților pentru motociclete și
mopede cu două roți –
control vizual conform pct.
C
Verificarea aliniamentului
roților pentru celelalte
categorii – control vizual Roți nealiniate în mod
evident X
2.6. Servodirecție
electronică (EPS) Inspecție vizuală și
verificarea concordanței
dintre unghiul ghidonului /
volanului și unghiul roților
în momentul pornirii sau
opririi motorului
a) Mart orul indicator de
defecțiuni (MIL) al
servodirecției electronice
(EPS) indică o funcționare
defectuoasă a sistemului X
b)Neconcordanță între
unghiul ghidonului /
volanului și unghiul roților

Direcția afectată X

X
c)Nefuncționare a
servodi recției X
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspecție vizuală de pe șa
sau de la postul de conducere Obstrucționarea câmpului de
vizibilitate al conducătorului
care îi afectează vederea în
față sau lateral (în afara zonei
de baleiaj a
ștergătoa relor de parbriz)

Zona din raza de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
afectată sau oglinzile
exterioare nevizibile X

X
3.2. Stare geamuri (inclusiv
parbriz) Inspecție vizuală
Evaluare conform anexei nr.
2 la reglementări pct . D a)Geam fisurat sau decolorat
în afara zonei de baleiaj a
ștergătoarelor de parbriz

Zona din raza de ac țiune a
ștergătoarelor de parbriz
afectată sau nu se asigură
vizibilitatea corespunzătoare X

X

40 prin oglinzile exterioare
b)Geam cu transparență
neconformă cu s pecificațiile
cerințelor1)

Transparență neconformă cu
specificațiile cerințelor1) în
zona din raza de ac țiune a
ștergătoarelor de parbriz
sau pentru geamurile laterale
față (nu se asigură
vizibilitatea corespunzătoare
prin oglinzile exterioare) X

X
c)Geam în stare inacceptabilă
(spart, cu acoperire/folie
necertificată/ neomologată )

Vizibilitatea în interiorul
razei de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
diminuată semnificativ X

X
3.3.

Oglinzi sau dispozitive
retrovizoare Inspecție vizu ală și
funcțională de la postul de
conducere
a)Oglindă sau dispozitiv lipsă
sau nemontat în conformitate
cu cerințele1) (există cel puțin
două oglinzi sau dispozitive
retrovizoare)

Mai puțin de două oglinzi sau
dispozitive retrovizoare X

X

b)Oglindă sau dispozitiv ușor
deteriorate sau fixate
necorespunzător

Oglindă sau dispozitiv
nefuncțional, puternic
deteriorat, fixat
necorespunzător, cu risc de
cădere X

X
3.4. Ștergătoare de parbriz
(dacă este cazul) Inspecție vizuală și
funcț ională a)Ștergător nefuncțional,
lipsă sau neconform cu
cerințele1) X
b)Lamela ștergătorului
deteriorată

Lamela ștergătorului lipsă sau
deteriorată excesiv X

X
3.5. Spălător de parbriz
(dacă este cazul) Inspecție vizuală și
funcțională Spălătorul nu funcționează
corespunzător (lichidul de
spălare lipsește dar pompa
funcționează sau jetul de apă
direcționat necorespunzător)

Nefuncționare spălător X

X
3.6. Sistem de dezaburire
(dacă este cazul) Inspecție vizuală și
funcțională Sistem care nu funcționează
corespunzător sau este
deteriorat X
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
4.1.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Far/sursă de lumină defectă
(pentru faruri multiple/sur se
de lumină multiple; în cazul
LED, până la 1/3 nu X

41 funcționează)

Far singular/sursă de lumină
singulară defectă; în cazul
LED vizibilitate foarte
afectată

X
b)Defecțiune ușoară a
sistemului de proiecție
(dispozitiv reflectorizant și
dispers oare)

Funcționare defectuoasă sau
lipsa sistemului de proiecție
(dispozitiv reflectorizant și
dispersoare) X

X
c)Far fixat necorespunzător X
d) Lipsă far X
4.1.2. Orientare (+E)
Inspecție vizuală și
funcțională
Se determină centrul de
focalizare orizontal al
fiecărui far cu lumină de
întâlnire cu ajutorul
aparatului de control al
farurilor.
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de reglare
este funcțional Far reglat necorespunzător
(centrul de focalizare al unui
far nu se încadrea ză în
limitele stabilite în cerin țe1) X
4.1.3. Comutare lumini
Inspecție vizuală și
funcțională
a)Comutator care nu
funcționează în conformitate
cu cerințele1) (număr mai mic
de faruri care funcționează
concomitent)

Depășirea luminozității
maxime adm ise în partea din
față (număr mai mare de
faruri care funcționează
concomitent) X

X

b)Dispozitiv de comandă
defect X
4.1.4. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională a)Far, culoare emisă, poziție,
intensitate sau marcaj
neconform cu cerințele1) X
b)Dispersor sau sursă de
lumină obstrucționate,
reducând intensitatea luminii
sau modificând culoarea
luminii emise X
c)Sursă de lumină și far
incompatibile X
4.1.5. Dispozitiv de reglare pe
verticală a farurilor
(dacă a fost prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală și
funcțională a)Dispozitivul nu
funcționează X
b)Dispozitivul manual nu
poate fi acționat de pe șa /
scaunul conducătorului auto X
4.2. Lămpi de poziție față, spate și lămpi/lumini pentru circul ația pe timp de zi
4.2.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională
a)Sursă de lumină defectă.
(în cazul surselor luminoase
cu diode luminiscente -LED
nu se consideră defect dacă
funcționează minim 50% din X

42 acestea, constituite într -un
grup c ompact)
b)Dispersor spart sau lipsă X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere X

X
d)Lipsă lampă X
4.2.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționarea
comutatorului nu este în
conformitate cu cerințele1)

Lămpile de poziție spate se
sting când farurile sunt
aprinse X

X
b)Comutator defect, nu
funcționează X
4.2.3. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate luminoasă
sau marcaj neconform cu
cerințele1)

Lumină roșie în față sau
lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic X

X
b)Disperso r sau sursă de
lumină obstrucționat /ă,
reducând intensitatea luminii,
luminozitatea sau modificând
culoarea luminii emise

Lumină roșie în față sau
lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic X

X
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED, până
la 1/3 nu func ționează )

Sursă de lumină unică defectă
(în cazul LED, funcționează
mai puțin de 2/3)

Nicio sursă de lumină nu
funcționează X

X

X
b)Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra luminii
emise)

Dispersor deteriorat
semnif icativ (afectează
lumina emisă) X

X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere X

X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.3.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu X

43 cerin țele1)

Funcționare întârziată

Complet nefuncțional

X

X
b)Funcționarea dispozitivului
de comandă este afectată X
4.3.3. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate luminoasă
sau marc aj neconform cu
cerințele1)

Lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic X

X
4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lum ină
multiple; în cazul LED, până
la 1/3 nu func ționează )

Sursă de lumină unică defectă
(în cazul LED, funcționează
mai puțin de 2/3) X

X
b)Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra luminii
emise)

Dispersor deteriorat
semnificativ (afecte ază
lumina emisă) X

X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere X

X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.4.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele1)

Complet n efuncțional X

X
4.4.3. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate luminoasă
sau marcaj neconform cu
cerințele1) X
4.4.4. Frecvență semnal
luminos Inspecție vizuală și
funcțională Frecvența semn alului luminos
neconformă cu cerințele1)
(frecvența diferă cu mai mult
de 25%) X
4.5. Faruri și lămpi de ceață
4.5.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED, până
la 1/3 nu func ționează )

Sursă de lumină unică defectă
(în cazul LED, funcționează
mai puțin de 2/3) X

X
b)Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra luminii
emise)
X

44 Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina emisă) X
c)Far/lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere sau de orbire a
traficului din sens opus X

X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.5.2. Orientare Inspecție funcțională Deviere a farului de ceață de
la orientarea orizontală X
4.5.3. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele1)

Complet nefuncțional X

X
4.5.4. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională a)Far/lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate lu minoasă
sau marcaj neconform cu
cerințele1) X
b)Sistemul nu funcționează în
conformitate cu cerințele1) X
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă X
b)Dispersoare defec te X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere X

X
d)Lipsă lampă X
4.6.2. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate luminoasă
sau marcaj neconform cu
cerințele1) X
b) Funcționarea sistemului nu
este în conformitate cu
cerințele1) X
4.6.3. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele1)

Lampa de mers înapoi poate
fi aprinsă fără ca
schimbătorul să se a fle în
poziția de mers înapoi X

X
4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate
4.7.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă care proiectează
lumina direct în spate sau
lumină albă în spate X
b)Sursă de l umină defectă
(surse de lumină multiple)

Sursă de lumină defectă
(sursă de lumină unică ) X

X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere X

X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.7.2. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele1) X

45 4.8. Catadioptri
4.8.1. Stare Inspecție vizuală a)Defect sau deteriorat

Capacitatea de reflexie este
diminuată X

X
b)Element reflectorizant fixat
nesigur

Se poate de sprinde X

X
4.8.2. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală
Dispozitiv, culoare reflectată
sau poziție neconformă cu
cerințele1)

Dispozitiv neomologat, lipsă
sau reflectând culoarea roșie
spre față sau culoarea albă
spre spate X

X
4.9. Martori l uminoși obligatorii pentru sistemul de iluminare
4.9.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională
Nu funcționează

Nu funcționează pentru faza
lungă sau pentru lampa de
ceață spate X

X
4.9.2. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională Neconform cu cerințele1) X
4.10. Conexiuni electrice
între autovehicul și
remorcă Inspecție vizuală ; dacă este
posibil, se verifică
continuitatea electrică a
conexiunii a)Componente fixe atașate
necorespunzător

Priză cu fixare
necorespunzătoa re X

X
b)Izolație deteriorată

Poate provoca scurtcircuit X

X
c)Funcționare
necorespunzătoare a
conexiunilor electrice ale
remorcii sau ale vehiculului
tractor

Luminile de frână ale
remorcii nu funcționează
deloc X

X
4.11. Cablaj electric

Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canalul de
vizitare sau pe elevator,
inclusiv , dacă este cazul , în
compartimentul motor.
a)Cablaj electric fixat
necorespunzător

Prinderi slăbite, care ating
muchii ascuțite, conectori ce
se pot deconecta

Cablajul poate atinge părți
fierbinți, componente în
mișcare de rotație sau solul,
conectori deconectați (pentru
sistemele de frânare și de
direcție) X

X

X
b)Cablaj electric ușor
deteriorat

Cablaj electric foarte
deteriorat

Cablaj electric extrem de X

X

X

46 deteriorat (pentru sistemele
de frânare și de direcție)
c)Izolație deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

Risc major de incendiu,
formare de scântei X

X

X
4.12. Lămpi și catadioptri
facultativi Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă/catadioptru montat
neconform cu cerințele1)

Lumină emisă/reflectată roșie
în față sau albă în spate X

X
b)Lampa nu funcționează în
conformitate cu cerințele1)

Numărul farurilor care se
aprind simultan depășește
luminozitatea permisă.
Lumină emisă/reflectată roșie
în față sau albă în spate X

X
c)Lampă/catadioptru fixat
necorespunzător

Risc foarte mare de
desprindere X

X
4.13. Baterie (baterii) de
acumulatori Inspecție vizuală a)Fixată necorespunzător

Fixată nec orespunzător încât
poate provoca scurtcircuit X

X
b)Scurgeri reduse de electrolit

Scurgeri majore de electrolit X

X
c)Comutator defect (dacă este
necesar) X
d)Siguranțe improvizate sau
defecte (dacă sunt necesare) X
e)Ventilaț ie
necorespunzătoare (dacă e
necesară) X
5. PUNȚI, JANTE , ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1. Punți (axe) (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare utilizând un detector
de jocuri
a)Punte (axă) deformată sau
fisurată X
b)Fixare nesigură la vehicul

Stabilitate afectată,
funcționalitate afectată: joc
excesiv în punctele de fixare X

X
c)Modificare nesigură2)

Stabilitatea afectată,
funcționalitatea afectată,
spațiu insuficient fa ță de alte
componente sau față de sol X

X
5.1.2. Fuzetă (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare u tilizând un detector
de jocuri
Se aplică o forță laterală sau a)Fuzetă fisurată X
b)Uzură excesivă a pivotului
fuzetei sau a bucșelor

Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională X

X

47 verticală pe fiecare roată ș i
se evaluează jocul dintre
portfuzetă și axul fuzetei afectată
c)Mișcare excesivă între
fuzetă și puntea rigidă

Posibili tate de slăbire sau
desprindere; stabilitatea
direcțională afectată X

X
d)Joc al pivotului fuzetei în
punte

Posibilitate de slăbire sau
desprindere; stabilitatea
direcțională afectată X

X
5.1.3. Rulmenți roți (+E) Inspecție vizuală cu
vehicul ul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare utilizând un detector
de jocuri
Se rotește fiecare roată
Se aplică o forță laterală sau
verticală la fiecare roată și se
constată mișcarea relativă
dintre roată și fuzetă a)Joc excesiv în rulment

Stabilitatea direcțională
afectată; pericol de distrugere X

X
b)Rulment prea strâns, gripat

Pericol de supraîncălzire;
pericol de distrugere X

X
5.2. Roți , jante și anvelope
5.2.1. Butuc roată Inspecție vizuală a)Prezon sau piuli ță de fixare
a roții lipsă sau strâns slab

Prezoane sau piulițe lipsă la
aceeași roată sau strânse slab ,
astfel încât afectează foarte
grav siguranța rutieră X

X
b)Butuc uzat sau deteriorat

Butuc uzat sau deteriorat într –
un mod care afectează fixarea
sigură a j antei X

X
5.2.2. Jante (+E) Inspecție vizuală a ambelor
părți ale fiecărei roți cu
vehiculul pe un elevator sau
pe canal a)Jantă fisurată sau cu defect
de sudură X
c)Jantă deformată excesiv sau
uzată în zona găurilor de
prindere pe butuc sau în zona
prinderii inelului de reținere

Este afectată prinderea sigură
de butuc; este afectată
prinderea sigură a anvelopei X

X
d)Dimensiunile jantei și
compatibilitatea cu anvelopa
nu sunt în conformitate cu
documentele sau cu
cerințele1) X
e)Spițe rupte, deformate sau
lipsă

Este afectată conducerea în
siguranță a autovehiculului X

X
f)Valvă anvelopă deteriorată
(autovehicule cu două sau trei
roți) X
5.2.3. Anvelope (+E) Inspecție vizuală a întregii
anvelope prin deplasarea
vehicu lului înainte și înapoi a)Dimensiunea anvelopei,
indicele de sarcină sau
indicele de viteză, marca X

48 pe canal sau prin rotirea roții
când vehiculul este
suspendat pe elevator.
A se vedea pct . D de omologare nu sunt
conforme cu documentele sau
cu cerințele1)

Indice de sarcină sau de
viteză necorespunzător pentru
utilizare , anvelopa atinge alte
părți fixe ale vehiculului,
afectând conducerea în
siguranță

X
b)Anvelope de dimensiuni
diferite pe aceeași axă X
c)Anvelope de construcție
diferită (radial sau diagonal)
pe aceeași axă X
d)Anvelope grav deteriorate
sau cu tăieturi

Cord vizibil sau deteriorat X

X
e)Indicatorul de uzură al
profilului anvelopei devine
expus

Adâncimea profilului
principal (zona centrală de
3/4 din lă țimea benzii de
rulare) mai mică de 1,6 mm X

X
f)Anvelopa se freacă de alte
componente (dispozitive
flexibile antiîmproșcare)

Anvelopa se freacă de alte
componente (nu este
periclitată conducerea în
siguranță) X

X
h)Sistemul de monitoriz are a
presiunii anvelopelor
funcționează defectuos sau
una dintre anvelope este
dezumflată în mod evident

Nefuncționare evidentă a
sistemului X

X
i)Uzură neuniformă
pronunțată a anvelopei pe
banda de rulare (cu excepția
cvadriciclurilor) X
5.3. Suspensie
5.3.1.
Arcuri (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un detector
de jocuri dacă este necesar a)Arc fixat nesigur pe șasiu ,
cadru sau punte

Mișcare relativă vizibilă.
Prinderi foarte slăbite X

X
b)O componentă a arcului
deteriorată sau fisurată

Foaia de arc principală sau
foile de arc secundare foarte
afectate X

X
c)Lipsă arc

Foaia de arc principală sau X

X

49 foile de arc secundare foarte
afectate
d)Modificare nesigură2)

Distanță ins uficientă față de
alte componente ale
vehiculului; arcurile nu
funcționează X

X
5.3.2. Amortizoare (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un detector
de jocuri dacă
este necesar
a)Amortizor fixat nesigur pe
șasiu , cadru sau punte

Prinderea amortizorului
slăbită X

X
b)Amortizor deteriorat
prezentând scurgeri
importante sau funcționare
necorespunzătoare X
c)Lipsă amortizor X
5.3.3. Bare de torsiune, bielete
antiruliu, bară
stabilizatoare, basculă,
brațe ale suspensiei
(+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un detector
de jocuri dacă
este necesar
a)Fixare necorespunzătoare a
unei componente pe șasiu ,
cadru sau punte

Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată X

X
b)Componentă deteriorată sau
corodată excesiv

Stabilitatea componentei este
afectată sau componentă
fisurată X

X
c)Modificare nesigură2)

Distanță prea mică față de
alte componente ale
vehiculului; sistemul nu
funcționează X

X
d)Lipsă bară stabilizatoare
(dacă a fost prevăzută de
producător) X
5.3.4. Articulații suspensie
(+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un detector
de jocuri dacă este necesar a)Uzură excesivă a pivotului
fuzete i și/sau a unei bucșe sau
a unei articulații a suspensiei

Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată X

X
b)Burduf de protecție la praf
foarte deteriorat

Burduf de protecție la praf
lipsă sau fisurat X

X
6. ȘASIU , CADRU ȘI ELEMENTE ATAȘATE
6.1. Caroserie autoportantă, șasiu, cadru și accesorii
6.1.1. Stare generală (+E) Inspecție vizuală cu
vehicul ul aflat pe canal sau
elevator
Coroziunile se vor evalua
conform procedurii
prevăzut e la anexa nr. 2 la
reglementări pct . G
a)Fisură sau deformare ușoară
a lonjeroanelor sau a
traverselor

Fisură sau deformare gravă a
lonjeroanelor sau a
traverselor X

X
b)Plăci de ranforsare sau X

50
prinderi nesigure

Majoritatea prinderilor
slăbite; rezistență insuficientă
a pieselo r

X
c)Coroziune excesivă care
afectează rigiditatea
ansamblului

Rezistență insuficientă a
pieselor X

X
d)Praguri, contrapraguri,
contraaripi corodate excesiv X
6.1.2. Tubulatură de evacuare,
amortizoare de zgomot
(+E) Inspecție vizu ală și
auditivă cu vehiculul
aflat pe canal sau elevator a)Sistem de evacuare fixat
necorespunzător sau neetanș X
b)Gazele de evacuare pătrund
în cabina conducătorului sau
în compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la b ord X

X
c)Lipsă element din
tubulatura de evacuare X
d)Tubulatura de evacuare nu
este poziționată
corespunzător X
6.1.3. Rezervor și conducte
sau racorduri de
combustibil (+E) Inspecție vizuală cu
vehicu lul aflat pe canal sau
elevator
În cazul sistemelor
GPL/GNC cu ajutorul
dispozitivelor de detectare a
scurgerilor

a)Rezervor, conducte sau
racorduri fixate
necorespunzător, creând un
risc deosebit de incendiu X
b)Scurgeri de combustibil sau
capacul de la rezervor lipsă
sau neetanș

Risc de incendiu; pierdere
importantă de substanțe
periculoase X

X
c)Conductă sau racord uzat
din cauza frecării

Conductă sau racord
deteriorat X

X
d)Funcționare
necorespunzătoare a
robinetului de oprire a
combustibilului (dacă este
prevăzut) X
e)Risc de incendiu datorat:
– scurgerilor de combustibil;
– protecției necorespunzătoare
a rezervorului de combustibil
sau a sistemului de evacuare;
– stării compartimentului
motor X
f)Sistem GPL/GNC
neconform cu cerințele,
oricare part e a sistemului este
defectă1 X
o)Alimentare dintr -un
rezervor improvizat, altul
decât cel destinat X
6.1.4. Bare de protecție (dacă Inspecție vizuală Fixare slăbită sau deteriorare X

51 au fost prevăzute de
producător) care poate cauza accidente la
contact

Componente care se pot
desprinde; funcționalitate
puternic afectată

X
6.1.5. Suport pentru roata de
rezervă (dacă a fost
prevăzut de producător) Inspecție vizuală a)Suportul nu este într -o stare
corespunzătoare X
b)Suport fisurat sau fixat
nesigur X
c)Roată de rezervă fixată
nesigur pe suport

Risc foarte mare de
desprindere X

X
6.1.6. Dispozitiv de cuplare și
dispozitiv de remorcare
(+E) Inspecție vizuală, dacă este
cazul cu vehiculul pe canal
sau pe elevator, urmărind cu
atenție uzura și funcționarea
corespunzătoare a oricărui
dispozitiv de siguranță
montat și/sau prin utilizarea
calibrel or de măsurare sau a
șublerului
Verificare și evaluare
conform procedurii
prevăzute la anexa nr. 2 la
reglementări pct . H a)Componentă de teriorată,
defectă sau fisurată (dacă nu
este utilizată)

Componentă deteriorată,
defectă sau fisurată (dacă este
utilizată) X

X
b)Uzură excesivă a unei
componente

Limita de uzură depășită X

X
c)Prindere necorespunzătoare
a dispozitivului de cuplare

Prindere necorespunzătoare a
dispozitivului de cuplare, cu
risc foarte mare de
desprindere X

X
d) Orice dispozitiv de
siguranță lipsă, sau care nu
funcționează corespunzător X
e)Nefuncționarea oricărui
indicator de cuplare X
f)Obstrucționarea plăcii de
înmatriculare sau a oricărei
lămpi (atunci când
dispozitivul de cuplare nu
este utilizat)

Placa cu numărul de
înmatriculare nu este vizibilă
integral (atunci când
dispozitivul de cuplare nu
este utilizat) X

X
g)Mo dificare nesigură2)
(piese secundare)

Modificare nesigură2) (piese
principale) X

X
h)Cuplare prea slabă X
i)Dispozitiv de cuplare
remorcă
neomologat/necertificat X
6.1.7. Transmisie (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canalul de
vizitare sau elevator
Se verifică zona a)Șurub de siguranță slăbit
sau lipsă

Șurub de siguranță slăbit sau X

X

52 ambreiajului, a cutiei de
viteze, diferențialului
lipsă, astfel încât afectează
foarte grav siguranța rutieră
b)Lagărele arborilor d e
transmisie uzate excesiv

Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare X

X
c)Uzură excesivă a
articulațiilor cardanice sau a
lanțurilor/curelelor de
transmisie

Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare X

X
d)Cup laje flexibile deteriorate

Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare X

X
e)Arbore deteriorat sau îndoit X
f)Carcasa lagărului fisurată
sau fixată necorespunzător

Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare X

X
g)Element de protecție contra
prafului deteriorat
semnificativ

Element de protecție la praf
lipsă sau spart X

X
h)Modificare neautorizată a
sistemului de transmisie sau a
elementelor de comandă X
i)Scurgeri importante lichid,
ulei de transmisie (se
form ează picături) X
j)Comandă ambreiaj fixată
necorespunzător, deformată,
lipsă element de asigurare
comandă X
k)Lipsă transmisie
longitudinală sau a arborilor
planetari la una din punțile
autovehiculului în cazul
autovehiculelor cu tracțiune
integrală X
6.1.7.1. Funcționare transmisie Inspecție funcțională Funcționare
necorespunzătoare X
6.1.8. Suporți motor Inspecție vizuală Suport motor deteriorat grav
și evident

Suport motor slăbit sau rupt X

X
6.1.9. Performanțe motor
a)Unit ate de comandă
modificată , afectând siguranța
și/sau mediul X
b)Modificarea motorului sau
a anexelor acestuia, afectând
siguranța și/sau mediul X
6.2. Cabină conducător auto și caroserie
6.2.1. Stare (inclusiv ataș)
(+E) Inspecție vizuală
Se vor face verificări și
evaluări conform anexei nr. a)Panou fixat
necorespunzător sau
deteriorat ori element care X

53 2 la reglementări pct . G poate provoca răniri

Se poate desprinde

X
b)Montant nesigur (deformat,
corodat excesiv sau fisurat
care poat e genera deschiderea
accidentală a capotelor sau a
obloanelor)

Stabilitate afectată X

X
c)Pătrunderea de emisii de
gaze ale motorului sau de
gaze de evacuare

Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord X

X
d)Reparație
necorespun zătoare /
modificare nesigură2)

Spațiu insuficient față de
drum sau de piesele aflate în
mișcare X

X
e)Caroserie, cabină
incompletă sau deteriorată X
f)Caroserie și cabină corodată
excesiv X
h)Dispozitiv de cuplare ataș
necorespunzăt or X
6.2.2. Montare (+E)
Inspecție vizuală în zonele
de control cu vehicul ul pe un
elevator sau pe canal
Se vor face verificări și
evaluări conform anexei nr.
2 la reglementări pct. G a)Caroserie sau cabină
nesigură

Stabilitatea este afectată X

X
b)Caroserie/cabină în mod
evident centrată
necorespunzător pe șasiu X
c)Fixare nesigură sau lipsă
element de fixare a
caroseriei/cabinei pe șasiu sau
pe traverse, dar simetria este
asigurată

Fixare nesigură sau lipsă
element de fixare a
caroser iei/cabinei pe șasiu sau
pe traverse, astfel încât
siguranța rutieră este pusă în
pericol X

X
d)Corodare excesivă în
punctele de fixare pe
caroseria autoportantă

Stabilitate afectată X

X
6.2.3. Uși și dispozitive de
închidere uși Inspecți e vizuală și
funcțională
Se vor face verificări și
evaluări conform anexei nr.
2 la reglementări pct. G a)Ușă care nu se deschide sau
nu se închide corespunzător X
b)Ușă care se poate deschide
accidental sau care nu rămâne
închisă (uși glisante)

Ușă care se poate deschide
accidental sau care nu rămâne
închisă (uși pivotante) X

X

54 c)Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sau montant
deteriorat

Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sau montant lipsă
sau slăbit X

X
d)Uși corodate excesiv X
6.2.4. Podea (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal
Se vor inspecta cu atenție
mărită zonele de îm binare
ale podelei cu caroseria
Se vor face verificări și
evaluări conform anexei nr.
2 la reglementări pct. G Podea nesig ură sau foarte
deteriorată

Podea instabilă

X

X
6.2.5. Șa / scaun conducător
auto Inspecție vizuală și
funcțională a)Șa / scaun cu structură
defectă

Șa / scaun slăbit sau fixat
necorespunzător X

X
b)Funcționare
necorespunzătoare a
mecanis mului de reglare

Șaua / scaunul se mișcă sau
spătarul scaunului nu poate fi
fixat X

X
6.2.6. Alte scaune (inclusiv
scaunul din ataș) Inspecție vizuală a)Scaune defecte sau nesigure
(piese secundare)

Scaune defecte sau nesigure
(piese principale) X

X
b)Scaune care nu au fost
echipate în conformitate cu
cerințele1); numărul de scaune
nu corespunde cu ce l
menționat în CIV; poziționare
neconformă cu omologarea X
c)Scaune modificate sau
neomologate X
6.2.7. Comenzile
conducătorului auto Inspecție vizuală și
funcțională Funcționare incorectă a
oricărei comenzi necesare
pentru operarea în siguranță a
vehiculului

Operarea în siguranță a
vehiculului afectată X

X
6.2.9. Alte echipamente și
accesorii interioare și
exterioare Inspecție vizuală a)Fixare defectuoasă a unui
accesoriu sau echipament X
b) Accesorii sau echipamente
neconforme cu cerințele1)

Element montat care poate
provoca răniri; siguran ța este
afectată X

X
c)Scurgeri reduse de la
echipamentul hidraulic

Scurgeri majore de substanțe
periculoase X

X

55 6.2.10. Apărători de noroi (dacă
au fost prevăzute de
producători), aripi Inspecție vizuală a) Lipsă, fixate
necorespunzător sau foarte
corodate

Pot provoca răniri; risc de
desprindere X

X
b)Spațiu i nsuficient față de
anvelope/roți

Spațiu insuficient față de
anvelope/roți (apărători) X

X
c)Neconforme cu cerințele1)

Acoperire insuficientă a
profilului anvelopei X

X
6.2.11. Stativ, picior de sprijin Inspecție vizuală a) Lipsă, prost fix at sau foarte
corodat X
b) Neconform cu cerin țele1) X
c) Risc de desfacere atunci
când vehiculul se află în
mișcare X
6.2.12. Mânere și suporturi
pentru picioare Inspecție vizuală a) Lipsă, prost fixate sau
foarte corodate X
b) Necon forme cu cerin țele1) X
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere
7.1.1. Siguranța montării
centurilor de siguranță
și a cataramelor aferente Inspecție vizuală
a)Ancorare deteriorată
excesiv

