1. Metodica “Autoaprecierea imaginii de sine” (Traducere și adaptare de Ion Dafinoiu) , p.3-4 2. Autoaprecierea voinței (după E. Rudenski) , p.4-5 3…. [622041]

1 Cuprins:

1. Metodica “Autoaprecierea imaginii de sine” (Traducere și adaptare de Ion Dafinoiu) ,
p.3-4
2. Autoaprecierea voinței (după E. Rudenski) , p.4-5
3. Probă de evaluare a nivelului stimei de sine (scala Rosenberg, în varianta oferită de
Cristophe Andre și Fra ncois Lelord) , p.6
4. Metodica de studiere a încrederii în sine , Romek V.G. , p.7-10
5. Tehnica „Aveți încredere în forțele proprii?” (Traducere și adaptare de Jeni Suntion,
Filaret Suntion) , p.11-13
6. Chestionar de studiere a egoismului (Victor Bodo, Teste de per sonalitate, ed.2, Cluj –
Napoca, 2005) , p.13-15
7. Tehnica de studiere a stărilor depresive (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2,
Cluj-Napoca, 2005) , p.15-17
8. Test pentru studierea inteligenței emoționale (adaptat de Mihaela Roco după Barn și
D. Goleman) ,(tineri și adulți), p.17-20
9. Scalele diferențiale ale emoțiilor, K. Izard , p.21
10. Ce atitudini adoptați cel mai frecvent ?(elaborat de Fabrice Lacombe, trad. de Pelea Alina) ,
p.21-27
11. Metodica de diagnosticare a nivelului capacităților empatice , (V. V. Boico) , p.28-30
12. METODICA "SIMPTOMELE PSIHOLOGICE ALE STRESULUI" ,p.30-31
13. Test: „Controlul stării de stres” , (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2,
Cluj-Napoca, 2005) , p.31-33
14. Testul Thomas -Kilmann , Privind comportamentul în situații conflictuale , p.33 -38
15. Meto dă de diagnosticare a relațiilor interpersonale (T. Leary) , p.40 -47
16. Diagnostica nivelul ui de anxietate școlară Fillips, p.47 -52
17. Metoda determinării stilului de conducere (Juravleov) , p.52 -55
18. Studierea orientărilor valorice (metoda M. Rokeach) , p.56 -59
19. Diag nosticarea tipului de motivație la studenții contemporani , p.60 -62
20. Testul de studiere a structurii intelectului (Rudolif Amthauer), p.62 -84
21. Studierea relațiilor interpersonale în colectivul de elevi Sociometria ,p. 85 -86
22. Chestionar caracterologic (H.Leongar d, H.Schmieschek) ,p.87 -91
23. Accentuarea tipurilor de personalitate , Licico, p.91-110

2 24. Chestionarul de diagnosticare patocaracterologic (CDP) , p.111 -116
25. Riscul dezadaptării sociale Scala lui Iu. V. Popov, N. I. Ivanov , p.117 -118
26. Metodica „Comportamentul” (E.V . Saenco) , p.118 -119

3 Metodica “Autoaprecierea imaginii de sine”
(Traducere și adaptare de Ion Dafinoiu)

Scopul : autoaprecierea imaginii de sine (a „eului actual‖ și a „eului ideal‖) .
Organizarea „eului‖, modu l în care o persoană se definește ea însăși se exprimă prin
avansarea unei „scheme a eului". Dacă un sentiment pozitiv este asociat cu conceptul de sine al
unei persoane, atunci înregistrăm o stimă de sine elevată. Dacă stima de sine este slabă,
înregistră m un concept de sine asociat unui sentiment negativ.
Instrucțiunea: „Pentru a vă ajuta în obținerea informațiilor despre eul dv. actual și eul
ideal, vă prezentăm o listă de 32 adjective reprezentând o trecere în revistă a unor
caracteristici pozitive și n egative. Utilizarea unei astfel de liste își are originea în practica și
ideile lui C. Rogers. Sincer vorbind, lista nu este un test; ea nu conține răspunsuri bune sau
greșite, ci doar informații despre felul în care vă vedeți dv. înșivă. Citiți adjective le notate
mai jos. Plasați un X în coloana intitulată „Cum sînt în prezent‖, în dreptul fiecărui cuvânt
care, după părerea dv., exprimă o trăsătură ce vă caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe
care le -ați făcut, recitiți lista. De această dată însem nați cu 0 în coloana intitulată „Cum aș dori
să fiu‖ fiecare cuvânt care exprimă însușirea pe care ați dori să o aveți dacă ați putea fi o
persoană ideală ‖.

Fișa de răspuns
Metodica: „Autoaprecierea imaginii de sine”
Numele, prenumele ____________________ _______ Vârsta________ clasa_________
Instituția _________________________ Data realizării_______________________

Cum sunt în
pr ez ent (X) Cum aș dori
să fiu (0) Cum sunt în
pr ez ent (X) Cum aș dori
să fiu (0)
Emotiv Vesel
Impr esionabil Invidios
Plin de umor Ener gic
Independent Politicos
Prietenos Liniștit
Ambițios Iscusit
Inter esant Sigur
Cinstit Maleabil
Atrăgător Interiorizat
Rez ervat Fragil
Entuziast Sincer
Mediu Relaxat
Sensibil Puternic
Demn de
încr eder e Cinic
Inteligent Impulsiv
Comod Apatic

Interpretarea rezultatelor:
Cantitativ: __________________
Calitativ: ____________________________________________________________________

Interpretarea rezulta telor:

4 Cantitativ: Pentru a afla scorul fiecărui elev, acordați un punct pentru fiecare adjectiv
notat în ambele coloane („Cum sunt în prezent" și „Cum aș dori să fiu"), respectiv cu zero puncte
pentru cele care în ambele coloane nu au primit nici un semn. Dacă un adjectiv e ste notat doar în
una din coloane, el nu primește nici un punct. Pentru obținerea notei totale, faceți suma
punctelor.
Calitativ: Examinarea imaginii de sine prin acest procedeu nu presupune scoruri precise.
Vă propunem ipoteza că existența unui acord de c el puțin 75% (un punctaj de cel puțin 24)
sugerează un nivel rezonabil al confortului psihic pe care îl are subiectul. Dar nu este exclus ca,
deși având o notă mare, inexistența unui acord asupra unor calități considerate de el importante
să provoace senti mente puternice de frustrare, după cum o notă mică să -i asigure un echilibru
psihic rezonabil, ceea ce înseamnă că a învățat să accepte așa cum este, mai mult sau mai puțin
departe de modelul ideal la care aspiră.

Autoaprecierea voinței
(după E. Rudensk i)

Scop : determinarea nivelului autoaprecierii voinței;
Materiale : fișa de răspuns, stilou;
Instrucțiuni: răspunde -ți, vă rog, cât mai sincer la întrebările care urmează prin „da‖, „nu știu‖
sau „nu‖.

1. Sunteți în stare fără eforturi deosebite să duceți p ână la capăt o activitate, care nu vă este
interesantă, ne cătând la faptul că aveți posibilitatea s -o întrerupeți și mai apoi să reveniți ?
2. Depășiți fără eforturi deosebite rezistența internă atunci când aveți de efectuat ceva neplăcut
pentru dvs. ?
3. În caz că nimeriți într -o situație de conflict, sunteți în stare să vă luați în mâini ca să priviți
realist și obiectiv situația?
4. Dacă vă este indicată o dietă, veți fi capabil să depășiți toate ispitele culinare?
5. Veți găsi puteri să vă sculați dimineața mai d evreme ca de obicei, după cum ați planificat de cu
seară?
6. Rămâneți la locul unei întâmplări pentru a depune mărturie ?
7. Răspundeți repede la scrisori ?
8. Dacă vizita dentistului vă provoacă frică, veți reuși fără dificultăți să depășiți această emoție și
să nu vă schimbați intenția în ultimul moment ?
9. Veți consuma un medicament extrem de neplăcut, la recomandarea insistentă a medicului ?
10. Veți îndeplini o promisiune pripită, chiar dacă îndeplinirea ei vă va aduce multă bătaie de cap,
cu alte cuvinte vă țineți d e cuvânt ?
11. Fără îndoieli vă deplasați într -un oraș străin?
12. Respectați cu strictețe regimul zilei: ora deșteptării, ora mesei, pregătirea temelor etc.?
13. Nu vă place să aveți datorii la bibliotecă ?
14. Cea mai interesantă emisiune televizată nu vă va impune să a mânați executarea unei activități
urgente și importante ?
15. Veți reuși să întrerupeți cearta și să muțiți, chiar dacă vă par foarte usturătoare cuvintele
‖inamicului‖?

Prelucrarea rezultatelor :
La cele 15 întrebări se va răspunde prin „da‖(2 puncte), „nu șt iu‖(1 punct), „nu‖(0 puncte).

Interpretarea rezultatelor :
0-12 puncte relevă un grad scăzut al dezvoltării voinței.

5 Subiectul alege doar activități interesante și lesne de îndeplinit chiar dacă acest
fapt îi poate dăuna. Este indiferent față de obli gațiuni. Orice instrucțiune,
obligațiune o percepe ca o povară. Este posibilă existența egoismului. E necesară
schimbarea atitudinii față de persoanele din jur și modificarea unor trăsături de
caracter.
13-21 puncte denotă un grad mediu al dezvol tării voinței;
În cazul apariției unui obstacol acționează pentru al depăși. Însă dacă există
posibilitate, alege calea de a -l ocoli. Se străduiește să îndeplinească promisiunea.
Cu greu, dar îndeplinește munca neplăcută. Nu -și asumă obligațiuni suplimentare
din propria inițiativă. Este necesară exersarea voinței.
22-30 puncte indică un grad înalt al dezvoltării voinței.
Persoană pe care te poți bizui. Nu se sperie nici de însărcinările care -i înfricoșează
pe alții. Însă e nevoie de atras atenția la așa trăsături, precum flexibilitate, toleranță,
bunătate.

6 Probă de evaluare a nivelului stimei de sine
(scala Rosenberg, în varianta oferită de Cristophe Andre și Francois Lelord)

Scop: Cercetarea nivelului stimei de sine .
Vârsta : Începând cu vârsta de 15 ani
Instrucție : „Chestionarul oferă o imagine despre nivelul stimei dvs. de sine. Citiți cu atenție
fiecare frază și răspundeți în cel mai scurt timp, marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie
cel mai mult de punctul dvs. de vedere ac tual.‖
Cotarea și interpretarea rezultatelor:
1. Calculați punctajul după următoarele indicații:
• Pentru răspunsurile la întrebările 1, 3, 4, 7, 10:
"Total de acord" – 4 puncte;
"De acord" – 3 puncte;
"Dezacord" – 2 puncte;
"Total dezacord" – 1 punct.
• Pentru răspunsurile la întrebările 2, 5, 6, 8, 9:
"Total de acord" -1 puncte;
"De acord" – 2 puncte;
"Dezacord" – 3 puncte;
"Total dezacord" – 4 puncte.
2. Faceți suma tuturor punctelor.

Notele ce se pot obține la acest chestionar se situează între 10 (cea mai scăzută notă posibilă a
stimei de sine) și 40 (cea mai ridicată notă posibilă a stimei de sine).
• Un scor cuprins între 10 și 16 tinde să indice o stimă de sine mai degrabă scăzută.
• Între 17 și 33 , sunteți în grupul subiecților cu stimă de sine medie.
• Între 34 și 40 , aparțineți fără îndoială grupului de persoane cu înaltă stimă de sine.

Fișa de răspuns
Probă de evaluare a nivelului stimei de sine
Nume, prenume ______________________________ vârsta ________
Instituția ____________________________ ____ Data realizării __________________

Întrebările chestionarului Total
de
acord De
acord Dezaco
rd Total
dezacor
d
1. În general, sunt mulțumit de mine
2. Uneori mă gândesc că nu valorez nimic
3. Cred că am o serie de calități bune
4. Sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca ceilalți
5. Simt că nu am în mine prea multe de care să fiu mândru
6. Uneori mă simt realmente inutil
7. Mă gândesc că sunt un om de valoare, cel puțin la fel ca alte
persoane
8. Mi -ar plă cea să pot avea mai mult respect față de mine
însumi
9. Ținând cont de toate, am tendința să cred că sunt un ratat
10. Am o părere pozitivă despre mine

Numărul total de puncte: _____________
Interpretarea calitativă a rezultatelor: _______ ________________________________________

7 Metodica de studiere a încrederii în sine
Romek V.G.
Scopul : determina rea nivelului încrederii în forțele proprii, abilitatea de a avea curaj în
plan social și capacitatea de a întreține relații interpersonale.
Vârsta: pentru subiecții de la 14 ani în sus.
Instrucții : „Vă propunem un test alcătuit din 30 de itemi, pentru a vă face primă imagine
despre disponibilitatea dv. De a avea încredere în forțele proprii și studiază capacitatea Dvs. De
a întreține relații int erpersonale adecvate. Alegeți din cele trei variante de enunțuri doar una, care
reflectă în cea mai mare măsură propria părere în raport cu afirmațiile prezentate mai jos.
Enunțurile din colonița B, străduiți -vă să le utilizați cât mai rar posibil (nu mai des de 1 dată la 3
– 4 întrebări). ‖

Chestionarul

№ Afirmări

Enunțuri
A B C
1. Chiar dacă nu am dispoziție, am grijă să nu – i
indispun pe ceilalți. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
2. În prezența unei persoane autoritare (de ex.
directorul șc olii) mă sfiiesc ușor. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
3. Eu sunt o persoană destul de independentă. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
4. Atunci când apare o contradicție dintre mine și
o persoană apropiată, prefer să cedez pentru a
evita cea rta. deseori câte o
dată foarte rar
5. Dacă în timpul lecției, învățătorul se apropie de
banca mea, mă simt incomod. nu câte o
dată aproape tot
timpul
6. Eu destul de ușor aleg acea strategie
comportamentală, care îmi oferă cele mai mari
posibilități de a o bține ceea ce mi -am propus ca
scop. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
7. Circumstanțele sunt mai puternice ca mine,
ceea ce mă face să mă refuz de la mai multe
lucruri. deseori câte o
dată foarte rar
8. Mă incomodez, dacă alții îmi propun ajutor. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
9. Pot spune că, în general, eu îmi dirijez soarta. adevărat mi-i greu
să spun nu
10. Îmi este dificil să comunic altora despre
propriile sentimente, trăiri. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
11. Sunt impus de a mă l upta cu propria timiditate. permanent câte o
dată foarte rar
12. Sunt multe lucruri cu care mă pot mândri. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
13. Sunt nevoit de a -mi ascunde propriile
sentimente, trăiri. deseori câte o
dată foarte rar
14. Dacă în timpul di scuției apare o pauză, atunci mă simt
incomod ceva de
mijloc neapărat
găsesc ce să
spun
15. Decizia o iau repede, fără multe calculări „pro‖
și „contra‖ adevărat ceva de
mijloc nu-i adevărat

8 16. Reușesc ușor să cer executarea cărui va lucru nu-i
adevărat mi-i greu
să spun da
17. Cînd mă confrunt cu careva probleme școlare
mă sfiesc să mă adresez dirigintei sau altei
persoane competente. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
18. Sunt sigur că pe mine se poate miza în cele mai
dificile situații. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
19. Dacă am nevoie de prietenul meu, îl sun chiar și
la miezul nopții. adevărat câte o
dată nu-i adevărat
20. Nu am curajul să sun careva instituții oficiale adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
21. De regulă, obțin ceea de ce am ne voie. nu-i
adevărat mi-i greu
să spun da
22. Îmi este foarte greu să inițiez discuția cu o
persoană necunoscută. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
23. Dacă o rudă sau o persoană apropiată mă
inervează, atunci eu prefer să ascund
aceasta ceva de
mijloc să o anunț
despre
aceasta
24. Am aptitudini și destulă energie pentru a realiza
ceea ce îmi planific. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
25. Evit să spun lucruri care ar putea obijdui pe
cineva. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
26. Dacă cineva mă privește când fac ceva, atunci aceasta
mă
încurcă ceva de
mijloc nu atrag
atenția
27. Câte o dată îmi apar gânduri despre
inferioritatea mea. deseori foarte rar niciodată
28. Am grijă să nu deranjez prietenii cu problemele
mele. adevărat mi-i greu
să spun nu-i adevărat
29. Mă sfiez atunci când primesc complimente. deseori câte o
dată foarte rar
30. Ași putea spune că eu mă stimez adevărat în general,
e adevărat nu-i adevărat

Cotarea răspunsurilor și interpretarea rezultatelor: Se acordă punctaj în funcție de
varianta aleasă conform ceiei testului. Valoarea brută a fiecărei scale se calculează prin adunarea
punctajului pentru varianta aleasă la întrebările potrivite scalei corespunzătoare.

Cheia testul încrederii în sine (Romek V.G.)

Nr.
scalei Scala Nr.
întrebării Punctajul pentru varianta aleasă
A B C
I.
Încrederea în sine (ÎS) 3 3 2 1
6 3 2 1
9 3 2 1
12 3 2 1
15 3 2 1
18 3 2 1
21 1 2 3

9 24 3 2 1
27 1 2 3
30 3 2 1
II. Curajul social (CS) 2 1 2 3
5 3 2 1
8 1 2 3
11 1 2 3
14 1 2 3
17 1 2 3
20 1 2 3
23 1 2 3
26 1 2 3
29 1 2 3
III. Inițierea contactelor sociale (ÎCS) 1 1 2 3
4 1 2 3
7 1 2 3
10 1 2 3
13 1 2 3
16 1 2 3
19 3 2 1
22 1 2 3
25 1 2 3
28 1 2 3

Pentru a transform a valorile brute în cele standard se utilizează următorul tabel de mai jos.
Indicii 1,2,3,4 corespund nivelului scăzut; indicii 5,6,7 – nivelului mediu; indicii 8,9,10 –
nivelului înalt.

10 Scala Valori standard (nivelul)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Încrederea în sine 10-13 14-15 16-17 18-20 21-22 23-24 25-26 27-28 29 30
Curajul social 10-13 14-15 16-18 19-20 21-22 23-24 25-26 27 28-29 30
Inițierea contactelor
sociale 10-12 13-14 15-16 17 18-20 21-23 24 25-26 27-28 29-30

Fișa de răspuns.
Numele, Prenumele__________________________ Data examinării_________________
Clasa______________________________________
Data nașterii________________________________

Scalele
ÎCS CS ÎS
Nr.
itemului Răspunsul Punctajul Nr.
itemului răspunsul Punctajul Nr.
itemului Răspunsul Puncta
jul
1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
13 14 15
16 17 18
19 20 21
22 23 24
25 26 27
28 29 30
Total Total Total

Concluzie__ ___________________________________________________________________
________

11 Tehnica „Aveți încredere în forțele proprii?”
(Traducere și adaptare de Jeni Suntion, Filaret Suntion)

Scop ul: Cercetarea nivelului de încredere în forțele proprii.
Vârsta: Începând cu vârsta de 15 ani.
Instrucție: „Pentru fiecare întrebare /enunț alegeți – fără a vă gândi prea mult varianta de
răspuns care vi se potrivește în cea mai mare măsură. Însemnați varianta aleasă prin semnul „X‖
în fișa de răspuns‖.

Întrebările testul ui:
1. Cum definiți insuccesul?
a) o incapacitate de sesizare a oca ziilor favorabile;
b) o forță adversă, implacabilă;
c) un hazard nefericit: insuccesul trebuie acceptat cu resemnare.
2. Vorbiți în public și vă pierdeți șirul ideilor. Ce faceți?
a) îmi p ierd cumpătul;
b) îmi cer scuze, mă bâlbâi, îmi caut notițele;
c) cu puțin umor, depășesc momentul.
3. Sunteți invitat la o petrecere unde nu cunoașteți pe nimeni și unde participanții se cunosc
destul de puțin între ei. Cum procedați?
a) adopt o atitudine de observare și așteptare;
b) mă atașez unui mic grup;
c) relansez o conversație inițiată de altcineva;
d) părăsesc petrecerea
4. Sunteți la cafenea, restaurant sau în alt local unde se servesc bucate și vi se aduce un fel de
mâncare pe care nu l -ați co mandat. Cum reacționați?
a) nu spun nimic;
b) cu amabilitate atrag atenția ospăta rului, dar accept ce mi s -a adus;
c) calm, îl rog pe ospătar să -mi aducă ceea ce am comandat.
5. În cursul unei expuneri, atunci când răspundeți la o lecție, la un seminar, v ă deranjează
auditoriul care vă urmărește în tăcere?
a) da, mă simt stingherit;
b) nu prea agreez situația;
c) nu mă deranjează, ba dimpotrivă: pot evalua astfel impactul spuselor mele.
6. Un coleg vorbește despre dv. destul de puțin elogios. Cum reacționa ți?
a) îi cer imediat explicații;
b) încerc să înțeleg ce mi se repro șează;
c) accept situația, în fond nu pot să plac tuturor;
d) mă simt foarte jignit.
7. La orice discuție mai aprinsă vă simțiți stânjenit?
a) da, suport greu situațiile conflic tuale;
b) nu, mă lasă indiferent;
c) dimpotrivă, mă stimulează.
8. Puteți să întrerupeți un interlocutor prea vorbăreț?
a) nu, mi se pare foarte neplăcut acest gest;
b) o fac uneori, dar este neplăcut;
c) o fac destul de frecvent și cu multă ușurință.
9. Sunteți de obicei optimist cu privire la viitorul dv. ?
a) da, viața oferă suficiente soluții pentru a fi optimist;
b) nu, sunt mai degrabă o fire neliniș tită, pesimistă.
10. Sunteți la rând la un ghișeu și se înain tează foarte încet. Ce faceți?
a) citesc un co tidian preferat;

12 b) intru în conversație cu un vecin;
c) le spun celorlalți cit de incapabili sunt funcționarii de la ghișeu;
d) cer să vină șeful.
11. În colectivul dv., majoritatea nu este de acord cu o propunere pe care o faceți. Cum
procedați?
a) renun ț la propunere;
b) încerc să conving unul – doi colegi să -mi susțină propunerea;
c) persist în opinia mea;
d) îmi adaptez propunerea.
12. Sunteți în vizită la un prieten și întâlniți o persoană importantă. Îi vorbiți aces teia despre dvs.
și despre posibi litățile dv. ?
a) da, nu ratez această ocazie;
b) nu, nu cred că este cazul;
c) da, dacă persoana îmi este sim patică.
13. Cum ați proceda dacă ar apărea un conflict între două persoane asupra cărora aveți
autoritate?
a) i-aș chema pe amândoi la mine și a ș stabili cine este vinovatul;
b) aș discuta cu fiecare în parte;
c) aș aștepta ca situația să se rezolve de la sine.
14. În cadrul unei serate mai plicticoase, încercați să o animați, să creați o at mosferă mai
plăcută?
a) da, adesea procedez astfel;
b) uneori am făcut acest lucru;
c) nu, nu fac asta.

Interpretarea rezultatelor:
1.Cantitativ: fiecare variantă de răspuns se va cota cu următorul punctaj:

Numărul
întrebării Varianta de răspuns Numărul
întrebării Varianta de răspuns
a b c d a b c d
1 5 1 2 – 8 1 2 5 –
2 1 2 5 – 9 6 1 – –
3 2 5 5 1 10 1 3 5 5
4 1 2 4 – 11 1 3 5 2
5 1 2 4 – 12 5 1 2 –
6 3 1 5 1 13 5 3 1 –
7 1 4 5 – 14 4 2 1 –

Calculați punctajul acumulat la toate întrebările.

2. Calitativ:
Dacă ați obținut:
Sub 36 de puncte : „Încrederea dv. în forțele proprii este extrem de scăzută. Vă lăsați foarte ușor
impresionat de ceilalți, considerați că ei sunt mai competenți, mai inteligenți. Faceți un efort și
depășiți -vă complexele; defectele dv. nu sunt mari, dar dovediți -vă calitățile ! Pentru început,
propuneți -vă obiective mai facile; o dată cu primele succese, ridicați ștacheta. Nu vă comparați
tot timpul numai cu cei mai buni.‖
Între 36 și 50 de puncte: „Aveți suficientă încredere în sine pentru a fi eficient, dar fără a vă
„strivi" colegii, cu personalitatea dv. dominantă. Sunteți un individ flexibil, accesibil opiniilor și
nu respingeți ideea de reconsiderare a unor probleme: acest lucru vi se pare normal și benefic.

13 Sunteți persoana ideală pentru munca în echipă. Dacă veți acorda atenția corespunzătoare
pregătirii profesionale, veți fi un om eficient și de succes. După caz, asumarea responsabilităților
conducerii și perfec ționarea în acest domeniu vor face din dv. un manager incontestabil.‖
Peste 50 de puncte: „ Nu treceți neobserv at în nici o situație! Știți să vă afirmați personalitatea și
să vă valorificați opiniile în orice condiții. Vă descurcați cu ușurință în situații sociale, pare că
nimic nu vă inhibă. Atenție însă! Prea multă încredere în sine se poate transforma ușor în
orgoliu, ceea ce ar putea dăuna capacității dv. de adaptare și relațiilor cu ceilalți: aceștia vă vor
evita și încet -încet veți rămâne singur. În plan funcțional, dacă persistați să nu luați în
considerare opiniile și infor mațiile celor din jur, vă veți co nfrunta cu mari dificultăți.‖

Fișa de răspuns
Test: „Aveți încredere în forțele proprii?”
Numele, prenumele ___________________________ Vârsta________ clasa_________
Instituția ______________________________ Data realizării ___________________

Numărul
întrebării Varianta de
răspuns Numărul
întrebării Varianta de
răspuns
a b c d a b c d
1 8
2 9
3 10
4 11
5 12
6 13
7 14
Interpretarea rezultatelor:
1. Cantitativ ______________________
2. Calitativ __________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Chestionar de studiere a egoismului
(Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj -Napoca, 2005)

Scopul: Cercetarea nivelului de manifestare a egoismului
Instrucție: „Vi se cere să răspundeți, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La fiecare
din ele există 3 variante de răspuns: „Da‖, Nu‖, „Nu sunt sigur(?).‖ Fiecare întrebare necesită
onestitate maximă. Citiți cu atenție fiecare frază și răspundeți în cel mai scurt timp, marcând cu
semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere.‖
Chestionar
1. Mai întâi vă gândiți la propria persoană și abia apoi la ceilalți?
2. Evitați să țineți cont de doleanțele celor din jur când lu ați o hotărâre?
3. Rar împărțiți ceva cu cei din jur?
4. Considerați că ceilalți sunt mai prejos decât dumnea voastră?
5. Cel mai important lucru pentru dumneavoastră este să vă satisfaceți propriile plăceri?
6. Puțin vă pasă ce sunt ceilalți?
7. Majori tatea banilor pe care îi aveți îi utilizați pentru propria persoană?
8. Banii economisiți, nu prea vă convine să -i cheltuiți nici măcar cu cei foarte apropriați?
9 În general nu prea săriți în ajutorul altora?
10. Participați la activități caritabile do ar dacă sunteți obligat?

14 11. Sunteți în competiție cu cei din jur?
12. Trebuie să câștigați din orice întotdeauna?
13. Ceilalți vă reproșează că nu știți să pierdeți?
14. Faceți ceva pentru ceilalți numai dacă sunteți răsplătit?
15. Într -o dispută verba lă aveți impresia că numai dumnea voastră aveți dreptate?
16. Indiferent despre ce este vorba, nu sunteți dispus să cedați?
17. Vă este greu să vă adaptați anturajului?
18. Aveți tendința de a -i neglija pe cei din jur?
19. Vă eschivați de la greutăți și l e lăsați pe seama altora?
20. Ceilalți trebuie să renunțe la multe din cauza dumnea voastră?
21. Vi se reproșează des că sunteți egoist?
22. Vi se reproșează des că sunteți nerecunoscător?
23. Sunteți foarte materialist?
24. Vă displace să auziți că al ții au succes?
25. Vă simțiți bine chiar dacă ceilalți lucrează și dumneavoastră stați sau vă distrați?
26. Evitați să simțiți compasiune pentru cei care suferă?
27. Considerați că prea multa generozitate este o slăbiciune?
28. Sunteți un om puțin socia bil?
29. În relații cu prietenii vă manifestați posesiv?
30. Dacă ceva nu vă interesează, înseamnă că nu are nici o importanță?
31. De obicei, suferința celorlalți vă lasă rece?
32. Mințiți des ca să vă salvați pielea?

Cotarea și interpretarea rezultat elor:
Notați cu -l punct răspunsurile afirmative, cu +1 punct cele negative și cu 0 cele nesigure.
25-32 puncte: Sunteți un om altruist, dotat cu mult bun simț. Fiind generos din fire, de multe
ori cădeți pradă egoismului celor din jur.
17-24 puncte: În general evitați să fiți egoist, dar de multe ori considerați că puțin egoism nu
strică. La dumneavoastră echilibrul dintre egoism și altruism înclină totuși spre altruism, chiar
dacă nu întotdeauna.
9-16 puncte: Sunteți un om plin de contradicții. Uneori su nteți extrem de egoist, altă dată
extrem de altruist. Dacă ați fi mai constant, relațiile cu cei din jur s -ar îmbunătăți mult.
0-8: Doar foarte rar puteți sa renunțați la egoismul acerb care vă caracterizează. Și dacă faceți
acte de binefacere le faceți de ochii lumii.
Punctaj negativ : Păreți lipsit de orice umbră de omenie. Aveți mari probleme în legătură cu
integrarea în societate. Ar fi indicat să consultați psihologul.

15 Fișa de răspuns
Chestionar de determinare a egoismului
Nume, prenume ________________________________ Vârsta __________ clasa _______
Instituția ______________________________________ data realizării ________________

Nr.
întreb. Varianta de
răspuns Nr.
întreb. Varianta de
răspuns Nr.
întreb. Varianta de
răspuns Nr.
întreb . Varianta de
răspuns
da nu ? da nu ? da nu ? da nu ?
1 9 17 25
2 10 18 26
3 11 19 27
4 12 20 28
5 13 21 29
6 14 22 30
7 15 23 31
8 16 24 32

Num ărul total de puncte _____________
Interpretarea calitativă a rezultatelor: ___________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________ ______________________________
____________________________________________________________________________

Tehnica de studiere a stărilor depresive
(Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj -Napoca, 2005)

Scop ul: Cercetarea nivelului de rezistenț ă la situațiile stresante, a existenței stării de depresie
la moment.
Instrucți uni: „Vi se cere să răspundeți, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La fiecare
întrebare există 3 variante de răspuns: „Da‖, Nu‖, „Nu sunt sigur(?).‖ Citiți cu atenție fiecare
frază și răspundeți în cel mai scurt timp, marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai
mult de punctul dvs. de vedere.‖

Chestionar
1. Sunteți o fire pesimistă?
2. Sunteți majoritatea timpului o persoană nehotărâtă?
3. Suferiți de mu lte neîmpliniri?
4. Nu știți să vă bucurați de viață?
5. Stările depresive țin mult?
6. Sunteți o persoană care tinde să se izoleze de ceilalți?
7. Considerați că ceilalți vă sunt superiori?
8. Un eșec vă marchează profund?
9. Suferiți mult din cauza plictiselii?
10. Aveți o viziune sumbră asupra vieții?
11. În general nu vă place ceea ce faceți?
12. Modelul de comportament al celorlalți vă afectează profund?
13. Aveți multe stări de apatie în care nu doriți să faceți nimic?
14. În general vă mobiliz ați greu din cauza moralului scăzut?
15. Succesele celorlalți vă deprimă?
16. Aveți tendința de a vă plânge oricărei persoane ce este dispusă să asculte?
17. Considerați că nu primiți nimic din ceea ce doriți?

