1 Investițiile străine directe în România și impactul acestora asupra salariului mediu brut pe economie Coordonator științific: Lucian Anghel Conf…. [621683]

1 Investițiile străine directe în România și impactul acestora asupra salariului mediu brut pe economie Coordonator științific: Lucian Anghel Conf. univ. dr. Facultatea de Management, Școala Națională de Studii Politice și Administrative Absolvent: [anonimizat]-Alexandru Andrieș Facultatea de Management, Școala Națională de Studii Politice și Administrative

2 CUPRINS 1.0 ABSTRACT………………………………………………………………………………………3 2.0 CUVINTE CHEIE…………………………………………………………………….….……….3 3. INTRODUCERE…………………………………………………………………….…….…….…3 3.1. TEMATICA ABORDATĂ………………………………………………………………………3 3.2 MOTIVAȚIA PERSONALĂ……………………………………………………………..………4 3.3 SCOPUL CERCETĂRII……………………………………………………………………….…4 3.4 OBIECTIVUL GENERAL……………………………………………………………………….4 3.5 OBIECTIVE SPECIFICE…………………………………………………………………………4 4. LITERATURA DE SPECIALITATE………………………………………………………………5 4.1 CADRUL CONCEPTUAL……………………………………………………………………….5 5.0 STUDIUL DE CAZ………………………………………………………………………………18 5.1 DEFINIREA CADRULUI METODOLOGIC……………………………………………………18 5.2 IPOTEZA FUNDAMENTALĂ………………………………………………………………….20 5.3 DEFINIREA INSTRUMENTULUI DE CERCETARE…………………………………………20 5.4 STUDIUL DE CAZ EFECTIV…………………………………………………………………..21 5.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR…………………………………………………………41 6.0 CONCLUZIILE CERCETĂRII…………………………………………………………………55 6.1 LIMITELE CERCETĂRII………………………………………………………………………55 6.2 RECOMANDĂRI……………………………………………………………………………….56 7.0 BILIOGRAFIE………………………………………………………………………………….56 8.0 ANEXE………………………………………………………………………………………….58

3 1.0 Abstract Lucrarea științifică de față examinează problematica impactului investițiilor străine directe asupra nivelului salariului mediu brut pe economie în România în perioada anilor 2004-2015. Lucrarea analizează pe rând: produsul intern brut per capita (ca procent din Produsul Intern Brut și în miliarde de euro) , intrările nete de investiții străine directe, venitul primar din investițiile străine directe, nivelul salariului mediu brut per capita pe economie în România în perioada anilor 2004-2015 și nivelul ratei șomajului în România în perioada anilor 2004-2015. Prezenta lucrare susține faptul că investițiile străine directe au un impact major asupra nivelului salariului mediu brut pe economie cu preponderență în zona sectoarelor de industrie și manufactură, iar semnificativ mai mic în zona sectoarelor de prestări de servicii și comerț. De asemenea, se specifică și faptul că investițiile străine directe sunt distribuite preponderent doar pentru anumite categorii de muncitori calificați și specializați, iar mai puțin pentru cei necalificați și fără specializări. Astfel, lucrarea de față arată că investițiile străine directe contribuie la creșterea masivă a exporturilor și a productivității anumitor sectoare de producție, și susține creșterea venitului per capita. În concluzie prezenta lucrare susține faptul că investițiile străine directe nu conduc neapărat la reducerea sărăciei, creșterea salarizării și creșterea nivelului de trai ci, mai degrabă, conduc la creșterea exponențială a inegalității datorită diferențelor tot mai mari dintre nivelul de salarizare al muncitorilor calificați cu cel al muncitorilor necalificați, ducând astfel la o polarizare a nivelului salariilor la nivel național pe piața locurilor de muncă. 2.0 Cuvinte cheie: Investiții, creștere, salarii, muncitori, inegalitate. 3.0 Introducere 3.1 Tematica abordată Tematica abordată în prezenta lucrare de licență face referire la investiții străine directe și salarii, mai exact cum este influențată evoluția salariilor în România în perioada anilor 2004-2015, de către investițiile străine directe, pe diverse sectoare de industrii. 3.2 Motivația personală Motivația personală pentru alegerea acestei teme o reprezintă oportunitatea creării unei analize ce poate identifica oportunitățile de absorbție a investițiilor străine directe de către întreprinderile autohtone din sectoarele de industrie-manufactură și servicii-comerț din România la momentul actual.

4 3.3 Scopul cercetării Scopul cercetării științifice este acela de a valida impactul investițiilor străine directe ce au influențat evoluția salariului mediu brut pe economie din România în perioada anilor 2004-2015. 3.4 Obiectivul general Obiectivul general al cercetării științifice este acela de a analiza modalitatea prin care salariul mediu brut pe economie din Romania în perioada anilor 2004-2015 este influențat de către investițiile străine directe. 3.5 Obiective specifice: – analiza datelor cu privire la evolutia investitiilor straine directe in Romania -analiza datelor cu privire la evolutia salariului mediu brut pe economie -analiza datelor cu privire la evolutia produsului intern brut in Romania -corelarea evolutiei salariului mediu brut cu evolutia PIB in Romania (2004-2015) -corelarea evolutiei PIB cu evolutia ISD -corelarea evolutiei salariului mediu brut cu evolutia ISD -analiza tuturor corelațiilor menționate 4.0 Literatura de specialitate Investițiile străine directe 4.1 Cadrul conceptual privind investițiile străine directe După cum bine se cunoaște, una dintre cele mai frecvente și dezbătute probleme legate de ISD, atât în literatura de specialitate, cât și în mediul public, se referă, de fapt, la efectele pe care acestea le au asupra bunăstării economice și sociale a unei țări. Astfel, conform literaturii de specialitate, impactul ISD este de cele mai multe ori pozitiv, fiind determinat de următoarele: mărimea și gradul de dezvoltare a pieței gazdă, calitatea infrastructurii, stabilitatea economică/politică și schimbul/comerțul liber. Dar, în același timp, rezultatele sau impactul ISD sunt influențate și de: climatul de afaceri, costul cu forța de muncă, stimulente fiscale, nivelul educației și deschiderea unei piețe etc (Horobeț et al., 2017).

5 Putem defini investitorul străin direct ca fiind o persoană juridică, persoană zică sau grup de persoane ce acționează concertat, care deține cel puțin 10 la sută din voturi sau din capitalul social subscris (respectiv din capitalul de dotare/de lucru al entităților fără personalitate juridică) într-o întreprindere situată în afara propriei țări de rezidență. De altfel, se poate spune că întreprinderea investiție străină directă reprezintă o întreprindere rezidentă, cu sau fără personalitate juridică, în care un investitor nerezident deține cel puțin 10 la sută din voturi sau din capitalul social subscris, respectiv din capitalul de dotare/de lucru în cazul întreprinderilor fără personalitate juridică (sucursale). Deținerea a cel puțin 10 la sută din voturi sau din capitalul social subscris, respectiv din capitalul de dotare/ de lucru, este primordială în stabilirea relației de investiție directă (Banca Națională a României, 2016). Definind întreprinderea investiție străină directă de gradul II, putem preciza faptul că aceasta este o întreprindere rezidentă, cu personalitate juridică, în care un investitor străin direct controlează, prin intermediul unei întreprinderi investiție străină directă, cel puțin 10 la sută din voturi sau din capitalul social subscris. Acestea sunt liale sau asociate ale întreprinderilor investiție străină directă. Filialele reprezintă companiile rezidente în care întreprinderile ISD dețin peste 50 la sută din voturi sau din capitalul social subscris, iar asociatele sunt companiile rezidente în care întreprinderile ISD dețin între 10 și 50 la sută din voturi sau din capitalul social subscris (Banca Națională a României, 2016). 4.2 Investițiile străine directe au următoarele componente, după cum urmează: – Capitaluri proprii: capitalul social subscris și vărsat, atât în numerar, cât și prin contribuții în natură, deținut de nerezidenți în companii rezidente, precum și cota aferentă din rezerve; în mod corespunzător, în cazul sucursalelor, se ia în considerare capitalul de dotare/de lucru a at la dispoziția acestora. – Creditul net: creditele primite de către întreprinderea investiție străină directă de la investitorul străin direct sau din cadrul grupului de rme nerezidente din care face parte acesta, mai puțin creditele acordate de către întreprinderea investiție străină directă investitorului străin direct sau unei alte rme din cadrul grupului respectiv de firme (Banca Națională a României, 2016). 4.3 Investițiile străine directe sunt de mai multe tipuri, diferențiate după contribuția fluxului de participații străine la capital în întreprinderile investiție străină directă, după cum urmează: – Green eld: înființarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (investiții pornite de la zero); – Fuziuni și achiziții: preluarea integrală sau parțială de întreprinderi de către investitori străini de la rezidenți;

