1 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE SOCIALE DOMENIUL: ECONOMIE Nicolaie… [607792]

1 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE SOCIALE
DOMENIUL: ECONOMIE

Nicolaie IANCU

MIGRAȚIA INTERNAȚIONALĂ A FORȚEI DE MUNCĂ :
CONSIDERAȚII TEORETICE ȘI REPERE ALE FENO MENULUI MIGRAȚIONIST ÎN ROMÂNIA ÎN
CONTEXT EUROPEAN

Conducător științific:

Prof. univ. dr. Alina BĂDULESCU

ORADEA

2012

2
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.
Capitolul I. Migrația – fenomen economic, social și istoric complex Error! Bookmark not
defined.
1.1. Migrația: clarificări conceptuale și tipologii operaționale Error! Bookmark not defined.
1.1.1. Migrația și migrantul – conceptele de bază ………. Error! Bookmark not defined.
1.1.2. Tipuri de migranți ………………………….. ………………. Error! Bookmark not defined.
1.1.3. Tipologii alternative ale migrației …………………….. Error! Bookmark not defined.
1.2. Modele și teorii ale migrației ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
1.2.1. Abordările microeconomice: al egerea rațională și decizia de migrare …….. Error!
Bookmark not defined.
1.2.2. Abordările micro -sociale și psihologice: raționalitatea limitată Error! Bookmark not
defined.
1.2.3. Abor dările macroeconomice: modelul gravitațional și abordarea generală a
sistemelor ………………………….. ………………………….. …………. Error! Bookmark not defined.
1.2.4. Teoriile integratoare multi -disciplinare …………….. Error! Bookmark not defined.
1.3. Migrația – fenomen istoric. Migrația în contextul globalizării Error! Bookmark not
defined.
1.3.1. Migrația: cronologie și periodizare …………………… Error! Bookmark not defined.
1.3.2 . Migrația: noi dimensiuni în era globalizării ……….. Error! Bookmark not defined.
1.3.3. Migrația și interesele naționale ……………………….. Error! Bookmark not defined.
1.4. Concluzii ………………………….. ………………………….. …….. Error! Book mark not defined.
Capitolul II. Formele migrației și guvernanța acesteia …………. Error! Bookmark not defined.
2.1. Formele migrației ………………………….. …………………….. Error! Bookmark not defined.
2.1.1. Migrația pentru muncă ………………………….. ………. Error! Bookmark not defined.
2.1.2. Migrația din motive familiale ………………………….. . Error! Bookmark not defined.
2.1.3. Studenții străini ………………………….. …………………. Error! Bookmark not defined.
2.1.4. Azilanți și refugiați ………………………….. ……………… Error! Bookmark not defined.
2.2. Guvernanța migrației ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
2.2.1. Guvernanța – concepte și termeni cheie …………… Error! Bookmark not defined.
2.2.2. Importanța, rolul și funcțiile guvernanței migrației Error! Bookmark not defined.
2.2.3. Cadrul normativ și juridic ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined.
2.2.4. Opțiuni politice în guvernanța migrației ……………. Error! Bookmark not defined.
2.3. Privire generală asupra politicilor referitoare la migrație Error! Bookmark not defined.
2.3.1. Alternativele politicilor în domeniul migrației ……. Error! Bookmark not defined.
2.3.2. Viitorul politicilor referitoare la migrație …………… Error! Bookmark not defined.
2.4. Concluzii ………………………….. ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
Capitolul III. Radiografia migrației în Uniunea Europeană …….. Error! Bookmark not defined.
3.1. Tend ințe ale migrației în Europa ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined.

3 3.1.1. Fluxurile de migranți și refugiați. Evoluții cantitative . Error! Bookmark not defined.
3.1.2. Aspecte structurale (calitative) ale fluxurilor migratoare Error! Bookmark not
defined.
3.1.3. Factori determinați ai modificărilor structurale ……… Error! Bookmark not defined.
3.2. Dezbateri și controv erse privind politicile europene ale migrației Error! Bookmark not
defined.
3.2.1. Argumentele acceptării migrației pentru muncă .. Error! Bookmark not defined.
3.2.2. Reacții anti -migrație ………………………….. …………… Error! Bookmark not defined.
3.2.3. Politicile europene cu privire la migrație …………… Error! Bookmark not defined.
3.3. Cooperare și armonizare în politica migrației în Uniunea Europeană Error! Bookmark
not defined.
3.3.1. Controlul migrației ………………………….. …………………. Error! Bookmark not defined.
3.3.2. Cooperarea în prevenirea migrației ……………………… Error! Bookmark not def ined.
3.4. Concluzii ………………………….. ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
Capitolul IV. Dimensiuni ale fenomenului migraționist în România Error! Bookmark not
defined.
4.1. Scurte considerații privind migrația în perioada modernă în România Error! Bookmark not
defined.
4.2. Migrația în perioada regimului comunist (1947 -1989) ….. Error! Bookmark not defined.
4.2.1. Germanii ………………………….. ………………………….. ….. Error! Bookmark not defined.
4.2.2. Evreii ………………………….. ………………………….. ……….. Error! Bookmark not defined.
4.2.3. Maghiarii ………………………….. ………………………….. ….. Error! Bookmark not defined.
4.2.4. Alte forme și aspecte ale migrației până în 1990 ………………………………………… 191
4.3. Migrația în România după anul 1989 ………………………….. Error! Bookmark not defined.
4.3.1. Opinii privind periodizarea emi grației românești după 1989 Error! Bookmark not
defined .
4.3.2. Migrația permanentă a românilor după 1989 ………… Error! Bookmark not defined.
4.3.3. Migrația temporară pentru muncă a ro mânilor după 1989 Error! Bookmark not
defined.
4.3.4. Migrația neregulată ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
4.3.5. Azilanții ………………………….. ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined.
4.4. Exodul creierelor: efecte controversate ……………………… Error! Bookmark not defined.
4.5. Transferurile/ remiterile migranților – dimensiuni și motivații Error! Bookmark not
defined.
4.6. Imigrația în Romania ………………………….. ……………………. Error! Bookmark not defined.
4.6.1. Caracteristicile și periodizarea imigrației în Romania după 1989 Error! Bookmark not
defined.
4.6.2. Imigrația c ontrolată ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
4.6.3. Imigrația din Republica Moldova ………………………….. Error! Bookmark not defined.
4.6.4. Migrația ilegală ………………………….. ……………………… Error! Bookmark not defined.
4.6.5. Azilul în România ………………………….. …………………… Error! Bookmark not defined.
4.7. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.
Capitolul V. Estimări ale dimensiunii fluxurilor de emigranți români…………………… ……….…248
5.1. Câteva abordări teoretice ale studiului fluxurilor migratorii cu ajutorul

4 modelului gravitațional, în literatura de speacialitare……………… .………………… ……………………248
5.2. Studiul evoluției emigrației românești cu ajutorul
modelului gravitațional……………… ………………………… …………………………………………………………258
5.3. Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………..268
Concluzii finale și contribuții ale tezei ………………………….. ………………………….. ……………. 8
Bibliografie gene rală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………… Error! Bookmark not defined.

5 Cuvinte cheie: forță de muncă, migrație, politici,fenomen.
Rezumat
Migrația internațională a lucrătorilor și politicile aplicate de autorită ți cu privire la migrație
reprezintă preocupări majore și constante, adesea multidisciplinară, încununând eforturile a
numeroși cercetători și practicieni din domenii diverse: economiști, sociologi, demografi sau
politologi, în dezbaterea și explicarea fac torilor determinanți și a consecințelor migrației. Chiar
și în variantele sale legale, organizate (ca să nu mai vorbim de dramaticele treceri ilegale ale
frontierelor terestre sau maritime), migrația este un act costisitor din punct de vedere
economic, cul tural și uman.
Pornind de la aceste abordări teoretice (și de la altele investigate pe parcursul lucrării), vom
încerca, pe parcursul acestei lucrări, să identificăm și să analizăm dimensiunile actuale și
tendințele, particularitățile și caracteristicil e înregistrate de fenomenul migraționist în Uniunea
Europeană și, în particular, în România.
Metodologia cercetării utilizată în cadrul acestei lucrări a inclus, în punctul de pornire, studierea
aprofundată, selectivă, critică și constructivă a literaturii de specialitate, sursele de informare
folosite incluzând în special cărți din domeniu, studii și rapoarte de cercetare, lucrări de
specialitate, articole științifice, recenzii ale literaturii de specialitate, publicații statistice, pagini
web ale unor org anizații și instituții naționale și internaționale de referință în materia migrației,
prezentări, analize din cadrul mai multor reuniuni și congrese pe teme legate de migrație,
provocări și politici privind migrația, legislația și practicile naționale și e uropene. Analiza
comparativă a situației migrației în țările Uniunii Europene (extinzându -se adeseori și asupra
altor state europene non -UE dar relevante în domeniu) a presupus prelucrarea și evaluarea de
date statistice furnizate de Biroul European de Sta tistică (EUROSTAT), Divizia pentru Populație a
Organizației Națiunilor Unite, UNDP (Human Development Report.Migration data from the
Human Development Report), Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați, Organizația
Internațională a Muncii, Organizația Inte rnațională pentru Migrație, OECD (Database on
International Migration, International Migration Outlook), UNHCR (Statistical Yearbooks),
precum și din alte surse. Pentru România, datele analizate au fost culese atât din surse
naționale (cum ar fi de exemplu Agenția Română pentru Investiții Străine, Agenția Națională
pentru Ocuparea Forței de Mun că, Banca Națională a României, Institutul National de Statistică
al României, Ministerul Administrației și Internelor, Oficiul Român pentru Imigrări etc.) dar și
din rapoarte ale unor organizații internaționale care au inclus țara noastră în studiile și analizele
difuzate (spre exemplu, pe lângă cele menționate mai sus, mai putem adăuga ONU – Centrul de
Informare ONU pentru România, UNDP National Human Development Rep ort – Romania etc.) .
În ceea ce privește structura lucrării, aceasta cuprinde cinci capitole – dintre care primele două
sunt destinate clarificării conceptelor, creării cadrului teoretic necesar și identificării stadiului
cunoașterii, urmate de prezentare a unor modele folosite pentru studiul migraționist, c oncluzii
generale și contribuții ale tezei, iar în încheiere sunt Anexe.
Primul capitol se intitulează ”Migrația – fenomen economic, social și istoric complex” și are
drept obiectiv clarificarea concepte lor de bază și analiza literaturii de specialitate cu privire la
modelele și perioadele istorice ale fenomenului migrației.
În debutul primului capitol ne propunem conturarea cadrului de analiză și cercetare, prin
clarificările conceptuale și metodologice necesare în debutul cercetării. Astfel, sunt aduse în
dezbatere principalele concepte fundamentale în materie, conceptul de migrație și cel de

