1. Motivarea temei de licență 5 2. Studiu documentare tematică 2.1. Constatare Locație 2.1.a. Istoric locație 6 2.1.b. Releveu 7 2.1.c. Imagini 8… [631648]

1. Motivarea temei de licență 5
2. Studiu documentare tematică
2.1. Constatare Locație
2.1.a. Istoric locație 6
2.1.b. Releveu 7
2.1.c. Imagini 8
2.2. Profil de activitate
2.2.a. Legislație 10
2.2.b. Evoluție istorică 20
2.2.c. Diarama Funcțională 21
2.3. Aspecte culturale
2.3.a. Obiceiuri 22
2.3.b. Tradiții 24
2.4. Activități și standarde de Proiectare
2.4.a Norme Cuprins

Stilul vestimentar este considerat ca fiind unul dintre aspecte –
le importante prin care ne exprimăm personalitatea, arătăm
lumii cine suntem și ce ne place. Magazinele din ziua de azi,
iși pun mai puțin în valoare obiectele vestimentare, motiv pen –
tru care se fac alegeri care nu ne definesc personalitatea.
Conceptul ”Boutique”, dezvoltat în tema de licență, este con –
ceput ca să vină ca o soluție pentru această problemă, Inspi-
rat din tradiționalele buticuri vestimentare, în acest spatiu
vor fi amplasate elemente care definesc acest tip de lo –
cație dar și rezervarea unui spațiu dedicat pentru produ –
cerea pieselor vesimentare personalizate pentru fiecare.1. Motivarea temei
5

Cale de acces
LocațiaLocația, actual numit “Legend Pub” este o clădire care inițial a
aparținut Complexului hotelier Moldova, unul dintre cele mai mari
lanțuri cu regim hotelier din România, și folosită ca terasă, este
situat în centrul civic al municipiului Iași cu deschidere la Palas
Mall, Pub-ul se află în imediată vecinătatea Palatului Culturii și
Casei Dosoftei. A fost un o extensie a restaurantului din Hotelul
Moldova, privatizată în cele din urmă, reamenajată, activând
din data de 11 Iunie 2014 ca pub, purtând numele de “Legend” .2.1. Constatare Locație2. Studiu documentare Tematică
2.1.a. Istoric Locație 2.1.b. Releveu
2380738225
44617999 152300152 120135 149488600413
19075 19111383
210315
115
555150
106292Pub Legend
H=400 cm
S=1.756.440 cm 2Hotel Moldov a
7 6

2.1.c. Imagini
I
II
III
IV
V
VI
VIIIII I III
IV
VVI
VIILogoul localului actual
Sala principală: cuprinde o tejghea, scaune de bar, mese și scaune
Exteriorul localul actual
Interiorul localului în timpul sezonului rece
Interiorul localului în timpul sezonului cald
Activitățile localului: servire de bauturi și alimente
Activitățile localului în timpul unei petreceri: dispune de un pupitru pentru dj, scena pentru concerte.
9.. ..8

2.2 Profil de activitate
2.2.a. Legislație
ART. 5
(1) Orice exercițiu comercial se desfășoară numai de către co –
mercianți autorizați în condițiile legii.
(2) Exercitarea de activități comerciale cu produse din sectorul
alimentar și de alimentație publică necesită cunoștințe de spe –
cialitate și se efectuează cu personal calificat, conform norme –
lor de aplicare a prezentei ordonanțe.
(3) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezen –
tei ordonanțe, personalul angajat în efectuarea de activități
comerciale cu produse din sectorul alimentar și de alimentație
publică va trebui să îndeplinească una dintre următoarele ce –
rințe profesionale:
a) să fi absolvit un curs de specialitate pentru comercializarea
produselor alimentare și/sau de alimentație publică, organizat
conform legislației în vigoare;
b) să fi desfășurat cel puțin 2 ani de activitate profesională
de comercializare de produse alimentare și/sau de alimentație
publică și să fi absolvit un curs de noțiuni fundamentale de
igienă, organizat în conformitate cu dispozițiile legale în vigo –
are.”ART. 6
(1) Comerțul în zone publice se desfășoară în structuri de
vânzare cu sediu fix sau ambulant.