Ancorare cu risc de
desprindere X

X
b)Ancorare slăbită X
7.1.2. Stare centuri de
siguranță, catarame Inspecție vizuală și
funcțională a)Centură de siguranță
obligatorie lipsă sau care nu a
fost montată X
b)Centură de siguranță
deteriorată

Orice tăietură sau ur mă de
supratensionare X

X
c)Centură de siguranță
neconformă cu cerințele1) X
d) Catarama centurii de
siguranță deteriorată sau cu
funcționare incorectă X
e) Retractorul centurii de
siguranță deteriorat sau cu
funcționare incorectă X
7.2. Stingător de incendiu Inspecție vizuală a)Lipsă X
b)Neconform cu cerințele1) X
7.3. Dispozitiv de închidere
și dispozitiv antifurt Inspecție vizuală și
funcțională a)Dispozitivul antifurt nu
funcționează corespunzător X
b)Dispoz itiv defect

Închidere sau blocare
inopinată X

X
7.4. Triunghiuri
reflectorizante de
presemnalizare Inspecție vizuală a)Lipsă sau incomplete X
b)Neconform cu cerințele1) X
7.5. Trusă de prim ajutor Inspecție vizuală Lipsă, incompletă sau
neconformă cu cerințele1) X
7.7. Dispozitiv de avertizare Inspecție vizuală și a)Nu funcționează X

56 acustică funcțională corespunzător

Nu funcționează deloc

X
b)Dispozitiv de acționare
fixat necorespunzător X
c) Neconform cu cerințele1)

Sunetul emis poate fi
confundat cu sirenele oficiale X

X
7.8. Vitezometru Inspecție vizuală și
funcțională în timpul probei
în parcurs
a)Nu este montat conform
cerințelor1)

Lipsă (dacă este obligatoriu) X

X
b)Funcționare
necorespunzătoare

Total nefuncțional X

X
c)Insuficient iluminat

Lipsa iluminării X

X
7.11. Odometru (dacă a fost
prevăzut de producător) Inspecție vizuală a)Manipulare evidentă
(fraudă) pentru a reduce
kilometrajul sau pentru a
falsifica kilometrajul unui
vehicul X
b)Nefuncționare evidentă X
7.12. Sistem de control
electronic al stabilității
(ESC) (dacă a fost
prevăzut de producător) Inspecție vizuală a)Senzorul de turație de la
roată lipsă sau deteriorat X
b)Instalație electrică
deteriorată X
c)Alte componente lipsă sau
deteriorate X
d)Deteriorare sau funcționare
necorespunzătoare a
comutatorului X
e)Martorul indicator de
defecțiuni (MIL) al ESC
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomo t
8.1.1. Sistem de reducere a
zgomotului Evaluare subiectivă a)Nivelul de zgomot
depășește nivelul maxim
permis de cerințe1) X
b)Orice parte a sistemului de
reducere a zgomotului slăbită,
lipsă, deteriorată, montată
incorect sau modificată în
mod evident astfel încât ar
putea afecta în mod
semnificativ nivelul de
zgomot

Risc foarte mare de cădere X

X
8.2. Emisii de gaze de evacuare
8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)
8.2.1.1. Echipamen t de control
al emisiilor de gaze
de evacuare Inspecție vizuală a)Echipament de control al
emisiilor de gaze montat de
producător lipsă, modificat
sau defect în mod evident X
b)Neetanșeități ce ar putea X

57 afecta măsurarea emisiilor
8.2.2. Emisii d e gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)
8.2.2.1. Echipament de control
al emisiilor de gaze de
evacuare Inspecție vizuală a)Echipament de control al
emisiilor montat de
producător lipsă sau defect în
mod evident X
b) Neetanșeități ce ar putea
afecta măsurarea emisiilor X
8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
8.4.1. Scurgeri de lichide Inspecție vizuală Orice scurgere în exces de
lichid cu excepția apei, care
poate afecta mediul ambiant
sau care reprezintă un fac tor
de risc pentru ceilalți
participanți la trafic

Formare constantă de
picături, care constituie un
risc foarte mare X

X
8.4.2. Fum vizibil Inspecție vizuală Fum în exces de orice culoare X
9. ALTE VERIFICĂRI
9.1. Vehicul în ansamblu Inspec ție vizuală sau prin
utilizarea unui echipament
adecvat a)Reparații sau modificări
necorespunzătoare ale
oricărei componente a
vehiculului ce ar putea afecta
semnificativ siguranța
circulației pe drumurile
publice
X

b)Orice defect suplimentar
constatat ce ar putea afecta
semnificativ siguranța
circulației pe drumurile
publice X
c) Orice defect suplimentar
care nu permite efectuarea
sau finalizarea ITP (motorul
nu pornește, defecte
accidentale etc)3) X
NOTE:
1) “Cerințe” se referă la cond ițiile stabilite prin omologarea de tip și aplicabile la data omologării, primei
înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condițiile stabilite pentru
echiparea ulterioară ori prin legislația națională. Aceste motive de re spingere se aplică numai în cazul în
care a fost verificată conformitatea cu cerin țele.
2) “Modificare nesigură” înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranței rutiere a
vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediu lui
3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP

E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative
asupra siguranței rutiere sau asupra me diului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor
componente neomolgate sau necertificate)

DMi (deficiențe minore) – deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau
impact asupra mediului, precum și alte neconf ormități minore
DMa (deficiențe majore) – deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact
asupra mediului sau să -i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai
importante

58 DP (deficien țe periculoase) – deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței
rutiere sau care au impact asupra mediului

Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în
categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același
element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra
că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera u n risc mai mare la adresa siguranței rutiere

Prescurtări utilizate în tabel:
CI – certificat de înmatriculare
CIV – cartea de identitate a vehiculului
ITP – inspecție tehnică periodică
GPL – gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL)
GNC – gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNC)

Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2.

59 B. Schemă efectuare ITP mopede și motociclete

Schema prezentată nu este o bligatorie, nu conține toate punctele de verificare din planul de operațiuni, este numai o recomandare a RAR.
Inspectorii trebuie să se asigure în cazul în care nu respectă schema de mai sus că toate sistemele și subansamblurile ce tre buie supuse verificăr ii,
conform planului de operațiuni, au fost controlate. 1. Așezat pe șa
Verificări:
– dispozitive de comandă,
– comutatoare,
– avertizor sonor,
– furcă și ghi don.
Deplasare în față
2. Din față
Verificări:
– dispozitive de iluminare față,
– verificare și reglare lumini de drum și
de întâlnire,
– cilindru de frână principal (dacă este
poziționat în față),
– aliniamentul roților.

3. Se amplasează vehiculul pe dispoz itivul
de verificare. Se suspendă roata față
Verificări:
– mecanism de direcție,
– furca față,
– suspensie față
– rulmenții furcii,
– janta față,
– rulmenții roții,
– stare anvelopă,
– componentele sistemului de frânare
față.
Se coboară roata față.
Deplasare în lateral d reapta.

4. Pe partea lateral dreapta
Verificări:
– cadru,
– reazem picioare,
– sistem de evacuare,
– șa.
Deplasare în lateral stânga
5. Pe partea lateral stânga
Verificări:
– cadru,
– reazem picioare,
– sistem de evacuare
Deplasare în spate
6. Se suspendă roata spate
Verificări:
– furca spate,
– suspensie spate,
– rulmenții furcii,
– janta spate,
– rulmenții roții,
– stare anvelopă,
– componentele sistemului de frânare
spate,
Se coboară roata pe sol.

7. În spate
Verificări:
– lampa poziție spate,
– lampa de frânare,
– catadioptri i,
– lămpi de semnalizare,
– eficacitate sistem frânare.

60 C. Aliniamentul roților la mopede și motociclete cu 2 roți

Orice nealiniere vizibilă, suficientă pentru a afecta manevrabilitatea sau conducerea
autovehiculului impune respingerea acestuia.

D. Verificare anvelope

61 ANEXA nr. 2 la Reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP – clasele a II -a și a III -a
autovehicule, tractoare, precum și remorcile acestora

A. Plan de operațiuni

Nr. crt. Denumire verificare Meto dă de control
și aparatură necesară Deficiențe constatate Evaluare deficiențe
DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1. Verificare stare plăci cu
numărul de
înmatriculare,
concordanță dintre
plăcile cu numărul de
înmatriculare și
numărul de
înmatri culare din
documentele
vehiculului (CI și/sau
CIV) Inspecție vizuală a)Placă lipsă sau fixată
necorespunzător astfel încât
s-ar putea desprinde de pe
vehicul X

b)Număr de înmatriculare
lipsă sau ilizibil X
c)Numărul de înmatriculare
de pe p lacă nu este în
concordanță cu documentele
vehiculului X
d)Placă confecționată
artizanal X
0.2. Identificare vehicul;
verificare concordanță
dintre datele de
identificare prelevate de
pe vehiculul prezentat la
ITP și datele din CIV Inspecție viz uală după
curățarea locurilor unde se
află poansonate numărul de
identif icare, codul și seria
motorului
Se verifică concordanța
dintre vehiculul prezentat la
ITP și datele din CIV a)Lipsă număr de identificare
poansonat sau lipsă plăcuță
cu număr de ident ificare de la
bord (dacă producătorul nu a
prevăzut poansonarea
numărului de identificare) X
b)Număr de identificare
incomplet, ilizibil, falsificat
(de ex. modificat sau
poansonat neconform) sau
care nu corespunde cu
documentele vehiculului X

c)Documente ale vehiculului
prezentate la ITP ilizibile sau
cu inexactități materiale X
d)Vehiculul prezentat la ITP
nu corespunde cu datele din
CIV privind: categoria,
caroseria, marca, tipul
vehiculului, codul motorului,
seria motorului, tipul
combustibilului, sursa de
energie, culoarea X
e)Cod sau serie motor
falsificat/falsificată (de ex.
modificate sau poansonate
neconform) X
f)Suportul pe care se află
poansonat numărul de
identificare este fixat
artizanal pe vehicul (de ex.
înconju rat de un cordon de
sudură) X
g)Vehiculul are o altă culoare
decât cea din CIV pe o
suprafață mai mare de 50% X
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanică și funcționare
1.1.1. Ax pedală frână de
serviciu/ax manetă de Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor, a)Ax prea strâns X
b)Uzură avansată sau joc X

62 frână în timp ce sistemul de
frânare este acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie inspectate
cu motorul oprit excesiv
c)Lipsă siguranță pedală X
1.1.2. Stare și cursă pedală /
manetă de frână
Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor,
în timp ce sistemul de
frânare este acționat
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie inspectate
cu motorul oprit a)Cursă excesivă sau rezervă
insuficientă a cursei lib ere a
dispozitivului de acționare X
b)Dispozitivul de acționare
nu revine corect la poziția
inițială

Dacă funcționalitatea este
afectată X

X
c)Îmbrăcăminte pedală (dacă
a fost prevăzută de
producător) uzată excesiv
(netedă), fixată incorect sau
lipsă X
d)Dispozitiv de acționare
deformat excesiv, fisurat, rupt X
1.1.3. Pompă de vacuum sau
compresor și rezervoare
de aer Inspecție vizuală a
componentelo r la presiunea
normală de lucru
Se verifică timpul necesar
pompei sau compresorului să
atingă valoarea de operare
sigură
Se verifică funcționarea
avertizorului, a supapei de
protecție a multicircuitului și
a supapei de siguranță la
suprapresiune a)Presiune/vacuum
insuficient pentru asigurarea
a cel puțin patru acționări ale
frânei după de clanșarea
avertizorului (sau când
manometrul indică un nivel
periculos)

Presiune/vacuum insuficient
pentru asigurarea a cel puțin
două acționări ale frânei după
declanșarea avertizorului (sau
când manometrul indică un
nivel periculos) X

X
b)Timpul de formare a
presiunii/ vidului la valoarea
sigură de operare este prea
lung față de cerințe1) X
c)Supapa de protecție
multicircuit sau supapa de
siguranță la suprapresiune nu
funcționează X
d)Pierdere de aer care
provoacă o scădere
impor tantă de presiune sau
pierdere de aer perceptibilă
auditiv X
e)Deteriorare exterioară care
poate afecta funcționarea
sistemului de frânare

Nivelul de performanță al
frânei de securitate nu este
respectat X

X
1.1.4. Manometru sau
indicator pen tru
presiune scăzută Verificare funcțională Funcționare defectuoasă sau
defectarea indicatorului de
presiune scăzută ori a
manometrului

Este imposibilă identificarea
presiunii scăzute X

X
1.1.5. Supapă de comandă a
frânei, cu acționare Inspecție vizuală,
funcțională și auditivă a a)Dispozitiv de acționare a
supapei uzat excesiv, fisurat X

63 manuală componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat sau deteriorat
b)Dispozitiv de acționare a
supapei nesigur sau supapă
fixată necorespunză tor X
c)Pierderi de aer în sistem,
conexiuni strânse
necorespunzător X
d)Funcționare
necorespunzătoare X
1.1.6. Element de acționare
frână de staționare,
levier de comandă frână
de staționare, mecanism
cu clichet frână de
staționare, frână de
staționare cu acționare
electrică Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor
în timp ce sistemul de
frânare este acționat a)Blocare incorectă a
mecanismului cu clichet X
b) Uzură a axului levierului
sau a mecanismului cu clichet

Uzură ex cesivă X

X
c)Cursă prea mare sau prea
mică a levierului indicând un
reglaj incorect X
d)Element de acționare lipsă,
deteriorat sau nefuncțional X
e)Funcționare incorectă,
indicatorul de avertizare
indică o funcționare
defectuoasă X
1.1.7. Supape de frânare
(supape de comandă,
supape de descărcare,
regulatoare de presiune
etc.) Inspecție vizuală,
funcțională și auditivă a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Supapă deteriorată sau
pierderi excesive de aer

Funcționalitatea este afectată X

X
b)Pierderi de ulei importante
la compresor X
c)Supapă fixată sau montată
necorespunzător X
d)Pierdere sau scurgere de
lichid de frână

Funcționalitatea este afectată X

X
1.1.8. Elemente de cuplare ale
frânelor (semi)remorcii
(electrice și pneumatice) Deconectarea și reconectarea
tuturor elementelor de
cuplare ale sistemelor de
frânare dintre autoveh iculul
tractor și (semi)remorcă
Inspecție vizuală,
funcțională și auditivă a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Robinet de închidere defect
sau supapă cu etanșare
automată defectă

Funcționalitatea este afectată X

X
b) Robinet de închidere sau
supapă nefixat/nefixată sau
montate necorespunzător

Funcționalitatea este afec tată X

X
c)Pierderi excesive de aer

Funcționalitatea este afectată X

X
d)Funcționare
necorespunzătoare

Acționarea frânei este
afectată X

X
1.1.9. Rezervoare de aer
comprimat Inspecție vizuală și auditivă a)Rezervor ușor deteriorat
sau ușor corodat

Rezervor foarte deteriorat,
foarte corodat sau cu pierderi
de aer X

X
b)Funcționare
necorespunzătoare a
dispozitivului de purjare X

64
Nefuncționarea dispozitivului
de purjare
X
c)Fixare sau montare
necorespunzătoare X
1.1.10. Dispozitiv servofrână,
pompă centrală de frână
(pentru sistemul de
frânare hidraulic) Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor
în timp ce sistemul de
frânare este acționat a)Dispozitiv servofrână
defect sau ineficient

Nu funcționează X

X
b)Pompă centrală defectă dar
frâna încă funcționează

Pompă centrală defectă sau
neetanșă încât
funcționalitatea frânei este
afectată X

X
c)Pompă centrală fixată
necorespunzător dar frâna
încă funcționează

Pompă centrală fixată
necorespunzăt or astfel încât
funcționalitatea frânei este
afectată X

X
d)Cantitate insuficientă de
lichid de frână, sub marcajul
MIN

Cantitatea de lichid de frână
este considerabil sub
marcajul MIN

Lichidul de frână nu este
vizibil X

X

X
e)Lipsă capac rezervor lichid
de frână X
f)Martor nivel lichid de frână
aprins sau defect (dacă a fost
prevăzut de producător) X
g)Funcționare defectuoasă a
dispozitivului de avertizare în
caz de nivel insuficient al
lichidului de frână (dacă a
fost prevăzut de producător) X
1.1.11. Conducte de frână
rigide Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
A se vedea pct. C a)Risc iminent de fisurare sau
rupere X
b) Conducte sau conexiuni
neetanșe (sisteme
pneumatice)

Conducte sau conexiuni
neetanșe (sisteme de frânare
cu acționare hidraulică) X

X
c)Conducte deteriorate sau
corodate excesiv

Este afectată funcționarea
frânelor prin blocare sau prin
risc iminent de scurgere X

X
d)Conductă pozi ționată
necorespunzător

Risc de producere a unei X

X

65 avarii din cauza poziționării
necorespunzătoare
1.1.12. Furtunuri de frână Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Risc iminent de fisurare sau
de rupere X
b)Furtun deteriorat, cu puncte
de frecare, răsucit sau prea
scurt

Furtun deteriorat sau cu
puncte ori urme de frecare X

X
c)Neetanșeitate furtun sau
racord (sisteme pneumatice)

Furtun sau conexiune
neetanșă (sisteme hidraulice) X

X
d)Umflare a furtunului sub
presiune

Cord deteriorat X

X
e)Furtun cu porozități X
1.1.13. Garnituri de frânare
(plăcuțe, saboți) Inspecție vizuală acolo unde
există zonă de vizitare a)Garnitură excesiv de uzată
(la nivelul marcajului
minim)

Garnitură excesiv de uzată
(marcajul minim nu este
vizibil) X

X
b)Garnitură ancrasată (cu
ulei, unsoare etc.)
X
Funcționarea frânei este
afectată din cauza ancrasării
garniturii X
c)Garnitură lipsă sau montată
greșit X
1.1.14. Tamb uri și discuri de
frână Inspecție vizuală, inclusiv în
zona de ventilație a)Tambur sau disc uzat

Tambur sau disc excesiv de
uzat, excesiv de deteriorat,
fisurat, fixat necorespunzător
sau spart X

X
b)Tambur sau disc ancrasat
(cu ulei, unsoare etc.)

Funcționarea frânei este
afectată din cauza ancrasării
tamburului sau a discului X

X
c)Tambur sau disc lipsă X
d)Platou fixat nesigur, joc
platou X
1.1.15. Cabluri de frână,
leviere, conexiuni, tije
de acționare Inspecție vizuală și
funcțională a componentelor
în timp ce sistemul de
frânare este acționat a)Cablu deteriorat sau cu
noduri

Funcționarea frânei este
afectată X

X
b)Componentă corodată sau
uzată excesiv

Funcționarea frânei este
afectată X

X
c)Cablu, levier, t ijă sau
conexiune necorespunzătoare X
d)Ghidaj de cablu X

66 necorespunzător
e)Orice element care poate
împiedica mișcarea liberă a
elementelor sistemului de
frânare X
f)Mișcare necorespunzătoare
a timoneriei din cauza
reglajului incorect sa u uzurii
excesive X
g)Lipsă cabluri sau elemente
ale timoneriei X
1.1.16. Elemente de acționare
sistem frânare (inclusiv
etriere, cilindri de frână
cu arc, cilindri de frână
hidraulici) Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frâ nare este
acționat a)Element de acționare fisurat
sau deteriorat

Funcționarea frânei este
afectată X

X
b) Element de acționare
neetanș

Funcționarea frânei este
afectată X

X
c) Element de acționare fixat
sau montat necorespunzător

Funcțio narea frânei este
afectată X

X
d)Element de acționare
corodat excesiv

Risc de fisurare X

X
e)Cursă insuficientă sau prea
mare a pistonului sau a
mecanismului cu membrană

Funcționarea frânei este
afectată X

X
f)Deteriorarea înveli șului de
protecție

Înveliș de protecție lipsă sau
deteriorat excesiv X

X
1.1.17. Regulator automat al
frânării în funcție de
încărcare (dacă a fost
prevăzută de
producător) Inspecție vizuală și
funcțională în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Timonerie defectă X
b)Timonerie reglată
necorespunzător X
c)Regulator blocat sau
nefuncțional, cu ABS
funcțional

Regulator blocat sau
nefuncțional X

X
d)Regulator lipsă (dacă este
prevăzut) X
e)Lipsa plăcuței cu datele
tehnic e principale X
f)Date ilizibile sau
neconforme cu cerințele1) X
1.1.18. Dispozitive și
indicatoare de reglare a
jocurilor Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Dispozitiv deteriorat,
gripat, cu mișcare a normală,
uzat excesiv sau reglat
necorespunzător X
b)Dispozitiv de reglare a
jocului defect X
c)Dispozitiv de reglare a X

67 jocului montat incorect
1.1.19. Frână de încetinire
(dacă a fost prevăzută
de producător sau dacă
este obligatorie) Inspecție vizuală a)Conector sau suport fixat
nesigur

Funcționalitatea este afectată X

X
b)Sistem defect în mod
evident sau lipsă X
1.1.20. Acționare automată a
frânei (semi)remorcii Deconectare cuplă de frânare
dintre autovehicul și
(semi)remorcă Frâna (semi)remorcii nu
acționează automat la
deconectarea dispozitivului
de cuplare X
1.1.21. Ansamblu sistem de
frânare Inspecție vizuală și auditivă a)Alte dispozitive ale
sistemului (de exemplu,
pompă antigel, uscător de aer
etc.) deteriorate la exterior
sau corodate excesiv care
afectează sistemul de frânare

Funcționalitatea frânei este
afectată X

X
b)Pierderi de aer sau de
antigel

Funcționalitatea sistemului
este afectată X

X
c)Orice altă componentă
fixată nesigur sau m ontată
necorespunzător X
d)Modificare nesigură a unei
componente2)

Performanța frânei este
afectată X

X
1.1.22. Conectoare de testare
(atunci când sunt
montate sau obligatorii) Inspecție vizuală a)Lipsă X
b)Deteriorate

Inutilizabile sau neetanșe X

X
1.1.23. Frânare inerțială Inspecție vizuală și în timpul
funcționării Eficiență insuficientă X
1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu
1.2.1. Performanță (+E) Inspecție pe standul de
frânare cu role sau prin
probe în parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și înregistrare.
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim ; la autovehiculele
care nu sunt echipate cu
servofrână, verificarea se
efectuează prin aplicarea
unui efort de acționare la
pedală care nu trebuie să
depășească valoarea
determinată în funcție de
starea de încărcare a
autovehiculului
Pentru autovehiculele
destinate învățării
conducerii auto și pentru
cele adaptate conducerii de
către o persoană cu handicap
se va efectua o probă a)Forță de frânare
necorespunzătoare pe una sau
mai multe roți

Lipsa forței de frânare pe una
sau pe mai multe roți X

X
b)Dezechilibrul forțelor de
frânare de la roțile aceleiași
punți este mai mare de 30%
dar mai mic de 50%
În cazul frânării în parcurs,
vehiculul deviază excesiv de
la traiectoria rectilinie

Dezechilibrul forțelor de
frânare de la roțile aceleiași
punți este mai mare de 50% X

X
c)Forța de frânare nu variază
gradual (blocarea bruscă a
frânei) X
d)Timp de răspuns prea mare
la frânare la orice roată X
e)Variație excesivă a forței de X

68 supliment ară de frânare cu
acționarea dispozitivului
suplimentar.
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări frânare în timpul frânării la
rotația completă a unei roți
1.2.2. Eficacitat e (+E) Încercare pe standul
de frânare cu role (cu
utilizarea, după caz, a
dispozitivului de măsurare a
forței la pedală, a
dispozitivului de măsurare a
presiunii în instalația de
frânare, a dispozitivului de
ancorare) sau prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și înregistrare și,
după caz, dispozitiv de
măsurare a efortului la
pedală
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim
Pentru autovehiculele
destinate învățării
conducerii auto și pentru
cele adaptate cond ucerii de
către o persoană cu handicap
se va efectua o probă
suplimentară de frânare cu
acționarea dispozitivului
suplimentar
Autovehiculele sau
(semi)remorcile cu masa
totală maximă admisibilă
mai mare de 3,5 tone trebuie
inspectate în conformitate cu
standardele ISO 21069. A se
vedea anexa nr. 11 la
reglementări Coeficient de frânare mai mic
decât valorile menționate în
anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B și
C (încercare pe standul de
frânare cu role) sau
decelerația maximă măsurată
mai mică decât valorile
menționate în anexa nr. 11
tabelul 5 lit. B și C (probe în
parcurs) X
Coeficient de frânare mai mic
decât valorile menționate în
anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B și
C (încercare pe standul de
frânare cu role) sau
decelerația maximă măsurată
mai mică decât valorile
menționate în anexa nr. 11
tabelul 5 lit. B și C (probe în
parcurs) X
1.3. Performanță și eficacitate frână de securitate (dacă este acționată printr -un sistem separat)
1.3.1. Performanță (+E) În cazul în care sistemul
de frânare al fr ânei de
securitate este separat de
sistemul frânei
de serviciu, a se utiliza
metoda menționată la
punctul 1.2.1.
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări a)Forță de frânare
necorespunzătoare pe una sau
pe mai multe roți

Lipsa forței de frânare pe una
sau pe mai multe roți X

X
b)Dezechilibrul forțelor de
frânare de la roțile aceleiași
punți este mai mare de 30%
dar mai mic de 50%.
În cazul frânării în parcurs,
autovehiculul deviază excesiv
de la traiectoria rectilinie

Dezechilibrul forțelor de
frânare de la roțile aceleiași
punți este mai mare de 50% X

X
c)Forța de frânare nu variază
gradual (blocarea bruscă a
frânei) X

69 1.3.2 Eficacitate (+E) În cazul în care sistemul
de frânare al frânei de
securitate este separat de
sistemul frânei
de serviciu, a se utiliza
metoda menționată la
punctul 1.2.1.
Nu se efectuează la tractoare
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări Coeficient de frânare mai mic
decât valorile menționate în
anexa nr. 11 tabelul 2 X

Coeficient de frânare mai mic
decât valorile menționate în
anexa nr. 11 tabelul 2 X
1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare (când nu este frână de securitate)
1.4.1. Performanță (+E) Inspecție pe standul de
frânare sau prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și
înregistrare
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortul ui
maxim
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări Frâna nu acționează pe una
dintre părți
În cazul frânării în parcurs,
vehiculul deviază excesiv de
la traie ctoria rectilinie X
1.4.2. Eficacitate (+E) Inspecție pe standul de
frânare sau prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și înregistrare
sau cu vehiculul pe o pantă
cu unghi de înclinare
cunoscut. Se acționează
frâna gradual (după caz)
până la obținerea efortului
maxim
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări Coeficient de frânare mai mic
de 16% sau decelerația
maximă măsurată mai mică
de 1,6 m/s2, după caz, pentru
toate categoriile de vehicule

Mai puțin de 50% din valorile
de mai sus (8% sau 0.8 m/s2)

X

X

1.5. Performanță frână de
încetinire Inspecție vizuală și, dacă
este posibil, probe
funcționale în parcurs a)Forța de frânare nu variază
gradual (nu se aplică la frâna
de încetinire pe evacuare) X
b)Sist em inoperant X
1.6. Sistem antiblocare
(ABS) Inspecție vizuală și inspecția
dispozitivului de avertizare
și/sau prin utilizarea
interfeței electronice a
vehiculului a)Dispozitivul de avertizare
nu funcționează X
b)Dispozitivul de avertizare
indic ă funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului X
c)Senzorul de turație al unei
roți lipsă sau deteriorat X
d)Cablaj electric ABS
deteriorat X
e)Alte componente lipsă sau
deteriorate X
f)Sistemul indică o defecțiune
prin interfața ele ctronică a
vehiculului X
1.7. Sistem electronic de
frânare (EBS) Inspecție vizuală și inspecția
dispozitivului de avertizare
și/sau prin utilizarea
interfeței electronice a
vehiculului a)Dispozitivul de avertizare
nu funcționează X
b)Dispozitivu l de avertizare
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului X
c)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X

70 1.8. Lichid de frână Inspecție vizuală Lichid de frână contaminat
sau cu sedimente

Risc iminent de avar ie X

X
2. SISTEM DE DIRECȚIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1. Starea casetei de
direcție (+E)
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
roțile în aer sau pe
platforme culisante, se
învârte volanul într -o parte
și-n alta
Inspecție vizuală a modului
de funcționare a casetei de
direcție a)Sistem de direcție greu
manevrabil X
b)Palier de arbore răsucit sau
cu caneluri uzate

Funcționalitate afectată X

X
c)Palier de arbore uzat
excesiv

Funcționalitate afectată X

X
d)Depl asare excesivă a
arborelui

Funcționalitate afectată X

X
e)Scurgeri de lichid

Formare de picături X

X
2.1.2. Fixare casetă de direcție
(+E) Cu vehiculul aflat pe canal,
se rotește volanul stânga –
dreapta
Se poate folosi un detector
de jocuri corespunzător
În cazul în care se utilizează
un elevator, se deplasează
manual roțile stânga -dreapta
Inspecție vizuală a fixării
casetei de direcție
a)Fixare necorespunzătoare a
casetei