6 – Dezvoltare de întreprinderi: majorarea deținerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi investiție străină directă; – Restructurare de întreprinderi: nanțarea de către investitorii străini, prin aport de capital, a întreprinderilor investiție străină directă cu pierderi, în vederea rentabilizării lor (Banca Națională a României, 2016). Conform Financial Times Lexicon (2017), investițiile străine directe sunt definite ca “investiții într-o țară străină (de regulă făcute de companii, mai degrabă decât guverne) ce implică stabilirea de operațiuni sau achiziționarea de active, inclusiv acțiuni în alte întreprinderi. Ele se referă la achiziționarea sau înființarea de active care generează venit într-o țară străină, presupunând controlul operațiunilor sau organizării. Conform definițiilor standard aprobate la nivel internațional, investitorul trebuie să dețină cel puțin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi. Investițiile străine directe se disting de investițiile străine de portofoliu (achiziționarea de pe o piață financiară a unor valori mobiliare străine – acțiuni, obligațiuni) prin elementul de control, prin faptul că cele din urmă permit participarea la luarea deciziilor, dar nu și dreptul de control. Investițiile străine directe nu presupun doar un transfer al dreptului de proprietate, întrucât acestea includ si transferul de factori complementari capitalului, precum management, tehnologie și capacități de organizare.” În lucrarea intitulată “Investițiile străine directe în România și creșterea economică”, Camelia Moraru analizează tendințele actuale ale investițiilor străine directe, facând referire la structura și evoluția acestora, pentru a determina gradul de beneficitate adus economiei românești și plasarea acesteia în contextul european din punct de vedere al volumului de investiții străine directe atrase. Conform acestei lucrări, investițiile străine directe, au un orizont de timp îndelungat, fiind mult mai stabile și cu o mobilitate limitată, reprezentând mai mult decât pur și simplu un transfer de capital (Moraru, 2013). Dar, de-a lungul anilor, au existat o serie de studii empirice care au demonstrat că între nivelurile ridicate ale PIB și fluxurile de investiții străine directe există o legătură pozitivă, însă această legătură nu este valabilă pentru toate regiunile. Astfel, este necesar să amintim faptul că impactul investițiilor străine directe depinde într-o mare măsură de condițiile economice din țara gazdă, de nivelul de economisire și investire al țării primitoare, de modul în care investițiile intră în acea economie – fie sub formă de investiții noi, de tipul greenfield, fie sub formă de fuziuni sau achiziții, dar și de abilitatea țării de a reglementa investițiile străine directe (Moraru, 2013).

7 Autorii Borensztein, De Gregorio și Lee cercetează, în lucrarea “Cum afectează investițiile străine directe creșterea economică?” (1995), impactul pe care investițiile străine directe îl au asupra economiei, prin analiza fluxului de ISD dinspre țările dezvoltate către 69 de țări în curs de dezvoltare. Autorii observă cum investițiile străine directe stimulează progresul tehnologic în țările-primitoare printr-un efect de “contaminare”, ca rezultat direct al utilizării al unor practici manageriale și tehnologii mai avansate în întreprinderile străine. Această idee este incorporată de către Wang în modelul neoclasic, ce determină creșterea gradului de dezvoltare aplicat producției ca o funcție a investițiilor străine directe (1995, p.1). Conform modelului endogen însă, rata progresului tehnologic constituie determinantul principal pentru creșterea pe termen lung a venitului, progresul tehnologic fiind stimulat de introducerea de noi active fixe (Borensztein et al., 1995, p.2). Concluziile studiului empiric elaborat de Borensztein, De Gregorio și Lee indică faptul că investițiile străine directe au, per total, un efect de creștere pozitiv asupra economiilor din țările-gazdă, cu mențiunea că gradul de impact depinde de nivelul de educație al forței de muncă. În unele cazuri, nivelul foarte scăzut de instruire poate conduce chiar la un impact negativ al investițiilor străine directe (1995, p. 13). Astfel, ipotezele empirice ale autorilor sugerează că un nivel mai ridicat al aptitudinilor capitalului uman poate atrage rate mai mari ale creșterii, la un anumit nivel dat al ISD. De asemenea, este de precizat că efectul de creștere pozitiv depinde și de capacitatea de absorție a noilor tehnologii introduse prin ISD în țările primitoare. Autorii evidențiază că investițiile străine directe conduc spre creștere economică prin acumularea de capital pe de o parte, și prin eficiența superioară investițiilor interne, de pe altă parte (1995, p.14). Conform studiului “Cum se explică creșterea economică a țărilor în curs de dezvoltare”, Blomström, Lipsey și Zejan întăresc ideea capacității de absorție a tehnologiei în țara-primitoare, afirmând: “Sugerăm ca un anumit prag al nivelul de dezvoltare trebuie atins pentru ca țările-gazdă sa poată absorbi noile tehnologii venite prin investițiile firmelor străine” (1994, p. 23). De asemenea, studiul confirmă impactul pozitiv superior al investițiilor străine directe în țările cu un grad mai mare de dezvoltare. Citându-i pe Bengoa și Sanchez-Robles, Moraru afirmă că “investițiile străine directe sunt corelate pozitiv cu creșterea economică” (2013, p. 3), însă factori precum capitalul uman, stabilitatea economică și piețele liberalizate influențează beneficitatea pe termen lung a fluxurilor de ISD în țările-gazdă. În lucrarea sa “Investițiile străine directe și creșterea economică: este sectorul economiei important?” , Alfaro concluzionează că efectul investițiilor străine directe depinde de sectorul economiei în care acestea intervin, după cum urmează: în cel primar, efectul asupra creșterii economice este mai curând

8 negativ, în vreme ce în sectorul secundar acestea au un efect pozitiv, iar în sectorul terțiar efectul este neconcludent (2003, p. 13). Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al studiilor privind legătura de cauzalitate între ISD și creșterea economică:
Sursa: Investițiile străine directe și creșterea economică în România (Moraru, 2013, p.126) Importanța îndeplinirii anumitor condiții pentru ca ISD să aibă efecte pozitive este evidențiată anterior de către studii ce specifică următoare: un nivel minim de tehnologie și stabilitate macroeconomică, medii de afaceri favorabile, un anumit nivel de educație, chiar și în sectorul în care investițiile au loc pot influența legătura investiții străine directe – creștere economică. Întrucât nu există nicio concluzie unanim acceptată, analiza efectelor ISD asupra creșterii economice nu poate fi considerată completă. Se poate afirma cu fermitate că investițiile străine directe stimulează mediul de afaceri și încurajează ocuparea forței de muncă, dar condițiile economice, gradul de dezvoltare tehnologică și capitalul uman rămân factori decisivi pentru efectul ISD în țara-primitoare (Moraru, 2013). Așa cum a fost menționat anterior, în momentul în care este abordată legătura dintre investițiile străine directe și creșterea economică, vom putea specula faptul că investițiile sunt cele care vor influența creșterea economică. De asemenea, anumiți specialiști consideră faptul că rezultatele înregistrate la nivel macroeconomic în acele perioade caracterizate de expansiune economică sunt