(2) Exercitarea activității de comercializare în zone publice
este supusă acordului autorităților administrațiilor publice
locale sau ale sectoarelor municipiului București, după caz,
cu respectarea regulamentelor proprii ale acestora și a pla –
nurilor de urbanism.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică și în cazul transferului, mutării
sau extinderii unui exercițiu comercial, precum și în cazul
modificărilor aduse structurii de vânzare.”
ART. 10
Structurile de vânzare cu amănuntul și cele în care se pre –
stează servicii de piață pot fi deschise publicului în toate
zilele săptămânii. Fiecare comerciant își stabilește orarul de
funcționare cu respectarea prevederilor înscrise în legislația
muncii și cu condiția respectării reglementărilor în vigoa –
re privind liniștea și ordinea publică și în conformitate cu
solicitările autorităților administrației publice locale privind
continuitatea unor activități comerciale sau de prestări de
servicii, în funcție de necesitățile consumatorilor.”
ART. 11
Orarul de funcționare se afișează la intrarea în unitate, în
mod vizibil din exterior, comerciantul fiind obligat să asigure
respectarea acestuia.”ART. 1
(1) Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati insti –
tutionalizate avind ca scop asigurarea celor mai bune con –
ditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, in –
tegritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane
participante la procesul de munca.
(2) Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege
reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tu –
turor participantilor la procesul de munca.
(3) Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea crite –
riilor ergonomice pentru imbunatatirea conditiilor de munca
si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate
pentru munca femeilor si a tinerilor.
ART. 18
(1) In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si
pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profe –
sionale, conducerea persoanei juridice, precum si persoana
fizica au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a
constructiilor , a echipamentelor tehnice precum si la elabo –
rarea tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme normelor
de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate
riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a sa –
lariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
b) sa solicite inspectoratului de stat teritorial pentru protectia
muncii autorizarea functionarii unitatii din punct de vedere al
protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care
s-a obtinut autorizatia si sa ceara revizuirea acesteia in cazul
modificarii conditiilor initiale in care a fost emisa;
c) sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de
protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca si facto –
rilor de mediu specifici unitatii;
d) sa stabileasca pentru salariati si pentru ceilalti participanti
la procesul de munca atributiile si raspunderea ce le revin in
domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de pro –
tectie a muncii, corespunzator conditiilor in care se desfasoara
activitatea la locurile de munca;
f) sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate
sau prin personalul propriu, cunoasterea si aplicarea, de catre
toti salariatii si participantii la procesul de munca, a masurilor
tehnice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si a preve –
derilor legale in domeniul protectiei muncii;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare in –
formarii si educarii salariatilor si participantilor la procesul de
munca: afise, pliante, filme, diafilme si altele asemenea cu pri –
vire la protectia muncii;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in
munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul deLEGE Nr. 650 din 7 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordo –
nanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produ –
selor și serviciilor de piațăLEGE Nr. 90 din 12 iulie 1996 a protectiei muncii
11.. ..10

munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;
i) sa asigure, pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si per –
fectionarea profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul
protectiei muncii;
j) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a pro –
fesiilor prevazute in normele de protectie a muncii;
k) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului me –
dical si a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund
sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;
l) sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite:
vatamatoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor de
munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor;
m) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor
si dispozitivele de protectie, a aparaturii de masura si control,
precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a
substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor teh –
nologice;
n) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de
inspectorii de protectie a muncii in timpul controlului sau al
efectuarii cercetarii accidentelor de munca;
o) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de
protectie a muncii, cu prilejul controalelor si al cercetarii acci –
dentelor de munca;
p) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de protectie a
muncii, pe salariatii care sa participe la efectuarea controlului
sau la cercetarea accidentelor de munca;
r) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui
accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care men –
tinereaacestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata
accidentatilor si a altor persoane participante la procesul de
munca.
(2) Realizarea efectiva a obligatiilor prevazute in alineatul
precedent revine persoanelor cu atributii in organizarea si
conducerea procesului de munca.
