1. Memoriu tehnic de rezistență 1.1 Cerințe impuse de funcțiunea construcției Prin tema proiectului s-a cerut proiectarea unei ” Sediu de bancă… [628011]

1
1. Memoriu tehnic de rezistență
1.1 Cerințe impuse de funcțiunea construcției
Prin tema proiectului s-a cerut proiectarea unei ” Sediu de bancă S+P+3E ”. Pentru
structura de rezistență s-a ales varianta de cadre din beton armat.
Structura de rezistență a clădirii este alcătuită astfel:
acoperiș tip terasă;
cadre spațiale din beton armat monolit;
planșee din beton armat;
scări din beton armat;
fundatii de tip radier general.
La baza proiectării au stat următoarele elemente:
partiul de arhitectură, fațadele si secțiunile;
situația concretă de pe teren privind terenurile adiacente amplasamentului;
prescripțiile de specialitate privind proiectarea structurii;
studiul geotehnic realizat pe amplasament.
Construcția proiectată cu funcțiunea de clădire de birouri se dezvoltă pe parter si trei etaje,
având următoarele caracteristici geometrice în plan:
Lățimea maximă la nivelul amprentei la sol: 36.17 m
Lungimea maximă la nivelul amprentei la sol: 28.70 m
Înălțimile de nivel sunt:
subsol: 3,50 metri
parter: 3,50 metri
etaje: 3,50 metri

2
1.2. Caracteristicile amplasamentului
Terenul pe care se amplasează construcția este situat în municipiul Iași.
Din punct de vedere :
geomorfologic , amplasamentul cercetat este situat în sudul Podișului Central
Moldovenesc.
tectonic, din punct de vedere seismic, conform zonării teritoriului României ,
valoarea accelerației terenului pentru proiectare a୥= 0,25 g și valoarea
coeficientului perioadei de colț Tୡ=0,7 s ;
hidrogeologic , o mare parte a județului Vaslui (cca. 70%) este drenată de râul
Bârlad cu direcție de curgere nord-sud și afluenții acestuia.

Clasa de importanță III – conform P100-1/2013-Partea I –Prevederi de proiectare
pentru clădiri,tab.4.2 având coeficietul de importanță al construcției 𝛄𝐈=𝟏,𝟐

Date privind acțiunea seismică:
Cutremurele din această regiune, nu se datorează unor linii tectonice locale, ele fiind
condiționate în special de epicentrul cantonat în Zona Vrancea.
Parametrii seismici necesari calculului sarcinilor din seism conform P100-1/2013
caracteristici zonei în care se amplaseaza construcția sunt următorii :
accelerația terenului pentru proiectare: 𝐚𝐠=0,25g;
perioada de colț: 𝐓𝐜=𝟎,𝟕 𝐬;
Coeficient de amplificare dinamic: 𝛃𝐨=𝟐,𝟓𝟎;

3

Figura nr. 1.2.1 – România – Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului
pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani

Figura nr. 1.2.2 – Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control
(colț), 𝑇௖, a spectrului de răspuns

4
Figura nr. 1.2.3 – Spectre normalizate de răspuns elastic ale accelerațiilor absolute pentru
componentele orizontale ale mișcării terenului, în zonele caracterizate prin perioada de colț,
𝑇௖= 0,7𝑠

Date privind acțiunea zăpezii:
Conform Normativ CR-1-1-3/2012 încărcarea dată din acțiunea zăpezii se calculează cu
relația: s = Is i Ce Ct sk

– sk=2,5 kN/m2 -conform tabel A1, definită pe un interval mediu de recurență
IMR=50 ani
– Is=1,0 – conform tabel 4.2, factor de importanță-expunere pentru acțiunea
zăpezii;
– i=0,8 – conform tabel D.5.1,coeficientul de formă al încărcării din
zăpadă pe acoperiș (Capitolul 5);
– Ce=1,0 – conform tabel 4.3,coeficientul de expunere al construcției în
amplasament;
– Ct=1,0 – conform cap.4.1,coeficient termic

Figura nr. 1.2.3 – – Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zapada pe sol 𝑆௞,KN/𝐦𝟐
pentru altitudini A = 1000 m

5
Date privind acțiunea vântului:
Conform Normativ CR-1-1-4/2012 încărcarea dată din acțiunea vântului se calculează
cu relația: we = Iw cpe qp(ze)
– qb=0,7 kPa – conform fig.2.1 CR-1-1-4/2012
– Iw=1,0 – conform cap.3,(10);tab.3.1, CR-1-1-4/2012

Figura nr. 1.2.4 – Zonarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vântului, 𝑞௕ în kPa,
având
IMR = 50 ani

Zona climatică III cu 𝐓𝐜= -15șC iarna , conform cap.5 C107-1-3-2005.

