1 ORDIN Nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igien ă și a recomand ărilor privind mediul de via ță al populației Text în vigoare… [613733]

1 ORDIN Nr. 536 din 23 iunie 1997
pentru aprobarea Normelor de igien ă și a recomand ărilor privind mediul de via ță al
populației

Text în vigoare înce pând cu data de 30 aprilie 2008
REALIZATOR: CO MPANIA DE INFORMATIC Ă NEAMȚ

Text actualizat prin produsul inform atic legislativ LEX EXPERT în baza actelor
normative modificatoare, publicate în Monito rul Oficial al României, Partea I, pân ă la
30 aprilie 2008:
– Ordinul ministrului s ănătății și familiei nr. 862/2001* , abrogat prin Ordinul
ministrului s ănătății și familiei nr. 235/2002 ;
– Ordinul ministrului s ănătății și familiei nr. 235/2002 ;
– Hotărârea Guvernului nr. 88/2004 ;
– Ordinul ministrului s ănătății nr. 1028/2004 ;
– Ordinul ministrului s ănătății publice nr. 1136/2007 ;
– Ordinul ministrului s ănătății publice și al ministrului transporturilor nr.
18/443/2008 .

Actele normative marcate cu asterisc (*) sunt în prezent modificate, abrogate sau
respinse și modificările efectuate prin aceste acte normative asupra Ordinului
ministrului s ănătății nr. 536/1997 nu mai sunt de actualitate.

Ministrul s ănătății,
văzând Nota Direc ției generale a medicinii preventive și promovare a s ănătății nr.
27.292 din 19 iunie 1997,
văzând dispozi țiile legale în vigoare priv ind igiena mediului de via ță și muncă,
înscrise în Legea nr. 3/1978 *) privind asigurarea s ănătății populației, dispozi ții
obligatorii atât pentru unit ățile publice și private, precum și pentru întreaga popula ție a
țării,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 244/1997 **) privind organizarea și
funcționarea Ministerului S ănătății,
emite urm ătorul ordin:
––––
*) Legea nr. 3/1978 a fost abrogat ă. A se vedea Legea nr. 95/2006 .
**) Hotărârea Guvernului nr. 244/1997 a fost abrogat ă. A se vedea Hotărârea
Guvernului nr. 862/2006 .

1. Se aprob ă Normele de igien ă și recomand ările privind mediul de via ță al
populației, anexate, care fac parte integrant ă din prezentul ordin.
2. Normele de igien ă sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unit ățile din sistemul
public și privat, precum și pentru întreaga popula ție.

2 3. Nerespectarea normelor de igien ă privind mediul de via ță al popula ției atrage
răspunderea disciplinar ă, administrativ-material ă, civilă ori, după caz, penal ă, în sarcina
persoanelor vinovate de abaterile s ăvârșite.
4. O dat ă cu aprobarea prezentului ordin se abrog ă ordinele ministrului s ănătății nr.
623/1973, nr. 399/1974, nr. 981/1994 și nr. 1.935/1996.
5. Direc ția general ă a medicinii preventive și promovare a s ănătății din Ministerul
Sănătății, direcțiile sanitare jude țene și a municipiului Bucure ști, inspectoratele de
sănătate public ă județene și al municipiului Bucure ști, ministerele cu re țea sanitar ă
proprie, în colaborare cu Ministerul Apelor, P ădurilor și Protecției Mediului și
structurile sale teritoriale și cu administra ția publică locală, vor aduce la îndeplinire
dispozițiile prezentului ordin.

ANEXA 1
NORME DE IGIEN Ă ȘI RECOMAND ĂRI
privind mediul de via ță al popula ției

CAP. 1 Norme de igien ă referitoare la zonele de locuit

ART. 1 Terenurile destinate amplas ării și dezvoltării localităților trebuie s ă asigure protec ția
populației împotriva surp ărilor și alunecărilor de teren, avalan șelor și inundațiilor,
emanațiilor sau infiltra țiilor de substan țe toxice, inflamabile sau explozive, polu ării
mediului, s ă dispună de posibilit ăți de alimentare cu ap ă, de îndep ărtare și neutralizare a
apelor meteorice, a apelor uzate și a reziduurilor, precum și de dezvoltare normal ă a
zonei verzi, de recreere și odihnă.
ART. 2
Amplasarea cl ădirilor destinate locuin țelor trebuie s ă asigure însorirea acestora pe o
durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solsti țiul de iarn ă, a tuturor înc ăperilor de locuit.
Distanț
a dintre cl ădiri trebuie s ă fie mai mare sau cel pu țin egală cu înălțimea clădirii
celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.
ART. 3
La stabilirea amplasamentelor cl ădirilor de locuit se vor preciza și amplasamentele
următoarelor dot ări tehnico-edilitare:
a) platforme organizate pentru depoz itarea recipientelor de colectare a gunoiului
menajer (în cazul în care nu au fost prev ăzute camere speciale de depozitare în
interiorul cl ădirii); suprafa ța de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza
indicelui maxim de producere a gunoiului și a ritmului de evacuare a acestuia; nu se
recomand ă proiectarea și amenajarea de platforme prea mari, care implic ă ocuparea
unor suprafe țe de teren cu alte destina ții (spații verzi etc.) și care pot genera u șor
disconfort și insalubritate; platformele se vor amenaja la distan țe de minimum 5 m de

3ferestrele apartamentelor din blocurile de locuin țe și pot fi cuplate cu instala ții pentru
bătut covoare;
b) spații amenajate pentru jocul copiilor, luâ ndu-se în calcul cât e 1,3 mp teren de
fiecare locuitor;
c) spații amenajate pentru gararea și parcarea autovehiculelor popula ției din zona
respectivă, situate la distan țe de minimum 10 m de ferestre le camerelor de locuit; în
aceste spa ții sunt interzise activit ățile de repara ții și întreținere auto;
d) zone verzi de folosin ță generală, luându-se în calcul minimum 2 – 2,2 mp
teren/locuitor (în afara parcurilor publice).
ART. 4
Unitățile de mic ă industrie, comerciale și de prestări servicii, care pot crea riscuri
pentru sănătate sau disconfort pentru popula ție prin producerea de zgomot, vibra ții,
mirosuri, praf, fum, gaze toxi ce sau iritante etc. se amplaseaz ă în clădiri separate, la
distanță de minimum 15 m de ferestrele locuin țelor. Distan ța se măsoară între fațada
locuinței și perimetrul unit ății. Pentru unit ățile sus-men ționate se vor asigura mijloacele
adecvate de limitare a nocivit ăților, astfel încât s ă se încadreze în normele din
standardele în vigoare.
ART. 5 La parterul cl ădirilor de locuit se pot amenaja unit ăți comerciale și de prestări
servicii, precum și camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spa ții
gospodărești – anexe ale locuin țelor (garaje, sp ălătorii, uscătorii etc.), cu condi ția ca
acestea să nu constituie, prin func ționarea lor, riscuri pentru s ănătatea popula ției sau să
nu creeze disconfort; în aces t scop, se vor asigura m ăsurile și mijloacele necesare pentru
limitarea nocivit ăților, astfel ca acestea s ă se încadreze în normele din standardele în
vigoare. În interiorul cl ădirilor cu mai multe locuin țe se pot amenaja, în cadrul acestora,
mici unități de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condi ția să nu produc ă riscuri
pentru sănătate sau disconfort.
ART. 6
Zonele necesare odihnei și recreerii se amplaseaz ă în locuri care prezint ă cele mai
avantajoase elemente naturale, cum sunt: p ăduri, suprafe țe de apă, relief variat și altele.
În zonele de odihn ă și recreere se interzice amplasarea:
a) întreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomot, vibra ț
ii sau impurific ă
apa, aerul, solul;
b) unităților zootehnice;
c) unităților de transporturi;
d) stațiilor de epurare a apelor uzate și a depozitelor controlate de de șeuri solide.
ART. 7 În cadrul amenaj ării și dotării zonelor destinate odihnei și recreerii trebuie s ă se
asigure:
a) instala ții de alimentare cu ap ă potabilă;
b) W.C.-uri publice și locuri pentru colectarea de șeurilor;
c) colectarea și îndepărtarea apelor uzate prin instala ții de canalizare, locale sau
zonale, a c ăror construc ție și exploatare s ă evite poluarea factorilor de mediu.

4 ART. 8
Între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot
și vibrații, și teritoriile protejate învecinate, se asigur ă zone de protec ție sanitară. Prin
teritorii protejate, în se nsul prezentelor norme, se în țelege: zonele de locuit, parcurile,
rezervațiile naturale, zonele de inte res balneoclimateric, de odihn ă și recreere,
instituțiile social-culturale și medicale, precum și unitățile economice ale c ăror procese
tehnologice necesit ă factori de mediu lipsi ți de impurit ăți.
ART. 9 Nocivit ățile fizice (zgomot, vibra ții, radiații ionizante și neionizante), substan țele
poluante și alte nocivit ăți din aerul, apa și solul zonelor locuite nu vor putea dep ăși
limitele maxime admisibile din st andardele de stat în vigoare.
ART. 10
Zonele de protec ție sanitară se stabilesc, ca form ă, mărime și mobilare, pe baza
studiilor de impact asupra s ănătății populației și mediului înconjur ător.
ART. 11 În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distan țe, distanțele minime
de protecție sanitar
ă, recomandate între zonele protejate și o serie de unit ăți care produc
disconfort și unele riscuri sanitare, sunt urm ătoarele:
– Ferme de cabaline … 100 m
– Ferme de îngr ășătorii
de taurine, pân ă la
500 de capete … 200 m
– Ferme și îngrășătorii
de taurine, peste 500 de capete … 500 m
– Ferme de p ăsări, pân ă
la 5.000 de capete … 500 m – Ferme de p ăsări cu
peste 5.000 de capete
și complexe avicole
industriale … 1.000 m
– Ferme de ovine … 100 m
– Ferme de porci, pân ă
la 2.000 de capete … 500 m
– Ferme de porci între
2.000 – 10.000 de capete … 1.000 m
– Complexe de porci cu
peste 10.000 de capete … 1.500 m
– Spitale veterinare … 30 m
– Grajduri de izolare și carantin ă pentru
animale … 100 m
– Abatoare, târguri de vite și baze de
recep ție a animalelor … 500 m
– Depozite pentru
colectarea și
p ăstrarea produselor