Fixare periculos de slăbită
sau joc vizibil față de
șasiu/caroserie X

X
b)Găuri de fixare ovalizate

Fixare grav afectată X

X
c)Șuruburi de fixare fisurate
sau lipsă

Fixare grav afectată X

X
d)Casetă de direcție fisurată

Stabilitatea sau fixarea
casetei de direcție afectată X

X
2.1.3. Stare con exiuni sistem
de direcție (+E) Inspecție vizuală a
componentelor direcție i în
ceea ce privește uzura,
fisurile și siguranța, în timp
ce volanul este rotit stânga –
dreapta cu autovehiculul pe
canal utilizând un detector
de jocuri corespunzător sau
pe elevato r deplasând
manual roțile punții
directoare stânga -dreapta a)Mișcare relativă între
componentele sistemului ce
ar trebui să fie fixe

Mișcare excesivă sau
posibilitate de desprindere X

X
b)Joc excesiv în articulațiile
sistemului de direcție

Risc foarte mare de
desprindere X

X
c)Deformări sau fisuri ale
oricărei componente

Funcționalitate afectată X

X
d)Lipsă dispozitive de
blocare la bracarea roților X
e)Alinierea
necorespunzătoare a
componentelor (ex. bară de
comandă a dire cției, bară de
conexiune etc.) X
f)Modificare nesigură2) X

71
Funcționalitate afectată
X
g)Burduf de protecție la praf
deteriorat

Burduf de protecție la praf
lipsă sau deteriorat excesiv X

X
2.1.4. Funcționare elemente
mecanice de legătur ă la
sistemul de direcție
(+E) Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
roțile pe sol, se învârte
volanul în sensul acelor de
ceasornic și în sens invers
sau cu ajutorul unui detector
special adaptat pentru jocul
din direcție
Inspecție vizua lă a
componentelor direcție i în
ceea ce privește uzura,
fisurile și securitatea a)Mișcarea levierului sau a
timoneriei de direcție produce
lovirea de o parte fixă a
șasiului/caroseriei X
b)Limitatoare mecanice de
cursă nefuncționale sau lipsă
(dacă a u fost prevăzute de
producător X
c)Atingerea componentelor X
2.1.5. Stare, fixare,
funcționare și
etanșeitate servodirecție
(+E) Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
roțile pe sol, se învârte
volanul în sensul acelor de
ceasornic ș i în sens invers
sau cu ajutorul unui detector
special ad aptat pentru jocul
din direcție
Inspecție vizuală a
componentelor direcție i în
ceea ce privește uzura,
fisurile și securitatea a) Scurgere de lichid sau
funcționare afectată X
b)Nivel redus d e lichid (sub
marcajul MIN)

Lipsă lichid în rezervor X

X
c)Mecanismul nu
funcționează

Direcția afectată X

X
d)Mecanism fixat
necorespunzător sau fisurat

Direcția afectată X

X
e)Aliniere necorespunzătoare
sau lovirea reciprocă a
componentelor, ori
de o parte fixă a
șasiului/caroseriei

Direcția afectată X

X
f)Reparații necorespunzătoare
/
modificări nesigure2)

Direcția afectată X

X
g)Cablu,conductă sau furtun
deteriorat, uzat sau corodat
excesiv

Direcția afec tată X

X
2.2. Volan și coloană volan
2.2.1. Stare, fixare volan Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
greutatea vehiculului pe sol ,
se aliniază volanul la
coloană, se mișcă volanul în
diferite dire cții,
perpendicular pe coloană
Inspecție vizuală a jocului
și a stării cuplajelor flexibile
sau a articulațiilor cardanice a)Deplasare relativă între
volan și coloana de direcție
care indică un joc excesiv

Risc foarte mare de
desprindere X

X
b)Lipsa dispozitivului de
reținere ( a siguranței) pe
butucul volanului

Risc foarte mare de
desprindere X

X

72 c)Butucul, coroana sau
spițele volanului fisurate sau
fixate necorespunzător

Risc foarte mare de
desprindere X

X
2.2.2. Stare, fixare coloană
volan /juguri, furci
cuplaj și amortizor de
direcție
Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal și cu
greutatea vehiculului pe sol ,
se aliniază volanul la
coloană, se mișcă volanul în
diferite direc ții,
perpendicular pe coloană
Inspecție vizuală a jocului și
a stării cuplajel or flexibile
sau a articulațiilor cardanice a)Joc excesiv axial al
centrului volanului în raport
cu coloana X

b)Joc excesiv radial al
centrului volanului în raport
cu coloana X
c)Joc anormal în cuplajul
elastic sau cardanic sau
cuplaj deterior at X
d)Fixare necorespunzătoare

Risc foarte mare de
desprindere X

X
e)Reparație
necorespunzătoare /
modificare nesigură2) X
2.3. Joc în sistemul de
direcție Cu vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal, cu
greutatea vehiculului pe roți ,
motorul, dacă este posibil,
pornit pentru vehiculele cu
servodirecție și cu roțile în
poziție dreaptă, se învârte
ușor volanul în sensul acelor
de ceasornic și invers, pe cât
posibil fără a mișca roțile
Inspecția vizuală a mișcării
libere Joc excesiv al el ementelor
sistemului de direcție (de
exemplu un punct de pe
coroana volanului poate fi
rotit pe un arc de cerc pe o
distanță mai mare de o
cincime din diametrul
volanului fără ca roțile
directoare să se miște)
sau neconformitate cu
cerințele1)

Siguranța e ste afectată X

X
2.4. Aliniament roți Verificarea aliniamentului
roților
Control vizual Roți nealiniate în mod
evident X
2.5. Placa turnantă a axei
directoare la remorci
(+E)
Inspecție vizuală sau
utilizând un detector de
jocuri corespunz ător
Se decuplează remorca și
apoi proțapul este rotit
stânga -dreapta sau roțile
punții directoare sunt
deplasate stânga -dreapta
până la cursa maximă a)Componentă ușor
deteriorată

Componentă puternic
deteriorată sau fisurată X

X
b) Joc excesiv

Deplasarea în linie dreaptă
sau stabilitatea direcțională
afectată X

X
c)Fixare necorespunzătoare

Poate conduce la desprindere X

X
2.6. Servodirecție
electronică (EPS) Inspecție vizuală și
verificarea concordanței
dintre unghiul volanului și
unghiul roților în momentul
pornirii sau opririi
motorului și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice a vehiculului a) Martorul indicator de
defecțiuni (MIL) al
servodirecției electronice
(EPS) indică o funcționare
defectuoasă a sistemului X
b)Ne concordanță între
unghiul volanului și unghiul
roților

Direcția afectată X

X
c)Nefuncționare a
servodirecției X

73 d)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspecți e vizuală de la postul
de conducere Obstrucționarea câmpului de
vizibilitate al conducătorului
care îi afectează vederea în
față sau lateral (în afara zonei
de baleiaj a
ștergătoarelor de parbriz)

Zona din raza de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
afectată sau oglinzile
exterioare nevizibile X

X
3.2. Stare geamuri (inclusiv
parbriz) Inspecție vizuală
Evaluare conform pct. D a)Geam fisurat sau decolorat
în afara zonei de baleiaj a
ștergătoarelor de parbriz

Zona din raza de ac țiune a
ștergătoar elor de parbriz
afectată sau nu se asigură
vizibilitatea corespunzătoare
prin oglinzile exterioare X

X
b)Geam cu transparență
neconformă cu specificațiile
cerințelor1)

Transparență neconformă cu
specificațiile cerințelor1) în
zona din raza de a cțiune a
ștergătoarelor de parbriz
sau pentru geamurile laterale
față (nu se asigură
vizibilitatea corespunzătoare
prin oglinzile exterioare) X

X
c)Geam în stare inacceptabilă
(spart, cu acoperire/folie
necertificată/ neomologată )

Vizibilitatea în interiorul
razei de acțiune a
ștergătoarelor de parbriz
diminuată semnificativ X

X
3.3. Oglinzi sau dispozitive
retrovizoare (+E) Inspecție vizuală și
funcțională de la postul de
conducere
Se va verifica vizibilitatea
jaloanelor în poligonul de
probe conform anexei nr. 3
la reglementări pentru
oglinzile din clasele IV și V a)Oglindă sau dispozitiv lipsă
sau nemontat în conformitate
cu cerințele1) (există cel puțin
două oglinzi sau dispozitive
retrovizoare)

Mai puțin de două oglinzi sau
dispozitiv e retrovizoare X

X

b)Oglindă sau dispozitiv ușor
deteriorate sau fixate
necorespunzător

Oglindă sau dispozitiv
nefuncțional, puternic
deteriorat, fixat
necorespunzător, cu risc de
cădere X

X
c)Câmp vizual necesar
neacoperit X
d)Oglindă suplimentară la X

74 autovehiculele destinate
învățării conducerii auto
deteriorată, montată
necorespunzător

Oglindă suplimentară la
autovehiculele destinate
învățării conducerii auto lipsă

X
3.4. Ștergătoare de parbriz Inspecție vizual ă și
funcțională a)Ștergător nefuncțional,
lipsă sau neconform cu
cerințele1) X
b)Lamela ștergătorului
deteriorată

Lamela ștergătorului lipsă sau
deteriorată excesiv X

X
3.5. Spălător de parbriz Inspecție vizuală și
funcțională Spălătorul nu funcționează
corespunzător (lichidul de
spălare lipsește , dar pompa
funcționează sau jetul de apă
direcționat necorespunzător)

Nefuncționare spălător X

X
3.6. Sistem de dezaburire Inspecție vizuală și
funcțională Sistem care nu funcționează
corespunzător sau este
deteriorat X
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
4.1.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Far/sursă de lumină defectă
(pentru faruri multiple/surse
de lumină multiple; în cazul
LED, până la 1/3 nu
funcționează)

Far singular/sursă de lumină
singulară defectă; în cazul
LED vizibilitate foarte
afectată X

X
b)Defecțiune ușoară a
sistemului de proiecție
(dispozitiv reflectorizant și
dispersoare)

Funcționare defect uoasă sau
lipsa sistemului de proiecție
(dispozitiv reflectorizant și
dispersoare) X

X
c)Far fixat necorespunzător X
d) Lipsă far X
4.1.2. Orientare (+E)
Inspecție vizuală și
funcțională
Se determină centrul de
focalizare orizontal al
fiecărui far cu lumină de
întâlnire cu ajutorul
aparatului de control al
farurilor sau prin utilizarea
interfeței electronice a
vehiculului
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de reglare
este funcțional a)Far reglat necorespunzător
(centrul de foc alizare al unui
far nu se încadrează în
limitele stabilite în cerin țe1) X
b)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X
4.1.3. Comutare lumini Inspecție vizuală și a)Comutator care nu X

75 funcțională sau prin
utilizarea interfeței
electronice a vehiculului funcționează în conformitate
cu cerințele1) (număr mai mic
de faruri care funcționează
concomitent)

Depășirea luminozității
maxime admis e în partea din
față (număr mai mare de
faruri care funcționează
concomitent)

X

b)Dispozitiv de comandă
defect X
c)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X
4.1.4. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională a)Far, culoare emisă, poziție,
intensitate sau marcaj
neconform cu cerințele1) X
b)Dispersor sau sursă de
lumină obstrucționate,
reducând intensitatea luminii
sau modificând culoarea
luminii emise X
c)Sursă de lumină și far
incompatibile X
d)Faruri destinate conducerii
pe partea stângă X
4.1.5. Dispozitiv de reglare pe
verticală a farurilor
(dacă a fost prevăzut de
producător)
Inspecție vizuală și
funcțională, dacă este
posibil , sau prin utilizarea
interfeței electronice a
vehiculului a)Dispozitivul nu
funcționează X
b)Dispozitivul manual n u
poate fi acționat de pe
scaunul conducătorului auto X
c)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X
4.1.6. Dispozitiv de spălare a
farurilor (dacă a fost
prevăzut de producător) Inspecție vizuală și
funcțională , dacă este posibil Ștergătorul și/sau spălătorul
nu funcționează

În cazul lămpilor cu
descărcare în gaz X

X
4.2. Lămpi de poziție față, spate, lămpi de gabarit, lămpi de contur și lămpi/lumini pentru circulația pe timp de zi
4.2.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională
a)Sursă de lumină defectă.
(în cazul surselor luminoase
cu diode luminiscente – LED
nu se consideră defect dacă
funcționează minim 50% din
acestea, constituite într -un
grup compact) X
b)Dispersor spart sau lipsă X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere X

X
d)Lipsă lampă X
4.2.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționarea
comutatorului nu este în
conformitate cu cerințele1)

Lămpile de poziție spate și
lămpile de cont ur se sting
când farurile sunt aprinse X

X
b)Comutator defect, nu
funcționează X

76 4.2.3. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate luminoasă
sau marcaj neconform cu
cerințele1)

Lumină ro șie în față sau
lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic X

X
b)Disperso r sau sursă de
lumină obstrucționat /ă,
reducând intensitatea luminii,
luminozitatea sau modificând
culoarea luminii emise

Lumină roșie în față sau
lumină albă în spate;
intensitate luminoasă redusă
puternic X

X
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED, până
la 1/3 nu func ționează)

Sursă de lumină unică defectă
(în cazul LED, funcționează
mai puțin de 2/3)

Nicio sursă de lumină nu
funcționează X

X

X
b)Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra luminii
emise)

Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina e misă) X

X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere X

X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.3.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională sau prin
utilizarea interfeței
electronice a vehiculului a)Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele1)

Funcționare întârziată

Complet nefuncțional X

X

X
b)Funcționarea dispozitivului
de comandă este afectată X
c)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X
d)Lampa p entru frâna de
urgență nu funcționează sau
nu funcționează corect X
4.3.3. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate luminoasă
sau marcaj neconform cu
cerințele1)

Lumină albă în spate; X

X

77 intensitate luminoasă redusă
puternic
4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED, până
la 1/3 nu func ționează)

Sursă de lumină unică defectă
(în cazul LED, funcționează
mai puțin de 2/3) X

X
b)Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra luminii
emise)

Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina emisă) X

X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foa rte mare de
desprindere X

X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.4.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele1)

Complet nefuncțional X

X
4.4.3. Respectare cerințe1) Inspecție viz uală și
funcțională Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate luminoasă
sau marcaj neconform cu
cerințele1) X
4.4.4. Frecvență semnal
luminos Inspecție vizuală și
funcțională Frecvența semnalului
luminos neconformă cu
cerințele1) (frecvența diferă cu
mai mult de 25%) X
4.5. Faruri și lămpi de ceață
4.5.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
(pentru surse de lumină
multiple; în cazul LED, până
la 1/3 nu func ționează)

Sursă de lumină unică defectă
(în cazul LED, funcționează
mai puțin de 2/3) X

X
b)Dispersor ușor deteriorat
(fără influență asupra luminii
emise)

Dispersor deteriorat
semnificativ (afectează
lumina emisă) X

X
c)Far/lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere s au de orbire a
traficului din sens opus X

X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.5.2. Orientare Inspecție funcțională Deviere a farului de ceață de
la orientarea orizontală X
4.5.3. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționarea comut atorului
nu este în conformitate cu
cerințele1) X

78
Complet nefuncțional
X
4.5.4. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională a)Far/lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate luminoasă
sau marcaj neconform cu
cerințele1) X
b)Sistemul nu funcționează în
conformitate cu cerințele1) X
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă X
b)Dispersoare defecte X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprind ere X

X
d)Lipsă lampă X
4.6.2. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă, culoare emisă,
poziție, intensitate luminoasă
sau marcaj neconform cu
cerințele1) X
b) Funcționarea sistemului nu
este în conformitate cu
cerințe le1) X
4.6.3. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele1)

Lampa de mers înapoi poate
fi aprinsă fără ca
schimbătorul să se afle în
poziția de mers înapoi X

X
4.7. Dispozitiv de ilum inare a plăcii de înmatriculare spate
4.7.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă care proiectează
lumina direct în spate sau
lumină albă în spate X
b)Sursă de lumină defectă
(surse de lumină multiple)

Sursă de lumină defe ctă
(sursă de lumină unică) X

X
c)Lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere X

X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.7.2. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională Funcționarea comutatorului
nu este în conformitate cu
cerințele1) X
4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant – fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur
4.8.1. Stare Inspecție vizuală a)Echipament reflectorizant
defect sau deteriorat

Capacitatea de reflexie este
diminuată X

X
b)Element reflectorizant fixat
nesigur

Se poate desprinde X

X
4.8.2. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală
A se vedea anexa nr. 15 la
reglementări Dispozitiv, culoare reflectată
sau poziție neconformă cu
cerințele1)

Dispozitiv neomologa t, lipsă X

X

79 sau reflectând culoarea roșie
spre față sau culoarea albă
spre spate
4.9. Martori luminoși obligatorii pentru sistemul de iluminare
4.9.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională
Nu funcționează

Nu funcționează pentru f aza
lungă sau pentru lampa de
ceață spate X

X
4.9.2. Respectare cerințe1) Inspecție vizuală și
funcțională Neconform cu cerințele1) X
4.10. Conexiuni electrice
între autovehiculul
tractor și (semi)remorcă Inspecție vizuală ; dacă este
posibil, se ve rifică
continuitatea electrică a
conexiunii a)Componente fixe atașate
necorespunzător

Priză cu fixare
necorespunzătoare X

X
b)Izolație deteriorată

Poate provoca scurtcircuit X

X
c)Funcționare
necorespunzătoare a
conexiunilor electrice ale
(semi) remorcii sau ale
vehiculului tractor

Luminile de frână ale
(semi) remorcii nu
funcționează deloc X

X
4.11. Cablaj electric

Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canalul de
vizitare sau pe elevator,
inclusiv dacă este cazul în
compartimentul motor
În cazul troleibuzelor se
verifică și existența și starea
cablurilor de descărcare la
pământ, dacă acestea au fost
prevăzute de producător a)Cablaj electric fixat
necorespunzător

Prinderi slăbite, care ating
muchii ascuțite, conectori ce
se pot dec onecta

Cablajul poate atinge părți
fierbinți, componente în
mișcare de rotație sau solul,
conectori deconectați (pentru
sistemele de frânare și de
direcție) X

X

X
b)Cablaj electric ușor
deteriorat

Cablaj electric foarte
deteriorat

Cablaj electric extrem de
deteriorat (pentru sistemele
de frânare și de direcție) X

X

X
c)Izolație deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

Risc major de incendiu,
formare de scântei X

X

X
4.12. Lămpi și catadioptri
facultativi Inspecție vi zuală și
funcțională a)Lampă/catadioptru montat
neconform cu cerințele1)

Lumină emisă/reflectată roșie
în față sau albă în spate X

X
b)Lampa nu funcționează în
conformitate cu cerințele1) X

80
Numărul farurilor care se
aprind simultan depășește
lumin ozitatea permisă.
Lumină emisă/reflectată roșie
în față sau albă în spate
X
c)Lampă/catadioptru fixat
necorespunzător

Risc foarte mare de
desprindere X

X
4.13. Baterie (baterii) de
acumulatori Inspecție vizuală a)Fixată necorespunzător

Fixată necorespunzător încât
poate provoca scurtcircuit X

X
b)Scurgeri reduse de
electrolit

Scurgeri majore de electrolit X

X
c)Comutator defect (dacă este
necesar) X
d)Siguranțe improvizate sau
defecte (dacă sunt necesare) X
e)Ventilație
necorespunzătoare (dacă e
necesară) X
4.14 Caseta ȘCOALĂ Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă X
b)Caseta lipsă sau deteriorată X
c)Caseta fixată nesigur

Risc foarte mare de
desprindere X

X
d)Caseta n u funcționează
corespunzător la comutarea
luminilor de poziție și a
farurilor X
e)Caseta necertificată,
montată necorespunzător X
5. PUNȚI, JANTE , ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1. Punți (axe) (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul afla t pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare
Se utilizează obligatoriu un
detector de jocuri în cazul
vehiculelor cu MTMA>3,5
tone a)Punte (axă) deformată sau
fisurată X
b)Fixare nesigură la vehicul

Stabilitate afectată,
funcționalitate afecta tă: joc
excesiv în punctele de fixare X

X
c)Modificare nesigură2)

Stabilitatea afectată,
funcționalitatea afectată,
spațiu insuficient față de alte
componente sau față de sol X

X
5.1.2. Fuzetă (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe ele vator
sau deasupra canalului de
vizitare
Se utilizează obligatoriu un
detector de jocuri în cazul
vehicu lelor cu MTMA>3,5
tone
Se aplică o forță laterală sau
verticală pe fiecare roată ș i a)Fuzetă fisurată X
b)Uzură excesivă a pivotului
fuzetei sau a bucșelor

Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată X

X
c)Mișcare excesivă între
fuzetă și puntea rigidă
X

81 se evaluează jocul dintre
portfuzetă și axul fuzetei
conform proce durii
prevăzut e la pct. E Posibilitate de slăbire sau
desprindere; stabilitatea
direcțională afectată X
d)Joc al pivotului fuzetei în
punte

Posibilitate de slăbire sau
desprindere; stabilitatea
direcțională afectată X

X
5.1.3. Rulmenți roți (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe ele vator
sau deasupra canalului de
vizitare
Se utilizează obligatoriu un
detector de jocuri în cazul
vehiculelor cu MTMA>3,5
tone
Se rotește fiecare roată. Se
aplică o forță laterală sau
verticală la fiecare roată și se
constată mișcarea relativă
dintre roată și fuzetă a)Joc excesiv în rulment

Stabilitatea direcțională
afectată; pericol de distrugere X

X
b)Rulment prea strâns, gripat

Pericol de supraîncălzire;
pericol de distrugere X

X
5.2. Roți jante și anvelope
5.2.1. Butuc roată Inspecție viz uală a)Prezon sau piuli ță de fixare
a roții lipsă sau strâns slab

Prezoane sau piulițe lipsă la
aceeași roată sau strânse slab,
astfel încât afectează foarte
grav siguranța rutieră X

X
b)Butuc uzat sau deteriorat

Butuc uzat sau deteriorat într –
un mod care afectează fixarea
sigură a jantei X

X
5.2.2. Jante (+E) Inspecție vizuală a ambelor
părți ale fiecărei roți cu
vehiculul pe un elevator sau
pe canal a)Jantă fisurată sau cu defect
de sudură X
b)Montare necorespunzătoare
a inelului de reținere a
anvelopei

Risc de desprindere a inelului X

X
c)Jantă deformată excesiv sau
uzată în zona găurilor de
prindere pe butuc sau în zona
prinderii inelului de reținere

Este afectată prinderea sigură
de butuc; este afectată
prinderea sigură a anvelopei X

X
d)Dimensiunile jantei și
compatibilitatea cu anvelopa
nu sunt în conformitate cu
documentele sau cu
cerințele1) X
5.2.3. Anvelope (+E) Inspecție vizuală a întregii
anvelope prin deplasarea
vehiculului înainte și înapoi
pe canal sau prin rotirea roții
când vehiculul este
suspendat pe elevator
A se vedea pct. F a)Dimensiunea anvelopei,
indicele de sarcină sau
indicele de viteză, marca
de omologare nu sunt
conforme cu documentele sau
cu cerințele1)

Indice de sarcină sau de
viteză necorespunzător pentru X

X

82 utilizare , anvelopa atinge alte
părți fixe ale vehiculului,
afectând conducerea în
siguranță
b)Anvelope de dimensiuni
diferite pe aceeași axă sau pe
roțile jumelate X
c)Anvelope de construcție
diferită (radial sau diagonal)
pe aceeași axă X
d)Anvelope grav deteriorate
sau cu tăieturi

Cord vizibil sau deteriorat X

X
e)Indicatorul de uzură al
profilului anvelopei devine
expus

Adâncimea profilului
principal (zona centrală de
3/4 din lățimea benzii de
rulare) mai mică de 1,6 mm
(pentru tractoare: 2 mm la
anvelopele cu diametrul
jantei până la 20" inclusiv sau
4 mm la anvelopele cu
diametrul jantei peste 20") X

X
f)Anvelopa se freacă de alte
componente (dispozitive
flexibile antiîmproșcare)

Anvelopa se freacă de alte
componente (nu este
periclitată conducerea în
siguranță) X

X
g)Anvelopă reșapată
neconformă cu cerințele1)

Stratul de protecție al
cordului afectat X

X
h)Sistemul de monitorizare a
presiunii anvelopelor
funcți onează defectuos sau
una dintre anvelope este
dezumflată în mod evident

Nefuncționare evidentă a
sistemului X

X
5.3. Suspensie
5.3.1.
Arcuri (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un detector
de jocuri dacă este nec esar a)Arc fixat nesigur pe șasiu
sau punte

Mișcare relativă vizibilă.
Prinderi foarte slăbite X

X
b)O componentă a arcului
deteriorată sau fisurată

Foaia de arc principală sau
foile de arc secundare foarte
afectate X

X
c)Lipsă arc

Foaia de arc principală sau
foile de arc secundare foarte X

X

83 afectate
d)Modificare nesigură2)

Distanță insuficientă față de
alte componente ale
vehiculului; arcurile nu
funcționează X

X
5.3.2. Amortizoare (+ E) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un detector
de jocuri dacă
este necesar
a)Amortizor fixat nesigur pe
șasiu sau punte

Prinderea amortizorului
slăbită X

X
b)Amortizor deteriorat
prezentând scurgeri
importante sau funcționare
necorespunzătoare X
c)Lipsă amortizor X
5.3.3. Bare de torsiune, bielete
antiruliu, bară
stabilizatoare, basculă,
brațe ale suspensiei
(+E)
Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un detector
de jocuri dacă
este necesar
a)Fixare necorespunz ătoare a
unei componente pe șasiu sau
punte

Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată X

X
b)Componentă deteriorată
sau corodată excesiv

Stabilitatea componentei este
afectată sau componentă
fisurată X

X
c)Modific are nesigură2)

Distanță prea mică față de
alte componente ale
vehiculului; sistemul nu
funcționează X

X
d)Lipsă bară stabilizatoare
(dacă a fost prevăzută de
producător) X
5.3.4. Articulații suspensie
(+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un detector
de jocuri dacă este necesar a)Uzură excesivă a pivotului
fuzetei și/sau a unei bucșe sau
a unei articulații a suspensiei

Posibilitate de desprindere;
stabilitatea direcțională
afectată X

X
b)Burduf de protecț ie la praf
deteriorat semnificativ

Burduf de protecție la praf
lipsă sau spart X

X
5.3.5. Suspensie pneumatică
(+E) Inspecție vizuală și auditivă
cu vehiculul aflat pe canal a)Sistem nefuncțional X
b)Orice componentă
deteriorată, defectă sau
modificată care afectează
funcționarea sistemului

Funcționarea sistemului
afectată puternic X

X
c) Pierderi de aer audibile X
6. ȘASIU ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI
6.1. Caroserie autoportantă, șasiu și accesorii cadru
6.1.1. Stare generală (+E) Inspecție vizuală cu a)Fisură sau deformare X

84 vehicu lul aflat pe canal sau
elevator
Coroziunile se vor eva lua
conform procedurii
prevăzute la pct. G

ușoară a lonjeroanelor sau a
traverselor

Fisură sau deformare gravă a
lonjeroanelor sau a
traverse lor

X
b)Plăci de ranforsare sau
prinderi nesigure

Majoritatea prinderilor
slăbite; rezistență insuficientă
a pieselor X

X
c)Coroziune excesivă care
afectează rigiditatea
ansamblului

Rezistență insuficientă a
pieselor X

X
d)Praguri, contrapraguri,
contraaripi corodate excesiv X
6.1.2. Tubulatură de evacuare,
amortizoare de zgomot
(+E) Inspecție vizuală și
auditivă cu vehiculul
aflat pe canal sau elevator a)Sistem de evacuare fixat
necorespunzător sau neetanș X
b)Gaze le de evacuare pătrund
în cabina conducătorului sau
în compartimentul
pasagerilor

Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord X

X
c)Lipsă element din
tubulatura de evacuare X
d)Tubulatura de evacuare nu
este poziționată
corespunzător X
6.1.3. Rezervor și conducte
sau racorduri de
combustibil (inclusiv
rezervor și conducte de
combustibil pentru
dispozitivul de
încălzire) (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe canal sau
elevator .
În cazul sistemelor
GPL/GNC/ GNL cu ajutorul
dispozitivelor de detectare a
scurgerilor
a)Rezervor, conducte sau
racorduri fixate
necorespunzător, creând un
risc deosebit de incendiu. X
b)Scurgeri de combustibil sau
capacul de la rezervor lipsă
sau neetanș

Risc de incendiu; pierdere
importantă d e substanțe
periculoase X

X
c)Conductă sau racord uzat
din cauza frecării

Conductă sau racord
deteriorat X

X
d)Funcționare
necorespunzătoare a
robinetului de oprire a
combustibilului (dacă este
prevăzut) X
e)Risc de incendiu datorat :
– scurgerilor de combustibil;
– protecției
necorespunzătoare a
rezervorului de combustibil
sau a sistemului de evacuare;
– stării compartimentului
motor X