16 18. Simțiți că sunteți într -o situație care nu are nici o ieșire?
19. În general nu prea aveți încredere în oameni?
20. Sunteți neîmplinit pe plan sentimental?
21. Considerați că totul este sumbru?

Cotarea și interpretarea rezultatelor:
Notați cu „minus un punct‖ răspunsurile afirmative, cu „un punct ‖ răspunsurile negative și cu
„0 puncte‖ răspunsurile îndoielnice.
15-21 puncte : Sunteți o persoană care stă bine cu moralul. Având o perspectivă optimistă, vă
integrați ușor în viață.
8-14 puncte : În general nu aveți depresii, dar există momente în care v ă vine să lăsați totul
baltă. Nedreptatea și lipsa de înțelegere o suportați extrem de greu.
0-7 puncte : Moralul oscilează de la un pol la altul. Sunteți un om nehotărât care nu știe ce
vrea de la viață. În consecință, și stările de spirit sunt la fel. Ar fi cazul să vă hotărâți ce vreți și
să acționați fără nici o amânare. Lăsați nehotărârea la o parte.
Punctaj negativ: Depresia de care ați suferit a devenit cronică. Există metode de a trata
depresia fără medicamente. Aveți nevoie de consilierea psihotera peutulu i

17 Fișa de răspuns
Tehnica de studie re a stărilor depresive
Nume, prenume ________________________________ Vârsta __________ clasa _______
Instituția ______________________________________ data realizării ________________

Nr.
întreb. Varianta de răs puns Nr.
întreb. Varianta de răspuns
da nu ? da nu ?
1 12
2 13
3 14
4 15
5 16
6 17
7 18
8 19
9 20
10 21
11

Numărul total de puncte _____________
Interpretarea calitativă a r ezultatelor:
___________________________________________________________________________
__
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____

Test p entru studierea inteligenței emoționale
(adaptat de Mihaela Roco după Barn și D. Goleman)
(tineri și adulți).

Scopul : furnizează date mai semnificative despre capacitatea intelectuală generală a
subiectului, derivînd dintr -un fel de îmbinare intimă între proc esele cognitive și asociatele
lor afectiv -motivaționale și volitive.
Vârsta: de la 18 ani.
Instrucțiune: Vă prezentăm zece situații (scenarii) în care se poate afla orice om.
Imaginați -vă că vă aflați în situațiile respective și arătați cum veți proceda în mod concret,
alegând și bifănd în fișa de răspuns, una din cele patru variante de răspuns:

1) Sînteți într -un avion care intră brusc într -o zonă de turbulență și începe să
se balanseze puternic într -o parte și alta. Ce faceți?
(a) Continuați să citiți sau să v ă uitați la film, dând puțină atenție turbulenței
(b) Vă îngrijorați, urmăriți stewardesa și citiți fișa cu instrucțiuni în caz de
pericol.
(c) Câte puțin din a) și b).
(d) Nu observați nimic.

18 2) Mergeți în parc cu un grup de copii de patru ani. O fetiță începe să plângă ,
deoarece ceilalți nu vor să se joace cu ea. Ce faceți?
(a) Nu vă amestecați, lăsați copiii să rezolve singuri problema.
(b) Vorbiți cu ea și o ajutați să găsească o modalitate de a -i face pe ceilalți să se
joace cu ea.
(c) Ii spuneți cu o voce blândă să nu plângă.
(d) încercați să -i distrageți atenția și îi arătați câteva lucruri cu care se poate juca.
3) Imaginați -vă că sînteți student și doriți să obțineți o medie mare pentru
bursă. Ați constatat că una dintre note vă scade media. Ce faceți?
(a) Vă faceți un plan special pent ru a vă îmbunătăți nota la cursul respectiv, fiind
hotărît să urmați planul.
(b) Vă propuneți ca în viitor să luați note mai bune la acest curs.
(c) Considerați că nu contează mult ceea ce ați făcut la acest curs și vă concentrați
asupra altor cursuri, la care not ele dumneavoastră sînt mai mari.
(d) Mergeți la profesor și încercați să discutați cu el obținerea unei note mai mari.
4) Imaginați -vă că sînteți agent de asigurări și telefonați la clienți pentru
prospectare. Cincisprezece persoane la rînd v -au închis telefonul și sînteți descurajat. Ce
faceți?
(a) Vă spuneți: "Ajunge pentru azi", sperând că veți avea mai mult noroc mâine.
(b) Vă evaluați calitățile care, poate, subminează abilitatea dumneavoastră de a
face vânzări.
(c) încercați ceva nou la următorul apel telefonic și vă s trăduiți să nu vă blocați.
(d) Găsiți altceva de lucru.
5) Sînteți managerul unei organizații care încearcă să încurajeze respectul
pentru diversitatea etnică și rasială. Surprindeți pe cineva spunînd un banc rasist. Ce faceți?
(a) Nu-1 luați în seamă — este numai o glumă.
(b) Chemați persoana respectivă în biroul dumneavoastră pentru a -i face
observație.
(c) Vorbiți pe față, pe loc, spunînd că asemenea glume sînt nepotrivite și nu vor fi
tolerate în organizația dumneavoastră.
(d) Ii sugerați persoanei care a spus gluma să urmez e un program de școlarizare
privind diversitatea.
6) încercați să calmați un prieten înfuriat pe un șofer care era să -1 accidenteze
foarte grav. Ce faceți?
(a) îi spuneți să uite evenimentul pentru că nu a pățit nimic.
(b) încercați să -i distrageți atenția de la aces t eveniment vorbindu -i despre
lucrurile care -i plac foarte mult sau care îl interesează.
(c) îi dați dreptate, considerînd, ca și el, că celălalt i -a pus în pericol viața.
(d) îi relatați că și dumneavoastră vi s -a întîmplat mai demult ceva asemănător,
dar după ac eea v -ați dat seama că, după cum conduce, șoferul va ajunge în mod sigur la
spitalul de urgență.
7) Dumneavoastră și partenerul de viață (prietenul) ați intrat într -o discuție
aprinsă, care a devenit foarte repede un meci de țipete. Sînteți amîndoi furioși și , în focul
furiei recurgeți la atacuri personale pe care într -adevăr nu le înțelegeți, dar le continuați.
Care este cel mai bun lucru de făcut?
(a) Luați o pauză de 20 de minute și apoi reluați discuția.
(b) Opriți cearta de îndată, pentru că nu contează ce spune partenerul
dumneavoastră.
(c) Spuneți că vă pare rău și îi cereți partenerului să își ceară la rîndul lui iertare.

19 (d) Vă opriți un moment, vă adunați gîndurile și, apoi, vă precizați punctul
dumneavoastră de vedere.
8) Imaginați -vă că ați fost numit șeful unei noi echipe care încearcă să
găsească o soluție creativă la o problemă sîcîitoare de serviciu. Care este primul lucru pe
care îl faceți?
(a) Notați pașii necesari pentru rezolvarea rapidă și eficientă a problemei.
(b) Cereți oamenilor să -și facă timp pentru a se cunoaș te mai bine între ei.
(c) începeți prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei, cît
timp ideile sînt proaspete.
(d) începeți printr -o ședință de dezlănțuire a ideilor (brainstorming), încurajînd pe
fiecare să spună orice idee îi vine în minte, indiferent cît de fantastică pare.
9) Fiul dumneavoastră este extrem de timid și a fost foarte sensibil și un pic
înfricoșat de locurile și oamenii străini, de cînd s -a născut. Ce faceți?
(a) Acceptați că are un temperament sfios, timid și căutați căi de a -1 prot eja de
situații care să -1 tulbure.
(b) îl duceți la un psihiatru de copii.
(c) îl expuneți intenționat la mai mulți oameni și în locuri străine, astfel încît să -și
poată infringe frica.
(d) Organizați o serie neîntreruptă de experiențe care să -1 învețe pe copil să ia
treptat contact cu oameni și situații noi.
10) Considerați că de mulți ani ați dorit să reîncepeți să practicați un sport pe
care l -ați încercat în copilărie, iar acum pentru distracție, în sfîrșit, v -ați hotărît să începeți.
Doriți să vă folosiți cît mai efic ient timpul. Ce faceți?
(a) Vă limitați la timpul strict de exercițiu în fiecare zi.
(b) Alegeți exerciții care vă forțează mai mult abilitatea (care vi se par mai grele).
(c) Exersați numai cînd, în mod real, aveți dispoziție.
(d) încercați exerciții care sînt cu mult pe ste abilitățile dumneavoastră.

Cotarea răspunsurilor și interpretarea rezultatelor: Se adună punctele la
cele 10 răspunsuri conform cheii testului.
Semnificația scorului global este:
– pînă la 100: sub medie; -100-150: mediu;
– peste 150: peste medie;
– 200: excepțional.

Cheia testului:

Nr. item Răspuns Puncte Nr. item Răspuns Puncte
1 a 20 6 a 5
b 20 b 5
c 20 c 20
2 b 20 7 a 20
3 a 20 8 b 20
4 c 20 9 b 5
5 c 20 d 20
10 b 20

Fișa de răspuns.

20 Numele, Prenumele___ Data examinării
Clasa
Vârste

Nr. item Notarea răspunsurilor Nr. item Notarea răspunsurilor
Răspuns Puncte Răspuns Puncte
1 a 6 a
b b
c c
2 a 7 a
b b
c c
3 a 8 a
b b
c c
4 a 9 a
b b
c c
5 a 10 a
b b
c c

21 Scalele diferențiale ale emoțiilor
K. Izard

Scop ul: determinarea emoțiilor dominante care permit descrierea calitativă a dispoziției;
Materiale: fișa de răspuns, stilou;
Instrucțiun i: „Apreciați în ce măsură fiecare noțiune descrie starea dvs. în acest moment
indicând cifra corespunzătoare. Semnificația cifrelor:
―1‖ – deloc nu corespunde;
―2‖ – cred că este aș a ;
―3‖ – așa este.

Scala emoțiilor în noțiuni
I. atent concentrat stăpânit
II. delectat fericit bucuros
III. mirat uluit uimit
IV. abătut trist înfrânt
V. înfuriat mânios bezmetic
VI. simt ură simt repulsie simt scârbă
VII. dispr ețuitor sfidător îngâmfat
VIII. înfricoșător strașnic în panică
IX. timid șovăielnic pudoare
X. regrete vinovat părere de rău

Se va calcula suma punctelor în fiecare rând. Datele obținute se inserează ―suma‖. Astfel
se scot la iveală emoți ile dominante care permit descrierea calitativă a dispoziției. Apoi
după formula de mai jos se va determina indicele dispoziției.

K (dispoziția) = (suma emoțiilor pozitive C1 + C2 + C3 + C9 + C10) /
(suma emoțiilor negative C4 + C5 + C6 + C7 + C8)
K mai mare ca 1 – dispoziție pozitivă;
K mai mic ca 1 – dispoziție negativă.

În cazul dispoziției negative autoaprecierea scade.

Ce atitudini adoptați cel mai fr ecvent ?
(elaborat de Fabrice Lacombe, trad. de Pelea Alina)
Scopul: Identificarea tipurilor de atitudini.
Instrucțiune: Această grilă vă permite să analizați modul dumneavoastră de a comunica,
însă orice test are limitele pe care i le trasăm noi. Și acesta va avea limitele pe care i le veți
stabili dumneavoastră. Această autoe valuare nu vă poate spune cine sunteți, ea este menită să
vă ajute să vedeți mai bine cum acționați. Nu vă grăbiți. Alegeți un loc liniștit. Nu există
răspunsuri bune sau greșite. Rezultatele vor descrie felul dumneavoastră de a comunica.
Pentru fiecare af irmație, alegeți unul dintre răspunsurile urmă toare :

22 Sunt de acord 3
Tind să fiu de acord 2
Tind să nu fiu de acord 1
Nu sunt de acord 0
Trebuie să alegeți un răspuns într -un sens sau în celălalt.

Nr. Afirmații 0 1 2 3
1.
Deseori, evit să îmi arăt prea devreme intențiile și
aceasta nu mă împiedică să obțin ceea ce vreau.

2.
Când sunt într -un grup, îi las pe ceilalți să hotărască: de
cele mai multe ori, ei sunt mai la curent ca mine.

3.
Câteodată nu servește la nimic să te porți cu mănuși.
Treb uie să fii ferm și gata.

4.
Am tendința de a mă simți repede com plexat în prezența
celorlalți, dar aceasta nu înseamnă că mă devalorizez.

5.
La începutul unei noi acțiuni, mi -e ușor să îmi spun că
totul va merge bine. Nu e nici o problemă.

6.
Mi se întâmplă frecvent să fac cum fac ceilalți și să mă
conformez grupului, chiar dacă acțiunea acestuia nu
cores punde exact dorințelor mele.

7.
Pentru mine este mult mai ușor să acțio nez pe ocolite
decât să cer direct.

8.
În caz de dezacor d, îi las pe alții să se descurce și să
găsească o soluție.

9.
Per ansamblu, am mare încredere în oamenii din jurul
meu.

10.
Mă interesează să fiu bine văzut de ceilalți, am nevoie să
mă simt acceptat.

11.
Contrazic repede oamenii, ceea ce împiedică
discursurile conformiste și face discuția să înainteze.

12.
De multe ori mă tem să nu greșesc față de ceilalți și

23 uneori acest lucru este un handicap pentru mine.

13.
Îmi place să fiu liniștit, apreciez o anu mită distanță în
relațiile mele.

14.
Apreciez exercitarea autorității atât pe plan profesional,
cât și în situațiile ce presupun luarea de decizii.

15.
Mi se întâmplă prea des să accept să fac ceva, deși aș
vrea să refuz.

16.
De multe ori, mă enervează când mi se spun lucruri
lipsite de interes.

17.
Nu îmi este greu să îi arăt interlocu torului că se
contrazice. Este o atitudine eficientă pentru că astfel el se
simte în inferioritate.

18.
Arăt foarte rar că sunt nemulțumit sau furios.
19.
Îmi este foarte ușor să le arăt celorlalți ce simt și ce
gândesc.

20.
Nu-mi place să fac lucruri prea neobișnuite. Sunt mai
degrabă adeptul rutinei.

21.
De multe ori, am impresia că nu sunt apreciat la
adevărata mea valoare.

22.
Nu ezit să le arăt celorlalți cum mi se par. Nu mă calcă
ei pe mine în picioare!

23.
Îmi este ușor să vorbesc în cadrul unui grup. Mi se
întâmplă deseori să mă simt lider.

24.
De multe ori, evit să le spun celorlalți ce gândesc și le
spun ceea ce vor să audă.

25.
Sunt ironic destul de frecvent.
26.
Sunt în stare să îmi schimb ușor felul de a comunica, în
funcție de situație sau de interlocutor.

27.
Sunt considerat un tip descurcăreț. Ies ușor dintr -o
situație jenantă.

28.
De multe ori, mă irită cei care dirijează sau care fa c pe

24 șefii.

29.
Sunt foarte sensibil la judecățile și atitu dinea celorlalți
atunci când iau cuvântul în cadrul unui grup sau atunci
când mă exprim.

30.
Merg până în pânzele albe atunci când hotărăsc să fac
ceva și rareori mă dau bătut pe parcurs.

31.
Evit discuțiile și îmi este destul de ușor să fiu de acord cu
interlocutorii mei.

32.
Obțin destul de ușor ceea ce vreau fără să cer. Este o
adevărată artă.

33.
Viața este o adevărată luptă și cred că trebuie să fiu
puternic ca să nu fiu înfrânt.

34.
După părerea mea, totul ar merge mai bine dacă
oamenii ar respecta regulile de politețe.

35.
Într-o discuție, de multe ori fac în așa fel încât să am
ultimul cuvânt și, de altfel, îl și am în majoritatea
cazurilor.

36.
Când urmează s ă negociez ceva, îmi spun de multe ori
că persoana cealaltă va fi ușor de „dus".

37.
Când apare o problemă în relația mea cu cineva, analizez
atent situația, mă bazez pe fapte și caut să văd cum
putem găsi împreună o cale de a ne înțelege și de a face
să fie bine pentru ambele părți.

38.
Îmi este ușor să -mi găsesc locul într -un grup unde nu
cunosc multă lume.

39.
Când am dreptate, am dreptate. Discuțiile nu mai au
nici un rost și mă cam enervează.

40.
Foarte des, nu are rost să spui care e problema. Celălalt
va înțelege repede că lucrurile nu merg bine.

41.
In relațiile mele, adopt o strategie destul de ambiguă, dar
reușesc să obțin un minim din ceea ce îmi doresc.

42.
Deseori, prefer să nu spun nimic, deși mi-ar fi ușor să îl
„pun la punct" pe cel care vorbește.

25 43.
Mă întreb de multe ori ce așteaptă celă lalt de la mine.
44.
Îmi este greu să suport un interlocutor nemulțumit,
morocănos sau antipatic.

45.
Apreciez schimbările în relațiile cu ceilalți și îmi place să
întâlne sc oameni noi.

46.
Simt deseori că îmi sunt înșelate așteptările.
47.
În general, accept remarcile care mi se fac, chiar dacă
nu sunt justificate. Nu îmi place să fac caz.

48.
Sunt foarte deschis la idei diferite de ale mele, chiar și în
cazul u nui puternic dezacord.

49.
Sunt mai degrabă îndrăzneț, nu sunt ușor de
intimidat.

50.
În general, sunt bine informat și la curent cu bârfele.
51.
Nu mă tem că aș putea fi influențat de ceilalți și știu
exact ce vreau.

52.
Îmi este greu să pa rticip la discuțiile din cadrul unui grup.
Oamenilor le este greu și le ia mult timp să cadă de
acord.

53.
Găsesc ușor elementul pozitiv al unei situații aparent
total negative.

54.
Sunt foarte exigent față de mine însumi și ceilalți ar
trebui să f ie la fel.

55.
Sunt foarte disponibil față de ceilalți și îmi este ușor să
îi ascult.

56.
Sunt mai degrabă genul actor și sedu cător în relația cu
interlocutorii mei.

57.
Apreciez contactele cu oamenii, fie că e vorba despre
prieteni sau despre persoane pe care le cunosc foarte
puțin.

58.
Consider că oamenii nu ascultă sufi cient, așa că trebuie
să știi să îți impui punctul de vedere.

26 59.
Când sărbătorim ceva în familie, vreau să le fac impresie
bună rudelor.

60.
Cred că am o oareca re carismă, pentru că oamenii mă
ascultă fără probleme.

61.
Îmi găsesc ușor scuze ca să nu mă implic într -o
situație delicată.

62.
Seducția este secretul unei bune comunicări și, de
altfel, încerc foarte frecvent să îmi seduc interlocutorul.

63.
De multe ori, în relațiile mele mă com port cu o anumită
rigoare. Mă asigur că ne -am înțeles bine asupra a ceea ce
facem sau hotărâm.

Cotarea răspunsurilor și interpretarea rezultatelor:
Rezultatele acestui test ilustrează calitatea modului dumnea voastră de a comunica din
perspectiva celor șase tendințe relaționale descrise în paginile precedente :
1 – atitudine deschisă: afirmare a propriei persoane, influență, empatie, înțelegere a
celuilalt, încredere, cla ritate funcțională;
2 – atitudine de d ominație agresivă: atac, mali țiozitate, duritate, lipsă de politețe;
3 – atitudine de manipulare : distragerea atenției, confuzie, urmărirea unui obiectiv
ascuns ;
4 -atitudine de supunere pasivă : repliere, retragere în sine, acceptarea fără
discernământ , fugă pasivă ;
5 – atitudine de supunere activă : evitarea confruntării, fugă activă ;
6 – atitudine de supunere agre sivă: retragere în sine într -o opoziție pasivă, cinism, luare
în râs.
Folosind tabelul de mai jos, stabiliți numărul de puncte cores punz ător fiecărui răspuns,
iar apoi faceți totalul pentru fiecare coloană.
Exemplu : dacă ați dat răspunsul 3 la întrebarea 10, atunci puneți 3 puncte în dreptul
numărului 10.

27 Cheia testului:
Deschi dere. Agre sivitate
. Manipu lare. Supu nere
pasivă. Supu nere
activă. Supu nere
agresivă.
4 5 3 1 2 8 16
9 14 11 7 6 10 21
19 23 17 27 13 12 25
26 30 22 32 15 18 28
37 38 33 36 20 24 34
45 48 35 41 31 29 40
51 53 39 50 43 44 42
55 57 49 56 47 59 46
60 63 58 62 52 61 54
Există de două ori mai multe răspunsur i vizând comportamentul deschis. Așadar,
împărțiți la doi punctajul obținut la această rubrică.
Strategia dumneavoastră dominantă Strategia dumneavoastră de rezervă
= =
Vizualizați rezultatele cu ajutorul unei histograme
Pentru a vă vizualiza mai bine re zultatele, puneți punctajele obținute într-un grafic cu coloane.

Deschidere Agresivitate Manipulare Supunere
pasivă Supunere
activă Supunere
agresivă.
27
24
21
18
15
12
9
6
3
0

Remar că: Aceste punctaje scot în evidență niște tendințe care vă pot ajuta să aveți o
percepție mai corectă asupra propriei persoane. Am preferat să nu ofer nici o indicație privind
importanța vreuneia dintre cele șase tendințe relaționale, deoarece fiecare va ști să evalueze
tendințele și să vadă în ce măsură corespund modului în care se percepe el însuși. Faceți -vă timp să
recitiți afirmațiile în care vă recunoașteți (la care aveți punctaj mare), fiindcă acest lucru vă
poate ajuta să vă percepeți mai corect.

28 Metodica de diagnosticare a nivelului capacităților empatice
(V. V. Boico)
Scopul: studierea nivelului de dezvoltare a diferitor tipuri de empatie la profesori.
Material: foaia de răspuns, pix.
Instrucțiune: „Citiți atent fiecare afirmație. Dacă cor espunde comportamentului Dvs,
atunci pe foaia de răspuns în dreptul numărului afirmației puneți semnul „+‖, dacă nu –
semnul „ -„.
Fișa de lucru / Foaia de răspuns

Afirmația Răspunsul
1. Am deprinderea de a studia atent fața și comportamentul oamenilor ,
pentru a le înțelege caracterul, înclinațiile, aptitudinile.
2. Când cei din jur manifestă semne de nervozitate, eu de obicei rămân
calm.
3. Am o mai mare încredere rațiunii mele, decât intuiției.
4. Consider că este destul de corect din partea m ea să mă interesez de
problemele casnice ale colegilor mei.
5. Pot ușor să obțin încrederea altui om, dacă de asta este nevoie.
6. De obicei eu chiar din prima întâlnire ghicesc „suf letul apropiat‖ în
omul nou.
7. Din curiozitate, de obicei, încep discuția despre viață, muncă, politică cu
persoane întâmplătoare în tren, avion, autobuz.
8. Pierd echilibrul sufletesc dacă cei din jur sunt deprimați.
9. Intuiția mea este un mijloc mai sigur de înțelegere a celor din jur decât
cunoștințele și experi ența.
10. Este lipsă de tact dacă manifești curiozitate față de lumea internă a altor
persoane.
11. Deseori prin cuvintele mele eu ofensez oamenii apropiați, neobservând
aceasta.
12. Ușor pot să -mi imaginez un anumit animal, să simt starea lui.
13. Rareori reflectez asupra cauzelor faptelor oamenilor, care au față de
mine a atitudine nemijlocită.
14. Rareori primesc aproape de inimă problemele prietenilor mei.
15. Deseori presimt cu câteva zile înainte, că cu o persoană apropiată poate
ceva să s e întâmple, și așteptările se îndreptățesc.
16. În comunicarea cu partenerii de afaceri încerc să evit discuția despre
probleme personale.
17. Uneori apropiații îmi reproșează că sunt neatent față de ei.
18. Ușor mi se primește să copii intonația, mimica altora, imitându -i.
19. Privirea mea curioasă deseori îi sfiiește pe parteneri.
20. Zâmbetul străin deseori mă contaminează.
21. Deseori, acționând la întâmplare, găsesc abordarea corectă față de
persoană.
22. Este o prostie să plângi de fer icire.
23. Sunt capabil să mă contopesc totalmente cu persoana iubită, de parcă m –
aș dizolva în ea.
24. Rareori am întâlnit oameni, pe care să -i înțeleg fără multe cuvinte în
plus.
25. Deseori fără să vreau ori din curiozitate ascult discuțiile pers oanelor

29 străine.
26. Pot rămâne liniștit, chiar dacă în jurul meu toți se neliniștesc.
27. Îmi este mai ușor să simt inconștient esența omului, decât să -l înțeleg ,
„aranjând totul pe rafturi‖.
28. Am o atitudine calmă față de micile neplăceri care s e pot întâmpla cuiva
din membrii familiei mele.
29. Mi-ar fi greu să vorbesc sufletește, deschis cu o persoană închisă în sine.
30. Sunt o persoană creativă – poetică, artistică.
31. Fără o curiozitate deosebită ascult mărturisirile noilor cunoscuți.
32. Mă neliniștesc când văd o persoană care plânge.
33. Gândirea mea este mai degrabă concretă, consecutivă, decât intuitivă.
34. Când prietenii încep să vorbească despre neplăcerile lor, eu prefer să
schimb tema discuției.
35. Dacă văd că cuiva d in persoanele apropiate îi este greu pe suflet, de
obicei mă abțin de la întrebări.
36. Îmi este greu să înțeleg, de ce lucrurile simple pot întrista foarte tare
oamenii.

Prelucrarea rezultatelor.

Se calculează numărul de răspunsuri corecte (care c orespund cheii) la fiecare scală, apoi
suma generală:

Cheia:
1. Canal ul rațional al empatiei : +1, +7, -13, +19, +25, -31;
2. Canalul emoținal al empatiei : -2, +8, -14, +20, -26, +32;
3. Canalul intuitiv al empatiei: -3, +9, +15, +21, +27, -33;
4. Mont ajele care contribuie la empatie : +4, -10, -16, -22, -28, -34;
5. Aptitudinea pătrunzătoare în empatie: +5, -11, -17, -23, -29, -35;
6. Identificarea în empatie :+6, +12, +18, -24, +30, -36.

Interpretarea rezultatelor.

Se analizează indicii scalelor s eparate și suma generală care indică nivelul empatiei.
Punctajul la fiecare scală poate varia între 0 – 6 și arată importanța parametrului concret în
structura empatiei.

Canalul rațional caracterizează orientarea atenției, percepției, gândirii celui care
empatizează la esența oricărui altui om – la starea, comportamentul, problemele lui. În acest
component nu trebuie dă căutat logica ori motivația interesului față de altul. Partenerul atrage
atenția prin simplitatea lui, ceea ce îi permite celui care empat izează nepreconceput să
evidențieze esența lui.
Canalul emoțional . Se fixează capacitatea celui care empatizează de a intra în rezonanța
emoțională cu cei din jur – să coretrăiască, să coparticipe. Cordialitatea emoțională în acest
caz devine mijlocul de p ătrundere în câmpul energetic al partenerului. Înțelegerea lumii lui
interne, prognozarea comportamentului, interacțiunea eficientă este posibilă numai în cazul
dacă a avut loc acordarea energetică cu persoana empatizată.

30 Canalul intuitiv . Capacitatea re spondentului de a vedea comportamentul partenerului, de a
acționa în condițiile deficitului de informație despre el, bazându -se pe experiența păstrată în
inconștient.
Montajele care contribuie ori încurcă la empatie, corespunzător facilitează ori
îngreu nează canalele empatice. Eficiența empatiei probabil scade, dacă omul încearcă să evite
contactele personale, consideră greșit de a manifesta curiozitate față de altă persoană, s -a
convins pe sine că trebuie să aibă o atitudine calmă atunci față de trăiril e și problemele celor
din jur. Și din contra, dacă nu ar fi piedici din partea montajelor persoanlității, canalele
empatiei ar acționa mai activ și mai sigur.
Aptitudinea pătrunzătoare în empatie este apreciată ca fiind o aptitudine comunicativă
importan tă a omului, care permite să e creeze o atmosferă deschisă, de încredere, sufletească.
Relaxarea partenerului contribuie la empatie, dar atmosfera încordată, superficialitatea,
suspiciunea împiedică empatiei.
Identificarea – este capacitatea de a înțelege pe altul pe baza coretrăirii, punerii pe sine în
locul partenerului.

Punctajul general:
30 puncte și mai mult – nivel foarte înalt al empatiei.
29 – 22
21 – 15 puncte – nivel scăzut al empatiei; –;
14 puncte și mai puțin – nivel foarte scăzut al empat iei.
METODICA "SIMPTOMELE PSIHOLOGICE ALE STRESULUI"
Scopul: Determinarea randamentului de manifestare a indi cilor stresului.
Instrucțiunea: însemnați, vă rog, punctul respectiv, în cazul când simptomul apare
deseori, cu regularitate sau în permanență, în privința primelor 7 simptome, ar trebui să
consultați un bun
prieten sau prietenă, deoarece e foarte ușor să vă înșelați în mod inconștient asupra lor dacă nu
le-ați identificat conștient până acum Poftim începeți!
1. Iritare frecventă.
2. Animozitate.

3 Comport ament excesiv de autoritar sau impuls dominator.
4 Permanentă schimbare a centrelor de interes, a hobby -urilor sau a câmpului de
activitate/locului de muncă.
5. Atitudini fluctuante în materie de religie sau de credință. 6 Pierderea în determinarea
capacităț ii de decizionare.
7. Pierderea controlului sau a autodisciplinei.
8. Acte de violență a Depresiune sau stări puternic depresive fără motive exte rioare.

10. Indiferență față de muncă, de hobby -uri sau chiar față de membrii familiei, care n -ar
trebui să ne fie indi ferenți.
11. Apatie (incapacitatea de a resimți sentimentele).
12. Fluctuații bruște ale dispoziției, de la euforie la tristețe în decursul câtorva ceasuri.
13. Sentimentul însingurării, acela de a fi părăsit(ă) chiar în sânul cercului familial, al
prietenilor sau col egilor.
14. Impulsul de a se ascunde.
15. Sentimentul unui gol interior ("La ce folos?").
17. Anxietate, nesiguranță, inhibiții sau nervozitate absurdă îndreptate asupra unor
persoane, animale sau obiecte. Senzația de "plutire", de a "pierde pământul de sub picioare".

31 18. Impuls de retractitate în plan social, intelectual sau afectiv.
19. Sentimentul de a fi amenințat, opresat (oprimat) sau culpabilizat.

20. Dezorientare (lipsă de motivație).
21. Sentimentul de a fi asaltat din toate părțile, încolțit.
22. Sentimentul de "a nu fi la înă lțimea situației", de a nu putea face față anumitor
persoane.
23. Sentimentul că situațiile care în trecut erau depășite ușor, devin acum
constrângătoare.
24. Incapacitatea de a memora lucruri importante.
25. Dificultate de asimilare intelectuală.