9 influențate de mărimea fluxurilor de investiții absorbite în acea perioadă de timp. În perioada anilor 60 s-a cunoscut cea mai intensă activitate investițională străină, astfel au coincis cu creșterea bruscă a indicatorilor macro-economici, mai ales produsul intern brut. PIB-ul, în perioada 1966-1970 în Franța, Anglia, SUA, a crescut cu 25-30%, iar în Japonia a cunoscut o valoare de circa 40%. În anii 70-80, în cazul țărilor ce se aflau în curs de dezvoltare, PIB-ul a crescut anual cu 10,1% în Coreea de Sud, 9,5% în Egipt, 8,2% Singapore și Brazilia. Produsul intern brut a crescut în deceniul 80-90, anual în Cehia cu 10,2%, Coreea de Sud – 7,6%, iar intervalul 1990-1995, în plin proces de globalizare, ritmurile de creștere financiară în țările ce au atras un volum însemnat de investiții străine diretce au fost și mai mari, după cum urmează: China – 12,8% anual, Malaiezia și Singapore – 8,7%. Însă acest aspect nu este mereu valabil. Cel mai bun exemplu, în cazul de față este chiar țara noastră, care, deși, a înregistrat ritmuri ridicate de creștere financiară, acest aspect nu a fost pus pe seama nivelului de investiții străine directe absorbite, fiindcă în anul 2005 ponderea investițiilor străine directe în produsul intern brut era de aproximativ 24,2%, sub media europeană de la acea vreme (Moraru, 2013). Studiul elaborat de Vintilă și Zaharia “Investițiile străine directe și creșterea economică în România” analizează efectul ISD în țara noastră în perioada 1990-2010. În primul deceniu analizat, creșterea a fost modestă, dar aliniată la tendința tuturor economiilor de tranziție, iar în deceniul următor România înregistrează o creștere semnificativă a ISD, situându-se pe locul 2 după Polonia în clasamentul țărilor din Europa Centrală și de Est. Apogeul a fost atins în anul 2008, aderarea la Uniunea Europeană având un rol important în această creștere, dar în anul 2009 efectele recesiunii au fost resimțite profund. În cazul României, autoarele conchid că investițiile străine directe au condus la creștere economică, dar forța de muncă și capitalul intern nu au fost precondiții ale acestui efect pozitiv (2012, p. 6). De asemenea, articolul lui Piotr Misztal “Investițiile străine directe ca factor al creșterii economice în România” cercetează impactul investițiilor străine directe în țara noastră în perioada 2000-2009. Studiul său confirmă relația liniară dintre creșterea economică și investițiile străine directe și chiar afirmă că “fluxul ISD a fost un factor-cheie în determinarea PIB-ului României pe durata 2000-2009” (2010, p.10). Totodată, a fost relevat faptul că principala influență asupra PIB-ului din această perioadă au constituit-o modificările vizând ocuparea forței de muncă. Astfel, Misztal concluzionează că deși efectul investițiilor străine directe în România în perioada precizată este indiscutabil unul pozitiv, acesta trebuie evaluat în raport și cu ceilalți factori determinanți în creșterea PIB-ului, așa încât nu se poate afirma că ISD au fost principala cauză a creșterii economice în România.

10 Investițiilor străine directe sunt determinate în principal de: -Dimensiunea pieței -Gradul de dezvoltare al economiei -Gradul de deschidere al economiei -Resursele naturale -Mediul economic și politicile publice -Cadrul legislativ general și fiscal Calitatea instituțiilor -Infrastructura -Piața muncii (Horobeț et al., 2017). Investițiile străine directe au ca efecte următoarele aspecte: a.Beneficii -Creează legături directe, stabile și de lungă durată între economii. -Reprezintă un motor important pentru dezvoltarea mediului de afaceri local și contribuie la îmbunătățirea competitivității economiilor gazdă și a celor investitoare. -Încurajează transferul de tehnologie și know-how între economii și contribuie astfel la creșterea productivității. -Creează noi locuri de muncă, atât în mod direct, în companiile în care investesc, cât și în mod indirect, în lanțul de furnizori, contribuind astfel la creșterea cererii din economia gazdă. -Contribuie la creșterea exporturilor țării gazdă pe piețele internaționale. -Stimulează creșterea economică, prin contribuția la FBCF (formarea brută de capital fix – componentă a PIB), dar și prin taxele plătite de companiile ISD, prin creșterea competitivității economiei gazdă, etc (Horobeț et al., 2017). b.Critici -Investițiile străine directe pot, în anumite situații să creeze o dependență a țărilor mai puțin dezvoltate de cele dezvoltate

11 -prezența constantă a întreprinderilor multinaționale într-o țară poate determina o dependență prea mare a economiei de capitalul străin și de politicile lor. Aceasta este uneori dăunătoare, inclusiv pentru firmele locale, insuficient pregătite pentru a concura cu firmele multinaționale. -Totuși, este probabil ca unele companii multinaționale să se folosească de procese de optimizare a profitului, utilizând politica prețurilor de transfer. Astfel, acestea își pot mări datoriile în cadrul grupului pentru ca rezultatul să fie mai mic și implicit impozitarea să fie mai mică. Legislația mondială și europeană în domeniul prețurilor de transfer este din ce în ce mai severă pentru a elimina astfel de practici -Vizează anumite beneficii fiscale, în funcție de dimensiunea aportului de capital în economia gazdă (Horobeț et al., 2017). Dar, de cele mai multe ori, impactul ISD asupra economiilor gazdă poate fi unul direct, determinat de investițiile realizate de companiile multinaționale în întreprinderile create sau preluate în economiile gazdă, sau unul indirect, la care sunt expuse pozitiv firmele din lanțul de valoare al companiilor ISD (furnizori, distribuitori și intermediari). Impactul direct al investițiilor străine directe începe să se manifeste la nivel microeconomic, pornind de la capitalul financiar furnizat de firma multinațională și trecând prin transferul de tehnologie și inovare – potențat și de cheltuielile de cercetare-dezvoltare; prin expunerea firmelor locale la un set de aptitudini și abilități de management, de marketing și antreprenoriale care lipseau inițial sau erau insuficient dezvoltate, dar și prin dezvoltarea resurselor umane (care nu înseamnă numai creșterea salariilor sau veniturilor, ci și programe de training și pregătire, inclusiv pentru meserii și aptitudini noi). Impactul indirect al investițiilor străine directe asupra economiilor gazdă apare sub forma efectelor de antrenare și de învățare pentru firmele locale, în urma unui comportament mimetic al acestora din urmă (Horobeț et al., 2017). Economiile gazdă sunt afectate de investițiile străine directe în mod: a. direct: – capital financiar – transfer de tehnologie – aptitudini și abilități manageriale, de marketing și antreprenoriale – dezvoltarea resurselor umane – bugetul de stat, balanța de plăți și structura comercială – structura pieței, performanță și practici de afaceri – implicare socială b. indirect: – efecte de antrenare pentru firmele autohtone

12 – noi locuri de muncă pentrul lanțul de furnizori (Horobeț et al., 2017). 4.4 Operațiuni incluse în investițiile străine directe Unul dintre elementele propuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru definirea statistică a ISD este clasificarea în funcție de scopul investiției directe. Astfel, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică include în categoria de investiții directe patru tipuri de operațiuni: – achiziții și fuziuni (implică cumpărarea sau vânzarea de capitaluri proprii deja existente) – investiții greenfield (se referă la investiții complet noi în economiile gazdă) – restructurare financiară (include investiții destinate rambursării datoriilor acumulate de întreprinderile de investiție directă sau reducerii pierderilor acestora) – extindere de capital (are în vedere investiții suplimentare noi, adăugate de investitorul străin unei afaceri deja create) (Horobeț et al., 2017). Dar cine sunt adevărații câștigători ai investițiilor străine directe? Potrivit Overseas Development Institute (Overseas Development Institute , 2002) investițiile străine directe au o relevanță foarte mare pe piața capitalurilor private aflată în țările în curs de dezvoltare, cum ar fi România. Astfel, cunoaștem faptul că investițiile străine directe pot conduce, sau nu, la reducerea sărăciei și, implicit, creșterea salariilor. Însă, după cum urmează, vom află că, de fapt, ISD-ul este distribuit doar în anumite sectoare de producție și, de asemenea, doar pentru anumite categorii de muncitori calificați, deci mai puțin pentru cei necalificați. Studiile arată că nu există dovezi tangibile care susțin ideea că ISD-ul conduce la reducerea sărăciei și creșterea salariilor, astfel neexistând o legătură directă între acestea. Cu toate acestea, ISD-ul contribuie la creșterea masivă a exporturilor și a productivității anumitor sectoare de producție, și susține creșterea venitului național din care beneficiază și muncitorii mai puțin calificați. Cu toate acestea, în acest caz, ISD-ul nu are o legătură directă cu reducerea sărăciei și creșterea nivelului de salarizare, dar ajută la creearea unui context economic sustenabil. Un alt aspect ce trebuie menționat este acela că de cele mai multe ori organizațiile străine oferă salarii considerabil mai mari decăt o fac organizațiile locale pentru muncitorii cu calificări profesionale similare. Prin urmare, tragem concluzia că ISD-ul nu conduce neapărat la reducerea sărăciei și creșterea salarizării, ci, mai degrabă, conduce la creșterea exponențială a inegalității datorită diferențelor tot mai mari dintre nivelul de salarizare al muncitorilor calificați cu cel al muncitorilor necalificați. Deci, există totuți dovezi ce indică faptul că ISD-ul conduce la creșterea salarizării și reducerii sărăciei sunt, mai degrabă, încurajatoare decât promițătoare (Overseas Development Institute , 2002).