85 f)Sistem GPL/GNC /GNL sau
pentru hidrogen neconform
cu cerințele, oricare parte a
sistemului e ste defectă1) X
g)Plăcuță cu data omologării
rezervorului GPL lipsă ori cu
data respectivă ilizibilă;
etichetă sau inscripție
poansonată cu data limită de
expirare a valabilității
rezervorului GNC lipsă ori cu
data respectivă ilizibilă X
h)Sist em GPL /GNC /GNL sau
pentru hidrogen neomologat
ori necertificat X
i)Lipsă rezervor
corespunzător fiecărui
combustibil menționat în CIV X
j)Rezervor GPL cu vechime
mai mare de 10 ani față de
data omologării poansonată;
rezervor GNC cu vechime
mai mare decât data limită de
expirare a valabilității de pe
etichetă sau poansonată X
k)Carcasă multisupapă
neetanșă, fisurată sau fără
capac X
l)Tubulatură pentru
evacuarea scăpărilor de
GPL /GNC /GNL neetanșă ori
nefixată X
m)Țevi pentru GPL din cupru
fără înveliș de protecție din
cauciuc sau plastic

Racorduri GPL sudate sau
lipite pe țevi; racorduri GNC
lipite pe țevi X

X
n)Rezervor suplimentar care
nu este menționat în CIV X
o)Alimentare dintr -un
rezervor improvizat, alt ul
decât cel destinat X
6.1.4. Bare de protecție,
dispozitive de protecție
laterală și dispozitive de
protecție antiîmpănare
spate (dacă au fost
prevăzute de
producător) Inspecție vizuală a)Fixare slăbită sau
deteriorare care poate cauza
accidente la contact

Componente care se pot
desprinde; funcționalitate
puternic afectată X

X
b)Dispozitiv în mod evident
neconform cu cerin țele1) X
6.1.5. Suport pentru roata de
rezervă (dacă a fost
prevăzut de producător) Inspecție vizuală a)Suportul nu este într -o stare
corespunzătoare X
b)Suport fisurat sau fixat
nesigur X
c)Roată de rezervă fixată
nesigur pe suport

Risc foarte mare de
desprindere X

X
6.1.6. Dispozitiv de cuplare și Inspecție vizuală, dacă este a)Componentă deteriorată, X

86 dispozitiv de remorcare
(+E) cazul cu vehiculul pe canal
sau pe elevator, urmărind cu
atenție uzura și funcționarea
corespunzătoare a oricărui
dispozitiv de siguranță
montat și/sau prin utilizarea
calibrel or de măsurare sau a
șublerului
Verificare și evaluare
conform procedurii
prevăzute la pct. H defectă sau fisurată (dacă nu
este utilizată)

Componentă deteriorată,
defectă sau fisurată (dacă este
utilizată)

X
b)Uzură excesivă a unei
componente

Limita de uzură depășită X

X
c)Prinder e necorespunzătoare
a dispozitivului de cuplare

Prindere necorespunzătoare a
dispozitivului de cuplare, cu
risc foarte mare de
desprindere X

X
d) Oric e dispozitiv de
siguranță lipsă sau care nu
funcționează corespunzător X
e)Nefuncționarea oricărui
indicator de cuplare X
f)Obstrucționarea plăcii de
înmatriculare sau a oricărei
lămpi (atunci când
dispozitivul de cuplare nu
este utilizat)

Placa cu numărul de
înmatriculare nu este vizibilă
integral (atunci când
dispozitivul de cuplare nu
este utilizat) X

X
g)Modificare nesigură2)
(piese secundare)

Modificare nesigură2) (piese
principale) X

X
h)Cuplare prea slabă X
i)Dispozitiv de cuplare
(semi) remorcă
neomologat /necertificat X
6.1.7. Transmisie (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe ca nalul de
vizitare sau elevator
Se verifică zona
ambreiajului, a cutiei de
viteze, diferențialului,
reductorului și a frânei de
încetinire (dacă nu
acționează pe
evacuare)
Se verifică inclusiv dubla
comandă pentru ambreiaj î n
cazul autovehiculelor
ȘCOALĂ a)Șurub de siguranță slăbit
sau lipsă

Șurub de siguranță slăbit sau
lipsă, astfel încât afectează
foarte grav siguranța rutieră X

X

b)Lagărele arborilor de
transmisie uzate excesiv

Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare X

X
c)Uzură excesivă a
articulațiilor cardanice sau a
lanțurilor/curelelor de
transmisie

Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare X

X
d)Cuplaje flexibile
deteriorate
X

87 Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare X
e)Arbore deteriorat sau îndoit X
f)Carcasa lagărului fisurată
sau fixată necorespunzător

Risc foarte mare de
desprindere sau de fisurare X

X
g)Element de protecție contra
prafului deteriorat
semnificativ

Element de protecție la praf
lipsă sau spart X

X
h)Modificare neautorizată a
sistemului de transmisie sau a
elementelor de comandă X
i)Scurgeri importante lichid,
ulei de transmisie (se
formează picături) X
j)Comandă ambreiaj fixată
necorespu nzător, lipsă
element de asigurare
comandă (inclusiv dubla
comandă) X
k)Lipsă transmisie
longitudinală sau a arborilor
planetari la una din punțile
autovehiculului în cazul
autovehiculelor cu tracțiune
integrală X
6.1.7.1. Funcționare transmisie Inspecție funcțională Funcționare
necorespunzătoare X
6.1.8. Suporți motor Inspecție vizuală Suport motor deteriorat grav
și evident

Suport motor slăbit sau rupt X

X
6.1.8.1. Stare ventilator Inspecție vizuală Ventilator deteriorat, paletă
venti lator fisurată X
6.1.8.2. Stare, fixare
componente pentru
alimentarea duală a
motorului Inspecție vizuală a)Reductor -vaporizator GPL,
regulator GNC sau unitate de
control electronic fără marcaj
conform Regulamentului
CEE -ONU nr. 67 sau nr. 110 X
b)Reductor -vaporizator GPL,
regulator G NC sau alte
componente
(GPL/ GNC /GNL ) poziționate
sau fixate necorespunzător X
6.1.9. Performanțe motor
a)Unitate de comandă
modificată , afectând
siguranța și/sau mediul X
b)Modificarea motorului sau
a ane xelor acestuia, afectând
siguranța și/sau mediul X
6.2. Cabină conducător auto și caroserie
6.2.1. Stare (+E) Inspecție vizuală
Verificare și evaluare
conform procedurii
prevăzută la pct. G a)Panou fixat
necorespunzător sau
deteriorat ori element car e
poate provoca răniri

Se poate desprinde X

X
b)Montant nesigur (deformat, X

88 corodat excesiv sau fisurat
care poate genera deschiderea
accidentală a capotelor sau a
obloanelor)

Stabilitate afectată

X
c)Pătrunderea de emisii de
gaze a le motorului sau de
gaze de evacuare

Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord X

X
d) Reparație
necorespunzătoare /
modificare nesigură2)

Spațiu insuficient față de
drum sau de piesele aflate în
mișcare X

X
e)Caroserie, cabină
incompletă sau deteriorată X
f)Caroserie și cabină corodată
excesiv X
g)Mecanism de zăvorâre sau
dispozitiv de rabatare a
cabinei pe șasiu defect sau
lipsă (dacă a fost prevăzut de
producător) X
6.2.1.1. Stare, fixare
semiremorcă
autobuz articulat (+E) Inspecție vizuală cu
vehicul ul aflat pe canalul de
vizitare
Se va inspecta și zona de pe
acoperișul autobuzului
Se va utiliza un d etector de
jocuri cu 8 mișcări
Se va inspecta și prin probă
în parcurs a)Ansamblul burduf
deteriorat X
b)Jocuri excesive în
articulațiile brațelor de fixare X
c)Brațe cadru fixate
necorespunzător, reparate
necorespunzător sau cu
deformări importante X
d)Zonele de fixare a brațelor
corodate excesiv X
e)Jocuri în leviere, bare și
articulațiile acestora la puntea
directoare spate X
f)Zgomote la virarea
ansamblului burduf X
6.2.2. Montare (+E)
Inspecție vizuală în zonele
de control cu vehicul ul pe un
elevator sau pe canal
Se vor face verificări și
evaluări conform pct. G a)Caroserie sau cabină
nesigură

Stabilitatea este afectată X

X
b)Caroserie/cabină în mod
evident centrată
necorespunzător pe șasiu X
c)Fixare nesigură sau lipsă
element de fixare a
caroseriei/cabinei pe șasiu
sau pe traverse, dar simetria
este asigurată

Fixare nesigură sau lipsă
element de fixare a
caroseriei/cabinei pe șasiu
sau pe traverse, astfel încât
siguranța rutieră este pusă în
pericol X

X
d)Corodare excesivă în X

89 punctele de fixare pe
caroseria autoportantă

Stabilitate afectată

X
6.2.3. Uși și dispozitive de
închidere uși Inspecție vizuală și
funcțională
Se vor face verificări și
evaluări conform pct. G a)Ușă care nu se deschide sau
nu se închide corespunzător X
b)Ușă care se poate deschide
accidental sau care nu rămâne
închisă (uși glisante)

Ușă care se poate deschide
accidental sau care nu rămâne
închisă (uși pivotante) X

X
c)Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sau montant
deteriorat

Ușă, balama, dispozitiv de
asigurare sau montant lipsă
sau slăbit X

X
d)Uși corodate excesiv X
6.2.4. Podea (+E) Inspecție vizuală cu
vehiculul urcat pe un
elevator sau pe canal
Se vor inspecta cu atenție
mărită zonele de îm binare
ale podelei cu caroseria
Se vor face verificări și
evaluări conform pct. G Podea nesigură sau foarte
deteriorată

Podea instabilă

X

X
6.2.5. Scaun conducător auto Inspecție vizuală și
funcțională a)Scaun cu structură defectă

Scaun slăbit sau fixat
necorespunzător X

X
b)Funcționare
necorespunzătoare a
mecanismului de reglare

Scaunul se mișcă sau spătarul
scaunului nu poate fi fixat X

X
6.2.6. Alte scaune Inspecție vizuală a)Scaune defecte sau nesigure
(piese secundare)

Scaune defecte sau nesigure
(piese principale) X

X
b)Scaune care nu au fost
echipate în conformit ate cu
cerințele1); numărul de scaune
nu corespunde cu ce l
menționat în CIV; poziționare
neconformă cu omologarea X
c)Scaune modificate sau
neomologate X
6.2.7. Comenzile
conducătorului auto Inspecție vizuală și
funcțională Funcționare incorectă a
oricărei comenzi necesare
pentru operarea în siguranță a
vehiculului

Operarea în siguranță a
vehiculului afectată X

X
6.2.8. Treptele și scara cabinei Inspecție vizuală a)Treaptă sau scară nesigură

Stabilitate insuficientă X

X
b)Treaptă sa u scară care X

90 poate provoca rănirea
utilizatorilor
6.2.9. Alte echipamente și
accesorii interioare și
exterioare Inspecție vizuală a)Fixare defectuoasă a unui
accesoriu sau echipament X
b) Accesorii sau echipamente
neconforme cu cerințele1)

Element montat care poate
provoca răniri; siguran ța este
afectată X

X
c)Scurgeri reduse de la
echipamentul hidraulic

Scurgeri majore de substanțe
periculoase X

X
6.2.10. Apărători de noroi (dacă
au fost prevăzute de
producători), aripi,
dispoz itive
antiîmproșcare Inspecție vizuală a) Lipsă, fixate
necorespunzător sau foarte
corodate

Pot provoca răniri; risc de
desprindere X

X
b)Spațiu insuficient față de
anvelope/roți (dispozitive
antiîmproșcare)

Spațiu insuficient față de
anvelope/r oți (apărători) X

X
c)Neconforme cu cerințele1)

Acoperire insuficientă a
profilului anvelopei X

X
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere
7.1.1. Siguranța montării
centurilor de siguranță
și a cataramel or aferente Inspecție vizuală
a)Ancorare deteriorată
excesiv

Ancorare cu risc de
desprindere X

X
b)Ancorare slăbită X
7.1.2. Stare centuri de
siguranță, catarame Inspecție vizuală și
funcțională a)Centură de siguranță
obligatorie lipsă sau ca re nu a
fost montată X
b)Centură de siguranță
deteriorată

Orice tăietură sau urmă de
supratensionare X

X
c)Centură de siguranță
neconformă cu cerințele1) X
d) Catarama centurii de
siguranță deteriorată sau cu
funcționare incorectă X
e) Retractorul centurii de
siguranță deteriorat sau cu
funcționare incorectă X
7.1.3. Limitatorul de sarcină al
centurii de siguran ță
(dacă a fost prevăzut de
producător) Inspecție vizuală și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice a)Limita tor de sarcină lipsă în
mod evident sau care nu e
adecvat pentru vehiculul în
cauză X
b)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X
7.1.4. Dispozitiv de Inspecție vizuală și/sau prin a)Dispozitiv de pretensionare X

91 pretensionare al centurii
de siguranță (dacă a fost
prevăzut de p roducător) utilizarea interfeței
electronice lipsă în mod evident sau care
nu e adecvat pentru vehiculul
în cauză
b)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X
7.1.5. Airbaguri Inspecție vizuală și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice a)Airbag lipsă în mod evident
sau care nu e adecvat pentru
vehiculul în cauză X
b)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X
c)Airb ag evident nefuncțional X
7.1.6. Sistem de reținere
suplimentar (SRS) Inspecția vizuală a
martorului indicator de
defecțiuni (MIL) și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice a)Martorul indicator de
defecțiuni (MIL) al SRS
indică funcționarea
defectuo asă a sistemului X
b)Sistemul indică o
defecțiune prin interfața
electronică a vehiculului X
7.2. Stingător de incendiu Inspecție vizuală a)Lipsă X
b)Neconform cu cerințele1) X
7.3. Dispozitiv de închidere
și dispozitiv antifurt Inspecție vizuală și
funcțională a)Dispozitivul antifurt nu
funcționează corespunzător X
b)Dispozitiv defect

Închidere sau blocare
inopinată X

X
7.4. Triunghiuri
reflectorizante de
presemnalizare Inspecție vizuală a)Lipsă sau incomplete X
b)Neco nform e cu cerințele1) X
7.5. Trusă de prim ajutor Inspecție vizuală Lipsă, incompletă sau
neconformă cu cerințele1) X
7.6. Cale de roată (dacă
sunt obligatorii) Inspecție vizuală
A se vedea anexa nr. 14 la
reglementări Lipsă sau în stare
necoresp unzătoare,
stabilitate insuficientă sau
dimensiune prea mică X
7.7. Dispozitiv de avertizare
acustică Inspecție vizuală și
funcțională a)Nu funcționează
corespunzător

Nu funcționează deloc X

X
b)Dispozitiv de acționare
fixat necorespunzător X
c) Neconform cu cerințele1)

Sunetul emis poate fi
confundat cu sirenele oficiale X

X
7.8. Vitezometru Inspecție vizuală și
funcțională în timpul probei
în parcurs sau
prin mijloace electronice a)Nu este montat conform
cerințelor1)

Lipsă (da că este obligatoriu) X

X
b)Funcționare
necorespunzătoare

Total nefuncțional X

X
c)Insuficient iluminat

Lipsa iluminării X

X
7.9. Tahograf (dacă este
montat/obligatoriu
conform legislației) Inspecție vizuală a)Nu este montat conform
cerințelor1) X
b)Nu funcționează X
c)Sigiliu lipsă sau deteriorat X
d)Placă de montare lipsă, X

92 ilizibilă sau cu termen de
valabilitate expirat
e)Falsificare sau manipulare
evidentă X
f)Dimensiunea anvelopelor
diferită de c ea înscrisă pe
placa de montare X
7.10. Limitator de viteză
(dacă este
montat/obligatoriu
conform legislației) Inspecție vizuală și
funcțională (dacă
echipamentul de verificare a
limitatoarelor de viteză este
disponibil) a)Nu este montat conform
cerin țelor1) X
b)Evident nefuncțional X
c)Limită de viteză setată
incorect (dacă este verificată) X
d)Sigiliu deteriorat sau lipsă X
e)Placă de montare lipsă,
ilizibilă X
f)Dimensiunea anvelopelor
nu corespunde cu parametrii
de cal ibrare X
g)Limita de viteză menționată
pe placa de montare nu
corespunde cu cerințele1) X
h) Termenul de valabilitate
al verificării înscris pe placa
de montare expirat X
7.11. Odometru (dacă a fost
prevăzut de producător) Inspecție vizual ă și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice a)Manipulare evidentă
(fraudă) pentru a reduce
kilometrajul sau pentru a
falsifica kilometrajul unui
vehicul X
b)Nefuncționare evidentă X
7.12. Sistem de control
electronic al stabilității
(ESC) (dac ă a fost
prevăzut de producător) Inspecție vizuală și/sau prin
utilizarea interfeței
electronice a)Senzorul de turație de la
roată lipsă sau deteriorat X
b)Instalație electrică
deteriorată X
c)Alte componente lipsă sau
deteriorate X
d)De teriorare sau funcționare
necorespunzătoare a
comutatorului X
e)Martorul indicator de
defecțiuni (MIL) al ESC
indică funcționarea
necorespunzătoare a
sistemului X
f)Sistemul indică o defecțiune
prin interfața electronică a
vehiculului X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a
zgomotului Evaluare subiectivă a)Nivelul de zgomot
depășește nivelul maxim
permis de cerințe1) X
b)Orice parte a sistemului de
reducere a zgomotului
slăbită, lipsă, deteriorată,
montată incor ect sau
modificată în mod evident
astfel încât ar putea afecta în
mod semnificativ nivelul de
zgomot

Risc foarte mare de cădere X

X
8.2. Emisii de gaze de evacuare

93 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)
8.2.1.1. Echipament de control
al emisiilor de gaze
de evacuare Inspecție vizuală a)Echipament de control al
emisiilor de gaze montat de
producător lipsă, modificat
sau defect în mod evident X
b)Neetanșeități ce ar putea
afecta măsurarea emis iilor X
8.2.1.2. Emisii de gaze (+E) Control cu analizor de gaze
pentru CO și HC la
autovehiculele cu mas fără
catalizator tricomponent și
sondă lambda, la turația de
mers în gol încet.
Control cu analizor de gaze
pentru CO și HC la
autovehiculele cu ma s cu
catalizator tricomponent și
sondă lambda, la turația de
mers în gol încet și la turația
de mers în gol accelerat
(min. 20 00 rot/min, max.
3000 rot/min)
Verificarea HC se efectuează
numai pentru funcționarea
cu benzină
Nu se efectuează această
probă pe ntru autovehiculele
echipate cu motoare în doi
timpi
Nu se efectuează această
probă pentru tractoare
Această probă se efectuează
pentru autovehiculele hibride
numa i dacă testul poate fi
efectuat
La motoarele cu alimentare
duală benzină /carburanți
alterna tivi, controlul va fi
efectuat pentru ambele
moduri de funcționare
Pentru autovehiculele
echipate cu un sistem de
diagnosticare la bord (OBD),
funcționarea corectă a
sistemului de control al
emisiilor poate fi verificată
prin citirea corespunzătoare
a OBD și a verificării
funcționării corecte a OBD
în locul măsurării unor
emisii în confo rmitate cu
cerințele specifice
A se vedea anexa nr. 13 la
reglementări

a)Fie emisiile de gaze
depășesc nivelurile specifice
stabilite de producător X
b)Fie, în caz ul în care aceste
informații nu sunt
disponibile, emisiile de CO cor
și HC depășesc:
1)pentru vehiculele care nu
sunt controlate prin
intermediul unui sistem
avansat de control al
emisiilor:
– 4,5% sau
– 3,5%; pt. CO cor,
în funcție de data primei
înmatricul ări (data fabricației,
dacă data primei înmatriculări
nu este disponibilă), conform
anexei nr. 13 la reglementări
– 1000 ppm pt. HC
2) pentru vehiculele
controlate prin intermediul
unui sistem avansat de
control al emisiilor,
– 0,5% la turația de mers în
gol încet și
– 0,3% la turația de mers în
gol accelerat;
sau
– 0,3% la turația de mers în
gol încet
și
– 0,2% la turația de mers in
gol accelerat;
pt. CO cor, în funcție de nivelul
de poluare menționat în CIV,
conform anexei nr. 13 la
reglementări
– 100 ppm pt. HC la turația de
mers în gol accelerat. X
c)Coeficientul lambda nu se
încadrează în domeniul
10,03 sau nu este conform
cu valoarea specificată de
producător la turația de mers
în gol accelerat X
d) Citirea OBD indică o
funcționare
neco respunzătoare X
8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)
8.2.2.1. Echipament de control
al emisiilor de gaze de
evacuare Inspecție vizuală a)Echipament de control al
emisiilor montat de
producător lipsă sa u defect în
mod evident X
b) Neetanșeități ce ar putea
afecta măsurarea emisiilor X
8.2.2.2. Verificare opacitate Control cu opacimetrul în a)Opacitatea depășește X

94 (+E)
accelerare liberă.
Se accelerează motorul de la
turația de mers în gol încet la
turația de regulator .
Vehiculele înmatriculate
(fabricate, dacă data primei
înmatriculări nu este
disponibilă) înainte de 1
ianuarie 1980 sunt exc eptate
de la această verificare
Nu se efectuează această
probă pentru tractoare
Această probă se efectuează
pentru autovehiculele hibride
numa i dacă testul poate fi
efectuat
Pentru autovehiculele
echipate cu un sistem de
diagnosticare la bord (OBD),
funcționarea corectă a
sistemului de control al
emisiilor poate fi verificată
prin citirea corespunzătoare
a OBD și a verificării
funcționării corecte a OBD
în locul măsurării unor
emisii în conformitate cu
cerințele specifice
A se vedea anexa nr. 13 la
reglementări nivelul înregistrat pe plăcuța
producătorului de pe vehicul
b)Dacă această informație nu
este disponibilă, indicele de
opacitate K depășește:
1)pentru autovehiculele
echipate cu mac
supraalimentat (cu
turbocompresor): 3 m-1
2)pentru autovehicule
echipate cu mac cu aspirație
naturală: 2,5 m-1
3)pentru autovehiculele
prevăzute în anexa nr. 13 la
reglementări: 1,5 m-1 sau 0,7
m-1 X
8.3. Suprimarea interferenței electromagnetice
Interferență radio Orice nerespectare a
cerințelor1) X
8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
8.4.1. Scurgeri de lichide Inspecție vizuală Orice scurgere în exces de
lichid cu excepția apei, care
poate afecta mediul ambiant
sau care reprezintă un factor
de risc pentru ceilalți
participanți la trafic

Formare constantă de
picături, care constituie un
risc foarte mare X

X
8.4.2. Fum vizibil Inspecție vizuală Fum în exces de orice culoare X
9. INSPECȚII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE
PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE SCAUNE
(M2, M3)
9.1. Uși
9.1.1. Uși de intrare și de
ieșire Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunzătoare X
b)Ușă deteriorată

Poate provoca răniri X

X
c)Sistem de control în caz de
urgență defect X
d)Controlul de la distanță al
ușilor sau dispozitiv de
avertizare defect X
e)Neco nformă cu cerințele1)

Lățime insuficientă a ușii X

X
f)Ușă improvizată X

95 9.1.2. Ieșiri de urgență Inspecție vizuală și
funcțională (dacă este
posibil) a)Funcționare
necorespunzătoare X
b)Indicatoare ilizibile pentru
ieșirile de urgență

Indicatoare lipsă pentru
ieșirile de urgență X

X
c)Ciocan de spart geamul
lipsă X
d)Neconforme cu cerințele1)

Lățime insuficientă sau acces
blocat X

X
9.2. Sistem de dezaburire și
dezghețare Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunzătoare

Afectează operarea în
siguranță a autovehiculului X

X
b)Emisii de gaze toxice sau
de evacuare în cabina
conducătorului auto sau în
compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord X

X
c)Sist em de dezghețare defect
(dacă este obligatoriu) X
9.3. Sistem de ventilație și
de încălzire Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunzătoare

Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord X

X
b)Emisii de gaze toxice sau
de ev acuare în cabina
conducătorului auto sau în
compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătății
persoanelor aflate la bord X

X
9.4. Scaune
9.4.1. Scaune pasageri
(inclusiv pentru
personalul de însoțire) Inspecție vizuală Strapontine (dacă sunt
permi se) nu funcționează
automat

Blochează o ieșire de urgență X

X
9.4.2. Scaun conducător auto
(cerințe suplimentare) Inspecție vizuală a)Dispozitive speciale
defecte, cum ar fi protecția
antireflexie

Câmpul vizual diminuat X

X
b)Sistemul de p rotecție
pentru conducătorul auto
nesigur sau neconform cu
cerințele1)

Poate provoca răniri X

X
9.5. Lumini interioare și
dispozitive de ghidare Inspecție vizuală și
funcțională Dispozitiv defect sau
neconform cu cerințele1)

Nu funcționează del oc X

X
9.6. Culoare și zone de
staționare în picioare Inspecție vizuală a)Podea nesigură

Stabilitate afectată X

X

96 b)Bare sau mânere de
susținere defecte

Fixate necorespunzător sau
inutilizabile X

X
c)Neconforme cu cerințele1)

Lățime sau spațiu insuficient X

X
9.7. Scări și trepte Inspecție vizuală și
funcțională (dacă este
posibil) a)Deteriorate

Puternic deteriorate

Stabilitatea este afectată X

X

X
b)Scări retractabile care nu
funcționează corespunzător X
c)Neco nforme cu cerințele1)

Lățime insuficientă sau
înălțime excesivă X

X
d)Scări și trepte modificate X
9.8. Sistem de comunicare
cu pasagerii Inspecție vizuală și
funcțională Sistem defect

Nu funcționează deloc X

X
9.10. Cerințe privind transpo rtul copiilor
9.10.1. Uși Inspecție vizuală Dispozitivul de siguranță al
ușii neconform cu cerințele1)
privind acest mod de
transport X
9.10.2. Echipamente de
semnalizare și speciale Inspecție vizuală Echipamente de semnalizare
sau speciale lipsă sau
neconforme cu cerințele1) X
9.11. Cerințe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă
9.11.1. Uși, rampe și elevatoare Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționare
necorespunzătoare

Siguranța este afectată X

X
b)Deteriorat(ă)

Stabil itatea este afectată;
poate provoca răniri X

X
c)Element de comandă defect

Siguranța operării afectată X

X
d)Dispozitiv de avertizare
defect

Nu funcționează X

X
e)Neconforme cu cerințele1) X
9.11.2. Sistem de blocare a
scaunul ui rulant Inspecție vizuală și
funcțională
dacă este cazul a)Funcționare
necorespunzătoare

Siguranța operării afectată X

X
b)Deteriorat

Stabilitatea este afectată;
poate provoca răniri X

X
c)Element de comandă defect

Siguranța operării af ectată X

X
d)Neconforme cu cerințele1) X
9.11.3. Echipamente de
semnalizare și speciale Inspecție vizuală Echipament lipsă sau nu
corespunde cerințelor1) X

97 9.12. Alte echipamente speciale
9.12.1. Instalații de preparare a
alimentelor Inspecț ie vizuală a)Instalație neconformă cu
cerințele1) X
b)Instalație deteriorată astfel
încât devine periculoasă
utilizarea ei X
9.12.2. Instalație sanitară Inspecție vizuală Instalație neconformă cu
cerințele1)

Poate provoca răniri X

X
9.12.3. Alte dispozitive
(de exemplu sisteme
audio -video)
Inspecție vizual
Neconform cu cerințele1)

Funcționarea în siguranță a
autovehiculului este afectată X

X
9.12.4. Martorul dispozitivului
de sesizare a tensiunii
periculoase (pentru
troleibuze) Inspec ție vizuală Nu funcționează
X
10. ALTE VERIFICĂRI
10.1. Vehicul în ansamblu Inspecție vizuală sau prin
utilizarea unui echipament
adecvat a)Reparații sau modificări
necorespunzătoare ale
oricărei componente a
vehiculului ce ar putea afecta
semnificati v siguranța
circulației pe drumurile
publice

X

b)Orice defect suplimentar
constatat ce ar putea afecta
semnificativ siguranța
circulației pe drumurile
publice X
c) Orice defect suplimentar
care nu permite efectuarea
sau finalizarea ITP (mo torul
nu pornește, defecte
accidentale etc)3) X
NOTE:
1) “Cerințe” se referă la condițiile stabilite prin omologarea de tip și aplicabile la data omologării, primei
înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condițiile stabilite pentru
echiparea ulterioară ori prin legislația națională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în
care a fost verificată conformitatea cu cerin țele.
2) “Modificare nesigură” înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranței rutiere a
vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului
3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP

E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparație sau modificare necorespunzătoare înseam nă o reparație sau modificare cu efecte negative
asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor
componente neomolgate sau necertificate)

DMi (deficiențe minore) – deficiențele care nu au un efect semn ificativ asupra siguranței vehiculului sau
impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore
DMa (deficiențe majore) – deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact
asupra mediului sau să -i pună în pericol pe cei lalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai
importante;
DP (deficiențe periculoase) – deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței
rutiere sau care au impact asupra mediului.

98 Un vehicul care prezintă defi ciențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în
categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același
element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară d e gravitate dacă se poate demonstra
că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere .

Prescurtări utilizate în tabel:
CI – certificat de înmatriculare
CO – oxid de carbon
CIV – cartea de identitate a vehicu lului
HC – hidrocarburi total
ITP – inspecție tehnică periodică
GPL – gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL)
GNC – gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNC)
GNL – gaz natural lichefiat
MTMA – masa totală maximă autorizată ( masa maximă tehnic admisibilă)

Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2

99

B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară și exterioară)

100

C. Coroziuni admise la conductele rigide de frânare

Conductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se
îndepărtează stratul corodat suprafața rămasă să prezinte ciupituri (pitting).