6 migrant. Sunt prezentate și analizate o serie de caracteristici și abordări dependente de unghiul
de analiză, p recum și numeroase tipologii în funcție de diferite criterii alternative.
În continuare, în al doilea subcapitol, referitor la modele și teorii ale migrației, se face o trecere
în revistă, însoțită de o analiză critică, a principalelor modele și teorii di n literatura de
specialitate cu privire la cauzele, motivațiile și factorii care modelează comportamentul
indivizilor în procesul de migrație și care înclină balanța în favoarea uneia sau alteia dintre
deciziile alternative: de a migra sau de a rămâne în ț ara de baștină.
În fine, al treilea subcapitol propune o etapizare, o periodizare a celor patru mari perioade de
migrație din istoria umanității, insistând asupra specificităților fenomenului migraționist din
perioada post -industrială. Ne propunem, de ase menea, să analizăm mutațiile pe care le -a
generat globalizarea, atât în volumul cât și în compoziția fluxurilor migratoare, precum și
reacțiile și politicile naționale, atât ale statelor de emigrație, cât și ale celor de imigrație, în
vederea orientării ac estor fluxuri în sensul dorit.
Al doilea capitol – ”Formele migrației și guvernanța acesteia” – își propune identificarea
trăsăturilor și implicațiilor formelor principale de migrație , precum și instituțiile și politicile de
guvernanță a migrației.
Astfel , în prima parte se are în vedere clarificarea principalelor forme ale migrației, plecând de
la migrația pentru muncă, în cadrul căreia acordăm o atenție specială migrației persoanelor
înalt calificate, apoi migrația din motive familiale, migrația studenți lor și, în cele din urmă,
migrația persoanelor refugiate și azilanții. Demersul teoretic a încercat să surprindă cele mai
importante caracteristici pentru fiecare tip de migrație, evoluțiile și perspectivele, dar și modul
în care aceste fluxuri migratoare influențează societățile emitente și cele receptoare.
În continuare, în al doilea subcapitol se pleacă de la explicarea ideii de guvernanță, ca
alternativă la soluțiile politice contemporane, pentru ca mai apoi să se concentreze pe
înțelegerea sensului une i guvernanțe globale a migrației. Trecem în revistă principalele
organisme internaționale cu rol în guvernanța migrației, cadrul legislativ, alternativele
reformării sistemului instituțiilor internaționale, pentru o guvernanță eficientă a acestui
fenomen a l lumii globale – migrația.
Al treilea subcapitol are ca obiectiv prezentarea alternativei care se conturează pentru
decidenții politici și economici din întreaga lume: o politică care va promova restricțiile în
imigrația internațională sau una care îi va sprijini expansiunea. Plecând de la mai buna
explicitare a sensurilor și realităților fluxurilor migratoare, adesea înțelese parțial de către
opinia publică sau actorii politici, ne pronunțăm pentru o abordare multivalentă a fenomenului
migrator, pentru p osibilitatea de a fi gestionat în cooperare, pentru a -i maximiza beneficiile și
minimiza costurile, atât pentru societățile emitente cât și pentru societățile receptoare.
Al treilea capitol – ”Radiografia migrației în Uniunea Europeană” abordează migrația în
Uniunea Europeană, plecând de la faptul că perioada actuală înregistrează o creștere a
importanței Europei, în special a Europei de Vest, ca destinație a fluxurilor migratorii, ponderea
acesteia devenind comparabilă cu cea a Americii de Nord. Regiunea găzduiește acum o
populație considerabilă de migranți, apropiată de cea a Statelor Unite ale Americii. Imigrația în
Uniunea Europeană este și va rămâne, se pare, încă mulți ani de aici încolo, o realitate
cotidiană; imigranții fac deja parte din angrenajul economic, cultural și politic al UE, fiind
prezenți la toate nivelurile forței de muncă, acoperind atât nevoi cărora populația autohtonă nu

7 le poate răspunde în totalitate (IT, medicină, cercetare, construcții) dar și sarcini considerate
neatractive de că tre nativi.
Mai mult decât atât, există numeroase indicii că importanța Europei ca regiune de destinație va
crește, că numeroase țări europene vor recruta migranți pentru a -și completa forța de muncă,
mai ales pentru acele calificări și competențe pentru care prognozele pentru următoarele
decenii indică un deficit cronic.
Cu toate acestea, guvernele europene și electoratele se află în fața unor provocări majore care,
într-un fel, explică și atitudinea ambivalentă față de fenomenul imigrației: o tendință de
încurajare și, în același timp, manifestări de respingere, oportunism economic și dezamăgiri în
rezultatele proceselor de integrare, și exemplele pot continua. Se poate spune că aproape toate
formele migrației forței de muncă, cum ar fi migrația celor îna lt și respectiv slab calificați,
migrația ilegală, azilul și integrarea etc. sunt extrem de dezbătute din punct de vedere politic;
există mișcări și platforme populiste care valorifică temerile populației cu privire la imigrație și,
nu de puține ori, au ex istat presiuni ca guvernele (indiferent de orientare) să adopte
reglementări restrictive în acest domeniu. În multe cazuri, aceste demersuri s -au aflat în
contradicție atât cu logica economică, cât și cu angajamentele juridice sau constituționale
referitoa re la drepturile migranților și ale refugiaților. În același timp, conflictele se mută pe
scena internă, având în vedere faptul că, în multe țări europene, numărul și puterea economică
și politică a grupurilor etnice crește, ceea ce generează noi presiuni și stimulente pentru
includerea intereselor etnice minoritare în politicile economice și sociale, iar aceste tendințe
intră adesea în conflict cu mișcările populiste. Indiferent de balansul între angajamentele
juridice și economice pe de o parte, și, respe ctiv, logica electorală pe de alta, modalitatea de
rezolvare a acestor probleme este neconvingătoare și incertă. Cu siguranță, mai mult sau mai
puțin vizibil, guvernele vor insista pe o “triere” mai atentă a fluxurilor de imigranți, în măsură să
mărească n umărul și calitatea migranților “doriți”, respectiv să poată stopa, în mod ferm,
intrarea celor “nedoriți”, chiar dacă în această categorie intră, pe lângă migrații ilegali, și
refugiații, solicitanții de azil sau cazurile umanitare.
La nivel regional, Eu ropa a abordat cu succes provocările uriașe generate de căderea “cortinei
de fier”, din 1989 și până în prezent Uniunea Europeană (UE) jucând un rol crucial în prevenirea
conflictelor și stabilizarea proceselor de tranziție a țărilor din Europa Centrală și de Est, a
fostelor state sovietice și a zonei Balcanilor de Vest. În urma procesului de stabilizare și
asociere, sau prin extinderea către Est, Uniunea Europeană a acumulat un întreg repertoriu de
învățăminte și practici extrem de valoroase pentru înțeleg erea și abordarea fenomenului
migrației, îndeosebi în procesele de prevenire a migrației și în problema refugiaților. La acestea
s-au adăugat, cu precădere după 2001, preocupările de prevenire a atacurilor teroriste, legate
de fluxurile migratoare, context ce a întărit hotărârea UE de a "securiza" imigrația și politica
privind refugiații.
Strategiile de cooperare regională promovate și aplicate în acest domeniu de UE se pot
constitui în experiențe practice bogate și valoroase, din care alte regiuni ale lum ii pot trage
concluzii utile.
Datele și informațiile aduse în dezbatere în acest capitol își propun abordarea și ilustrarea atât a
tabloului realităților cantitative și structurale ale migrației, cât și a dilemelor, dezbaterilor și
controverselor legate de problema – delicată din punct de vedere politic – a migrației, precum
și a necesarei cooperări europene în materie.

8 Capitolul patru – ”Dimensiuni ale fenomenului migraționist în România” – se axează pe tratarea
principalelor aspecte ale fenomenului migra ției din/în România, atât dintr -o perspectivă
istorică, cât și din cea economico -socială, nelipsind aspecte referitoare la politici publice,
reglementări sau obiective pe termen mediu și scurt.
Astfel, în prima parte sunt analizate pe scurt unele repere a le migrației în perioada istoriei
moderne a României și în perioada interbelică. În această perioadă (și nu numai), România a
fost în mod predominant o țară furnizoare de migranți, o țară de emigrație, o mare parte din
aceasta având legături directe sau in directe cu structura și minoritățile etnice.
A doua parte analizează dimensiunile și specificitățile migrației în perioada comunistă din
istoria României, fiind investigată în special dimensiunea etnică. Astfel, caracterizăm succint
migrația principalelor minorități etnice: germanii, evreii, maghiarii, dar analizăm și dimensiunile
altor forme ale migrației în perioada respectivă.
A treia și cea mai consistentă parte a capitolului se concentrează pe dimensiunile și
caracteristicile migrației din România du pă anul 1989. Sunt investigate pentru început unele
periodizări și etape ce pot fi distinse și sunt efectiv distinse de către principalii autori și
cercetători ai fenomenului, atât din literatura română cât și cea internațională, iar apoi analiza
se conce ntrează pe migrația permanentă, respectiv modalitățile de producere și țările de
destinație. Ulterior, este investigată migrația temporară, în special migrația pentru muncă,
interesante fiind, în mod special, dimensiunile, rutele și destinațiile, traseele urmate,
modalitățile de integrare în muncă în afara României, precum și aspectele economice și
implicațiile transferurilor/remiterilor de bani ale emigranților.
Migrația din România cuprinde și o componentă de migrație neregulată, ilegală, ale cărei
dimen siuni sunt dependente de evoluția restricțiilor impuse de țările de destinație, dar și de
numeroși factori economici. În fine, ultima categorie de emigrație tratată, succint, o reprezintă
azilanții, investigând dimensiunile și evoluțiile fenomenului. În co ntinuare, analiza fenomenului
migraționist se întregește cu aspecte foarte importante pentru prezentul și perspectivele
economiei și ale societății românești; este vorba despre emigrația înalt calificaților (fenomenul
numit brain drain ) și aspecte legate d e dimensiunile și importanța remiterilor (transferurilor)
monetare ale emigranților.
Ultima parte a capitolului tratează fenomenul imigrației, România devenind în prezent (și tot
mai mult în viitor) o destinație pentru migranți din alte țări.
Capitolul cinci intitulat “ Estimări ale dimensiunii fluxurilor de emigranți români” cuprinde
modele pentru studiul migrației/mobilității forței de muncă. Din multitudinea de modele
utilizate în literatura de specialitate pentru studiul fenomenului migraționist, în p rima parte a
acestui capitol am prezentat rezultate apl icării modelului gravitațional.
Deoarece teoriile migrației sunt prea fragmentate, singura opțiune pentru a
obține analize și predicții plauzibile a fluxurilor de populație este utilizarea de metode ș i
modele, atât deterministe, cât și probabilistice, care pot fi potențial legate între ele.
În abordarea neoclasică la un nivel macro, migrația este o consecință a diferențelor de
oportunități economice între regiuni sau țări, în special a câștigurile dif erențiale. Migrația este
văzută ca o alocare optimă a forței de muncă în regiuni cu cea mai înaltă productivitate,
conducând la o de egalizare a salariilor în cazul în care nu există costuri de migrație.Impactul
imigrației depinde și de gradul de calificar e al migranților.