13 Alte dovezi susțin faptul că și condițiile economice la fel ca politicile guvernamentale sunt factori puternici ce determină modul în care investițiile străine directe sunt distribuite în anumite sectoare de producție și servicii ce conduc la creștere economică. De exemplu, cele mai sarace țări, precum cele din Africa (ce absorb o catitate mică de investiții străine directe) apar ca fiind cele mai puțin capabile să aibă beneficii de pe urma investițiilor. Un aspect ce este necesar de menționat este faptul că în aceste cazuri aparte, precum cazurile țărilor din lumea a treia, apare efectul unui cerc vicios care are efecte devastatoare asupra economiei pe termen lung. Într-o situație relativ asemănătoare se pot afla și țări puternic dezvoltate care vor continua să atragă investiții străine directe datorită gradului mare de absorbție a acestora, a nivelului ridicat de calificare a potențialilor muncitori, dar si datorită politicilor guvernamentale, respectiv a avantajelor fiscale de care organizațiile străine vor beneficia. Dacă investițiile străine directe reprezintă investiții suplimentare, atunci datorită acestora este necasar ca organizațiile străine să ofere noi locuri de muncă. Din acest considerent muncitorii calificați și economia în general beneficiază de pe urma investițiilor străine directe, dar mai puțin muncitorii necalificați. Un alt aspect ce trebuie menționat este acela că organizațiile străine sunt preponderent mai mari, din punct de vedere organizațional, aspect ce se datorează capitalului considerabil mai mare decât cel al organizaților locale. De altfel, creșterea absorbției de investiții străine directe sunt folosite preponderent pentru fuziuni cu alte organizații, sau, chiar pentru achizițiile altor organizații private, astfel investițiile străine directe nu conduce neapărat la crearea locurilor de muncă și implicit a creșterii nivelului de salarizare. În același timp, pot exista situații în care organizațiile străine pot conduce la reducerea locurilor de muncă prin achiziționarea de organizații private ce sunt restructurate pe toate nivelele ierarhice. Din nefericire există prea puține dovezi justificate ce susțin teoria conform căreia investițiile străine directe au un impact major asupra nivelului de salarizare, deoarece aceste aspecte depind în mare parte de țară, sector de producție și context geopolitic (Overseas Development Institute , 2002). Impactul investițiilor străine directe pe diferite categorii de muncitori Așa cum bine specifica Overseas Development Institute (Overseas Development Institute , 2002) organizațiile deținute de firmele străine reprezintă manifestațiile directe ale investițiilor străine directe, deoarece influența distribuirii veniturilor în organizație se datorează parțial cererii diferite de forță de muncă mai bine plătite decăt firmele private locale. În general, organizația se concentrează pe rezultatele muncitorilor înalt calificați în pofida muncitorilor slab calificați sau chiar necalificați. La nivel global, unele organizații sunt atrase de țări care sunt abundente de muncitori necalificați care ar accepta un nivel de salarizare scăzut. Cu toate acestea, organizațiile străine pot angaja forță de muncă relativ calificată după standardele locale sau regionale. Există numeroase considerente pentru care

14 există așteptări că investițiile străine directe vor conduce la creșterea nivelului de salarizare si a forței de muncă relativ calificată. Ca o adăugare la diferențele eficiente inițiale, investițiile străine directe pot conduce la o creștere mai rapidă a productivității forței de muncă atât în organizațiile străine cât și în cele locale. Dacă această creștere de productivitate este influențată de abilitățile muncitorilor, atunci investițiile străine directe pot crește schimbarea tehnologică specifică calificărilor. Muncitorii puternic calificați sunt, de regulă, într-o poziție puternică de negociere a salariilor și condițiilor de muncă, în pofida muncitorilor slab calificați, deoarece aceștia poseda abilități-cheie în dezvoltarea organizațiilor. Fiindcă organizațiile străine au cunoștințe reduse în piața locurilor de muncă, muncitorii puternic calificați se află într-o poziție avantajoasă în ceeea ce privește puterea de negociere a salariilor și condițiilor de muncă decât dacă s-ar afla într-o organizație locală. Firmele străine pot avea diferite standarde ridicate de calificare de la firmele locale care activează în același sector, astfel împingând media standardelor de calificare ridicată. Organizațiile străine, de asemene, tind să localizeze sectoarele cu calificări ridicate din partea muncitorilor. Dacă investițiile străine directe cauzează o relativă expansiune a sectoarelor înalt calificate, atuncea acest aspect va îmbunătăți pozițiile relative ale muncitorilor puternic calificați și a creșterii salariilor. Investițiile străine directe pot afecta livrarea de muncitori calificați și antrenați având contribuții în educația generală (Te Velde, 2001). În timp ce organizațiile străine instruiesc, în general, mai mult decât organizațiile locale concurente, după controlarea altor factori care sunt în mod pozitiv legate de training ca anvergură, la majoritatea instrucțiilor beneficiază cel mai desea muncitorii puternic calificați. Astfel, factorii de mai sus sunt, fiecare în parte, complecși și inter-conectați. Efectul investițiilor străine directe în piața salarizării și piața forței de muncă va varia în funcție de sectoare de producție, țări și în timp (Overseas Development Institute , 2002). Impactul investițiilor străine directe pe diferite categorii de muncitori Conform Overseas Development Institute (Overseas Development Institute , 2002) aproape toate dovezile indică faptul că investițiile străine directe și organizațiile-deținătoare sunt asociate cu salarii ridicate pentru toate categoriile de muncitori din organizațiile respective. S-a precizat faptul că muncitorii mult mai bine calificați tind să aibă mai multe beneficii bănești decât cei care sunt mai puțin calificați. Studiile ce precizează legătura dintre investiții străine directe și nivelul salariilor sunt împărțite în două mari categorii: Studii Macro și Studii Micro. Studiile Macro sunt în căutarea unei relații între investițiile străine directe și diferențele între salarizări sau inegalitatea salarizărilor la nivel național. Studiile Micro se folosesc de muncitori și/sau date ale firmelor pentru a evalua dacă salariile sau diferențialele sunt sau nu asemănătoare între organizațiile locale și cele străine (Overseas Development Institute , 2002).