5 de origine animal ă … 300 m
– Platforme sau locuri
pentru depozitarea
gunoiului de grajd, în func ție de m ărimea
unit ăților zootehnice
deservite … 500 m – Platforme pentru
depozitarea gunoiului
porcin … 1.000 m – Sta ții de epurare a
apelor reziduale de
la fermele de porcine, sub 10.000 de capete … 1.000 m
– Cimitire de animale,
crematorii … 200 m – Sta ții de epurare a
apelor uzate
or ășenești … 300 m
– Sta ții de epurare a
apelor uzate
industriale … 200 m – Paturi de uscare a n ămolurilor … 300 m
– Câmpuri de irigare
cu ape uzate … 300 m – Câmpuri de infiltrare
a apelor uzate și
bazine deschise pentru fermentarea
n ămolurilor … 500 m
– Depozite controlate de reziduuri solide … 1.000 m
– Camere de tratare
biotermic ă a
gunoaielor … 100 m
– Crematorii
or ășenești de gunoi … 1.000 m
– Autobazele
serviciilor de
salubritate … 200 m – Bazele de utilaje
ale întreprinderilor
de transport … 50 m – Cimitire … 50 m.

Aceste unit ăți se vor amplasa în afara arterelor de mare circula ție, respectându-se
aceleași condiții de distan ță. Aceste distan țe pot fi modificate pe baza studiilor de
impact avizate de in stitute specializate.
ART. 12
Suprafe țele de teren incluse în zonele de protec ție sanitară pot fi exploatate agricol,
cu excepția culturilor de plante utilizate în scop a limentar sau furajer, care, prin fixarea

6sau concentrarea de substan țe poluante (plumbul și compușii de plumb, fluorul și
compușii săi, pesticide greu degradabile etc.), pot fi v ătămătoare pentru om sau animale.
ART. 13
În interiorul zonei de protec ție sanitară se interzice amplasarea oric ăror obiective, cu
excepția celor destinate personalului de între ținere și interven ție.
ART. 14
Obiectivele economice care, prin natura activit ății lor, pot polua atmosfera și pentru
care nu exist ă mijloace tehnice eficace de re ținere a poluan ților și de reducere a
emisiilor, se amplaseaz ă în zonele destinate industriilor poluante.
ART. 15
Unitățile care, prin specificul activit ății lor, necesit ă protecție special ă (spitale, centre
de sănătate, creșe, grădinițe, școli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa în a șa fel încât
să li se asigure o zon ă de protec ție de minimum 50 m fa ță de locuin țe, de arterele de
circulație sau de zonele urbane aglomerate.
ART. 16 Adăposturile pentru cre
șterea animalelor în cur țile persoanelor particulare (de cel
mult 5 capete porcine și 5 capete bovine) se amplaseaz ă la cel puțin 10 m de cea mai
apropiată locuință învecinat ă și se exploateaz ă astfel încât s ă nu produc ă poluarea
mediului sau disconfort vecinilor.
ART. 17
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot și vibrații și dimensionarea
zonelor de protec ție sanitară se vor face în a șa fel încât în teritoriile protejate nivelul
acustic echivalent continuu (Leq), m ăsurat la 3 m de perete le exterior al locuin ței la 1,5
m înălțime de sol, s ă nu depășească 50 dB(A) și curba de zgomot 45. În timpul nop ții
(orele 22,00 – 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie s ă fie redus cu 10 dB(A)
față de valorile din timpul zilei.
Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), m ăsurat în interiorul
camerei cu ferestrele închise, nu trebuie s ă depășească 35 dB(A) și curba de zgomot 30
în timpul zilei; în timpul nop ții (orele 22,00-6,00), nivelu l echivalent continuu trebuie
redus cu 10 dB(A) fa ță de valorile din timpul zilei.
Pentru școli (săli de clasă) nivelul acustic echivale nt continuu (Leq), m ăsurat în
interiorul clasei cu ferestrele închise, s ă nu depășească 35 dB(A) și curba de zgomot 30.
Aceste valori sunt obligatorii și pentru alte unit ăți de învățământ și biblioteci.
ART. 18 Parametrii sanitari care trebuie s ă fie respecta ți la proiectarea și execuția locuințelor
sunt:
– Suprafa ța minimă a unei camere = 10 mp
– Suprafa ța minimă a bucătăriei = 5 mp
– Înălțimea sub plafon = 2,60 m.

SUPRAFE ȚELE MINIMALE
pentru apartamente în cl ădiri cu mai multe locuin țe sau locuin țe
individuale

7 Semnifica ția coloanelor:
0 – Persoane/familie
1 – Camere/locuin ță
2 – Dormitoare 3 – Camer ă de zi
4 – Loc pentru servit masa
5 – Buc ătărie
6 – Înc ăperi sanitare
7 – Spa ții de depozitare
8 – Suprafa ța utilă
9 – Suprafa ța construit ă

–––––––––––––––––– 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
––––––––––––––––––
(nr.) (nr.) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) ––––––––––––––––––
1 1 – 18 2,5 5 4,5 2 37 58
2 2 12 18 3 3 4,5 2 52 81 3 3 24 18 3 5,5 6,5 2,5 68 104
4 3 26 19 3,5 7 6,5 3,5 76 117
5 4 38 20 3,5 7 7,5 4 91 139 6 4 40 21 4,5 8 7,5 4,5 97 148 7 5 50 22 5 8 9 5 111 170
8 5 52 22 6 8 9 5,5 114 175
––––––––––––––––––

Încăperile principale de locuit și bucătăriile trebuie prev ăzute cu deschideri directe
către aer liber – u și, ferestre -, care s ă permită o ventilație natural ă suficientă.
Iluminatul natural în centrul camerelor principale și al bucătăriei trebuie s ă fie
suficient pentru a permite, în zilele senine, activit ățile normale f ără a se recurge la
lumina artificial ă.
Ventila ția natural ă trebuie asigurat ă prin prevederea prizelor de aer exterior, prin
evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural și prin păstrarea liber ă a unui
spațiu de 1 cm sub u șile interioare.
Ghenele tehnice și toboganul de de șeuri solide se izoleaz ă acustic și se prevăd cu
posibilități de acces pentru cur ățare și decontaminare periodic ă.
Pereții, planșeele și puțul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor și
vibrațiilor.
Sistemul de înc ălzire trebuie s ă asigure temperatura minim ă medie de 18 grade
Celsius, cu diferen țe în funcție de utilizarea înc ăperii:
– baie, W.C. – 22 grade Celsius – camer ă de zi – 20 grade Celsius
– dormitoare – 18 grade Celsius
ART. 19 Împărțirea interioar ă trebuie să satisfacă următoarele condi ții:
– să permită circulația comodă a copiilor, persoanelor în vârst ă și handicapate, prin
culoare de minimum 1,20 m l ărgime, să nu existe trepte inutile între camere, planuri
înclinate, s ă fie iluminat suficient etc.;

8 – să asigure separarea pe func țiuni, împotriva propag ării zgomotelor, mirosurilor,
vaporilor; – să izoleze camerele de locuit de înc ăperile de serviciu, unde se pot produce
zgomote, mirosuri, vapori;
– să permită deschiderea comod ă a ușilor interioare.
Băile și W.C.-urile nu vor fi amplasat e deasupra camerelor de locuit.
Finisajele interioare și dotările cu echipamente nu trebuie s ă creeze riscuri de
accidente. ART. 20
Materialele folosite în construc ția, finisarea și dotarea locuin țelor se aleg astfel încât
să nu polueze aerul interior, cu aten ție la formaldehid ă, azbest și radon, și să asigure
izolarea higrotermic ă și acustică corespunz ătoare; o aten ție deosebit ă este recomandat ă
la proiectarea și construc ția blocurilor de locuin țe, în ceea ce prive ște orientarea
camerelor fa ță de vânturile dominante, de curen ții locali de aer, care se produc în
ansamblurile de construc ții înalte, și față de însorirea maxim ă din timpul verii; se
recomand ă izolarea acustic ă a fiecărei camere fa
ță de camerele învecinate din aceea și
locuință, față de locuin țele învecinate și față de zgomotul produs de instala țiile aferente
locuinței sau clădirii.

CAP. 2
Norme de igien ă referitoare la aprovizionarea cu ap ă a localităților

ART. 21
Sistemele de aprovizionare cu ap ă a localităților trebuie s ă furnizeze apa potabil ă în
cantitatea necesar ă și de calitate corespunz ătoare normelor na ționale, astfel încât s ă
nu afecteze starea de s ănătate a consumatorilor conform reglement ărilor în vigoare.
ART. 22
(1) Apa de suprafa ță sau de profunzime, folosit ă ca sursă pentru sistemele de
aprovizionare cu ap ă a localităților, trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele condi ții:
– calitate corespunz ătoare categoriei de folosin ță într-un procent de 95% din num ărul
analizelor efectuate pe peri oada unui an calendaristic;
– debitul necesar asigur ării unei distribu ții continue, avându-se în vedere
variabilitățile zilnice și sezoniere ale cererilor de ap ă și tendința de dezvoltare a
localității (popula ție, edilitar).
(2) Cantitatea minim ă de apă necesară pe zi pentru un locuitor este de 50 l. Cantitatea
este estimat ă numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale și
preparării hranei.
ART. 23
(1) Sursa de ap ă folosită pentru aprovizionarea cu ap ă a localităților trebuie s ă fie
protejată împotriva activit ăților umane.
Protejarea surselor se face prin iz olarea acestora prin perimetre de protec ție sanitară
și controlul activit ăților poluante din teritoriul aferent.