9 Bazat pe o analogie din fizică și cu ideea lui Newton asupra forței gravitaționale, modelul
gravitațional utilizat în economie a fost elaborate de Lowry (1966) și apoi acesta
a extins cu diverse variabile economice pentru a reprezenta e fectele de împinge și atracție a
persoanelor.
Uneori, modelul gravitațional este folosit nu numai pentru a descrie tipurile de mobilitate
geografică bazate pe distanțele fizice, ci și pentru a cuntifica asemănările între perechile de
ocupanții dintr -o mat rice de schimbări a locurilor de muncă.
În cea de a doua parte am prezentat rezultatele aplicări unui model de tip panel pentru studiul
emigrației românești. În acest scop am utilizat un model gravitațional simplificat, deoarece
date furnizate de Statis ticile Eurostat, de Institutul Național de Statistică al României (baza de
date Tempo on -line) sau de Anuarele Statistice ale unor țări din UE în care emigrația
românească este semnificativă nu au date complete referitoate la toate variabilele exogene din
adrul modelul gravitațional. Prin urmare, s -a recurs la analiza fluxurilor migratorii românești
doar în unele țări din UE, precum și la nivel de UE -27 pe perioada 1995 -2010.
Variabilele exogene consirate în model au fost:
– PIB-ul fiecărei țări i considerat e;
– rata de ocupare corespunzătoare fiecare țări i;
– rata șomajului corespunzătoare fiecare țări i;
– volumul investițiilor stăine directe ale fiecărei țări i;
– numărul de emigranți români în fiecare țară considertă și la nivelul UE -27;
– distanța (rutieră) dintr e România și diversele destinații ale emigranților români.
Concluzii finale și contribuții ale tezei
Fenomen complex și pendulând între dorința de libertate și de mișcare, respectiv dorința (și
chiar nevoia) de căutare a unui viitor mai bun, migrația se c aracterizează prin forme diverse,
implicații variate, fațete multiple.
Analiza abordărilor teoretice și contribuțiilor la studiul fenomenului ne -a condus la concluzia
existenței unei diversități de abordări, dintre care multe provenind din diferite științ e sau
discipline, toate explicând însă acelașii fenomen (desigur, din unghiuri diferite). Dintre acestea,
analizele noastre s -au concentrat pe analiza critică a principalelor modele, și anume: abordările
microeconomice, abordările micro -sociale și psiholo gice, abordările macroeconomice. La
acestea s -au adăugat, cu rol special în înțelegerea fenomenului, teoriile integratoare: teoria
rețelelor sociale, teoria instituțională și a cauzalității cumulative – toate acestea contribuind la
clarificarea anumitor fa țete ale migrației.
Migrația nu este numai un fenomen economic sau social, ci și o realitate istorică cu
caracteristici și etape proprii. Astfel, analizând perioadele istorice importante și etapele
înregistrate (cu vârfurile respectiv minimele sale), am co nstatat că, deși fenomenul are origini
istorice îndepărtate, perioada ultimei jumătăți de secol se remarcă prin globalizarea
fenomenului și diversificarea sa etnică. Ca rezultate, politicile promovate de diferite state în
materie de migrație au fost și sun t orientate de poziția în ierarhia „soldul migrației”, dar și de
interesele naționale urmărite în diferite perioade. Scopul acestor politici a fost, în ultimă
instanță, orientarea fluxurilor migraționiste pentru atingerea obiectivelor existente în diferi tele
contexte marcate de factorii menționați.
Migrația pentru muncă, ca principală formă de migrație în ultimele decenii, ne -a prilejuit analiza
motivațiilor, componentelor și evaluarea consecințelor sale. Chiar dacă motivațiile migrației

10 sunt în ultimă in stanță individuale și rodul deciziilor indivizilor, acest fenomen se realizează și se
integrează în tendințele de concentrare și aglomerare a capitalului uman induse de globalizare.
În ceea ce privește consecințele, așa cum am constatat, sunt pozitive pe ansamblul țărilor de
imigrație, dar negative (cel puțin pe termen scurt) asupra țărilor de emigrație, iar estomparea
acestor efecte negative poate avea loc numai prin politici inteligente promovate în țările
emitente. Mai mult decât atât, așa cum am obser vat, nivelul de calificare al migranților sau
durata de manifestare sunt determinante asupra consecințelor implicate de migrație.
Fiecare dintre formele migrației analizate au însă caracteristici și logici proprii de desfșurare și
evoluție și necesită abor dări specifice.
Tocmai necesitatea controlului efectelor migrației impun în lumea de azi o guvernanță globală,
realizată tât prin organizații cât și prin reglementări cu caracter global sau cel puțin multilateral.
Analizele întreprinse ne -au condus la conc luzia necesității unei reforme substanțiale a
sistemului global de guvernanță a migrației, de natură să răspundă provocărilor noi și în
continuă schimbare ale unui fenomen tot mai complex, tot mai cuprinzător, tot mai global.
Schimbând registrul abordării și trecând la analiza situației efective la nivelul nostru de interes,
am constat, pe parcursul capitolului al treilea, faptul că țările europene și în special Uniunea
Europeană reprezintă un adevărat pol de atracție pentru oameni aflați în căutarea bunăs tării
materiale și libertății spirituale.
Analizele concrete ale datelor cantitative pe care le -am selectat ne -au relevat creșterea
numărului migranților pentru muncă, ca rezultat al transformărilor și evoluțiilor politice,
economice și demografice în ță rile gazdă din continentul european din ultimele trei decenii.
Dintre acestea amintim: schimbări ale politicilor economice, sociale și diplomatice în țările
gazdă europene, schimbarea relației dintre UE și vecinii săi de la Est și Sud, schimbarea
condițiil or politice și economice din statele emitente, potențate de legăturile culturale, istorice
și economice existente între statele de origine și cele de destinație, oportunitățile oferite de
noile rețele de migrație, efectele perverse ale restricționării lega le a unor categorii de migranți
cu calificări reduse, fapt ce a alimentat fenomenele de intrare și ședere ilegală, puterea și
răspândirea contrabandiștilor și traficanților de persoane ș.a.m.d. În fața acestor situații,
dezbaterile și controversele privind politicile europene ale migrației au continuat și au îmbrăcat
forme noi. Ele sunt agravate de faptul că, din țări neutre față de migrație sau adesea emitente
în urmă cu un secol, multe țări europene dezvoltate se văd azi în postura de receptori neți, fără
a avea istoricul sau dispoziția unor țări dezvoltate din așa zisa ”Lume nouă” (SUA, Canada,
Australia, Noua Zeelandă) față de acceptarea unor categorii diverse de migranți. Pe de o parte
politicile promovate invocă argumente de tip economic: aportul de co mpetențe, acoperirea
unor activități față de care nativii UE nu se simt atrași, îmbătrânirea populației din țările
europene, fapt ce duce la o rata de dependență crescută etc. Chiar și în cazul în care opțiunea
pentru imigrație nu este prima între alegeril e administrațiilor vest -europene, ea este adesea o
soluție la asimetriile dintre cerere și ofertă pe piața muncii. Pe de altă parte, avem reacțiile anti –
migrație, a căror utilizare, adesea populistă, în lupta politică nu trebuie să umbrească demersul
nostr u științific în analizarea rațiunilor și efectelor acestora. Populația autohtonă percepe
migranții și ca o amenințare demografică (familiile tinere de migranți au mai mulți copii,
integrarea este, evident, lentă), o amenințare economică (dispute asupra apo rtului economic
efectiv al migrației pentru economiile receptoare, în ce măsură impozitele plătite acoperă
serviciile publice consumate, efectul asupra locurilor de muncă mai puțin calificate deținute de

11 autohtoni), sau de natură socio -culturală (enclaviza rea etnică a periferiilor marilor orașe,
tensiuni și violențe inter -etnice, criminalitate, terorism, fragmentare socială, disoluția identității
colective etc.). În plan politic, pe fondul diminuării capacității statului de a garanta securitatea
socială, ne mulțumirea și îngrijorarea autohtonilor pun puterea politică într -o dilemă
considerabilă. Pe de o parte privilegierea propriilor cetățeni (bunăstare, servicii sociale,
ocupare) iar pe de altă parte logica economică, principiile egalității și nediscriminări i. În acest
sens, dilema politică în domeniul migrației reflectă mai mult decât o tensiune între
raționamentul economic și considerentele politice. Ea dezvăluie o ambiguitate de bază în logica
statelor democratic -liberale ale bunăstării, care încearcă, pe de o parte, să susțină un proiect
impresionant al promovării drepturilor egale, dar și să instituie o protecție bine conturată a
unui grup specific, delimitat în cadrul propriilor frontiere.
Aceste presiuni divergente s -au cristalizat într -o serie de dile me politice, care pot fi împărțite în
patru categorii: politica în domeniul migrației forței de muncă; politica de control a migrației,
sistemele de azil și de protecție și, respectiv, politicile cu privire la integrare. Toate acestea pot
fi puse în aplica re doar într -un context mai larg de cooperare la nivel european, având ca
obiectiv managementul și controlul migrației. Într -o Uniune Europeană din ce în ce mai
integrată, țările membre, pe cont propriu, nu pot gestiona singure fluxurile neregulate ale
migrației. Cooperarea este cea care oferă un mecanism de redistribuire a acestor costuri între
statele membre și o modalitate de împărțire a sarcinilor, pentru echilibrarea eforturilor și
asumarea costurilor generate de migrația ilegală și azil.
Capitolul al patrulea al prezentei lucrări a abordat din unghiuri și perspective variate,
fenomenul migrației în România.
Astfel, o primă perspectivă a fost cea istorică. Astfel, analizele întreprinse ne -au permis să
concluzionăm că, în perioada de sfârșit al secolulu i al XIX -lea și început al secolului al XX -lea,
România (incluzând teritoriile ce vor face parte din statul român după 1918) a fost predominant
o zonă de emigrație, ce a cuprins în special migrația populației din Transilvania și Banat către
Lumea nouă. Ult erior anului 1918, s -a înregistrat o semnificativă componentă de emigrație a
etnicilor maghiari (în perioada 1918 -1922) respectiv români (1940), pe fondul evenimentelor
istorice cu profunde implicații ale vremii. Perioada ulterioară instaurării regimului c omunist a
înregistrat emigrarea legală a etnicilor germani și evrei, concomitant cu politici de reprimare
dură a circulației și migrației populației de etnie română și maghiară. După 1990, fenomenul
emigraționist a izbucnit în perioada imediat ulterioară d eschiderii, pentru ca apoi să se
stabilizeze și să înregistreze evoluții diferite, evoluții pe care le -am trecut în revistă etapă cu
etapă.
O perspectivă importantă a constituit -o migrația temporară pentru muncă după 1989. Analizele
pe care le -am realizat s-au concentrat pe identificarea rutelor și destinațiilor, dar și a
modalităților și traseelor migrației.
Pe lângă acest fenomen legal al migrației, România s -a confruntat în ultimele două decenii cu
probleme ce țin de migrația neregulată, de trecerile ile gale de frontieră, de problema
azilanților, respectiv transformarea României în țară de tranzit și chiar de destinație pentru
diferite categorii de migranți.
Fenomenul emigrației românești se completează cu două aspecte deosebit de importante,
fenomenul și efectele exodului creierelor și respectiv importanța și rolul remiterilor. Plecând de
la aspectele general constatate și de la tipologia exodului creierelor, se poate aprecia că, pentru