101 D. Deficiențe privind parbrizul și alte geamur i
1. Deficiențe parbriz autoturisme și autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv

Deteriorări permise:
a) în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a
cărei dimensiune poate fi încadrată într -un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.
b) în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz:
– o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;
– zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;
– o deteriorare sau deco lorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într -un cerc imaginar cu
diametrul de cel mult 40 mm;
– patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri
imaginare cu diametre de cel mult 10 mm.

2. Deficiențe au tovehicule cu MTMA peste 3.500 kg

Deteriorări permise:
a) în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a
cărei dimensiune poate fi încadrată într -un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.
b) în a fara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz:
– o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;
– zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;
– o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într -un cerc imaginar cu
diametrul de cel mult 100 mm;
– trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri
imaginare cu diametre de cel mult 30 mm.

Prin deteriorări se înțeleg și bulele de aer ce pot să apară între st raturile parbrizului.

METODA DE CONTROL:
1. Prin examinare vizuală;
2. Dacă este cazul, prin măsurare, utilizându -se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă).

3. Condiții privind transparența geamurilor

Geamurile vehiculelor trebuie să fie o mologate și să poarte marca de omologare în conformitate
cu Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate și materialele
pentru geamurile autovehiculelor și remorcilor acestora sau cu Regulamentul 43 CEE -ONU – Dispozi ții
uniforme privind omologarea geamurilor de securitate
Condiția se consideră îndeplinită și de către geamurile care sunt omologate conform normelor
SAE sau DOT.
Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă u n factor
de transmisie normală a luminii de cel puțin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este
format din parbriz, geamurile laterale față și luneta.
În cazul în care vehiculul este dotat și cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din
câmpul principal de vizibilitate.
În cazul în care geamurile vehiculului au o transparență modificată față de cea stabilită prin
marcajul de omologare, se urmărește ca stratul aplicat ulterior să fie uniform și să nu creeze distorsiuni.
De aseme nea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecție aplicate pe geamuri trebuie să fie
certificate și marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate
potrivit legii.

102 NOTĂ: Condițiile precizate la pct. 1 – 3 se aplică și motociclurilor carosate, tractoarelor și mașinilor
autopropulsate pentru lucrări.

103
E. Detectarea jocurilor excesive în articulații

În funcție de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode
pentru verific area jocurilor:

Se utilizează un
levier și un cric
Joc radial. Se realizează o mișcare
radială cu ajutor ul unui detector de
jocuri. Se poziționează cricul
conform figurii, apoi acesta este
acționat până când forța exercitată de
roată asupra detectorului de jocuri
este suficientă pentru a asigura
deplasarea acesteia. Joc axial. Se poziționează cricul
conform figurii, apoi acesta este
acționat până la descărcarea completă
a roții. Se exercită o forță asupra
levierului în sus și în jos. Se utilizează un levier
Joc axial. Se exercită o forță
asupra levierului în sus și în
jos Joc radial. Se realizează o
mișcare radială cu ajutorul
detectorului de jocuri

104

Joc radial. Se realizează o mișcare radială
cu ajutorul unui detector de jocuri. Se
poziționează cricul conform figurii, sub
șasiu, apoi acesta este acționat până când
forța exercitată de roată asupra
detectorului de jocuri este suficientă
pentru a asigura dep lasarea acesteia.
Se utilizează două
leviere și un cric
Joc axial. Se poziționează cricul conform
figurii, sub șasiu, apoi acesta este acționat
până la descărcărcarea completă a roții. Se
exercită alternativ câte o forță asupra
levierelor în sus și în jos.

Joc radial. Se realizează o
mișcare radială cu ajutorul
unui detector de jocuri. Se
poziționează cricul
conform figurii, apoi
acesta este acționat până
când forța exercitată de
roată asupra detectorului
de jocuri este suficientă
pentru a asigura
deplasarea acesteia. Se utilizează
două leviere și
un cric

Joc axial al pivotului
superior. Se amplasează
cele două leviere conform
figurii și se exercită
alternativ asupra lor câte o
forță în sus și în jos. Joc axial al pivotului
inferior. Se poziționează
cricul conform figurii apoi
este acționat până la
descărcarea completă a
roții. Se exercită alternativ
câte o forță asupra
levierelor în sus și în jos.

105

Notă: jocul radial poate fi verificat și manual pentru SITP de clasa a II -a ce nu sunt dotate cu
detectoare de jocuri

Joc radial. Se realizează o mișcare radială
cu ajutorul unui detector de jocuri. Se
poziționează c ricul conform figurii, sub
șasiu, apoi acesta este acționat până când
forța exercitată de roată asupra
detectorului de jocuri este suficientă
pentru a asigura deplasarea acesteia.
Se utilizează două
leviere și un cric

Joc axial al pivotului superior. Se
poziționează cricul conform figurii ap oi este
acționat până la descărcarea completă a roții.
Se exercită alternativ câte o forță asupra
levierelor în sus și în jos.

Joc axial al pivotului inferior. Se exercită alternativ câte o forță asupra levierelo r în
sus și în jos.

106 F. Verificări privind anvelopele

Dimensiune anvelopă

Adâncime profil anvelopă

107 Indici de sarcină anvelope (IS)

IS KG IS KG IS KG IS KG IS KG
50 190 82 475 114 1180 146 3000 178 7500
51 195 83 487 115 1215 147 3075 179 7750
52 200 84 500 116 1250 148 3150 180 8000
53 207 85 515 117 1285 149 3250 181 8250
54 212 86 530 118 1320 150 3350 182 8500
55 218 87 545 119 1360 151 3450 183 8750
56 224 88 560 120 1400 152 3550 184 9000
57 230 89 580 121 1450 153 3650 185 9250
58 236 90 600 122 1500 154 3750 186 9500
59 243 91 615 123 1550 155 3875 187 9750
60 250 92 630 124 1600 156 4000 188 10000
61 257 93 650 125 1650 157 4125 189 10300
62 265 94 670 126 1700 158 4250 190 10600
63 272 95 690 127 1750 159 4375 191 10900
64 280 96 710 128 1800 160 4500 192 11200
65 290 97 730 129 1850 161 4625 193 11500
66 300 98 750 130 1900 162 4750 194 11800
67 307 99 775 131 1950 163 4875 195 12150
68 315 100 800 132 2000 164 5000 196 12500
69 325 101 825 133 2070 165 5150 197 12850
70 335 102 850 134 2120 166 5300 198 13200
71 345 103 875 135 2180 167 5450 199 13600
72 355 104 900 136 2240 168 5600 200 14000
73 365 105 925 137 2300 169 5800
74 375 106 950 138 2360 170 6000
75 387 107 975 139 2430 171 6150
76 400 108 1000 140 2500 172 6300
77 412 109 1030 141 2575 173 6500
78 425 110 1060 142 2650 174 6700
79 437 111 1090 143 2725 175 6900
80 450 112 1120 144 2800 176 7100
81 462 113 1150 145 2900 177 7300

Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta
la viteza maximă indicată de indicele de viteză. În cazul anvelopelor la care indicele de sarcină este
precizat sub forma a două numere (de ex. 148/145L), al doilea număr reprezintă indicele de sarcină pentru
utilizarea anvelopelor jumelate. Indicii de sarcină și viteză sunt prevăzuți în Directiva 92/23/CEE a
Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și
montarea lor, Regulamentul CEE -ONU nr. 30 și Regulamentul CEE -ONU nr. 54.

108

Indici de viteză anvelope

Indice de viteza Viteza[Km/h]
A1 5
A2 10
A3 15
A4 20
A5 25
A6 30
A7 35
A8 40
B 50
C 60
D 65
E 70
F 80
G 90
J 100
K 110
L 120
M 130
N 140
P 150
Q 160
R 170
S 180
T 190
H 210
V 240
W 270
Y 300
ZR Peste340

Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina mentionată
ca indice de sarcină. Indicii de sarcină și de viteză sunt marcați pe ambele flancuri ale anvelopelor. La
anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză , limita maximă admisă este de 110 km/h ,
în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.

109 G. Deficiențe la caroserie datorate coroziunii

Deficiențele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcție de soluția constructivă a
caroser iei:
1. Autovehicul cu caroserie autoportantă
2. Autovehicul cu șasiu portant

1. Autovehicul cu caroserie autoportantă
În cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de
elementul caroseriei:
a) Se vor acce pta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându -se
coroziuni străpunse) ale elementelor detașabile ce compun caroseria (capote, aripi, uși) dar de o anumită
dimensiune și numai în anumite zone. Suprafața însumată a det eriorărilor datorate coroziunii ale
elementelor detașabile trebuie să fie mai mică de 2500 mm2 (pentru fiecare element considerat separat).
Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi,
paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându -se în considerare forma
geometrică cea mai apropiată.
Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a
elementelor detașabile la o distanță mai mic ă de 100 mm față de punctele de montare. În cazul capotelor
și a ușilor, în zona dispozitivelor de închidere și a suporților acestora va fi considerată o zonă de siguranță
de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranță nu se admit coroziuni străpunse.
b) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de
rezistență numai în anumite zone și având o anumită suprafață. Suprafața însumată a deteriorărilor
datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțeleg ându -se coroziuni străpunse) ale
elementelor de rezistență trebuie să fie mai mică de 400 mm2 (pentru fiecare element considerat separat).
Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi,
paralelogram, t rapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându -se în considerare forma
geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele
elemente de caroserie: pasajele roților, contraaripi, podea și panouril e caroseriei, cu condiția ca aceste
coroziuni să se afle la o distanță mai mare de 100 mm față de îmbinarea elementului de caroserie
respectiv.
La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în
tabelulul de mai jos.

Elementul de caroserie ce trebuie evaluat Coroziune
Acceptată Dimensiunea
suprafaței
corodate (mm2)
Lonjeroane și traverse
Traverse:
– Elemente transversale aflate în spatele suspensiei
spate (la soluția constructivă cu motorul în spate)
– Element e transversale aflate în fața suspensiei față
– Element transversal principal
– Element transversal auxiliar
– Element destinat rigidizării unui panou ce nu este
fixat pe alt element de caroserie sau alt panou
Nu

Nu
Nu
Nu
Da
–

–
–
–
400

110 Elemente longi tudinale:
– Pragul: se va considera pragul pe toată lungimea,
chiar dacă există sau nu un montant central
– Contrapragul
– Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la
zona de prindere pe podea
– Lonjeroanele față se vor inspecta începând de la
zona d e prindere pe podea sau pe panoul față
– Elementul longitudinal principal
– Elementul longitudinal auxiliar
Nu

Nu
Nu

Nu

Nu
Nu
–

–
–

–

–
–
Lonjeron inferior (semilonjeron):
– Lonjeron inferior față sau spate
– Fixarea prin puncte a lonjeronului in ferior de
caroserie sau de alte elemente
Consolele ce depășesc cu maxim 150 mm
lungimea caroseriei
Montanții în zona ușilor: lungimea acestora este
prezentată în fig. 1
Montanții în zona geamurilor: lungimea acestora este
prezentată în fig. 1
Nu
Nu

Da

Nu

Nu
–
–

400

–

–
Sectoare de panouri:
Panoul podelei
Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât
structura de rezistență a acesteia
Podea compartiment bagaje
Zona de montare a rezervorului de combustibil sau a
cârligului de remorcare pe pod eaua spate
Capotă compartiment bagaje
Capotă compartiment motor
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate
lămpile și farurile
Panoul față ce desparte compartimentul motor de
compartimentul pasagerilor
Da
Da

Da
Nu

Da
Da
Nu

Da
400
2500

400
–

2500
2500
–

400
Suporții de fixare a arcurilor Nu –
Pasajele roților:
Pasajele roților
Pasajele roților față ce au rol de preluare parțială a
sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal:
Fixarea la partea superioară
Fixarea la p anoul despărțitor
Fixarea la partea inferioară
Pasajele roților spate ce au rol de preluare parțială a
sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal:
Fixarea la panoul de protecție exterior
Fixarea celor două părți în zona de îmbin are
Fixarea la panoul podelei sau podeaua
compartimentului de bagaje
Pasajele roților spate ce nu au rol de preluare parțială
a încărcăturii de la amortizor sau arcul elicoidal
Fixarea celor două părți în zona de îmbinare
Da

Nu
Nu
Nu

Nu
Nu
Nu

Da

Nu
400

–
–
–

–
–
–

400

–

111 Motorul:
Toate zonele pe care se fixează suporții motorului
Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe
caroserie
Nu

Nu
–

–
Transmisia:
Suporții de fixare a transmisiei
Nu
–
Punți:
Suporții biel etelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare
Suporții basculelor superioare și inferioare sau suporți
de prindere a brațelor oscilante
Nu
Nu
–
–
Suspensia:
Suporții de fixare a amortizoarelor
Suporții de fixare a arcurilor elicoidale
Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților
de prindere a acestora
Nu
Nu
Nu
–
–
–
Mecanismul de directie:
Suporții de fixare a semicasetei de direcție
Suporții de fixare a casetei de direcție
Suporții de fixare a părților auxiliare
Nu
Nu
Nu
–
–
–
Sistemul de frânare:
Zona de fixare a pompei centrale de frână
Zona de fixare a pedalei de frână
Nu
Nu
–
–
Caroseria:
Punctele de fixare ale centurilor de siguranță
Balamalele și închizătorile ușilor:
Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de
glisa rea a ușilor
Fixarea mecanismului de închidere pe ușă
Pentru centurile de siguranță montate pe ușă:
Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de
glisare pe ușă
Fixarea mecanismului de blocare pe ușă
Capota motorului sau a compartim entului de bagaje
din fața vehiculului:
Suporții mecanismelor de închidere și deschidere
Scaunele:
Punctele de fixare a scaunelor
Pentru centurile de siguranță montate pe scaune:
Punctele de fixare pe scaune.
Nu

Nu

Nu

Nu
Nu

Nu

Nu

Nu
–

–

–

–
–

–

–

–
Lămpile și farurile:
Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și
semnlizare
Nu
–
Legăturile dintre autovehicul și remorcă
Punctele de fixare a suporților dispozitivului de
remorcare Nu –

112

Fig. 1 Lungimea montanților din zona ușilor și a geamurilor (A= lungime la ușă, B= lungime la geam)

2. Autovehicul cu șasiu portant
În cazul autovehiculelor cu șasiu portant vor fi evaluate zonele deteriorate prin cor oziune în
funcție de elementul șasiului, urmărindu -se următoarele criterii de evaluare (prin deteriorări datorate
coroziunii înțelegându -se coroziuni nestrăpunse):
Zona deteriorată prin coroziune a cadrului șasiului este exprimată procentual în funcție de element
(longitudinal sau transversal).
Dimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorită coroziunii:
– Elementele longitudinale și transversale ale cadrului șasiului precum și toate profilele ce fac parte din
suportul dispozitivului de remorca re de tip șa, dispozitivul de cuplare al semiremorcii sau placa
dispozitivului de cuplare nu trebuie să fie deteriorate datorită coroziunii (luându -se în considerare fiecare
element longitudinal sau transversal) mai mult decât este specificat în tabelul de mai jos.

Explicație: În cazul lonjeroanelor sunt incluse și suprafețele acestora pe care se fixează elementele
direcției și ale suspensiei.

Elementele longitudinale și transversale Procentajul maxim admis de reducere a
grosimii elementului față de gro simea inițială
Toate elementele transversale 30%
Toate elementele longitudinale 20%
Toate elementele ce fac parte din suportul
dispozitivului de tip șa sau din suportul
dispozitivului de remorcare
20%

113

La vehiculele cu șasiu portant se v a urmări verificarea elementelelor prezentate în tabelul de mai
jos:
Elementul de șasiu sau caroserie ce trebuie evaluat Coroziune
acceptata Dimensiunea
suprafaței
corodate (mm2)
Toate punctele de fixare a compartimentului
pasagerilor și a cabinei nerabat abile pe șasiu
Cabina rabatabilă:
– Suporții dispozitivului de blocare
– Suporții articulațiilor cabinei
Montanții ușilor
Pragul (lungimea pragului este distanța dintre
montanții ușii/ușilor)
Elementul longitudinal principal (lonjeronul):
Elementul transve rsal principal
Elementul longitudinal auxiliar
Elementul transversal auxiliar
Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat
pe alt element de caroserie sau alt panou Nu

Nu
Nu
Nu
Nu

Nu
Nu
Nu
Da –

–
–
–
–
–

–
–
–
2500
Sectoare de panouri:
Panoul podelei
Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât
structura de rezistență a acesteia
Podea compartiment bagaje
Suporții de prindere a rezervorului sau a cârligului de
remorcare pe podeaua spate
Capotă compartiment bagaje
Capotă compartim ent motor
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate
lămpile și farurile
Panoul față ce desparte compartimentul motor de
compartimentul pasagerilor
Panoul exterior față sau spate
Pasajele roților
Nu
Da

Nu
Nu

Da
Da
Nu

Nu

Da
Da
–
2500

–
–

2500
2500
–

–

400
2500
Montanții în zona geamurilor Nu –
Motorul:
Toate zonele pe care se fixează suporții motorului
Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe
caroserie sau șasiu
Nu

Nu
–

–
Transmisia:
Suporții de fixare ai transmisiei
Nu
–
Punți:
Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare
Suporții basculelor superioare și inferioare sau
suporții de prindere a brațelor oscilante
Nu
Nu
–
–

114 Suspensia:
Suporții de fixare a amortizoarelor
Suporții de fixare a arcurilor elicoidale
Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților
de prindere a acestora
Nu
Nu
Nu
–
–
–
Mecanismul de direcție:
Suporții de fixare a semicasetei de direcție
Suporții de fixare a casetei de direcție
Suporții de fixare a părțil or auxiliare
Nu
Nu
Nu
–
–
–
Sistemul de frânare:
Zona de fixare a pompei centrale de frână
Zona de fixare a pedalei de frână
Nu
Nu
–
–
Caroseria:
Punctele de fixare ale centurilor de siguranță
Balamalele și închizătorile ușilor:
Suporții balama lelor și ghidajele mecanismului de
glisarea a ușilor
Fixarea mecanismului de închidere pe ușă
Pentru centurile de siguranță montate pe ușă:
Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de
glisare pe ușă
Fixarea mecanismului de blocare pe ușă
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje
din fața vehiculului:
Suporții mecanismelor de închidere și deschidere
Scaunele:
Punctele de fixare a scaunelor
Pentru centurile de siguranță montate pe scaune:
Punctele de fixare pe scaune
Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu
–

–

–

–

–

–

–

–
Lămpile și farurile:
Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și
semnlizare
Nu
–
Legaturile dintre autovehicul și remorcă:
Punctele de fixare ai suporților dispozitivului de
remorcare
Nu
–

Metode de verificare:
Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin:
1)Inspecție vizuală, atunci când vehiculul se află pe canalul de vizitare sau pe elevator;
2)Dacă există suspiciuni:
a) prin utilizarea unui c iocan cu cap rotund de 200g prin aplicarea unor lovituri ușoare în jurul
zonei ce ridică suspiciuni;
b) prin măsurare, utilizându -se dispozitive adecvate.

Standarde de evaluare a reparațiilor zonelor deteriorate prin coroziune:
1. Condiții pentru repara țiile zonelor deteriorate prin coroziune:
a) reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel incât îmbinarea părții sau a
secțiunii elementului reparat să îndeplinească funcționalitatea inițială.
b) nu se admit reparații prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este
poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul
de identificare.
Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau
a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.

115 Sunt admise reparații la o distanță mai mare de 30 mm față de conturul numărului de identificare
poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.
2. Metode de reparații admise:
a) sunt permise reparații cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de
materialul original;
b) dacă modalitatea de asamblare originală era prin nitu ire sau prin prindere cu șuruburi, se admite
reparația prin sudură.
c) nu sunt permise reparații combinate (sudură/nituri/șuruburi) care să depășească o suprafață
maximă de 2500 mm2 .
Prin sudură sigură așa cum a fost menționat la lit. a) se înțelege:
– cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puțin 50% din perimetrul secțiunii ce poate fi sudată
și care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;
– puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm și care sunt repartizate la o distanță de maximum
20 mm una de cealaltă.
3. Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcției și ale suspensiei:
a) dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare
a deteriorării prin coroziune:
– acesta nu se repară, se înlocuiește
– elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.
b) dacă un element al mecanismului de direcție sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta
nu va fi reparat.
4. Metode de reparații admise pentru elemente l ongitudinale și transversale:
a) elementele longitudinale și transversale ce fac parte din cadrul șasiului nu se vor repara prin
aplicarea unor plăci peste zonele din care lipsește material.
b) prin excepție de la prevederile lit. a), elementele longitudin ale și transversale pot fi reparate
prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puțin aceeași cu
grosimea secțiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta
întelegându -se cordoane de sudură ce acoperă cel putin 75% din perimetrul părților ce trebuie sudate.
Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de -a lungul perimetrului.
5. Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip șa sau a plăcii bolțului semiremorc ii nu
pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.

116 H. Deficiențe la dispozitivele de cuplare

Dispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre
exterioare de 2 inch și de 3, 5 inch.
– în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la
diametrul minim prezentat în figură:

– în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 3,5 inch, diametrul minim adm is este
prezentat în figură:

Metoda de verificare: cu șubler sau utilizându -se un calibru.

În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mică sau cel mult egală cu 6.000 kg sau dacă sarcina pe
dispozitivul de remorcare este mai mică sau cel mult egală cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului
de cuplare:
În interiorul unui cerc cu raza de 260 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare:
– deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 2,5 mm, conform figurii:
Min. 70 mm
Min. 49 mm
Min. 110 mm
Min. 86 mm

117

a = deforma ția maximă
– dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s -au format șanțuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de
100 mm și mai adânci de 2,5 mm;
Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost
practicate de că tre fabricant.

În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de
remorcare este mai mare de 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:
– în interiorul unui cerc cu raza de 450 mm măsurat din centrul dispo zitivului de cuplare,
deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 3,5 mm conform figurilor:

sau

118
a = deformația maximă

sau

– dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s -au format șanțuri, acestea nu tr ebuie să fie mai lungi de
100 mm și mai adânci de 2,5 mm;
Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost
practicate de către fabricant.
Metoda de verificare: cu șubler, riglă și ruletă.

Dispozitive de cup lare de tip ochet pentru remorci

În funcție de diametrul interior al cuplei, uzurile maxime permise sunt:
Tipodimensiuni :
1. D n = 40 mm
2. D n = 50 mm
3. D n = 57,5 mm

Uzuri maxime admise:
1. Dmax = 41,5 mm
2. Dmax = 52,5 mm
3. Dmax = 59,5 mm
Dnominal

119
De asemenea, sunt p ermise uzuri ale dispozitivelor de cuplare după cum urmează:
– pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 40 mm se acceptă o grosime a acestuia
de până la 28 mm datorită uzurii:

min. 28 mm

– pentru dispozi tivul de cuplare cu diametrul interior de 50 mm se acceptă o grosime a acestuia
de până la 41,5 mm datorită uzurii:

min. 41,5 mm

– pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 57,5 mm se acceptă o grosime a
acestuia de până la 19 mm datorită uzurii:
min. 19 mm

Metoda de verificare: cu șubler.

120 Starea proțapului remorcii
Se acceptă o deformare de maxim 18 mm pe o lungime de 90 cm a proțapului, conform figurii:

sau

Verificarea se va efectua în cel puțin două plane perpendiculare, orizontal și vertical de -a lungul
proțapului.
Metoda de verificare: cu șubler și riglă.

Cârligul de remorcare
În cazul cârligelor de remorca re de tip cuplaj sferic cu diametrul nominal de 50 mm se admite o
uzură a cuplajului până la un diametru minim de 49 mm
90 cm
max. 18 mm
90 cm max. 18 mm

121

Metoda de verificare: utilizându -se un calibru sau cu șubler.

Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3.5 00 kg este echipat cu un cârlig de remorcare,
atunci acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
– acesta trebuie să aibă dispozitiv de închidere și dispozitiv de asigurare;
– dimensiunea orificiului din interiorul cârligului nu trebuie să fie mai mare de 49 mm ca în figură:

Metoda de verificare: utilizându -se un calibru sau cu șubler.

Cuple de remorcare

Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cuplă de remorcare, atunci
aceasta trebuie să îndeplinească următoarel e cerințe:
– uzura maximă permisă a pivotului de cuplare trebuie să fie astfel:

122

Metoda de verificare: utilizându -se un calibru adecvat sau cu șublerul:

– jocul axial al pivotului de cuplare după blocare nu trebuie să depășească 5 mm:

Metoda de verificare: utilizându -se un calibru sau cu șublerul.

Tipodimensiuni
Dnominal
1 = 40 mm
2 = 50 mm
3 = 57,5 mm
Dmin datorat uzurii:
1 = 36,5 mm
2 = 46 mm
3 = 55 mm
max 5 mm

123
– deplasarea radială a pivotului de cuplare nu trebuie să depășească 2 mm:

Fixarea dispozitivului de cuplare

– nu sunt adm ise jocuri axiale ale dispozitivului de cuplare;

– jocul radial maxim al dispozitivului de cuplare trebuie să fie de 2 mm;

max. 2 mm
0 mm Metoda de verificare: utilizându -se un calibru sau șubler.

124

Se încearcă mișcarea cuplei de remorcare în sus și în jos conform figuri i:

Dispozitive de cuplare pentru autotractoare

Jocul maxim admis al cuiului pivotului de remorcare în dispozitivul de cuplare este de maxim 2
mm. 2 mm

125
Abaterea de la planeitate a platoului dispozitivului de cu plare în partea centrală a sa trebuie să fie
de maxim 3,5 mm conform figurii:

Metoda de verificare: utilizându -se riglă și șubler sau calibru.

Pe părțile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în două benzi late de 50 mm de la
extremitățile platoului dispozitivului de cuplare se admite o abatere de la planeitate de 5 mm conform
figurii:

max. 3,5 mm max. 3,5 mm Metoda de verificare: utilizându -se un calibru adecvat, șubler sau alt dispozitiv de măsurare. calibru

126

50 mm 50 mm

Metoda de verificare: riglă și șubler sau calibru.
Se admit deteriorări (șanțuri) ale platoului dispozitivului de cuplare ce nu sunt mai lungi de 100
mm și mai adânci de 2,5 mm:

Deteriorare (șanț)

Metoda de verificare: riglă și șubler.
m
m
m
m

127 ANEXA nr. 21 la reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP
mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări

Plan de operațiuni

Nr. crt. Denumire verific are Metodă de control
și aparatură necesară Deficiențe constatate Evaluare deficiențe
DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1. Verificare stare plăci
cu numărul de
înregistrare,
concordanță dintre
plăcile cu numărul de
înregistrare și numărul
de înregistrare din
certificatul de
înregistrare Inspecție vizu ală a)Placă lipsă sau fixată
necorespunzător astfel încât
s-ar putea desprinde de pe vehicul
b)Număr de înregistrare ilizibil sau
lipsă
c)Numărul de înregistrare de pe placă
nu este în concordanță cu certificatul
de înregistrare
d)Placă deteriorată

X X

X

X

0.2.