9 Stabilirea perimetrelor de protec ție sanitară se face individualizat pentru fiecare surs ă,
pe baza studiului de specialitate , în conformitate cu standard ele de proiectare în vigoare.
(2) Sursele de ap ă de profunzime (izvoare ca ptate sau foraje) trebuie s ă fie amplasate
și construite astfel încât s ă fie protejate contra șiroirilor de ape și împotriva inunda țiilor.
Zona de extrac ție trebuie împrejmuit ă pentru prevenirea accesului public și al
animalelor, s ă fie prevăzută cu pantă de scurgere pentru prevenirea b ăltirii apei în
sezoanele cu precipita ții atmosferice.
(3) Sursele de suprafa ță (râuri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate de
activitățile umane majore: industrie poluant ă, depozite de de șeuri toxice sau
periculoase, agricultur ă intensivă, turism și agrement.
Proprietarii terenurilor pe care se afl ă zonele de protec ție sanitară vor fi avertiza ți în
scris asupra restric țiilor de utilizare.
În situa ția în care existen ța unor dezvolt ări (obiective) economico-sociale riverane
sursei de suprafa ță sau folosirea de lung ă durata a sursei într-un anumit scop (de
exemplu, transport etc.) creeaz ă imposibilitatea asigur ării perimetrelor de protec ție
sanitară, se admite reducerea acestora la regimul sever de protec ție sanitară și se
adaptează tehnologia de tratar e a apei în consecin ță.
ART. 24 (1) Tehnologiile de tratare a ap ei trebuie proiectate, în consecin ță, cu condi țiile
specifice fiec ărei surse, luându-se în considerare calitatea și natura sursei.
Obiectivul procedeelor de tratare trebuie s ă fie protec ția consumatorilor împotriva
agenților patogeni și impurităților din ap ă, care pot fi agresive sau periculoase pentru
sănătatea uman ă.
(2) Instala țiile de tratare a apei de suprafa ță trebuie să fie proiectate cu patru etape,
prin care se realizeaz ă un șir de bariere de îndep ărtare a contamin ării microbiene:
1. rezervor de stocare ap ă brută sau predezinfec ție;
2. coagulare, floculare și sedimentare (sau flotare);
3. filtrare; și
4. dezinfec ție terminal ă.
(3) Pentru coagulare se pot folosi numai substan țe (reactivi) care sunt avizate sanitar
pentru acest scop. Procedeele de coagulare/sedimentare și predezinfec ție trebuie proiectate în a șa fel,
încât să asigure o reducere final ă de 75% a trihalometanilor.
Treptele de trat are preliminare dezinfec ției finale trebuie s ă producă o apă
cu o
turbiditate mai mic ă de 5 NTU pentru mediana valor ilor înregistrate în 24 de ore și nu
mai mare de 1 NT U pentru o singur ă probă.
(4) Dezinfec ția finală a apei este obligatorie pentru toate instala țiile de tratare a apei
care produc ap ă potabilă pentru localit ăți și au ca surs ă apa de suprafa ță.
Dezinfec ția finală a apei este obligatorie și în cazul folosirii surselor de profunzime,
atunci când num ărul locuitorilor din localitate este mai mare de 5.000.
Pentru localit ățile cu o popula ție sub 5.000 de locuitori, cu o re țea de distribu ție
scurtă și având o surs ă de apă de profunzime bine protejat ă și de calitate
corespunz ătoare (95% din num ărul probelor recoltate într-un an calendaristic se

10încadreaz ă în standardul na țional pentru ap ă potabilă), apa poate fi distribuit ă fără
dezinfecție prealabil ă.
(5) Dezinfec ția apei se poate face cu substan țe clorigene, ozon sau radia ții
ultraviolete.
Tehnologia de tratare trebuie s ă fie proiectat ă în așa fel încât s ă asigure timp de
contact între ap ă și substanța dezinfectant ă de minimum 30 de minute.
De asemenea, trebuie s ă existe posibilitatea controlului substan ței dezinfectante
reziduale. În cazul clorului, valo area clorului rezidual liber, dup ă dezinfecția finală,
trebuie să fie de >= 0,5 mg/l.
Eficien ța procesului de dezinfec ție trebuie s ă fie de 99,5%, exprimat ă în grade de
turbiditate și în valorile coliformilor totali și coliformilor fecali din standardul na țional
pentru ap ă potabilă.
(6) Procentul de probe necorespunz ătoare microbiologic, în re țeaua de distribu ție, nu
trebuie să depășească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic.
ART. 25 (1) Reț
eaua de distribu ție a apei trebuie s ă asigure regimul continuu, cantitatea
necesară și să nu permit ă contaminarea exterioar ă.
Proiectarea re țelelor de distribu ție trebuie s ă țină seama de topografia, amplasarea și
mărimea localit ății.
(2) Materialele de construc ție a conductelor de transport, re țelelor de distribu ție și
rețelelor interioare trebuie s ă aibă aviz sanitar de folosire pentru apa potabil ă.
Rezervoarele (îngr opate sau aeriene) de ap ă vor fi astfel proiectate și realizate încât s ă
nu permit ă contaminare exterioar ă.
Materialele de construc ție, inclusiv vopselele, substan țele de impermeabilizare etc. a
instalațiilor de tratare a apei pentru potabilizare și rezervoarele de în magazinare a apei,
trebuie să aibă aviz sanitar de folosire în acest scop.
(3) Localit ățile trebuie s ă dispună de rezerve de ap ă potabilă pentru acoperirea
minimului necesar pentru o perioad ă de 12 ore, de întrerupere a prelucr ării și livrării în
stațiile de tratare.
(4) Proiectarea instala țiilor de tratare a ap ei, a rezervoarelor de înmagazinare și a
rețelelor de distribu ție trebuie s ă prevadă posibilitatea de evacua re a apelor de sp ălare și
de acces pentru recoltare de probe.
Spălarea, curățarea și dezinfec ția periodic ă și ori de câte ori este necesar a instala țiilor
de tratare, a rezervoarelor de înmagazinare și a rețelei de distribu ție sunt obligatorii.
Materialele și substanțele de cur ățare și dezinfec ție trebuie s ă aibă aviz sanitar de
folosire și să se utilizeze conform instruc țiunilor.
ART. 26 Exploatarea și întreținerea sistemelor de tratare, înmagazinare și distribuție a apei
potabile și controlul calit ății apei produse revin servic iilor publice ale administra ției
locale.
CAP. 3

11 Norme de igien ă pentru fântâni publice și individuale, folosite la aprovizionarea cu
apă de băut

ART. 27
(1) Fântâna reprezint ă o instalație locală de aprovizionare cu ap ă, individual ă sau
publică, instalație din care apa este consumat ă prin extrac ție direct din surs ă.
Apa din fântân ă, pentru a fi folosit ă în scop potabil, trebuie s ă corespund ă calitativ
standardului na țional nr. 1.342/1991 (tabel) și să asigure cantitatea minim ă necesară,
zilnică, pentru locuitorii deservi ți.
(2) Fântâna trebuie amplasat ă și construit ă, astfel încât s ă fie protejat ă de orice surs ă
de poluare și să asigure accesibilitatea. În situa ția în care construc ția fântânii nu asigur ă
protecția apei, iar adâncimea acvife rului folosit este mai mic ă de 10 m, amplasarea
fântânii trebuie s ă se facă la cel puțin 10 m de orice surs ă posibilă de poluare: latrin ă,
grajd, depozit de gunoi sau de șeuri de animale, cote țe etc.
Adâncimea stratului de ap ă folosit nu trebuie s ă fie mai mic ă de 4 m.
Pereții fântânii trebuie astfel amenaja ți încât să prevină orice contaminare exterioar ă.
Ei vor fi construi ți din material rezistent și impermeabil: ciment, c ărămidă sau piatră,
tuburi din beton. Pereții fântânii trebuie prev ăzuți cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o în ălțime de 70-
100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din
materiale rezistente și impermeabile, iar articularea cu pere ții fântânii trebuie f ăcută în
mod etanș.
Fântâna trebuie s ă aibă capac, iar deasupra ei un acoperi ș care să o protejeze
împotriva precipita țiilor atmosferice.
Modul de scoate re a apei din fântân ă trebuie să se facă printr-un sistem care s ă
împiedice poluarea ei: g ăleată proprie sau pomp ă.
În jurul fântânii trebuie s ă existe un perimetru de protec ție, amenajat în pant ă,
cimentat sau pavat.
(3) Proiectarea, construc
ția și amenajarea fântânilor publice sau individuale trebuie
efectuate în concordan ță cu condițiile specifice locale și cu principiile generale de la
alineatele anterioare. (4) Dezinfec ția fântânii se face cu substan țe clorigene sau orice alt ă substanță
dezinfectant ă care are aviz sanitar de folosire în acest scop.
Substan ța clorigen ă (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina), folosit ă pentru
dezinfecție, trebuie s ă aibă specificat con ținutul în clor activ.
Cantitatea de substan ță clorigenă folosită pentru dezinfec ția apei variaz ă în funcție de
cantitatea de clor activ, care trebuie realizat și care depinde de gr adul de poluare a
fântânii.
Pentru efectuarea dezinfec ției se face calculul cu ajutorul urm ătorilor parametri:
a) Volumul apei din fântân ă: V = 3,14 r x r H, în care:
V = volumul apei în mc;
r = 1/2 din diametrul fântânii;
H = înălțimea coloanei de ap ă din fântân ă.