ART. 19
Persoanele prevazute la art. 3 sint obligate:
a) sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a
muncii si masurile de aplicare a acestora;
b) sa desfasoare activitatea in asa fel, incit sa nu expuna
la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atit
persoana proprie, cit si pe celelalte persoane participante la
procesul de munca;
c) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca
orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;
d) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca
accidentele de munca suferite de persoana proprie si de
alte persoane participante la procesul de munca;
e) sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de pro –
ducere a unui accident si sa informeze de indata pe condu –
catorul locului de munca;
f) sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dota –
re, corespunzator scopului pentru care a fost acordat;
g) sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cer –
cetare in domeniul protectiei muncii.LEGE Nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcții – Republicata si Actualizata 2016
CAPITOLUL I: Autorizarea executarii lucrarilor de constructii
ART. 1
(1) Executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe
baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă
în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept
real asupra unui imobil – teren și/sau construcții – identificat
prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune al –
tfel.
(2) Construcțiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susținer –
ea instalațiilor si utilajelor tehnologice, agricole sau de orice
alta natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației
de construire, emisă în condițiile prezentei legi, și a regle –
mentărilor privind proiectarea si executarea construcțiilor.
ART. 2
(1) Autorizatia de construire constituie actul final de autoritate
al administratiei publice locale pe baza caruia este permisa
executarea lucrarilor de constructii corespunzator masurilor
prevazute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, re –
alizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor.
(2) Autorizatia de construire se emite in baza documentatiei
pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, elabo –
rata in conditiile prezentei legi, in temeiul si cu respectarea
prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aproba –
te potrivit legii.(21) Procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii
incepe odata cu depunerea cererii pentru emiterea certifica –
tului de urbanism in scopul obtinerii, ca act final, a autorizatiei
de construire si cuprinde urmatoarele etape:
a) emiterea certificatului de urbanism;
b) emiterea punctului de vedere al autoritatii competente pen –
tru protectia mediului pentru investitiile care nu se supun pro –
cedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
c) notificarea de catre solicitant a autoritatii administratiei pu –
blice competente cu privire la mentinerea solicitarii de obtine –
re, ca act final, a autorizatiei de construire, pentru investitiile la
care autoritatea competenta pentru protectia mediului a sta –
bilit necesitatea evaluarii impactului asupra mediului si a emis
indrumarul conform legislatiei privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice si private asupra mediului;
d) emiterea avizelor si acordurilor, precum si a actului admini –
strativ al autoritatii pentru protectia mediului competente pri –
vind investitiile evaluate din punctul de vedere al impactului
asupra mediului;
e) elaborarea documentatiei tehnice necesare pentru autoriza –
rea executarii lucrarilor de constructii, denumita in continuare
documentatie tehnica – D.T.;
f) depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lu –
crarilor de constructii la autoritatea administratiei publice com –
petente;
g) emiterea autorizatiei de construire.
13.. ..12

ART. 3
(1) Constructiile civile, industriale, agricole, cele pentru sustine –
rea instalatiilor si utilajelor tehnologice, pentru infrastructura de
orice fel sau de oricare alta natura se pot realiza numai cu
respectarea autorizatiei de construire, precum si a reglementa –
rilor privind proiectarea si executarea constructiilor, pentru:
a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, ex –
tindere, reabilitare, schimbare de destinatie sau de reparare a
constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente ace –
stora, cu exceptia celor prevazute la art. 11;
b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, con –
solidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte
lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectua –
te la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la
anexele acestora, identificate in acelasi imobil – teren si/sau
constructii, la constructii amplasate in zone de protectie a mo –
numentelor si in zone construite protejate, stabilite potrivit legii,
ori la constructii cu valoare arhitecturala sau istorica deosebita,
stabilite prin documentatii de urbanism aprobate;
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, re –
parare, modernizare si reabilitare privind caile de comunicatie
de orice fel, drumurile forestiere, lucrarile de arta, retelele si
dotarile tehnico-edilitare, bransamente si racorduri la retele de
utilitati, lucrarile hidrotehnice, amenajarile de albii, lucrarile de
imbunatatiri funciare, lucrarile de instalatii de infrastructura, lu –
crarile pentru noi capacitati de producere, transport, distributie
a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si
retehnologizare a celor existente;d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi,
parcuri, locuri de joaca si agrement, piete si alte lucrari de
amenajare a spatiilor publice;
e) lucrari de foraje si excavari necesare pentru efectuarea
studiilor geotehnice si a prospectiunilor geologice, proiecta –
rea si deschiderea exploatarilor de cariere si balastiere, a
sondelor de gaze si petrol, precum si a altor exploatari de
suprafata, subterane sau subacvatice;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu nece –
sare in vederea organizarii executarii lucrarilor, in conditiile
prevazute la art. 7 alin. (1) si (13) ;
g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;
h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, to –
nete, cabine, spatii de expunere, corpuri si panouri de afisaj,
firme si reclame, copertine si pergole situate pe caile si spa –
tiile publice, anexe gospodaresti, precum si anexele gospo –
daresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;
i) cimitire – noi si extinderi.