26 Dificultate de conc entrare.
27 Tresărire puternică la soneria telefonului sau când cineva se adresează pe
neașteptate.
28 Lipsă de motivație față de anumite lucruri pe care am
dori, totuși, să le facem.
Interpretarea rezultatelor:
Mai puțin de trei simptome însemnate: Nu sunteți î ncă afectat de stres. Ați putea evita
eventualele deteriorări.
Singura primejdie ar fi de a ignora importanța "fenomenului stres" și în consecință a nu
lua în considerare, deoarece vă simțiți
(încă) bine.
3-6 simptome. Atenție! Nu mai e vorba de măsuri pre venti ve, ci de un program anti –
stres propriu -zis. Ar fi bine să consultați un medic pentru un check -up complet.
9. 7 sau mai multe simptome însemnate: Atenție mărită! In primul rând, ar trebui să
faceți un control general al stării dum neavoastră de sănătate , iar în al doilea rând, cartea de
față v -ar putea ajuta să ocoliți consecințele nedorite ale stresului.

Test: „Controlul stării de stres”
(Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj -Napoca, 2005)

Scop: Cercetarea nivelului de control al stărilor de stres, al echilibrului sistemului nervos.
Instrucție : „Vi se cere să răspundeți, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La
fiecare întrebare aveți posibilitatea să răspundeți alegând una din cele trei variante de răspuns:
„Da‖, „Nu‖, „Uneori.‖ Citiț i cu atenție fiecare frază și răspundeți în cel mai scurt timp,
marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere.‖
Întrebările testului:
1. Sunteți o fire calmă?
2. Supărarea vă trece repede?
3. Cultivați armonia cu cei din jur?
4. Știți să aplanați conflictele cu cei din jur?
5. Atunci când e cazul știți să lăsați de la dumneavoastră?
6. De obicei fața dumneavoastră exprimă seninătatea?
7. Aveți grijă ca programul zilnic să nu vă extenueze?

32 8. Atunci când sunteți obosit(â), știți să vă refaceț i energia pierdută?
9. Vă feriți de un program monoton?
10. Vă face plăcere să munciți?
11. Aveți obiceiul să vă deconectați după eforturile fizice și intelectuale?
12. Evitați să vă descărcați nervii pe cei din jur?
13. Evitați să acționați în pripă?
14. Vă feriți de persoanele și de situațiile care vă provoacă agitație?
15. Vă place să vă refugiați în locuri liniștite?
16. Cunoașteți metode de relaxare profundă?
17. Somnul vă este odihnitor?
18. Evitați consumul de substanțe toxice?
19. Aveți obiceiul ca în weekend să ieșiți în natură?
20. Considerați sănătatea mai importantă decât o anumită acțiune pe care nu o agreați?
21. Aveți obiceiul să ascultați muzică relaxantă?
22. Lectura unei cărți vă relaxează?
23. Aveți o viață în care realizarea activităților zilnice vă aduce satisfacție?
24. Viața di n familie vă aduce multă mulțumire?

Cotarea și interpretarea rezultatelor:
Notați cu un punct răspunsurile afirmative, cu -l cele negative , cu 0 puncte pe cele la care
ați răspuns uneori.
17-24 puncte: Știți să vă controlați stările de stres. Sunteți o fire echilibrată. Activitatea
zilnică vă aduce multe satisfacții. Relațiile cu cei din jur sunt armonioase. Știți să vă deconectați
și să vă relaxați.
9-16 puncte: Aveți izbucniri de nervozitate, pe care știți să le eliminați. Stările de tensiune
apar în pri mul rând atunci când sunteți nemulțumit. Cu persoanele antipatice nu știți să vă purtați
și le provocați destul de des. Ar fi indicat să fiți mai diplomat. Cu prietenii realizați relații
armonioase.
0-8 puncte: Vă enervați destul de des. Oscilați prea ușor de la o stare la alta. Activitățile pe
care le realizați vă displac profund. Față de ceilalți trebuie să fiți mai calm și mai înțelegător.
Dați mai multă importanță relaxării și deconectării. Încetiniți ritmul alert în care vă aflați
momentan.
Punctaj neg ativ: Sunteți un om irascibil, iritabil, impulsiv. Aveți obiceiul să vă descărcați pe
cei din jur. Nimic nu vă place. Cei din jur vă suportă greu. Ar fi indicat să consultați
psihologul.

Fișa de răspuns
Test: „Controlul stării de stres”
Nume, prenume ___ _____________________________ Vârsta __________ clasa _______
Instituția ______________________________________ data realizării ________________

Nr.
întreb. Varianta de răspuns Nr.
întreb. Varianta de răspuns
da nu Uneori da nu uneori
1 13
2 14
3 15
4 16
5 17
6 18

33 7 19
8 20
9 21
10 22
11 23
12 24

Numărul total de puncte _____________
Interpretarea calitativă a rezultatelor:
_____________________________________________ ______________________________
___________________________________________________________________________
____
___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________ ____
____

Testul Thomas -Kilmann
Privind comportamentul în situații conflictuale
Indicații.
Considerați niște situații, în care dorințele dvs. diferă de cele ale altei persoane. Cum
reacționați de obicei în astfel de situații?
În paginile următoare sunt mai multe perechi de afirmații care descriu posibile reacții
comportamentale. Pentru fiecare pereche, vă rugăm încercuiți afirmația „A‖ sau „B‖ care vă
caracterizează cel mai bine propriul comportament.
În multe cazuri, nici afirmația „A‖, nici afirmația „B‖, pot să nu fie tipice pentru
comportamentul dvs., dar vă rugăm să alegeți răspunsul care vi se pare cel mai probabil a fi
folosit.
1. A. Sunt momente în care îi las pe alții să –
și ia responsabilitățile în rezolvarea
unei probleme. B. Decât să negociez lucrurile cu care nu
suntem de acord , caut să subliniez acele
lucruri cu care amândoi suntem de acord.
2. A. Caut să găsesc o soluție de compromis. B. Încerc să pun de acord punctele lui de
vedere cu ale mele.
3. A. De obicei sunt ferm în urmărirea
obiectivelor mele. B. S-ar putea să încer c să liniștesc
eventualele resentimente ale celuilalt și
să păstrez relațiile cu el.
4. A. Caut să găsesc o soluție de compromis. B. Uneori îmi sacrific propriile dorințe
pentru dorințele celuilalt.
5. A. Caut permanent ajutorul celuilalt în
găsirea unei soluții. B. Caut să fac ceea ce este necesar pentru a
evita tensiuni fără rost.
6. A. Caut să evit crearea unor neplăceri
pentru mine. B. Încerc să -mi câștig poziția.
7. A. Încerc să amân problema pînă voi avea
timp să mă gîndesc la ea. B. Renunț la cît eva puncte în schimbul
altora.
8. A. De obicei sunt ferm în urmărirea
obiectivelor mele. B. Încerc imediat să fac cunoscute toate
preocupările și problemele.
9. A. Simt că diferențele nu merită
întotdeauna să mă îngrijoreze. B. Fac oarecare efort să mă descurc.
10. A. Sunt ferm în urmărirea obiectivelor B. Caut să găsesc o soluție de compromis.

34 mele.
11. A. Încerc imediat să fac cunoscute toate
preocupările și problemele. B. S-ar putea să încerc să liniștesc
eventualele resentimente și să păstrez
relațiile cu el.
12. A. Uneori evit să iau atitudini care ar crea
controverse. B. Îi accept unele puncte de vedere dacă și
el mi le acceptă pe ale mele (unele).
13. A. Propun o cale de mijloc. B. Fac presiuni pentru a impune punctele
mele de vedere.
14. A. Îi comunic ideile mele și i le cer pe ale
lui. B. Încerc să îi arăt logica și avantajele
gîndirii mele.
15. A. S-ar putea să liniștesc eventualele
resentimente ale celuilalt și să păstrez
relațiile cu el. B. Caut să fac ceea ce e necesar pentru a
evita ten siunile fără rost.
16. A. Încerc să nu rănesc sentimentele
celuilalt B. Încerc să conving cealaltă persoană de
avantajele gîndiri mele.
17. A. De obicei sunt ferm în urmărirea
obiectivelor mele. B. Încerc să fac ce este necesar pentru a
evita tensiuni fă ră rost.
18. A. Dacă asta îl face fericit pe celălalt, s -ar
putea să -l las să -și mențină punctele de
vedere. B. Îi accept unele puncte de vedere dacă și
el mi le acceptă pe ale mele (unele).
19. A. Încerc imediat să fac cunoscute toate
preocupările și pr oblemele. B. Caut să amân problema pînă voi avea
timp să mă gîndesc la ea.
20. A. Încerc imediat să rezolv punctele
noastre de vedere diferite. B. Încerc să găsesc o soluție corectă punând
laoaltă atît dezavantajele cît și avantajele
pentru amîndoi.
21. A. În negocieri, caut să iau în considerație
dorințele celeilalte persoane. B. Întotdeana înclin spre discutarea directă a
problemei.
22. A. Caut să găsesc o soluție intermediară
între a lui și a mea. B. Îmi susțin dorințele.
23. A. Mă preocupă adesea sa tisfacerea
tuturor dorințelor noastre. B. Sunt momente în care ăi las pe alții să -și
ia responsabilitățile în rezolvarea unei
probleme.
24. A. Dacă poziția celuilalt pare foarte
importantă pentru el, aș căuta să -i
îndeplinesc dorințele. B. Încerc să -l con ving pentru o soluție de
compromis.
25. A. Încerc să -i arăt logica și avantajele
gîndirii mele. B. În negocieri, încerc să iau în considerație
dorințele celeilalte persoane.
26. A. Propun o cale de mijloc. B. Aproape întotdeauna mă preocupă
satisfacerea tuturor dorințelor noastre.
27. A. Uneori evit să iau atitudini care să
creeze contraverse. B. Dacă asta îl face fericit pe celălalt, s -ar
putea să -l las să -și mențină punctele de
vedere.
28. A. De obicei sunt ferm în urmărirea
obiectivelor mele. B. De o bicei caut ajutorul celuilalt în găsirea
unei soluții.
29. A. Propun o cale de mijloc. B. Simt că diferențele nu merită întotdeauna
să mă îngrijoreze.
30. A. Încerc să nu rănesc sentimentele
celuilalt B. Totdeauna împărtășesc problema cu
celuilalt, pentr u a găsi împreună o
soluție.

35

Prelucrarea datelor testului Thomas

Nr. 1 2 3 4 5
1. A B
2. B A
3. A B
4. A B
5. A B
6. B A
7. B A
8. A B
9. B A
10. A B
11. A B
12. B A
13. B A
14. B A
15. B A
16. B A
17. A B
18. B A
19. A B
20. A B
21. B A
22. B A
23. A B
24. B A
25. A B
26. B A
27. A B
28. A B
29. A B
30. B A

36 100% 90% 80%
Nivel înalt 70% 60% 50% 40
% 30%
Nivel mediu 20
% 10% 0%
Nivel jos Confruntare 12 11-10 9-8 7 6 5 – 4 3 2 1-0
Colaborare – 12-11 10 9 – 8-7 – 6 5 – 4-0
Compromis 12 11-10 9 8 – 7 – 6-5 – 4 0-3
Evitare 12 11-10-
9 8 7 – 6 – 5 4 3 0-2
Adaptare 12 11-10-
9-8-7 6 – – 5 4 – 3 – 0-2

37 Лист для ответов
Nr. 0
никогда 1
очень
редко 2
редко 3
иногда 4
часто 5
очень
часто 6
всегда
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.

38 Foaie de răspuns
Nr. 0
niciodată 1
foarte rar 2
rar 3
uneori 4
frecvent 5
foarte
frecvent 6
întotdeaun
a
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.

39 Instrucțiuni

Citiți atent afirmațiile și determ inați-vă modul de a vă simți la locul de muncă. Dacă nu a -ți
avut sentimentul indicat atunci specificați acest lucru în foaia de răspunsuri la poziția 0 –
niciodată. Dacă ați avut acest sentiment atunci indicați cât de des s -a întâmplat acest lucru
prin bi farea cifrei care corespunde frecvenței trăirilor acestor stări.
Chestionar:
1. Mă simt pustiit emoțional.
2. La sfârșitul zilei de muncă mă simt ca o lămîie presată.
3. Mă simt obosit când mă trezesc dimineața și trebuie să plec la serviciu.
4. Înțeleg bine ce simt c olaboratorii și clienții mei și folosesc aceasta în interesele
serviciului.
5. Simt că comunic cu unii clienți ca cu obiectele (fără căldură și deschidere către ei).
6. Mă simt energic și inspirat emoțional.
7. Pot găsi soluție corectă în relații conflictuale.
8. Simt oboseală și apatie.
9. Pot influența pozitiv clienții și colaboratorii mei.
10. În ultimul timp am devenit mai uscat în relațiile cu cei care lucrezi.
11. De regulă, cei cu care lucrez sunt persoane puțin interesante, care mai mult mă obosesc
decât mă bucură.
12. Am mul te planuri pe viitor și cred în realizarea lor.
13. Am foarte multe decepții în viață.
14. Simt indiferența și pierderea interesului față de multe ce m -au bucurat anterior.
15. Se întâmplă că cu adevărat mi -i indiferent ce se întâmplă cu unii clienți sau colaboratori.
16. Doresc să mă refugiez și să mă odihnesc de toți și de toate.
17. Pot ușor crea o atmosferă de bunăvoință și colaborare în colectiv.
18. Comunic ușor cu oamenii indiferent de statutul și caracterul lor.
19. Reușesc să fac multe.
20. Mă simt la hotarul posibilităților.
21. Pot să obțin încă multe în viața mea.
22. Se întâmplă că clienții și colaboratorii transferă asupra mea greutatea propriilor probleme
și posibilități.

Cheea : subșcala 1 (эмоциональное истощение) 1 ,2,3,6,8,13,14,16,20
Субшкала 2 (деперсонализация) 5,10,11,15,22
Субшкала 3 (редукция личностных и профессиональных достижений)
4,7,9,12,17,18,19,21
Субшкалы Низкий уровень срудний уровень высокий уровень

1 0-16 17-26 27 и больше

2 0-6 7-12 13 и больше

3 39 и больше 38-32 31-0

40 Metodă de diagnosticare a relațiilor interpersonale (T. Leary)
Descrierea metodei
Această metodă a fost creată de T. Leary, pentru cercetarea reprezentărilor subiectului despre
sine și Eu ―ideal‖, studiind relațiile reciproce a grupurilor mici. Cu ajutorul acestei metode se
evidențiază tipul dominant de atitudini față de oameni în autoaprecierea reciprocă.
Pentru studierea relațiilor interpersonale această metodă se aplică în diferite țări.
În cercetarea relațiilor interpersonale se folose sc cel mai des doi factori ―dominare –
subordonare‖ și ―prietenie -agresivitate‖. Acești factori determină impresia generală despre om în
procesul percepției interpersonale. Ei sunt numiți de către M. Argailo în calitate de componenți
principali în analiza st ilului comportamentului interpersonal, după conținut ei pot fi corelați cu două din
cei trei piloni ai diferențierii semantice ―notă‖ și ―putere‖.
În cercetarea ce a durat mai mult de 20 ani, efectuată de psihologi americani sub conducerea
lui B. Balez, c omportamentul membrilor grupului se apreciază după 26 variabile, studiere propusă de
autori în trei dimensiuni spațiale, formate din trei axe:
 tendință de ―dominare -subordonare‖
 tendință de ―amabilitate -neprietenos‖
 tendința ―emoțional -analitic‖
T. Leary a elaborat o schemă pentru a prezenta orientările sociale de bază, sub formă de cerc
împărțit în sectoare. În acest cerc, pe axa orizontală, cât și pe cea verticală sunt patru orientări:
―dominare -subordonare‖ și ―prietenie -agresivitate‖. La rândul lor aces te sectoare sunt împărțite în 8
atitudini individuale față de oameni. Cercul poate fi împărțit și în 16 sectoare, dar cel mai des se folosesc
sectoarele ce se referă la cele două axe principale.
Autorii remarcă că măsura atitudinii dintre cele două variabi le este funcția descrescândă a
distanței lor față de circumferință. Suma punctelor fiecărei orientări se traduce în indicele unde domină
axa verticală (dominare -subordonare) și axa orizontală (prietenie -agresivitate). Distanța indicilor de la
centrul circu mferinței arată adaptarea sau extremitatea comportamentului interpersonal.
Chestionarul conține 128 opinii de apreciere, la fiecare din cele 8 tipuri de relații – 16 puncte,
reglementate după intensitatea ascendentă. Metoda este construită astfel încât op inia îndreptată spre
evidențierea oricărui tip de relație este așezată nu într -o ordine, ci după o imagine deosebită: ele sunt
grupate câte patru și se repetă după o anumită perioadă. La interpretare se adună numărul fiecărui tip de
relație.
T. Leary propu ne aplicarea metodei pentru aprecierea comportamentului indivizilor,
aprecierea comportamentului celor ce ne înconjoară, pentru autoapreciere, pentru evaluarea oamenilor
apropiați.

41 În corespondență cu aceste niveluri de diagnosticare se schimbă instructaju l. Nota maximă
este la nivelul de 16 puncte, dar ea este împărțită în 4 grade de relații evidențiate:
 0-4 puncte – nivel scăzut
 5-8 puncte – nivel moderat (comportament adaptiv)
 9-12 puncte – nivel ridicat
 13-16 puncte – extremitate (comportament extrem, până la patologie)
Diverse direcții de diagnostic permit determinarea tipului și compararea datelor cu alte
aspecte. De exemplu, ―eu social‖, ―eu real‖, ―partenerii mei‖ s.a.
Metoda poate fi prezentată individului sau în grup. Subiectului i se propune să indice acele
afirmații care corespund reprezentărilor lui despre sine, referitoare la alt individ sau idealului său.
În rezultat se face totalizarea punctelor din fiecare sector cu ajutorul cheii din chestionar.
Totalul punctelor se trece pe discogramă, di stanța de la centru corespunzând numărului de puncte din
sector (0 -16). Capetele vectorilor se unesc și se formează profilul personalității. După formule speciale
se determină indicii după doi factori de bază (―dominare -subordonare‖ și ―prietenie -agresivit ate‖).
Analiza cantitativă a datelor se face prin comparația discogramelor ce arată reprezentările
diferiților indivizi.

Tip autoritar
Până la 8 puncte, conducătorul manifestă încredere în sine, capacitatea de a fi bun consultant,
organizator, are calităț i de conducător. În cazul indicilor mai înalți (12) el nu suportă critica,
supraapreciază capacitățile personale, iar în cazul indicilor și mai ridicați (peste 12 puncte) aplică stilul
didactic de opinii, necesitatea imperativă de a comanda pe alții. Peste 13-16 puncte are trăsături de
despotism, dictator, dominant. Totdeauna impune altora să procedeze așa cum crede el.
Probleme: se ascultă numai pe sine, contează numai părerea lui, dar să cunoști tot este
imposibil.
Tip egoist
Se evidențiază prin stilul de relații interpersonale ca un conducător încrezut în sine,
independent, mereu în competiție cu cineva (până la 8 puncte). E caracteristic pentru o persoană ce tinde
să devină lider (8 -12), manifestând sentimentul de a -i domina pe cei ce -l înconjoară, tendi nța de a avea o
părere deosebită în comparație cu ceilalți. Dacă indicii sunt mai ridicați (12 -16 puncte) prezintă un tip de
relații egoiste cu oamenii. Predomină tendința de bază de a fi mai bun decât alții. Se iubește numai pe
sine, îi place să se laude, problemele și greutățile le pune pe umerii altora. Asemenea oamenii au
probleme cu ei înșiși, tind să devină mai buni decât ceilalți în toate situațiile, dar aceasta este imposibil
de realizat. Nu este indicat ca oamenii să fia apreciați mereu cu ―foarte bine‖. El are probleme când
cineva încearcă să se evidențieze; manifestă egoism și tendința de a se autoafirma.
Tip agresiv
Dacă indicele este până la 4, manifestă puțină energie, agresivitate, încăpățânare. De la 4 la 8
puncte, conducătorul este energic, încăpățânat în dependență de situație. De la 8 -12 este deschis la
suflet, hotărâtor, sincer. Posedă înclinații de a avea un caracter bărbătesc. Agresivitatea este energia

42 pentru existență manifestată în anumite forme. Ea trebuie transferată în formă social ă binevenită. În
dependență de măsura manifestării indicilor, acest sector exprimă sinceritate, spontaneitate,
independență în atingerea scopului. Dacă indicii sunt mai înalți (12 -16), manifestă multă încăpățânare,
irascibilitate, e neprietenos, dușmănos, brutal, îi învinovățește pe toți dacă nu poate dobândi ceea ce
dorește.
Tip suspicios (sceptic)
Până la 8 puncte manifestă bază reală de analiza a faptelor, scepticismul și nonconformismul
crește, se transformă într -un mod de relații cu mediul înconjurăto r, foarte supărător. Manifestă
neîncredere cu înclinații către critică, nemulțumire de ceea ce -l înconjoară, suspiciune. De la 12 -16
puncte, acești oameni sunt suspicioși, se supără pe toată lumea, nu iartă nimănui nimic. Toată lumea
pentru ei este dușmăno asă și rea. Le vine foarte greu să trăiască fiindcă li se pare că toți sunt groaznici.
Le este greu și celor ce sunt înconjurați de asemenea persoane. El vede aproape totul numai în culori
negre, ceea ce este dăunător pentru sănătatea lui. Pentru el culoar e roz nu este prea binevenită.
Tip supus (timid)
Reflectă particularități ale relațiilor interpersonale ca: modestie, timiditate, înclinația de a lua
asupra sa îndeplinirea obligațiunilor străine. Se supune oricui, mai ales liderului. De la 8 -12 puncte,
supunerea este totală, sentimentul vinovăției e foarte ridicat, autodistrugere.
Tip dependent
Indicii 0 -4 reflectă necesitatea de ajutor și încredere, recunoaștere din partea celor din jur.
Indicii mai înalți 8 -12 arată superconformitate, dependență totală de opiniile celor din jur. Este foarte
neîncrezător în sine, neliniștit, îngrijorat. Nu se iubește pe sine din cauză că se teme de toți. 12 -16
puncte, nu are încredere în sine, e receptiv la problemele celor din jur, se acomodează la situații.
Tip prieteno s, cooperant
0-4 puncte evidențiază stilul de relații interpersonale caracteristic persoanelor ce tind către o
colaborare strânsă cu grupul de referenți, către relații prietenoase cu cei din jur. 8 -12 puncte
caracterizează persoana ca binevoitoare, ce nu c reează probleme. 12 -16 puncte arată abundența
manifestării stilului de relații interpersonale prin comportament compromis. Este prietenos cu toți
oamenii. Interesele altora sunt mai presus decât cele personale. Se străduie să fie în relații bune cu
colegii și cu cei ce -l înconjoară. Tinde către colaborare, este entuziast, energic, conștiincios. Ține cont
de părerea majorității, face compromisuri. Problema sa este că dorește să fie bun cu toții, să atragă
atenția tuturor. Este în stare să facă orice pentru c olegi. Sunt preocupați mereu de a afla atitudinea
celorlalți față de ei.
Tip altruist
Indicii cuprinși între 0 -4 arată dorința expresivă de a -i ajuta pe cei din jur; au un simț al
responsabilității foarte dezvoltat. Indicii 8 -12 arată că sunt responsabili , delicați, îi încurajează pe cei din

43 jur. Indicii 12 -16 demonstrează că ține sub tutelă pe cei ce -l înconjoară, manifestă sentimentul de
părinte, dar arată și tendința de mascare. Altruismul cel mai extrem poate fi o formă de egoism.

Testul Leary

1) Puteți fi plăcut?
2) Produceți impresie asupra celor din jur?
3) Aveți capacitatea de a ordona, comanda?
4) Sunteți insistent?
5) Aveți sentimentul propriei demnități?
6) Sunteți independent?
7) Aveți grijă de sine?
8) Puteți manifesta independență?
9) Aveți capacitatea de a fi crud?
10) Sunteți riguros, dar cu dreptate?
11) Puteți fi sincer?
12) Puteți critica pe alții?
13) Vă place să vă plângeți altora?
14) Deseori sunteți mâhnit?
15) Sunteți capabil să manifestați neîncredere?
16) Deseori vă dezamăgiți?
17) Sunteți critic față de sine?
18) Sunteți capabil să recunoașt eți că nu ați fost corect?
19) Vă supuneți cu plăcere?
20) Sunteți blând, îngăduitor?
21) Sunteți recunoscător?
22) Sunteți încântat și aveți tendința de a imita?
23) Sunteți respectuos?
24) Aveți nevoie să fiți încurajat?
25) Sunteți capabil de a colabora și a acorda ajutorul?
26) Aveți tendința de a trăi în pace?
27) Sunteți binevoitor?
28) Sunteți atent și gingaș?
29) Sunteți delicat?

44 30) Aveți o atitudine încurajatoare față de cei din jur?
31) Reacționați la cererea de ajutor a unei persoane?
32) Sunteți dezinteresat?
33) Aveți capacitatea de a -i face pe cei din jur să vă admire?
34) Aveți respect din partea altora?
35) Posedați talent de conducător?
36) Vă place responsabilitatea?
37) Sunteți încrezut în sine?
38) Sunteți încrezut în sine și dârz?
39) Sunteți întreprinzător practic?
40) Iubiți concurența?
41) Sunteți stabil și neînduplecat und e trebuie?
42) Sunteți neînduplecat dar nepărtinitor?
43) Sunteți supărăcios, iritant?
44) Sunteți deschis la suflet și sincer?
45) Nu suportați să vă comande?
46) Sunteți sceptic?
47) Nu sunteți impresionant?
48) Sunteți sensibil la supărare?
49) Vă intimidați repede?
50) Nu aveți încredere în propria persoană?
51) Sunteți conciliant, îngăduitor?
52) Sunteți modest?
53) Apelați deseori la ajutorul altora?
54) Vă place autoritatea?
55) Primiți sfaturi cu plăcere?
56) Sunteți credul, aveți tendința de a -i bucura pe alții?
57) Aveți un comportament amabil în relațiile cu ceilalți totdeauna?
58) Prețuiți părerea altora?
59) Sunteți o persoană comunicabilă și sociabilă?
60) Sunteți mărinimos?
61) Sunteți bun, reușiți să insuflați încredere altora?
62) Sunteți gingaș și bun la inimă?
63) Vă place să aveți grijă de alții?

45 64) Sunteți generos?
65) Vă place să dați sfaturi altora?
66) Creați o impresie de mare importanță?
67) Creați impresie de șef poruncitor?
68) Sunteți lider, iubiți puterea?
69) Sunteți lăudăros?
70) Sunteți mulțumit de sine?
71) Vă gândiți numai la dumneavoastră înșivă?
72) Sunteți viclean, șiret?
73) Puteți suporta greșe lile altora?
74) Sunteți prudent?
75) Sunteți sincer?
76) Sunteți deseori dușmănos?
77) Sunteți înrăit?
78) Sunteți tânguitor?
79) Sunteți gelos?
80) Țineți supărarea pentru mult timp?
81) Aveți tendința de a vă autopedepsi?
82) Sunteți timid?
83) Sunteți o persoană fără inițiativă?
84) Sunteți blân d?
85) Sunteți dependent, influențat?
86) Vă place să fiți o persoană supusă?
87) Dați altora posibilitatea de a lua decizii?
88) Cădeți ușor în capcană?
89) Cădeți ușor sub influența prietenilor?
90) Sunteți gata să credeți în oricine?
91) Sunteți predispus să fiți binevoitor cu toț i indivizii?
92) Simpatizați toți oamenii?
93) Sunteți iertător?
94) Sunteți prea sensibil?
95) Sunteți generos și răbdător la toate neajunsurile?
96) Tindeți să -i ajutați pe ceilalți?
97) Tindeți către succes?

46 98) Așteptați admirație de la fiecare persoană?
99) Dați dispoziții tuturor?
100) Sunteți despot?
101) Aveți atitudine exigentă față de cei ce vă înconjoară?
102) Sunteți înfumurat?
103) Sunteți egoist?
104) Sunteți rece, dur, insensibil?
105) Sunteți ironic, batjocoritor?
106) Sunteți răutăcios, crud?
107) Vă înfuriați deseori?
108) Sunteți indiferent, lipsit de sentimente?
109) Sunteți ranchiunos, răutăcios?
110) Manifestați spirit de contradicție?
111) Sunteți încăpățânat?
112) Sunteți suspicios și neîncrezător?
113) Sunteți fricos, timid, sfios?
114) Sunteți rușinos?
115) Sunteți amabil, îndatoritor?
116) Sunteți molatec?
117) Nu puteți refuza pe nimeni?
118) Sunteți sâcâ itor, cicălitor?
119) Vă place tutela altei persoane?
120) Sunteți peste măsură de credul?
121) Tindeți să dobândiți acordul fiecăruia?
122) Reușiți să mențineți relații cordiale cu toți indivizii?
123) Totdeauna sunteți prietenoși cu toți indivizii?
124) Iubiți pe toată lumea?
125) Sunteți prea indulgent față de cei ce vă înconjoară?
126) Vă străduiți să liniștiți pe oricine?
127) Aveți grijă de alții?
128) Sunteți prea bun față de cei din jur?

47 ER EI D
R D
I ER EI DR DI ER EI DR D
I ER EI DR DI ER EI TOTA
L DR DI
1 33 65 97
2 34 66 98
3 35 67 99
4 36 68 100
5 37 69 101
6 38 70 102
7 39 71 103
8 40 72 104
9 41 73 105
10 42 74 106
11 43 75 107
12 44 76 108
13 45 77 109
14 46 78 110
15 47 79 111
16 48 80 112
17 49 81 113
18 50 82 114
19 51 83 115
20 52 84 116
21 53 85 117
22 54 86 118
23 55 87 119
24 56 88 120
25 57 89 121
26 58 90 122
27 59 91 123
28 60 92 124
29 61 93 125
30 62 94 126
31 63 95 127
32 64 96 128

Diagnostica nivelului de anxietate școlară Fillips.

Testul studiază nivelul și caracterul anxietății legat de școală. Se aplică elevilor de
vârstă școlară mică și preadolescenților.
Testul conține 58 întrebă ri la care elevii trebuie să răspundă prin „Da‖ sau „Nu‖.
Instrucția: Acum vă propunem un chestionar care constă dintr -un șir de întrebări ce se
referă la felul în care vă simțiți la școală. Dați răspunsuri sincere. Aici nu sunt răspunsuri
corecte sau gre șite. Dacă răspunsul la întrebare este afirmativ puneți semnul „+‖, dacă
negativ – „ – ‖.

Textul chestionarului.

1. Îți vine greu să te menții la același nivel cu toată clasa?