12 b) Cantitatea de clor activ din substan ță: 25%, 20%, 15% etc.
c) Concentra ția de clor rezidual liber care trebuie ob ținută.
Calcul:
Pentru 0,5 mg Cl rezidual ………… l ap ă
X mg Cl rezidual ………… 1.000 l ap ă = 1mc ap ă
X = 0,5 g clor rezidual/mc ap ă
100 g substan ță clorigen ă ………… 25 g clor activ
X …………………… 0,5 g clor activ
0,5 x 100 X = –––––- = 2 g substan ță clorigen ă/mc
25

Regulă generală: pentru ob ținerea unei concentra ții de clor rezidual liber este nevoie
de aproximativ 10 ori mai mu lt decât cantitatea calculat ă, deci: 2 g substan ță
clorigenă/mc x 10 = 20 g/mc.
Pentru a se ob ține un clor rezidual liber de 0,5 mg/l ap ă este nevoie de 20 g substan ță
clorigenă 25% activ ă la 1 mc ap ă din fântân ă.
Cantitatea de substan ță clorigenă 25% activ ă, necesară pentru 1 mc ap ă, se înmul țește
cu volumul de ap ă din fântân ă.

CAP. 4
Norme de igien ă referitoare la colectarea și îndepărtarea reziduurilor lichide

ART. 28
Primăriile și agenții economici vor asigura îndep ărtarea și epurarea apelor uzate
menajere, apelor uzate i ndustriale, altor ape uzate și apelor meteorice, astfel încât s ă nu
se creeze disconfort și îmbolnăvirea membrilor comunit ății.
Instalații de epurare a apelor uzate vor fi prev ăzute pentru toate comunit ățile cu mai
mult de 15.000 locuitori. Apele uzat e epurate vor fi evacuate în a șa fel încât, în avalul
deversării, apele receptorului s ă se încadreze conform normelor în prevederile
standardului de calitat e a apelor de suprafa ță, după categoria de folosin ță.
La proiectarea și realizarea sistemelor de canalizare și epurare se va face și studiul de
impact asupra s ănătății publice.
ART. 29
Îndepărtarea apelor uzate menajere și industriale se face numai prin re țea de
canalizare a apelor u zate; în lipsa posibilit ății de racordare la sisteme publice de
canalizare, unit ățile sunt obligate s ă-și prevadă instalații proprii pentru colectarea,
tratarea și evacuarea apelor uzat e, care se vor executa și exploata în a șa fel încât s ă nu
constituie un pericol pentru s ănătate.
ART. 30
Este interzis ă răspândirea neorganizat ă, direct pe sol (cur ți, grădini, străzi, locuri
riverane ș.a.) sau în bazinele naturale de ap ă, a apelor uzate menajere și industriale. Este
interzisă deversarea apelor uz ate în zona de protec ție sanitară a surselor și a instala țiilor
centrale de alimentare cu ap ă.
ART. 31

13 Apele uzate provenite de la unit ățile sanitare (spitale de boli infec țioase, sanatorii
antituberculoase, spitale de ftiz iologie, laboratoare care lucreaz ă cu produse patologice
etc.), precum și de la orice unit ăți care, prin specificul lor, contamineaz ă apele reziduale
cu agenți patogeni sau polueaz ă cu substan țe chimice și/sau radioactive, se vor trata în
incinta unit ăților respective, asigurându-se dezinfec ția și decontaminarea, dup ă caz,
înainte de evacuarea în colectorul stradal.
ART. 32
Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacu area apelor meteorice, în cazul în
care localit ățile sunt dotate cu sistem divizor de co lectare a apelor u zate. Aceste canale
trebuie între ținute permanent în bun ă stare de func ționare, prin cur ățarea și repararea
defecțiunilor.
ART. 33
În situa ția în care nu exist ă canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor
adopta solu ții individuale de colectare și neutralizare a reziduur ilor lichide, cu luarea
măsurilor de protejare a mediului și sănătății.
ART. 34
Îndepărtarea apelor uzate menaje re provenite de la locuin țele neracordate la un sistem
de canalizare se face prin instala ții de preepurare sau fose septice vidanjabile, care
trebuie să fie proiectate și executate conform normelor în vigoare și amplasate la cel
puțin 10 m fa ță de cea mai apropiat ă locuință; instalațiile se între țin în bună stare de
funcționare; vidanjul se va desc ărca în cea mai apropiat ă stație de epurare a apelor
uzate.
ART. 35
Unităților sunt obligate s ă-și asigure W.C.-uri cu un num ăr de cabine corespunz ător
prevederile standardelor și normelor de proiectare.
ART. 36
Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenit ă din râuri, lacuri, acumul ări,
ape subterane etc. , care îndepline ște condițiile de calitate din standardul în vigoare
pentru apele de iriga ție; este interzis ă folosirea apelor uzate la irigarea culturilor
agricole, în alte condi ții decât cele prev ăzute în standarde.
CAP. 5
Norme de igien ă referitoare la colectarea, îndep ărtarea și neutralizarea de șeurilor
solide
ART. 37
Primăriile, agen ții economici, asocia țiile de locatari și cetățenii au obliga ția să asigure
colectarea, îndep ărtarea și neutralizarea de șeurilor solide. Se interzice aruncarea
deșeurilor solide în alte locuri de cât în cele amenajate special
și autorizate sanitar.
La elaborarea regulame ntelor de salubritate, prim ăriile au obliga ția să respecte
normele sanitare și să consulte autoritatea sanitar ă teritorială.
Cetățenii sunt obliga ți să respecte întocmai m ăsurile stabilite de prim ărie pentru
asigurarea igienei publice și salubrității localității, precum și regulile elementare de

14igienă în gospod ăria sau locuin ța proprie, astfel încât s ă nu creeze disconfort vecinilor și
să nu constituie pericol pentru s ănătatea public ă a comunit ății.
ART. 38
Colectarea la locul de producere (precolectarea primar ă) a reziduurilor menajere se
face în recipiente acoper ite, dimensionate în func ție de cantitatea produs ă, de ritmul de
evacuare și de categoria în care se încadreaz ă reziduurile menajere din locuin ță;
reziduurile nu se colecteaz ă direct în recipient ci într-o pung ă de polietilen ă aflată în
recipient și care să aibă un volum pu țin mai mare decât volumul recipientului.
Precolectarea secundar ă, adică strângerea și depozitarea provizorie a pungilor cu de șeuri
menajere în punctele de precolectare organizat ă, se face în recipiente dimensionate
corespunz ător, acoperite, prev ăzute cu dispozitive de pri ndere adaptate modului de
golire, ușor transportabile, conc epute astfel încât s ă nu produc ă răniri în timpul
manipulării și să nu favorizeze maladiile asocia te efortului fizic excesiv.
Containerele vor fi concepute în a șa fel încât accesul la ele s ă fie rapid și ușor, iar
sistemul lor de acoperire s ă fie ușor de manevrat și să asigure etan șeitatea.
Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confec ționate din materiale rezistente
la solicitări mecanice sau agresiuni chimice și care să se poată spăla și dezinfecta u șor.
Recipientele vor fi men ținute în bun ă stare și vor fi înlocuite imediat, la primele
semne de pierdere a etan șeității.
Ele vor fi amplasate în spa ții special amenajate, men ținute în condi ții salubre.
Administra ția locală va asigura colectarea, îndep ărtarea și neutralizarea reziduurilor
stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producer e se va face în recipiente
acoperite, men ținute în bun ă stare, amplasate în condi ții salubre, în spa ții special
amenajate. Este interzis ă depozitarea reziduurilor stradale, dup ă colectarea lor, direct pe
sol, pe domeniul public sau privat.
ART. 39
Deșeurile urbane trebuie sortate la locu l de producere în co mponente reciclabile și
nereciclabile.
Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocup ă de gestionarea de șeurilor
va folosi sisteme adecvate de co lectare a materialelor reciclabile și va asigura dirijarea
lor spre procesul de reciclare. În acest scop va asigura capacit ăți adecvate de sortare și
depozitare: recipiente se parate, marcate, pentru colectarea separat ă de la surs ă (sticlă,
material plastic, hârtie, de șeuri predominant organice, biodegradabile etc.)
a) Deșeuri menajere:
Deșeurile predominant organice, biodegradabile se colecteaz ă astfel încât:
– orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, roz ătoare să fie evitat;
– pe cât posibil s ă nu se amestece cu alte tipuri de de șeuri;
– să se colecteze, pe cât posibil, de șeuri fără substanțe poluante.
Deșeurile voluminoase se colecteaz ă, se transport ă și se trateaz ă astfel încât s ă se
permită reciclarea și refolosirea prin sortarea și tratarea separat ă a diferitelor
componente din de șeul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate în containerele
obișnuite și de aceea agentul economic re sponsabil cu gestionarea de șeurilor va asigura