Date privind adâncimea de îngheț:
În Municipiul Iași zona cu adâncimea maximă de înghet este hî= 110 [cm]
conform STAS 6054-77;

6

Figura nr. 1.1.5 – Zonarea după adâncimea maximă de îngheț (cm)

7
Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare
Pe probele reprezentative de pământ s-au executat următoarele analize și încercări în
laboratorul geotehnic:
analize granulometrice;
limite de plasticitate;
umidități, greutăți volumice, porozități, grade de umiditate;
Pe amplasament s-au realizat 1 foraj geotehnic cu foreza mecanică cu prelevare de probe
tulburate, cu adâncimi până la 7,00m, notat cu F01.
Rezultatele obținute în urma încercărilor de laborator sunt:
stratul 1 – stratul de sol vegetal, în grosime de 0,60m ;
stratul 2 – Pachet de argilă și argilă prăfoasă cafenie , cu lentile nisipoase
ruginii, cu plasticitate mare, plastic vârtoasă, foarte umedă, în grosime de
1,15m;
stratul 3 (1,75 – 5,50) – Pachet de argilă și argilă grasă de culoare cărămizie
cu carbonat de calciu, cu plasticitate mare spre foarte mare, plastic tare, având
următorii indici geotehnici fizici și mecanici;
stratul 4 – Pachet de argilă mărnoasă – fundamentul regiunii;
Amplasamentul pe care urmează a se executa construcția are stabilitatea generală și locală
asigurată, pe amplasament nu există accidente subterane. Eventualele accidente subterane,
nedescoperite la execuția lucrărilor ce se vor depista odată cu săpătura pentru fundații, se vor
deschide la zi și plomba corespunzător. În zona de vecinătăți nu se semnalează fenomene de
instabilitate active.

8

1.3. Descrierea sistemului structural
1.3.1. Suprastructura de rezistență
Sistemul structural a fost astfel conceput încât să asigure exigențele de performanță cu
privire la stabilitatea și rezistența clădirii. Conceperea sistemului structural respectă exigențele
de peformanță din România în vigoare.
Din punct de vedere al configurării spațiale a construcției, clădirea are structura de
rezistență formată din cadre spațiale din beton armat monolit alcătuite din stâlpi și grinzi.
Înălțimea nivelelor este de 3.5 metri .
Materiale utilizate :
 beton armat C25/30 turnat monolit în stâlpi, grinzi și planșee;
 armătura de rezistență: BST500 și OB37 cu respectarea condițiilor impuse
de Codul de proiectare seismică P100-1/2013 .
Elementele verticale de rezistență sunt dispuse la distanțe interax cuprinse între 3.00 m
și 4.50 m și se armează cu bare independente longitudinale de oțel BST500 și etrieri din oțel
OB37.
Elementele orizontale de rezistență – planșeele – constituie șaibe rigide și au grosimea
plăcii de 15 cm la toate nivelurile, iar grinzile au lățimea de 30 cm și înalțimea de 60 cm.
Armarea plăcilor se face cu bare independente de oțel BST500, iar armarea grinzilor se
realizează cu bare longitudinale de oțel BST500 și transversal cu etrieri din oțel OB37.
În plăci se vor dispune bare suplimentare de armătură de-a lungul pereților despărțitori
neportanți care reazemă direct pe placă și nu pe grinzi .
1.4.Infrastructura
Având in vedere faptul că structura este amplasată pe un teren slab de fundare și că acesta
nu poate prelua încărcările transmise de structura, se va lua în calcul proiectarea unei perne de
balast, iar ca soluție de fundare se propune execuția unui radier general tip placă și grinzi drepte
dispuse pe direcțiile longitudinale si transversale ale clădirii .
Grinzile radierului au dimensiunile de 100×150 cm și se armează cu bare longitudinale
de oțel BST500 și cu etrieri de otel OB37, iar materialul utilizat este betonul armat de clasă
C20/25.