48 2. Te neliniștești dacă învățătorul îți spune că are de gând să -ți verifice cunoști nțele?
3. Îți vine greu să faci față cerințelor profesorului sau să înveți la nivelul cerințelor
învățătorului?
4. Visezi câteodată că profesorul este furios din cauza că nu ai făcut temele?
5. S-a întâmplat ca cineva din clasa ta să te lovească sau să te bată?
6. Deseori ți se întâmplă să -ți dorești ca profesorul să nu se grăbească să explice tema
nouă, să ai timp să înțelegi ceea ce el spune?
7. Te neliniștești mult când răspunzi sau îndeplinești o sarcină?
8. Se întâmplă ca să te temi să te exprimi la lecție deoarece te t emi să nu faci o greșeală
prostească?
9. Îți tremură genunchii când ești chemat la răspuns?
10. Deseori colegii râd de tine când vă jucați în diferite jocuri?
11. Se întâmplă să fii notat cu o notă mai joasă decât te așteptai?
12. Te neliniștește gândul că vei rămâne cor igent?
13. Te strădui să eviți jocurile, în care se face alegerea, deoarece de regulă pe tine nimeni
nu te alege?
14. Se întâmplă să tremuri când ești chemat la răspuns?
15. Deseori apare senzația că nimeni dintre colegii tăi nu vrea să facă ceea ce vrei să faci
tu?
16. Te neliniștești mult înainte de a începe să îndeplinești sarcina?
17. Îți vine greu să fii apreciat cu notele la care se așteaptă de la tine părinții?
18. Te temi uneori că ți se va face rău în clasă?
19. Vor râde de tine colegii dacă vei răspunde greșit la lecții?
20. Semeni cu colegii de clasă?
21. După ce îndeplinești sarcina te neliniștești dacă ai făcut totul corect?
22. Când lucrezi în clasă, ești sigur că ai memorizat totul corect?
23. Visezi uneori că ești la școală și nu poți răspunde la întrebarea profesorului?
24. Cu majoritatea colegilor ești în relații de prietenie?
25. Lucrezi mai sârguincios dacă știi că rezultatele tale vor fi comparate cu rezultatele
colegilor?
26. Deseori visezi ca să te neliniștești mai puțin când ești întrebat la lecție?
27. Te temi uneori să discuți sau să dezbați un anumit subiect?
28. Simți că inima începe să bată mai tare când profesorul spune că are de gând să -ți
verifice temele?
29. Atunci când ești înalt apreciat, crede cineva dintre colegii tăi că ai vrea să te dai mare
pe lângă profesor?
30. Te simți bine cu colegii fa ță de care elevii au o atitudine pozitivă deosebită?
31. Se întâmplă ca colegii în clasă să spună ceva ce te afectează?
32. Cum crezi, elevii ce nu fac față la învățătură își pierd reputația?
33. Consideri că majoritatea colegilor nu -ți acordă atenție?
34. Deseori te temi să pari caraghios?
35. Ești mulțumit de atitudinea profesorilor față de tine?
36. Contribuie mama ta la fel ca și alte mame la organizarea seratelor școlare?
37. A fost important pentru tine cândva ce cred despre tine cei din jur?
38. Ai speranțe ca pe viitor să înveți m ai bine?
39. Consideri că vestimentația ta școlară este la fel de bună ca și cea a colegilor tăi?
40. Deseori te prinzi cu gândul că te preocupă ceea ce cred despre tine colegii în timp ce
răspunzi?
41. Elevii dotați beneficiază de anumite drepturi pe care nu le au al ți elevi din școală?
42. Se supără unii colegi ai tăi când dai un răspuns mai bun decât ei?

49 43. Ești mulțumit de atitudinea colegilor față de tine?
44. Te simți bine când rămâi de unul singur cu profesorul?
45. Râd uneori colegii pe seama ta și a vestimentației tale?
46. Crez i că te neliniștești de treburile tale preșcolare mai mult decât alți elevi?
47. Simți că îți vine să plângi când nu poți să răspunzi?
48. Seara, când ești culcat, te frământă uneori gândul ce va fi mâine la școală?
49. Lucrând la o sarcină dificilă, ai senzația că a i uitat lucrurile pe care deja le știai bine?
50. Îți tremură puțin mâna când lucrezi asupra sarcinii?
51. Simți că începi să te enervezi când profesorul spune că are de gând să dea o sarcină
clasei?
52. Îți este frică de verificarea temelor la școală?
53. Când profesorul spune că are de gând să dea o sarcină clasei simți că ți -i frică că nu
vei face față?
54. Visezi uneori că colegii de clasă pot face lucruri pe care nu le poți face tu?
55. Când profesorul explică tema nouă, ți se pare că colegii tăi o înțeleg mai bine decât
tine?
56. Te neliniștești în drum spre școală că profesorul poate să dea o lucrare de evaluare?
57. Când realizezi sarcina simți, de regulă, că nu o faci bine?
58. Îți tremură puțin mâna când învățătorul cere să îndeplinești sarcina la tablă în fața
întregii clase?

Prelucrarea și interpretarea rezultatelor.
La prelucrarea rezultatelor se atrage atenția la întrebările care nu corespund cu cheia
testului. Răspunsurile care nu corespund cu cheia denotă manifestarea anxietății.
La prelucrarea testului se calculează:
1. numărul total de necorespunderi ale răspunsurilor cu cheia testului. Dacă numărul este
mai mare de 50%, e vorba de anxietate mărită, dacă mai mare de 75% – nivel ridicat de
anxietate.
2. numărul de necorespunderi la fiecare factor evidențiat din test. Nivelul anxietă ții se
determină la fel ca și în primul caz.

Raportarea întrebărilor la parametrii anxietății propuse de test.
Factorii NR. întrebărilor
1. anxietate generală școlară 2,3,7,12,16,21,23,26,28,46,47,48,49,50,51,52,53,54,55,56,
57,58= 22
2. stresul social 5,10,15,20,24,30,33,36,39,42,44 = 11
3. frustrarea necesității în
realizarea succeselor 1,3,6,11,17,19,25,29,32,35,38,41,43 = 13
4. frica de automanifestare. 27,31,34,37,40, 45 = 6
5. frica de situația verificării
temelor pentru acasă. 2,7,12,16,21,26 = 6
6. frica de a nu corespunde
așteptărilor altora. 3,8,13,17,22 = 5
7. rezistență fiziologică scăzută la
stres. 9,14,18, 23, 28 = 5
8. probleme și frici în relația cu
profesorul. 2, 6, 11, 32, 35, 41, 44, 47 = 8

Cheia răspunsurilor „+‖ – da – 11, 20, 22, 24, 25, 30, 35, 36, 38,39,41, 43,44,

50 „ – „ – nu – restul întrebărilor.

Caracteristica de conținut al fiecărui factor.
1. Anxietate generală în școală – starea generală emoțională a copilului legată de
diferite forme de încadrare în viața școlară.
2. Stresul social – starea emoțională a copilului pe fonul căruia se dezvoltă contactele lui
sociale (în primul rând cu semenii).
3. Frustrarea necesității în realizarea succeselor – fon psihic nefavorabil ce nu permite
copilului să -și dezvolte necesitățile în su cces, atingerea unui rezultat înalt.
4. Frica de automanifestare – emoții negative ce însoțesc situațiile care necesită
automanifestarea, demonstrarea posibilităților personale, autoprezentarea pentru alții.
5. Frica de situații de verificare a cunoștințelor – atitudine negativă și anxietate în
situațiile de verificare (mai ales publică) a cunoștințelor, realizărilor, posibilităților.
6. Frica de a nu corespunde așteptărilor altora – orientarea spre valoarea altora în
aprecierea rezultatelor proprii, a faptelor, gâ ndurilor; anxietate legată de aprecierile
date de alții, așteptarea aprecierilor negative.
7. Rezistență fiziologică scăzută la stres – particularitățile psihofiziologice, ce
micșorează adaptabilitatea copilului la situațiile provocatoare de stres, ce măresc
probabilitatea reacției neadecvate, distructive la factorul de mediu stresant.
8. Probleme și frici în relația cu profesorul – fon emoțional negativ general de relații cu
adulții în școală, ce micșorează eficiența instruirii copilului în școală.

51 E
R EI D
R DI E
R EI D
R DI E
R EI D
R DI E
R EI D
R DI E
R EI TOT
AL D
R DI
1 33 65 97
2 34 66 98
3 35 67 99
4 36 68 10
0
5 37 69 10
1
6 38 70 10
2
7 39 71 10
3
8 40 72 10
4
9 41 73 10
5
10 42 74 10
6
11 43 75 10
7
12 44 76 10
8
13 45 77 10
9
14 46 78 11
0
15 47 79 11
1
16 48 80 11
2
17 49 81 11
3
18 50 82 11
4
19 51 83 11
5
20 52 84 11
6
21 53 85 11
7
22 54 86 11
8
23 55 87 11
9
24 56 88 12

52 0
25 57 89 12
1
26 58 90 12
2
27 59 91 12
3
28 60 92 12
4
29 61 93 12
5
30 62 94 12
6
31 63 95 12
7
32 64 96 12
8

Metoda determinării stilului de conducere (Juravleov)

Metoda este prelucrată de V.P. Zaharov, în baza chestion arului A.L. Juravleov. Metoda de bază constă
din 27 afirmații care caracterizează diferite aspecte ale relațiilor și acțiunilor reciproce ale
conducătorului cu colectivul.
În rezultatul analizei indicilor aplicați în metoda de bază, V. P. Zaharov au evide nțiate trei
pleiade individuale referitoare la componentele stilului de conducere și au fost selectate
afirmațiile care nu au mai puțin de două legături de corelație cu celelalte afirmații ale
pleiadelor individuale.

Aceste afirmații au fost repartizate î n 16 dimensiuni cu câte 3 afirmații în fiecare.
1. Strategia generală a conducerii
2. Capacitatea de a ordona
3. Alegerea adjuncților
4. Orientarea valorică de bază în îndeplinirea funcțiilor de conducere
5. Atitudinea față de inițiativa și independența subalternilor
6. Atitudinea față de critică
7. Atitudinea față de responsabilitate
8. Atitudinea față de primirea sfaturilor și obiecțiilor
9. Caracterul comunicării cu subalternii
10. Forma de comunicare cu subalternii
11. Comportamentul în situații critice
12. Capacitatea de a fi de sine -stătăt or în rezolvarea noilor întrebări

53 13. Caracterul exigenței față de subalterni
14. Controlul asupra activității subalternilor
15. Deprinderea și mijloacele de a menține disciplina
16. Dispoziția subalternilor în activitate cu conducătorul.

INSTRUCTAJ
Chestuionarul conțin e 16 grupe de afirmații ce caracterizează calitățile de afaceri ale
conducătorilor. Fiecare grupă conține trei afirmații, notate prin literele A, B sau C. Dumneavoastră
trebuie să citiți atent fiecare din cele 3 afirmații care se referă la o singură grupă și să alegeți una singură,
care după părerea dumneavoastră corespunde mai mult conducătorului. Notați această afirmație pe lista
de răspunsuri cu + sub litera corespunzătoare.

Test Juravleov

A B C
1. Centralizează
conducerea: cere să -i se
dea informație numai lui Se străduie să le hotărască
lucrurile împreună cu
subalternii, singur rezolvă
numai cele mai operative
întrebări. Unele probleme
importante se hotărăsc fără
participarea
conducătorului, funcțiile
lui le îndeplinesc alții
2. Întotdeauna dă
coman dă, însărcinări,
insistă, dar niciodată nu
roagă pe nimeni. Dă comandă în așa fel că
subalternul cu plăcere
îndeplinește. Nu poate da comandă.
3. Se străduie ca locțiitorii
lui să fie specialiști
calificați. Conducătorul este
indiferent cine lucrează la
el adjunct și ajutor. Încearcă să obțină
supunerea și îndeplinirea
sarcinilor de către adjunct
și locțiitor fără discuție.
4. Îl interesează numai
îndeplinirea planului, dar
nu relațiile între oameni. Lucrul nu -l interesează și
de aceea are o atitudine
formală față de el. Hotărînd însărcinările de
serviciu se străduie să
formeze atitudini bune în
colectiv.
5. Probabil e conservativ
pentru că se teme de ceva
nou. Inițiativa subalternilor nu
este primită de conducător. Se străduie ca subalternii
să lucreze independent.
6. La critică, conducătorul
de obicei nu se supără, dar
dă ascultare. Nu iubește când este
criticat și nici nu ascunde
acest lucru. Critica o ascultă, încearcă
să ia măsuri, dar nu
întreprinde nimic.
7. Se creează impresia că
conducătorul se teme să
răspundă de acțiunile sale,
vrea să micșoreze
răspunderea sa. Responsabilitatea este
repartizată între
conducător și subalterni. Conducătorul singur
prelucreză hotărârile sau le
anulează.
8. Permanent se sfătuiește
cu subalternii mai ales cu
lucrătorii cu experiență. Subalternii nu numai că
dau sfaturi, dar pot da și
indicații conducătorului. Nu admite ca subalternii
să-i dea sfaturi sau, mai
mult, să aibă pretenții.

54

9. De obicei se sfătuiește
cu adjuncții și cei mai jos
puși conducători, dar nu cu
subalternii de rând. Permanent conversează cu
subalternii, vorbește
despre situația în colectiv,
greutățile care e nevoie să
fie învinse. Pentru îndeplinirea
oricărui lucru nu de rareori
e nevoit să -i convingă pe
subalterni.
10. Înt otdeauna se
adresează cu subalternii
amabil și binevoitor. În relațiile cu subalternii
deseori manifestă
indiferență. În adresare cu subalternii
poate fi sever și netacticos.
11. În situații critice
conducătorul nu poate face
față însărcinărilor sale. În situații critice
conducătorul, de regulă,
trece la metode mai aspre
de conducere. Situațiile critice nu
schimbă metodele lui de
conducere.
12. Singur rezolvă chiar și
întrebările care nu sunt
bine cunoscute. Dacă nu știe ceva nu se
teme să recunoască și se
adresează după ajutor la
alții. El nu poate acționa singur,
dar așteaptă
―imbolduri‖dintr -o parte.
13. Probabil el nu este
chiar un om exigent. El este exigent, dar
totodată e și cu dreptate. Despre el se poate spune,
că poate fi foarte sever și
chiar se agață de toate
mărunțișurile.
14. C ontrolând rezultatele
întotdeauna observă partea
pozitivă și îi laudă pe
subalterni. Întotdeauna controlează
foarte sever lucrul
subalternilor și a întregului
colectiv. Controlează lucrul de la
caz la caz.
15. Conduc ătorul poate să
țină în mâini ordinea și
disciplina. Des le face subalternilor
observații și mustrări. Nu poate acționa asupra
disciplinii.
16. În prezența
conducătorului subalternii
lucrează în încordare. Să lucrezi împreună cu
conducătorul este
interesa nt. Subalternii sunt fără
supraveghere.

CHEIA

Nr A B C Nr. A B C
1 D K P 9 D K P
2 D K P 10 K P D
3 K P D 11 P D K
4 D P K 12 D K P
5 P D K 13 P K D
6 K D P 14 K D P
7 P K D 15 K D P
8 K P D 16 D K P

D – directiv
K – colegial
P – permisiv

55
Componenta directivă
– orientare după părerea și aprecierea proprie
– tendința spre putere, încredere în sine, înclinație spre o disciplină severă, formală, păstrează distanța
față de subalterni
– lipsa dorinței de a -și recunoaște greșelile
– ignoră inițiativa, a ctivitatea creativă a oamenilor
– hotărăște în nume propriu
– controlează strict acțiunile subalternilor

Componenta pasivă
– atitudine familiară în relația cu subalternii
– lipsa rigidității, a disciplinei severe și a controlului
– tendința de a trece responsabilit atea și luarea deciziilor în seama subalternilor

Componenta colegială
– cerințele și controlul coincid cu inițiativa și abordarea creativă asupra indeplinirii activității și
respectarea disciplinei în mod conștient
– tendința de a delega obligațiunile și de a împărți responsabilitatea
– democratizarea în luarea hotărârii

Studierea orientărilor valorice (metoda M. Rokeach)

Sistemul orientărilor valorice determină latura orientării personalității și constituie principiul
atitudinii personalității față de lumea înconjurătoare, față de alți indivizi, de sine însuși, baza concepției
despre lume și nucleul motivației, activismului vital, cât și baza concepției despre viață și filosofie a
vieții. Metoda M. Rokeach adaptată de V. Iadov conține două grupe de valori: te rminale și instrumentale.
Valoarea metodei este universală, convenabilă și economică în culegerea și prelucrarea rezultatelor. Ea
este flexibilă fiindcă există posibilitatea de a varia ca stimul materialul (lista valorilor) și instructajul.
Un neajuns majo r este influența dezirabilității sociale, posibilități de a nu răspunde sincer. De
aceea, un rol deosebit în acest caz îl are motivația examinării (de bună voie) și contactul dintre psiholog și
cel supus testării.
Analizând ierarhia valorilor trebuie să a tragem atenția la gruparea valorilor de către cei
experimentați, după diverse principii. De exemplu: valori ―concrete‖ și ‖abstracte‖; valorile
―autorealizării profesionale‖ și ―valorile vieții‖, s.a.m.d. Valorile instrumentale pot fi grupate în valori
estetice, valorile comunicării, valori de afaceri, valori individuale și conformiste, valori altruiste, valorile
autoafirmării și valori adoptate de alții, etc.
Acestea nu sunt încă toate posibilitățile contruirii subiective a orientărilor valorice. De asemen ea,
în calitate de valori de bază, ele pot fi împărțite în trei orientări: la sine, la obiect, la grup. Derivate de la
orientările de bază pot fi și orientările: la poziție, la menținerea relațiilor, la autoafirmare, la altă persoană,
la activitate, autore alizare.

56
Metoda M. Rokeach
(tabel de valori general -umane reformulat și adăugit
de psihologul Iadov)

Valori finale Valori instrumentale
1. Viață activă (o viață plină și
emoțională) Acuratețe (capacitatea de a întreține
lucrurile în ordi ne în afaceri)
2. Înțelepciune (maturitate în
gândire și apreciere atinse din
experiența de viață) Politețe, comportare manierată
3. Sănătate (psihică și fizică) Trebuințe și pretenții înalte față de
viață
4. Activitate interesantă Viață plină (simțu l umorului)
5. Apropiere de natură și artă Punctualitate (disciplină)
6. Dragoste matură (dragoste
spirituală și fizică cu omul iubit) Independență (capacitatea de a
acționa de sine stătător și hotărât)
7. Viață asigurată material (lipsa
greutăților materiale) Intransigență față de defectele sale
și imperfecțiunea altora
8. Prietenii autentice (a avea prieteni
buni și adevărați) și sociabilitate Valoarea profesională proprie
(orizontul larg de cunoștințe și o
cultură înaltă)
9. Recunoaștere social ă și atragerea
respectului (orientarea la
susținerea celor din jur) Responsabilitate și conștiinciozitate
10. Cunoaștere (posibilitatea de a -și
lărgi cunoștințele, cultura
generală, dezvoltarea intelectului) Raționalism (capacitatea de a gândi
a lua hotăr âri raționale)
11. Viață plină (realizare maximală a
capacităților și posibilităților) Autocontrol: stăpânire de sine,
disciplină
12. Dezvoltare (imaginație creativă și
inventivitate, autoperfecționare
permanentă) Curajul de a -și susține propria
părere, încrederea în forțele proprii
13. Distracțiile, plăcerile Voință puternică (capacitatea de a
sta pe poziția sa, de a nu ceda în
fața greutăților)

57 14. Libertatea (spiritul de
independență, independență în
apreciere și fapte) Indulgență și îngăduință (la părerea
altora, deprinderea de a ierta
greșelile altora)
15. Familie armonioasă și unită Orizont larg și receptivitate
(deprinderea de a înțelege punctul
de vedere al altora, stima și
respectul față de alte deprinderi și
obiceiuri)
16. Fericirea altora ( baza materială,
dezvoltarea și perfecționarea altor
oameni, popoare și lumii întregi) Cinstea, onestitatea
17. Creativitatea (posibilitatea de a
acționa creator) Eficiență în afaceri (dragostea de
muncă, productivitatea înaltă a
muncii)
18. Încrederea în sine (armonia
interioară, absența conflictelor) Colegialitate, sensibilitate (ajutor
acordat altora)

1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.
8. 8.
9. 9.
10. 10.
11. 11.
12. 12
13. 13.
14. 14.

58 15. 15.
16. 16.
17. 17.
18. 18

Valori finale Valori instrumentale
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 10
11 11
12 12
13 13
14 14
15 15
16 16
17 17
18 18

59 Diagnosticarea tipului de motivație la studenții contemporani

Acest test ține de motivul aflării tale la facultate! La fiecare întrebare te rog să raspunzi prin „da”
sau „nu” în tabelul de pe pagina următoare. Dacă ești de acord cu afirmația dată î ncercuiește numărul
din tabel corespunzător întrebării ,dacă nu treci la următoarea. Fii cît se poate de sincer pentru a
reflecta tabloul motivațional real! SUCCES!!!

1. Cred că, liderul gr upei trebuie să fie studentul care are rezultate bune la învățătură.
2. Părinții întotdeauna mă laudă pentru rezulate bune.
3. Îmi place mult să aflu lucruri noi.
4. Îmi place să -mi asum însărcinări dificile, să trec peste greutățile îndeplinirii lor.
5. Vreau ca col egii să mă creadă un student bun .
6. Eu aspir la lauda profesorilor , dacă îndeplinesc corect sarcina.
7. Întotdeauna le vorbesc părinților despre succesele mele la facultate.
8. Mă neliniștește riscul de a fi exmatriculat pentru rezultate proaste.
9. Foarte des asc und rezultatele rele de părinții mei pentru a evita pedeapsa.
10. Învăț în primul rînd pentru că cunoștințele imi vor folosi în viitor, îmi ajuta să -mi găsesc un
serviciu bun.
11. Facultatea pentru mine este în I rînd comunicarea cu prietenii.
12. Mi-ar plăcea să par ticip la mai multe manifestări artistice în universitate și să nu pierd atîta
timp la ore.
13. Pentru moment , învățătura pentru mine este cea mai importantă sferă unde eu pot să mă afirm.
14. Colegii mei au o atitudine negativă față de cei care nu învață , chiar dacă se descurcă bine în alt
domeniu.
15. Studiile mele des devin o temă de discuție în familia mea.
16. Îmi place să fac propriile mele cercetări, să fac careva descoperiri.
17. Este important pentru mine să -mi dovedesc mie însumi că sunt capabil să învăț bine.
18. Atunci cînd primesc o notă bună, mă strădui ca colegii mei să afle despre aceasta.
19. Mă întristez atunci cînd profesorul nu -mi apreciază munca și străduința.
20. Depun efort la ore , atunci cînd știu că, părinții mă vor răsplăti cu ceva.
21. Încep să învăț cînd știu că rezultatele bune ale mele vor fi discutate la adunările profesorilor.
22. Depun mai mult efort ca să învăț, atunci cînd știu că voi fi pedepsit de părinți pentru rezultate
rele.
23. Este important pentru mine să devin un om inteligent și dezvoltat.
24. Îmi plac a cele ore unde am posibilitatea să lucrez în grup, să discut cu colegii materialul la
cursul dat.
25. Aș putea spune că mă interesează mai mult alte lucruri decît orele în timpul zilei.
26. Îmi place să particip la diferite conferințe ,seminare deoarece îmi dau pos ibilitatea să mă afirm.
27. Colegii mei mereu se interesează despre rezultatele celorlalți.
28. Pentru părinții mei este foarte important să obțin rezultate bune la învățătură.
29. Îmi place să inventez noi metode de pregătire a temelor.
30. Mi-ar plăcea să fiu cel mai b un student în grupă.
31. Vreau să mă prezint într -o lumină favorabilă în față colegilor, de aceea învăț bine.
32. Îmi place cînd la sfîrșitul orei profesorul numește pe cei care sau prezentat cel mai bine .
33. Este important pentru mine ca părinții să mă creadă un bu n student.
34. Mă întristează notele proaste deoarece sunt sigur că profesorul mă crede un student leneș.
35. Mă întristez mult cînd părinții cred că nu sunt capabil să reușesc și să am succes.
36. M-am gîndit mult atunci cînd mi -am ales facultatea.
37. Mă bucur mult cînd orele sunt amînate și am posibilitatea să comunic cu colegii.
38. Aș vrea ca în zi să fie mai multe pauze decît ore.
39. Îmi place ca la ore să -mi spun punctul de vedere și să -l apăr cu vehemență.

60

Nr.
scalei 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1a 1b 2 3 4a 4b 4c 5a 5b 6 7 8 9
Răspunsul
Participanților

1

14

27 2

15

28 3

16

29 4

17

30 5

18

31 6

19

32 7

20

33 8

21

34 9

22

35 10

23

36 11

24

37 12

25

38 13

26

39
Suma
punctajului
Punctajul
conform
scalelor

Interpretarea rezultatelor
Scala 1a și 1b: încă nu prezintă cu sine însuși motivele învățării, ci sunt indicatorii pres tigiului învățării în
grupă și familie. După ei noi putem judeca despre prezența sau lipsa importanței pentru subiect a
procesului de învățare.

Scala 1a : Prestigiul învățării în grupă .Această scală demonstrează cît de important în colectivul grupei
este succesul în învățare.După analiza rezultatelor individuale primim o demonstrație subiectivă despre
fiecare participant, prin analiza rezultatelor grupei -rezultatul obiectiv al prestigiului acestei caracteristici.
Scala 1b : Prestigiul învățarii în fa milie .Această scală arată, cît de important în familia tînărului este așa
caracteristică ca succesul la învățătură.
Scala 2 :Interesul pentru a cunoaște. Arată manifestările participantului la propriile cunoștințe, la
infomațiile noi . Participanții cu inte resul de a cunoaște pronunțat primesc plăcere de la însuși procesul
de învățare , de cunoaștere a ceva nou.
Scala 3 :Motivul atingerii scopului. Exprimă manifestările la participant a motivului atingerii scopului de a
fi cel mai bun, de a se cunoaște pe sin e ca capabil, deștept…Participanții cu asemenea motivație învață în
primul rînd din dorința de a -ți demonstra sie că sunt capabili de multe.
Scala 4 : Motivul aprobării sociale. Demonstrează importanța aprobării pentru subiect, recunoașterea din
partea al tora a succeselor sale.Acești studenți învață în primul rînd pentru laudă, stimulare , încurajare.
Scala 4a :Motivul aprobării sociale din partea colegilor. Vorbește despre importanța pentru subiect a
aprobării colegilor.
Scala 4b :Motivul aprobării sociale din partea profesorilor. Pentru subiect este foarte importantă atenția
profesorilor la succesele sale.
Scala 4c :Motivul aprobării sociale din partea părinților. Demonstrează importanța pentru student a
aprobării succeselor sale de către părinți.
Scala 5 :Frica de pedeapsă. Este factorul care vorbește despre frica subiectului de pedeapsă din partea
altor persoane .Aceștea luptă pentru a avea succese doar ca să nu fie pedepsiți sau certați.
Scala 5a :Frica de poedeapsa profesorilor. Sunt motivați să învețe pentru a nu fi pedepsiți de profesori sau
negați de colegi .
Scala 5b :Frica de pedeapsă din partea familiei. Este vorba de frica studentului de a apărea incompetent
și fără succes în fața familiei, frica de pedeapsa părinților .
Scala 6 :Conștientizarea necesităț ii sociale. Demonstrează stăruința subiectului de a deveni un om cu
studii superioare. Subiecții cu acest tip de motivație susțin că studiile sunt necesare pentru a avea un viitor
bine organizat.
Scala 7 :Comunicarea. Arată tendința subiecților spre comunicar e cu semenii.Studenții cu o astfel de
motivaqție sunt cointeresați mai mult de activitățile ce le permite comunicarea la maxim.

61 Scala 8 :Motivația extrauniversitară. Demonstrează interesul subiecților față de activitățile ce nu țin de
studiul la facultate ci mai mult țin de activitățile artistice.Studenții cu asemenea motivație sunt mult mai
activi la activitățile ce se petrec înafara orelor.
Scala 9 :Motivul autorealizării. Demonstrează interesul studenților față de sfera propriei autorealizări,
aceasta oferin du-i posibilitatea de a -și demonstra capacitățile.

Testul de studiere a stru cturii intelectului
(Rudolif Amthauer)
Rezultatul obținut la acest test permite de a face concluzii despre dezvoltarea intelectuală a
elevilor, dar succesul îndeplinirii subtestelor separate – despre structura individuală a intelectului elevilor.
Însărci nările testului constau din material verbal și numeric, care cer de la subiectul experimental
anumite cunoștințe de a realiza anumite acțiuni logice, și din imagini, care presupun un anumit nivel de
dezvoltare a gîndirii formale și spațiale.
Testul este d estinat elevilor cu vîrsta cuprinsă între 13 -17 ani.
După expirarea timpului la I -ul subtest trebuie să li se spună subiecților: ―Posibil nu ați reușit să
soluționați toate însărcinările, dar dacă ați rezolvat chiar numai jumătate din sarcini, acesta este un
rezultat bun.‖
Pentru administrarea testului este necesar caietul cu însărcinări, foaia de răspuns, secundomerul.
La administrarea în grup numărul persoanelor nu trebuie să depășească 20 -30. Testarea se
recomandă să se realizeze la lecțiile a 2 -a – 3-a, cînd elevii nu sunt obosiți.
Timpul necesar pentru îndeplinirea întregului test – 90 minute:
I subtest – 6 minute V subtest – 10 minute
II subtest – 6 minute VI subtest – 10 minute
III subtest –7 minute VII subtest – 7 minute
IV subtest – 8 minute VIII subtest – 9 minute
IX subtest – 3 minute pentru memorare
6 minute pentru reproducere.
Înainte de a începe cercetare a, experimentatorul trebuie să explice scopul testării și să creeze un
climat emoțional favorabil.
Experimentatorul citește instrucțiunea pentru întreg testul, apoi propune elevilor să deschidă
caietul la instrucția pentru subtestul 1, împreună cu ei tezo lvă exemplele. Cînd este convins că toți au
înțeles, li se propune să deschidă următoarea pagină, se fixează timpul și elevii trebuie să îndeplinească
sarcinile de la I subtest; și așa în raport cu toate subtestele.
Testul este alcătuit din nouă subteste, fiecare dintre care este orientat la măsurarea diferitor funcții
ale intelectului:
Subtestul 1. Selectare logică.: studierea gîndirii inductive.
Subtestul 2. Determinarea însușirilor comune: studierea capacității de abstractizare, generalizare,
operațion are cu noțiuni verbale.