15ridicarea lor periodic ă și transportul lor cu mijloace adecvate. Popula ția va fi anun țată
din timp asupra perioadei de colectare. Deșeurile periculoase (toxice, poluante, in flamabile, explozibile etc.): agentul
economic responsabil va asigura func ționarea unui sistem de colectare a de șeurilor
periculoase care pot ap ărea în deșeurile menajere: acumulatori usca ți, tuburi sub
presiune (tip spray), tuburi fluorescente , recipiente în car e au fost substan țe toxice,
substanțe toxice de uz menaje r, medicamente etc.
Se accept ă ca medicamentele s ă fie colectate și tratate împreun ă cu deșeurile
menajere obi șnuite, dac ă există siguranța că populația, în general, sau grupuri de
populație nu au acces la locul unde acestea se depoziteaz ă.
b) Deșeuri comerciale sim ilare celor menajere:
Sistemul de colectare trebuie s ă urmeze, pe cât posibil, acela și principiu de reciclare a
materialelor rezultate din unit ăți comerciale, institu ții publice, birouri, mic ă industrie,
unități meșteșugărești, dacă aceste de șeuri prezint ă compoziție
și proprietăți similare cu
cele ale de șeurilor menajere.
c) Deșeuri din parcuri și grădini:
Deșeurile specifice, predomin ant vegetale, din parcuri și grădini, trebuie reciclate prin
compostare, de preferat la locul de producere, sau, dac ă nu este posibil, s ă fie dirijate
spre un sistem similar în exteriorul parcului, unde se composteaz ă resturile vegetale din
alte surse.
d) Deșeuri din pie țe:
Se va asigura colectarea separat ă a deșeurilor de origine vegetal ă, care pot fi
compostate, și a celorlalte de șeuri care se preteaz ă la reciclare, cum ar fi: material
plastic, hârtie, sticl ă etc., similare cu cele menajere. Administra ția pieței va asigura
recipiente marcate și amplasate în locuri special amenajate.
e) Deșeuri din construc ții:
Componentele ner eciclabile din refacerile drumurilor, din demol ări și construc ții se
colectează și se folosesc într-un sist em de reciclare; orice de șeu din demol ări este
considerat contaminat și se colecteaz ă separat, dirijându-se într-un sistem care s ă nu
permită accesul persoanelor neautori zate. Antreprenorul are obliga ția să monteze
recipiente de colectare adecvate. f) Deș
eurile rezultate din îngrijiri medicale acor date la domiciliul pacientului sau cele
rezultate din activitatea de îngrijiri medicale acordate în cabinete me dicale amplasate în
clădiri de locuit urmeaz ă circuitul de șeurilor de îngrijiri medicale cu risc, conform
reglement ărilor legale specifice. Persoanele care î și administreaz ă singure tratamente
injectabile la domiciliu și cadrele medicale care aplic ă tratamente la domiciliu sunt
obligate s ă colecteze de șeurile rezultate în recipiente cu pere ți rezistenți (cutii din
carton, cutii din metal etc.), pe car e le vor depune la cea mai apropiat ă unitate de
asistență medicală publică.
Cabinetele medi cale vor respecta legisla ția specific ă în domeniu. Se interzice
depunerea de șeurilor rezultate din îngrijiri medica le în containerele comune ale
clădirilor de locuit.

16 g) Deșeurile stradale se compun din: de șeuri rezultate din m ăturarea str ăzilor și
deșeuri asimilabile celor menajere, pr ecolectate în recipiente stradale.
Deșeurile rezultate din m ăturarea str ăzilor conțin: materiale rezultate din abraziunea
cauciucurilor și a drumului, p ământ, frunze și alte detritusuri vegetale, resturi animale,
nisip antiderapant și pulberi sedimentate din atmosfer ă. Este recomandabil ca nisipul
antiderapant s ă fie colectat separat de alte de șeuri stradale și, pe cât posibil, reutilizat.
Este posibil ca, în urma precolect ării defectuoase a reziduurilo r asimilabile cu cele
menajere, produse pe strad ă, o parte a acestora s ă intre în compozi ția deșeurilor de
măturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corect ă a reglement ărilor privind
precolectarea primar ă și secundar ă a deșeurilor de c ătre fiecare produc ător, persoan ă
fizică sau juridic ă.
Deșeurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaz ă în recipiente stradale (co șuri,
pubele, conteinere) asigurate de c ătre primarii. Este important ca aceste recipiente s ă fie
în număr suficient, cu volume adecvate și montate la distan țe optime; recipientele se
golesc periodic, nu mai rar de o dat ă la 2 zile vara (1 aprilie – 1 octombrie) și o dată la 3
zile iarna (1 octombrie – 1 aprilie).
Deșeurile stradale urmeaz ă filiera de neutralizare a de șeurilor menajere.
h) Deșeurile zootehnice, rezultate din amenaj ări în gospod ării particulare (vezi art.
16), care nu se asimileaz ă cu fermele zootehnice, se colecteaz ă și se neutralizeaz ă prin
compostare în instala ții care nu polueaz ă mediul și nu produc disconfort, amplasate la
cel puțin 10 m de ferestrele locuin țelor.
ART. 40
Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere și colectare la locul de
neutralizare se face de preferin ță zilnic, fără a se depăși următoarele termene maxime:
a) În anotimpul cald (1 aprilie – 1 octombrie):
– zilnic, din zonele centrale și de la unit ățile de alimenta ție publică, unitățile sanitare
cu paturi, gr ădinițe și creșe;
– la cel mult 2 zile, din celelalte zone.
b) În anotimpul rece (1 octombrie – 1 aprilie):
– la cel mult 3 zile, din toate zonele.
ART. 41 Metodele și tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.
ART. 42
Reziduurile toxice și periculoase se depoziteaz ă și se neutralizeaz ă numai în
condițiile stabilite conform reglement ărilor în vigoare.
ART. 43
Depozitele de de șeuri urbane, controlate, instala țiile de compostare a de șeurilor
organice și biodegradabile, instala țiile de incinerare trebui e proiectate, construite și
administrate astfel încât s ă se realizeze condi ț
ii de împiedicare a elimin ării și
diseminării poluan ților în mediul natural: sol, ape de suprafa ță, ape subterane, aer sau în
mediul urban. În acest sc op, se vor îndeplini urm ătoarele condi ții:

17 a) amplasarea și stabilirea zonei de protec ție sanitară se fac în urma studiilor de
impact pe mediu și sănătate, în condi țiile prevederilor art. 10 și 11 din prezentele
norme; alegerea locului se face dup ă studii geologice, hidrogeologice și urbanistice;
b) la proiectare și la funcționare se vor prevedea și respecta metode și tehnici
adecvate de acoperire și asigurare a de șeurilor; acoperirea și asigurarea se fac zilnic;
c) în cursul opera țiunilor de depozitare, ve hiculele de transport au acces numai pe
drumurile interioare ale depozitului.
Dacă accesul vehiculelor de transport pe suprafa ța deșeurilor nu poate fi evitat în mod
temporar, se asigur ă condiții de spălare a exteriorului vehiculelor la ie șirea din depozit;
d) în cursul exploat ării depozitului se aplic ă măsuri de combatere a insectelor și
rozătoarelor (dezinsec ție și deratizare);
e) organizarea tehnic ă a depozitului va asigura protec ția sănătății populației în
general, protec ția sănătății personalului și protecția mediului; se acord ă atenție deosebit ă
împrejmuirii și perdelelor de protec ție.
ART. 44 În instala țiile de compostare a de ș
eurilor organice biodegradabile se va evita prezen ța
substanțelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compostul. În acest scop, se
asigură condiții de colectare separat ă a acestui tip de de șeuri.
Gazele de fermentare și apele exfiltrate, rezultate di n procesul de compostare, se
captează și se dirijeaz ă spre instala ții adecvate de tratare și neutralizare.
ART. 45 Instalațiile de incinerare a de șeurilor urbane vor îndeplini urm ătoarele condi ții:
a) amplasarea și stabilirea zonei de protec ție se fac în urma studiilor de impact pe
mediu și sănătate;
b) func ționarea instala țiilor de incinerare este condi ționată de monitorizarea emisiilor
de gaze reziduale în atmosfer ă.
ART. 46 Vehiculele pentru transpor tul reziduurilor solide trebuie s ă fie acoperite și prevăzute
cu dispozitive de golire automat ă a recipientelor de precolectare secundar ă și să nu
permită răspândirea con ținutului în cursul transportului. Ele vor fi între ținute igienic și
dezinfectate periodic; în acest scop, compartimentul destinat de șeurilor va fi executat
din materiale rezistente la solicit ări mecanice și agresiuni chimice.
ART. 47
Sistemul individual de îndep ărtare și neutralizare a reziduurilor menajere este permis
numai în localit ăți rurale, cu condi ția prevenirii dezvolt ării insectelor și rozătoarelor.
Locul de amplasare a depozitelo r de reziduuri menajere se va alege astfel încât s ă nu
producă disconfort vecinilor, s ă nu impurifice sursele locale de ap ă și să fie la cel pu țin
10 m de ferestrele locuin țelor.

CAP. 6 Norme de igien ă la unitățile de folosin ță publică

ART. 48

18 Prezentele norme de igien ă se aplică categoriilor de institu ții în care se desf ășoară
activități social-culturale, colectivit ăților temporare de munc ă sau de recreere, precum și
unităților în care se efectueaz ă prestări de servicii pentru popula ție, denumite în
continuare unit ăți.
ART. 49 Unitățile vor fi racordate la sistem ele publice de alimentare cu ap ă potabilă sau la
surse proprii de ap ă are să corespund ă condițiilor de calitate pentru apa potabil ă și vor fi
prevăzute cu instala ții interioare de alimentare cu ap ă și de canalizare, în conformitate
cu normativele de proiectare.
ART. 50
Unitățile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa
unor sisteme publice de ca nalizare accesibile, unit ățile sunt obligate s ă-și prevadă
instalații proprii pentru colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate, care se vor
executa și exploata astfel încât s ă nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
ART. 51 Instalațiile interioare de distribu ție a apei potabile și de evacuare a apelor uzate,
sifoanele de pardoseal ă, obiectele sanitare (W.C.- uri, pisoare, lavoare, b ăi, du
șuri) vor fi
menținute în permanent ă stare de func ționare și de curățenie. În acest sens, conducerile
unităților au urm ătoarele obliga ții:
a) să asigure repararea imediat ă a oricăror defecțiuni apărute la instala țiile de
alimentare cu ap ă, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
b) să controleze starea de cur ățenie din anexele și din grupurile san itare din unitate,
asigurându-se sp ălarea și dezinfec ția zilnică și, când este necesar, a acestora;
c) să asigure materialele necesare igienei pe rsonale a acelora care folosesc grupurile
sanitare din unitate (hârtie igienic ă, săpun, mijloace de ștergere sau zvântare a mâinilor
după spălare etc.); în grupurile sanitare comune nu se admi te folosirea prosoapelor
textile, ci se vor monta usc ătoare cu aer cald sau distribuito are pentru prosoape de unic ă
folosință, din hârtie;
d) să asigure pentru personalul de îngrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru
de culoare diferit ă față de cel destinat altor activit ăți.
ART. 52 Curățarea, dezinfec ția, dezinsec ția, deratizarea, precolectarea ș
i evacuarea de șeurilor
solide se vor face cu respectarea urm ătoarelor condi ții:
a) Curățarea și dezinfec ția:
Prin cur ățare se înțelege îndep ărtarea mecanic ă (manuală și/sau automat ă) a oricăror
forme de de șeuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate în
urma activit ăților umane, în unitatea de folosin ță publică. Prin dezinfec ție se înțelege
reducerea num ărului de germeni saprofi ți și distrugerea germenilor patogeni prin
mijloace fizice sau chimice; cea mai ieftin ă metodă de dezinfec ție este spălarea cu ap ă
fierbinte (77 grade Celsius – 82 grade Celsius timp de 1 minut), urmeaz ă în ordinea
costului sp ălarea cu un detergent anionic și dezinfec ția cu o substan ță chimică;