12 România, s -a trecut de la forme de brain drain și, eventual, de brain waste în primii ani ai
deceniului al nouălea al secolului trecut, la ritmuri relativ ridicate de emigrație în rândul
persoanelor cu studii superioare în perioada următoare 1992 -2003 și chiar până în 2007, fără
însă a ridica probleme deosebite, cu precizar ea că nici cîștigurile (de tip brain gain sau brain
exchange ) nu sunt demne de menționat. După 2007, datele pe care le -am analizat nu ne arată
un exod al creierelor la niveluri înalte, însă îngrijorătoare este accentuarea tendinței de
migrație, mai ales î n rândul tinerilor (studenților), iar evoluțiile viitoare ne vor spune în ce
categorie ne vom încadra: fie o dezastruoasă migrație a creierelor sau, dimpotrivă, un autentic
câștig de capital uman, cu valențe pozitive pentru țară.
În ceea ce privește aspec tul remiterilor de sume, se poate spune că volumul acestora este
adesea subestimat de datele oficiale, demne de remarcat fiind însă tendințele (o creștere
continuă între 2000 -2007 și o temporizare după 2008 -2009), motivațiile, și, mai ales, aprecierile
specialiștilor privind rolul acestor remiteri (balanța de plăți, finanțarea contului curent,
consumul gospodăriilor, creșterea nivelului de trai în familiile rămase în țară, etc).
Ca o concluzie referitoare la fenomenul emigrației din România, putem afirm a că emigrația
românească a cunoscut de -a lungul timpului o mare varietate de forme și evoluții, reflectând
atât evoluțiile economice, sociale, politice, culturale etc. din țară dar și oportunitățile existente
în afara granițelor țării.
Fenomenul migrați ei în România se închide în analiza noastră cu imigrația în Romania, e drept,
de mai mică amploare în comparație cu datele fenomenului emigrației. Modestă până în 2000,
în creștere ușoară în perioada de preaderare la UE și stimulată de perspectivele de cre ștere
economică din perioada 2005 -2008, imigrația românească a început să fie din ce în ce mai
diversă, combinând intrările pentru studii cu cele pentru muncă, afaceri, reunificare familială,
tranzit, dar și fluxuri de azilanți. Se apreciză că efectele ade rării țării la UE, evoluțiile în ceea ce
privește etapele Schengen, poziția țării noastre la intersecția dintre estul și vestul continentului
european, va include România pe traseele migrației legale dar și ilegale, fiind de așteptat
intensificarea fluxuri lor de imigranți ilegali, care tranzitează sau încearcă să se stabilească aici.
Imigrația în România trebuie privită însă și prin valaențele sale pozitive: completarea golurilor în
forța de muncă, studenții străini, aspecte sociale și umanitare – reîntregi rea familiei, azilul etc,
sau cele de tip economic, în special aportul adus de investitorii străini sau de forța de muncă
calificată. O atențe deosebită a fost acordată imigrației din Republica Moldova, caracterul
special al acestei migrații (legăturile de sânge, limbă, cultură, istorice), politicile de
renaturalizare aplicate de guvernele României, așteptările migranților din aceasta țară atât de
la România, dar mai ales privind șansele unei etape intermediare în drumul spre vestul
continentului, marimea a cestui flux, explică pe deplin importanța acestui fenomen si insistența
noastră în analizarea sa. Aderarea României la UE și introducerea vizelor obligatorii și pentru
cetățenii moldoveni a modificat imigrația din Republica Moldova, care a crescut în volum și a
îmbrăcat noi forme. Numărul total al cetățenilor moldoveni care au solicitat cetățenia română
de la începutul anului 2007 depășește 1,2 milioane și se apreciază ca va depăși 1,5 -1,6 milioane
în curând, adică aproape jumătate din populația Republicii Moldova, o situațe neobișnuită și
demnă de toată atenția.
Ca o concluzie finală și sintetizând principalele contribuții ale tezei, putem afirma că am încercat
în această lucrare să ne aducem aportul, prin intermediul analizelor realizate, la îmbogățirea
stadiului cunoașterii cu privire la evoluțiile recente și efectele migrației asupra țărilor europene

13 și, în special, asupra României. Într -o primă fază, după lămurirea principalelor aspecte teoretice,
am încercat să construim o analiză detaliată la nivelul U niunii Europene, în vederea identificării
principalelor trăsături ale migrației în și din Uniunea Europeană, importanței schimbărilor
migrației pe plan european, atât din punct de vedere economic, social dar și politic. Această
analiză a conturat, totodată , poziția României în desfășurarea procesului migraționist la nivel
european și mondial, conexiunile, asemănările și particularitățile țării noastre. Totodată, analiza
și sinteza politicilor și recomandărilor la nivelul Uniunii Europene realizată în al tre ilea capitol al
lucrării ne -au permis atât conturarea principalelor direcții în politica europeană în domeniul
migrației forței de muncă; controlul migrației, sistemelor de azil și de protecție și, respectiv,
integrării migranților, dar și modul în care Ro mania se poate integra în ansamblul acestor
măsuri și politici, locul ei în ansamblul acțiunilor europene vizând migrația și efecte acesteia.
Privirea specială acordată migrației românești a pornit de la analiza istorică a fenomenului,
insistând pe anumit e trăsături (motivații economice, etnice, politice) ale migrării și care a
permis abordarea fenomenelor contemporane, bine conturate, ale migrației în context
național. Astfel, pe baza datelor statistice disponibile și selectate de noi, am încercat să
cons truim un profil al migrantului român în ultimele decenii, să identificăm ansamblul de
motivații și preferințe ce determină și alimentează decizia individuală sau de grup pentru
migrare și, nu în ultimul rând, au cercetat și descoperit relațiile între locul de origine, traseele,
rețelele migrației și destinații. De la o perspectivă individuală sau de grup, analiza noastră a
abordat, pentru emigrația românească, două teme extrem de importante cu consecințe
imediate și de perspectivă: importanța remiterilor de bani și exodul creierelor. Interpretarea
datelor și pozițiilor analizate în aceste două probleme ne -au relevat, pe de o parte, importanța
remiterilor, care au atenuat într -o măsură semnificativă efectele negative (în special economice
și sociale) ale emig rației forței de muncă, dar, în ceea ce privește a doua problemă, s -a relevat
un fenomen îngrijorător, cu atât mai mult cu cât el nu și -a atins încă maximul amplorii și
consecințelor sale. Este vorba despre migrația celor înalt calificați, a absolvenților de studii
superioare, migrație ale cărei efecte se vor resimți cu mai multă putere în viitor. Majoritatea
părerilor analizate confirmă îngrijorarea nu numai cu privire la dimensiunile actuale ale
fenomenului, ci, mai cu seamă a alimentării sale, a persiste nței și agravării în timp a
fenomenului, deoarece sondajele și analizele relevă o tendintă certă: preferința crescută pentru
migrare în rândul tinerilor absolvenți de studii superioare din România.
Abordând cealaltă fațetă, cea a migrației în România, date le indică, într -o măsură mai mare
decât în cazul emigrației, încadrarea României în modelul european (într -o prima fază țară de
tranzit, ulterior, în proporții mici dar constante, și țară receptoare de migranți pentru muncă,
pentru reîntregirea familiei, a zilanți etc.). În această parte, lucrarea a relevat eforturile
autorităților naționale, acționând potrivit realităților românești, dar într -un context politic,
economic și legislativ european, pentru controlul migrației, protecția împotriva migrației ilega le,
valorificarea intrărilor de migranți care pot aduce plusvaloare economiei și societății (lansarea
unor afaceri, înființarea de societăți comerciale, aport de capital, specializări, studenți etc.) sau
respectarea reglementărilor internaționale în ceea c e privește refugiații, azilanții, cazurile
umanitare etc.
Lucrarea contribuie, în opinia noastră, și la îmbogățirea stadiului cunoașterii cu privire la
particularitățile migranților in și din România, posibilele evoluții generate în contextul
transformări lor economice prezente, anticipări pentru următorul deceniu, identificarea de

14 măsuri, activități și scenarii la nivel de național, regional sau european, pentru un control
eficient al migrației, îmbinarea intereselor naționale sau europene (pe plan economi c, social
demografic) cu cele ale comunităților, ale populației autohtone, ale stabilității sociale si politice,
a relațiilor cu țările vecine, partenere ale UE, cu statele generatoare de fluxuri migratorii etc.
Considerăm ăn acest context că am realizat necesarele deschideri ale unor viitoare direcții de
cercetare, care s -ar putea axa, în ceea pe privește continentul european, și în special UE, asupra
evaluării utilității și eficienței politicilor actuale în domeniul migrației , iar în ceea ce privește
România, asupra rezolvării câtorva din problemele anunțate de noi ca preocupante:
compensarea fenomenului de brain drain cu fenomene de tip brain gain sau brain exchange ,
sprijinirea unui tratament corect și echitabil al forței de muncă emigrante în țările d e destinație,
potențarea efectului remiterilor și a câștigurilor de experiență și calificări, încurajarea
întoarcerii lucrătorilor români și lansării unor afaceri în România, utilizând astfel capitalul uman
și financiar acumulat etc. O altă direcție de cer cetare pe care o anticipăm ar putea consta în
identificarea modalităților prin care autoritățile centrale și locale își pot adapta politicile și
modul de acțiune pentru a obține un efect maxim în condițiile unor restricții bugetare evidente,
respectarea și aplicarea prevederilor comunitare la particularitățile naționale și locale,
cooperarea transfrontalieră în domeniul migrației etc.