15 Studii-macro După spusele Overseas Development (Overseas Development Institute , 2002), Blonigen și Slaughter au indentificat faptul că activitatea multinaționalelor nu a fost corelată semnificativ cu modernizarea calificărilor în cadrul sectoarelor de prelucrare în Statele Unite ale Americii. Dar figini și Gorg au aflat faptul că investițiile străine directe sunt asociate cu modernizarea calificărilor și creșterea dispersiei salariilor în industria prelucrătoare Irlandeză până la un anumit punct, în timp ce Taylor și Diffield au găsit efecte semnificante ale investițiile străine directe în dispersia salariilor în sectorul prelucrării din Regatul Unit. În ceea ce privește dovada pentru țările în curs de dezvoltare, Feenstra și Hanson (1995) nu au găsit nici o dovadă a existenței unei relații consistente între investițiile străine directe și inegalitatea salariilor într-o eșantion mare ce conțin țări în curs de dezvoltare. Relația dintre investițiile străine directe și nivelul salariilor la nivelul unei țări va depinde, printre alte influențe, de sectoarele spre care investițiile străine directe sunt direcționate. Pentru susținerea acestei teorii, se dorește examinarea tabelul 1, din categoria Anexe, în care putem observa în ce sectoare sunt direcționate investițiile străine directe în decembrie 2004 în România. Astfel, putem observa modul în care investițiile străine directe sunt direcționate în funcție de sectoare, cele care beneficiază cele mai mult de ISD fiind Industria prelucrătoare, Comerț, Intermediei financiare și asigurări și Poștă și telecomunicații. Pe de altă parte, putem observa că sectoarele de Hoteluri și restaurante, Construcții și Transporturi au avut cea mai mică absorbție de investiții străine directe la sfârșitului anului fiscal 2004. Din acest considerent nivelul salariilor în perioada anului 2004 a cunoscut o foarte mare creștere în sectoarele menționate mai sus (Overseas Development Institute , 2002). Studii-micro Overseas Development Institute (Overseas Development Institute , 2002) accentuează faptul că pentru a determina “adevăratul ” efect al proprietăților străine în privința salariilor este necesar controlul factorilor determinanți al salariilor. Cele mai importante variabile de control sunt nivelul calificărilor, mărimea, regiunea și sectorul de activitate.Firmele străine, de cele mai multe ori, vor angaja relativ mai multă forță de muncă calificată, astfel salariul mediu va crește odata cu aeasta. Prin urmare, ar trebui să se compare salariile muncitorilor cu calificări echivalente. Organizațiile străine tind să fie mai mari decât firmele locale, astfel firmele mai mari plătesc mai mult pentru același echivalent de muncitori spre deosebire de organizațiile de dimensiuni mai mici. Așadar se controlează și modul în care organizațiile străine localizează în particular industrii în care salariile pot fi mai mari. Într-un mod similar, organizațiile străine își vor centra căutările pentru forță de muncă în zonele intens populate, cum ar fi marile orașe și capitale. În mod ideal s-ar încerca, de asemenea, controlul eficienței la nivel de firmă astfel încât productivitatea să atingă cote mai mari în organizațiile străine (Overseas Development Institute , 2002).

16 Implicații politice Overseas Development Institute (Overseas Development Institute , 2002) sugerează faptul că guvernele din toată lumea încearcă să atragă investiții străine directe deoarece acestea au efecte benefice privind ocuparea forței de muncă, salarii, balanța plăților, tehnologie și creștere economică. De regulă, investițiile străine directe nu sunt în mod normal, sau nu au fost în trecut, preocupate de efectele inegalității sau a sărăciei. În plus, acestea reprezintă doar un singur factor din multe altele care afectează salariile specifice calificărilor și inegalitatea salariilor. În general, investițiile străine directe au cel mai semnificativ impact asupra clasei medii în ceeea ce privește distribuția salariilor, și mai puțin în ceea ce îi privește pe cei care fac parte din categoria muncitorilor cu salarii minime pe economie (Overseas Development Institute , 2002). Politicile țărilor “gazdă” Cele mai eficiente politici sunt, în viziunea Overseas Development Institute (Overseas Development Institute , 2002), acelea care contribuie la creșterea potențialului ca muncitorii și economia să beneficieze direct de investițiile străine directe. Vechile politici fac referință la educație, training și relații industriale. Acestea din urmă se referă la încurajarea creșterii eficienței organizațiilor autohtone pentru a beneficia de pe urma legăturilor cu organizațiile străine în ideea de a atrage investiții străine directe în sectoarele în care sunt mari șanse ca cei săraci să beneficeze de pe urma acestora. Creșterea investițiilor străine directe va conduce la creșterea cererii pentru muncitori calificați. Guvernele din țările în curs de dezvoltare au încercat diverse strategii de creștere a programelor de instruire din organizații, dar acestea nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, gradul de înscriere în program fiind extrem de scăzut. Cu toate acestea, există un caz pentru intervențiile politice publice atunci când firmele private nu dispun de suficiente stimulente pentru a instrui muncitorii ce posedă un nivel scăzut de calificare. Această problematică gravă este prezentă în țările cele mai sărace care nu dispun de resurse adecvate pentru a finanța formarea secundară și cea profesională. Întreprinderile străine dispun de mai multe programe de instruire decât competitorii lor locali, și ar trebui fie încurajați să ofere acces la aceste programe și muncitori mai slab calificați. Acesta ar însemna o puternică acțiune de responsabilitate social corporativă dacă întreprinderile străine și-ar lua angajamentul de a crește beneficiile pentru toate categoriile de muncitori. Dacă guvernele doresc să se asigure că unele beneficii ale investițiilor străine directe să fie direcționate direct către cei săraci, atunci este necesar ca acestea să încurajeze organizațiile străine să ofere spre angajare contracte de muncă categoriilor de muncitori relativ calificați și/sau să atragă învestiții în sectoarele care au cele mai mari șanse ca persoanele sărace să beneficieze de acestea. Investițiile străine directe care suțin creșterea locurilor de muncă în zonele rurale, în sectoarele agricole și sectoarele industriilor prelucrătoare, sunt, cel mai adesea, acelea din care populația săracă poate avea beneficii, chiar dacă câștigurile sunt distribuite inegal. În timp ce anumite politici care afectează în mod direct investițiile străine directe pot ajuta să

17 se asigure că toți muncitorii câștigă de pe urma investițiilor străine directe, altele mai indirecte și mai generale pot fi, câteodată, la fel de eficiente. Există diverse opțiuni politice prin care beneficiile de pe urma investițiilor străine directe pot fi alese în ideea de a ajunge, indirect, la categoriile sociale mai sărace (Overseas Development Institute , 2002). Un alt considerent ce trebuie luat în vedere în ceea ce privește analiza impactului investițiilor străine directe în România este acela de analiza fluxurile de investiții străine directe comparativ cu fluxurile de exporturi în România începând cu perioada anilor 1990 și până în anul 2015, aspect evidențiat în figura 6 ce se regăsește la Anexe. Acestea fiind spuse în analiza precedentă, în perioada 1990 – 2015, soldul investițiilor străine directe a crescut semnificativ, cu o remarcă specială asupra evoluției spectaculoase înregistrate în anii 2006 și 2007. Cu toate acestea, trebuie să remarcăm faptul că în ultimii trei ani ai perioadei de analiză se înregistrează un nivel relativ constant al acestui indicator, fiind de dorit ca, în viitorul apropiat să se adopte o serie de politici macroeconomice prin care să fie stimulate aceste investiții (Anghelache et al., 2016). În ceea ce privește exporturile României, analiza seriei de date este una ceva mai complexă. Se remarcă astfel o tendință generală de creștere a valorilor acestui indicator macroeconomic, aceasta fiind totuși marcată de o perioadă de sincopă la nivelul anului 2009, atunci când efectele profunde ale crizei economico – financiare internaționale au condus la o diminuare a exporturilor românești. Putem observa, de asemenea, și faptul că, în cazul exporturilor, ritmul de creștere din ultimii trei ani este unul semnificativ mai mare comparativ cu cel înregistrat în cazul investițiilor străine directe (Anghelache et al., 2016). 5.0 Studiu de caz și rezultatele acestuia 5.1 Definirea cadrului metodologic a. Definirea scopului demersului empiric și al obiectivelor de cercetare Scopul demersului empiric al prezentei lucrări științifice este acela de a testa în mod practic și obiectiv ipoteza fundamentală a lucrării ce specifică aspectul sub forma căruia investițiile străine directe au un impact pozitiv major asupra economiei României și, implicit, asupra evoluției salariului mediu brut pe economie pe tot parcursul anilor 2004-2015.

18 Obiectivul general Obiectivul general al cercetării științifice este acela de a analiza modalitatea prin care salariul mediu brut pe economie din Romania în perioada aniilor 2004-2015 este influențat de către investițiile străine directe. Obiective specifice: ◦ analiza datelor cu privire la evolutia investitiilor straine directe in Romania ◦ analiza datelor cu privire la evolutia salariului mediu brut pe economie ◦ analiza datelor cu privire la evolutia produsului intern brut in Romania ◦ corelarea evolutiei salariului mediu brut cu evolutia PIB in Romania (2004-2015) ◦ corelarea evolutiei PIB cu evolutia ISD ◦ corelarea evolutiei salariului mediu brut cu evolutia ISD ◦ analiza corelațiilor de mai sus b. Formularea întrebărilor de cercetare: Prima și cea mai relevantă întrebare pe care autorul acestei lucrări o evidențiează se leagă de evoluția trecută a impactului investițiilor străine directe asupra salariului mediu brut, dar și de evoluția viitoare a soldului de investiții străine directe în România și, desigur, de modalitatea prin care acestea pot avea reprezenta un motor viabil, sustentabil și fezabil al economiei românești pe termen mediu spre lung. De asemenea, se pot specifica și alte întrebări de cercetare ce prezintă interes pentru această lucrare, după cum urmează: “Cine sunt cu adevărat beneficiarii acestor investiții străine directe? Cum putem atrage mai multe investiții străine directe? Care este impactul investițiilor străine directe asupra ratei șomajului în România? Ce ne împiedică să atragem mai multe investiții străine directe? Cum poate statul, prin politicile sale, să creeze un mediu propice pentru atragerea investitorilor și implicit a investițiilor străine directe?