(2) In vederea simplificarii procedurii de autorizare a execu –
tarii lucrarilor de constructii provizorii prevazute la alin. (1) lit.
d) , g) si h) , autorizatia de construire se emite in baza docu –
mentatiilor tehnice – D.T. cu continut simplificat in raport cu
continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1.
ART. 4
Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor
judetene, de primarul general al municipiului Bucuresti, de
primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ai
oraselor si comunelor pentru executarea lucrarilor definite la
art. 3, dupa cum urmeaza:a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor,
pentru lucrarile care se executa:
1.pe terenuri care depasesc limita unei unitati administra –
tiv-teritoriale;
2.in extravilanul comunelor ale caror primarii nu au organi –
zate structuri de specialitate;
a1) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul prealabil al
secretarului unitatii administrativ-teritoriale sau al persoanei
numite de catre prefect in conditiile art. 55 alin. (81) din Le –
gea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, in situatiile exceptio –
nale in care lucrarile se executa la imobile situate pe raza
unitatilor administrativ-teritoriale unde consiliul local este di –
zolvat si primarul nu isi poate exercita atributiile:
1.ca urmare a incetarii sau suspendarii mandatului in condi –
tiile legii;
2.In situatia in care fata de primar au fost dispuse potrivit
legii penale masuri preventive, altele decat cele care deter –
mina suspendarea mandatului si care fac imposibila exerci –
tarea de catre acesta a atributiilor prevazute de lege;
b) de primarii municipiilor, pentru lucrarile care se executa in
teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor preva –
zute la lit. a) pct. 1;
c) de primarul general al municipiului Bucuresti, cu avizul
primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile
care se executa:
1.pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a
unui sector si cele din extravilan;
2.la constructiile prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) ;3.lucrari de modernizari, reabilitari, extinderi de retele edilitare
municipale, de transport urban subteran sau de suprafata, de
transport si de distributie, pentru: apa/canal, gaze, electrice, ter –
moficare, precum si lucrari si/sau reabilitari pentru strazile care
sunt in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti;
d) de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucra –
rile care se executa in teritoriul administrativ al sectoarelor, cu
exceptia celor prevazute la lit. c) , inclusiv bransamente si racor –
duri aferente retelelor edilitare;
e) de primarii oraselor si comunelor pentru lucrarile care se
executa:
1.in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor preva –
zute la lit. a) pct. 1;
2.la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau
aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul
administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (4) si cu
avizul arhitectului-sef al judetului;
(2) Pentru investitiile care se realizeaza pe amplasamente ce
depasesc limita administrativ-teritoriala a judetului, respectiv a
municipiului Bucuresti, in unitati administrativ-teritoriale limitro –
fe, in vederea armonizarii conditiilor de autorizare pentru intre –
aga investitie, autoritatea administratiei publice centrale com –
petente cu atributii de reglementare, potrivit legii, in domeniul
din care face parte investitia supusa autorizarii, va emite un
aviz coordonator, in baza caruia presedintii consiliilor judetene
implicate, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti,
dupa caz, vor emite autorizatii de construire pentru executarea
lucrarilor aferente partilor din investitie amplasate in unitatile
administrativ-teritoriale din aria lor de competenta .
15.. ..14

cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1, in concordanta
cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul actu –
lui administrativ al autoritatii competente pentru protectia
mediului, al avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de
urbanism si se intocmeste, se semneaza si se verifica, potrivit
legii.
(21) Documentatiile tehnice – D.T. aferente investitiilor pen –
tru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a
evaluat efectele asupra mediului si a emis actul administra –
tiv se verifica in mod obligatoriu pentru cerinta esentiala de
calitate in constructii “c) igiena, sanatate si mediu”, potrivit
legii.