15 Bibliografie generală

1. Abella, M.I. (2003), Global dimensions of the highly skilled migration, International
Labour Offic e, GTZ Conference on Migration and development, Berlin 20 -21 October
2003, http://www2.gtz.de/migration -and-development/download/abella.pdf ;
2. Alexe, Iris și Paunescu B. (coord. ), (2011) Studiu asupra fenomenului imigrației în
România. Integrarea străinilor în societatea românească . Ediție electronică, 2011,
Fundația Soros România ;
3. Andreas, P. (2003), “Redrawing the Line: Borders and Security in the Twenty‐first
Century”’ în International Security 28:2;
4. Andreescu Gabriel (2005), Schimbări în harta etnică a României , Centrul de Resurse
pentru diversitate etnoculturală, Cluj ;
5. Angrist, J.; Kugler, A. (2001), Protective or counter -productive? European labor market
institutions and the effect of immigrants on EU natives, NBER Work. Pap. Ser. 8660.
Cambridge, MA;
6. Anghel R.G. și Horvath I., (coord.) (2009), Sociologia migrației. Teorii și studii de caz
românești , Iași, Editura Polirom ;
7. Aradau, C. (2007), Rethinking Trafficking in Women . Politics Out of Security , Palgrave
Macmillan; Houndmills and New York:;
8. Ayón, David R. (2005), Mexican Policy and Emigré Communites in the United States,
Mexican Migrant Social and Civic Participation in the United States, Washington, DC, ;
9. Baldwin -Edwar ds, M. (2005), Migration policies for a Romania within the European
Union: Navigating between Scylla and Charybdis , MMO Working Paper No. 7 ;
10. Bari, I. (2005), Globalizarea economiei , Editura Economică, București ;
11. Batalova, Jeanne (2006) Spotlight on Natural ization Trends , Migration Policy Institute,
http://www.migrationinformation.org/usfocus ;
12. Batalova, Jeanne (2008) Mexican Immigrants in the United States. Migration
Information Source
http://www.migrationinformation.org/usfocus/display.cfm?id=679 ;
13. Bădulescu, Alina (2006), Ocuparea și șomajul: între abordări teoretice și realități
contemporane , Editura Universității din O radea ;
14. Bădulescu, D. (2007), Globalizarea și băncile. Cu o privire specială asupra Europei
Centrale și de Est și asupra României , Editura Economică, București ;
15. Bădulescu, D., ș.a., (2009), Economia întreprinderii. Manual universitar, Editura
Universității din Oradea ;
16. Bigo, D. (2002), “Security and Immigration: Toward a Critique of the Governmentality of
Unease” în Alternatives , 27 (1);

16 17. Bigo, D.; Jeandesboz, J. (2009), “Border Security, Technology and the Stockholm
Programme”, în INEX Policy Brief No. 3, http://www.ceps.eu/ceps/download/2669 ;
18. Birks, J.S.; Sinclair, A. (1980), International Migration and Development in the Arab
Region , Geneva, International Labour Office ;
19. Bohning, W.R. (1972), The migrati on of workers in the United Kingdom and the
European Community , Oxford University Press for the Institute of Race Relations ,
London, New York ;
20. Boin, A.M; Rhinard, M. (2008), “Managing Transboundary Crises: Wh at Role for the
European Union?” în International Studies Review , 10 (1);
21. Bondoc, Maria -Daniela; Popescu, Ramona -Florina; Ungureanu, Emilia; (2010)”Analysis of
the temporary evolution of the Romanian migration flows abroad, on migration routes”,
în Review of research and social intervention , vol. 28, pp. 143 -155, disponibil la
www.ceeol.com ;
22. Borjas, George J. (1990), Friends or Strangers? The Impact of Immigration on the U.S.
Economy. New York: Basic Books ;
23. Borjas, Geor ge J. (1995), “The Economic Benefits from Immigration”, în Journal of
Economic Perspectives ;
24. Borjas G. (1999), Heaven’s Gate: Immigration Policy and the American Economy ,
Princeton Univ. Press;
25. Boswell, Christina (2005), Migration in Europe , Policy Analys is and Research Programme
of the Global Commission on International Migratio n,
http://www.gcim.org/attachements/RS4.pdf ;
26. Brand, Laurie (2006), Citizens Abroad: Emigration and the State in the Middle -East and
North Africa. Cambridge, UK: Cambridge University Press ;
27. Broeders, D. (2009), Breaking Down Anonymity. Digital surveillance of irregular migrants
in Germany and the Netherlands , Amsterdam University Press;
28. Brown, Lawrence A., (1991) Place, Migrati on and Development in the Third World ,
Routledge, London ;
29. Brubaker, R. (2009), ”Migrați ile dezeterogenizării etnice în “Noua Europă””, în Sociologia
migrației. Teorii și studii de caz românești (coordonatori Remus Gabriel Anghel și Istvan
Horvath), Editura Polirom, Iași;
30. Brunner R. D., . Steelman T. A, Coe-juell L, (2 005), Adaptive Governance, Integrating
Science, Policy and Decision Making , Columbia University Press ;
31. Buckel, S.; Wissel, J. (2010), “State Project Europe: The Transformation of the European
Border Regime and the Production of Bare Life”, în Internationa l Political Sociology ;
32. Calavita, Kitty. (1992) Inside the State: The Bracero Program, Immigration, and the
I.N.S ., Routledge, Meyers, New York;

17 33. Carballo, Mourtala Mboup (2005), International migration and health, International
Centre for Migration and H ealth, Global Commission on International Migration,
http://www.gcim.org/attachements/TP13.pdf ;
34. Cleveland, Harlan, (1972), The Future Executive , Harper & Row, NY ;
35. Castles, S.; Miller, M. J. (1993), The Age of Migration: International Population
Movements in the Modern World , New York, The Guilford Press ;
36. Cohen Robin (ed.) (1995), The Cambridge Survey of World Migration , Cambridge
University Press ;
37. Constantin, D.L., Vasile, V., Preda, D., Nicolescu, L ., (2004), Fenomenul migraționist din
perspectiva integrării României la UE, Studiul nr.5 (The migration phenomenon from the
perspective of Romania’s adhesion to the EU no. 5 ). The European Institute of Romania,
Bucharest, disponibil la www.ier.ro/PAIS/PAIS2/Ro/studiul5.pdf ;
38. Constantin, D. L., Nicolescu, L. și Goschin, Z., (2009), European Perspectives of
Approaching Asylum and Migration, The European Institute from Romania, Bucharest;
39. Copaciu, M.; Racaru, Irina (2006), Romania’s External Balance – Qualitative and
Quantitative Approaches , Occasional Papers No.18, National Bank of Romania,
disponibil la
http://www.bnro.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=6786&idDocument=3708
&directLink=1 ;
40. Cornelius, W. A.; Myhre, D. (1998), The Transformation of Rural Mexico: Reforming the
Ejido Sector, Center for U.S. -Mexican Studies, La Jolla, CA ;
41. Corneli us, W. A.; Rosenblum, M.R. (2004), Immigration and Politics , University of New
Orleans Working Paper 105;
42. Davies Withers, Suzanne; Clark, W.: Ruiz, Tricia (2008), Demographic Variation in
Housing Cost Adjustments with US Family Migration , Population, Space And Place, 2008,
Wiley InterScience ;
43. Dăianu, D.; Voinea, L.; Tolici, M., (2001) B alance of Payments Financing in Romania. The
Role of Remittances , The Romanian Center for Economic Policies Working Paper No. 28,
The Romanian Center for Economic Policies, Bucharest, disponibil la
http://pdc.ceu.hu/archive/00002165/01/role_of_remittances.pdf ;
44. De Jong G., Fawcett J. (1981), ”Motivations for Migration: an Assessment and a Value
Expec tancy Research Model”, în G.de Jong and R. Gardner (eds.), Migration Decision
Making , Pergamon Press, New York ;
45. DeSipio, L. (2005) Immigration Status and Naturalization Across Generations: The
Consequences of Parental Unauthorized Migration or Naturalizati on on the Civic and
Political Behaviors of 1.5 and 2nd Generation Young Adults in Los Angeles " ,
www.allacademic.com/meta/p42706_index.html ;

18 46. Diminescu, Dana (2009), ”Exerci țiul dificil al li berei circulații: o introducere în istoria
migrației recente a românilor ” în : Sociologia migrației. Teorii și studii de caz românești
(coordonatori Remus Gabriel Anghel și Istvan Horvath), Editura Polirom, Iași ;
47. Djajic, S. (2001), “Illegal Immigration Tr ends, Policies and Effects”, în: Djajic (ed.),
International Migration: Trends, Policies and Economic Impact, Routledge,London and
New York;
48. Dobrescu E. M. (2008), “ Comunitățile de români din afara granițelor țării” (Romanian
communities abroad), în Revis ta Română de Sociologie (The Romanian Journal of
Sociology) , No. 3 -4;
49. Dobrotă, N. (coord.) (1999), Dicționar de economie , Editura Economică, București
50. Ece Ozlem Atikcan, Citizenship or Denizenship: The Treatment of Third Country Nationals
in the European U nion , Sussex European Institute, Working Paper No. 85,
http://www.sussex.ac.uk/sei/documents/working_paper –
citizenship_or_denizenship.pdf ;
51. Espenshade, Th. J. ; Hempstead, Katherine (1996), “Contemporary American Attitudes
Toward U.S. Immigration ”, în International Migration Review 30 ;
52. Faist, Th. (2000), The Volume and Dynamics of International Migration and
Transnational Social Spaces , Oxford University Press ;
53. Faure, Atger (2008), “The Abolition of Internal Border Checks in an Enlarged Schengen
Area: Freedom of movement or a scattered web of security checks?” în Challenge
Liberty & Security, Research Paper No. 8, Brussels;
54. Fetzer, J.S. (2000), Public Attitudes toward Immigration in the United States, France, and
Germany , Cambridge Univ. Press;
55. Freeman, G. P. (1995), ”Modes of Immigration Politics in Liberal Democratic States” în
International Migration Review, 1998 ;
56. Ghețău, V. (2007), Declinul demografic și vii torul populației României. O perspectivă din
anul 2007 asupra populației Romaniei în secolul 21 , Institutul Național de Cercetări
Economice Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”, Editura Alpha MDN ;
57. Ghețău, V. (2009), The Known and the Unknown face of Romanian International
Migration , disponibil la
http://www.oeaw.ac.at/vid/empse/download/empse08_02_3.pdf ;
58. Gödri, Irén: A Special Case of International Migration: Ethnic Hun garians Migrating From
Transylvania to Hungary , Yearbook of Population Research in Finland 40 (2004) ;
59. Goldring, L. (2002), The Mexican State and Transmigrant Organizations: Negotiating the
Boundaries of Membership and Participation. Latin American Research Review 31 (3) ;
60. Gräf, R.; Grigoraș, M; (s.a.) The Emigration of the Ethnic Germans of Romania under
Communist Rule , în Tolerance and Intolerance in Romania and Hungary , disponibil la
http://www.stm.unipi.it/Clioh/tabs/libri/9/05 -Graf -Grigora_53 -70.pdf ;