19 Cum rezolvom problema inegalității salariilor pe piața forței de muncă în România? Care sunt sectoarele din economie ce au cea mai mare absorbție de investițiie străine directe? Cum stimulăm creșterea investițiilor străine directe în sectoarele din economie care au cea mai mică absorbție de investiții străine directe? Care sunt zonele țării în care se absorb cele mai multe investiții străine directe și de ce? Care sunt zonele țării în care se absorb cele mai puține investiții străine directe și de ce? c. Definirea metodologiei: Pentru prezenta lucrare științifică s-a folosit ca metodă de cercetare calitativă analiza documentară. Această analiză documentară ce stă la baza lucrării de față este constituită dintr-o cercetare amănunțită ce sintetizează date economice, demografice și sociale cu caracter oficial și obiectiv ce se regăsesc în secțiunea “Bibliografie”. 5.2 Ipoteza fundamentală Ipoteza fundemantală a lucrării știinifice este aceea că investițiile străine directe au un impact pozitiv considerabil asupra evoluției salariului mediu brut pe economie din România. 5.3 Definirea instrumentului de cercetare și structura acestuia Așa cum bine spune Caplow (Armand & Caplow , 1970), metoda analizei documentare încearcă să resolve problema obținerii datelor în cazul în care nu putem urmări fenomenul care ne interesează și nu avem posibilitatea de a interoga personae care cunosc fenomenul. Metoda cercetării documentare mai este folosită și pentru verificarea și ocmpletarea datelor obținute prin alte metode. Metoda poate fi folosită, în funcție de modul de aplicare, pentru colectarea atât de date cantitative cât și calitative. În funcție de documentele disponibile se poate folosi metoda pentru a face cercetări cu obiective extrem de diverse, acoperind toate obiectivele posibile propuse. Metoda fiind una discretă, nu vom întâmpina problem de reactivitate. Printre avantajele analizei documentare putem enumera: – este mult mai ieftină – se poate acoperi o arie geografică sau temporală mai mare – se pot face studii la nivel național cu un buget mic

20 Printre dezavantajele analizei documentare putem enumera următoarele: -există posibilitatea ca documentele să fi fost întocmite cu alte scopuri decât cele ale cercetării noastre -informațiile despre modul în care au fost întocmite documentele sunt în general reduse -documentele sunt la fel de bune ca și cei care le-au produs – putând reflecta în mod incorect, incomplet sau subiectiv fenomenul prezentat -situația se poate să se fi modificat între timp. Dacă folosim mai multe seturi de astfel de documente, provenind din perioade diferite de timp s-ar putea să nu putem să le coroborăm chiar dacă provin din perioade apropiate. -documentele pe care ne bazăm se poate să fi fost produse cu un alt scop decât cel presupus, uneori se poate chiar să fi fost alterate astfel încât să apere un anumit punct de vedere Tipuri de documente Documentele pot fi de mai multe tipuri, astfel că putem face deosebiri între documente publice sau documente private (Caplow, 1970), documente cifrice (în care informația este exprimată sub formă de cifre) sau necifrice, documente scrise, statistice sau vizuale. Încercând să îmbinăm mai multe clasificări vom putea spune faptul că documentele pot fi de mai multe tipuri, după cum urmează: – documente oficiale – date statistice – date obținute în cadrul altor cercetări și baze de date ale instituțiilor publice – documente private – materiale de presă (ziare, radio, tv, site-uri specializate) – opere de artă – alte produse ale activității umane (Armand & Caplow , 1970). 5.4 Investițiile străine directe în România și impactul acestora asupra economiei și implicit asupra salariului mediu brut pe economie România a avut, în anul 2015 al doilea cel mai mic stoc de ISD din regiune, deși acesta a crescut de 12 ori în intervalul anilor 1999-2015.

21 Stocurile de investiții străine directe ale României au crescut de aproximativ 12 ori în intervalul 1999-2015, așadar cu o rată de creștere anuală compusă de circa de 15,6%, însă România rămâne pe ultimele locuri în atragerea ISD, având al doilea cel mai mic stoc, după Bulgaria. Se poate observa faptul că Cehia, Polonia și Ungaria au pornit de la valori ale stocului de investiții străine directe semnificativ mai mari decât România și Bulgaria, unul dintre argumente fiind acela că privatizările s-au realizat într-un ritm mai rapid în primele țări, astfel, acestea au atras mai multe investiții străine directe. Conform studiului “Privatization and Restructuring in Central and Eastern Europe” realizat de Banca Mondială, în anul 1997, 15% din firmele din sectorul industriei prelucrătoare românești erau privatizate în 1995 și 8% din cele bulgare, în timp ce în Polonia, Ungaria și Cehia procentul era de peste 60%, aspect ce a facilitat intrarea de ISD (Horobeț et al., 2017).
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.7) Cu toate acestea, privatizarea aducea cu sine atât costuri, cât și beneficii. Astfel, costurile constau în numeroasele restructurări și în creșterea șomajului, iar beneficiile în creșterea productivității angajaților și atragerea de investiții străine directe. În același studiu se prezintă creșterea productivității muncii în perioada anilor 1992-1995 atât în firmele de stat, cât și în cele private din regiune, evidențiind faptul că productivitatea muncii era cu mult mai redusă în firmele de stat decât în cele private, prin urmare,țările cu privatizări mai ample au beneficiat de o creștere a productivității muncii și de un volum sporit de investiții străine directe. Din păcate, lipsa unui proces similar în România și Bulgaria este, în parte, una dintre cauzele performanței reduse în ceea ce privește atragerea de investiții străine directe până în momentul actual (Horobeț et al., 2017).

22 Ponderea stocurilor de ISD în PIB nu a depășit 40% în România în ultimii 15 ani
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.8) România și Polonia, din perspectiva raportării stocurilor de ISD la PIB, prezintă un trend asemănător, niciuna dintre acestea nu a depășit pragul de 45% de-a lungul perioadei analizate. Din acest considerent se arată faptul că,în principal, economiile menționate au dimensiuni semnificativ mai mari decât Bulgaria, Ungaria și Cehia, astfel că intrările mari de ISD, precum cele din perioada 2004-2008 nu au generat creșteri semnificative ale ponderii ISD în PIB, cum s-a întâmplat, desigur, în cazul Bulgariei (Horobeț et al., 2017). România și Bulgaria au atras, în medie, cele mai puține investiții străine directe după anul 2011 În perioada 2003-2015, evoluția fluxurilor de investiții străine directe arată o volatilitate ridicată pentru toate cele cinci economii din regiune. Astfel, endința generală ne arată faptul că fluxurile de investiții străine directe au crescut simțitor în perioada 2003-2008, în toate cele cinci economii. În România, fluxurile de investiții străine directe au cunoscut o creștere de aproape 9 ori, de la 0,96 mld. EUR în 1999 la 8,68 mld. EUR în 2006 (Horobeț et al., 2017). Polonia și România au atras, în perioada 2006-2008, cele mai multe fluxuri de investiții străine directe dar, spre deosebire de economia românească, cea poloneză a rămas atractivă investitorilor și după criza financiară, cu un trend de scădere mult mai puțin abrupt decât cel al României. În medie, Bulgaria și România au atras cele mai puține fluxuri de investiții străine directe în ultimii ani analizați, respectiv 2012-2015, ceea ce reflectă o reticență a investitorilor străini pentru cele două economii, bazată, desigur, și pe slaba performanță a indicatorilor de competitivitate ce se regăsesc în rapoartele World Economic Forum (Horobeț et al., 2017).