(22) In situatia in care, dupa emiterea actului administrativ
al autoritatii competente pentru protectia mediului si inain –
tea depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii
lucrarilor de constructii, investitia sufera modificari care nu
au facut obiectul evaluarii privind efectele asupra mediului,
acestea vor fi mentionate de catre verificatorul tehnic ate –
stat pentru cerinta esentiala “c) igiena, sanatate si mediu”
in raportul de verificare a documentatiei tehnice aferente
investitiei, iar solicitantul/investitorul are obligatia sa notifi –
ce autoritatea publica pentru protectia mediului emitenta,
cu privire la aceste modificari, potrivit prevederilor legislatiei
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului.
23) Documentatiile tehnice – D.T. pentru reabilitarea termi –
ca a cladirilor se verifica in mod obligatoriu pentru cerinta
esentiala de calitate in constructii “f) economie de energie si
izolare termica”, potrivit legii.(21) Pentru lucrarile de instalare si dezvoltare a retelelor de co –
municatii electronice, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turi –
smului va emite un aviz coordonator, in baza caruia presedin –
tii consiliilor judetene implicate, respectiv primarul general al
municipiului Bucuresti vor emite autorizatii de construire pentru
toate lucrarile din aria lor de competenta .
(3) Autorizatiile de construire prevazute la alin. (2) si (21) produc
efecte de la data intrarii in vigoare a ultimei autorizatii de con –
struire emise in conditiile prezentei legi.
(6) Prin exceptie de la prevederile art. 2 alin. (1) , executarea
lucrarilor de foraje necesare pentru efectuarea studiilor geoteh –
nice si a prospectiunilor geologice, proiectarea si deschiderea
exploatarilor de gaze si petrol, a altor exploatari subacvati –
ce, precum si a lucrarilor de construire a retelelor submarine
de transport energetic si de comunicatii, in marea teritoriala,
zona contigua sau zona economica exclusiva a Marii Negre,
dupa caz, este permisa in baza actului de autoritate al autori –
tatii competente desemnate prin legea speciala, care tine loc
de autorizatie de construire/desfiintare si se emite in conditiile
legislatiei specifice din domeniul gazelor, petrolului, energiei
electrice si comunicatiilor, din care fac parte lucrarile, dupa caz.
ART. 7
(1) Autorizatia de construire se emite pentru executarea lucrari –
lor de baza si a celor aferente organizarii executarii lucrarilor, in
cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei pentru
autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care cuprinde, in
copie, urmatoarele documente:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada, in copie legalizata, a titlului asupra imobilului, teren(4) Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai
pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie.
(5) Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabile –
ste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data
emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa
lucrarile. In aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se ex –
tinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin
autorizatie, in conformitate cu proiectul tehnic.
(6) Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in terme –
nele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei,
fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. In
situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autori –
zatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de con –
struire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6) , in cazul justificat
in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi
executate integral la termenul stabilit, investitorul poate so –
licita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei
cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. Prelungirea
valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si
pentru o perioada nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emiten –
ta a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teri –
torial in constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile
autorizate. In caz contrar, daca constatarea faptei de ince –
pere a lucrarilor fara instiintare s-a facut in termenul de va –
labilitate a autorizatiei, data inceperii lucrarilor se considera
ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei.si/sau constructii si, dupa caz, extrasul de plan cadastral
actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare
actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel;
c) documentatia tehnica – D.T;
d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism,
punctul de vedere al autoritatii competente pentru protectia
mediului si, dupa caz, actul administrativ al acesteia;
f) dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de
urbanism si a autorizatiei de construire.
(11) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , pentru constructii –
le reprezentand anexele gospodaresti ale exploatatiilor agri –
cole termenul de emitere a autorizatiei de construire este de
15 zile de la data inregistrarii cererii.
(12) Documentatia pentru autorizarea executarii lucrarilor de
constructii se depune si se inregistreaza la autoritatea admi –
nistratiei publice competente numai daca solicitantul prezin –
ta toate documentele prevazute la alin. (1) .