19 61. Green, Jessica F., Thouez, Colleen, (2005), ”Global governance for migration and the
environment:what can we learn from each other?” în Global Migration Perspectives, No.
46, Global Commission on International Migration http://www.gcim.org ;
62. Gruszczak, A. (2010), The securitization of the Eastern borders of the European Union.
Walls or bridges? Paper to the UACES 40th Annual Conference Exchan ging Ideas on
Europe: Europe at a Crossroads , Bruges,
http://www.uaces.org/pdf/papers/1001/gruszczak.pdf ;
63. Guiraudon, V.; Lahav, G. (2000), “A Reappraisal of the State‐Sovereignty Debate: Th e
Case of Migration Control” în Comparative Political Studies , 33:2;
64. Guiraudon, V. (2002), “The Marshallian Triptych Reordered: The Role of Courts and
Bureaucracies in Furthering Migrants’ Social Rights” în: M. Bommes și A. Geddes,
Immigration and Welfare : Challenging the Borders of the Welfare State , London and
New York: Routledge ;
65. Hampshire, J.; Broeders, D. (2010), The Digitalization of European Borders and Migration
Controls , http://www.mediaresearchproject.eu/reports/Report2_Borders.pdf ;
66. Harvey, W. S. (2009), British and Indian Scientists in Boston Considering Returning to
their Home Countries , Population, Space And Place, , Wiley InterScience ;
67. Hatton, Timothy J. și Jeffre y G. Williamson (1998), The Age of Mass Migration: Causes
and Impact . New York: Oxford University Press ;
68. Hatton, T. (2005), Asylum Policy in Europe ,
http://web.mit.edu/cis/www/migration/dec05workshop/presentations/Hatton_dec9_2
005_CIS.pdf ;
69. Hatton , Timothy J.; Williamson, Jeffrey G. (2005), Refugees, Asylum Seekers and Policy in
Europe , CEPR Discussion Paper No. 5058, http://ssrn.com/abstract=775844 ;
70. Horváth, István, Country profile. No. 9 Romania , în Focus Migration , Hamburg Institute
of International Economics HWWI, September 2007 ;
71. Horváth, István, Migrația etnică din România: între exil și căutare , în Sfera Politicii , Anul
XVII – 2009, nr 137, pp 34 -38, disponibil la http://www.sferapoliticii.ro/sfera/137/art06 –
horvath.html ;
72. Hugo, Graeme J. (1995), “Labour Export from Indonesia: An Overview.” ASEAN Economic
Bulletin 12, 275 -298;
73. Huntington, Samuel P. (2004), Who Are We? The Challenges to America’s National
Identity. New York: Simon & Schuster Huntington, 2004 ;
74. Huysmans, J. (1995), „Migrants as a Security Problems: Dangers of “Securi tizing” Societal
Issues”, în R. Miles and D. Thränhardt (eds.), Migration and European Integration: The
Dynamics of Inclusion and Exclusion , London: Pinter;
75. Huysmans, J. (1998), „The Question of the Limit: Desecuritization and the Aesthetics of
Horror in Political Realism” în Millenium , 27 (3);

20 76. Jandl, M. (2003), Estimates on the Numbers of Illegal and Smuglled Imigrants in Europe ,
http://mighealth.net/eu/images/5/5b/Icmpd.pdf ;
77. Joppke, Christi an (1998), Why Liberal States Accept Unwanted Immigration, în World
Politics, http://www.jstor.org/pss/25054038 ;
78. Joppke C, Morawska E, eds. (2003), Toward Assimilation and Citizenship: Immigrants in
Liberal Nation -States, Basingstoke, UK: Palgrave Macmillan;
79. Keeley, Brian, (2009) International Migration -The human face of globalisation, OECD Insigts ;
80. Kees Groenendijk, Fernhout, R., van Dam, D., van Oers, R., Strik, T., (2007), The Family
Reunification Directi ve in EU Member States the First Year of Implementation , Nijmegen,
http://cmr.jur.ru.nl/cmr/docs/family.rd.eu.pdf ;
81. Kofman, Eleonore, Veena Meetoo (2008), Family migration , World Migration 200 8,
http://www.iom.int/jahia/webdav/site/myjahiasite/shared/shared/mainsite/published_docs/
studies_and_reports/WM R2008/Ch6_WMR08.pdf ;
82. Koser K., (2009), The Impact of Financial Crises on International Migration: Lessons
Learned , IOM Migration Research Series, No. 37, Geneva, www.iom.int/ ;
83. Krieger, H., Migration trends in an enlarge d Europe , European Foundation for the
Improvement of Living and Working Conditions, Dublin, 2004 , disponibil la
http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2003/109/en/1/ef03109en .pdf;
84. Kritz, Mary M., Lin Lean Lim, și Hania Zlotnik (1992), International Migration Systems: A
Global Approach. Oxford: Clarendon Press ;
85. Kyle, David și Koslowski, Rez eds. (2001), Global Human Smuggling: Comparative
Perspectives. Baltimore, MD: Johns Hop kins University Press ;
86. Lăzăroiu, S. (2003a): More ‘Out’ than ‘In’ at the Crossraods between Europe and the
Balkans, Vol. IV – Romania , of Migration Trends in Selected Applicant Countries , Vienna:
International Organization for Migration ;
87. Lăzăroiu, Sebasti an și Monica Alexandru, Who is Coming after Who is Leaving? Labour
Migration in the Context of Romania’s Accession to the EU. Country Report , International
Organization for Migration, Geneva, 2008 ;
88. Lynn, Laurence E., Heinrich, Carolyn, & Hill, Carolyn (200 1). Improving governance: A
new logic for empirical research . Washington, DC: Georgetown University Press ;
89. Maarten A. Hajer & Hendrik Wagenaar (eds.), (2003), Deliberative Policy Analysis:
Understanding Governance in the Network Society , Cambridge Universi ty Press,
www.essex.ac.uk/ECPR/standinggroups/…/hajer_wagenaar_editors_intro.pdf ;
90. Massey, D. S. (1995), “The New Immigration and the Meaning of Ethnicity in t he United
States”, în Population and Development Review 21/1995 ;
91. Massey , D. S. ș.a., (1998), Worlds in motion: understanding international migration at
the end of the Millenni um, Oxford University Press ;

21 92. Massey, D. S. (1999), “International Migration at the Dawn of the Twenty -First Century.”
Population and Development Review 25/1999 ;
93. Massey, D. S., (2003) Patterns and Processes of International Migration in the 21st
Century, Johannesburg
http://time.dufe.edu.cn/wencong/africanmigration/1Massey.pdf ;
94. Martin, P.L., (2003), Managing Labor Migration : Temporary Worker Programs for the
21st Century. Internat ional Institute for Labour Studies, Geneva ;
95. Martiniello, M. (2006), “Towards a coherent approach to immigrant integration
policy(ies) in the European Union”, în Migration and European integration: the dynamics
of inclusion and exclusion, De Robert Miles și Dietrich Thränhardt (editori);
96. Mazur, Laurie Ann (ed.) (1994), Beyond the Numbers: A Reader on Population,
Consumption, and the Environment , Washington, D.C., Island Press ;
97. McDonald, M. (2008), “Securitization and the Construction of Security”, în Europe an
Journal of International Relations , 14 (4);
98. Michalon, Benedicte , Cât de specifice sunt migrațiile germanilor din România?
Etnicitate, rețele și circulație migratorie , în Sociologia migrației. Teorii și studii de caz
românești (coordonatori Remus Gabr iel Anghel și Istvan Horvath), Editura Polirom, Iași,
2009 ;
99. Mihai, Ioana -Alexandra (2006), Aspecte comunitare , Locuirea temporară în străinătate.
Migrația economică a românilor: 1990 -2006 , proiect FSD, București ;
100. Mittelman, James H. (2000), The Globaliza tion Syndrome, Princeton University Press ;
101. Meyers, E.(1995) The political economy of international migration policy: A comparative
and quantitative study Ph.D. Dissertation, Department f Political Science, University of
Chicago ;
102. Money, J. (1999), Fences a nd Neighbors: The Political Geography of Immigration Control
in Advanced Market Economy Countries , Cornell Univ. Press;
103. Munteanu, Monica, Guvernanta europeana si dinamica formularii politicilor publice in
Romania , http://www.sferapoliticii.ro/sfera/125/art06 -munteanu.html ;
104. Neal, A.W. (2009), “Securitization and Risk at the EU Border: The Origins of FRONTEX”,
în Journal of Common Market Studies, 47 (2);
105. Nechita, Elena -Ana, (2009), Crim inalistică. Tehnica și tactica criminalistică , ediția a II -a,
revăzută și adăugită, Ed . PRO Universitaria, București ;
106. Nechita, Elena -Ana, (2010), Libera circulație a persoanelor în spațiul Uniunii Europene ,
Ed. Universității Agora, Oradea;
107. Neguț, S; Di Comi te, L; Neacșu, M.C., Immigration – Socio -Economical Implications.The
Case Of Romania , Amfiteatru Economic, Vol XII, No. 28, June 2010 ;
108. Newland, Kathleen, (2005) The governance of international migration: mechanisms,
processes and institutions, Global Comm ission on International Migration ;