9
Armarea plăcii radierului se realizează cu rețele orizontale de armătură, dispuse pe fețele
plăcii pentru preluarea momentelor pozitive si negative. De asemenea, este necesară și o armare
pe zonă centrală a plăcii pentru limitarea fenomenelor de contracție.
Pentru protecția împotriva infiltrațiilor de apă se va dispune hidroizolație la exteriorul
radierului.
1.5.Elementele nestructurale
Elementele nestructurale, neportante, participă la alcătuirea și protecția construcției sunt:
 pereți desparțitori, de compartimentare, care delimitează funțiunile în
clădire. Aceștia sunt realizați din zidărie de cărămidă cu goluri având
grosimi de 15, 20, respectiv 25 cm;

 tâmplăria realizată din lemn stratificat cu geam termopan;
 finisajele elementelor de construcții au rol estetic, igienic și uneori de
protecție mecanică;
 finisajele interioare constau în realizarea lucrărilor de tencuieli, gleturi și
zugrăveli atât la pereți cât și la tavane. Pereții interiori se vor finisa, cu var
lavabil diverse culori funcție de dispozițiile beneficiarului;
 finisajele exterioare se vor realiza prin tencuieli umede peste stratul
termoizolant, prin aplicarea vopselii decorative de exterior utilizâd
mortare de var cu adaosuri hidraulice, tencuieli silicatice tip Baumit sau
similare, diverse culori.
1.6. Descrierea sistemului de închideri
Închiderile perimetrale sunt realizate din blocuri de BCA iar pereții despărțitori din
cărămidă cu grosimea de 7,5 cm și 12,5 cm cu strat de aer intermediar. Pereții sunt tencuiți cu
mortar de ciment M100T; la finisaj se vor executa spoieli cu var lavabil. În băi (puncte sanitare)
se va monta faianță și se vor executa vopsitorii.
În vederea asigurării unei protecții termice eficiente s-a optat pentru placarea pereților
perimetrali cu un termosistem multistrat format din vată minerală rigidă având grosimea de 15
cm și tencuială subțire armată cu plasă din fibră de sticlă și strat finit decorativ.
Tâmplăria va fi realizată din lemn stratificat cu geam termopan cu 3 foi de sticlă și un
strat low-e.

10

1.7. Condiții de exploatare
Calculul structural al clădirii s-a realizat în conformitate cu standardele, normativele,
normele, stasurile și legislația din România și a urmărit asigurarea unui grad ridicat de siguranța
din punct de vedere al stabilității și rezistenței structurii.
Conform “Eurocod 1. Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1. Greutăți spacifice, greutăți
proprii, încărcări utile pentru clădiri”, indicativ SR EN 1991-1-1, încărcarea utilă are
următoarele valori:
birouri- 200 [daN/mଶ];
arhivă- 500 [daN/mଶ];
holuri- 200 [daN/mଶ];
podest, rampă- 200 [daN/mଶ];
terasă necirculabil- 75 [daN/mଶ].

Încărcările luate în considerare sunt următoarele:
Permanente:
greutate proprie elemente structurale principale: fundație, pereți, placa din
beton armat: – 𝒈𝒑;
greutate proprie șapa, tencuieli intrados placa, pardoseli: – 𝒈𝒑𝒍; s-a luat în
considerație stratificația respectivă prin includerea în calcul a unei șape de 3
cm cu o greutate specifică de 1800 [daN/mଷ];
pereți grei (grosime mai mare de 15 cm): 𝒈𝒑𝒆𝒓; greutatea pereților depinde
tipul acestora:
-diafragmă de beton armat: 2500 [daN/mଷ];
-zidărie de cărămidă GV: 810 [daN/mଷ].
s-a luat în considerare și o tencuială de 2 [cm] grosime de o parte și de alta a
peretelui interior cu o densitate specifică de 1700 [daN/mଷ]; de asemenea

11
pentru pereții exteriori s-a luat în considerare și termoizolația de 15 [cm]
grosime, cu o greutate specifică de 80 [daN/mଷ].

Cvasipermanente:
pereți despărțitori: 𝒈𝒑𝒆𝒓𝒅𝒆𝒔𝒑, pereți despărțitori din cărămidă cu goluri
verticale cu grosime de 15 [cm].
Variabile:
vânt: -𝒒𝒃, datorită tipului construcției, aportul vântului este neglijabil la
determinarea eforturilor maxime; în concluzie nu s-a luat în considerare
aportul vântului;
zăpadă: -s, s-a calculat în conformitate cu normele din Romania; încărcarea
specifică din zăpada 2,00 [kN/mଶ];
utilă: -u, s-a luat în considerare o încărcare utilă pe placa de 2,0/5,0 [kN/mଶ].
Accidentale:
seism.
Din grupările de încărcări de mai sus s-a realizat dimensionarea pe baza celor mai
defavorabile cazuri care au dus la cele mai mari eforturi.
1.8. Norme ce stau la baza proiectului
Încărcările care acționează asupra construcției s-au stabilit pe baza următoarelor
reglementări legale:
“Evaluarea încărcărilor din exploatare”, – STAS 10101/2A1-87 ;
“Greutăți tehnice și încărcările permanente”, – STAS 10101/1-78 + SR EN
1991-1-1;
„Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor””, – CR 1-
1-3/2012;
„Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra constructiilor” – CR 1-
1-4/2012;