(13) Cu respectarea legislatiei privind evaluarea impactu –
lui anumitor proiecte publice si private asupra mediului, in
situatia in care apar modificari pentru care este necesara
emiterea unei autorizatii de construire distincta pentru orga –
nizarea executarii lucrarilor, aceasta se emite numai daca
autoritatea competenta pentru protectia mediului constata
ca modificarile aduse se inscriu in limitele actului admini –
strativ emis anterior. In caz contrar, autoritatea competenta
pentru protectia mediului reface evaluarea efectelor lucrari –
lor de baza si a celor aferente organizarii executarii lucrarilor
si emite un nou act administrativ.
(2) Documentatia tehnica – D.T. se elaboreaza in conformitate
17.. ..16

Art. 10
Pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii in zonele
asupra carora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de
protectie prevazut in planurile de amenajare a teritoriului si
in documentatiile de urbanism aprobate, se va proceda dupa
cum urmeaza:
a) in zonele construite protejate, in zonele de protectie a mo –
numentelor istorice, definite potrivit legii, si in ansamblurile de
arhitectura si siturile arheologice, solicitantul va obtine avizul
conform al Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza documenta –
tiilor de urbanism avizate si aprobate conform legii;
b) in cazul lucrarilor de interventii asupra constructiilor monu –
mente istorice, pe langa avizul Ministerului Culturii si Cultelor se
vor obtine avizele specifice cerintelor de calitate a constructii –
lor, potrivit prevederilor legale;
d) in zonele de siguranta si de protectie a infrastructurilor de
transport de interes public, precum si in zonele aferente con –
struirii cailor de comunicatie, stabilite prin documentatiile de
amenajare a teritoriului si/sau de urbanism, se va obtine si au –
torizatia Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
conform prevederilor legale;
d1) in perimetrele limitrofe constructiilor reprezentand anexele
gospodaresti ale exploatatiilor agricole, delimitate prin planu –
ri urbanistice cu respectarea distantelor prevazute de normele
sanitare in vigoare, in care s-a instituit un regim de restrictie
privind amplasarea cladirilor de locuit si a obiectivelor socio –
economice, solicitantul va obtine avizul directiei pentru agri –
cultura si dezvoltare rurala judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti.e) in zonele unde s-a instituit alt tip de restrictie solicitantul
va obtine avizul organismelor competente.
ART. 11
(1) Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoa –
rele lucrari care nu modifica structura de rezistenta si/sau
aspectul arhitectural al constructiilor:
a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase,
atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din
care sunt executate;
b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara,
daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tampla –
riei, inclusiv in situatia in care se schimba materialele din
care sunt realizate respectivele lucrari, cu exceptia cladirilor
declarate monumente istorice, in conditiile legii;
c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit;
d) zugraveli si vopsitorii interioare;
e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica ele –
mentele de fatada si culorile cladirilor;
f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si ra –
cordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in li –
mitele proprietatii, montarea sistemelor locale de incalzire si
de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate,
precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/
sau de contorizare a consumurilor de utilitati;
g) reparatii si inlocuiri la pardoseli;
h) lucrari de reparatii, inlocuiri ori reabilitari fara modificarea
calitatii si formei arhitecturale a elementelor de fatada, daca
aceste lucrari nu se executa la constructiile prevazute la art.
3 alin. (1) lit. b) , astfel:1.finisaje interioare si exterioare – tencuieli, placaje, altele
asemenea;
2.trotuare, ziduri de sprijin ori scari de acces;
3.lucrari de reabilitare energetica a anvelopei si/sau a aco –
perisului – daca nu se schimba sistemul constructiv al ace –
stuia, respectiv terasa/sarpanta – la cladiri de locuit indivi –
duale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice
clasate sau in curs de clasare, respectiv situate in afara zo –
nelor de protectie a monumentelor si/sau a zonelor constru –
ite protejate stabilite potrivit legii;
i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instala –
tiile aferente;
j) lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si
restaurare a componentelor artistice ale constructiilor preva –
zute la art. 3 lit. b) , cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor
si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale,
dupa caz;
k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii
de importanta normala sau redusa, situate in afara zonelor
de protectie instituite pentru zacaminte acvifere;
l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu
avizul administratiei cimitirului.
m) lucrari de compartimentare provizorie nestructurala.
(2) Se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari
pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau inchise,
destinate difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor,
care sunt amplasate direct pe sol, fara fundatii si platforme,
precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati urba –
ne, cu exceptia energiei electrice.(3) Daca lucrarile prevazute la alin. (1) , cu exceptia celor preva –
zute la lit. e) si j) , se executa la constructiile mentionate la art. 3
lit. b) , este obligatorie emiterea autorizatiei de construire.