22 109. Nicolescu, L., Constantin, D.L., 2005, “ Romania’s International migration in the Context
of Accession to the EU: Mechanisms, Institutions and Social/Cultural Issues ”, The
Romanian Journal of European Studies , No.4 ;
110. Nicul escu, Maria et al, Diagnoza instituțională a fenomenului mobilității forței de muncă
românești în spațiul european -instituții, contexte și trasee de migrație, Societatea
Academică din România, 2006, disponibil la
http://www.sar.org.ro/files/raport%20institutional.doc ;
111. Pehoiu, Gica; Costache, Andra: The Dynamics of Population Emigration from Romania –
Contemporary and Future Trends , World Academy of Science, Engineering and
Technology 66/ 2010, disponibil la http://www.waset.org/journals/waset/v66/v66 –
99.pdf ;
112. Pereira, Isabel Medalho, (2010), Overcoming barriers: Human mobility and
development, Human Development Report 2009, New York,
http://www.un.org/esa/socdev/family/idf/2010/pereira.pdf ;
113. Pîrciog, Speranța; Zamfir, Ana Maria și Mocanu, Cristina, Employment Opportunities As A
Driving Force For Internal And External Migration , disponibil la
http://www.asecu.gr/files/RomaniaProceedings/48.pdf ;
114. Pop, D. (2006), The Developmental Effectiveness of Remittances, Case Study on Huedin
town, Romani a, disponibil la http://www.wiiw.ac.at/balkan/files/POP.pdf ;
115. Popescu, C.; Juverdeanu Lăcrămioara, Are Remittances Important For The Romanian
Economy? , disponibil la http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2008/v2 –
economy -and-business -administration/067.pdf ;
116. Radu, D. (2003): ‘ Human capital content and selectivity of Romanian emigration’ ,
Working Paper No. 365, Luxembourg Income Study, disponibil la
http://www.lisproject.org/publications/liswps/365.pdf ;
117. Rapoport, H. (2004), ‘ Who is afraid of the brain drain? Human cap ital flight and growth
in developing countries’ , Brussels Economic Review, 47/1, 2004 ;
118. Rapoport, H. (2008), Brain drain and development: an overview, în International
Migration: Trends and Challenges, OECD -CEPII Conference, Paris, October 23 -24, 2008 ;
119. Rath a D., Mohapatra S., Silwal A., (2009), Migration and Development Brief,
Development Prospects Group, World Bank, www. siteresources. worldbank .org;
120. Ravenstein, E. G. (1985), "The Laws of Migration", în Journal of Statistical Society ;
121. Rodríguez Pizarro, Gabriela (2002), Human rights of migrants , Commission on Human
rights ;
122. Roe, P. (2004), “Securitization and Minority Rights: Conditions of Desecuritization” în
Security Dialogue , 35 (3);

23 123. Roman, Monica; Voi cu, Cristina, Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de
muncă asupra țărilor de emigrație. Cazul României , în Economie teoretică și aplicată,
Volumul XVII (2010), No. 7(548) ;
124. Roșca, D. (2007), Introducere în sociologia populației și demografie , Editura Fundației
România de Mâine, București ;
125. Rotman, L., Evreii din Romania în perioada comunistă 1944 -1965 , Iași, Editura Polirom,
Iași, 2004 ;
126. Rudolph, C. (2006), Interdependence and Immigration: A Conceptual Framework ,
International Studies Associati on, San Diego ;
127. Salt, J. (2005) Types of migration in Europe: implications and policy concerns , Migration
Research Unit, University College London ;
128. Sandu D. (1979), Premise pentru o teorie a fluxurilor de migrație , Viitorul Social nr.
4/1979 ;
129. Sandu, D. (198 9), Migrația și dinamica structurii sociale , în vol.: Structura Socială a
României, Editura Științifică și Enciclopedică ;
130. Sandu D. (2000), Migrația circulatorie ca strategie de viață . În revista Sociologie
Românească, 2000, Iași ;
131. Sandu, D., “ Migrația trans națională a românilor ”, Sociologie Românească , vol. 3 –
4/2000, p. 19 ;
132. Sandu, D. , ‘ Patterns of temporary emigration: experiences and intentions at individual
and community levels in Romania ’, paper presented at the Workshop on Development
and Patterns of M igration Processes in Central and Eastern Europe , Migration Online
Project, Charles University of Prague, 25 -28 August 2005 ;
133. Sandu, D., Radu, C., Constantinescu Monica, Ciobanu, Oana, A Country Report on
Romanian Migration Abroad: Stocks and Flows After 1 989, Study for
www.migrationonline.cz , Multicultural Center Prague, November 2004 ;
134. Sandu, Dumitru et al., Locuirea temporară în străinătate. Migrația economică a
românilor: 1990 -2006, Fundația Pentru O Societate Deschisă, București, 2006, disponibil
la http://www.soros.ro/ro/publicatii.php?pag=8# ;
135. Sarcinschi, Alexandra (2008), Migrație și securitate , Editura Universității Naționale de
Apărare “Carol I” București ;
136. Sasse, G. (2005), “Securitization or Securing Rights? Exploring the Conceptual
Foundations of Policies towards Minorities and Migrants in Europe”, în Journal of
Common Market Studies , 43 (4);
137. Sassen, Saskia (1996) Losing Control? Sovereignty in an Age of Globalization , New York:
Columbia University Press ;
138. Sassen, Saskia (1999), Globalization and Its Discontents, New York, The New Press ;

24 139. Sjaastad, L.A., (1962), ” The Costs and Returns of Human Migration”, în The Journal of
Political Economy , 70;
140. Simina, O.L., Romania – Source Country and Tr ansit Country for International Migration .
SISEC Disscution Papers, No. I/1 February 2002, The West University Publishing House,
Timișoara ;
141. Smith J.P., Edmonston B. (1998), The Immigration Debate: Studies on the Economic,
Demographic, and Fiscal Effects of Immigration. Washington, DC: Natl. Acad. Press;
142. Speare, Alden Jr. (1974), “ Residential Satisfaction as an Intervening Variable in
Residential Mobility. Demography în Lori M. Hunter (2005) Migration and Environmental
Hazards. Population and Environment . Vol. 26, No. 4 ;
143. Stalker, P. (1994), The Work of Strangers: A Survey of International Labour Migration ,
Geneva: International Labour Office ;
144. Stalker, P. (2008), The No -nonsense Guide to International Migration , New
Interna tionalist ;
145. Stark O. (1991), The Migration of Labor , Cambridge University Press, Cambridge, New York ;
146. Stouffer, Samuel A. (1940), Intervening Opportunities: A Theory Relating Mobility and
Distance , American Sociological Review ;
147. Straubhaar, Th.; Vădean, T.P :; International Migrant Remittances and their Role in
Development în International Migration Outlook , SOPEMI 2006, OECD, disponibil la
www.oecd.org/dataoecd/61/46/38840502.pdf ;
148. Șerban, Monica ; Stoica, Melinda, Politici și instituții în migrația internațională: migrație
pentru muncă din România. 1990 – 2006 , Fundația pentru o Societate Deschisă ,
București, 2007 , disponibil la http://www .soros.ro/ro/publicatii.php?pag=7# ;
149. Taylor, J. Edward și Douglas S. Massey (ed.) (2004), International Migration: Prospects
and Policies , Oxford University Press ;
150. Taylor, J.,E., International Migration and Economic Development, International
Symposium on International Migration and Development, Population Division,
Department of Economic and Social Affairs, United Nations Secretariat, Iunie 2006,
http://www.un.org/es a/population/migration/turin/Symposium_Turin_files.pdf ;
151. Teitelbaum, Michael S. și Jay Winter (1998), A Question of Numbers: High Migration,
Low Fertility, and the Politics of National Identity, New York, Hill and Wang ;
152. Timmer, A., S., Williamson. J., 199 8. “Immigration Policy Prior to the 1930s: Labor
Markets, Policy Interactions, and Globalization Backlash” în Population and
Development Review 24 ;
153. Tobler, W. (1995), Migration: Ravenstein, Thorntwaite and beyond în Urban Geography ,
1995, San Francisco Me eting of the Association of American Geographers ;
154. Todaro, M. P. (1969), ”A Model of Labor Migration and Urban Unemployement in Less
Developed Countries", în American Economic Review , 69;

25 155. Toffler, A. (1973), Șocul viitorului , Editura Politică, București ;
156. Tompea, Ancuța Daniela; Năstută S., Romania , în Statistics and Reality, Concepts and
Measurements of Migration in Europe , editori Heinz Fassmann, Ursula Reeger și Wiebke
Sievers IMISCOE, Amsterdam University Press, Amsterdam 2009 ;
157. Vasile, Valentina, (2005), Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a României –
Abordări teoretico -metodologice. Sistem de indicatori și modele de analiză , Editura
Expert, București ;
158. Vasile,Valentina și Zaman, Gh. (2006), Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a
României , Editura Expert, București ;
159. Vasileva, Katya (2009), “Citizens of European countries account for the majority of the
foreign population in EU -27 in 2008”, în Eurostat, Statistics in focus. Population and
social conditions nr. 94/2009;
160. Waldinger, R. (1997), Social capital or social closure? Immigrant networks in the labor
market , în Lewis Center Regional Policy Studies, Working Papper 26, University of
California, Los Angeles ;
161. Wayne C., A., Martin P., L., Hollifield, J.F., (1994) Introduction: The Am bivalent Quest for
Immigration Control î n Wayne A. Cornelius, Philip L. Martin, and James F. Hollifield, eds.,
Controlling Immigration: A Global Perspective. Stanford: Stanford University Press ;
162. Weber, M. (2007), Etica protestantă și spiritul capitalismulu i, Editura Humanitas,
București ;
163. Werner, H., (2000) From Guests to Permanent Visitors?, in
http://www.ilo.org/public/english/protection/migrant/download/imp/imp42.pd f;
164. Werner, H.,(2003) The Integration of Immigrants into the Labour Markets of the EU. LAB
Labour Market Research Topics, Nurnberg ;
165. Williams, A.; Baláž, V., ‘What human capital, which migrants? Returned skilled migration
to Slovakia from the UK’, Internati onal Migration Review , 39/2, 2005 ;
166. Zamfir, C. și Vlăsceanu, L. (1998) , Migrație , în „Dicționar de sociologie”, Ed. Babel,
București ;
167. Zimmermann, K.F. (2004), European Labour Mobility: Challenges and Potentials ,
Institute for the Study of Labor, Discussion Paper No. 1410 ;
168. *** Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați,
http://www.unhcr.org/pages/49c3646c80.html ;
169. *** Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați,
http://www.unhcr.org/pages/49ed83046.html ;
170. *** Agenția Română pentru Investiții Străine, Rapoarte de Activitate 2004, 2005, 2006,
2007, 2008, http://www.arisinvest.ro/ ;
171. *** ANOFM, http://eures.anofm.ro/anunturi/restrictii_impuse_romaniei2.html ;
172. *** Anuarul Statistic al României 2007 -2011 , Institutul Național de Statistică ;