Verificare concordanță
dintre datele de
identificare prelevate
de pe vehiculul
prezentat la ITP și
datele din certificatul
de înregistrare, cartea
de identitate a
vehiculului și atestatul
tehnic dacă a fost
eliberat de RAR , după
caz Inspecție vizuală după
curățarea locurilor unde se
află poansonat numărul de
identificare
Se verifică concordanța
dintre vehiculul prezentat
la ITP si datele din
certificatul de înregistrare,
cartea de identitate a
vehiculului și atestatul
tehni c dacă a fost eliberat
de RAR, după caz, privind:
categorie, marcă, tip,
număr de identificare
poansonat sau ștanțat a)Lipsă număr de identificare
poansonat sau ștanțat
b)Număr de identificare incomplet,
ilizibil parțial sau total
c)Număr de identificare n econform cu
datele din certificatul de înregistrare
d)Vehiculul prezentat la ITP nu
corespunde cu datele privind:
categoria, marca și tipul vehiculului
e)Număr de identificare modificat
f)Suportul pe care se află poansonat
numărul de identificare este fix at
artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de
un cordon de sudură)

X

X

X

X

X
X

1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanică și funcționare
1.1.1. Pedală / manetă de
frână și cursa
dispozitivului de
acționare a frânei Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor, în timp ce
sistemul de frânare este
acționat
Notă: Vehiculele cu
servofrână trebuie
inspectate cu motorul oprit a)Uzură avansată sau joc excesiv a
axului pedalei
b)Cursă excesivă sau insuficientă a
dispozitivului de acționare
c)Dis pozitivul de acționare nu revine
corect la poziția inițială
d)Dispozitivul de acționare deformat
excesiv, fisurat, rupt

X

X

X

X

1.1.2. Element de acționare
frână de mână, levier
de comandă frână de
mână, mecanism cu
clichet frână de mână,
frână de mână cu
acționare electrică Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Sistemul de blocare al mecanismului
cu clichet nu funcționează
b)Element de acționare cu uzură
excesivă, lipsă, deterior at sau
nefuncțional X

X

1.1.3. Dispozitiv servofrână,
pompă centrală de
frână (pentru sistemul
de frânare hidraulic) Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Dispozitiv servofrână deteriorat sa u
ineficient
b)Pompă centrală neetanșă / defectă
(pierde presiunea la apăsarea
constantă a pedalei sau la acționarea
manetei)
c)Fixare necorespunzătoare a pompei
centrale de frână
d)Cantitate insuficientă a lichidului de
frână

X

X

X

X

X

X
1.1.4. Pompă de vacuum sau Inspecție vizuală a a)Pierdere de aer care provoacă o X

128 compresor și
rezervoare de aer
(dacă au fost prevăzute
de producător) componentelor la presiunea
normală de lucru scădere importantă de presiune sau
pierdere de aer perce ptibilă auditiv
b)Pompa de vacuum deteriorată sau
nefuncțională
c)Rezervoare de aer comprimat
deteriorate, corodate / neetanșe
d)Fixare necorespunzătoare a
rezervoarelor de aer comprimat

X

X

X

X

1.1.5. Conducte de frână
rigide, racorduri
flexibile de frână Inspecție vizuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Conductă, racord sau conexiune
neetanșă (pierderi reduse / importante)
b)Deteriorări sau coroziuni excesive
c)Conductă poziționată
necorespunzător
d)Cond uctă fisurată sau ruptă; racord
fisurat sau rupt
e)Racord deteriorat, cu puncte de
frecare, răsucit sau prea scurt
f)Umflare excesivă la presiune
g)Racord cu porozități

X

X
X

X

X
X X

X

X

X

X
1.1.6. Leviere și conexiuni,
tije de acționare Inspecție vizuală și
funcțională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat a)Componente corodate sau uzate
excesiv
b)Leviere, tije sau conexiuni fixate
necorespunzător
c)Orice element care poate împiedica
mișcarea liberă a elementelor
sistemului de frânare
d)Lipsă elemente ale timoneriei X

X

X X

X
1.1.7. Elemente de acționare
sistem frânare
(inclusiv etriere,
cilindri de frână cu
arc, cilindri de frână
hidraulici, garnituri de
fricțiune, tamburi și
discuri de frână) Inspecție v izuală a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acționat (unde există zonă
de vizitare) a)Neetanșeități (pierderi reduse /
importante)
b)Fixare necorespunzătoare/ montare
incorectă
c)Coroziuni excesive
d)Burduf de protecție împotriva
prafului r upt / lipsă
e)Lipsă garnituri de fricțiune
f)Uzură excesivă, șanțuri, fisuri,
spărturi, fixare necorespunzătoare sau
alte defecte care compromit siguranța
(la o roată / la mai multe roți)
g)Tambur sau disc lipsă
h)Joc disc de frână

X X

X

X
X

X

X

X

X

X
X

X
X
1.2 Performanță și eficacitate frână de serviciu
1.2.1 Performanță Inspecție prin probe în
parcurs
Se acționează frâna gradual
până la obținerea efortului
maxim a)Vehiculul deviază excesiv de la
traiectoria rectilinie
b)Zgomot la roată în timpul frânarii

X X

1.2.2 Eficacitate (+E) a) Inspecție prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și înregistrare
(pentru vehicule cu viteza
maximă constructivă mai
mare de 25 km/h)
A se vedea anexa nr. 11 la
reglement ări Decelerația maximă măsurată mai
mică de 2,0 m/s²
X
b) ABROGAT
1.3 . Performanță și eficacitate frână de staționare(cu excepția vehiculelor dotate cu frână electrică)
1.3.1. Performanță Inspecție prin probe în
parcurs
Se acționează frâna gra dual
până la obținerea efortului
maxim a)Vehiculul deviază excesiv de la
traiectoria rectilinie
b)Zgomot la roată în timpul frânarii

X X

129 1.3.2 Eficacitate (+E) a) Inspecție prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare și înregis trare
(pentru vehicule cu viteza
maximă constructivă mai
mare de 25 km/h)
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări Decelerația maximă măsurată mai
mică de 1,6 m/s²
X
b) ABROGAT
1.4. Frână de staționare
(vehicule dotate cu
frână electrică) Cu frân a electrică acționată
se verifică dacă vehiculul
poate fi deplasat de pe loc Vehiculul poate fi deplasat de pe loc
X
2. SISTEM DE DIRECȚIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1. Stare, funcționare
sistem de direcție Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este disponibil)
Volanul este rotit stânga –
dreapta Sistem de direcție greu manevrabil

X

2.1.2. Stare, fixare casetă de
direcție Inspecție vizuală a fixării
casetei de direcție
Se rotește volanul stânga –
dreapta a)Fixare necorespunzătoare a casetei
b)Casetă de direcție fisurată / spartă X
X X
X
2.1.3. Jocuri în sistemul de
direcție Inspecție vizuală a
componentelor timoneriei
direcției în ceea ce privește
uzura, fisurile și siguranța
în timp ce volanul este rotit
stânga -dreapta cu vehicu lul
pe sol sau pe canal (dacă
este disponibil) a)Mișcare relativă între componentele
sistemului ce ar trebui să fie fixe
b)Joc excesiv în articulațiile
sistemului de direcție
c)Deformări / fisuri ale oricărui
element
d)Alinierea defectuoasă a
componentelor (ex. bară de comandă a
direcției, bară de conexiune etc.)
e)Burduf de protecție la praf lipsă

X X

X

X

X

X X

X

X

2.1.4. Stare, fixare,
funcționare și
etanșeitate
servodirecție Verificarea servodirecției
și a nivelului de ulei
hidraulic din rezervor
(dacă este vizibil)
Cu roțile pe sol și cu
motorul funcționând se
verifică dacă servodirecția
funcționează corect a)Neetanșeități (scurgeri reduse /
importante)
b)Nivel redus de lichid
c)Mecanismul nu funcționează
d)Mecanism fixat necorespunză tor /
fisurat
e)Conducte care freacă / poziționate
necorespunzător
f)Conducte, furtunuri deteriorate /
uzate sau corodate excesiv

X X

X
X
X

X

X X

X
X

X

X
2.2. Volan și coloană volan
2.2.1. Stare, fixare volan Cu roțile pe sol, se
oscilează volan ul dintr -o
parte în alta într -un plan
perpendicular pe coloana
de direcție și se aplică de
jos în sus și de sus în jos.
Se inspectează vizual
jocurile a)Deplasare relativă între volan și
coloana de direcție care indică un joc
excesiv
b)Butucul, coroana sa u spițele
volanului fisurate sau fixate
necorespunzător X

X

X
2.2.2 Joc la volan Cu motorul în funcțiune în
cazul vehiculelor cu
servodirecție și cu roțile în
poziție dreaptă, se rotește
ușor volanul stânga –
dreapta, pe cât posibil fără
a mișca ro țile
Se verifică vizual mișcarea
liberă Joc excesiv al direcției (de exemplu un
punct de pe coroana volanului poate fi
rotit pe un arc de cerc pe o distanță
mai mare de o cincime din diametrul
volanului fără ca roțile directoare să se
miște) X X
2.3. Aliniament roți Verificarea aliniamentului Roți nealiniate în mod evident X

130 roților
Control vizual
2.4. Stare, fixare comandă
direcție Se acționează comanda
direcției și se verifică
vizual jocul și starea
cuplajelor elastice sau a
altor articulații a)Jocur i excesive în articulații sau
cuplaje
b) Reparație sau modificare
necorespunzătoare
X

X

3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspecție vizuală de la
postul de conducere a)Obstrucționarea câmpului de
vizibilitate al conducătorului care îi
afect ează vederea în față sau lateral
b)Nu se asigură vizibilitatea
corespunzătoare spre înapoi X X

X
3.2. Stare parbriz și
celelalte geamuri Inspecție vizuală a)Parbriz sau geam în stare
necorespunzătoare (sablat, zgâriat / cu
opacități importante sau din material
necorespunzător)
b)Parbriz fisurat, spart X

X X

X
3.3. Oglinzi retrovizoare Inspecție vizuală și
funcțională de la postul de
conducere
a)Oglindă lipsă ori care nu asigură
vizibilitatea corespunzătoare
b)Oglindă deteriorată sau fixată
necorespunzător

X X

X
3.4. Ștergătoare de parbriz Inspecție vizuală și
funcțională a)Ștergător care nu funcționează
corespunzător sau lipsă
b)Lamela ștergătorului lipsă

X

X
3.5. Spălătoare de parbriz Inspecție vizuală și
funcțională Spălător car e nu funcționează
corespunzător / lipsă X X
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
(în funcție de echiparea prevăzută de producător)
4.1. Faruri
4.1.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Funcționare defect uoasă / lipsa
farului sau a sursei de lumină
b)Far fixat necorespunzător
c)Far cu oglinda deteriorată
d)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunzătoare
e)Sursă de lumină defectă X

X

X

X
X
X

X
4.1.2. Orientare (+E)
(numai pentru farurile
utilizate pentru
circulația rutieră) Inspecție vizuală și
funcțională
Se determină centrul de
focalizare orizontal al
fiecărui far cu lumină de
întâlnire cu ajutorul
aparatului de control al
farurilor
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de reglare
este funcțional a)Far reglat necorespunzător
b)Sursa de lumină montată
necorespunzător X
X
4.1.3. Comutare lumini Inspecție vizuală și
funcțională Dispozitiv de comandă defect X

4.2. Lămpi de poziție față, spate și laterale, lămpi de gabarit
4.2.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională
a)Sursă de lumină defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X
X
4.2.2. Comutare
Inspecție vizuală și
funcț ională Funcționare necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă X
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunzătoare
c)Fixare necoresp unzătoare
X
X
X

X

131 d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.3.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționare necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă X

4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1. Stare și funcționare Inspecție vi zuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X
X
4.4.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționare necorespunzătoar e a
dispozitivului de comandă X

4.5. Faruri și lămpi de ceață
4.5.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare
d)Lipsă lampă s au dispersor
X

X
X

X
X
4.5.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționare necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă X

4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defe ctă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor
X

X
X

X
X
4.6.2. Comutare Inspecție vizuală și
funcțională Funcționare necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
X

4.7. Dispozitiv de
iluminare a plăcii
spate cu numărul de
înregistrare Inspecție vizuală și
funcțională a)Lampă care proiectează lumina
direct în spate
b)Sursă de lumină defectă
c)Lampă fixată nesigur
d)Lipsă lampă sau dispersor
e)Fixare necorespunzătoare X

X
X

X X

X
X
X
4.8. Proiectoare de lucru Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor X
X
X

X
X
4.9. Lămpi speciale de
avertizare (girofar) Inspecție vizuală și
funcțională a)Sursă de lumină defectă
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare
d)Lipsă lampă sau dispersor
X X
X

X
X
4.10. Catadioptri Inspecție vizuală Catadioptri de teriorați / lipsă X X
4.11. Martori luminoși Inspecție vizuală și
funcțională Nu funcționează corespunzător (nu
afectează / afectează direct siguranța
circulației rutiere) X X
4.12. Conexiuni electrice
între vehiculul tractor
și remorcă Inspecție vizu ală si
funcțională a)Conexiuni electrice fixate
necorespunzător
b)Izolație deteriorată X X

X

4.13. Cablaj electric Inspecție vizuală a)Cabluri fixate / poziționate /
securizate necorespunzător
b)Instalație electrică deteriorată
c)Izolație cablaj det eriorată X

X
X X

X
X X

X
X
4.14. Baterii(e) de
acumulatori Inspecție vizuală a)Fixată necorespunzător
b)Scurgeri de electrolit (în funcție de
debit) X
X X
X

5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1. Stare, fixare punți Inspec ție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este disponibil)
a)Punte corodată excesiv / deformată
sau fisurată
b)Jocuri în articulațiile de fixare /
fixare nesigură pe vehicul X

X
X

X

132 c)Reparație / modificare
necorespunzătoare
d)Tirant deformat, nefixat
corespunzător pe șasiu / caroserie X

X X

5.1.2. Stare, fixare fuzete Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este disponibil)
Se rotește volanul stânga –
dreapta a)Fuzetă fisurată sau deformată
b)Joc excesiv al pivotului fuzetei
c)Piulițe, prezoane sau șuruburi de
fixare lipsă (în funcție de număr)

X
X X
X
X
5.1.3. Rulmenți roți (dacă
verificarea este
posibilă) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este disponibil)
Se rotește volanul stânga –
dreapta Joc excesiv la rulment X
X

5.2. Roți (jante) și anvelope
5.2.1. Stare, fixare butuci
roți Inspecție vizuală pe
ambele părți ale fiecărei
roți cu vehiculul pe sol Prezon sau piuliță lipsă ori slăbit(ă) (în
funcție de număr) X
X

5.2.2. Stare, fixa re roți Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este disponibil) Jantă deformată excesiv, fisurată,
sudată necorespunzător X

5.2.3.

Stare, fixare anvelope

Inspecție vizuală a întregii
anvelope prin deplasarea
vehiculului înainte și
înapoi a)Dimensiunea anvelopei nu
corespunde cu cea menționată în
atestatul tehnic (dacă acesta a fost
emis)
b)Anvelope de dimensiuni diferite pe
aceeași axă sau la roți jumelate
c)Tăieturi profunde sau deteriorări
importante pe band a de rulare sau pe
flancurile anvelopelor
d) Indicatorul de uzură al profilului
anvelopei devine expus / Adâncimea
profilului principal (zona centrală de
3/4 din lățimea benzii de rulare) mai
mică de 2 mm la anvelopele cu
diametrul jantei până la 20" incl usiv
sau 4 mm la anvelopele cu diametrul
jantei peste 20
e)Frecarea anvelopei de părți ale
șasiului / caroseriei sau ale suspensiei

X

X

X

X

X

X
5.3. Suspensie
5.3.1. Arcuri (dacă au fost
prevăzute de
producător) Inspecți e vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este disponibil) a)Fixare sau montare
necorespunzătoare a arcurilor pe șasiu
sau punte
b)O componentă a arcului deteriorată
/ fisurată
c)Lipsă arc la una din punți (roți)
d)Arc rupt X

X

X X

X

X

5.3.2. Amortizoare (dacă au
fost prevăzute de
producător) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este disponibil) a)Amortizor deteriorat prezentând
semne grave de neetanșeitate sau
funcționare necorespunzătoare
b)Jocuri excesive în articul ațiile de
fixare pe cadru sau șasiu
c) Lipsă amortizor
X

X

X
5.3.3. Articulații suspensie
(dacă au fost prevăzute
de producător) Inspecție vizuală cu
vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este disponibil) a)Lipsă bolțuri fixare arc și/sau bucșe
b)Lipsă plăcuțe reazem și/sau bride
c)Bolțul articulației, bucșe,
articulațiile suspensiei rupte

X
X
X

5.3.4. Suspensie pneumatică
(dacă a fost prevăzută
de producător) Inspecție vizuală și
auditivă cu vehiculul pe sol
sau pe canal(dacă este
dispon ibil) a)Orice componentă deteriorată /
defectă
b)Fixare necorespunzătoare pe șasiu
sau punte X

X
X

6. ȘASIU, CABINĂ ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI

133 6.1. Șasiu sau cadru și elemente atașate
6.1.1. Stare generală șasiu,
șasiu suplimentar, Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe sol sau
pe canal (dacă este
disponibil)
a)Lonjeroane sau traverse fisurate sau
deformate
b)Coroziune excesivă care afectează
rigiditatea șasiului
c) Coroziuni avansate (zone corodate,
coroziuni străpunse) / fisuri, rupturi,
deformări importante ale elementelor
de rezistență pe orice parte inclusiv pe
traverse
d)Elemente de rezistență sudate
necorespunzător X

X

X

X

X

X

X

6.1.2. Tubulatură de
evacuare, amortizoare
de zgomot Inspecție vizuală și
auditivă cu ve hiculul cu
motorul în funcționare a)Sistem de evacuare fixat
necorespunzător sau neetanș
b)Gazele de evacuare pătrund în
habitaclu sau în cabina conducătorului
c)Lipsă element din tubulatura de
evacuare
d)Tubulatura de evacuare nu este
poziționată corespun zător X

X

X

X

X

6.1.3. Rezervor de
combustibil și
conducte de
alimentare (inclusiv
rezervorul de
combustibil pentru
dispozitivul de
încălzire și conducte) Inspecție vizuală cu
vehiculul aflat pe sol sau
pe canal (dacă este
disponibil) a)Rezervor sa u conducte fixate
necorespunzător
b)Rezervorul neetanș (prezintă
scurgeri), capacul rezervorului lipsește
sau nu este corespunzător
c)Conducte alimentare cu combustibil
deteriorate, poziționate
necorespunzător sau uzate datorită
frecării de alte componente
d)Risc de incendiu datorat scurgerilor
de combustibil, protecției
necorespunzătoare a rezervorului sau
tubulaturii de evacuare, condițiilor din
compartimentul motor
e)Alimentare dintr -un rezervor
improvizat, altul decât cel destinat
f)Scurgeri benzină
g)Scurgeri motorină
h)Furtun de alimentare cu benzină,
motorină uzat / crăpat, tăiat
i)Lipsă coliere asigurare furtunuri

X

X

X

X

X
X

X X

X

X

X

X

X

6.1.4. Bare de protecție,
protecție laterală și
dispozitive de
protecție antiîmpănare
spate (dacă au fost
prevăzute de
producător) Inspecție vizuală Elemente fixate necorespunzător /
deteriorate care pot provoca
accidentări
X

X
6.1.5. Dispozitiv de
remorcare (dacă a fost
prevăzut de
producător) Inspecție vizuală urmărind
cu atenție uzura și
funcționarea
corespunzătoare a tuturor
dispozitivelor de siguranță
montate
a)Element component deformat /
defect sau fisurat
b) Orice dispozitiv de siguranță lipsă,
deteriorat sau care nu funcționează
corespunzător
c)Obstruc ționarea plăcii cu numărul
de înregistrare sau a oricărei lămpi
(atunci când nu sunt utilizate)
d)Coroziuni excesive ale elementelor
de rezistență pe care sunt fixate
dispozitivele de remorcare

X X

X

X

X X

6.1.6. Transmisie Inspecție viz uală cu
vehiculul aflat pe sol sau
pe canal (dacă este
disponibil)
Se verifică atent zona a) Jocuri excesive în elementele
transmisiei
b) Elemente de siguranță fixate
necorespunzător / lips ă
c)Pedală ambreiaj cu acționare

X X

X

X

X

134 ambreiajului, cutiei de
viteze, diferențialului și a
reductorului
greoaie, lipsă siguranță de asigurare
pedală pe ax
d)Levier selectare viteze fixat
necorespunzător / modificat
e)Comandă ambreiaj fixată
necorespunzător
f)Timonerie schimbător de viteze
fixată necorespunzător / modificată
constructiv
g)Fixare necorespunzătoare a cutiei de
viteze (de exemplu lipsă șuruburi de
fixare)

X

X

X

X

X

6.1.6.1 Funcționare transmisie Inspecție în parcurs a)Funcționare necorespunzătoare a
ambreiajului, cutiei de vit eze sau
reductorului
b)Zgomot anormal la transmisie X

X
6.1.7. Fixare motor Inspecție vizuală cu
motorul în funcțiune Suport motor fisurat, desprins sau
fixat nesigur X
X
6.2. Cabină și caroserie
6.2.1. Stare, fixare caroserie,
cabină Inspecție vizuală si
funcțională pentru anumite
verificări
a)Panou, element lipsă sau deteriorat
care ar putea produce răniri
b)Montant deformat, corodat excesiv
sau fisurat care poate genera
deschiderea accidentală a capotelor
sau a obloanelor
c)Elemente de carose rie sau cabină
incomplete, deteriorate sau reparate
necorespunzător
d)Elemente de caroserie corodate
excesiv
e)Caroseria, cabina, suprastructura nu
este fixată corespunzător
f)Coroziuni excesive în punctele de
fixare ale caroseriei X

X

X

X

X

X X

X

6.2.2. Uși și dispozitive de
închidere uși Inspecție vizuală și
funcțională
a)Ușă care nu se deschide sau nu se
închide corespunzător
b)Ușă, balama, dispozitiv de asigurare
slăbite, deteriorate / lipsă
c)Coroziuni excesive uși

X X

X

X

6.2.3. Scaun conducător
vehicul Inspecție vizuală și
funcțională a)Scaun fixat necorespunzător sau cu
o structură defectă
b)Mecanismul de reglare a scaunului
nu funcționează corect
c)Scaun lipsă X

X

X X

X
6.2.4. Alte scaune Inspecție vizuală a)Scaune de fecte / fixate
necorespunzător
b)Scaune montate suplimentar X
X

X
6.2.5. Scări pentru cabină Inspecție vizuală a)Treaptă / grup de trepte
deteriorată(e) sau fixată(e) nesigur
b)Treaptă / grup de trepte care poate
(pot) provoca accidente X

X X

X
6.2.6. Apărători de noroi,
aripi, dispozitive
antiîmproșcare (dacă
au fost prevăzute de
producător) Inspecție vizuală a)Elemente slăbite, corodate excesiv /
rupte sau lipsă
b)Spațiu insuficient pentru roți
X

X

X

7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de si guranță / catarame și sisteme de reținere (dacă au fost prevăzute de producător)
7.1.1. Siguranța montării
centurilor de siguranță
și a cataramelor
aferente Inspecție vizuală
Verificare puncte de
ancorare a)Punct de ancorare deteriorat excesiv
b)Punct de ancorare fixat
necorespunzător X
X X
X
7.1.2. Stare, fixare centuri de Inspecție vizuală și a)Centură de siguranță deteriorată X

135 siguranță, catarame funcțională b)Dispozitivul de închidere este
avariat, lipsește sau nu funcționează
corect
c)Mecanismul de r ecuperare a centurii
avariat sau nu funcționează corect (la
cele retractabile)
X

X

7.2. Încuietori Inspecție vizuală și
funcțională Dispozitiv de închidere sau blocare
defect sau funcționând
necorespunzător X

7.3. Cale de roată (dacă
au fost prevăzute) Inspecție vizuală
Deteriorate/lipsă X X
7.4. Avertizor acustic
Inspecție vizuală și
funcțională a)Nu funcționează
b)Comandă nesigură
X X

7.5. Vitezometru (dacă a
fost prevăzut de
producător) Inspecție vizuală și
funcțională în ti mpul
probei în parcurs a)Nu funcționează sau lipsește
b)Nu este iluminat

X
X
7.6. Elemente de asigurare
ale
echipamentului(lor) de
lucru pentru
deplasarea în siguranță
pe drumurile publice Inspecție vizuală și
funcțională a) Elemente neconforme
b) Elemente deteriorate, lipsă sau nu
funcționează corect X
X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a
zgomotului Inspecție vizuală și
auditivă a)Nivel de zgomot excesiv
b)Orice parte a sistemului de
reducere a zgomotului nesigură, lipsă,
deteriorată, fixată incorect sau
modificată în mod evident astfel încât
ar putea afecta în mod semnificativ
nivelul de zgomot X
X

8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii
8.2.1.1 Echipament de control
al emisiilor de gaze
(dacă a fost prevăzut
de producător) Inspecție vizuală Echipament de control al emisiilor
prevăzut de producător lipsă,
modificat sau defect în mod evident X
8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
8.3.1. Scurgeri de lichide Inspecție vizuală Orice scurgere în exces de lic hid care
poate afecta mediul ambiant sau
expune la riscuri pe alți utilizatori ai
drumului X X
8.3.2. Fum vizibil Inspecție vizuală Fum în exces de orice culoare X
9. ALTE VERIFICĂRI
9.1. Vehicul în ansamblu Inspecție vizuală sau prin
utilizarea unui echipament
adecvat a)Reparații sau modificări
necorespunzătoare ale oricărei
componente a vehiculului ce ar putea
afecta semnificativ siguranța
circulației pe drumurile publice

X

b)Orice defect suplimentar constatat
ce ar putea afecta semnifi cativ
siguranța circulației pe drumurile
publice X
c) Orice defect suplimentar care nu
permite efectuarea sau finalizarea ITP
(motorul nu pornește, defecte
accidentale etc.)1) X
NOTE:
1) În acest caz este necesară reefectuarea ITP
E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

136 Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative
asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor
compo nente neomolgate sau necertificate)
DMi (deficiențe minore) – deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau
impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore
DMa (deficiențe majore) – deficiențele susceptibile s ă compromită siguranța vehiculului, să aibă impact
asupra mediului sau să -îi pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai
importante;
DP (deficiențe periculoase) – deficiențele care constituie un risc direct și ime diat la adresa siguranței
rutiere sau care au impact asupra mediului.
Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în
categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același
element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra
că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere .

137 ANEXA nr. 3 la reglem entări

Cerințe privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă
a autovehiculelor din categoriile N 2 și N 3
I. DEFINIȚII
Dispozitive pentru vizibilitate indirectă – dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate
adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi
convenționale, monitoare -cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informații despre câmpul
indirect de vizibilitate al conducătorului auto.
Oglindă – orice dispozitiv, cu excepția dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară
spre înapoi, lateral sau în fața vehiculului.
Clasificarea oglinzilor:
a) clasa I – oglindă retrovizoare interioară;
b) clasa II și III –oglinzi retrovizoare e xterioare principale;
c) clasa IV – oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;
d) clasa V – oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);
e) clasa VI – oglindă frontală.
II. CERINȚE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAȚIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE
1. Cerința echipării ulterioare fabricației cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte
dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N 2 și N 3 care nu au fost
omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE2).
2. Prezentele cerințe nu se aplică următoarelor:
a) autovehiculelor din categoriile N 2 și N 3 înmatriculate înainte de 01.01.2000;
b) autovehiculelor din categoria N 2 a căror MTMA nu depășește 7,5 tone, în cazul căr ora nu este
posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor
condiții:
i) nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanță mai mică de 2 m față de
sol (se poate aplica o toleranță de + 10 cm), indiferent de poziția de reglare, atunci când
autovehiculul este încărcat la MTMA;
ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziția conducătorului auto;
3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepția celor menționate la
pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate,
care îndeplinesc cerințele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV și, respectiv V, prevăzute de Directiva
2003/97/CE.
4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de
vizibilitate și de proximitate astfel încât combinația câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puțin 95%
din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut p entru oglinzile retrovizoare de clasa IV și cel puțin
85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în
conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE), condițiile se consideră a fi respectate și nu es te
necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.
5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform
prezentelor cerințe ca urmare a lipsei de soluții tehnice disponibile și viabile din p unct de vedere
economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare și/sau cu alte dispozitive de vizibilitate
indirectă, cu condiția ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puțin 95% din
câmpul de vizibilitate la n ivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV și cel puțin
85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în
conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE).
6. Prezentele cerințe nu se aplică autovehiculelor istorice.

2)Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European și a Consilului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislației Statelor
membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă și a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive ș i care
modifică Directiva 70/156/CEE și abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29
martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE

138

III. METODA DE VERIFICARE:
1. În condițiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate cu care este
echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitat e care atestă îndeplinirea
prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce privește câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară
verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.
1.1 Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care
au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.
2. În condițiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica
existența mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele
următoare:
-pentru oglinzile de clasa IV:

unde a > 6 mm.

Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce
face parte din clasa IV ce a fost omologată în Italia (e 3) iar numărul de omologare este 03*1248.
– pentru oglinzile din clasa V:
unde a > 6mm.
Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce
face parte din clasa V ce a fost omologată în Grecia (e 23) iar numărul de omologare este 03*3901.

3. Dacă nu sunt îndeplinte condițiile de la pct. 1. sau 2., câmpurile de vizibilitate se verifică în
poligoane specifice fiecărei clase de oglinzi:
3.1 Pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate amplasată pe partea
pasagerului (clasa IV), este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos,
realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poli gonului de verificare:

139

3.2 Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui
autovehicul cu cabină retrasă este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de ma i
jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:

3.3 Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui
autovehicul cu cabină semi -avansată sau avansată este n ecesară marcarea unui poligon de verificare
conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de
verificare: Postul de conduce re (puncte oculare ale conducătorului)

140

3.4 Cerințele prevăzute se consideră îndeplinite dacă inspectorul poate vizualiza de pe l ocul
conducătorului auto, utilizând oglinzile respective, toate jaloanele amplasate în colțurile celor două
poligoane de verificare (atât pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate, cât și
pentru oglinda laterală de proximitate), av ându -se în vedere, dacă este cazul, prevederile pct. 4 și 5 din
Secțiunea II.
3.5 Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conducătorului auto pentru vizualizarea celor
două poligoane de verificare.

4. Respectarea cerințelor prevăzute prin prezenta anexă este atestată prin dovada de ITP .

NOTĂ: Prin autovehicule din categoriile N 2 și N3 se înțelege:
categoria N 2 – vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA care
depășește 3,5 t, dar nu depășește 12 t.
categoria N 3 – vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA ce
depășește 12 t.