ART. 24
Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni
la un an sau cu amenda urmatoarele fapte:
a) executarea fara autorizatie de construire sau de desfiintare
ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrarilor prevazu –
te la art. 3 alin. (1) lit. b) , c) , e) si g) , cu exceptiile prevazute de
lege;
b) continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi
acestora de catre organele de control competente, potrivit legii;
c) intocmirea ori semnarea documentatiilor tehnice – D.T. nece –
sare pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, pre –
cum si a proiectelor tehnice si a documentatiilor de executie,
pentru alte specialitati decat cele certificate prin diploma uni –
versitara, in conditiile prevazute la art. 9.
..18 19..

Intrare
BoutiqueAtelier
CroitorieProduse
Expuse
21.. ..202.2.c. Diagramă funcțională
Un butic este un magazin de mici dimensiuni focusat pentru vânz –
area unor obiecte unice. Aceste magazine sunt stabilite pentru a
vinde o gamă largă de obiecte, printre care și piese vestimentare.
Mulți oameni asociază buticurile cu magazinele de elită, care
vând produse speciale, aceștia pot plăti o primă pentru bunurile
achiziționate acolo. Mai multe orașe stațiuni și zone cu o po –
pulație bogată au o mare concentrație de astfel de magazine
în cartierele lor comerciale. Orice magazin de dimensiuni redu –
se potate fi considerat butic, datorită activității concentrate pe o
anumită gamă de produse precum țesătura, pește, etc. Cuvântul
provine din limba franceză, și derivă din vechiul cuvânt francez
“Botica”, pentru șpițeri. În jurul anilor 1950 oamenii încep să aso –
cieze “buticurile” cu magazinele de modă de elită.2.2.b. Evoluția istorică

2.3. Aspecte culturale
2.3.a. Obiceiuri
Purtarea hainelor este o caracteristică exclusivă umană dar și
a majorității societăților umane. Încă din perioada preistorică
pieile de animale și vegetația au fost folosite inițial ca acope –
ritoare în scopuri protective împotriva frigului, căldurii și ploii.
Însă datorită descoperirilor a noii tehnologii, au fost înființate
noi metode de prelucrarea fibrelor texile ce au dus la industria –
lizarea acesteia. Încă din 1920, designerii parizieni au început
să-și deschidă mici magazine cu premisa că ale lor case de
modă vor ajunge să vândă o varietate de produse printr-e
care mărfuri și accesorii. Prin anui 1950 buticurile erau locuri
bine stabilite pentru vânzarea pieselor vestimentare și accesorii
create de designeri celebri.
23.. ..22

2.3. Aspecte culturale
2.3.a. Tradiții
Obiceiurile și tradițiile exclusiviste ale francezilor:
Există anumite experiențe pe care le asociem vieții de lux, con –
texte si detalii care definesc prin simpla lor prezență un anumit
standard de viață sau o ocazie cu adevărat specială: șampan –
ia, parfumurile exclusiviste, moda, cumpărăturile în boutique-u –
ri elegante.
Povestea acestora ne arată nu doar cum au ajuns aceste expe –
riențe să definească opulența – activități si bunuri create toate
în secolul XVII la curtea regelui Ludovic al XIV-lea – dar și cum
acestea continuă până azi să definească cultura și personali –
tatea Franței.
O dată ce moda a început să se propage (prin apariția mai
multor ateliere de croitorie sau dantelărie, a magazinelor de
mercerie, a ziarelor), femeile au ințeles că deși nu au bani pen –
tru a-și comanda o rochie sau o întreagă ținută la modă, tot
pot strânge bani pentru un accesoriu: o panglică, nasturi, o
pălărie, un volan, o fundă, un pantof, un guler de blană, un
evantai…
25.. ..24

CAPITOLUL I
PREVEDERI GENERALE
Art. 2. – Masurile de prevenire cuprinse in prezentele v norme au
ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenti in
sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestu –
ia (executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu
de munca).
Art. 3. – Prezentele norme se aplică tuturor persoanelor juridice
sau fizice care desfășoară activități specifice industriei confecții –
lor din textile, blănuri și piele indiferent de forma de proprietate
asupra capitalului social si de modul de organizare al acestora.