62 Subtestul 3. Analogiile: analiza capacităților combinatorii.
Subtestul 4. Clasificarea: aprecierea capacității de a face concluzii, a generaliza.
Subtestul 5. Însărcinări matematice: aprecierea nivelului dezvoltării gîndirii practic e matematice,
formării capacităților matematice.
Subtestul 6. Șirul de numere: analiza gîndirii inductive, capacității de a opera cu numerele.
Subtestul 7. Alegerea figurilor: studierea imaginației spațiale, capacităților combinatorii.
Subtestul 8. Însărci nări cu cuburile: studierea imaginației spațiale, capacităților combinatorii.
Subtestul 9 . Însărcinări de evidențiere a capacităților de concentrare a atenției și
capacitatea de a memora.
Prelucrarea rezultatelor:
Se utilizează cheia:
1. 1d, 2c, 3e, 4e, 5c, 6 a, 7d, 8e, 9e, 10c, 11b, 12e, 13c, 14a, 15b, 16e, 17c, 18b, 19e, 20d.
2. 21d, 22b, 23a, 24d, 25b, 26d, 27c, 28d, 29e, 30d, 31e, 33a, 34c, 35c, 36c, 37a, 38d, 39b, 40d.
3. 41c, 42e, 43b, 44e, 45c, 46d, 47b, 48c, 49b, 50d, 51d, 52b, 53b, 54c,.55d, 56d, 57d, 58d, 5 9b, 60d.
4. 61(3,5), 62(3,6), 63(4,6), 64(3,5), 65(4,6), 66(2,5), 67(2,5), 68(1,6), 69(1,5), 70(4,6), 71(1,3), 72(3,6),
73(2,4), 74(3,6), 75(2,4), 76(1,2), 77(1,2), 78(1,5), 79(2,6), 80(2,5).
5. 81(65), 82(360), 83(235), 84(24), 85(12(, 86(60), 87(35), 88(50), 8 9(270), 90(48), 91(7), 92(9),
93(45), 94(60), 95(16), 96(26), 97(36), 98(5), 99(24), 100(4).
6. 101(27), 102(26), 103(25), 104(16), 105(26), 106(13), 107(15), 108(7), 109(8), 110(12), 111(2),
112(13), 113(24), 114(19), 115(13), 116(17), 117(15), 118(17), 119( 36), 120(14).
7. 121b, 122d, 123c, 124c, 125e, 126d, 127e, 128a, 129a, 130b, 131e, 132c, 133e, 134d, 135c, 136a,
137d, 138b, 139c, 140d.
8. 141b, 142b, 143c, 144a, 145d, 146a, 147b, 148e, 149c, 150d, 151a, 152b, 153e, 154d, 155c, 156b,
157e, 158a, 159c, 160e.
9. 161-4, 162 -5, 163 -4, 165 -3, 166 -5, 167 -1, 168 -1, 169 -1, 170 -2, 171 -3, 172 -2, 173 -3, 174 -2, 175 -4,
176-4, 177 -5, 178 -5, 179 -5, 180 -4.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă cîte un punct. Se sumează punctajele obținute la toate
subtestele. Apoi punctajul br ut se transformă în date normative. (tabelul x).
Punctajul brut 13 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani
1-10 64 65 66 64 6
11-20 70 71 71 69 70
21-30 76 77 76 74 75
31-40 83 80 80 78 79
41-50 89 82 86 82 83
51-60 95 93 91 88 87
61.70 101 99 96 93 92

63 71-80 107 105 101 98 96
81-90 114 110 106 102 101
91-100 119 116 111 107 105
101-110 126 122 116 112 109
111-120 132 127 121 117 114
121-130 138 132 126 121 118
131.140 144 139 131 126 122
141-150 151 145 136 131 127
151-160 157 150 141 136 131
161-170 163 156 146 140 135
171-180 170 160 150 145 140
Distribuirea statistică a indicilor intelectului
Nr/dr Semnificația intelectului Punctaju1
1 Intelect excpțional 150 și mai sus
2 Intelect foarte înalt 140-149
3 Intelect înalt 130-139
4 Intelect mod erat înalt 120-129
5 Intelect mediu cu tendință spre înalt 110-119
6 Intelect mediu cu tendința spre scădere 100-109
7 Intelect moderat -scăzut 90-99
8 Intelect scăzut 80-89
9 Intelect foarte scăzut 70-79
10 Intelect maximal scăzut 60-69
Pentru fieca re elev se poate de analizat reușita la îndeplinirea diferitor tipuri de subteste.
Se poate de comparat rezultatele obținute
Se poate de comparat rezultatele oținute la subtestele vervale (1,2,3,4) și la cele spațiale (7,8).
În acest scop se adună punctaju l obținut la cele 4 subteste verbale și se împarte la punctajul
maximal, care se poate obține la aceste subteste, apoi se înmulțește cu 100 %.
Punctajul obținut
R verb = –––––––– –––– X 100 %
Punctajul maxim
În mod identic se calculează și reușita la subtestele spațiale.
Sunt posibile următoarele variante de rezultate:
1) R verbal  R spațial. Acest fapt ne vorbește despre predominar ea indicelui verbal asupra celui spațial
2) R verbal = R spațial – indicii sun aproximativi egali în dezvoltare.

64 3) R verbal  R spațial – predomină reușita la subtestele spațiale în comparație cu reușita la cele verbale.
Variantele de rezultate descrise mai sus depind de intensitatea (nivelul) dezvoltării la elevi a diferitor
aptitudini și preferințe, de influența mediului social și intereselor extrașcolare , de nivelul de predare a
diferitor obiecte de studiu etc.
Cunoașterea în fiecare caz pentru fiecare elev a nivelului de dezvoltare a aptitudinilor verbale și
spațiale trebuie să contribuie la evaluarea individuală a activității instructive a elevilor. Dacă însă un
anumit indiciu este scăzut la majoritatea elevilor din clasă, posibil asta poate fi influențată de nivelul
neadecvat de predare a anumitor obiecte, de relațiile interpersonale dintre anumiți pedagogi și clasa ori
alte cauze.
Rezultartele obținute de elevi la subtestele 5 și 6 corelează cu reușita la obiectele din ciclul fizico –
matematic. În afară de aceasta ele vorbesc despre orientarea matematică a intelectului.
Este bine dacă se realizează analiza comparativă a îndeplinirii subtestelot aparte de către fiecare elev.
Pentru aceasta se calculează procentul îndeplinirii corecte (tabelul x) a sarcinilor la fiecare subtest. Cu
ajutorul datelor se construiește pe foaia de răspuns (în colțul din dreapta de sus) graficul ce reflectă
structura individuală a dezvoltării intelectuale a elevului.
Transformarea punctajului brut în date normative
(elevii de 13 ani )
Punctaj
brut subtestele
I II III IV V VI VII VIII IX
20 151 150 152 150 147 142 145 141 147
19 146 145 148 145 143 139 141 138 143
18 142 141 144 141 140 135 137 134 140
17 138 137 140 137 137 132 133 131 137
16 135 133 137 133 134 129 130 128 134
15 131 129 133 129 130 125 126 125 130
14 126 125 129 125 127 122 123 122 127
13 123 122 126 122 124 119 120 119 124
12 119 117 122 117 120 115 116 116 120
11 115 114 119 114 117 112 112 113 117
10 110 110 115 110 114 108 109 110 114
9 107 106 111 106 111 105 106 107 111
8 103 102 107 102 108 101 102 103 108
7 99 98 104 98 104 98 98 100 104
6 95 94 100 94 101 95 95 97 101
5 91 90 96 90 98 93 91 94 98

65 4 87 86 93 86 95 89 88 91 95
3 83 82 89 82 92 86 84 88 92
2 79 78 85 78 88 82 80 85 88
1 75 74 81 74 85 78 77 82 85
0 71 70 78 70 82 74 73 78 82
Transformarea punctajului brut în date normative
(elevii de 14 ani )
Punctaj
brut subtestele
I II III IV V VI VII VIII IX
20 148 146 147 146 147 143 139 142 138
19 145 142 144 142 144 139 135 139 135
18 141 138 140 138 140 136 132 135 132
17 137 134 137 134 137 133 129 132 129
16 138 130 134 130 134 130 126 129 127
15 129 127 130 127 130 127 123 125 124
14 125 123 127 123 126 124 120 122 120
13 122 119 123 119 123 121 116 118 117
12 118 115 120 115 119 118 113 115 115
11 114 112 117 112 116 115 110 111 112
10 110 108 113 108 112 112 107 108 110
9 106 104 110 104 109 109 104 104 106
8 102 100 106 100 105 106 100 100 103
7 98 97 103 97 101 103 97 97 100
6 95 93 100 93 97 100 94 94 97
5 91 89 96 89 93 97 91 90 94
4 87 86 92 86 90 94 87 87 92
3 83 82 89 82 86 91 84 84 88
2 78 85 78 82 88 81 80 85
1 75 74 82 74 78 85 78 77 82
0 72 70 78 70 75 92 75 73 79

Transformarea punctajului brut în date normative
(elevii de 15 ani )
Punctaj subtestele

66 brut I II III IV V VI VII VIII IX
20 142 141 142 141 140 138 133 140 128
19 138 138 139 138 136 135 130 136 126
18 135 134 136 134 133 132 127 133 123
17 131 133 133 133 130 129 124 130 120
16 128 127 129 127 127 126 121 127 118
15 125 124 126 124 124 123 118 124 115
14 121 120 123 120 121 120 115 120 113
13 118 116 120 116 118 117 113 117 110
12 114 113 116 113 115 114 110 113 108
11 111 109 113 109 112 112 107 110 105
10 107 106 110 106 109 109 104 106 103
9 104 102 107 102 106 106 102 103 100
8 101 99 104 99 103 103 99 100 97
7 97 95 100 95 100 101 96 97 95
6 93 91 97 91 97 98 93 93 92
5 90 88 94 88 94 95 90 90 90
4 87 84 91 84 91 92 87 86 87
3 83 81 88 81 88 90 85 83 85
2 80 77 84 77 85 87 83 79 82
1 77 74 81 74 82 84 80 76 80
0 73 70 78 70 79 81 77 73 77

Transformarea punctajului brut în date normative
(elevii de 16 ani )
Punctaj
brut Subtestele
I II III IV V VI VII VIII IX
20 134 139 135 139 137 131 130 135 126
19 131 136 132 136 133 129 127 132 124
18 128 132 129 132 129 126 125 129 121
17 125 128 126 128 127 123 122 126 118
16 122 125 123 125 124 120 120 123 116
15 119 121 120 121 122 118 117 120 113
14 116 118 117 118 119 115 114 117 110
13 113 114 115 114 118 112 111 114 108

67 12 110 110 112 110 113 110 109 111 105
11 107 107 109 107 110 108 106 108 102
10 104 104 106 104 107 105 103 105 100
9 101 100 103 100 104 103 100 102 97
8 98 97 100 97 100 100 98 100 95
7 95 83 97 83 98 98 95 97 92
6 92 89 95 89 95 95 92 94 90
5 89 86 92 86 92 92 90 91 87
4 86 82 89 82 89 90 87 88 84
3 83 79 86 79 86 88 85 85 82
2 80 75 83 75 83 85 82 82 79
1 77 72 80 72 80 83 79 79 76
0 74 68 77 68 77 80 76 76 73

Transformarea punctajului brut în date normative
(elevii de 17 ani )
Punctaj
brut Subtestele
I II III IV V VI VII VIII IX
20 131 139 130 139 134 129 130 133 123
19 128 136 127 136 130 126 127 130 121
18 125 132 124 132 127 124 125 127 119
17 122 128 122 128 125 121 121 124 116
16 119 125 119 125 122 119 119 122 114
15 116 121 117 121 119 116 116 119 111
14 114 118 114 118 116 114 113 116 109
13 111 114 111 114 113 111 111 112 106
12 108 110 109 110 111 109 108 110 104
11 105 107 106 107 108 106 105 107 101
10 102 104 104 104 105 104 103 105 98
9 99 100 101 100 102 101 100 102 96
8 96 97 99 97 99 99 97 99 93
7 93 83 96 83 96 96 95 96 91
6 90 89 94 89 93 94 93 93 88
5 87 86 91 86 91 91 89 90 86
4 84 82 88 82 88 89 87 88 83

68 81 79 86 79 85 86 84 85 81
78 75 84 75 82 84 81 82 78
75 72 81 72 79 81 79 79 76
0 72 68 78 68 76 79 76 76 74

Descrierea testului
Instrucțiune : TESTUL PROPUS CONSTĂ DIN NOUĂ COMPARTIMENTE A CÎTE 16 -20 PROBE ÎN FIECARE.
DESCRIEREA FIECĂREI PROBE ȘI MODELELE DE REZOLVARE ALE LOR LE VEȚI GĂSI ÎN INSTRUCȚIUNILE
CE ANTICIPEAZĂ FIECARE COMPARTIMENT. PENTRU LUCRUL ASUPRA PR OBELOR DIN FIECARE
COMPARTIMENT ESTE REZERVATĂ O PERIOADĂ ANUMITĂ DE TIMP, PE PARCURSUL CĂREIA DVS POSIBIL
SĂ NU REUȘIȚI SĂ GĂSIȚI TOATE REZOLVĂRILE, DAR NU E CAZUL SĂ VĂ FACEȚI PROBLEME ȘI EMOȚII.
LUCRAȚI LINIȘTIT ȘI ATENT, REZOLVAȚI PROBELE ÎN ACEA ORDIN E ÎN CARE VĂ SÎNT PROPUSE. DACĂ
PENTRU O ANUMITĂ PROBĂ NU REUȘIȚI SĂ GĂSIȚI RĂSPUNSUL, NU PIERDEȚI MULT TIMP LA EA,
REZOLVAȚI URMĂTOAREA.
ÎNCEPUTUL ȘI SFÎRȘITUL LUCRULUI CU FIECARE COMPARTIMENT ÎL VEȚI ÎNDEPLINI ÎN
CONFORMITATE CU INDICAȚIILE PROFESORULUI.
TOT TESTUL DUREAZĂ 90 MIN.
Descrierea probelor și a modelelor de rezolvare din compartimentul I
Fiecare problemă reprezintă o propoziție neterminată, în care lipsește un cuvânt. Mai jos se dă o
listă din cinci cuvinte însemnate cu literele a), b), c), d), e). Trebuie să alegeți din listă acel cuvânt, care
după părerea Dvs. se potrivește cel mai bine pentru a completa propoziția.
Fiți atenți: propoziția trebuie completată în așa mod, încît să aibă un sens (înțeles) just.
Modelul 1
1. Câinele seamănă mai mult cu….
a) mâța b) veverița c) lupu d) vulpea e) ariciul.
Răspunsul corect: cu lupul. În lista răspunsurilor in compartimentul I, rândul 01 luați în cerc litera
"c". De exemplu:

Modelul 2
2. Antipodul speranței este ….
a) tristețea b) răutatea c) gingășia d) amărăciunea e) disperarea.
]În lista răspunsurilor din rândul 02 trebuie luată în cerc litera "e" deoarece cuvântul "disperarea"
completează propoziția corect.
În afară de unele cuvinte lista variantelor de răspunsuri poate conține îmbinări de cuvinte și
numere.
–
. …

69 Evidențiind răspunsul în lista răspunsurilor țineți minte, că trebuie de luat în cerc numai o literă
deoarece toate problemele pot avea numai un singur răspuns. Dacă ați greșit, tăiați litera însemnată cu
semnul (X) ș i luați în cerc litera necesară.
Așteptați indicațiile de mai departe!
Compartimentul I (Probele 1 -20)
1. Copacul întotdeauna are …
a) frunze b) fructe c)muguri d) rădăcini e) umbră.
2. Comentariu este …
a) lege b)lecție c) explicație d)consecință e)aluzie.
3. Antipodul la trădare este …
a) dragoste b)trândăvie c) șiretenie d) lașitate e)devotament.
4. Femeile … sunt mai înalte ca bărbații.
a) întotdeauna b) de obicei c) deseori d) nici odată e)uneori.
5. Prânzul nu poate fi fără …
a) masă b) se rviciu c) mâncare d) apă e) foame.
6. Ocupația opusă odihnei este …
a) munca b) grija c) oboseala d) plimbarea e) antrenamentul.
7. Pentru a face comerț trebuie să ai …
a) magazin b) bani c) tejghea d) marfă e) cântar.
8. Când disputa se încheie cu cedări din ambele părți atunci aceasta se numește …
a) convenție b) compromis c) deznodământ d) înțelegere
e)împăcare.
9. Omul care are o atitudine negativă față de inovații î -l numim …
a) anarhist b) liberal c) democrat d) radical e) conservator.
10. Feciorii … întrec tații după experiența de viață.
a) niciodată b) adesea c) rareori d) de obicei e)întotdeauna.
11. La aceeași greutate cel mai multe albumine se conțin în …
a) carne b) ouă c) grăsime d) pește e) pâine,
12. Raportul dintre câștiguri și pierd eri în loterie dă posibilitatea de a aprecia …
a) numărul de participanți b)venitul c) prețul unui bilet d)numărul
de bilete e)probabilitatea câștigului.
13. Tanti … e mai în vârstă ca nepoata.
a) întotdeauna b)rareori c)aproape întotdeauna d)nicioda tă
e)numaidecât.
14. Afirmația "Toți oamenii sunt cinstiți" este …
a) greșită b)șiretlic c)corectă d)absurdă e)nu e demonstrată.

70 15. înălțimea copilului de 6 ani e aproximativ de … cm.
a)160 b)60 c)140 d)110 e)50
16. Lungimea bancnotei de un leu este aproximat iv de … cm.
a) 15,0 b)10,15 c)6,0 d)ll,5 e)12,0
17. Afirmația care nu e complet dovedită se numește …
a)cu două sensuri b)paradoxală c)ipotetică d) încurcată e)evidentă.
18. Din orașele enumerate mai jos, cel mai nordic este …
a) Novosibirsc b) Murmansc c)Krasnoiarsc d)Ircutsc e)Novosibirsk.
19. Propoziția nu există fără …
a) verb b)subiect c)adresare d)punct e)cuvânt.
20. Distanța dintre București și Chișinău e aproximativ de … km.
a)300 b)1000 c)700 d)480 e)210.
Descrierea probelor și a modelel or de rezolvare din compartimentul II
Vi se propune un rând din cinci cuvinte. Patru din ele pot fi unite într -o grupă semantică. Trebuie
să indicați al cincilea cuvânt, care nu intră în această grupă, adică cel care nu are nimic comun cu sensul
celor patr u cuvinte.
Modelul 1
1. a) scaun b)masă c) hulub d) divan e) dulap.
Rezolvare: cuvintele cu literele a, b, d, e sunt obiecte de mobilă, iar cuvântul
cu litera "c" nu se Încadrează în această grupă semantică. În lista răspunsurilor din
compartimentul II în rândul 01 trebuie luată în cerc litera "c".
Modelul 2
2. a) a merge b) a goni c) a se târî d) a alerga e) a sta culcat.
Rezolvare: cuvintele cu literele a, b, c, d exprimă diferite tipuri de deplasare, iar cuvântul cu litera
"e" înseamnă staționare. În lista răspunsurilor din compartimentul II în rândul 02 trebuie luată în cerc
litera "e".
Compartimentul II (probele 21 -40)
21. a)a săpa b)a tăia c)a coase d)a citi e)a forja.
22. a)îngust b)colțuros c)scurt d)înalt e)larg.
23. a)bicicletă b)motocicletă c)tren d)tramvai e)autobus.
24. apus b)curs c)direcție d)călătorie e)nord.
25. a)a vedea b)a vorbi c)a pipăi d)a mirosi e)a auzi.
26. a)a se culca b)a se ridica puțin c)a se lăsa în pirostrii d)a se rezema e)a se înălța
puțin.
27. a)cerc b)elipsă c)săgeată d)arc e)curbă.
28. a)bun b)devotat c)puternic d)fricos e)curajos.

71 29. a)a împărți b)a elibera c)a lega d)a tăia e)a deosebi.
30. a)hotar b)pod c)societate d)distanță e)căsnicie.
31. a)cortină b)scut c)năvod d)filtru e)perete.
32. a)marinar b)lemnar c)șofer d)ciclist e)frizer.
33. a)clarinet b)contrabas c)chitară d)vioară e)arfă.
34. a)reflectare b)ecou c)activitate d)răsunet e)imitare.
35. a)doctrină b)planificare c)antrenament d)dare de seamă e)reclamare.
36. a)invidie b)zgârcenie c)voracitate (îndopare) d)lăcomie e)hapsânie.
37. a)rațiune b)deducție c)soluți onare d)decizie e)convenție(înțelegere).
38. a)subțire b)slab c)îngust d)corpolent e)scurt.
39. a)gât b)dop c)picior d)spate e)mână.
40. a)neguros b)geros c)cu vânt d)mahmur e)ploios.
Descrierea probelor și a modelelor de rezolvare din compartimentul III
În fiecare problemă se dau trei cuvinte. Primul și al doilea, despărțiți prin două puncte ":", se află în
oarecare relații. După al treilea cuvânt – semnul întrebării "?". Din cele cinci cuvinte date mai jos și
însemnate cu literele a, b, c, d, e trebuie de ales unul care corelează cu cuvântul al treilea la fel cum al
doilea corelează cu primul.
Modelul 1
1. pădure : pom luncă : ?
a)tufar b)pășune c)iarbă d)fân e) cărare;
Rezolvare: alegem cuvântul "iarbă", de aceea în lista de răspunsuri în compartimentul III rân dul
01 luăm în cerc litera "c".
Modelul 2
2. întunecat : deschis ud : ?
a)ploios; b)mohorât; c)umed; d) jilav; e) uscat.
Rezolvare: deoarece cuvintele "întunecat" și "deschis" sunt opuse după sens, D -voastră și pentru
cuvântul "ud" trebu ie să găsiți unul opus după înțeles. Acesta este cuvântul "uscat".
În lista răspunsurilor D -voastră trebuie în rândul 02 să însemnați litera "e" cu un cerc.
Compartimentul III (probele 41 -60)
41. Școala : director colectiv : ?
a) președinte b)membru c)co nducător d) șef e)vizitator.
42. Ceas : timpul termometru : ?
a)aparat b)măsurare c)mercur d)căldură e)temperatură.
43. A căuta : a găsi a cugeta : ?
a)a memora b)a ieși la concluzie c)a cerceta d)a săvârși o faptă e)a -și aminti.
44. Cerc : sferă pătrat : ?

72 a)prismă b)dreptunghi c)corp. d)geometrie e)cub.
45. Acțiune : succes prelucrare : ?
a)marfă b)muncă c)finisare d)realizare e)preț.
46. Animal : capră hrană : ?
a)produs b)mâncare c)prânz d)pâine e)bucătărie.
47. Foame : slăbiciune lucru : ?
a)efort b)oboseală c)entuziasm d)plată e)odihnă.
48. Luna : Pământ Pământ : ?
a)Marte b)stea c)Soare d)planetă e)aer.
49. Foarfece : a tăia ornament : ?
a)a coase b)a înfrumuseța c)a crea d)a desena e)a ciopli.
50. Automobil : motor iaht : ?
a)bord b)chilă c)pupă d)pânză e)catarg.
51. Roman : prolog operă : ?
a)afiș b)programă c)libretto d)uvertură e)arie.
52. Brad : stejar masă : ?
a)mobilă b)dulap c)față de masă d)garderobă e)garnitură.
53. Limbă : amară ochi : ?
a)vedere b)roșu c )ochelari d)lumină e)ageri.
54. Hrană : sare lecție : ?
a)plictiseală b)conspect c)umor d)limbă e)convorbire.
55. An : primăvară viață : ?
a)bucurie b)bătrânețe c)naștere d)tinerețe e)învățătură.
56. Rănire : durere mărirea vitezei : ?
a)distanță b)proces -verbal c)arest d)accident e)rezistența aerului
57. Știința : matematica ediție : ?
a)tipografie b)povestire c)revistă d)ziarul "Moldova Suverană" e)redacția.
58. Munți : trecătoare râu : ?
a)luntre b)pod c)vad d)pod plutit or e)mal.
59. Piele : simțul pipăitului ochi : ?
a)iluminație b)vedere c)observare d)privire e)sfială.
60. Tristețe : dispoziție mânie : ?
a)tristețe b)furie c)frică d)afect e)iertare.
Descrierea problemelor și modelor de rezolvare a comparti mentului IV
În continuare Vă sunt prezentate șase cuvinte. Dintre ele trebuie să alegeți două care au un sens
comun, o noțiune de gradul superior.

73 Spre exemplu: 04. 1)cuțit 2)unt 3)ziar 4)pâine 5)țigări 6)inel
"Pâine" și "Unt" – este alegerea co rectă, deoarece pot fi unite prin "produse alimentare" , deci
răspunsurile "2" și "4" trebuie să le însemnați în foaia de răspuns în drept cu numărul probei respective.
Exemplu următor:
1) iarbă 2) secară 3) coptură 4) făină 5)grâu 6) copac
În acest exemplu decizia corectă este alegerea "2" și "5", deoarece "secara" și "grâul" pot fi generalizate
prin noțiunea "cerealiere".
Căutați întotdeauna și găsiți noțiunile cele mai generale.
Compartimentul IV (probele 61 -80)
61. l)casă 2)ușă 3)masă 4)covor 5) scaun 6)perdea
62. l)sărăcie 2)primejdie 3)foame 4)boală 5)frică 6)sete
63. 1) mare 2) algii 3) meduză 4) delfin 5) gunoi 6) balenă
64. 1) ochelari 2) privire 3) nas 4) iritare 5) ochi 6) aromă
65. 1) punct 2) pisc 3) pășune 4) vale 5)turn 6) câmp
66. 1) cruce 2) mos chee 3) turn 4) altar 5) biserică 6)clopot
67. 1)canistră 2) scrumieră 3) rucsac 4) urnă 5) vază 6) cratiță
68. 1)iepure 2) fluture 3) broască 4) râmă 5) struț 6) lup
69. 1) a spăla 2) a vopsi 3) a strânge 4) a lustrui 5) a curăța 6) a usca
70. 1) istorie 2) filologie 3 ) biologie 4) economie 5) pedagogie 6)fizica
71. 1) aerodrom 2) pilot 3) pista de decolare 4) bagaj 5) semnal 6)mașinist
72. 1) cablu 2) telefon 3) robinet 4) turbină 5) siguranță 6)izvor
73. 1) riglă 2) kilogram 3) vacuum 4) kilometru 5) temperatură 6)distanță
74. 1) av ertizare 2) lume 3) epocă 4) ziar 5) școală 6) termen
75. 1) pescuit 2) undiță 3) carp 4) năvod 5) luntre pescărească 6)scoică
76. 1)obiect vestimentar 2) fermoar 3) zăvor 4) legătură de chei 5)geam 6) dulap pentru
rochii
77. 1) moale 2) tare 3) elastic 4) rotund 5) c ald 6) lichid
78. 1) unt 2) ouă 3) pâine 4) orez 5) brânză 6) pește
79. 1) cort 2) ruine 3) piatră 4) înarmare 5) odgon 6) capodopere de artă
80. 1) atelier 2) casă 3) turn pentru siloz 4) bancă 5) clădire 6)corabie
Descrierea problemelor și a modelelor de rezolvare d in compartimentul V
În continuare urmează blocul matematic.
În fiecare rând al probelor sunt scrise cifre de la 1 la 9 și 0. De fiecare dată o parte din ele va
trebui să le tăiați și anume acelea care sunt răspunsul corect. Ordinea lor nu are importanță.
Modelul 1:
1. Cartea costă 25 de lei. Cât costă trei cărți?

74 Răspunsul corect este 75 de lei. Găsiți și tăiați cifrele respective în lista de răspunsuri din
compartimentul V, indiferent de ordinea în care se află ele.
Modelul 2:
2. Motociclistul merge cu viteza de 15 km/h. Ce distanță va parcurge
Răspunsul: 60 km. Găsiți -1 în rândul respectiv al compartimentului și tăiați cifrele 6
și 0.
Compartimentul V (p robele 81 -100)
81.Un băiat avea 100 de lei și a cheltuit din ei 35 de lei. Câți lei iau rămas?
82.Câți kilometri va parcurge automobilul timp de 9 ore, dacă se mișcă cu viteza de 70 km/h?
83.15 lăzi cu fructe cântăresc 280 de kilograme. Fiecare ladă goală cântărește 3 kg. Cât cântăresc
fructele?
84.Șase oameni sapă un șanț timp de 72 de zile. În cît timp vor săpa același șanț 18 oameni.
85.Trei tocuri costă 5 lei. A câte tocuri de acest fel pot fi cumpărate de 60 de lei?
86.Un băiat a parcurs distanța de 1,5m în 1/4 secunde. Ce distanță el va parcurge timp de 10 sec?
87.Copacul se află cu 20m la nord de casă, iar casa se află cu cu 15m mai la nord de iaz. Ce distanță este
dintre copac și iaz?
88.3,5 m de pânză costă 70 de lei. Cât va costa 2,5m de pânză?
89.Patru muncitori au efectuat lu crul timp de 90 de zile. De câți muncitori va fi nevoie pentru efectuarea
aceluiași lucru timp de jumătate de zi?
90.Un cablu de 48 cm încălzindu -se se lungește până la 56 cm. Care va fi lungimea cablului de 72 cm
după încălzire?
91.în atelier timp de 8 or e se confecționează 280 de scaune. Câte scaune va produce atelierul timp de 1/5
ore?
92.Aliajul se alcătuiește din două părți de argint și trei de părți de cositor. De câte grame de cositor va fi
nevoie pentru a pregăti un aliaj de 15 gr?
93.Minai într -o zi câștigă 3 lei, iar Gicu 5 lei. Împreună ei au câștigat 120 de lei. Câți lei a câștigat Minai?
94.În aceiași perioadă de timp secția unu țese 60 m de material, iar secția doi -40m. Cât material va
produce secția doi, atunci când secția unu va țese 90 m de pânză?
95.După ce Ion a dat a patra parte din banii săi pe timbre poștale și de trei ori mai mult pe hârtie, I -au
rămas 8 lei. Ce sumă avea Ion până a face cumpărături?
96.43 de pahare sunt împachetate în două lăzi. În prima ladă au încăput cu 9 pahare m ai mult decât în a
doua ladă. Câte pahare sînt în prima ladă?
97.O bucată de pânză cu lungimea de 60m a fost tăiată în două. Una din ea alcătuiește 2/3 din cealaltă.
Care este lungimea bucății mai mari?
98.Uzina a exportat 1/3 din producția ei după hotare , iar 1/5 a vândut -o în țară. Câte procente din
producție au rămas la depozitul uzinei?