23 România are, dintre țările analizate, cea mai mică valoare a stocurilor de ISD pe locuitor din Europa, aspect ce se poate observa în figura de mai jos:
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.8) Cu toate că Bulgaria a atras cele mai puține investiții străine directe până în 2015,tot România se află pe ultimul loc atunci când sunt comparate stocurile investiții străine directe per locuitor. Indicatorul acesta este des întâlnit în analizele comparative, dar el nu reflectă în totalitate performanța unei țări în atragerea investiții străine directe. Mărimea pieței țărilor ce au fost analizate sugerează faptul că ar exista două clustere de comparabilitate, și anume România, Polonia și Cehia, Ungaria și Bulgaria, dat fiind faptul că numărul locuitorilor diferă considerabil. România se dovedește în acest context a fi mai puțin atractivă investitorilor străini decât Polonia, pe fondul unei performanțe mai slabe a indicatorilor de competitivitate, dar și din lipsa unei strategii de atragere a investițiilor străine directe (Horobeț et al., 2017).

24 Mediile mobile ale fluxurilor de investiții străine directe în perioada anilor 2000-2015
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.8) Relația dintre investiții străine directe pe cap de locuitor și indicele de competitivitate în 2015
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.9) Din punctul de vedere al indicelui de competitivitate, Cehia înregistrează cele mai bune performanțe din regiune, astfel ocupând și primele locuri în rândul sub-indicatorilor, cum ar fi: educație terțiară și training, eficiența pieței muncii, cadrul macroeconomic și infrastructura. Însă, celelalte țări analizate au valori apropiate ale indicelui de competitivitate, între 4,25 și 4,49, iar România și Bulgaria înregistrează același scor (4,32).
 Așadar, dintre cei 12 piloni de competitivitate, au fost aleși patru pentru a pune în evidență diferențele majore de performanță între aceste țări. Cu toate acestea, deși România are al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic, după Cehia, România se află pe ultimele poziții în rândul celorlalți indicatori, respectiv infrastructură, educație terțiară și formare profesională, eficiența pieței muncii (Horobeț et al., 2017).

25 România are cea mai slabă infrastructura, dar al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic.
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.9) Din punct de vedere macroeconomic, menținerea stabilității oferă încredere în țara beneficiară de investiții străine directe, cu precizarea că investitorii străini urmăresc și alte aspecte în vederea dezvoltării afacerilor, cum ar fi pregătirea forței de muncă sau infrastructura, aspecte ce evidențiază slaba performanță a României în atragerea de investiții străine directe, comparativ cu Polonia, Cehia sau Ungaria. Cele 5 economii se aseamănă la unul dintre sub-indicatori în ceea ce privește cel al eficienței pieței muncii. Indicatorul cu pricina vizează: flexibilitatea schimbării muncitorilor dintr-un sector în altul în funcție de necesarul de resurse umane, dar și de schimbările din economie, stimulente pentru angajați, promovarea meritocrației, un mediu de afaceri în care să existe egalitatea de șanse între femei și bărbați etc. Dintre cele analizate, singura țară care prezintă o performanță a pieței muncii ușor mai bună este Cehia (Horobeț et al., 2017). România a urcat 37 poziții în clasamentul privind atractivitatea mediului de afaceri în perioada 2012-2015, având o performanță mai bună decât Ungaria și Bulgaria (Horobeț et al., 2017).

26 Nivelul de atractivitate al mediul de afaceri
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.9) Țara noastră a urcat circa 37 de poziții în clasamentul global privind atractivitatea mediului de afaceri, de pe locul 73 în anul 2012 pe locul 36 în anul 2016. Performanța aceasta s-a datorat diminuării taxelor pentru organizații, cum ar fi contribuțiile sociale, a ameliorării modului de plată a taxelor prin sisteme electronice, a facilitării executării contractelor și a îmbunătățirii procesului de insolvență, ca de exemplu, introducerea unor termene pentru perioada de observație și punerea în aplicare a planului de reorganizare. Cu toate că atractivitatea mediului de afaceri s-a îmbunătățit simțitor în România în ultimii patru ani, fluxurile de investiții străine directe nu au cunoscut o creștere semnificativă în aceeași perioadă, ceea ce denotă o continuate în ceea ce privelte reformele referitoare la mediul de afaceri, în educație, piața muncii, infrastructură (Horobeț et al., 2017). Cehia a avansat circa 48 de poziții în topul "Doing Business" din 2012 până în 2016, cea mai bună performanță dintre țările analizate. Acest rezultat s-a datorat unor măsuri precum reducerea timpului și diminuarea capitalului minim necesar la deschiderea unei companii, facilitarea accesului la credit, îmbunătățirea executării contractelor. Ungaria este cea care a urcat cele mai puține poziții, dintre țările analizate, în clasamentul atractivității mediului de afaceri în intervalul anilor 2012-2016. Însă procesul înființării unei noi firme a fost îngreunat de măsura luată de staul maghiar de a majora capitalul necesar deschiderii unei întreprinderi (Horobeț et al., 2017).

27 Cele mai atractive țări în viziunea proiectelor greenfield anunțate sunt România și Polonia
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.10) Investițiile de tip greenfield reflectă, ca parte a investițiilor străine directe, un grad de încredere ridicat, acordat economiei gazdă, prin efortul pe care îl presupun – realizarea investiției de la zero – și perioada de timp avută în vedere – termen mediu și lung. România și Polonia, din datele analizate, rezultă faptul că sunt cele mai atractive din punct de vedere al proiectelor greenfield anunțate, cele mai mari valori înregistrându-se în anul 2009, aproximativ 10 mld. EUR, iar cele mai mici în anii 2014 – 2015. Ca urmare a crizei financiare din 2008 și până în prezent, valorile proiectelor greenfield anunțate au scăzut semnificativ (Horobeț et al., 2017). O parte considerabilă a investițiilor străine din ultimii ani au fost făcute de companiile deja existente prin creșterea participațiilor la capital. Acest semnal poate fi interpretat de autoritățile române și în sensul că fluxurile de ISD pot crește prin aportul investitorilor deja existenți. Relația, în perioada 2009-2015, dintre valoarea proiectelor greenfield anunțate și suma fluxurilor de investiții străine directe exprimate în miliarde de euro (Horobeț et al., 2017).
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.10) Legat de relația dintre valoarea proiectelor greenfield anunțate, calculate ca sumă pentru perioada 2009-2015, și a fluxurilor de investiții străine directe, calculate la rândul lor ca sumă în perioada

28 2009-2015, singurele țări în care suma totală a fluxurilor de investiții străine este mai mică decât valoarea proiectelor greenfield anunțate sunt România – unde diferența este de peste 20 de miliarde de. euro – și Bulgaria. Așadar, lucrul acesta ar putea fi rezultatul faptului că investitorii străini au decis anularea sau amânarea unor investiții mari pe care le plănuiseră, dar și a faptului că fluxurile de investiții străine directe sunt adesea subevaluate (Horobeț et al., 2017). Pentru a înțelege mai bine considerentele pentru care investitorii străini investesc capital în România se poate observa acest lucru în figurile 1 și 2 ce re regăsesc la Anexe. Eric Stab, președintele Consiliul Investitorilor Străini, specifică faptul că ''investitorii străini aleg România deoarece este o economie de piață, o democrație liberală, un stat de drept și un membru al Uniunii Europene și al NATO. Ba mai mult, România este o piață de dimensiuni destul de mari și cu o poziție geografică avantajoasă. Investitorii străini au motive să vină aici, pentru stabilitatea de care România a dat dovadă în ultimii ani și pentru forța de muncă bine pregătită. Nu trebuie să uităm însă că toate acestea au fost obținute în urma unor eforturi considerabile, iar pentru a menține și a crește atractivitatea României sunt necesare reforme structurale și politici publice de încurajare a investițiilor străine" (Horobeț et al., 2017). Impactul investițiilor străine directe analizat în economia României Evoluția fluxurilor de investiții străine directe și a stocului acestora
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.15) Cele mai multe fluxuri de ISD au fost atrase de România în perioada anilor 2004-2008, când marile companii din industrie, energie și intermediere financiară s-au stabilit aici, în urma procesului de privatizare și datorită efectului de încredere generat de aderarea la Uniunea Europeanp. Astfel, peste