12

„Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții”, – CR 0-2012 ;
„Acțiuni asupra structurilor. Acțiuni generale – Greutăți specifice, greutăți
specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri ”, – SR EN 1991-1-1 ;
“Cod de proiectare seismică -Partea I -. Prevederi de proiectare pentru clădiri”,
– P100-1/ 2013;
“Bazele proiectării structurilor”, – SR EN 1990/2004 .
Pentru calculul de rezistentă, s-au respectat prevederile din următoarele acte normative:
“Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton; Partea 1-1: Reguli generale
pentru clădiri”, SR EN 1992-1-1/ NB-2006;
“Cod de proiectare seismică -Partea I -. Prevederi de proiectare pentru clădiri”,
– P 100-1/ 2013;
“Normativ pentru proiectarea fundaților de suprafață”, – NP 112/2013 ;
Prezenta documentație s-a întocmit în conformitate cu prevederile:
Codului Civil;
Legii 50/1991 – privind autorizarea executării construcțiilor, modificată și
completată prin:Legea 125/1996, Legea 453/2001, Legea 401/2003 și Legea
199/2004;
Legii 10/1995 – privind calitatea în construcții, cu modificările și completările
ulterioare
Legii 137/1995 – privind protecția mediului, republicată, cu modificările
ulterioare;
“Ordinului Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă privind
modul de viață al populației”;
HGR 273/1994 – privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de
construcții și instalații aferente acestora;
HGR 925/1995 – pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare
tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor;
Ordinului MTCT 1430/2005 – pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii 50/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare;

13

NP 68/2002 – Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de
vedere al cerinței de siguranță în exploatare;
P 118/1999 – „Normativ privind siguranța la foc a construcțiilor”;
OG 60/1997 – privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată și modificată
prin Legea 212/1997, cu modificările ulterioare;
NP 51/2001 – „Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban
aferent la cerințele persoanelor cu handicap”;
NP 063/2002 – „Normativ privind criteriile de performanță specifice rampelor
și scărilor pentru circulația pietonală în construcții”;
C 107-0/2005 – „Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor de
izolații termice la clădiri”;
NP 040/2002 – „Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea
hidroizolațiilor la clădiri”;
NP 069/2002 – „Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea
învelitorilor acoperișurilor în pantă la clădiri”;
STAS 2965/1987 – „Scări. Prescripții generale de proiectare”;
STAS 6131/1979 – „Înălțimi de siguranță și alcătuirea parapetelor”;
STAS 3302/2 – „Pantele învelitorii”.
1.9. Norme privind protecția muncii
Pe tot parcursul executării lucrărilor, constructorul are obligația de a respecta normele de
protecția și igiena muncii cuprinse în:
“Regulamentul pentru protecția și igiena în construcții”;
Ordinul MLPAT nr.73/ N /15.10.1996 privind “Normele specifice de protecția
muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate și finisaje în construcții
”, indicator IM 006/96 ;
Legea protecției muncii nr. 90 / 95 ;
Normele de protecția muncii din 1996 ;
HG 300/ 2006
Legea nr. 90/1996 privind protecția muncii ;
Norme generale de protecția muncii ;

14

Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 , privind protecția și igiena muncii în
construcții;
Ord. MMPS 235/1995 , privind normele specifice de securitatea muncii la
înălțime,
Ord. MMPS 255/1995 , normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protecție individuală;
Normativele generale de prevenirea și stingerea incendiilor aprobate prin
Ordinul MI nr.775/22.07.1998 ;
Alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a
lucrărilor.
În ceea ce privește protecția muncii, executantul și beneficiarul sunt obligați
să respecte toate normele privind protecția muncii aflate în vigoare, în special
cele publicate în Buletinul Construcțiilor nr. 5, 6, 7, 8 din 1995 «NORME
REPUBLICANE DE IGIENA ȘI PROTECȚIA MUNCII ÎN
CONSTRUCȚII».
În afara acestora executantul va lua și alte măsuri pe care la consideră oportune
pentru preîntâmpinarea accidentelor de muncă. Cerințe minime generale
pentru locurile de muncă din șantierul pentru realizarea lucrărilor aferente de
construcție :