75 99.Sucul care ocupă 6/7 din volumul butoiului costă 72 lei. Cât costă o jumătate de butoi cu suc?
100.Într -o familie fiecare fică are un număr egal de frați, iar fieca re fecior are de două ori mai multe
suruori decît frați.Cîte fice sunt în familie?
Descrierea problemelor și modelelor de rezolvare din compartimentul VI
În cele ce urmează vi se propun șiruri numerice, aranjate într -o anumită ordine. Scopul Dvs.
estede a determina în care ordine sunt aranjate numerele în șirul respectiv pentru a găsi în continuare
numărul ce ar încheia șirul, reieșind din legitatea construirii acestui rând.
Modelul 1:
1. 2 4 6 8 10 12 14 ?
În acest șir numeric fiecare n umăr este mai mare cu două unități decât precedentul. Deci următorul
număr trebuie să fie 16. În foaia de răspuns trebuie să tăiați cifrele 1 și 6 în rândul respectiv numărului
probei în cauză, indiferent de ordinea în care sunt ele.
Modelul 2:
2.9 7 10 8 11 9 12 ?
În acest rând din primul număr "9" s -a scăzut 2 și s -a obținut al treilea număr "7". La el s -a adăugat
3 și s -a obținut "10". Din el iarăși s -a scăzut 2 și s -a obținut "8", la "8" iarăși s -a adăugat 3, s -a obținut
"11" ș.a.m.d .
Răspuns: 10, deoarece din 12 s -a scăzut 2. Deci în foaia de răspuns tăiați cifrele 1 și 2, indiferent
de ordinea în care sînt ele.
Atenție! Î n cadrul unor probe veți efectua operații de înmulțire și împărțire.
Compartimentul VI (p robele 101 -120)
101. 6 9 12 15 18 21 24 ?
102. 16 17 19 20 22 23 25 ?
103. 19 16 22 19 25 22 28 ?
104. 17 13 18 14 19 15 20 ?
105. 4 6 12 14 28 30 60 ?
106. 26 28 25 29 24 30 23 ?
107. 29 23 13 39 36 18 54 ?
108. 21 7 9 12 6 2 4 ?
109. 5 6 4 6 7 5 7 ?
110. 17 15 18 14 19 13 20 ?
111. 279 93 90 30 27 9 6 ?
112. 4 7 8 7 10 11 10 ?
113. 9 12 16 20 25 30 36 ?
114. 5 2 6 2 8 3 15 ?
115. 15 19 22 11 15 18 9 ?

76 116. 8 11 16 23 32 43 56 ?
117. 9 6 18 21 7 4 12 ?
118. 7 8 10 7 11 16 10 ?
119. 15 6 18 10 30 23 69 ?
120. 3 27 36 4 13 117 126 ?
Descrierea problemelor și modelelor de rezolvare a compartimentului VI I.
La fiecare probă vi se propune o figură divizată în cîteva părți arbitrare. Din succesiunea de
figuri propuse notate cu a), b), c), d), e), găsiți -o acea care va semăna cu figura din proba respectivă dacă –
l veți uni părțile divizate.
Model:

Rezolvare :
Unind elementele din figura 1, vom avea respectiv figura "a". Deaceia în foaia de răspuns urmează
să tăiați litera "a" în rîndul probei respective. Dacă unim părțile figurii 2, vom obține figura "e". Unind
părțile figurii 3, vom avea figura "b". in cazul ultimei figuri 4 vom avea figura "d".
Compartimentul VII (probele 121 – 140)

77

Descrierea problemelor și modelelor de rezolvare din compartimentul VlII
În primul rînd vă sunt prezentate cinci cuburi diferite însemnate cu literele a), b), c), d), e) Fieca re
cub are șase fețe din care se pot fi văzute doar trei.
În cadrul probelor 141 -160 vi se propune unul din cele cinci cuburi însemnate cu a), b), c), d), e).
Găsiți cu care model el se aseamănă, învîrtindu -l imaginativ.
Nici unul din cuburile a), b), c), d), e) nu se repetă. Semnele ce le veți vedea pe cuburi sunt
aceliași, dar în altă ipostază.
Model:

78 Modelul 1 ne prezintă poziția schimbată a cubului "a". Deaceia în foaia de răspuns trebuie să tăiați
litera "a".
În modelul 2 este prezentat cubul "e", în al treilea model -cubul "b", în al patrulea – cubul "c", în
modelul 5 – "d".
Compartimentul VIII(probele 141 – 160)

Descrierea problemelor și modelelor de rezolvare a compartimentului IX.
La fiecare probă vă va fi prezentată 1 literă la unul din cuvin tele învățate anterior. Trebuie să vă
aduceți aminte semnificația cuvântului ce începe cu această literă: flori, instrumente, păsări, operă de artă,
animale. Rețineți că cuvintele încep cu diferite litere ce nu se repetă.
Model 1
1)floare 2)instrument 3)pa săre 4)operă de artă 5) animal
Deoarece din rândul cuvintelor memorizate cu litera "L" a fost doar "lalea", adică este o floare,
atunci în lista răspunsurilor în compartimentul IX rândul respectiv este tăiată cifra 1.
Model 2

79 Cuvântul ce are prima literă " D" înseamnă :
1)pasăre 2)operă de artă 3)floare 4)animal 5)instrument
Deoarece cu "D" este cuvântul "daltă" adică instrument atunci trebuie să tăiem cifra 5.
Pentru rezolvarea problemelor la acest compartiment va trebui pentru început să învățați un g rup de
cuvinte. Apoi veți primi probele cu ajutorul cărora veți verifica cât de bine ați reținut cuvintele. După ce
veți avea permisiunea să întoarceți această pagină, căutați să memorizați bine rândurile de cuvinte expuse
în tabelă.
Aveți 3 minute pentru a memoriza cuvintele expuse mai jos.
Flori Iasomie lalea Garoafă orhidee Albăstrele
Instrumente hârleț ac Mătură ferestrău daltă
Păsări vrabie nagâț Cucuvea botgros kiwi
Opere de artă poem simfonie Poveste roman tablou
Animale iepure zebră Elefant șarpe urs
Compartimentul IX
Probele 161 -180 .
161. Cuvântul ce începe cu "P" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.
162. Cuvântul ce începe cu "E" înseamnă:
1) instrument 2) floare 3) operă de artă 4)pasăre 5) animal
163. Cuvâ ntul ce începe cu "H" înseamnă:
1) pasăre 2) animal 3) floare 4) instrument 5) operă de artă.
164.Cuvântul ce începe cu "Ia înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
165. Cuvântul ce începe cu "N" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.
166. Cuvântul ce începe cu "l" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
167. Cuvântul ce începe cu "L" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.
168. Cuvântul ce în cepe cu "G" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
169. Cuvântul ce începe cu "O" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.

80 170. Cuvântul ce începe cu "M" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
171. Cuvântul ce începe cu "B" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.
172. Cuvântul ce începe cu "D" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) opera de artă 5) animal.
173. Cuvântul ce începe cu "K" în seamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
174. Cuvântul ce începe cu "F" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
175. Cuvântul ce începe cu "R" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)ani mal.
176. Cuvântul ce începe cu "T" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
177. Cuvântul ce începe cu "U" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
178. Cuvântul ce începe cu "Ș" înseamnă:
1)floare 2) in strument 3) pasăre 4) opera de artă 5) animal.
17 9. Cuvântul ce începe cu "Z" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
180. Cuvântul ce începe cu "S" înseamnă: 1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.

81
FOAIA DE RĂSPUNS
140
Data ………………………….. …….
Familia… ………………………….
130
Numele ………………………….. ..
Data de naștere …………………
120
Studiile ………………………….. …
AI… ………………………….. …….
110

100

90

80

70

82
1/ a b c d e

l/a b c d e
2/ a b c d e
3/ a b c d e
4/ a b c d e
5/ a b c d e
6/ a b c d e
7/ a b c d e
8/ a b c d e
9/ a b c d e
10/a b c d e
11/a b c d e
12/a b c d e
13/a b c d e
14/ a b c d e
15/ a b c d e
16/ a b c d e
17/ a b c d e
18/a b c d e
19/a b c d e
20/ a b c d e 2/a b c d e

21/a b c d e
22/ a b c d e
23/ a b c d e
24/ a b c d e
25/ a b c d e
26/ a b c d e
27/ a b c d e
28/ a b c d e
29/ a b c d e
30/ a b c d e
31/a b c d e
32/ a b c d e
33/ a b c d e
34/ a b c d e
35/ a b c d e
36/ a b c d e
37/ a b c d e
38/ a b c d e
39/ a b c d e
40/ a b c d e 3/ a b c d e

41/ a b c d e
42/ a b c d e
43/ a b c d e
44/ a b c d e
45/ a b c d e
46/ a b c d e
47/ a b c d e
48/ a b c d e
49/ a b c d e
50/ a b c d e
51/ a b c d e
52/ a b c d e
53/ a b c d e
54/ a b c d e
55/ a b c d e
56/ a b c d e
57/ a b c d e
58/ a b c d e
59/ a b c d e
60/ a b c d e 4/1,2,3 4,5,6.

61/ ………………………….. .
62/ ………………………….. .
63/ ………………………….. .
64/ ………………………….. .
65/ ………………………….. .
66/ ………………………….. .
67/ ………………………….. .
68/ ………………………….. .
69/ ………………………….. .
70/ ………………………….. .
71/. …………………………..
72/ ………………………….. .
73/ ………………………….. .
74/ ………………………….. .
75/ ………………………….. .
76/ ………………………….. .
77/ ………………………….. .
78/ ………………………….. .
79/ ………………………….. .
80/ ………………………….. .

83 5/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
81/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
82/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
83/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
84/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
85/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
86/1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
87/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
88/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
89/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
90/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
91/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
92/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
93/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
94/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
95/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
96/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
97/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
98/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
99/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
100/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 6/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
101/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
102/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
103/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
104/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
105/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
106/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
107/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
108/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
109/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
110/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
111/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
112/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
113/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
114/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
115/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
116/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
117/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
118/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
119/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
120/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 7/ a d c d e
121/a b c d e
122/ a b c d e
123/a b c d e
124/a b c d e
125/ a b c d e
126/ a b c d e
127/ a b c d e
128/a b c d e
129/ a b c d e
130/ a b c d e
131/ a b c d e
132/ a b c d e
133/ a b c d e
134/ a b c d e
135/ a b c d e
136/ a b c d e
137/ a b c d e
138/ a b c d e
139/ a b c d e
140/ a b c d e

8/ a b c d e

141/ a b c d e
142/ a b c d e
143/ a b c d e
144/ a b c d e
145/ a b c d e
146/ a b c d e
147/ a b c d e
148/ a b c d e
149/ a b c d e
150/ a b c d e

151/ a b c d e
152/ a b c d e
153/ a b c d e
154/ a b c d e
155/ a b c d e
156/ a b c d e
157/ a b c d e
158/ a b c d e
159/ a b c d e
160/ a b c d e 9/ 1 2 3 5

161/ 1 2 3 45
162/ 1 2 3 4 5
163/ 1 2 3 4 5
164/ 1 2 3 4 5
165/ 1 2 3 4 5
166/ 1 2 3 4 5
167/ 1 2 3 4 5
168/ 1 2 3 4 5
169/ 1 2 3 4 5
170/ 1 2 3 4 5

171/ 1 2 3 4 5
172/ 1 2 3 4 5
173/ 1 2 3 4 5
174/ 1 2 3 4 5
175/ 1 2 3 4 5
176/ 1 2 3 4 5
177/ 1 2 3 4 5
178/ 1 2 3 4 5
179/ 1 2 3 4 5
180/ 1 2 3 4 5

84 Studierea relațiilor interpersonale în colectivul de elevi
Sociometria
Utilizând tehnica respectivă, se determină popularitatea (nepopularitatea) elevilor
(statutul sociometric diferit), se evidențiază microgrupele existente în clasă. Cu alte cuvinte,
sociometria dă posibilitate de a stabili cadrul structural al colectivului clasei.
Tehnica efectuării experimentului
Elevilor clasei li se distribuie foi mici de hârtie. În colțul de sus fiecare își scrie numele,
iar mai jos, una sub alta, scrie cifrele 1,2,3. După aceea practicantul pune întrebări de tipul: ―Cu
cine dintre colegi ai vrea să petreci revelionul?‖, ―Cu cine dintre colegi ai dori să stai în bancă la
lucrarea de control?‖, ―Cine în caz de conflict aplanează situația di ficilă?‖
Întrebările pot fi diferite sub aspectul conținutului, însă ele trebuie să respecte neapărat
condiția: elevul își alege trei parteneri din clasa sa. Elevilor trebuie să li se explice de ce ei
urmează să aleagă anume trei elevi: în cazul, în care u nul dintre ei nu va putea participa, locul
acestuia trebuie să -l ia al doilea, iar dacă din anumite cauze nici acesta nu va putea să accepte
propunerea locul lui îl va lua cel de -al treilea elev. Studentul va aduna și prelucra foile
completate. Toate foile el le va aranja în ordinea alfabetică a elevilor care le -au completat și le va
numerota.
Pe baza răspunsurilor date de elevi se completează matricea nr.1. ea se alcătuiește în felul
următor: numele elevilor se înscriu în ordinea alfabetică la rubrica din stânga matricii. În rândul
de sus se înscrie numărul de ordine a elevului. Informațiile de pe foi se trec în matrice: în
pătratele respective, prin semnul +, se indică opțiunea. De pildă, elevul care este înscris în
matrice sub nr.1 i -a ales pe elevii cu n umărul 7 și 15. La rândul elevului 1 trebuie căutate
pătratele, corespunzătoare acestor numere ( se va utiliza numerotarea de sus) și se va înscrie în
aceste pătrate semnul +. Dacă elevii s -au ales unul pe altul (nr.1 l -a ales pe nr.7 și 15, iar ei, la
rândul lor l -au ales pe nr.1) aceasta este o obținute reciprocă și ea se consemnează cu semnul .
Matricea 1
Numele, prenumele 1 2 3 4 7 15
1. Antoni V.  
2. Botezatu I.  
3. Chilara N + +
4. Enache O. + 
7 Peev N.  
15 Toma N .  
Numărul total de opțiuni 5 2 0 3 2 2

85 Numărul de opțiuni reciproce 3 1 0 1 2 2

După trecerea în matrice a datelor din toate fișele se calculează numărul de opțiuni pentru
fiecare elev. Bilanțul se notează sub fiecare coloană. Numărul de opțiu ni constituie indicele
popularității elevului în clasă.
Pentru o ilustrare mai elocventă se va elabora sociograma colectivului constituită din 4
cercuri ale comunicării. În cercul 1 vor fi situate ―vedetele‖ – persoanele ce au obținut 6 sau mai
multe aleg eri. În cercul 2 – persoanele ―acceptate‖ deci, acele care au obținut câte 3 -5 alegeri. În
cercul 3 – așa-zișii ―ignorați‖ (1 -2 alegeri). Și, în sfârșit, în ultimul cerc cei care n -au fost aleși de
nimeni – ―izolații‖ (0 -alegeri).
Matricea nr. 2 se alcătu iește în felul următor. Schema va fi preluată de la matricea nr.1. se
trage o diagonală de la colțul stâng de sus la colțul drept al foii. Diagonala întretaie pătratele
corespunzătoare unuia și aceluiași număr, pe orizontală și verticală. Numerele și numel e nu se
înscriu în prealabil la rubricile corespunzătoare. După pregătirea acestei rețele se operează cu
matricea nr.1. din ea se alege numele oricărui elev cu opțiunea reciprocă. Numărul lui de ordine
din matricea nr.1 și numele se înscriu pe rândul I al matricei nr.2. Același număr se înscrie și în
primul pătrat de sus. Pe rândul al doilea se înscrie numărul de ordine și numele acelui elev, față
de care cel înscris pe primul rând are opțiune reciprocă. Numărul de ordine al celui de -al doilea
elev din matr icea 1 se înscrie în pătratul al doilea de sus. În pătratele corespunzătoare înaintea
acestor nume se pune semnul . După aceasta din matricea nr.1 se evidențiază și ceilalți elevi
care au făcut opțiune reciproce cu elevul, al cărui nume este înscris pe r ândul 1. Numerele lor de
ordine din matricea nr.1 sunt trecute pe rândurile 3 și 4. Înaintea acestor nume, în pătratele
respective, se pune semnul . Acest semn se fixează în pătratele corespunzătoare primului elev.
Dacă elevul, al cărui nume este înscris pe rândul I, nu are opțiune reciprocă trebuie verificat
dacă are o asemenea opțiune elevul, al cărui nume este înscris pe rândul al doilea. Dacă opțiunea
aceasta există, numărul de ordine și numele elevului se înscriu pe linia următoare, la fel cum s -a
procedat cu cei trei elevi anteriori. Tot așa se va proceda până când va fi epuizat cercul de elevi
cu opțiune reciprocă. Semnele opțiunii reciproce vor fi dispuse de -a lungul diagonalei. Grupul de
elevi evidențiat va fi luat între linii, obținându -se un păt rat. Alte microgrupuri vor fi determinate
în mod similar.
Studentul va înlătura la caracteristică rezultatele studierii sociometrice a clasei (foile, pe
care sunt toate opțiunile și ambele matrice vor fi anexate la zilnic). Studentul trebuie să scoată o
concluzie cu privire la gradul de dezvoltare al colectivului (drept reper vor servi următoarele
grade: grup difuz, grup asociație, cooperație, colectiv).

86
Testul „Desen liber”. Testul se adresează abilităților de imaginare, creare de noitablouri –
răspuns sau obiecte răspuns pornind de la o formă ovală care trebuie să constituie o parte a
tabloului sau a obiectului desenat.
Subiecții sunt chemați să dezvolte prima idee care le vine în minte, astfel încât desenul –
răspuns al lor să fie cât mai interesa nt și nimeni altul să nu se fi gândit la așa ceva, iar apoi să
dea un titlu cât mai intelegent și neobișnuit care să ajute la înțelegerea ideii desenului. Testul
depistează originalitatea și elaborarea ca indici ai creativității.

Testul „Completarea desenului”. Testul se adresează potențialului creativ și solicită subiecților
să adaoge linii, detalii la figurile incomplete pentru a reprezenta obiecte sau tablouri interesante.
La fel li se propune să pornească de la prima idee apărută și s -o dezvolte a șa cum n -ar fece -o
nimeni, iar sub desenul – răspuns să dea un titlu cât mai interesant. Ca figuri incomlete am
propus variantele elaborate de Torrance:

Testul „Linii paralele”. Testul se adresează abilităților de imaginare a unor obiecte răspuns
pornind de la două linii paralele de 25 mm înălțime dispuse pe trei pagini, câte trei perechi pe
rând, după modelul E.P. Torrance. Distanța dintre liniile – perechi variază ușor (între 13 și 18
mm), ele fiind aproape nesesizate de subiecți (sau „neimportante‖ ), rolul scontat fiind acela de a
nu genera implicit monotonie sau uniformitate în soluții grafice. Se subliniază că este necesar să
se înscrie denumirea desenului pentru a putea înțelege cu ușurință întenția sau „subiectul‖.

Testul „Cercuri‖. În cad rul acestui test, subiectului i se oferă o foaie cu 42 de cercuri (șase
rînduri a cîte șapte cercuri) și i se propune sî creeze cît mai multe obiecte adăugînd linii, detalii,
elemente, la cercurile prezentate (atât înăuntrul, cît și în afara cercurilor). S ubiecții sunt
încurajați să realizeze ideile cele mai îndrăznețe, să se gândească la lucruri la care nimeni
altcineva nu s -ar fi gândit.
Utilizarea TTCT permite măsurarea nivelului performanței creative prin intermediul a șase
variabile. Așa cum am pr ecizat în partea introductivă a acestui capitol, ele reprezintă variabile
operaționale și se definesc în sfera proceselor cognitive. Fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și
elaborarea sunt variabile care se definesc în sfera gândirii pe axa converge nt-divergentă și sunt
denumite de Guilford „factori intelectuali". Ultimii doi factori sunt: rezistența la închidere
prematură, care este definibilă la nivelul percepției; capacitatea de abstractizare semantică, ce se
definește la nivelul originalității ve rbale.
Cu ajutorul Testului de gândire imaginativă creativă putem depista și informații despre
trăsăturile creative așa ca: expresivitatea emoțională, gradul de complexitate al desenului,
mișcarea și acțiunea în desen, expresivitatea titlului, combina rea a două sau mai multe figuri
incomplete sau combinarea a două sau mai multe seturi de linii, perspective vizuale interne și
neuzuale, depășirea limetelor induse de stimul, umor și titluri în desene, bogăția imaginilor,
coloristicii și viteza de angajare în probă.
Chestionar caracterologic
(H.Leongard, H.Schmieschek)
Chestionarul determină manifestările caracterologice dominante. El este alcătuit din 88 întrebări
care, fiind clasate în 10 grupe (I -X), permit evidențierea unor trăsături ―accentuate‖ ale
caracterului.
1. Grupa I -a, cu 12 întrebări, se referă la demonstrativitate.
2. Grupa II -a, cu 12 întrebări, se referă la hiperexactitate.
3. Grupa III -a, cu 12 întrebări, se referă la hiperperseverență.
4. Grupa IV -a, cu 8 întrebări, se referă la nestăpînire.
5. Grupa V -a, cu 8 întrebări, se referă la hipertimie.
6. Grupa VI -a, cu 8 întrebări, se referă la distimie.
7. Grupa VII -a, cu 8 întrebări, se referă la ciclotimie.

87 8. Grupa VIII -a, cu 8 întrebări, se referă la exaltare.
9. Grupa IX -a, cu 8 întrebări, se referă la anxietate.
10. Grupa X -a, cu 8 întrebări, se referă la emotivitate.
Instrucțiuni: ―Vi se prezintă un șir de afirmații, referitoare la caracterul Dvs. Citiți cu atenție
fiecare afirmație și răspundeți prin ―Da‖, dacă ceea ce se conține în ea vi se potrivește, sau prin
―Nu‖, dacă nu vi se potrivește. Fiți atenți, nu lăsați nici o întrebare fără răspuns‖.
Utilizarea chestionarului poate fi individuală sau colectivă. Subiecții nu sînt invitați să lucreze
repede. Timpul de lucru este liber, dar, în linii mari, variază între 30 și 60 de minute, în
dependență de ritmul gîndirii și gradul de înțelegere al fiecărui subiect. Nu se lucrează pe
sărite, ci la rînd, adică, se citește fiecare întrebare și se răspunde imediat.
CHESTIONARUL CARACTE ROLOGIC
1. În general sînteți un om vioi și fără griji?
2. Sînteți sensibil la jigniri?
3. Vă dau uneori repede lacrimile?
4. După ce ați terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întîmplă, totuși, să vă îndoiți că
ați făcut bine și nu aveți liniște pînă nu vă convingeți încă o dată?
5. În copilărie ați fost atît d e îndrăzneți ca și ceilalți de o vîrstă cu Dvs?
6. Dispoziția Dvs este schimbătoare – de la mare bucurie la mare deprimare?
7. De obicei, într -o reuniune amicală, sînteți în centrul atenției celorlalți?
8. Sînt zile în care, fără motiv aparent, sînteți îmbufnat și iritate, încă este mai bine să nu
vi se adreseze nimeni?
9. Credeți că sînteți o persoană serioasă?
10. Sînteți în stare să vă entuziasmați puternic?
11. Sînteți foarte întreprinzător?
12. Uitați ușor cînd cineva v -a jignit?
13. Sînteți foarte milos?
14. Atunci cînd puneți o scr isoare la cutie, obișnuiți să controlați cu mîna, dacă scrisoarea
a intrat cu adevărat?
15. Aveți ambiția, ca la locul de muncă, să faceți parte din cei mai buni?
16. Vă este frică (sau v -a fost, cînd erați copil) de furtună și de cîini?
17. Cred despre Dvs. unii oame ni, că sînteți un pic pedant?
18. Dispoziția Dvs. depinde de întîmplările prin care treceți?
19. Sînteți totdeauna agreat, simpatizant de către cunoscuții Dvs?
20. Aveți, uneori, stări de neliniște și de tensiune (încordare) puternică?
21. De obicei vă simțiți apăsat de c eva, deprimat?
22. Ați avut pînă acum crize de plîns sau crize nervoase (șoc)?
23. Vă vine greu să stați pe scaun timp mai îndelungat?
24. Cînd cineva v -a făcut o nedreptate, luptați energic pentru interesele Dvs?
25. Sînteți în stare să tăiați un animal?
26. Vă supără faptul că, acasă, perdeaua sau fața de masă sînt puțin cam strîmbe și le
îndreptați imediat?
27. Cînd erați copil, vă era frică să rămîneți seara singur în casă?
28. Vi se schimbă des dispoziția fără motiv?
29. În activitatea Dvs profesională, sînteți totdeauna cel mai capa bil?
30. Vă înfuriați repede?
31. Puteți fi, cîte odată, cu adevărat exuberant, voios?
32. Puteți uneori să trăiți un sentiment de fericire deplină?
33. Cum credeți ați putea deveni un conferansie într -un spectacol umoristic?
34. De obicei, spuneți oamenilor în mod deschis pă rerea Dvs?
35. Vă impresionează dacă vedeți sînge?
36. Vă place o activitate cu mai mare răspundere personală?
37. Sînteți înclinat să interveniți pentru oamenii cărora li s -a făcut o nedreptate?

88 38. Vă este teamă să vă duceți într -o pivniță, cameră întunecoasă?
39. Preferați activitățile care trebuie făcute încet și foarte exact celor care pot fi făcute
repede și fără migală?
40. Sînteți o persoană foarte sociabilă?
41. La școală vă plăcea (vă place) să recitați poezii?
42. Ați fugit vreodată de acasă, cînd erați copil?
43. Vi se părea grea viața?
44. Vi s-a întîmplat să fiți atît de tulburat de conflicte sau supărat, încît v -a fost imposibil
să vă mai duceți la lucru?
45. S-ar putea spune despre Dvs că, în general, nu vă pierdeți prea repede buna dispoziție
atunci cînd aveți un insucces (nu vă reușe ște ceva)?
46. Dacă v -a jignit cineva faceți primul pas spre împăcare?
47. Vă plac animalele?
48. Vă întoarceți din drum ca să vă convingeți că acasă sau la locul de muncă totul este în
regulă și că nimic nu se poate întîmpla?
49. Sînteți cîteodată chinuit de o frică nelă murită că Dvs sau rudelor Dvs li s -ar putea
întîmpla ceva rău?
50. Credeți că dispoziția Dvs depinde de starea vremii?
51. V-ar displace cumva să vă urcați pe o scară și să vorbiți în fața publicului?
52. Cînd cineva vă necăjește de tot și cu intenție, ați fi în stare să vă ieșiți din fire și să vă
încăierați?
53. Vă plac mult petrecerile?
54. Vă simțiți adînc descurajat cînd aveți decepții?
55. Vă place o muncă unde Dvs trebuie să organizați mult?
56. În mod obișnuit urmăriți cu tărie scopul pe care vi l -ați propus, chiar dacă întîmp inați
rezistență?
57. Poate să vă influențeze într -atît un film tragic încît să vă dea lacrimile?
58. Vi se întîmplă să adormiți cu greutate, pentru că vă gîndiți la problemele zilei sau a
viitorului?
59. Ca școlar ați suflat colegilor sau i -ați lăsat să copieze după Dvs?
60. V-ar displace să treceți prin cimitir în întuneric?
61. Vă îngrijiți în mod deosebit ca, acasă, la Dvs., fiecare lucru să aibă un loc al lui?
62. Vi se întîmplă dimineața să vă sculați prost dispus și apăsat, stare care să dureze
cîteva ore?
63. Puteți să vă adap tați ușor la situațiile noi?
64. Aveți uneori dureri de cap?
65. Rîdeți des?
66. Față de oameni pe care nu aveți considerație, vă puteți purta foarte prietenos, încît ei
să nu observe adevărata Dvs părere despre ei?
67. Sînteți o persoană vioaie, plină de viață?
68. Suferiți mult din pricina nedreptății?
69. Sînteți un categoric prieten al naturii?
70. Aveți obiceiul ca, atunci cînd plecați de acasă sau mergeți la culcare, să controlați
totdeauna starea unor lucruri (de pildă, dacă gazul este închis, aparatele electrice sînt
scoase di n priză, ușile sînt încuiate etc.)?
71. Sînteți serios?
72. Vi se poate schimba dispoziția în urma consumării alcoolului?
73. Colaborați sau ați colaborat cu plăcere, în tinerețea Dvs., la cercuri teatrale de
amatori?
74. Vă este cîte odată foarte dor de depărtări?
75. În mod obișnuit, priviți viitorul cu pesimism?

89 76. Vi se poate schimba atît de puternic dispoziția, încît să aveți uneori un mare sentiment
de bucurie, pentru ca apoi să cădeți într -o stare de amărăciune?
77. Vă vine ușor să creați buna dispoziție într -o societate, reun iune?
78. De obicei, rămîneți multă vreme supărată?
79. Sînteți foarte puternic impresionat de suferința altor oameni?
80. În mod obișnuit, în caietele de școală scrieți încă o dată o pagină, dacă se întîmplă să
faceți o pată de cerneală?
81. Se poate spune că, în general , cu oamenii sunteți mai mult prudent și bănuitor decît
încrezător?
82. Aveți des vise cu spaime?
83. Sînteți deseori terorizat de gîndul că, fiind pe peronul unei gări, vă puteți arunca
înaintea trenului împotriva voinței Dvs?
84. În mod obișnuit, deveniți vesel într -un loc plăcut?
85. În general, vă debarasați ușor de problemele apăsătoare și nu vă mai gîndiți la ele?
86. Cînd consumați alcool deveniți, de obicei, impulsiv?
87. În discuții sînteți mai degrabă zgîrcit la vorbă, decît vorbăreț?
88. Atunci cînd trebuie să colaborați la o reprezentație teatrală, ați putea să vă însușiți atît
de bine rolul, încît pe scenă să uitați complet că sînteți altul?

ANALIZA REZULTATELOR
Analiza se efectuează în două etape. Mai întîi se urmăresc răspunsurile la întrebări pentru fiecare
dintre cele 10 grupe de trăsături (I -X), conform cheii prezentate mai jos, aflîndu -se, astfel,
valorile brute individuale.
1. Grupa I -a Demonstrativ
―Da‖: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88.
―Nu‖: 51.
2. Grupa II -a Hiperexact
―Da‖: 4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 6 1, 70, 80, 83.
―Nu‖: 36.
3. Grupa III -a Hiperperseverent
―Da‖: 2, 15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, 81.
―Nu‖: 12, 46, 59.
4. Grupa IV -a Nestăpînit
―Da‖: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86.
―Nu‖: –
5. Grupa V -a Hipertim
―Da‖: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77.
―Nu‖: –
6. Grupa VI -a Distimie
―Da‖: 9, 21, 43, 75, 87.
―Nu‖: 31, 53, 65.
7. Grupa VII -a Ciclotim
―Da‖: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84.
―Nu‖: –
8. Grupa VIII -a Exaltat
―Da‖: 10, 32, 54, 76.
―Nu‖: –
9. Grupa IX -a Anxios
―Da‖: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82.
―Nu‖: 5
10. Grupa X -a Emotiv
―Da‖: 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79.