141 ANEXA nr. 4 la reglementări

Raport de inspecție tehnică periodică pentru categoria L
Date identificare vehicul

 Număr de înmatriculare și dată
………………………/………………
 Marcă și tip
……………………………………….
 Categorie
……………………………../….……
 Număr de omologare (registru)

………

 Cod și serie motor …………………………………………………………………………
………………………../…………………..
 Culoare …………………………………………………………………………
……………………………………….… …
 Serie ataș
…………………………………………….
 Indicație odometru ………………………………………………………………………..
……………………………………….……
Rezultat ITP la data ……………………………………..
 Bun tehnic ……/…/………………
 Bun tehnic cu DMi ……/…/…………………
 Respins ……/…/………………………

Răspuns RAR după înregistrarea datelor

Cod tranzacție R1…………………………..………

Cod tranzacție R2………………………..…..………………………………….
REINSPECȚIE DA  NU 
Sfârșit timp așteptare pentru REINSPECȚIE ………………..
Oră și minut …..……………………………………
Observații: …………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………… …………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..
Acest vehicul a fost inspectat la:
Operator economic/Persoană auto rizată Cod SITP Această secțiune va fi completată de inspectorul RAR
……………………………………………/…………..
de către inspector SITP: Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR
Nume și prenume Semnătură și Ștampilă Nume și prenume Semnătură
1)……………………………………………………. 1)…………………….…………………………………………………….
2)………………………… …………………………. 2)…………………………………………………………………………..
1)ATENȚIE! În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea deficiențelor , se va efectua o nouă
inspecție tehnică periodică completă
2)Dacă o reinspecție este anunțată, trebuie ca veh iculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligația să pună
la dispoziție vehiculul și actele acestuia. SITP și inspectorul trebuie să asigure toate condițiile pentru efectuarea reinsp ecției de
către inspectorul RAR
3)Defectarea vehicul ului în timpul inspecției tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITP
4) Emisiile poluante nu se măsoară

Cod
tranzacție …………………… Matcă
folie
ITP este valabi l
până la ……/……/………..

Deficiențe constatate
_________ _________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
_________________________________ _________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
_________________________________________________________ _
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
_______________________ ___________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
_______________________________________________ ___________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
_____________ _____________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
_____________________________________ _____________________
__________________________________________________________

Acest vehicul a fost prezentat la ITP de către:
Dl (dna) ……………………………………………… ……..
Adresa………………………………………………………..
Act identitate Serie………..Nr……………….…………
care cunoaște și este de acord cu condițiile de efectuare a
ITP impuse de legislația națională.
Semnătură ………………………………………….….. Serie CIV
–
Număr de identificare (VIN)

142 ANEXA nr. 4 la reglementări – verso

Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoria L

DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL 4.2. Lămpi de poziție față, spate și lămpi/lumini pentru 6.1.3. a b c d e f o
0.1. a b c d circulația pe timp de zi 6.1.4.
0.2. a b c d e f g 4.2.1. a b c d 6.1.5. a b c
1. SISTEM DE FRÂNARE 4.2.2. a b 6.1.6. a b c d e f g h i
1.1. Stare mecanică și funcționare 4.2.3. a b 6.1.7. a b c d e f g h i j k
1.1.1. a b c 4.3. Lămpi de frânare 6.1.7.1.
1.1.2. a b c d 4.3.1. a b c d 6.1.8.
1.1.6. a b c d e 4.3.2. a b 6.1.9. a b
1.1.10. a b c d e f g 4.3.3. 6.2. Cabină conducător auto și caroserie
1.1.11. a b c d 4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie 6.2.1. a b c d e f h
1.1.12. a b c d e 4.4.1. a b c d 6.2.2. a b c d
1.1.13. a b c 4.4.2. 6.2.3. a b c d
1.1.14. a b c d 4.4.3. 6.2.4.
1.1.15. a b c d e f g 4.4.4. 6.2.5. a b
1.1.16. a b c d e f 4.5. Faruri și lămpi de ceață 6.2.6. a b c
1.1.17. a b c d 4.5.1. a b c d 6.2.7.
1.1.21. a c d 4.5.2. 6.2.9. a b c
1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu 4.5.3. 6.2.1 0. a b c
1.2.1. a b c d e 4.5.4. a b 6.2.11. a b c
1.2.2. 4.6. Lămpi de mers înapoi 6.2.12. a b
1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare 4.6.1. a b c d 7. ALTE ECHIPAMENTE
1.4.1. 4.6.2. a b 7.1. Centuri de siguranță / catarame și sisteme de reținere
1.4.2. 4.6.3. 7.1.1. a b
1.6. a b c d e 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate 7.1.2. a b c d e
1.7. a b 4.7.1. a b c d 7.2. a b
1.8. 4.7.2. 7.3. a b
2. SISTEM DE DIRECȚIE 4.8. Catadioptri 7.4. a b
2.1. Stare mecanică 4.8.1. a b 7.5.
2.1.1. a b c d e 4.8.2. 7.7. a b c
2.1.2. a b c d 4.9. Martori lum inoși obligatorii pentru sistemul de 7.8. a b c
2.1.3. a b c d e f g iluminare 7.11. a b
2.1.4. a b c 4.9.1. 7.12. a b c d e
2.1.5. a b c d e f g 4.9.2. 8. EMISII POLUANTE
2.2. Ghidon / volan și coloană v olan / coloană ghidon 4.10. a b c 8.1. Zgomot
(furca față) 4.11. a b c 8.1.1. a b
2.2.1. a b c 4.12. a b c 8.2. Emisii de gaze de evacuare
2.2.2. a b c d e f g 4.13. a b c d e 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare (mas)
2.3. 5. PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE 8.2.1.1. a b
2.4. 5.1. Punți (axe) 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare (mac)
2.6. a b c 5.1.1. a b c 8.2.2.1. a b
3. VIZIBILITATE 5.1.2. a b c d 8.4. Alte aspect e referitoare la mediu
3.1. 5.1.3. a b 8.4.1.
3.2. a b c 5.2. Roți, jante și anvelope 8.4.2.
3.3. a b 5.2.1. a b 9. ALTE VERIFICĂRI
3.4. a b 5.2.2. a c d e f 9.1. a b c
3.5. 5.2.3. a b c d e f h i
3.6. 5.3. Suspensie
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 5.3.1. a b c d
ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE 5.3.2. a b c
4.1. Faruri 5.3.3. a b c d
4.1.1. a b c d 5.3.4. a b
4.1.2. 6. ȘASIU ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI
4.1.3. a b 6.1. Caroserie autoportantă, șasiu, cadru și accesorii cadru
4.1.4. a b c 6.1.1. a b c d
4.1.5. a b 6.1.2. a b c d

143 ANEXA nr. 5 la re glementări

Raport de inspecție tehnică periodică pentru categoriile M, N, O și T
Date identificare vehicul

 Număr de înmatriculare și dată
………………………/………………
 Marcă și tip
……………………………………….
 Categorie
……………………………../….……
 Număr de omologare (registru)

………

 Cod și serie motor …………………………………………………………… ……………
………………………../…………………..
 Culoare …………………………………………………………………………
……………………………………….…….
 Indicație odometru ………………………………………………………………………..
……………………………………….……
Rezultat ITP la data ……………………………………..
 Bun tehnic ……/…/……………..
 Bun tehnic cu DMi ……/…/…………………
 Respins ……/…/………………………

Răspuns RAR după înregistrarea datelor

Cod tranzacție R1…………………………..………

Cod tranzacție R2………………………..…..………………………………….
REINSPECȚIE DA  NU 
Sfârșit timp așteptare pentru REINSPECȚIE
Oră și minut …..……………………………………
Observații: ………………………………………………………………………………………………… ………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………
Acest veh icul a fost inspectat la:
Operator economic/Persoană autorizată Cod SITP Această secțiune va fi completată de inspectorul RAR
……………………………………………/…………..
de către inspector SITP: Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR
Nume și prenume Semnătură și Ștampilă Num e și prenume Semnătură
1)……………………………………………………. 1)…………………….…………………………………………
2)……………………………………………………. 2)…………………………………………………………….…
1)ATENȚIE! În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea deficiențelor , se va efectua o nouă
inspecție tehnică periodică completă
2)Dacă o reinspecție este anunțată, trebuie ca vehiculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligația să pu nă
la dispoziție vehiculul și actele acestuia. SITP și inspectorul trebu ie să asigure toate condițiile pentru efectuarea reinspecției de
către inspectorul RAR
3)Defectarea vehiculului în timpul inspecției tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITP Cod
tranzacție …………………… Matcă
folie
ITP este valabil
până la ……/……/………..
Deficiențe constatate
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________ ________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
________________________ __________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
________________________________________________ __________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
______________ ____________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
______________________________________ ____________________

Acest vehicul a fost preze ntat la ITP de către:
Dl (dna) ……………………………………………………..
Adresa………………………………………………………..
Act identitate Serie………..Nr……………….…………
care cunoaște și este de acord cu condițiile de efectuare a
ITP impuse de legislația națională.
Semnă tură …………………………………………….. Serie CIV
–
Număr de identificare (VIN)

144
ANEXA nr. 5 la reglementări -verso

Planul oper ațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoriile M, N, O și T

DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL lămpi de contur și lămpi/lumini pentru circulația pe 6.2.1.1. a b c d e f
0.1. a b c d timp de zi 6.2.2. a b c d
0.2. a b c d e f g 4.2.1. a b c d 6.2.3. a b c d
1. SISTEM DE FRÂNARE 4.2.2. a b 6.2.4.
1.1. Stare mecanică și funcționare 4.2.3. a b 6.2.5. a b
1.1.1. a b c 4.3. Lămpi de frânare 6.2.6. a b c
1.1.2. a b c d 4.3.1. a b c d 6.2.7.
1.1.3. a b c d e 4.3.2. a b c d 6.2.8. a b
1.1.4. 4.3.3. 6.2.9. a b c
1.1.5. a b c d 4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie 6.2.10. a b c
1.1.6. a b c d e 4.4.1. a b c d 7. ALTE ECHIPAMENTE
1.1.7. a b c d 4.4.2. 7.1. Centuri de siguranță / catarame și sisteme de
1.1.8. a b c d 4.4.3. reținere
1.1.9. a b c 4.4.4. 7.1.1. a b
1.1.10. a b c d e f g 4.5. Faruri și lămpi de ceață 7.1.2. a b c d e
1.1.11. a b c d 4.5.1. a b c d 7.1.3. a b
1.1.12. a b c d e 4.5.2. 7.1.4. a b
1.1.13. a b c 4.5.3. 7.1.5. a b c
1.1.14. a b c d 4.5.4. a b 7.1.6. a b
1.1.15. a b c d e f g 4.6. Lămpi de mers înapoi 7.2. a b
1.1.16. a b c d e f 4.6.1. a b c d 7.3. a b
1.1.17. a b c d e f 4.6.2. a b 7.4. a b
1.1.18. a b c 4.6.3. 7.5.
1.1.19 a b 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de 7.6.
1.1.20. înmatriculare spate 7.7. a b c
1.1.21. a b c d 4.7.1. a b c d 7.8. a b c
1.1.22. a b 4.7.2. 7.9. a b c d e f
1.1.23 4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate 7.10. a b c d e f g h
1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu reflect -fluor, marcaje reflectorizante pentru contur 7.11. a b
1.2.1. a b c d e 4.8.1. a b 7.12. a b c d e f
1.2.2. 4.8.2. 8. EMISII POLUANTE
1.3. Performanță și eficacitate frână de securitate 4.9. Martori luminoși obligatorii pentru sistemul de 8.1. Zgomot
1.3.1. a b c iluminare 8.1.1. a b
1.3.2. 4.9.1. 8.2. Emisii de gaze de evacuare
1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare 4.9.2. 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare (mas)
1.4.1. 4.10. a b c 8.2.1.1. a b
1.4.2. 4.11. a b c 8.2.1.2. a b c d
1.5. a b 4.12. a b c 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare (mac)
1.6. a b c d e f 4.13. a b c d e 8.2.2.1. a b
1.7. a b c 4.14. a b c d e 8.2.2.2. a b
1.8 5. PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPEN SIE 8.3.
2. SISTEM DE DIRECȚIE 5.1. Punți (axe) 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
2.1. Stare mecanică 5.1.1. a b c 8.4.1.
2.1.1. a b c d e 5.1.2. a b c d 8.4.2.
2.1.2. a b c d 5.1.3. a b 9. IN SPECȚII SUPLIMENTARE M2, M3
2.1.3. a b c d e f g 5.2. Roți jante și anvelope 9.1. Uși
2.1.4. a b c 5.2.1. a b 9.1.1. a b c d e f
2.1.5. a b c d e f g 5.2.2. a b c d 9.1.2. a b c d
2.2. Volan și coloană volan 5.2.3. a b c d e f g h 9.2. a b c
2.2.1. a b c 5.3. Suspensie 9.3. a b
2.2.2. a b c d e 5.3.1. a b c d 9.4. Scaune
2.3. 5.3.2. a b c 9.4.1.
2.4. 5.3.3. a b c d 9.4.2. a b
2.5. a b c 5.3.4. a b 9.5.
2.6. a b c d 5.3.5. a b c 9.6. a b c
3. VIZIBILITATE 6. ȘASIU, CADRU ȘI ELEMENTE ATAȘATE 9.7. a b c d
3.1. 6.1. Caroserie autoportantă, șasiu și accesorii cadru 9.8.
3.2. a b c 6.1.1. a b c d 9.10. Cerințe privind transportul copiilor
3.3. a b c d 6.1.2. a b c d 9.10.1.
3.4. a b 6.1.3. a b c d e f g h i j k 9.10.2.
3.5. l m n o 9.11. Cerințe privind transportul per soanelor cu
3.6. 6.1.4. a b mobilitate redusă
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 6.1.5. a b c 9.11.1. a b c d e
ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE 6.1.6. a b c d e f g h i 9.11.2. a b c d
4.1. Faruri 6.1.7. a b c d e f g h i j k 9.11.3.
4.1.1. a b c d 6.1.7.1. 9.12. Alte echipamente speciale
4.1.2. a b 6.1.8. 9.12.1. a b
4.1.3. a b c 6.1.8.1. 9.12.2.
4.1.4. a b c d 6.1.8.2. a b 9.12.3.
4.1.5. a b c 6.1.9. a b 9.12.4
4.1.6. 6.2. Cabină conducător auto și caroserie 10. ALTE VERIFICĂRI
4.2. Lămpi de poziție față, spate, lămpi de gabarit, 6.2.1. a b c d e f g 10.1. a b c

145 ANEX A nr. 51 la reglementări
REGISTRUL
AUTO
ROMÂN

CERTIFICAT DE INSPECȚIE TEHNICĂ PERIODIC Ă
(ROADWORTHINESS CERTIFICATE)
[Format A4 (210 x 297 mm)]

(1) numărul de identificare al vehiculului – codul VIN sau numărul de șasiu (Vehicle Identification Number –
VIN number or chassis number) …………. ………………………………… …………. ……………………… …….. ………

(2) numărul de înmatriculare al vehiculului și simbolul statului de înmatriculare (registration plate number of
the vehicle and country symbol of the State of registration) …………………….. ..……….….……………………/ RO

(3) locul și data inspecției (place and date of the test) ……………………………………………………………

(4) indicația odometrului la data efectuării inspecției, dacă este disponibilă (odometer reading at the time of the
test, if available) ……………………… …….

(5) categoria vehiculului, dacă este disponibil ă (vehicle category, if available) ……………………………

(6) deficiențe identificate și gradul lor de severitate (identified deficiencies and their level of severity )
Cod (item) Denumire deficiență (identified deficiency ) Grad severitate (level of severity )
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………… ………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………… …………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………

(7) rezultatul inspecției tehnice periodice (result of the roadworthiness test )……………………………….

(8) data următoarei inspecții tehnice periodice (date of next periodical test) : conform anexei la certificatul de
înmatriculare (see the Annex to the Registration Certificate )

(9) stația de inspecție tehnică periodică (name of the inspection organisation) …………………………………
semnătura și ștampila inspectorului responsab il de inspecție (signature and stamp of the inspector responsible for
the test)
…………………………………………….……..

(10) alte informații (other informations )
poziția în baza națională de date cu inspecții tehnice periodice (entry in the national data basis regard ing the
periodic technical inspections) ………………………………………/…………………………………………..

*
A se păstra la bordul autovehiculului
Schimbarea numărului de înmatriculare prevăzut la pct. 2 impune înlocuirea certificatului
(inclusiv în cazul în care certificatul a fost e liberat pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data
respectivă și din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menționat în certificat)

146
ANEXA nr. 52 la reglementări

ABROGATĂ

147 ANEXA nr. 6 la reglementări

Anexă la Certificatul de înmatriculare

– față – – verso –

ANEXA
LA CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE
Nr. ___________________
Numărul de
înmatriculare

INSPECȚII TEHNICE PERIODICE

Data
următoarei
inspecții teh nice Stația și
numărul din
registru Semnătura și
ștampila

ANEXA nr. 7 la reglementări

Ecuson de inspecție tehnică periodică

148 ANEXA nr. 71 la reglementări

Cerințe privind competența, examinarea și atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici

1. În vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a
următoarelor cerințe:
a) cu privire la competența profesională, că acesta deține cunoștințe și capacitate de înțelegere
certificate în următoarele domenii (discipline de studiu):
– mecanică / dinamică;
– dinamica vehicul elor rutiere ;
– motoare cu ardere internă;
– construcția vehiculelor rutiere;
– diagnosticarea vehiculelo r rutiere;
– materiale și prelucrarea materialelor;
– electricitate / electrotehnică / electronică ;
– componente electronice ale vehicul elor rutiere ;
– aplicații IT.
b) cu privire la experiența profesională documentată, că acesta a desfășurat cel puțin 3 ani, cu
normă întreagă sau cu normă parțială pe o perioadă echivalentă, în calitate de angajat, titular al unei
persoane fizice autorizate, titular al unei întreprinderi individuale ori de membru al unei întreprinderi
familiale, una dintre următoarele a ctivități:
– activități de reparații auto în domeniul mecanic sau electromecanic , în cadrul unor ateliere
autorizate potrivit legii pentru desfășurarea cel puțin a activităților de reparații pentru motor, sistemul de
rulare, sistemul de direcție și sistemu l de frânare;
– omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorități de omologare ori
servicii tehnice notificate;
– ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit
legii.
c) cu privir e la experiența necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă
permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea
următoarelor cerințe minimale:
a) pentru clasa I – permis de conducere categ oriile A și B1;
b) pentru clasa a II -a – permis de conducere categoria B;
c) pentru clasa a III -a – permis de conducere categoria C și/sau D.
2. Cerințele de competență profesională precizate la pct. 1 lit. a) și cele de experiență profesională
precizate l a pct. 1 lit. b) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanților care dețin titlul de inginer în
domeniul de studii de licență „Ingineria autovehiculelor” (se consideră ca echivalente calificările inginer
autovehicule rutiere sau subinginer mecanic au tomobile).
21. Cerințele de competență profesională precizate la pct. 1 lit. a) sunt considerate îndeplinite în
cazul solicitanților care dețin titlul de inginer în domeniul de studii de licență „Ingineria transporturilor”,
specializarea „Ingineria transpo rturilor și a traficului”.
Prin derogare de la prevederile prevăzute la pct. 1 lit. b), în cazul solicitanților care dețin titlul de
inginer în domeniul de studii de licență „Ingineria transporturilor”, specializarea „Ingineria transporturilor
și a traficu lui”, experiența profesională documentată necesară este de cel puțin 1 an în activitățile
prevăzute la pct. 1 lit. b).
3. Atestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o
examinare teoretică și o examinare pract ică.
4. Programul de atestare acoperă cel pu țin următoarele aspecte:
a) construcția vehiculului:
– identificarea vehiculului;
– sistemul de frânare;
– sistemul de direc ție;
– vizibilitatea;

149 – lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice ;
– punți, jante, anvelope și suspensie;
– șasiu și elemente atașate șasiului;
– alte echipamente;
– emisii poluante;
– inspecții suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică;
b) metode de inspec ție;
c) evaluarea deficien țelor;
d) cerințe lega le aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării;
e) cerințe legale privind inspec ția tehnică;
f) dispozi ții administrative privind omologarea, înmatricularea și inspecția tehnică periodică a
vehiculelor;
g) aplicații IT folosite în proced ura de inspec ție tehnică periodică și în cea administrativă.
5. Atestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu
carburanți alternativi este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în co ndițiile
prevăzute la pct.3, cu includerea elementelor specifice privind construcția și inspecția tehnică periodică a
acestor vehicule.
6. Atestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu
reglementările aplicab ile în vigoare este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar,
în condițiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind controlul tehnic în trafic.
7. După absolvirea programului de atestare, RAR eliberează soli citantului un certificat de atestare,
al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări.
8. În cazurile menționate la pct. 5 și 6, în certificatul de atestare se menționează în mod expres
activitățile respective.
9. Termenul de valabilitate al certificatului de atestare/reatestare este de 2 ani de la data absolvirii
programului de atestare/reatestare.
10. La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu
aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare.
11. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în
certificatul de atestare, care nu influențează valabilitatea certificatului de atestare sau activitățile pentru
care a fost ate stat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași
valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare.
12. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilității certificat ului de
atestare pentru activități suplimentare față de cele pentru care a fost inițial atestat, RAR eliberează un
certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor
doveditoare și a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate.
13. În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un
dosar care va conține următoarele:
a) cerere de atestare, care va include, după caz, și o recomanda re din partea operatorului economic
sau a instituției publice la care va urma să își desfășoare activitatea;
b) copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;
c) copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlo cuitoare a permisului de conducere
emisă de autoritatea competentă;
d) documentele care atestă îndeplinirea cerinței privind experiența profesională documentată
minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul ge neral de
evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de
muncă, copie de pe fișa postului și/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în
original, după caz; în cazul titularului unei persoane fizice autorizate, titularului unei întreprinderi
individuale ori al membrului unei întreprinderi familiale, o declarație pe propria răspundere privind
desfășurarea activităților prevăzute la pct. 1 lit. b), certificatul constatator emis de oficiul registrului
comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data depunerii cererii (original sau copie
legalizată), cuprinzând date p rivind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele

150 împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate conform prevederilor art. 15 din
Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a
persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și
la autorizarea funcționării persoanelor juridice , cu modificările și completările ulterioare;
e) copie de pe actul de ide ntitate.
14. Copiile menționate la pct. 13 lit. b) – e) vor fi certificate pentru conformitate cu originalul.
15. La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original
documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit. c) și e).
16. Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include
recomandarea menționată la pct. 13 lit. a).
17. Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include
recomandare a menționată la pct. 13 lit. a).
18. În vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens.
19. Reatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare
organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică.
20. Programul de reatestare asigură men ținerea și actualizarea cuno ștințelor și abilităților cerute
inspectorilor tehnici în domeniile men ționate la pct. 4 lit. a) – g).
21. Reatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5 -12.
22. La prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de
reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de
autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum și certificatul de
atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate.

151 ANEXA nr. 8 la reglementări (față)

REGISTRUL AUTO ROMAN (Timbru sec)

AUTORIZAȚIE TEHNICĂ

Nr. ………………… din …………………..

Se autorizează …………………………………………………………………………………… ………….…………….….
(operatorul economic sau instituția publică)
cu sediul în ……………………………………………..……….jud………………………………………………………
str. ……………………………………………………… ……………………………..nr. ….………………………
cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerțului nr. …..…….…………….
să execute inspecții tehnice periodice la clasele de inspecție tehnică periodică
………………………………… ………………………………………………………………………………………..
conform specificației de pe verso, în stația de inspecție tehnică periodică
din …………………………………………………………….jud……………………………..……………………..
str. …… …………………………….…………………………………………………nr……………………………..
începând cu data de ………………………………………..

Autorizarea s -a făcut în baza Cererii nr. …….din ……………înregistrată la Registrul Auto Român și
a Raportului de evaluare a capabilității tehnice nr. …….din ………………, întocmit de Registrul
Auto Român – Organismul de Certificare Sisteme de Management.

DIRECTO R GENERAL RAR

ANEXA nr. 8 la reglementări (verso)

COD STAȚIE
Nr.
Crt. Vehicule pentru care se
autorizează stația de inspecție
tehnică periodică Clasa de
ITP Interdicții Observații
1 I
2 II
3 III

152 ANEXA nr. 9 la reglementări

Cerere
pentru autorizarea stației de inspecție tehnică periodică a vehiculelor

Operatorul economic sau instituția publică ………………………………………………………………………… …….…….
cu sediul în……………………….. .………………………………județul………………………….…………….
str. ………………………………….. …………………………………………………………………nr. ………….
cod poștal ………………..………… telefon ……….…………………………fax ………..………………………………..
solicită eliberarea autorizației pentru stația de inspecție tehnică periodică
din……………………………..………………………………………..județul…………………….………………….
str…………………………………….………………………………………………………………….nr. ……… …
cod poștal …………………………… telefon ………………………..……….fax ……………………………………………
pentru următoarele clase de inspecție tehnică periodică
……………………………………………………………….. ………………………….…………………………………………

Anexăm:
1. chestionar de autoevaluare a capabilității tehnice;
2. ABROGAT
3. certificat constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind
registrul comerțului, republica tă, cu modificările și completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în
raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea
sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeni ul de activitate, sedii și/sau
activități autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea
formalităților la înregistrare în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și
persoanelor juridice, înr egistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor
juridice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv activitatea „Activități de testări și analize
tehnice”;
4. ABROGAT
5. copii de pe documentele care atestă anga jarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic
sau instituția publică solicitantă a autorizării, însoțite de extrasul din registrul general de evidență a
salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă;
6. copii de pe certificatele de a probare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele
de etalonare și/sau buletinele de măsurare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);
7. schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dota rea SITP,
amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
8. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.

Programul de lucru al stației de inspecție tehnică este
în zilele de……………………..………………..…………orele ………………..………………………………….
și în zilele de…………………………………………….. orele ………………………………………………………
Ne obligăm ca pe timpul funcționării stației de inspecție tehnică periodic ă să respectăm întocmai
toate prevederile legale privitoare la inspecția tehnică periodică.

Nr. ……… din ……………….
REPREZENTANT LEGAL,
(numele, prenumele, funcția, semnătura, ștampilă)

153 ANEXA nr. 10 la reglementări

(față)

REGISTRUL AUTO ROM ÂN
CERTIFICAT DE ATESTARE / REATESTARE *)
Nr. ………. din ……………………..

Dl. (Dna.) născut (ă) în anul luna ziua _____
în localitatea _____________ _______________________________ jud. ________ stat ______
CNP ______________________________

a absolvit programul de atestare/reatestare organizat de Registrul Auto Român RA *)
în perioada ________________________________________

Este atestat (ă) să efectueze ITP pentru clasele de ITP: *)
– clasa I (categoria de vehicule: L)
– clasa a II -a (categoriile de vehicule: M1 cu MTMA <3500 kg, M2 cu MTMA <3500 kg, N1, O1, O2, T cu
MTMA <3500 kg, mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu MTMA <3500 kg)
– clasa a III -a (categoriile de vehicule M1 cu MTMA>3500 kg, M2 cu MTMA>3500 kg, M3, N2, N3, O3, O4, T cu
MTMA>3500 kg, mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu MTMA >3500 kg)
inclusiv la autovehiculele echipate cu GPL/GNC/GNL *)
Este atestat (ă) să efectueze controlul tehnic în trafic al vehiculelor *)
Prezentul certificat de atestare/reatestare este valabil până la data de ________________ *)

DIRECTOR RAR , Responsabil program ,

ORIGINAL / DUPLICAT *)
NOTĂ: Atestarea inițială a fost acordată înainte de 20.05.2018 / după 20.05.2018 *)
Îndeplinește cerințele de la pct. 1 din Anexa IV la Directiva 2014/45/UE *)
*) se barează mențiunile neaplicabile

(verso)
EVIDENȚA ABATERILOR
Nr.
crt. Numele și prenumele
organului de control Abatere a constatată Data Semnătura

Constatarea a două abateri consecutive în mai puțin de 12 luni anulează certificatul de atestare al inspectorului
tehnic, certificat de atestare care se află permanent la dosarul stației de inspecție tehnică pentru a fi accesib il
organelor de control pe durata programului de lucru

154 ANEXA nr. 11 la reglementări

Condiții tehnice
privitoare la verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor

A. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare
cu role
Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu
role presupune verificarea coeficienților de frânare realizați de frâna de serviciu și frâna de st aționare,
precum și verificarea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de
serviciu și frâna de staționare.
A1. Coeficientul de frânare
Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forțelor de frânare la roțile pe care
acționează frâna a cărei eficacitate se verifică și greutatea vehiculului prezentat la ITP:
(%)1001


GFid Fis
Cfn
i
,

în care:
Fis (daN) – forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) – forța de frânare la roata/ roțile de pe partea dreaptă a punții i;
n – numărul de punți;
G (daN) – greutatea vehiculului prezentat la ITP.

Valorile -limită ale coeficientului de frânare și încadrarea în categorii de deficiență (grad de
gravitate) sunt precizate în tabelul 1 p entru frâna de serviciu, tabelul 2 pentru frâna de securitate și tabelul
3 pentru frâna de staționare.