19 – pardoselele se cur ăță cu ștergătorul umezit cu un detergent anionic; dezinfec ția
chimică se face numai dac ă suprafețele sunt vizibil murd ărite cu sânge sau lichide
biologice; m ăturatul uscat este interzis;
– covoarele și mochetele se cur ăță prin folosirea zilnic ă a aspiratorului de praf;
aspiratorul de praf trebuie prev ăzut cu dou ă filtre, pentru împiedicarea disemin ării
prafului bacterian; covoarele și mochetele se cur ăță cu detergent adecvat, periodic sau
când sunt vizibil murdare; m ăturatul uscat este interzis;
– pereții și plafoanele, dac ă sunt finisate cu materiale lavabile, se cur ăță cu detergent
anionic, periodic și când sunt vizibil murd ărite; în cazul finisajelor nelavabile, cur ățarea
se face cu aspiratorul de praf;
– mobila și pervazurile se șterg de praf, zilnic, cu materi al moale, impregnat, pentru a
reține praful; obiectele aflate la în ălțime și tapițeria mobilei se vor cur ăța, zilnic, cu
aspiratorul de praf;
– W.C.-urile și pisoarele se cur ăță și se dezinfecteaz ă cu perie, praf de cur ățat și
detartrant; colacul de W.C. se șterge cu detergent anionic; dezinfec ția chimică se va face
când W.C.-ul a fost folosit de o persoan ă suferind de o boal ă diareică acută;
– cada de baie se spal ă și se dezinfecteaz ă cu praf de cur ățat conținând o substan ță
clorigenă sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfec ție cu o substan ță clorigenă;
operațiunile se fac zilnic și după fiecare client;
– cabina pentru du ș: pereții și cada se cur ăță și se dezinfecteaz ă zilnic cu praf de
curățat conținând o substan ță clorigenă; operațiunile se fac zilnic și după fiecare client;
perdelele de la b ăi și dușuri se spal ă o dată pe săptămână;
– chiuveta va avea suprafa ță intactă și nu va fi prev ăzută cu scurgător de lemn; nu se
admit tuburi din cauciuc care s ă prelungeasc ă robinetele; chiuveta se cur ăță și se
dezinfecteaz ă zilnic cu praf de cur ățat, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie
subțire;
– săpunul și dispozitivele pentru distribuirea s ăpunului: s ăpunul solid se p ăstrează
uscat într-o savonier ă care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv
magnetic; este de preferat montarea di stribuitoarelor de perete pentru s ăpun pulbere,
săpun lichid sau fulgi de s ăpun; savonierele și distribuitoarele de perete se cur ăță și se
clătesc cu ap ă fierbinte înainte de reumplere;
– alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scru mierele etc. se cur ăță cu
detergent anionic, zilnic;
– echipamentele și materialele de cur ățenie: cârpele, bure ții, periile, ștergătoarele se
spală zilnic cu detergen ți anionici și se clătesc cu ap ă fierbinte; se usuc ă și se
depoziteaz ă uscate.
b) Dezinsec ția periodic ă se va face la intervale prev ăzute în metodologii, dar nu mai
mari de 3 luni, iar deratizarea periodic ă se va face la interval e de maximum 6 luni; între
operațiunile periodice, se vor aplica proceduri de dezinsec ție și deratizare curente, de
întreținere, în func ție de prezen ța vectorilor.
c) Colectarea reziduur ilor solide în recipiente me talice sau în cutii, cu pungi din
material plastic, închise etan ș, și evacuarea ritmic ă a acestora, cu sp ălarea și
dezinfectarea lor dup ă golire.

20 d) Amenajarea de înc ăperi sau platforme impermea bilizate pentru depozitarea
recipientelor de colectare a reziduuril or solide, racordate la un hidrant și la rețeaua de
canalizare, pentru a putea fi cur ățate la necesitate, cât și pentru sp ălarea și dezinfec ția
recipientelor.
ART. 53 Unitățile vor fi dotate și aprovizionate, dup ă necesitate, cu utilaje și materialele
necesare pentru între ținerea cur ățeniei și efectuarea opera țiunilor de dezinfec ție,
dezinsecție și deratizare.
ART. 54
Instalațiile de iluminat, înc ălzit și ventilație, existente în dotarea unit ăților, vor fi
menținute în permanent ă stare de func ționare, revizuite periodic și exploatate la
parametrii la care au fost proiectate și executate. Filtrele instala țiilor de ventila ție și aer
condiționat trebuie p ăstrate curate și uscate. Praful depus în canalele de ventila ție se
îndepărtează cu aspiratorul de praf . Calitatea aerului filtrat și condiționat va fi verificat ă
cu regularitate. ART. 55
În să
lile unităților de cultur ă (teatre, cinematografe, c ămine culturale și altele
asemenea) nu se va pe rmite accesul unui num ăr de persoane mai ma re decât capacitatea
proiectată și autorizat ă sanitar. În func ție de cubaj și de ventila ție se va asigura un
volum minim de aer de 30 mc/om/h.
ART. 56 În colectivit ățile temporare ( șantiere, campinguri, cabane), precum și în unitățile de
folosință publică se vor asigura condi țiile de igien ă necesare pentru prevenirea
îmbolnăvirilor, potrivit specificului unit ății.
ART. 57
În încăperile de dormit din colectivit ățile temporare trebuie s ă se asigure o suprafa ță
minimă și un volum minim de 10 mp și 27 mc pentru camerele cu 1 pat, câte 16 mp și
43 mc pe camer ă pentru înc ăperi cu 2 paturi, minimum 20 mp și 54 mc pentru camere
cu 3 paturi și 26 mp și 60 mc pentru camere cu 4 paturi.
Numărul maxim de persoane cazate nu va dep ăși capacitatea proiectat ă.
ART. 58 Utilizarea paturilor supra puse în dormitoare comune de șantier și cabane turistice
montane se admite, în mod excep țional, dac
ă se asigur ă un volum minim de aer de 12
mc/persoan ă.
ART. 59
Unitățile de cazare vor fi dota te cu inventarul moale și lenjeria de pat necesar ă pentru
persoanele cazate, asigurâ ndu-se primenirea acesteia, dup ă cum urmeaz ă:
– schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în
cazul în care a fost folosit ă de aceeași persoană;
– schimbarea lenjeriei de pat dup ă fiecare persoan ă care părăsește unitatea.
Materialul moale folosit de clien ți se colecteaz ă în saci de polietilen ă și va fi
dezinfectat, în cursul procesului de sp ălare automat ă, prin supunere timp de 10 minute
la 65 grade Celsius sau 1 minut la 77 – 82 grade Celsius.

21 ART. 60
Băile publice (b ăile comunale, b ăile orășenești, băile de întreprindere etc.) vor utiliza
pentru îmb ăiere numai ap ă potabilă.
ART. 61
Întreprinderile care de țin sau exploateaz ă băi publice se vor îngriji de între ținerea
construcțiilor și instalațiilor aferente pentru ca acestea s ă funcționeze, în permanen ță, la
parametrii proiecta ți.
Numărul optim de dot ări sanitare din b ăile publice comunale este urm ătorul:
–––––––––––––––––
Numărul de WC-uri Pisoare Lavoare
–––––––––––––––––
1 1 1 1 1
–– –– –- ––- ––- 75 (b) 50 (f) 75 100 (b) 100 (f)
–––––––––––––––––

ART. 62
Numărul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va dep ăși capacitatea
proiectată și autorizat ă sanitar. Suprafa ța încăperilor cu c ăzi individuale va fi de
minimum 6 mp; cabina de du ș va avea minimum 4 mp.
ART. 63
Unitățile care asigur ă servicii de igien ă personală și de întreținere: baie, saun ă, bazin,
masaj uscat și subacvatic, gimnastic ă etc. trebuie supuse procedeelor de cur ățare și
dezinfecție, descrise la art. 52 .
Bazinele de îmb ăiere sau pentru proce duri vor îndeplini condi țiile prevăzute pentru
bazinele de înot. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimb ă după fiecare
client cu materiale curate și dezinfectate; materialele folosite se vor cur ăța și dezinfecta
în condițiile art. 59 .
ART. 64 Accesul persoanelor în bazinele comune de ap ă caldă sau de ap ă rece se permite
numai dup ă ce, în prealabil, au f ăcut duș.
ART. 65
Lenjeria dat ă spre utilizare persoanelor care fac baie va fi cur ățată și dezinfectat ă în
condițiile stipulate de art. 59
.
ART. 66 *** Abrogat
ART. 67 *** Abrogat
ART. 68
La proiectarea și execuția bazinelor de înot se vor respecta urm ătoarele cerin țe:
– la bazinele de înot descoperite, se va prevedea un șanț în jurul bazinului, cu l ățimea
de 1,20 m și cu adâncimea de 15-20 cm, în care se va afla ap ă clorinată, pentru sp ălarea
picioarelor la intrarea în bazin;
– la bazinele descoperite și acoperite, se va prevedea o bordur ă ridicată cu 30 cm fa ță
de paviment; pavimentul va fi finisat cu da le antiderapante; bazine le vor avea montate
scări de acces în ap ă, numărul acestora stabilindu-se în func ție de mărimea bazinului;
scările vor avea profiluri rotunjite și forma adaptat ă folosirii f ără risc;