90 ―Nu‖: 25.
La etapa a doua în ―Tabelul de sinteză‖ se notează valorile brute pentru fiecare grupă pentru
fiecare grupă (I -X) . aceste valori se multiplică prin coeficientul stabilit pentru fiecare grupă în
parte, obținîndu -se astfel un rezultat car poate varia de la 0 la 24. Cu cît acest rezultat este mai
mare (adică se apropie de 24), cu atît este mai mare și gradul de semnificație a trăsăturii
respective, marcîndu -se astfel direcția de ―accentuare‖ a person alității.
TABELUL DE SINTEZĂ
Grupa Nr. de
întrebări Valorile brute Coeficientul
de înmulțire Rezultat Procentaj
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X 12
12
12
8
8
8
8
4
8
8 2
2
2
3
3
3
3
6
3
3
Coeficientul ajută și la compararea cantitativă a rezultatelor, î ntrucît, prin înmulțirea efectuată, se
obțin valori standard comparative. Valoarea 24 indică un procentaj simptomatic de 100%;
valoarea 18 indică 75%; valoarea 12 indică 50%; valoarea 6 indică 25%. Cu referire la
interpretarea rezultatelor, autorul chestio narului avansează ideea că se poate vorbi de a
―accentuare‖ în cazul numărului de răspunsuri semnificative trece de 50%.
Personalitățile ―accentuate‖ nu sînt patologice. Ele se caracterizează prin evidențierea unor
trăsături pregnante de caracter.
DESCRIER EA ACCENTUĂRILOR DUP Ă LEONARD
1. Tipul demonstrativ: egocentrism, teatralism și demonstrativitate comportamentală,
autoapreciere neadecvată.
2. Tipul hiperexact. Puncutalitate, acuratețe și pedantism exagerat.
3. Tipul hiperperseverent: sensibilitate la obide, la s upărări, spirit răzbunător,
implicare emoțională de lungă durată în tot ce i se întîmplă.
4. Tipul nestăpînit: impulsivitate sporită, control scăzut asupra imboldurilor și
tentațiilor.
5. Tipul hipertim: dispoziție preponderent bună, spirit intreprinzător, activ ism înalt.
6. Tipul distimic: deprimare accentuată, centrarea atenției asupra aspectelor subre ale
vieții, inhibiție ideomotoră.
7. Tipul ciclotimic: alternare a fazelor hipertimice și distimice.
8. Tipul exaltat: trăirea intensivă, uneori nemotivată, a stărilor de bucurie, fericire,
satisfacție și alternarea frecventă a acestora cu stările de tristețe și disperat.
9. Tipul anxios: predispunere spre fobie, timiditate și anxietate exagerată.
10. Tipul emotiv: sensibilitate, profunzime și finețe a trăirilor spirituale.

91 Cum mă simt?

1. totdeauna sunt într -o dispoziție rea A –
2. totodeauna mă simt bine și plin de viață – HMMd
3. săptămînile cu dispoziția rea se succed cu săptămînile cu dispoziție bună C –
4. dispoziția mea deseori se schimbă, uneori decîteva ori pe zi P –
5. aproape to tdeauna ceva mă doare AA –
6. dispoziția rea apare după unele probleme și retrăiri – –
7. dispoziția va apărea după așteptarea insuccesului – –
8. ușor trec peste dureri și suferințe fizice C –
9. am acces de dispoziție rea și iritare cu sentiment de bostalgie NND
10. dispoziția mea depinde de felul cum ceilalți mp percep – –
11. trec cu greu peste durere șo suferință fizică – –
12. nu-mi accept nici o afirmație OO

Dispoziția

1. ca regulă sunt într -o bună dispoziție HN –
2. dispoziția mea repede se schimbă de la factori nesemnificat ivi PM
3. la mine se strică dispoziția cînd aștept un insucces, neîncrederea în sine – –
4. dispoziția mea depinde de societatea în care mp aflu – –
5. aproape totodeauna sunt într -o dispoziție rea – –
6. dispoziția rea înseamnă că măsimt rău CA –
7. dispoziția mea se î mbunătățește cînd sunt lăsat singur Ș –
8. am crize de iritare profundă, care i afectează și pe ceilalți – –
9. pot să fiu trist și supărat, dar și furios – –
10. micile probleme mă indispun SLd
11. perioadele cu dispoziție bună se amestecă cu perioadele cu dispoziție re a T-
12. dispoziția mea de obicei este ca la cei din jur – –
13. nu accept nici o afirmație OO

Somnul și visele

1. dorm bine, nu acord atenție viselor HNHM
2. somnul meu este plin de vise colorate E
3. înainte de a adormi îmi place să -mi imaginez K –
4. dorm noaptea rău și z iua mă simt adormit AdB
5. dorm puțin, dar mă scol vesel, visez rara C
6. dorm adînc, dar uneori am coș maruri C –
7. am un somn greu, deseori văd coșmaruri A –
8. insomnia apare periodic fără vreo pricină anumită – –
9. nu pot să dorm liniștit, dacă dimineața trebuie să mă scol la o oră anumită – –

92 10. dacă m -a deranjat ceva, nu pot adormi LA –
11. deseori văd vise diferite – uneiru frumoase alteori coșmaruri – –
12. noapte am crizede frică – –
13. deseori visez căcineva mă obijduiește – –
14. pot să -mireglez visele A –
15. nu accept nici o afirmați e OO

Deșteptarea

1. îmi vine greu să mă trezesc la ora anumită EL
2. mă trezesc cu un gînd frumos, că trebuie să merg la lucru dau lașcoală K
3. în unele zile mă trezesc vesel și bucuros, în altele trist și supărat fără vreo pricină anumite T
4. mă trezesc ușor cînd îmi trebuie C –
5. dimineața pentru mineeste cea mai grea parte a zilei – –
6. deseori nu vreau să mă trezesc F –
7. trezîndu -mă, deseori sunt agitat dece am văzut în vis LM
8. uneori mă simt plin de viață, alteori fără vlagă A –
9. dimineața mă trezesc plin de energie NN –
10. de dimineață sunt maiactiv și mi -i mai ușor să lucrez decît seara – –
11. deseori s -a întîmplat că trezindu -mă să nu mă dezemticesc unde sunt d –
12. mă trezesc cu gîndul ce trebuie săfac azi – C-
13. trezindu -mă îmi place să mai stau în pat și să -mi imaginez ceva – –
14. Nu accept nici o afirmație OO

Apetitul și atitudinea față de mîncare

1. un climat urît, murdăria, discuții despre lucrurile neapetisante niciodată nu mi -au încurcat să mănînc Ș –
2. periodic ma apetit bun de mîncare alteori nu pot mînca nimic T –
3. uneori mănînc puțin,chiar numic ACEM
4. apetitul meu depinde de ispoziție mănînc cu plăcere, alteori nu pot defel – –
5. iubesc dulciurile și mîncarea bună LLP
6. deseori mă jenez să mănînc către persoane străine ST –
7. am un apetit bun, dar nu sunt gurmand M –
8. există mîncări pecare nu le pot suferi – –
9. iubesc să mănînc puțin, dar ceva bun – –
10. am un apetit rău – –
11. iubesc să mănînc bine N –
12. mănînc cu plăcere și nu mă limitez plăcerile – –
13. mă tem de mîncarea stricată și totodeauna o expertizez cu atenție – –
14. ușor mi se strică aptetitul – –
15. mîncareamă interesează ca mijloc de susținere a sănătății – –
16. mă strădui să țin diete, elaborate de mine – –

93 17. greu trec peste foame – slăbesc repede C –
18. știu ceeste simțul foamei, însă nu știu ce înseamnă apetitul – –
19. mîncarea nu -mi face mare plăcere – –
20. nu accept nici o afimrație OO

Atitudinea față de băuturile alcoolice

1. dorința mea de abea depinde de dispoziție +2C
2. nu beau băuturi alcoolice, pentru a nu vorbi prea mult – –
3. periodic îmi place să beau, uneori nu pot bea defel M+1 –
4. îmi place săbeau într -o companie bună HH+2C -1
5. mă tem să beau, pentru că îmi este frică de a nu fi luat în rîs – 1+2
6. băuturile lacoolice îmi trezesc o dispoziție veselă –1+1
7. băutura îmi trezește repulsie S -3 CL+2
8. cu ajutorul băuturii mă trădui să -mi înec dispoziția rea, nostalg ia +1F
9. mă strădui să nu beau pentru a nu mă simți rău și a nu avea dureri de cap ulterior P –
10. nu beau defel, aceasta contravine normelor mele SȘP -3+1
11. băuturile alcoolice mă sperie – I
12. băînd puțin, lumea o văd fiind maifrumoasă Cd –
13. beau cu toți, pentru a nu distruge compania AL
14. nu accept nici o afirmație OEO

Problemel sexuale

1. nu mă deranjează atracția sexuală NNDM
2. o mică problemă îmi scade apetitul sexual – C
3. prefer să trăiesc cu gîndul la ceva frumos,decît să mă dezamăgesc – –
4. perioadele cu apetit sexual c rescut sesuccede cu perioadele cînd apetitul sexula lipsește
5. mă excit repede,dar repede îmi trece – NN
6. în o familie armonioasă nu există probleme sexuale serioase – –
7. am o atracție sexuală crescută care nu o pot menține – KB
8. timiditatea îmi încurcă deseori – II
9. nu aș ierta niciodată infidelitatea – –
10. consider că atracție sexuală nu trebuie înăbușită, deoarece ar duce la un lucru ineficient M –
11. îmi produce plăcere mai mult flirtul –LȘ
12. îmi place să -mi analizez comportamentul referitor la problemele și atracții le secuale – –
13. nu cred că este normală atracția mea sexuală, încesc s -o înăbuș TTTHL
14. cred că problemelor sexuale nu trebuie să lle acordăm o mare atenție LI –
15. nu accept nici o afirmație OO

Atitudinea față de îmbrăcăminte

94 1. îmi plac costumele stridente – AB
2. cred că totodeauna trebuie să fii bine îmbrăcat, deoarece „te întîlnesc după haină‖ – –
3. pentru mine este important ca hainele să fie comode șicurate – –
4. îmi plac hainele neordinare, care involuntar îți atrage privirea IIK
5. nu urmăresc moda, port ceea ce -mi place AS –
6. îmi place să mă îmbrac ca să -mi meargă KF –
7. nu-mi place să fiu la modă, cred că este bine să te îmbraci ca toți – –
8. deseori mă deranjez, că costumul meu nueste în regulă – –
9. mă gîndesc puțin la haone – –
10. deseori îmi pare că ceilalți mă vorbesc di ncauza costumuluimeu – –
11. îmi plac topurile închise – –
12. perioadele cînd vreau să măîmbrac strident se succed cu cele cînd nu vreau să mă evidențiez – –
13. nu accept nici o afirmație

Atitudinea față de bani

1. neajunsul banilor mă deranjează –M
2. nu mă interesează banii defel CEID
3. mă întristez mult,dacă nu -mi ajung bani – –
4. nu-mi place că din timp să -mi calculez cheltuielile, să iua bani în datorie, chiar dacă știu că degrabă o să -i
întorc
5. sunt foarte atent în chestiile ce țin de bani, nu -mi place să dau cu împrumu t –
6. dacă cineva mi -a luat bani cu împrumut. Mă jenez să -i cer înapoi LAI
7. Mă strădui să -mi fac rezerve de bani pentru zile negre – –
8. banii îmi trebuiesc doar pentru a supraviețui – –
9. mă strădui să economisesc, nu mă zgîrcesc, cheltui banii cu cap – –
10. totde auna mă tem că nu -mi vor ajunge banii, deoarece uneori economisesc
11. uneori chletui foarte mult, alteori economisesc excesiv – –
12. nu accept nici o afirmație OO

Atitudinea față de părinți

1. mă tem sărămîn fără părinți P –
2. cred că părinții trebuie respectați,c hiar dacă ești supărat pe ei – –
3. îi iubesc mult, dar uneori mă supăr tare pe ei LLB –
4. la unele persioade m -au hipertutelat, în altele – îmi pare rău că i -am ascultat și le -am produ durere – –
5. părinții mi -au dat de ce am nevoie în viață EK
6. deseori le reproșe z că nu au acordat atenția cuvenită sănătății mele – –
7. iubesc mult părinții – –
8. îi iubesc mult, dar nu suport ca ei să mă comande EFF –
9. îmi iubesc mult mama și mii frică să nu i se întîmple ceva PP –
10. îmi reproșez deseori că nu -mi iubesc părinții destul de mul t M-

95 11. totdeauna trebue să acționez conform voinței lor EHLPE
12. părinții nu mă înțeleg și mi se par străini ȘE
13. mă simt vinovat față de ei Ed –
14. nu accept nici o afirmație OEO

Atitudinea față de prieteni

1. deseori m -am convins că unii prietenesc doar avînd scopur i D-
2. mă simt bine alături de cel ce mă compătimește – –
3. pentru mine este mai important colectivul decît prietenul HDd
4. apreciez prietenul care știe să mă asculte, să mă încurajeze K –
5. prietenii de care m -am despărțit, nu sunt nostalgic, repede i -am înclocuit cu alții noi – –
6. mă simt foarte bolnav, că nici prietenii nu mă interesează – I
7. timiditatea mă împiedică să prietinesc cu cineva aș dori SS –
8. mă împreitenesc ușor, dar deseori mă dezamăgesc – –
9. prefer prietenii, care îmi acordă multă atenție – –
10. singur îmi aleg prietenul și singur mă dezic de el – –
11. nu-mi pot găsi un prieten de suflet – –
12. nu am dorința de a avea un prieten – D
13. periodic, îmi place compania prietenilor uar uneori mp irită – –
14. viața mă învață să fiu prea sincer cu prietenii L –
15. îmi place să am mulți prieteni A –
16. nu accept nici o afirmație OO

96
Atitudinea față de ceilalți

1. sunt înconjurat dopar de proști și invidioși – –
2. ceilalți mă invidiază, de aceea mă urăsc –EF
3. uneori îmi e bine cu oamenii, alteori ei mă irită – –
4. cred că nutrebuie să te evide nțiezi dintre ceilalți – –
5. trăiesc astfel ca ceilalți să nu poată spune nimic rău despre mine MM –
6. cred că ceilalți se uită la mine de sus, chiar mă urăsc – –
7. repede relaționez cu ceilalți GS
8. cel mai mult apreciez atenția celorlalți – –
9. repede simt răutate a celorlalți și mă port la fel – –
10. mă cert repede, dar repede îmi trece BC
11. deseori mă gîndesc dacă am procedat sau nu corect față de ceilalți –
12. societatea repede mă obosește și mă irită – –
13. mă strădui să mă țin mai departe de societate –P
14. nu-mi cunosc veci nii și nici nu mă interesează – –
15. deseori,cred că ceilalți mă suspectă de ceva rău – –
16. amrăbdat mult rău de la cei din jur d –
17. îmipare că cei din jur mă dezapreciază și nu mă plac – –
18. nu accept nici o afirmație OO

Atitudinea față de persoanele străine

1. sunt foarte precaut cu necunoscuții EEH
2. Se întîmplă ca o persoană necunoscută s -mi trezească încredere – EE
3. fud de persoane noi – –
4. persoanele străine nu -mi trezesc încredere și simpatie – –
5. înainte de a face cunoștință cu cinevacontează să cunosc mai bine pe rsoana – –
6. nu am încredere în persoanele străine deseori s -a întîmplat să am dreptate – –
7. dacă un străin mă tratează cu atenție și eu îmi arăt interesul față de el – –
8. persoanele străine mă irită CPH
9. îmi place să -mi fac cunoscuți noi HCS
10. uneori îmi face pl ăcere să cunosc oameni noi, alteori nu – –
11. cînd sunt în dispoziție bună fac ușor cunoștință, cînd sunt în dispozițierea – fug de necunoscuți
12. mă intimidează persoanele străine, nu vorbesc primul cu ele niciodată SS –
13. nu accept nici o afirmație OO

Atitudinea față de singurătate

1. cred că persoanele nu trebuie să se rupă decolectiv NȘȘ
2. mă simt bine în singurătate ȘȘȘ –

97 3. nu suport singurătatea și tind să fie printre oameni HENSPȘȘȘ
4. uneori mie mai bine printre prieteni, iar alteori – în singurătate LA –
5. în singurăt ate vorbesc cu un interlocutor imaginar – EIB
6. în singurătate îmi lipsesc oamenii, în companii repede mă obosesc d –
7. înmare parte vreau să fiu printre oameni, dar uneori și în singurătate – –
8. nu mă tem de singurătate Ș –
9. mă tem de singurătate și cu toate aste a deseori sunt singur – –
10. îmi place singurătatea – –
11. trec ușor peste singurătate,dacă nu este legată de careva insuccese L –
12. nu accept nici o afirmație OO

Atitudinea față de viitor

1. visez la un viitor luminos, dar mă tem de insuccese – –
2. viitorul îl văd tr ist și fără perpesctivă – –
3. mă strădui să ăiesc asel, încît viitorul să fie frumos M –
4. pe viitor mă deranjează doar sănătatea – –
5. sunt convins că pe viitor planurile mele și dorințele se vor îndeplini HH –
6. nu-mi place să mă îndesc mul la viitor
7. atitudinea me a față de viitor deseori se schimbă, uneori ma planui umoase, alteori cele mai sumbre P –
8. mă liniștesc căvisurile mele se vor îndeplini E –
9. uneori involuntar mă gîndesc la posibelele insuccese, care s -ar putea întîmpla pe viitor – –
10. planurile mele le gîndesc pînă la cele mai micidetalii și să le îndeplinesc P –
11. sper ca în viitor să arăt ca am dreptate d –
12. trăiesc doar cu iedile, nu -mi pasă cum va fi viitorul meu – –
13. periodic viitorul îmipare frumos, periodic foarte sumbru – –
14. nu acceptnici o afirmație OO

Atitu dinea față de nou

1. peiodic ec ușo pese schimările din viața mea alteori mă înspăimîntează și fug de ele – –
2. noul mă fascinează, cutoate astea uneori mă deranjează – –
3. îmi place noul înviața, noile impresii, împrejurările noi – –
4. am momente cînd simt nevoia deceva nou, iar alteori le evit – –
5. îmi place săfac ceva nou singur, nu la fel ca alții Ș –
6. noul mă atrage, dar deseori mă obosește –E
7. nu iubesc tot ce e nou, prefer controlul strict –ID
8. mă tem de schimbări în viața, o atmosferă nouă mă sperie d –
9. noul est e plăcut,dacă îmi promite ceva plăcut LE –
10. mă atrage ce e nou, doar ceea cecorespunde principiilor mele PȘȘE
11. nu accept nici o afirmație OO

98
Atitudinea față de insuccese

1. insuccesele mele sunt alemele și nu ar trebui să -i afecteze peceilalți ȘBPPE
2. uneori l a cele mai mici insuccese las mîinile în jos, iar alteori le înfrunt singur – EE
3. insuccesele mă indispun EB
4. insucceselel mp irită, ce face să mă „descarc‖ pe ceilalți – –
5. dacă am un insucces, totodeauna caut cauza I –
6. insucceselel mă trezesc la protest și m ă fac mai puternic – –
7. dacă cineva e vinovat de insucceselel mele, ar trebui să plătească Eed –
8. încaz de insucces vreau să fug undeva departe –L
9. uneori, un mic insucces mă indispune, alteori o problemă mare o trec ușor – –
10. insucceslele mă indispun,eu sunt v inovat de ele PC
11. insuccesele nu mă deranjează, ele nu -mi atrag atenția – –
12. în caz de insucces mă gîndesc și maimult la îndeplinirea planurilor mele – –
13. cred că insuccesele nu sunt distractive K –
14. nu accept nici o afirmație OO

Atitudinea față de risc și per epeții

1. iubesc perepețiile,chiar și cele periculoase, merg ușor la risc HSS
2. îmi ia mult timp să cîntăresc toate „pro‖ și „contra‖, pentru a lua o decizie S –
3. nu-mi plac perepețiile dacă este inevitabil Sm –
4. nu-mi plac perepețiile, evit riscul – –
5. îmi place s ă mă gîndesc la perepeții,dar în viață le evit –EE
6. uneori îmi place riscul, alteori merg cu greu la risc B –
7. îmi plac perepețiile doar dacă se termină cu bine, dar nu -mi place sărisc F –
8. nu caut perepeții, însă cînd trebuie merg la risc – –
9. perepețiile și ri scul îmi plac, doar dacă obțin locul de frunte H –
10. se poate întîmpla că riscul și perepețiile să nu mă atragă defel – LN
11. nu accept nici o afirmație

Atitudinea față de liderism

1. pot fi primul la și nicidecum la practică C –
2. nu-mi place să fiu primul în compa nie. Să dau ordine – –
3. îmi place să am grijă de cineva, care îmi place – –
4. totdeauna tind să -i învăț pe ceilalți să fie corecți –I
5. unora nevrînd mă supun, oar pe alții eu îi comand – –
6. periodic îmi place să fiu șef, uneori mă plictisesc de aceasta – –
7. îmi place să fiu primul acolo unde mă iubesc, nu -mi place să mă bat pentru putere PP –
8. nu pot să comand cuceilalți LS –

99 9. nu-mi place să comand cu oamenii – responsabilitatea nu -mi este proprie –I
10. totdeauna se găsesc oameni, care acceptă autoritate mea și ascultă de mine –
11. îmi place săfiu primul, pentrucă ceilalți să mă imite – –
12. urmez autorizatea celorlalți – –
13. nu accept nici o afirmație OO

Atitudinea față decritică și reproșuri

1. nu ascult critica și reproșuri și fac așa cum cred eu ȘȘEK
2. ascult critica și repro șurile caut dezmintiri în favoarea mea, însă nu totodeauna le exteriorizez
3. critica și reproșurile mă irită, îndeosebi cînd sunt obosit și mă simt rău – –
4. critica și reproșurile sunt mai bune decît ignorația – –
5. nu iubesc cînd cineva mă critică și eu totde auna pot răspunde înapoi El
6. cînd cineva mă critică, mă interesez – –
7. vreau să fug maideparte decritică NEd
8. la unele perioade critica o percep ușor, alte dăți trec greu peste ea T –
9. critica și reproșurile mă interesează rău, dacă este distructivă A –
10. încă nu am auzit o critică destoinică la adresa mea CPP
11. mă strădui să reacționez normal la critică Cd
12. m-am convins că critica este folosită doar în scopuri meschine eI
13. dacă cineva mă critică sau îmi reproșează ceva, mi se pare căceilalți audreptate, iar eu nu – –
14. nu accept nici o afirmație OO

Atitudinea față de tutelare

1. ascult doar de cei, care au autoritateasupra mea, CPM –
2. ascult de indicațiile, care tin de sănătatea mea EE –
3. mă irită, cînd mă tutelează și hotărăsc pentru mine De –
4. nu amnevoie de indicații e –
5. îi ascult doar pe cei, care mă iubesc – –
6. ascult indicațiile folositoare CL –
7. uneori omit indicațiile celorlalți, alteori mă înfurii că nu le -am ascultat – –
8. mă irită indicațiile, dacă sunt spuse cu un tonautoritar e –
9. ascult și îndeplinesc toate indicațiile, atunci cînd sunt tutelat –I
10. ascult și îndeplinesc indicațiile ce -mi sunt plăcute, leevit pe cele neplăcute –
11. îmi place cînd sunt tutelat, și nu atunci cînd mă comandă – IIeFF
12. uneori îmi este greu să ripostez chiar și atunci cînd indicațiile nu -mi plac – I
13. indicațiile mă fac să procedez invers FFF –
14. accept indicațiile, numai nucînd este vorba despre treburile sufletești EFF –
15. nu accept nici o afirmație OeO

Atitudinea față de reguli și lege

100
1. cînd regulile și legile mă încurcă, această mă irită eK
2. Este cunosc ut că pentru ca activitatea să meargă bine este nevoie de diferite reguli și legi HHES
3. mă strădui să respect bază logică a regulilor – –
4. deseori mă tem. Că din greșeală să nu fiu văzut ca o persoană ce încalcă regulile dH
5. nu iubesc regulile ce mă jenează eL
6. perioadele cînd urmez regulile sesucced cu perioada cînd încalc orice regulă
7. orice regulă îmi trezește tendința de a o încălca eC
8. totodeauna respect regulile și legile –ddd
9. urmăresc ca totodeauna toți sărespecte regulile –I
10. deseori îmi reproșez că am î ncălcat vreo regulă –d
11. mă strădui să respect regulile și legile însă nu totdeauna e posibil LF –
12. respect doar regulile ce le consider corecte, lupt cu cele incorecte – –
13. nu accept nici o afirmație OeO

Evaluarea copilăriei

1. încopilărie erantinid și plîngăci os – –
2. singur compun diferite istorioare și povești H –
3. încopilărie evitam jocurile dinamice – –
4. nu mă deosebeam deceilalți copii –DC
5. periodic îmi pare că în copilărie eram un copil vesel, alteori căeram neastîmpărat – –
6. dincopilărie eram independent – –
7. din copilărie eram vesel HS
8. dincopilărie eram sensibil și supărăcios SS –
9. din copilărie eram foarte vorbăreț – –
10. încopilărie eram ca în prezent: mă supăram repede,dar îmi trecea la fel de repede L –
11. din copilărie tindeam spre acuratețe și bunăstare –II
12. din cop ilărie iubeam să mă joc singur și să privesc cum ceilalți copii se joacă –L
13. în copilărie iubeam mai mult să vorbesc cu cei maturi, decît cu semeni I –
14. încopilărie eram capricioși și iritabil EEL
15. încopikărie dormeam și mîncam rău – –
16. nu accept nici o afimraț ie OO

Atitudinea față de școală

1. înloc de lecțiile de la școală preferam să mă primblu și să merg la film HEINN
2. mă dernajau notele care nu -mi conveneau EEEN
3. în clasele mici nu iubeam școala C –
4. periodic iubeam școala, periodic ea mă irita F –
5. nuiubeam școal a, deoarece toți profesorii secomportau urît cu mine – –
6. mă oboseau lecțiile de la școală – –

101 7. iubeam lucrul obștesc din școală – –
8. iubeam școala pentru companiile vesele – –
9. nu iubeau să merg lașcoală, mă temeam de felul de percepție a colegilor –I
10. nu iube am educația fizică – –
11. participam cu bucurie la lucrul oșâbștesc din școală – ȘȘdd
12. nu-mi place atmosfera din școală – –
13. mă străduinamsă îndeplinesc toate cerințele Cd
14. nu accept nici o afirmație OO

Evaluarea sinelui la momentul dat

1. nu-mi ajunge rațiune pe ntru judecată MH
2. uneori sunt mulțumit de sine, alteori mă cert pentru că sunt influențabil și indecis TT –
3. sunt foarte iritabil, mă deranjez pentru orice fleac A –
4. nu sunt vinovat că trezesc invidia celorlalți – –
5. nu-mi ajunge răbdare – –
6. consider, că nu mă deosebesc cu nimic de ceilalți – PP
7. nu-mi ajunge putere de decizie – –
8. nu văd la mine mari neajunsuri EIA
9. în minutele bune sunt mulțumit de sine, în minutele grele mi se pare că nu -mi ajung mai multe calități – –
10. sunt foarte irascibil –M
11. alții văd la mine neajunsuri mari dar eu cred că ei preamăresc situația d –
12. sufăr deoarece unii nu mă înțeleg ȘI –
13. sunt foarte sensibil și supărăcios SM
14. nu accept nici o afirmație OO.

102

103

Conceptul de accentuare.

Conceptul de accentuare pentru I oară a fost introdus de căt re psihiatrul și psihologul
german, profesorul de neurologie în clinica de neurologie din universitatea din Berlin (K.
Leonhard). Tot el a elaborat și a descris clasificarearenumită a accentuării personalității, care a
fost propusă de mare psiholog, profes orul A. E. Liciko.
Într-un mod mai laconic accentuarea poate fi evidențiată ca o dezvoltare dezarmonioasă a
caracterului, o evidențiere hiperexagerată a unor trăsături, care condiționează o slăbiciune a
personalității în relațiile de un anumit gen și care îngreunează adaptarea ei într -o anumită situație
.
Este bine de evidențiat, faptul că este o slăbiciune selectivă, care se evidențiază în una sau
alte situații de accentuare, care poate fi combinată cu o stăpînire sporită la lați factori. La fel ca
dificul tățile de adaptare în unele situații specifice (acordat cu accentuare) pot fi combinate cu o
capacitate de adaptare normală sau crescută în alte situații. Cu toate acestea alte situații singure
sunt obiective și mai dificile, dar să nu fie acordate cu acea stă accentuare.
În lucrările lui K.Leonhard se folosește combiaea „accentuarea personalității‖ și
„accentuarea trăsăturilor de caracter‖.
Dar totuși principalul factor îl consideră „accentuarea personalității singură‖ clasificarea
personalităților accentua te.
La rîndul său, A.E. Liciko presupune că a fi mai corect să vorbim despre accentuarea
caracterului, deoarece esențiale sunt trăsăturile de caracter și tipologiile caracterului.
Se presupune, că ambele combinări sunt corecte și accentuare personalității și
accentuarea caracterului. În psihologia sovietică s -a format tradiția de a diferenția aceste 2
concepte persoanlitate și caracter. Cu toate acestea se are în vedere că conceptul de personalitate
este mult mai larg, care include în sine și orientarea, mo tivele montajele, inteligența, aptitudinile.
Însă în psihologia apuseană vorbind despre personalitate se subînțelege caracterologie.
Pentru aceasta sunt unele temeiuri bine standardizate – fiindcă caracterul nu este numai
baza personalității, dar și una in tegrativă. În caracter își găsesc loc nu numai orientările,
montajele și sistemele relaționale a personaliții. Dacă se ne referim laaccentuare (fie din
perspectiva lui Leonhard sau a lui Liciko), atunci vedem că accentuarea se caracterizează prin
diferit ele aspecte ale personalității.
Cele mai răspîndite gereșeli practice este tratarea accentuării ca a unei patologii
prestabilite. Dar nu este așa. În lucrările lui Leonhard special se subliniază că accentuarea nu este
caracteristică a persoanelor bolnave m intal.

104 În caz contrar norma ar fitrebuit considerată numai nivelul mediu, dar o altă abatere
oarecare să fie văzută ca patologie. Leonhard chiar presupunea că persoanele fără predispunere
spre accentuare, desigur nu este predispus spre partea negativă, dar este puțin probabil să fie
îndreptate pozitiv. Persoanelor cu accentuare, dimpotrivă sunt orientați spre socialul pozitiv, dar
și spre socialul negativ de dezvoltare.
În concluzie, este evident că accentuarea nu este o patologie, dar o varianță limită a
nor,ei.
După unele cercetpări, diversificarea accentuării în populație este foarte variată și
depinde de mulți factori.
La acești factori se referă: factorii socioculturali a mediului, factorii de vîrstă și sex.
După Leonhard și colaboratorii, în populația adultă care posedă accentuarea personalității
constituie 50%. Însă autorii psecial subliniază că raportul dintre persoane accentuate și
neaccentuate poate fi altul.
Frecvența accentuării caracterului în populația de adolescenți (H. I. Ivan)

105
Contingentul Sexul
Masculin Femenin
Vîrsta 14 -15 ani
cl. 8 – școală normală 52
Vrîsta 16 -17 ani
Cl 9-10 – școală normală 50 38
Cl 9-10 – școală de matematică 52 67
Cl 9-10 – școală de engleză 88 79
An. I -II – șc. profesională 73 62
Școală de marinari 33 –
Școală pedagogică – 35
Școală de ed. fizică 68 58

Descrierea tiprilor de accentuare după A.E. Liciko.
Principala trăsătură – nedorința de a munci, nici să muncească, nici să învețe o tragere
permanentă spre distracții, plăceri, festivități. Fiind sup uși unui control strict nu doresc să se
supună dar totdeauna caută să se eschiveze de la orice lucru. Principala trăsătură este calitatea
voinței slabă.
Voința slabă se depistează cînd vine vorba să -și îndeplinească sarcinile, îndatorările și
obligațiunile . Voința slabă și insuficiența inițiativî este legată de supunerea în grup. Contactele
sunt de suprafață sunt indiferenți referitor la viitorul lor, nu -și construiesc planuri, trăiesc cu
prezentul. În legătură cu nedezvoltarea sferei calitive își lasă ampr enta asupra inteligenței.