Art. 4. – (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu
Normele generale de protectie a muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare se vor aplica preve –
derile normelor specifice prezentate in anexa nr. 1.
(3) Pentru aplicarea prevederilor acestor norme, in functie de con –
ditiile si particularitatile proceselor de munca, persoanele juridice
si fizice au obligatia de a elabora instructiuni proprii de protectie
a muncii.CAPITOLUL II
PREVEDERI SPECIFICE ACTIVITATILOR DIN INDUSTRIA CONFECTII –
LOR DIN TEXTILE, BLANURI SI PIELE
Art. 6. – Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de
munca se vor face conform prevederilor Normelor generale de
protectie a muncii.
Art. 7. – La fiecare tip de masina va lucra numai personal califi –
cat si instruit asupra modului de functionare a masinii respective.
Art. 8. – Instruirea pe probleme de protectie a muncii a persona –
lului din activitatile desfasurate in industria confectiilor din texti –
le, blanuri si piele se face conform prevederilor Normelor gene –
rale de protectie a muncii.
Art. 9. – Acordarea echipamentului individual de protectie se
face conform prevederilor “Normativului cadru de acordare si
utilizare a echipamentului individual de protectie”. In baza lui,
persoanele juridice vor intocmi pentru fiecare loc de munca liste
interne de dotare cu echipament individual de protectie, adec –
vat executarii sarcinilor de munca in conditii de securitate (ba –
smalute, bascuri, halate sau salopete cu sisteme de ajustare pe
mana, corp, manusi rezistente la taiere, intepare etc).2.4.a. Ergonomie 2.4.a. Norme legislative2.4. Activități și standarde de proiectare
Creați triunghi de lucru. Triunghiul de muncă este un concept care
a fost folosit cu succes în proiectarea bucătăriilor. Deplasarea se
face în mod obișnuit între mașina de cusut, masa de taiat și masa
de călcat. Aceste trei stații de lucru constituie triunghiul de lucrual
croitorului.
Utilizați o iluminare de activitate. Fiecare punct al triunghiului de
lucru are nevoie de propria iluminare. Lampi de birou cu brate
reglabile, vă permit să mutați lumina în jurul valorii în funcție de
activitatea curentă. lampa trebuie să poată să ajungă la orice
punct din zona de lucru.
O evaluare ergonomica a spatiului poate ajuta să determinați un
confort indelungat în timpul coaserii. O mare parte de cercetare
a fost axata pe pozitia corecta si corespunzatoare pentru lucra –
tul la calculator. Din fericire aceeasi pozitie se regaseste atat la
birou cat si la masina de cusut.Pentru a determina înălțimea si
pozitionarea exacta este nevoie de un scaun reglabil, de susțin –
ere, care vă permite ca pozitia genunchilor si a soldurilor sa fie
aproximativ la 90 de grade, cu picioarele plate pe podea. Odată
ce scaunul este reglat în mod eficient, stati jos și îndoiți brațele la
unghiuri drepte, cu palmele în jos, cu antebrațele paralele cu po –
deaua. astfel greutatea ta este centrata si membrele sunt relaxate.
Tesatura pliata în mod uniform este mai ușor de depozitat si cree –
ază un aspect mai puțin aglomerat. Acest aspect ajuta la gasirea
tesaturilor intr-un timp mult mai uitl. .
27.. ..26

https://www.google.ro/maps/@47.1587468,27.5864852,17z
https://www.facebook.com/pg/LegendIasi/photos/?tab=albu –
m&album_id=927099113977566
http://www.mdrl.ro/euroimm/index.php?id2=050402
http://www.promar.ro/ro/istorie/scurt-istoric-al-industriei-texti –
le-in-romania
http://www.wisegeek.org/what-is-a-boutique.htm#didyouk –
nowout
http://www.aippimm.ro/files/articles_files/23/1033/lege-650.doc
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=16917
https://www.facebook.com/pg/LegendIasi/photos/?ref=page_in –
ternal
http://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-
115
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1217/Legea_50_1991,_
Actualizata_2016,_privind_autorizarea_executarii_lucrarilor_de_
constructii/page/5#nextPageBibliografie
29.. ..28