22 – bazinele vor avea montate de jur împrejur, la nivelul apei, o bar ă de susținere;
– adâncimea bazinului va fi marcat ă vizibil pe marginile acestuia;
– la bazinele acoperite , finisajele interioare ale cl ădirii vor asigura izola ția termică și
tratarea suprafe țelor cu antifungice;
– ambian ța termică, ventilația natural ă și artificial ă și iluminatul bazinelor acoperite
vor fi asigurate în a șa fel, încât s ă se evite îmboln ăvirea și accident ările celor care le
folosesc.
ART. 69 Bazinele de înot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu ap ă din rețea sau
cu apă de mare, care s ă îndeplineasc ă condițiile prevăzute în standardul de stat în
vigoare nr. 12.585/1987. Evaluarea calit ății apei de piscin ă se va face astfel:
a) Limpezime – un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie s ă fie vizibil cu u șurință
în punctul cel mai profund al bazinului. b) În 90% din probele recoltate trimestrial, num ărul de bacterii/ml trebuie s ă fie sub
300.
c) În 90% din probele recoltate tr imestrial, bacteriile coliforme trebuie s ă fie sub
10/100 ml. d) În 9% din probele recoltate trim estrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de
salubritate) trebuie s ă fie sub 2/100 ml.
e) Clorul rezidual liber în piscin ă trebuie să fie de 0,5 mg ș
i pH, de 7,2 – 8,2.
Proprietarii de piscine (bazine de înot) trebuie s ă aibă registre de eviden ță a calității
apei și a clorului rezidual liber.
ART. 70 Bazinele de înot vor fi prev ăzute cu instala ții de încălzire a apei în a șa fel încât apa de
îmbăiere să aibă o temperatur ă de 22 grade – 24 grade Celsius; nu se recomand ă
folosirea pentru îmb ăiere a apei cu temperat ura sub 22 grade Celsius.
ART. 71
Ritmul de primenire a apei și de spălare și dezinfec ție a bazinelor se va stabili în
funcție de calitatea apei , respectându-se urm ătoarele cerin țe minimale:
a) Pentru bazinele cu r ecirculare a apei, zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare
și clorizare întregul volum de ap ă al bazinului și, în plus, se va înlocui 1/10 – 1/15 din
volumul apei cu ap ă potabilă; săptămânal se va face sp ălarea și dezinfec ția bazinului.
b) Pentru bazinele f ără recirculare, dar cu primenire continu ă a apei, se va schimba
zilnic cel pu țin 1/3 din volumul apei din bazin și se vor asigura golirea, sp ălarea și
dezinfecția acestuia la cel mult 3 zile.
c) Pentru bazinele f ăr
ă recircularea apei și fără posibilități de primenire continu ă a
apei, se vor asigura golirea, sp ălarea și dezinfec ția zilnică a bazinului și umplerea cu ap ă
de calitatea prev ăzută în standardul în vigoare.
ART. 72 Pentru bazinele de înot, care dispun de sta ții de tratare și recirculare a apei, se va
asigura obligatoriu și clorizarea apei.
ART. 73

23 Dezinfec ția bazinelor se va face, dup ă spălare cu jet de ap ă, prin curățarea mecanic ă
și ștergerea pere ților și fundului bazinului cu bure ți îmbibați în soluție dezinfectant ă.
ART. 74
Bazinele de înot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare și dușuri,
separate pentru femei și bărbați, în condi țiile prevăzute la art. 67 , pentru ștranduri.
ART. 75
Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afi șat într-o manier ă vizibilă pentru
cei care folosesc piscin ă. În utilizarea piscinei, nu se va dep ăși numărul maxim de
persoane aflate simultan în piscin ă, prevăzut în proiectul acesteia, num ăr care va fi
prevăzut în regulamentul de utilizare.
ART. 76 Accesul în piscine al persoanelor purt ătoare de boli transmisibile, pl ăgi deschise,
dermite sau dermatoze trebuie împiedicat.
ART. 77 Pentru campinguri, densitatea optim ă este de 50 mp teren/persoan ă. În fiecare
camping se amenajeaz ă oficii prev ăzute cu ap ă rece, apă caldă necesară spălării vaselor
și grupuri sanitare cu:
–––––––––––––––––––
Numărul de Pisoare Lavoare Du șuri
WC-uri
––––––––––––––––––– 1 1 1 1 1 1 1 –– –– –- –– –– –– ––
30 (b) 20 (f) 30 30 (b) 30 (f) 30 (b) 30 (f)
–––––––––––––––––––

Curățenia și dezinfec ția se vor face conform art. 52 și 59.
ART. 78 *** Abrogat
ART. 79 *** Abrogat
ART. 80 *** Abrogat
ART. 81 *** Abrogat
ART. 82 *** Abrogat
ART. 83 *** Abrogat

CAP. 7 Norme de igien ă privind produsele cosmetice

ART. 84 Produsele cosmetice realizate în țară sau cele importate trebuie s ă aibă calitatea și
compoziția chimică conformă standardelor interne și internaționale, să fie însoțite de
certificat de calitate și aviz sanitar eliberat de Ministerul S ănătății, astfel încât s ă nu
constituie un pericol pentru s ănătatea popula ției care le utilizeaz ă, prin con ținutul lor
chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al polu ării radioactive.
ART. 85 Agenții economici care fabric ă produse cosmetice sunt obliga ți ca, la fabricarea
acestora, s ă utilizeze numai materii prime și materiale care s ă corespund ă condițiilor de

24calitate prev ăzute de standarde, caiete de sarcini, specifica ții tehnice, norme sanitare,
precum și normelor de protec ție a mediului în vigoare.
ART. 86
Materiile prime utilizate vor fi veri ficate prin analiza în laboratoarele firmei
producătoare.
Materiile prime și materialele folosite la fabri carea produselor cosmetice trebuie
aprobate de organismele speci alizate ale Ministerului S ănătății.
Materiile prime vor fi înso țite de certificate de calitate, care s ă ateste că
performan țele lor corespund parametrilor înscri și în standardele sau normele de calitate.
ART. 87
Produsele cosmetice pot fi fa bricate sau importate numai de c ătre agenții economici
care au ob ținut abilitarea și avizul sanitar al Ministerului S ănătății.
Pentru produsele cosme tice fabricate în România, r ăspunderea pentru calitatea
acestora revine agentului economic sub a c ărui marcă se produc și se comercializeaz ă
acestea. În cazul produselor cosmetice și al materiilor prime provenite din import,
răspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic care a efectuat
importul. Se interzice comercializarea altor produse cosmetice decât cele prev ăzute în avizul
sanitar eliberat de Ministerul S ănătății pentru a fi comercializate pe teritoriul țării.
ART. 88 Ambalajele folosite pentru produsele cosmetice trebuie s ă asigure men ținerea calit ății
și cantit
ății acestora, s ă fie realizate din materii reciclabile și să aibă asigurate condi țiile
de valorificare sau eliminare ecologic ă.
Materialele de ambalare și ambalajele utilizate pentru produsele cosmetice trebuie s ă
fie avizate din punct de vedere sanitar de c ătre Ministerul S ănătății.
Ambalajele trebuie s ă fie curate, uscate, neinfectate, f ără miros și să asigure
integritatea produselor.
ART. 89
Etichetarea și marcarea produselor cosmetice vor cuprinde obligatoriu elemente de
identificare a produsului, a produc ătorului, a țării în care au fost fabricate și ambalate,
termenul de valabilitate, indica țiile și precauțiile de folosire a acestora.
ART. 90
Produsele cosmetice se comercializeaz ă numai în cadrul terme nului de valabilitate
stabilit. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expi rat, prin reetichetare sau
reambalare de c ătre produc ător. Comercializarea pr oduselor cosmetice f ără termen de
valabilitate sau cu termen de va labilitate expira t este interzis ă.
ART. 91
Este interzis ă prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor calitativi ai
cosmeticelor decât cele efectiv realizate.
ART. 92

25 La manipularea, transportul și depozitarea produselor cosmetice se vor asigura
condiții igienico-sanitare care s ă permită menținerea stabilit ății parametrilor calitativi și
a salubrității acestora.
Transportul produselor cosmetice se va face cu mijloace de transport acoperite,
aerisite, uscate și igienizate.
Fiecare lot de livrare va fi înso țit de documentele de certificare a calit ății, întocmite
conform dispozi țiilor legale în vigoare.
Păstrarea și depozitarea cosmeticelor se vor face în spa ții curate, pe rafturi sau
grătare, aerisite, cur ățate și dezinfectare, ferite de razele solare și de surse directe de
căldură și îngheț.
Se vor evita orice condi ții de păstrare, depozitare și transport care ar putea afecta
calitatea produselor cosmetice, astf el încât utilizarea acestora s ă nu pună în pericol
sănătatea popula ției.
ART. 93 Produsele cosmetice se comercializeaz ă numai în spa ții autorizate de organul sanitar
teritorial al Ministerului S ănătății. Se pot comercializa numai produsele cosmetice
testate și certificate (avizate) de Ministerul S ănătății, conform normelor legale, și care
respectă condițiile de calitate din standardele specifice fiec ărui produs, astfel încât
acestea să nu afecteze s ănătatea popula ției.
ART. 94
Se interzice livrarea și se retrag de la comerciali zare produsele cosmetice la care
organele abilitate de lege sau speciali știi aflați în control constat ă deprecierea
parametrilor calitativi și cantitativi prev ăzuți de standarde, produse ce ar putea afecta
sănătatea popula ției.