106 Tipul conformist

Principala trăsătură – clar evidențiată dorința de a fi ca toți. Această tendință se împrăștie
peste toate sferele de activitate – de la îmbrăcăminte, influența asupra propriilor idei, poziții și
comportament.
Devin produsele mediului imediat: în o bună împrejurare învață și lucrează încea rea –
preiau manierele, obiceele, comportmanetul. Nu sunt critici la percepția etaloanelor de
comportament colectiv, a valorilor și a orientării informației.
Lucrează mai bine , dacă nu se cere propria inițiativă. Greu trec peste schimbarea stereotipului de
viață, renunțarea la colectiv.

Tipul șizoid.

Princpala trăsătură – închidere în sine, insuficiența emoțiilor în procesul de comunicare.
Repede se apreciază în contacte, ce ea ce duce la o mai mare închidere în sine.
Insuficiența emotivă seexprimă în neputința de a înțelege sentimentele străine, a înețelege
dorințele și gîndurile partenerului. Au fantezii erotice puternice ce se asociază cu o asexualitate
pronunțată externă. Retrăiesc cu greu situația, unde trebuie instaurate contacte emoționale
neformale, cît și intrarea unor persoane străine în propria lume.

Tipul epileptoid.

Principala trăsătură – o stare de supărare și astensie, care crește în continuu nivelul asupra
căruia ar putea fi răsfrîntă ura. Starea de afecteste puternică și de lungă durată. Dragostea
estetotdeauna colorată de gelozie. Liderismul se manifestă prin dorința de a ordona de a controla
activitatea semenilor.
Se adaptează ușor încondițiile unui regim di sciplinar strict, unde prin îndeplinirea tuturor
cerințelor șefului se străduie să preia controlul care l -ar putea extinde asupra altor persoane. Este
foarte minuțios, respectă foarte binetoate regulile. Ține mult la rdine, predantism.

Tipul isteroid.

Principala trăsătură – egocentrism pronunțat, bine evidențiată setea de atenție la propria
persoană. Toate celelalte trăsături sunt legate decea principală.
Minciuna și fantezia dezvoltată sînt instrumentele care servesc drept scop de
hiperbolizare, de atrag ere a atenției la propria persoană. Le este proprie „teatrarul‖ emotivitatea.
O capacitate scăzută la o activitate stabilă ce se leagă de o capacitate înaltă de planificare a
viitoarei profesii. Printre sămași tind să fie primii sau o poziție înaltă. Schi mbul de activități și
hobby -uri este influențată de dorința de a găsi o activitate, care I -ar oferi un statut mai înalt.

Tipul Asteno -nevrtic.

107 Principala trăsătură – oboseala sportiă, iritabilitatea înaltă. Oboseala de obicei seexprimă
prin sarcini intel ectuale și dezbateri, rivalitate. Prin oboseala efectivă orice lucru poate deveni
focarde iritabilitate.

Tipul senzitiv.

Au 2 trăsături principale: o emotivitate înaltă și sentimentul propriei interiorități, văd în
sine multe defecte, mai ales în sfera v olitivă. Deseori se întîlnesc nesatisfaceri despre Eul fizic
(aspectul corporal).
Lichidarea însine, timiditatesunt bine evidențiate cel mai des printre străini și într -o
situație nouă. Cu persoanele necunoscute chiar și cele mai de suprafață contacte, da r cu
persoanele pe care le cunoaște, sunt destul de comunicabile. Greutăți mari sunt create de
situațiile negative sau învinuiri.

Tipul psihoastenic.

Principalele trăsături – nesiguranța, iritabilitate (ce se referă la propriul viitor și viitorul
apropia ților), tendințe spre autoanaliză. Trăsăturile de caracter deseori se descoperă chiar din
școala primară. A răspunde pentru sine și mai ales pentru alții este o sarcină destul de grea.
Sigurnața de la evenimentele ireale servesc obiceiurile și ritualurile imaginare. Nesiguranța mai
ales se exprimă prin necesitatea de a face singuro alegere.

108 Tipul hipertim.

Se deosebesc de obicei prin dispoziția crescută, tonus vital înalt. Un nivel înalt de
activism ce se combină cu o tendință permanentă către liderism.
Răspund la tot ce este nou, dar interesele lor sunt instabile. Activismul înalt se combină cu
nesiguranța în alegerea cunoscuților.
Se acomodează bine în companiile necunoscute, dar suportă cu greu singurătatea, regimul
strict, care este reglementat de disc iplină activitatea monotonă și care necesită o acuratețe
minuțioasă.
Predispuși spre o supraapreciere a propriilor puteri și spre planuri grandioase spre viitor.
Tendințs celor din jurul lor de a înăbuși activismul lor deseori duce la iritări și certuri.

Tipul cicloid.

Trăsătura caracteristică este deseori schimbul fazelor hipertimice și celor de subdepresie.
În faza de sub depresie scade capacitatea de lucru, se pierde interesul, adolescentul devine o
persoană casnică, fuge de companie. Insuccesele, chia r și cele mai mici eșecuri se retrăiesc cu
greu. Problemele, faptele care ar putea duce la înjosirea propriului Eu, îl duc la sentimentul
inferiorității și netrebuinței.
Este posibil suicidul. În faza hipertimică adolescenții cicloizi nu se deosebesc de ce i
hipertimi. Durata fiecărei faze nu este mare (de obicei 1 -2 săptămîni).
Între faze are loc o perioadă destul de mare de „neaccentuare‖, cu comportament
armonios.

Tipul labil.

Principala trăsătură a acestui tip – schimbarea prea deasă a dispoziției, car e se schimbă
necondiționat de factorii externi. De dispoziția momentană depinde activismul, productivitatea,
comunicabilitatea. La adolescenții labili enoțiile și legăturile formate sunt destul de puternice și
isncere.â, mai ales la persoanele care singure demonstrează iubire, atenție și afecțiune. Este
marenecesitatea decompatimire. Simt foarte bine relațiile celorlalți față de ei, chiar și în
contactele de suprafață. Greu trec peste momentul pierderii său abandonării emoționale din
partea persoanelor impo rtante. Se deosebesc prin capacitatea de a -și evalua bine caracterul.

Tipul amestecat.

Pe lîngă accentuările simple putem întîlni și cazuri cînd se amestecă 2 trăsături. Aceste
tipuri amestecate, constituie jumătate din tipurile de accentuare.
Tipurile a mestecate pot fi cauzate de factorii endogeni, trăsăturile genetice și trăsăturile
dezvoltării timpurii.
La aceste tipuri de amestec se referă:
 conformist și hipertim
 labil și cicloid
 astenoneurotic și senzitiv
 astenoneurotic, senzitiv și psihastenic
 șizoid și senzitiv
 psihastenic, epilepoid, isteroid.
 Isteroid și epileptoid

109 Aceste combinații poartă denumirea de tipuri intermediare.
Tipurile combinate se poate forma ca rezultat al comunicării în celulă a unor particule
endogene în puterea unor factori cron ici de natură psihogenă. Aceste tipuri amestecate poartă
denumirea de amolgame. Nu putem vorbi de o compatibilitate între următoarele tipuri:
 Hipertism – și labil, astenoneurotic senzitiv, psihastenic, șizoid, epileptoid
 Cicloid – cutoate tipurile, în afar ă de hipertism și labil
 Labil și hipertim, psihastenic, șizoid, epileptoid
 Senzitiv – hipertim, cicloid, epileptoid, isteroid, instabil
 Psihastenic și hipertim, cicloid, labil, epileptoid, isteroid, instabil
 Șezoid – hipertim, cicloid, labil, astenonevroti c
 Epileptoid – hipertim, cicloid, labil astenonevrotic, senzitiv, psihastenic
 Instabil – cicloid, senzitiv, psihastenic.
Descrierea tipurilor de accesuntarea după K.Leonhard.

Tipul demonstrativ.

Principala caracteristică a personalității demonstrative – necesitatea și tendința
permanentă de a produce impresii, de a atrage atenția, de a fi în centrul atenției. Aceasta se
manifestă prin un comportament orgolios, deseori fiind special demonstrat. Elementele acestui
comportament sunt autolauda, povestiri desp re sine și fapte în care această personalitate ocupă
locul central. O doză semnificativă din aceste poâvestiri pot fi rosul fanteziei sau deseori o
povestire „înflorită‖.

Tipul iritabil.

Trăsăturile tipului iritabil este impulsivitate în comportament. Ma niera de promisiune și
comportament în mare parte depinde nu de logica, nu de raționala evaluare a propriilor fapte, dar
este consiționată de impulsuri, atracții instincte saufapte necontrolate. În sfera relaționării
sociale, pentru ei este propriu un grad mic de răbdare în comunicare, care deseori se
caracterizează ca lipsa răbdării și perseverenței în general.
Tipul distimic.

Personalitatea distimică este opoziția tipului hipertim. Distimicii de obicei sunt
concentrați la loturile sumbre, triste alevieți i. Aceasta se exprimă întoate: în comportament, în
comunicare, în modul de percepere a vieții, fapte și alte persoane (individualități, social –
perceptive). De obicei aceste persoane sunt foarte serioase după natura lor.
Activismul și hiperactivismul nu le sunt proprii acestor persoane.

Tipul exaltant.

Principala caracteristică a tipului excalant este o relație explozivă. Ei repede intră în extaz
de la faptele fericite și se deprimă de la faptele triste. Pe ei îi deosebește sensibilitatea asupra
faptelor, fie bune sau rele. Cu toate astea sensibilitatea interioară și retrăirea se combină cu
exprimarea externă bine pronunțată.

Tipul pedant.

110 Caracteristicile cele mai pregnante aleacestui tip sunt acuratețea sporită, înclinată spre
curățenie, neîncrederea ș i siguranța. Înainte de a face ceva, mult și maănunțit gîndește totul.
Este evident că după pedantismul exterior stă nedorința și neputința de a fi flexibil.aceste
persoane nu -și schimbă locul de lucru fără necesitate, dar dacă trebuie, merg cu greu la
schimbare. Iubesc ceea ce fac, produsele propriei activități.

Tipul agitat.

Principala caracteristică acestui tip este agitarea mărită, iritabilitatea înaltă, frica de
posibile insuccese,agitare pentru prorpiul destin și a persoanelor apropriate. Cu toate astea, fapte
fondate nu există de regulă sau sunt foarte neimportante. Se deosebesc prin timidități uneori prin
supunere. Agitarea permanentă în fața cricumstanțelor externe se combină cu neîncrederea în
propriile puteri.

Tipul ciclotim.

Principala trăs ătură a tipului ciclotim este schimbul tipului hipertimic și celui chistimic.
Cu toate astea aceste schimbări nu sunt rare și nu întîmplătoare. În faza hipertimică
comportamentul este tipic – faptele fericite trezesc nu numai emoții pozitive, dar și sete d e
activitate, eficacitate, productivitate și comunicare. Faptele negative trezesc emoții pozitive. În
această stare sunt caracteristice încetinirea reacției gîndirii, încetinirea răspunsului emoțional.

Tipul hipertimic.

O trăsătură a tipului hipertim est e o stare permanentă (sau deseori) cu dispoziție înaltă.
Hipertismul poate fiîn o dispoziție bună, necătînd la lipsa unor circumstanțe externe ce ar susține
o dispoziție înaltă se asociază cu activism înalt, setea de activitate.
Sunt caracteristici comunic abilitatea, privesc la viață în mod optimist, chiatâr și cînn apar
greutățile. Greutățile deseori le trec fără greutăți, datorită activismului.

Tipul încetinit.

Tipul încetinit se caracterizează cu o stabilitate înaltă a afectului, o durată mare a
emoții lor, neretrăirilor. Înjosirea propriilor interese și a orgoliului, de regulă deseori nu se iartă și
greu se uită. În legătură cu aceasta ceilalți îi caracterizează pe ei ca fiind persoane ce țin minte
mult timp faptele rele și sunt răsbunători.
Ei au întem eierea pentru aceste fapte: retrăirea afectului deseori este asociată cu fantezia,
coacerea planului pentrurăzbunare. O supărare bolnăvicioasă a acestor persoane, de regulă este
evidentă. Pe ei îi poți numi sentimentali și ușor supărăcioși.

Tipul emotiv.

Principala lor trăsătură a tipului emotiv este sensibilitatea sporită și reacții profunde la
emoțiile puternice. Le este caracteristică bunăstarea, gratitudine, calități pozitive ce se manifestă
în situații diferite. O caracteristică evidentă este faptul că plîng foarte ușor.

111 Tehnologia lucrului cu CDP.
Procedura de testare

Chestionarul de diagnosticare patocaracterologic (CDP) a fost elaborat în 1970 de A.E.
Liciko în institutul psihoneurologic din Leningrad B. M. Behterev.
Teoria ce stă la baza psiholo gică a relațiilor a determinat procedura de testare și modul de
construcție a chestionarului.
Cercetările au demonstrat relația subiectului referitor la problemele de personalitate, care
au fost împărțite în 25 de teme. Fiecare temă conține o listă de 10 -19 răspunsuri posibile.
Subiectului i se propune să aleagă cea mai optimă variantă și se poate chair o alegere multiplă,
chiar și refuzul de la alegere.
Această procedură permite o stabilire mai corectă a diagnozei, decît la chestionarele unde
se proprun ră spunsuri concrete.
Principala sarcină a CDP – stabilirea tipurilor de accentuare caracterologică și tipurilor de
psihopatie. Acest chestionar mai permite diagnosticarea predispunerii psihologice către
alcoolism, delicvențs, riscul de formare a psihopaților , dezvoltarea depresiei și dezadoptării
sociale, stabilirea psihopaților de natură organică și accentuarea caracterologică de a măsura
nivelul de sine nivelul reacțiilor de emancipare în conștiința de sine, nivelul și manifestare a
calităților feminine – masculine în sistemul de relaționare.
Analiza compaaivă a clasificării accentuării personalității (după K. Leonhard) și
clasificarea accentuării caracterului (după A.E. Liciko).

Tipul accentuării după
K. Leonhard Tipul accentuării.
Clasificarea lui
Leonhar d (după
părerea lui A.E.
Liciko) Analiza asemănărilor acestor 2
clasificări
Demonstrativ Isteroid Isteroid
Pedant Psihastenic Asemănări nu sînt. Parțial psihostenic și
senzitiv
Încetinit Asemănări nu sîtn. Parțial epileptoid
Iritat Epileptoid Epilepto id (asemănăarea parțială)
Hipertimic Hipertimic Hipertimic
Distimic
Ciclotim Ciclotim Ciclotim, parțial labil
Exaltat Labil Nu au asemănări directe. Parțial labil
Emotiv Labil Nu au semănări directe, labil și senzitiv
Agitat Senzitiv Nu au asemăn ări directe, senzitiv și
psihastenic

În lucrul cu chestionarul trebuie să ținem cont de următorii parametri:
H – tipul hipertim
C – tipul cicloid
L – tipul labil
A – tipul astenoneurotic
S – tipul senzitiv
P – tipul psihastenic
Ș – tipul șezoid
E – tipul epileptoid
I – tipul isteroid
N – tipul neastîmpărat
K – tipul conformist

112 O – indicele al atitudinii negative referitor la chestionar,cantitatea de nealegeri
D – indicele de disimulare
T – indicele sincerității
B – indicele psihopatiei organice și accent uării
Dp – indicele riscului depresiei
e – indicele reacției de emancipare
d – predispunerea psihologică spre delicvență
M – indicele masculinității
F – indicele feminității
V – predispunerea psihologică spre alcoolism.
Acești parametri convenționali se fo losesc la prelucrarea testului în graficul de cotare.
Pentru petrecerea testării este nevoie de chestionarul CDP și 2 blancuri pentru răspuns.
Testul chestionarului consta din întrebări care sunt grupate în 25 de teme, precedate de o
instrucțiune. Blancul de răspuns conține numerele care pot fi suprapuse numărului întrebării din
chestionar. Testarea se petrece individual sau colectiv, ce include în sine 2 testări, fiecare avînd
de la 30 -60 minute. Chestionarul este făcut pentru adolescenții de 14 -18 ani, de și este posibilă
șitestarea persoanelor maitinere 11 -12 ani.
Chstionarul nu trebuie administrat adolescenților cu o inteligență foarte scăzută sau la
care este depistată o stare psihoparică accentuată cu dereglări a conștiinței și undefect psihic
evident.
În I testarea subiecții se fac cunoscuți cu instrucțiunea și apoi alege răspunsul optim
pentru itemii propuși. În testarea II -a instructajul este acordat oral și apoi în unul dintre spații
trebuie să aleagă răspunsul corect.
În ambele testări nu se poate d e ales mai mult de 3 răspunsuri și este permis să nu faci
nuci o alegere.
Deodată după testare este nevoie să fie controlate listele de răspunsuri.
Nu este permis mai mult de 3 alegeri la un item și 6 nealegeri. Un număr mare de
nealegeri vorbește despre o dificultate de lucru cu chestionarl sau de o atitudine negativă
referitor la testare.

Instrucțiunea la I testare

Aveți înfață unchestionar care este devizat în 25 de părți. Fiecare compartiment conține
de la 10 la 19 afirmații. Trebuie să alegeți cea m ai optimă afirmație pentru dumneavoastră care ar
corespunde în lista de răspunsuri. Dacă în unul dintre compartimente aveți 2 -3 nealegeri puteți
avea și unrăspuns multiplu.

Insrtrucțiunea la testul II.

Trebuie să mai treceți odată peste toate afrimațiile și să alegeți cea care nu corespunde cu
ideile dvs. Puteți alege maimulte afirmații, dar se notează în lista de răspunsuri pentru al II -lea
chestionar.

Prelucrarea și interpretarea rezultatelor

Prelucrarea primară a rezultatelor se face cu ajutorul ch eii de coduri a scalei. Cheia
conține simboluri colorate a tipurilor și indicii adăugători. Fiecare simbol corespunde unui bal
înfavoarea unindicator.

113 O alegere corespunde mai multor laturi după mai multe
tipuri:

Balurile primite se f ixează în graficul de baluri cu simbolul „X‖. Mai departe nota primită
și grafic, are loc stabilirea graficului.
Graficul se p etrece prin notarea unor baluri pe scala OS (scala obiectivi tății). Balurile se indică,
dacă în analiza OS se descoperă prezența u rmătorilor indici:

Indicii graficului OS: Balurile indicate
H = 0 sau 1 P, S
C > 6 L
A > 4 K
P = 0 sau 1 N
N = 0 sau 1 P
K = 0 ȘȘ, I
K = 1 Ș
D > 6 N
T < D PP, C
B = 5 E
B > 6 EE
E > 6 Ș, I
d > 5 Ș
O > 6 S
M < F (la băieți) S, Ș , I
V > -6 S

114 V > +6 I
1 greșeală E
2 greșeli/mai mul te EE

Conformism: dacă K = O sau I, conformism mic, chiar conformism, K = 2, 3 conformism
moderat, K = 4,5 conformism mediu, K = 6 conformism înalt.
Atitudine față de testare. Ceea ce demonstrează indicele O=7 și mai mare.
O posibilă predispunere spre dismilare:
Aici, acest indiciu se tretează ca tendința de anu povesti calitățile propriului caracter și
atitudinea reală față de probleme. Dacă D este mai mare decît T cu 4 baluri sau mai mult, are loc
scăderea exactității diagnosticării și exclude o diagnisticare corectă a tipurilor C și K. Un C înalt
(6 și mai mult) cel mai des se întîlnesc la tipurile N.
Deschiderea înaltă – Nivel înalt al indicelui T sau D, cel mai des se întîlnesc la tipurile C
și P.
Posibi litatea psihopaților organice și accentuării caractelogiei.
Dacă B este > 5, posibilitatea genezei organice a psihopatiei crește. Dacă B< 5, nu scade
posibilitatea, ci doar se micșorează.
Exprimarea emancipării în conștiința de sine:
E=0 sau 1 – reacție d e menacipare slabă
E= 2 sau 3 – reacție moderată
E= 4 sau 5 – reacție mărită
E> 6 – reacție foarte mărită.
O reacție de menacipare mărită nu este caracterisitcă tipului C sau P. O slabă emancipare
se poate urmări la tipul H care reflectă această reacție în comportament.

Predispunere psihologică spre delicvență.
Se depistează doar la adolescenții de sex masculin, care au indicele d >4.
Excepție este tipul Ș, la care acest indice este mărit fără o oarecare delicvență și tipul N,
la care d este mic, dar are pr edispunere spre delicvența mare.
Exprimarea calităților feminin -masculine în sistema de relații .
Dacă diferența M -F este pozitivă, atunci în sistema de relații prevalează calitățile
masculine, dacă este pozitivă atunci – calități feminine. Prevalarea lui M la adolescenții fete
deseori se întîlnește în cazul psihopaților. Și invers, dacă prevalează indicele F la adolescenții
băieți atunci putem vorbi de o psihopatie și accentuare după tipul I, Ș, S.

115 Predispunere psihologică spre alcoolizare.
Se stabilește fără grafic. Se socoate suma algebrică a balurilor la tema 6 (atitudinea față
de băuturile alcoolice) după 1 și a 2 testare. Dacă indicele V este negativ – predispunerea spre
alcoolism lipsește, dacă V=0 sau 1 – rezultatul este incert, V > +2 – predispune re spre
alcoolism, V > +6 – rezultatul vorbește despre faptul că subiectul are predispunere și dorește să
scoată în evidență comportamentul său de alcoolic.

Risc mare de depresie
Acest indice lipsește în cazurile OS. El se evidențiază la analiza graficul ui. Mai întîi după Dp
se indică baluri pozitive la fiecare caz.
1. H < 2
2. C > 7
3. N < 2
4. T > D
5. M > F (la adolescenți băieți).
Apoi se scot baluri dacă:
1. H > 7
2. N > 7
3. M > 7
4. există disimularea relației proprii
Cînd Dp este negativ riscul mare de depresie se exclude, dacă Dp=0 sau +1 rezultatul este
incert, dacă Dp >+2 există un risc mare de depresie.
Diagnosticarea tiprilor psihopatologilor și accentuării caracterologice se petrece cu ajutorul
următoarelor reguli:
Regula O: Tipul se consideră incert, dacă după OS nu s -a acumulat numărul minim de puncte
nici după untip.
H=7, A -5, restul tipurilor – 6.
Regula 1: Dacă numărul minim pentru diagnosticare este atins sau prea mare pentru un
tip, atunci se diagnostichează acest tip (excepție regula 2, 3).
Regula 2: Dacă s -a remarcat posibilitatea disimulării, atunci tipurile C și K nu se
diagnostichează.
Regula 3: Dacă reacția de emancipare reflectă în conștiința de sine, atunci tipurile S și P
nu se diagnostichează.
Regula 4: Dacă numărul minim de puncte pentru diagnosticarea este prea mare pentru
tipul K, atunci tipul K nu se diagnostichează.

116 Regula 5: Dacă după aplicarea regulilor 2, 3, 4 se evidențiază că numărul minim de
puncte pentru diagnosticare este atins la 2 tipuri, atunci:
a. încazurile de maj se diagnosticheaztă untip combinat:
 HC, HN, NI
 LA, LS, LI, LN
 AS, AP, AI
 SP, SȘ
 ȘA, ȘI, ȘN
 EI, EN
 IN
b. în cazul în care alte combinări se diagnostichează prin același tip, în partea celui
ce primește cel mai multe baluri, decît numărul minim de diagnosticare (NMD).
c. Dacă în cazul în care la 2 tipuri incompatibile se obține același număr de puncte
se conduce după următorul tip de dominanță:

H+L=H C+N=N L+P=P S+E=E
H+A=A C+A=A L+Ș=Ș S+I=I
H+S=H C+S=S L+E=E S+N=N
H+P=P C+P=P A+Ș=Ș P+E=E
H+Ș=Ș C+E=E A+N=N P+I=I
H+E=E C+I=I P+N=N

Regula 6: Dacă unul dintipuri a acumulat mai multe puncte decît NMD mai mult decît la
alte tipuri și cu 4 unități, atunci celelalte tipuri NMD se diagnostichează, dacă chiar combinarea
este compatibilă.
Regula 7: dacă NMD a fost considerat la 3 s au mai multe tipuri și după regula 2,3,4 și 6
nu este posibil de redus la 2, atunci se aleg doar 2 tipuri în favoarea cărora s -au primit cea mai
mare mărire de baluri și mai departe lucrează regula 5.
Regula 8: În celelalte cazuri, în caz de necesitate se face alegerea între mai multe tipuri,
la care NMD este egal, se diagnostichează 1 -3 tipuri, care în conformitate cu regula 8 este
compatibilă.

117 Riscul dezadaptării sociale
Scala lui Iu. V. Popov, N. I. Ivanov

Diagnosticarea riscului dezadoptării sociale este posibilă,dacă s -a diagnosticat unul din
tipurile H, S, Ș, E, I, N. Dacă s -a diagnosticat un tip combinat, se orientează la acel tip, care a
acumulat cel mai multe baluri. Dacă numărul de baluri este același,atunci se folosește scala unui
dintre tipuri .
Pentru diagnosticarea riscului de dezvoltare socială trebuie să urmăm următorii indici de
diagnosticare:

Tipul de accentuare Indicii de diagnosticare
Hipertim H>11, E >7, N >8, D >5, E>5, H+N >9
Labil L>12, Ș >7, N>7, E>7, d >4
Senzitiv S>11, E >6, d>3, Dp – ambivalent
Șizoid L>6, Ș>12, d >5
Epileptoid Ș>7, I>8, N>8, E>5, d >5
Isteroid A>5, P>8, I>13, N >7, d >6
neastîmpărat C>6, N>10, B >5, A+S+P >7

Prezența măcar a unui indici vorbește despre riscul de dezadaptare.
Premisele formării psihopaților se ca lculează în următorul mod:

Tipul de accentuare Indicii de diagnosticare
Hipertim H>10, K=0, E >6
Labil A>6, Ș>7, K=0, D >6
Senzitiv S>12
Șizoid H<1, L<1, Ș>13, V >+4
Epileptoid H=0, C >8, K <1, d<6, 2 greșeli în alegere în
cazul cînd E >10
Isteroid A>5, O>6, E>6
neastîmpărat N>12, K <1, B>5, V<-6

În stabilirea formării psihopaților este important să urmeze următoarele reguli:
Regula 1: Lipsa simptomelor indicate nu poate servi contra diagnozei clinice a
psihopaților, la fel cum 30% din cazuri simptomele clinice a psihopaților pot să lipsească.

118 Regula 2: Prezența acestor indici la adolescenți cu devianța de comportament este văzută
ca devalbă în formarea diagnozei clinice a psihopației, însă nu este factorul decisiv al
diagnosticării.
Regula 3: Depistarea acestor simptome în administrarea colectivă nu poate servi ce indice
direct pentru o psihopatie posibilă. Însă acești adolescenți necesită expertiză amănunțită și
detaliată.
După ce a fost stabilit tipul de accentuare caracterologic și au fost stabiliți i ndicii,
psihologul poateface o conlcuzie. Înainte de a face o concluzie trebuie să fie propuse rezultatele
testării CDP și datele analitice, primite de la rudele adolescentului.
Este important să primim datele la următorii parametri: fondul și dinamica dis poziției
adolescentului, comportamentul în situații de relaționare cu semenii, cu maturii (reacția de
menacipare, grupare și conformismul), imaginea de sine , situațiile critice a adolescentului,
înclinațiile și interesele adolescentului, predispoziție spr e diferite reacții adolescentine și
copilărești, comportamentul social.
Anamneza trebuie prezentată în formă laconică.

Metodica „Comportamentul”
(E.V. Saenco)
Instrucția:
Metodica constă din șase situații, fiecare din care are câte trei variante de răsp uns.
Trebuie să alegeți doar una.
Reguli:
– nu trebuie să pierdeți mult timp pentru a medita asupra răspunsului; dați acel
răspuns care vă vine primul în minte;
– nu recurgeți la răspunsuri nedeterminate („nu știu‖, „mie greu să răspund‖);
– răspundeți la toate întrebările în consecutivitatea prezentării;
– răspundeți cinstit.
Situațiile:
I. La traversarea străzii, circulă mult transport, iar D -voastră vă grăbiți:
a) Aștepți culoarea verde a semaforului și apoi traversați repede strada.
b) Mergeți până la mijlocul străzii, apoi lăsând să treacă transportul, traversați
strada.
c) Manevrați printre transportul care trece, asigurându -vă siguranța.
II. În ajunul testului la matematică ați fost la o petrecere și nu v -ați pregătit. La lecție
hotărâți:
a) Să copiați soluțiile problemelor d e la coleg.
b) Simulați o boală.
c) Recunoașteți cinstit că nu v -ați pregătit pentru lucrare.
III. Acțiunile D -voastră, atunci când vă grăbiți și traversați strada la culoarea roșie a
semaforului, iar din cauza asta se accidentează două automobile:
a) Rămâneți pe loc pâ nă la sosirea organelor de poliție, salvarea.
b) Vă ascundeți.
c) Încercați să telefonați de la cel mai apropiat taxofon să anunțați accidentul.

119 IV. Vă grăbiți la o petrecere într -un sector în alt colț al orașului, mergeți pe motocicletă
cu prietena pe o stradă unde circulația este reglată de semafoare și la o răscruce:
a) La rugămintea ei traversați la culoarea roșie („În fața ei sunteți cavaleri‖).
b) Nu atrageți atenție la rugămintea ei.
c) O convingeți, că încălcarea regulilor circulației de transport nu are consecințe
din cele mai bune.
V. Împreună cu încă un grup de preadolescenți „glumiți‖ în ajunul unui test de
evaluare:
a) Faceți un apel telefonic la școală pentru a anunța că școala este minată.
b) Unul din preadolescenți încearcă să vă facă să vă răzgândiți și să evitați
această intenție.
c) Toți cădeți de acord cu el și refuzați acest plan.
VI. După un accident rutier din cauza D -voastră:
a) Povestiți prietenilor, cât de bine vi s -a primit să fugiți, lăsând de pe D -voastră
scurta și bereta, ca să nu aveți probe, dovezi.
b) Povestiți priet enilor doar despre ceea ce s -a întâmplat (despre accident).
c) Nu spuneți nimănui nimic despre cele întâmplate.
Cheia
I situație: a – 1 puncte; b – 2 puncte; c – 3 puncte.
II situație: a – 2 puncte; b – 3 puncte; c – 1 puncte.
III situație: a – 2 puncte; b – 3 puncte; c – 1 puncte.
IV situație: a – 3 puncte; b – 2 puncte; c – 1 puncte.
V situație: a –3 puncte; b – 2 puncte; c – 1 puncte.
VI situație: a – 1 puncte; b – 3 puncte; c – 2 puncte.

Interpretarea:
6 – 8 puncte – nuivel înalt al comportamentului;
9 -10 puncte – comportament exemplar;
11 – 13 puincte – nivel mediu general al comportamentului:
11 puncte – mai suis de mediu,
12 – mediu,
13 – mai jos de mediu cu tendință spr e deviant.
Mai mult de 14 puncte – comportament deviant.