Tabelul 1 – Valorile -limită ale coeficientului de frânare și încadrarea în categorii de deficiență
(grad de gravitate) pentru frâna de serviciu

A. Auto vehicule cu două roți
Categoria vehiculului Coeficient de frânare
(%) mai mic decât
următoarele valori
(ambele frâne) Coeficient de frânare
(%) mai mic decât
următoarele valori
(frână pe roata din
spate)
DMa DP DMa DP
Mopede cu două roți (L1e) 42 21 25 12
Motociclete fără ataș (L3e) 50 25 25 12

B. Autovehicule și remorcile acestora
Categoria vehiculului Efortul de acționare maxim
admisibil
la pedală (daN) Coeficient de frânare (%) mai mic decât
următoarele valori
(vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada)
Autovehicule transport persoane care
au, în afara locului conducătorului,
cel mult 8 locuri pe scaune
(autoturisme, autovehicule taxi,
autovehicule speciale ambulanță etc.)
(M 1) 50 până la
30.09.1991 1.10.1991 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
48 24 50
(cu
ABS)
48 25
(cu
ABS)
24 58 29

155 (fără
ABS) (fără
ABS)
Autovehicule transport persoane care
au, în afara locului conducătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune
(microbuze, autobuze) (M 2, M 3) 70 până la
30.09.1991 1.10.1991 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
48 24 50
(cu
ABS)
48
(fără
ABS) 25
(cu
ABS)
24
(fără
ABS) 50 25
Autovehicule transport marfă cu
MTMA până la 3.500 kg inclusiv
(N1) 70 până la
31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP
45 22 50 25
Autovehicule transport marfă cu
MTMA peste 3.500 kg (N 2, N 3) 70 până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
43 21 45 22 50 25
Semiremorci*) (O 2, O 3 și O 4) – până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.20 12
DMa DP DMa DP DMa DP
40 20 43 21 45 22
Remorci cu proțap (O 1) – dacă este
prevăzută – până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
40 20 43 21 50 25
Remorci cu proțap (O 2, O 3 și O 4) – până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
40 20 43 21 50 25
*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii

C. Tractoare
Categoria vehiculului Efortul de
acționare maxi m
admisibil
la pedală (daN) Coeficient de frânare
(%) mai mic decât
următoarele valori
(vehicule înmatriculate
sau fabricate până la
1.01.2018) Coeficient de frânare (%) mai
mic decât următoarele valori
(vehicule înmatriculate sau
fabricate după 1.01.2018)
cu viteza
maximă mai
mică sau egală
cu 30 km/h cu viteza
maximă mai
mare de 30
km/h
DMa DP DMa DP DMa DP
Tractoare (T) 60 20 10 28 14 40 20

La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână (cu excepția celor din categoria L) este
obligatori e verificarea eficacității frânei de serviciu prin acționarea acesteia cu un efort de acționare la
pedală care nu trebuie să depășească valoarea determinată în funcție de starea de încărcare a
autovehiculului:
Fp=Fpmax x (m ef / m tot) (daN),
în care :
Fpmax (daN) – efortul de acționare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 1);
mef (kg) – masa efectivă a autovehiculului inspectat;
mtot (kg) – MTMA a autovehiculului inspectat.

156 Tabelul 2 – Valorile -limită ale coeficientului de frânare și încadrarea în categorii de deficiență
(grad de gravitate) pentru frâna de securitate (dacă este asigurată de un sistem separat)

Autovehicule și remorcile acestora
Categoria vehiculului Efortul de
acționare maxim
admisibil
la pedală (daN) Coeficient de frânare (%) mai m ic decât
următoarele valori
(vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada)
Autovehicule transport persoane care au, în afara
locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe
scaune (autoturisme, autovehicule taxi,
autovehicule speciale ambulanță etc.) (M 1) 50 până la
30.09.1991 1.10.1991 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
24 12 25
(cu
ABS)
24
(fără
ABS) 12
(cu
ABS)
12
(fără
ABS) 29 14
Autovehicule transport persoane care au, în afara
locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe
scaune (microbuze, autobuze) (M 2, M 3) 70 până la
30.09.1991 1.10.1991 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
24 12 25
(cu
ABS)
24
(fără
ABS) 12
(cu
ABS)
12
(fără
ABS) 25 12
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la
3.500 kg inclusiv (N 1) 70 până la
31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP
22 11 25 12
Autovehicule transport marfă cu MTMA peste
3.500 kg (N 2, N 3) 70 până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
21 10 22 11 25 12
Semiremorci*) (O 2, O 3 și O 4) – până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
20 10 21 10 22 11
Remorci cu proțap (O 1) – dacă este prevăzută – până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
20 10 21 10 25 12
Remorci cu proțap (O 2, O 3 și O 4) – până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
20 10 21 10 25 12
*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremo rcii

Tabelul 3 – Valorile -limită ale coeficientului de frânare și încadrarea în categorii de deficiență
(grad de gravitate) pentru frâna de staționare

157 Toate categoriile
Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori
DMa DP
16 8
NOTĂ :
În cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii

A2. Dezechilibrul
Dezechilibrul dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți se determină cu relația:

(%)100maxmin maxFF Fd ,
în care:
Fmax (daN) – forța de frânare la roata care înregistrează forța de frânare superioară;
Fmin (daN) – forța de frânare la roata care înregistrează forța de frânare inferioară.
Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânar e la roțile aceleiași punți
pentru vehicule sunt precizate în tabelul 4.

Tabelul 4 – Valorile -limită ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți și
încadrarea în categorii de deficiență (grad de gravitate)

Categoria vehicululu i Dezechilibrul (%)
(Dez)
DMa DP
Toate categoriile, cu excepția autovehiculelor din
categoria L 30 < Dez ≤ 50 mai mare de 50

B. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu
compensare și înregist rare
Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu
compensare și înregistrare presupune verificarea decelerațiilor realizate de frâna de serviciu și frâna de
staționare în cazul frânării pe pistă, precum și aprecierea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile
aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare în funcție de comportamentul la frânarea pe
pistă.
Această verificare se efectuează prin probe funcționale în parcurs, prin mă surarea decelerației
maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă
viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu și 15 km/h în cazul
frânei de staționare.
Probel e în parcurs trebuie desfășurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted și rectiliniu.
Această verificare se aplică pentru:
– mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25
km/h;
– tractoare (în caz ul tractoarelor, verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare se
poate efectua și pe standul cu role, în stațiile ITP autorizate);
– autoremorchere, autovehicule speciale și autovehicule specializate ale căror caracteristici
constructive nu permit verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare pe standul de frânare
cu role;
– autovehicule cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă;
– mopede cu 3 roți;
– motociclete cu ataș;
– mototricicluri:
– cvadric icluri;
– motocicluri cu roți jumelate.
Valorile -limită ale decelerației maxime măsurate și încadrarea în categorii de deficiență sunt
precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu și tabelul 6 pentru frâna de staționare.

158
Tabelul 5 – Valorile -limită ale decelerației maxime măsurate și încadrarea în categorii de deficiență
(grad de gravitate) pentru frâna de serviciu

A. Autovehicule cu trei roți și cvadricicluri
Categoria vehiculului Valoarea decelerației
maxime măsurate
(m/s2) mai mică decât
următoarele valori
(ambele frâne) Valoarea decelerației
maxime măsurate
(m/s2) mai mică decât
următoarele valori
(frână pe roata/axa din
spate, după caz)
DMa DP DMa DP
Mopede cu trei roți (L2e)
Cvadricicluri ușoare (L6e) 4,0 2,0 2,5 1,2
Motociclete cu ataș (L4e) 4,6 2,3 2,5 1,2
Mototricicluri (L5e)
Cvadricicluri grele (L7e) 4,4 2,2 2,5 1,2

B. Autovehicule
Categoria vehiculului Efortul de
acționare maxim
admisibil
la pedală (daN) Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s2) mai
mică decât următoarele valori
(vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada)
Autovehicule transport persoane care au, în afara
locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe
scaune (autoturisme, autovehicule taxi,
autovehicule speciale ambulanță etc.) (M 1) cu
tracțiune integrală perman entă nedecuplabilă –
legătură rigidă 50 până la
30.09.1991 1.10.1991 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
4,8 2,4 5,0
(cu
ABS)
4,8
(fără
ABS) 2,5
(cu
ABS)
2,4
(fără
ABS) 5,8 2,9
Autovehicule transport persoane care au, în afara
locului c onducătorului, mai mult de 8 locuri pe
scaune (microbuze, autobuze) (M 2, M 3) cu
tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă –
legătură rigidă 70 până la
30.09.1991 1.10.1991 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
4,8 2,4 5,0
(cu
ABS)
4,8
(fără
ABS) 2,5
(cu
ABS)
2,4
(fără
ABS) 5,0 2,5
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la
3.500 kg inclusiv (N 1) cu tracțiune integrală
permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă 70 până la
31.12.2011 după 1.01.2012
DMa DP DMa DP
4,5 2,2 5,0 2,5
Autovehicule transport marfă cu MTMA peste
3.500 kg (N 2, N 3) cu tracțiune integrală
permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă 70 până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
4,3 2,1 4,5 2,2 5,0 2,5
Autoremorchere, au tospecializate și autospeciale 70 până la
31.12.1988 1.01.1989 –
31.12.2011 după
1.01.2012
DMa DP DMa DP DMa DP
4,3 2,1 4,5 2,2 5,0 2,5

159 C. Tractoare
Categoria vehiculului Efortul de acționare
maxim admisibil
la pedală (daN) Valoarea decelerației
maxime măsurate (m/s2)
mai mică decât
următoarele valori
(vehicule înmatriculate
sau fabricate până la
1.01.2018) Valoarea decelerației maxime
măsurate (m/s2) mai mică decât
următoarele valori
(vehicule înmatriculate sau
fabricate după 1.01.2018)
cu viteza mai
mică sau
egală cu 30
km/h cu viteza mai
mare de 30
km/h
DMa DP DMa DP DMa DP
Tractoare (T) 60 2,0 1,0 2,8 1,4 4,0 2,0

D. Mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări
cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h
Categoria vehicululu i Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s2) mai mică decât
următoarele valori
DMa DP
Mașini și utilaje autopropulsate pentru
lucrări cu viteza maximă constructivă
mai mare de 25 km/h 2,0 1,0

La autovehicule, cu excepția celor din categoria L și a mașinilor și utilajelor autopropulsate pentru
lucrări care nu sunt echipate cu servofrână, este obligatorie verificarea eficacității frânei de serviciu prin
acționarea acesteia cu un efort de acționare la pedală care nu trebuie să depășească valoarea determ inată
în funcție de starea de încărcare a autovehiculului:
Fp=Fpmax x (m ef / m tot) (daN),
în care :
Fpmax (daN) – efortul de acționare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 5);
mef (kg) – masa efectivă a autovehiculului inspectat;
mtot (kg) – MTMA a autovehiculului inspectat.

Tabelul 6 – Valorile -limită ale decelerației maxime măsurate și încadrarea în categorii de deficiență
(grad de gravitate) pentru frâna de staționare

Toate categoriile
Valoarea decelerației maxime măsurate (m/s2) mai mică dec ât următoarele valori
DMa DP
1,6 0,8

C. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs
Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se
aplică (s emi)remorcilor care nu pot fi verificate din motive constructive pe standul de frânare. Pentru
verificare se efectuează:
– o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor – (semi)remorcă, verificându -se dacă
sistemul de frânare de serviciu funcționeaz ă, precum și comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);
– acționarea sistemului de frânare de staționare al (semi)remorcii, verificându -se dacă sistemul de
frânare de staționare al (semi)remorcii funcționează.

Metodologia de încercare a sistemelo r de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N și O
cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role
1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice
1.1. Determinarea coeficientulu i de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA

160 Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare,
acesta rezultând simplu din ecuația următoare:
(%)1001


GFid Fis
Cfn
i
,
în care:
Fis (daN) = forța de frânare la roa ta/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) = Forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
n = numărul de punți;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul de scărcat sau parțial încărcat –
metoda de măsurare într -un punct
Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forțelor de frânare obținute la verificarea
vehiculului descărcat sau parțial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehic ulului
încărcat la MTMA.
Metoda presupune existența conectoarelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer
comprimat care comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindrii de frână, după caz.
În timpul verificării pe fiecare p unte, cel puțin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului
de frânare trebuie obținută printr -o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.
Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoașterea următorilor parametri:
a) valoarea forțelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se
obțin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);
b) valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat care comandă circuitul de frânare pe
fiecare punt e ce se verifică sau cele din cilindrii de frână (în funcție de amplasarea conectorului de
testare) la care se obțin forțele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost
prezentat la ITP (se obțin prin măsurare în timpul verificăr ii pe standul de frânare cu role, cuplându -se
traductorii de măsurare a presiunii);
c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în
funcție de datele existente pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare). În cazul în
care presiunea de extrapolare de pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare este
prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acționează regulatorul care este
mențion ată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente,
care va fi folosită în calcul.
Pentru o anumită punte, forțele de frânare maxime se obțin la blocarea standului de frânare sau,
dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afișaj a valorilor maxime.
Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei:
4,04,0

iex
ppEi
,
în care:
i = numărul punții verificate;
pex = valoarea presiunii de extrapolare;
pi = valoarea presiuni i măsurate la care s -au obținut forțele maxime de frânare pe puntea i.
Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula:
(%)100) (…2)2 2(1)1 1(GEn Fnd Fns EdFsF EdFsFCf

în care:
Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) = for ța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i;
n = numărul de punți;
G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA.

161 În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricație cu conectoare de testare a presiunilor din
rezervoarele de aer comprimat care comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindrii
de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale
vehiculului descărca t sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare:
(%)1001


GFid Fis
Cfn
i

în care:
Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
n = numărul de p unți;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă
admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarci na
maximă.
2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice și pentru
sistemele de frânare complet hidraulice
Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau
complet hidrauli ce se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau
parțial încărcat utilizând ecuația următoare:
(%)1001


GFid Fis
Cfn
i

în care:
Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
Fid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
n = numărul de punți
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP
Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă
admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina
maximă.

162 ANEXA nr. 12 la reglementări

Condiții
privind culoarea luminilor la elementele instalației electrice de iluminare și semnalizare
(în funcție de dotare)
Față:
– Faruri – lumină albă
– Faruri de ceață – lumină albă sau galbenă
– Faruri pentru circulația de zi – lumină albă
– Lămpi indicatoare de direcție – lumină galben -auto
– Lămpi de poziție, lămpi de gabarit – lumină albă
– Lămpi de staționare (de parcare) – lumină albă
– Catadioptri netriunghiulari – culoare albă sau incolor
Spate
– Lămpi de poziție, lămpi de frânare, lămpi de
gabarit, lămpi de ceață – lumină roșie
– Lămpi indicatoare de direcție – lumină galben -auto
– Lămpi de staționare (de parc are) – lumină roșie
– Lămpi de mers înapoi, lămpi de iluminare a plăcii
cu numărul de înmatriculare – lumină albă
– Catadioptri netriunghiulari (autovehicule),
triunghiulari (remorci) – culoare roșie
Lateral :
– Lămpi de poziție – lumină galben -auto; cu toate acestea, cea mai
din spate lampă de poziție laterală poate fi roșie
dacă este grupată sau combinată sau incorporată
reciproc cu lampa de poziție spate, cu lampa de
gabarit spate, cu lampa de ceață spate, cu lampa
de frânare sau dacă este grupată s au are o parte a
suprafeței emițătoare de lumină comună cu
catadioptrul spate
– Lămpi indicatoare de direcție – lumină galben -auto
– Lămpi de staționare (de parcare) – lumină galben -auto dacă sunt incorporate
reciproc cu lămpile indicatoare de direcție
laterale sau lămpile de poziție laterale
– Catadioptri netriunghiulari – culoare galben -auto; cu toate acestea, cel mai
din spate catadioptru lateral poate fi roșu dacă
este grupat sau are o parte a suprafeței emițătoare
de lumină comună cu lampa de poziț ie spate,
lampa de gabarit spate, lampa de ceață spate,
lampa de frânare, cu cea mai din spate lampă de
poziție laterală roșie sau cu catadioptrul spate
netriunghiular.
Altele :
– Catadioptri pedală (la autovehiculele cu două sau
trei roți) – lumină galb en-auto (pentru mopede cu pedale
neretractabile)

163 ANEXA nr. 13 la reglementări

Verificarea emisiilor poluante

1. Autovehicule echipate cu mas
1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecționat, cum a r fi un
catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:
1.1.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și
într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeităț i;
1.1.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a
se verifica dacă acesta este complet și într -o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități.
1.1.3. După aducerea motorului la parametrii norm ali de funcționare, ținând cont de recomandările
producătorului, se măsoară cu analizorul de gaze de evacuare concentrația emisiilor de monoxid de
carbon (CO) și de hidrocarburi (HC), cu motorul la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără
apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de
viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția „Neutru” sau „Parcare”).
1.1.4. Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebui e să depășească
următoarele valori:
a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este
disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO cor: 4,5% în vol.;
b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este
disponibilă) începând cu anul 1987: CO cor: 3,5% în vol.
1.1.5. Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depășească 1000
ppm.
Verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină.
1.1.6. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.
1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.
1.1.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi
efectuat.
1.1.9. La mo toarele cu alimentare duală benzină / carburanți alternativi, controlul va fi efectuat
pentru ambele moduri de funcționare.
1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un
catalizator tricomponent gestionat de s onda lambda, se efectuează următoarele verificări:
1.2.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și
într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.2.2. inspecția vizuală a oricărui echipame nt de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a
se verifica dacă acesta este complet și într -o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.2.3. determinarea eficienței sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea cu analizorul de
gaze de evacuare a valorii lambda și a conținutului de CO și de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare,
conform dispozițiilor pct. 1.2.4 și 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la
parametrii normali de funcționare, conform rec omandărilor producătorului autovehiculului.
1.2.4. Emisii la ieșirea din țeava de evacuare – valori limită
Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele
valori:
a) măsurări efectuate la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de
ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate,
schimbătorul trebuie să fie în poziția „Neutru” sau „Parcare”): conținutul maxim admisibil de CO din
gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO cor: 0,5% în vol.; el nu trebuie să depășească
valoarea CO cor: 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A
sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva
98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M 1, N 1, M 2 ori N 2) sau omologate conform
Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M 1, N1, M 2
ori N2);

164 b) măsurări efectuate cu motorul la turația de mers în gol accelerat, de cel puțin 2000 rot/min și de
maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei
de viteze la punctul mort (în cazul cutiilo r de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția
„Neutru” sau „Parcare”): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să
depășească valoarea CO cor: 0,3% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO cor: 0,2% în vol. pe ntru
autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea
5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau
Euro 4 din categoria M 1, N 1, M 2 ori N 2) sau o mologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007
(autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M 1, N1, M 2 ori N 2).
1.2.5. Lambda: 1 +0,03 sau conform specificațiilor producătorului, măsurat la turația de mers în
gol accelerat precizată la pct . 1.2.4. lit. b).
1.2.6. Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turația de mers în gol accelerat
nu trebuie să depășească 100 ppm.
Verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină.
1.2.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.
1.2.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi
efectuat.
1.2.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanți alternativi, controlul va fi efectuat
pentru ambele moduri de funcționare .
1.2.10. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea
corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a
verificării funcționării corecte a OBD în locul măsu rării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice,
după cum urmează:
– 1.2.10.1. pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (o mologate de tip
în conformitate cu Directiva 70/220/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 1, Directiva
88/77/CEE și Directiva 2005/55/CE) : măsurare cu analizorul de gaze sau citirea OBD. Măsurarea
efectuată la țeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;
– 1.2.10.2. pentru vehiculele din cl asele de emisie Euro 6 (o mologate de tip în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 2) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurare cu analizorul de gaze de evacuare sau prin citirea OBD î n
conformitate cu recomandările producătorului.
2. Autovehicule echipate cu mac
2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacității gazelor de
evacuare cu opacimetrul, în accelerare liberă, de la turația de mers în gol înce t la turația de întrerupere a
alimentării (turația de regulator), cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu
schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să
fie în poziția „Ne utru” sau „Parcare”).
2.2 Pentru efectuarea verificării este necesară aducerea motorului la parametrii normali de
funcționare a autovehiculului (precondiționare), după cum urmează:
2.2.1. autovehiculele pot fi controlate fără precondiționare, cu respectare a, din motive de
securitate, cel puțin a condiției ca motorul să fie cald și într -o stare mecanică satisfăcătoare;
2.2.2. În cazul precondiționării, trebuie respectate următoarele condiții:
a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului mă surată de o sondă în tubul jojei de
ulei trebuie să fie de cel puțin 800 C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta
este inferioară, ori temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu, trebuie să
atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației autovehiculului, nu este posibil să se
procedeze în acest mod, temperatura normală de funcționare a motorului va putea fi stabilită prin alte
mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de r ăcire;
b) sistemul de evacuare trebuie curățat prin cel puțin 3 accelerări libere.
2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele:
2.3.1. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a
se verifica dacă este complet și într -o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;

165 2.3.2. inspecție vizuală și auditivă pentru a se verifica dacă motorul este într -o stare tehnică
corespunzătoare;
2.3.3. motorul și, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie s ă funcționeze la turația de mers în
gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele
(din categoriile M 2, M 3, N 2 și N 3) aceasta înseamnă a se aștepta cel puțin 10 s după eliberarea pedalei de
accele rație;
2.3.4. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie apăsată total, în
mod rapid și progresiv (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obțină debitul maxim
al pompei de injecție;
2.3.5. la fie care ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de
accelerație, să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie
automată, turația indicată de producător ori, dacă aceasta nu es te cunoscută, două treimi din turația de
întrerupere a alimentării (turația de regulator). Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea
regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acționare și cel de eliberare
a pedalei de accelerație, adică cel puțin 2 s pentru autovehiculele din categoriile M 2, M 3, N2 și N 3.
2.4. Valori limită
2.4.1. Nivelul înregistrat pe plăcuța producătorului de pe vehicul.
Dacă această informație nu este disponibilă, indicele de opacitate (coeficientului de absorbție) K
nu trebuie să depășească valorile limită:
a) mac cu aspirație naturală: 2,5 m-1;
b) mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m-1;
c) o limită de 1,5 m-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită
indicate:
i) la linia B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin
Directiva 98/69/CE sau ulterior (autovehicule EURO 4 din categoria M 1, N1, M 2 sau N 2);
ii) la linia B1 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin
Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO IV din categoria M 2, N 2, M 3 sau N 3) sau înmatriculate
(fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată după 1 iulie 2008;
iii) la linia B2 a tabele lor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin
Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO V din categoria M 2, N 2, M 3 sau N 3) sau înmatriculate
(fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie după 2008;
iv) la linia C a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin
Directiva 1999/96/CE (autovehicule EEV din categoria M 2, N 2, M 3 sau N 3) sau înmatriculate (fabricate,
dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă ) prima dată 1 iulie 2008;
v) în tabelul 1 din anexa I la în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5).
d) o limită de 0,7 m-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită
indicate:
i) în tabelul 2 din anexa I la Regula mentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 6 sau ulterior din
categoria M 1, N1, M 2 ori N 2)
ii) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M 2, N2, M 3
sau N 3).
2.4.2. autovehiculele trebuie respinse numai dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel
puțin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită. Această medie poate fi calculată
fără a fi avute în vedere valorile măsurate care se îndepărtează cu mult față de media măsurată. Pentru
validarea testului trebuie să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime sau maxime
măsurate la ciclurile de accelerare.
2.4.3. pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispozițiile de la pct. 2.4.2,
sunt admis e autovehiculele pentru care toate valorile măsurate în mai puțin de 3 cicluri de accelerare
liberă sunt mai mici cu 0,5 m-1 față de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.
2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte
de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.
2.6. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.
2.7. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.

166 2.8. Pentru autovehicul ele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea
corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a
verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conform itate cu cerințele specifice,
după cum urmează:
– pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (omologate de tip în
conformitate cu Directiva 70/220/CEE, tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007,
Directiva 88/77/CEE și Directiva 2005/55/CE): măsurarea opacită ții gazelor de evacuare în timpul
accelerării libere (de la tura ția de mers în gol încet până la tura ția de întrerupere a alimentării) cu
schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD . Măsurarea efectuată la țeava
de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;
– pentru autovehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu tabelul 2
din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 7 15/2007) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurarea opacită ții gazelor de evacuare în timpul accelerării libere
(de la tura ția de mers în gol încet până la tura ția de întrerupere a alimentării) cu schimbătoru l de viteză la
punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.

167 ANEXA nr. 14 la reglementări

Condiții
privind echiparea vehiculelor cu cale de blocare
Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de bloc are a roților, amplasate într -un loc ușor accesibil pe
vehicul, după cum urmează:

a) o cală de blocare pentru:
i) autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone;
ii) remorci cu două axe, cu excepția semiremorcilor cu șa, cu o MTMA mai mare de 0,75
tone.

b) două cale de blocare pentru:
i) vehicule cu trei sau mai multe axe;
ii) semiremorci cu șa;
iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanța dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o
MTMA mai mare de 0,75 tone;
iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.

168 ANEXA nr. 15 la reglementări

I. Condiții privind echiparea vehiculelor grele și lungi cu plăci de identificare spate

(1) Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depășește 12 tone (cu excepția
autotractoarelor pentru semirem orci), autobuzele articulate (cu excepția celor urbane), (semi)remorcile cu
MTMA mai mică sau egală cu 10 tone și a căror lungime depășește 8 m, precum și remorcile sau
semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de iden tificare spate
conform cerințelor precizate prin prezentele reglementări.
(2) Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE –
ONU nr. 703) (cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identifica re sunt
dreptunghiulare și compuse din benzi oblice alternante roșii (fluorescente sau reflectorizante) și galbene
(reflectorizante), înclinate și descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt
compuse dintr -un fond reflectorizant galben și o bordură roșie (fluorescentă sau reflectorizantă).

AUTOVEHICULE

REMORCI ȘI SEMIREMORCI

3) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Econo mice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind
omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele și lungi

169
(3) Placa de identificare trebuie montată cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea super ioară
a plăcii (dacă există acest marcaj). Plăcile de identificare trebuie montate pe o suprafață perpendiculară pe
axa longitudinală a vehiculului și simetric față de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie să fie
paralelă la sol. Lungimea totală a u nei serii formată din 1, 2 sau 4 plăci este de minimum 1.130 mm și
maximum 2.300 mm.

II. Condiții privind echiparea vehiculelor lente cu plăci de identificare spate

(1) Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu cel puțin o placă de identificare spate c onform
cerințelor precizate prin prezentele reglementări. Se înțelege prin vehicule lente : autovehicule care au,
prin construcție, o viteză maximă care nu depășește 40 km/h, precum și remorcile acestora.
(2) Plăcile de identificare trebuie să fie omologat e în conformitate cu Regulamentul CEE -ONU nr.
694) (cu marcă de omologare). Ele sunt triunghiulare și compuse dintr -un fond fluorescent roșu și o
bordură reflectorizantă roșie.

(3) Placa de identificare trebuie montată pe partea stângă spa te cu vârful orientat în sus sau cu
cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de
identificare trebuie montată pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului, iar marginea
sa inferioar ă trebuie să fie paralelă la sol.

III. Condiții privind echiparea vehiculelor cu marcaje reflectorizante pentru contur

(1) Trebuie echipate cu marcaje reflectorizante pentru contur:
a) pe spate: marcaj integral pentru autovehicule transport marfă cu M TMA mai mare de 7,5 tone
(cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5
tone, și dacă lățimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 2.100 mm;
b) pe părțile laterale: marcaj parțial pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de
7,5 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare
de 3,5 tone, și dacă lungimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 6.000 mm.
Totuși, dacă f orma, structura sau funcționarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta
un marcaj liniar.
(2) Marcajele reflectorizante pentru contur trebuie să fie omologate în conformitate cu
Regulamentul CEE -ONU nr. 1045) (cu marcă de omologare). Ele trebui e să fie de culoare albă sau
galbenă pe părțile laterale și de culoare albă, galbenă sau roșie pe spate.

4) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Uni te(CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind
omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcție) și a remorcilor lor
5) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispozi ții uniforme privind
omologarea maracjelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N și O

170 (3) Recomandări privind prescripțiile referitoare la forma și la montajul marcajelor:
1. Marcaje laterale și spate constituite din benzi
1.1. Marcajel e reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr -un singur element sau din
mai multe elemente, de preferință continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.
Se aplică aceeași regulă pentru autotractoare, semiremorci și alte c ombinații de vehicule. Trebuie
să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu și fără marcaje.
1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime și lățime a
vehiculului.
"Întreagă" înseamnă cel puțin 80% din lun gime și/sau lățime.
1.3. In cazul benzilor discontinue spațiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai
scurt posibil și nu trebuie să depășească 50% din lungimea celui mai scurt element.
1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălțime minimă deasupra
solului de cel puțin 250 mm și o înălțime maximă de 1500 mm.
2. Marcaje și grafici distinctive (publicitare)
2.1. Marcajele și graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interioru l
marcajelor periferice laterale, cu condiția ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a
dispozitivelor obligatorii de iluminare și de semnalizare luminoasă. Marcajele și graficile distinctive
trebuie să fie discrete.
2.2. Prin "discret e" se înțelege:
2.2.1. mai puțin de 15 litere / caractere;
2.2.2. înălțimea literelor / caracterelor cuprinsă între 300 mm și 1000 mm;
2.2.3. o suprafață reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m 2;
2.2.4. concizia mențiunilor, cum ar fi adresele și numerele de telefon

171 Exemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi

Exemple de marcaje periferice reflectorizante (cuprinzând marcaje și grafici distincte)

172 ANEXA nr. 16 la reglementări

ABROGATĂ