CAP. 8 *** Abrogat
ART. 95
*** Abrogat
ART. 96 *** Abrogat
ART. 97 *** Abrogat
ART. 98 *** Abrogat
ART. 99 *** Abrogat
ART. 100 *** Abrogat
ART. 101 *** Abrogat
ART. 102 *** Abrogat
ART. 103 *** Abrogat
ART. 104 *** Abrogat
ART. 105 *** Abrogat
ART. 106 *** Abrogat
ART. 107 *** Abrogat
ART. 108 *** Abrogat
ART. 109 *** Abrogat
ART. 110 *** Abrogat

26 ART. 111 *** Abrogat
ART. 112 *** Abrogat
ART. 113 *** Abrogat
ART. 114 *** Abrogat
ART. 115 *** Abrogat
ART. 116 *** Abrogat
ART. 117 *** Abrogat
ART. 118 *** Abrogat
ART. 119 *** Abrogat
ART. 120 *** Abrogat
ART. 121 *** Abrogat
ART. 122 *** Abrogat
ART. 123 *** Abrogat
ART. 124 *** Abrogat
ART. 125 *** Abrogat
ART. 126 *** Abrogat
ART. 127 *** Abrogat
ART. 128 *** Abrogat
ART. 129 *** Abrogat
ART. 130 *** Abrogat
ART. 131 *** Abrogat
ART. 132 *** Abrogat
ART. 133 *** Abrogat
ART. 134 *** Abrogat
ART. 135 *** Abrogat
ART. 136 *** Abrogat
ART. 137 *** Abrogat
ART. 138 *** Abrogat
ART. 139 *** Abrogat
ART. 140 *** Abrogat

CAP. 9
Norme privind produsele pesticid e utilizate în profilaxia sanitar-uman ă
ART. 141
Utilizarea pesticidelor în combaterea artropodelor și a rozătoarelor, vectoare de
maladii transmisibile și/sau generatoare de disc onfort, se va face în a șa fel, încât s ă nu
fie afectat ă starea de s ănătate a popula ției, prin efectul toxic al acestor produse.
ART. 142
În acțiunile de combatere se utilizeaz ă numai produsele cuprinse în lista aprobat ă prin
ordin al ministrului s ănătății și publicat ă sub titlul "Produsele pe sticide avizate pentru
profilaxia sanitar-uman ă". Lista se va actualiza și publica anual.

27 Produsele avizate pentru aceast ă activitate la o dat ă ulterioară publicării listei se pot
utiliza pe baza avizului sanita r eliberat de Ministerul S ănătății.
ART. 143
Produsele care se încadreaz ă în grupele I și a II-a de toxicitate pot fi utilizate numai
de operatori califica ți și autoriza ți de inspectoratele de poli ție sanitară și medicin ă
preventiv ă teritoriale și nu se pot comercializa sau distribui c ătre popula ție.
Tratamentele cu pesticide din grupele I și a II-a de toxicitate pot fi efectuate în
gospodăriile individuale, numai în afara spa țiilor de locuit, de c ătre operatori autoriza ți.
ART. 144
În acțiunile de combatere se vor respecta cu stricte țe forma, norma și modul de
utilizare a pesticidelor, stabilite o dat ă cu avizarea sanitar ă a produsului utilizat, și se
vor respecta m ăsurile de protec ție a operatorilor, m ăsurile de prevenire a polu ării
mediului înconjur ător și măsurile pentru prevenirea unor accidente.
Acțiunile de combatere pot fi efectuate de unit ăți prestatoare de servicii de
dezinsecție și deratizare.
Unitățile prestatoare trebuie s ă fie autorizate sanitar de c ătre inspectoratele de poli ție
sanitară și medicin ă preventiv ă teritoriale; ele î și vor desf ășura activitatea sub
supravegherea și controlul tehnic al compartimentelo r de specialitate din inspectoratele
de poliție sanitară și medicin ă preventiv ă teritoriale.
Dacă o unitate prestatoare î și desfășoară activitatea și în alt teritoriu decât în cel
pentru care a fost autorizat ă, nu va putea face acest lucru f ără să înștiințeze în prealabil
inspectoratul de poli ție sanitară și medicin ă preventiv ă din noul teritoriu.
Operatorii pentru dezinsec ție și deratizare din aceste unit ăți trebuie s ă fie atesta ți de
către inspectoratul de poli ție sanitară și medicin ă preventiv ă teritorial, pentru aceast ă
activitate.
În acest scop inspectoratele de poli ție sanitară și medicin ă preventiv ă teritoriale pot
organiza cursuri de calificare în vederea ob ținerii atest ării.
ART. 145
Comercializarea produselor pestic ide utilizate în profilaxia sanitar-uman ă se poate
face numai dac ă aceasta este cuprins ă în obiectul de activitate al unit ății comerciale.
Produsele pot fi comercializate numai în ambalaje autorizate în acest scop de c ătre
Institutul de Igien ă, Sănătate Public ă, Servicii de S ănătate și de Conducere Bucure ști și
însoțite de instruc țiuni de folosire redactate în limba român ă. Microambalarea
pesticidelor utilizate în profilaxia sanitar-uman ă se poate face numai cu aprobarea
inspectoratelor de poli ție sanitară și medicin ă preventiv ă județene. Modul de ambalare
și etichetele trebuie s ă fie aprobate și în acest caz de In stitutul de Igien ă, Sănătate
Publică, Servicii de S ănătate și de Conducere Bucure ști.
Este interzis ă porționarea și reambalarea produselor pesticide f ără autorizarea de
către Institutul de Igien ă, Sănătate Public ă, Servicii de S ănătate și de Conducere
București a acestei activit ăți.
Este interzis ă utilizarea ambalajelor pentru produ se pesticide în alte scopuri decât
cele pentru care au fost destinate.

28 Este interzis ă comercializarea c ătre popula ție a produselor pesticide din grupele I și a
II-a de toxicitate. Comerc ializarea acestor produse se poate face numai c ătre persoane
fizice sau juridice autorizate în acest scop de c ătre inspectoratele de poli ție sanitară și
medicină preventiv ă teritoriale, înso țită de consemnarea înstr ăinării într-un registru
special. ART. 146
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucure ști, primăriile și agenții
economici au obliga ția de a organiza și desfășura acțiuni de combatere a artropodelor și
rozătoarelor vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort, la
solicitarea și cu îndrumarea tehnic ă de specialitate a inspectoratului de poli ție sanitară și
medicină preventiv ă teritorial.
ART. 147
Cetățenii cu gospod ării individuale și asociațiile de locatari au obliga ția de a asigura
combaterea și stingerea focarelor de artropode și rozătoare vectoare de maladii
transmisibile ș
i/sau generatoare de disconfort din gospod ăria proprie sau din spa țiile pe
care le de țin.
ART. 148
Inspectoratele de poli ție sanitară și medicin ă preventiv ă teritoriale au obliga ția
informării popula ției cu privire la existen ța în teritoriu a vectorilor care prezint ă un risc
pentru sănătate sau care produc un disconfort deosebit și la măsurile de combatere ce
trebuie luate împotriva acestora. În a tingerea acestui scop, membrii comunit ății se pot
adresa inspectoratelor de poli ție sanitară și medicin ă preventiv ă teritoriale pentru
obținerea informa țiilor dorite.
Consiliile locale și primăriile au obliga ția de a comunica cet ățenilor măsurile
întreprinse în vederea combaterii artropodelor și rozătoarelor.

CAP. 10 Normele de igien ă privind înhumarea, transportul și deshumarea cadavrelor umane

ART. 149 În cazurile de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua m ăsurile de
prevenire a r ăspândirii infec ției, impuse de unit ățile sanitare teritoriale; transportul
acestor cadavre se va face num ai cu avizul sanitar de tran sport eliberat de autoritatea
sanitară teritorial
ă.
ART. 150
Transportul cadavrului în afar ă localității în care s-a produs decesul se face dup ă
îmbălsămare, într-un sicriu al c ărui fund este acoperit cu materiale absorbante, este
impermeabil și închis etan ș.
ART. 151
Exhumarea cadavrelor se poate face dup ă minimum un an de la data înhum ării și
numai în perioada 1 noi embrie – 31 martie; dup ă 7 ani de la deces osemintele pot fi
deshumate în orice perioad ă a anului, f ără avizul organului sanitar.
ART. 152

29 Transportul interna țional al cadavrelor umane se face pe baza unui pa șaport de
transport mortuar; pentru cadavre le care sunt transportate din țară în străinătate,
pașaportul de transport mortuar se elibereaz ă de către inspectoratul de poli ție sanitară și
medicină preventiv ă din județul unde s-a produs decesul sau exhumarea. Transportul
internațional al cadavrelor se va face în sicr iu impermeabilizat, în chis ermetic, al c ărui
fund este acoperit cu un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumegu ș, turbă
sau altele asemenea), îmbibate într-o solu ție dezinfectant ă. Sicriul se depune într-o lad ă
din lemn, bine etan șeizată. Transportul intern sau interna țional al cadavrelor prin
mijloace feroviare se face c onform regulamentului ministerului de resort, avizat de
Ministerul S ănătății.
ART. 153 Înhumarea cadavrelor umane se face numai în cimitire autorizate sanitar de c ătre
inspectoratul de poli ție sanitară și medicin ă preventiv ă județean.
Cimitirele vor fi împrejmuite cu gard și cu o perdea de arbori. Între morminte și
gardul cimitirului va fi l ăsată o zonă
liberă de 3 m.
ART. 154
Desfiin țarea și schimbarea destina ției unui cimitir se fac numai dup ă 30 de ani de la
ultima înhumare și după strămutarea tuturor osemintelor.
Desfiin țarea cimitirelor înainte de acest termen se face numai cu avizul
inspectoratului de poli ție sanitară și medicin ă preventiv ă județean.
–––––––