26 173. *** Asociația Pro Democrația, http://legislatie.resurse -pentru –
democratie.org/legi_drepturi.php#01 ;
174. *** Banca Națională a României Balanța de plă ți, 2005 -2009,
http://www.bnro.ro/Publicatii -periodice -204.aspx ;
175. *** Brussels European Council 29/30 October 2009. Presidency Conclusions,
doc.15265/1/09 REV 1, 1 December 2009;
176. *** Comisia Comunităților Europene (2008), Communication from the Commission to
the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee
and the Committee of the Regions. Preparing the next steps in border management in
the European Union. COM( 2008) 69 final, 13 February 2008;
177. *** Comisia Comunităților Europene (2009), C omunicare a Comisiei către Parlamentul
european și Consiliu, Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor ,
Bruxelles, 10.06.2009, http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0262:FIN:ro:PDF ;
178. *** Comisia Europeană (2009), O oportunitate și o provocare. Migrația în Uniunea
Europeană , Direcția Generală Comunicare Publicații, Bruxelles;
179. *** Consiliul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului,
(http://www2.ohchr.org/english/bodies/hrcouncil/ ;
180. *** Council of the European Union, Draft Internal Security Strategy for the European
Union: "Towards a European Security Model", doc. 5842/2/10 REV 2, Brussels, 23
February 2010;
181. *** The 1990 Dublin Convention: A Comprehensive Assessment,
http://ijrl.oxfordjournals.org/content/11/4/646.abstract ;
182. *** Dublin II Regulation,
http://europa.eu/ legislation_summaries/justice_freedom_security/free_movement_of_
persons_asylum_immigration/l33153_en.htm ;
183. *** The Economist, 21 August 2010 Illegal Emigration în Greece;
184. *** European Commission. Directorate -General Justice and Home Affairs (2002),
Tampere . Kick -start to the EU’s policy for justice and home affairs,
http://ec.europa.eu/councils/bx20040617/tampere_09_2002_en.pdf ;
185. *** European Statistics on Student Mobility (ESSM) , Global Destinations for
International Students at the Post -Secondary,
http://www.atlas.iienetwork.org/?p=48027 ;
186. *** Eurostat, http://epp.eurostat.ec .europa.eu/ ;
187. *** Frontex, http://www.frontex.europa.eu ;
188. *** Global Commission on International Migration ( GCIM) (2005), Migration in an
interconnected world. Directions for new action . Report by the Global Co mmission for

27 International Migration, http://www.gcim.org/attachements/gcim -complete -report –
2005.pdf ;
189. *** Guvernul României , Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale , Legea Nr. 122
din 4 mai 2006 privind azilul în România, Text în vigoare începând cu data de 15
decembrie 2007,
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L122_2006.pdf
;
190. *** Guvernul României , Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale , HOTĂRÂRE Nr.
1122 din 18 septembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naționale privind imigrația
pentru perioada 2007 – 2010,
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI -DE-
GUVERN/HG1122 -2007.pdf ;
191. *** Institutul National de Statistica al României,
https://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro ;
192. *** Institutul Național de Statistică (INS) (2006): Anuarul demografic al Romaniei 2006 ;
193. *** International Labour Organization (International Institute for Labour Studies)
(2006), Competing for Global Talent ,
http://www.ilo.org/public/english/bureau/inst/download/competing.pdf ;
194. *** International Labour Organization (2009), Regularization and Employer Sanctions as
Means towards the Effective Governance of Labour Migration. Ru ssian Federation and
International Experience ;
195. ***International Labour Organization, http://www.ilo.org/global/lang –en/index.htm ;
196. *** International Labour Organization (2009), Regularization and Employer Sanctions as
Means towards the Effective Governance of Labour Migration. Russian Federation and
International Experience
http://www.ilo.org/publ ic/english/region/eurpro/moscow/info/publ/regularization_en.
pdf;
197. *** International Organization for Migration ( 2002), Migration, Health and Human
Rights. Migration and Health Newsletter 2, Geneva ;
198. *** International Organization for Migration (2006), Mercu ry Research, Quantitative
Baseline Research, December 2006 ;
199. *** International Organization for Migration (2005) , Risks of irregular migration to EU
countries 2003 -2005: what has changed?, Bucharest: IOM Mission in Romania ;
200. *** International Organization fo r Migration (2008), Migration in Romania: A Country
Profile, http://www.iom.hu/PDF/migration_profiles2008/Romania_Profile2008.pdf ;
201. *** International Migration Outlook, SOP EMI 2010 , OECD , www. oecd .org;
202. *** Migration Statistics 2008 , Annual Report, Office for National Statistics, UK Statistics
Authority, www. statistics .gov. uk;

28 203. *** Ministerul Admi nistrației și Internelor, Studiul Imigrația și azilul în România. Anul
2006 , București, Martie, 2007, disponibil la
http://www.mai.gov.ro/Documente/Prima%2 0Pagina/STUDIU_migratie_2006_ultima_f
orma.pdf ;
204. *** Ministerul Administrației și Internelor, Oficiul Român pentru Imigrări, Analiză cu
privire la eliberarea autorizațiilor de muncă în anul 2010 , disponibil la
http://ori.mai.gov.ro/api/media/userfiles/am%20 -%20final.pdf ;
205. *** National Geographic Society (2005), Human Migration Guide (6-8), pp.1 -2;
206. *** National Science Foundation, http:// www.nsf.gov/statistics/ ;
207. *** OECD Database on International Migration ;
208. *** OECD (2002), Policy Brief, International Mobility of the Highly Skilled, July 2002,
http://www.oecd.org/dataoecd/9/20/1 950028.pdf ;
209. *** OECD (2008), International Migration Outlook SOPEMI, Management of Low -Skilled
Labour Migration ;
210. *** OECD, Directorate for Employment, Labour and Social Affairs, International
Migration Data 2010,
http://www.oecd.org/document/57/0,3343,en_2649_39023663_45634233_1_1_1_1,00.ht
ml;
211. *** OECD, International Migration Data 2010 ,
http://www.oecd.org/document/57/0,3343,en_2649_39023663_45634233_1_1_1_1,0
0.html ;
212. *** OECD, International Migration Outlook 2010,
http://ww w.oecd.org/document/41/0,3343,en_2649_33931_45591593_1_1_1_1,00.html ;
213. *** OECD (2007), PISA 2006: Science Competencies for Tomorrow’s World, în
http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/15/13/397 25224.pdf ;
214. *** Official Journal of the European Union (2008), Directiva 2008/115/CE A
Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și
procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților
țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:348:0098:0107:EN:PDF ;
215. *** Official Journ al of the European Union (2010), The Stockholm Programme – An open
and secure Europe serving and protecting the citizens , C 115, 2010, p. 1.,
http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:115:0001:0038:EN:PDF ;
216. *** Official Journal of the European Union (2010) Article 3.2 of the Treaty of European
Union (TEU), în: Consolidated Version of the Treaty on the European Union, , C 83, 30
March 20 10;

29 217. *** Oficiul Român pentru Imigrări, Analiza activității pe anii 2007, 2008 ,
http://ori.mai.gov.ro/ ;
218. *** Oficiul Român Pentru Imigrări, Infostat Octombrie 2009 ,
http://ori.mai.gov.ro/api/media/userfiles/InfoStat_Octombrie_2009_text.pdf ;
219. *** ONU, Centrul de Informare ONU pentru România,
http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/instrumente_internationale/conven
tie_eliminare_discriminare_femei/ ;
220. *** ONU, Centrul de Informare ONU pentru România,
http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/carta_natiunilor_unite/ ;
221. *** Parlamentul European (2009), Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2009
referitoare la viitorul sistemului european comun de azil ( 2008/2305(INI) ;
222. *** Poliția de Frontieră (2010), Analiza activității Poliției de Frontieră Române în anul
2010 , http://www.politiadefrontiera.ro/conf.php?id_conf=20 ;
223. *** Poliția
Română, http://vs.politiaromana.ro/Bir_pt_Straini/4_Solicitanti_de_azil/1_Pro cedura_d
e_azil.htm ;
224. *** Population and Migration Estimates, Central Statistics Office (CSO), 2009,
www. cso.ie/releasespublications/…/ population /;
225. *** Statistics in Focus 1/2011: Popu lation and social conditions , Eurostat,
www. ec.europa.eu ;
226. *** Statistics Eurostat, www.eurostat.eu ;
227. *** United Nations (2000), Replacement Migration:Is It a Solution to Declini ng and
Aging Populations? , New York: Popul. Div., Dep. Econ. Soc. Aff., UN Secretariat;
228. *** United Nations (2008) , International Migrant Stock: The 2008 Revision ,
http://esa.un.org/migration/p2k0data .asp;
229. *** United Nations, 2009, http://esa.un.org/migration/p2k0data.asp ;
230. *** UNDP National Human Development Report – Romania (2007) Making EU Accession
Work for All. Fostering Human Development b y Strengthening the Inclusiveness of the
Labour Market in Romania . Bucharest ;
231. *** UNDP (2010), Human Development Report.Migration data from the Human
Development Report 2010 , http://hdr.undp.o rg/en/statistics/data/mobility/ ;
232. *** UNHCR (1997), Note on the Principle of Non -Refoulement ,
http://www.unhcr.org/refworld/docid/438c6d972.html ;
233. *** UNHCR (1998) Measures to improve the situation and ensure the human rights and
dignity of all migrant workers – Report of the working group of intergovernmental
experts on the human rights of migrants, Commission on Human Rights,
Intergovernmental working group of experts on the human rights of migrants,
http://www.unhchr.ch/Huridocda/Huridoca.nsf/TestFrame/e696166bf66373f3c125661
80046b9c6 ;

30 234. *** UNHCR Statistical Yearbook 2005, 2006, 2006, 200 7, 2008, 2009;
http://www.unhcr.org/pages/4a02afce6.html ;
235. *** UNHCR Tendințe de azil în Europa Centrală în perioada 2006 -2008 ,
http://www.u nhcr -centraleurope.org/romania ;
236. *** UNHCR 2011 Regional Operations Profile – Central Europe Romania,
http://www.unhcr.org/pages/49e48df96.html ;
237. *** United Nations Population Division (2000) Replacem ent Migration: Is It a Solution to
Declining and Ageing Population? New York ;
238. *** http://portal.unesco.org/shs/en/ev.php ;
239. *** Seville European Council 21 -22 June 2002, Presidency Conclusions, în
http://ec.europa.eu/research/era/docs/en/council -eu-29.pdf ;
240. *** Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I n r. 805 din 25/09/2006,
http://www.arca.org.ro/resurse/documentatii/Norma_Metodologica_azil_Romania.pdf ;
241. *** World Migration Report 2010, The Future Oof Migratio n: Building Capacities For
Change , International Organization for Migration, http://www.iom.int .