29 circa 5 miliarde de euro au intrat în economia României în perioada menționată pe baza unor achiziții importante, după cum urmează: A. Achiziția Petrom de către compania austriacă OMV are loc în anul 2004, pentru suma de 1,5 miliarde de euro; B. Peste 600 milioane de euro sunt rezultatul achizițiilor din energie în anul 2005, un considerent în acest sens fiind achiziția Distrigaz Sud de către Gaz de France, iar compania germană E.ON Ruhrgas achiziționată de Distrigaz Nord); C. Tot o companie austriacă, în anul 2006, dar din sectorul de intermediere financiară, Erste Bank cumpără BCR pentru suma de 2,2 mld. EUR. D. Italienii de la Enel achiziționează în anul 2007 Electrica Muntenia Sud pentru suma de 820 de milioane de euro (Horobeț et al., 2017). Fluxurile de ISD au scăzut, simțitor în 2009, odată cu criza financiară, și nici până în anul 2015 România nu a reușit să atingă nivelurile economice de dinainte de criză. Participațiile la capital susțin fluxurile de investiții străine directe în România
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.10) Fluxurile de investiții străine directe din România, în perioada anilor 2003-2015, au fost formate, în cea mai mare parte din participații la capital, iar în anii 2006-2008 se observă o creștere a creditului net. După anul 2008 valoarea medie a fluxurilor de investiții străine directe este cu 65,2% mai mică decât în perioada anilor 2003-2007. În timp ce volumul profiturilor reinvestite devine negativ în perioada post-criză, iar valoarea medie a creditelor nete scade cu 70%, singura creștere, de 30%, este înregistrată pentru participațiile la capital (Horobeț et al., 2017).

30 Cele mai mari profituri reinvestite, pe sectoare de activitate, au fost realizate de industrie și comerț până în anul perioada anului 2007. Profiturile reinvestite negative sunt cauzate, în mare parte, de pierderile din domeniul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare și al intermedierilor financiare și asigurărilor în perioada 2010-2014. Astfel nici măcar restul sectoarelor de activitate nu mai înregistrează un volum al profiturilor reinvestite la fel de mare precum cel anterior crizei: industria extractivă este principalul sector cu un volum mai ridicat de profituri reinvestite în perioada anilor 2010-2013 și sporadic, în anumiți ani, companiile din domeniul mijloacelor de transport. Până în anul 2015, companiile a căror activitate este aceea de a fabrica a produse din lemn, inclusiv mobilă, textile, confecții și pielărie și fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice au ales să reinvestirea profitul, dar volumele sunt relativ mici pentru a putea suplini pierderile din celelalte sectoare și a reimprima trendul pozitiv componentei de investiții străine directe în profituri reinvestite (Horobeț et al., 2017). Dividendele plătite de companiile străine au rămas, din anul 2010, relativ constante indiferent de rezultatul financiar Evoluția distribuției, profitului și a pierderii de dividende se poate observa în figura de mai jos:
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.16) În perioada anilor 2010-2015 dividendele au rămas relativ constante, în valori absolute, indiferent de rezultatul financiar, ceea ce denotă faptul că investitorii străini au încredere în companiile de pe teritoriul României, aspect întărit de anii
 2013 și 2015 când, în ciuda faptului că profitul crește, iar pierderile scad semnificativ, politicile de dividende sunt păstrate la niveluri relativ asemănătoare, companiile fiind dispuse să reinvestească în detrimentul plății de dividende. Cele mai atractive regiuni pentru atragerea investițiilor străine directe sunt București-Ilfov (Horobeț et al., 2017).

31 Investițiile străine directe distribuite pe regiuni în anul 2015
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.16) Majoritatea investițiilor străine directe au fost absorbite în regiunea București-Ilfov, însemnând circa 59,3% din total ISD în anul 2015, urmată de regiunile Centru (9%) și Vest (8,1%). În perioada anilor 2008-2015 clasamentul nu suferă modificări semnificative, singura diferență fiind dată de creșterea importanței regiunii Vest și scăderea atractivității pentru regiunea Sud-Muntenia. Zonele de Centru și Vest sunt recunoscute pentru investițiile străine directe realizate în sectorul industriilor, cu precădere în industria auto, grație proximității de graniță, fapt ce reduce considerabil costurile de transport a produselor. Este de menționat și faptul că statisticile trebuie interpretate cu mare atenție, pentru că pot oferi o imagine distorsionată a realității, ca urmare a modului de înregistrare a datelor (Horobeț et al., 2017). Astfel, într-o anumită regiune, valoarea investițiilor străine directe se înregistrează în funcție de localizarea sediului social al companiei – de exemplu, chiar dacă Renault Technologie Roumanie, una din filialele Grupului Renault în România are investiții mari la Titu, județul Dâmbovița (Centrul Tehnic de încercări vehicule și organe mecanice), valoarea investiției este înregistrată statistic în Județul Ilfov (Voluntari), pentru că aici se află sediul social al întreprinderii (Horobeț et al., 2017).

32 Relația dintre ponderea investițiilor străine directe/regiune și ponderea PIB/regiune în total stoc investiții străine directe și total PIB
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.16) În regiunea Nord-Est, ponderea scăzută a investițiilor străine directe apare în principal pe fondul calității scăzute a infrastructurii, aspect ce izolează regiunea de relația cu restul Uniunii Europene și implicit de activitățile care implică transportul pe distanțe mari. De altfel, regiunea Nord-Est este predominant agricolă, iar investițiile străine directe în acest sector nu sunt printre cele mai mari (Horobeț et al., 2017). Cu privire la relația dintre ponderea în total a investițiilor străine directe și ponderea în total a PIB a regiunilor, putem remarca faptul că Regiunea Sud-Vest este cea care are cea mai mică pondere în total PIB (7,2%), dar este și cea care a atras printre cele mai mici investiții străine directe, desigur după regiunea Nord-Est. Însă, valori relativ apropiate au Regiunile Sud-Muntenia, Centru, Vest, Nord-Vest și Sud-Est, atât din prisma ponderii în total a investițiilor străine directe, cât și din prisma ponderii în total PIB. Cu toate acestea, ele se află la o distanță considerabilă față de regiunea București-Ilfov în ceea ce privește ambii indicatori, iar din acest considerent întărește constatarea unor diferențe regionale importante în România (Horobeț et al., 2017). În cadrul fiecăreia dintre regiunile analizate există, totodată, județe cu performanțe foarte bune și județe cu performanțe semnificativ mai slabe slabe la nivelul acestor indicatori (ex. Iași-Vaslui, Prahova-Dâmbovița, Constanța-Tulcea etc.). Peste 47% din soldul ISD în perioada 2006-2015 a fost reprezentat de investițiile greenfield. Investițiile greenfield sunt acele investiții străine directe noi. Acestea au crescut constant ca valoare nominală, inclusiv în perioada crizei financiare, însă cu ritmuri mult mai scăzute. Investițiile greenfield, ca pondere din valoarea totală a investițiilor străine directe, s-au situat permanent peste pragul de 47% în timpul crizei financiare și în perioada de după criza economică. Aproximativ 57% din totalul de investiții străine directe (36,5 ml. euro) au fost investiții noi, realizate de la zero, în anul 2015 (Horobeț et al., 2017).

33 Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.17) Cele mai multe investiții noi, ca valoare, au fost realizate în comerț în anul 2015, (9,4% din totalul ISD), construcții și tranzacții imobiliare (8,9%), intermedieri financiare și asigurări (4,8%), mijloace de transport (3,7%), tehnologia informației și comunicații (3,4%) și energie electrică gaze și apă (3,3%). Este totuși probabil ca întreprinderile cu capital străin deja existente să atragă în jurul lor furnizori sau chiar intermediari de care au nevoie în procesul de producție (pentru firmele din industrie) sub forma unor noi investiții străine, în timp ce firmele de comerț și de intermedieri financiare găsesc aici o piață de desfacere satisfăcătoare (Horobeț et al., 2017). Sectorul de industrie produce cea mai mare parte a soldului de investiții străine directe În jur de jumătate din investițiile străine directe din România au fost canalizate către sectorul industrie. De altfel, aici s-au înregistrat și cele mai rapide creșteri ale intrărilor de investiții străine directe. În perioada anilor 2003 și 2015, investițiile străine directe care s-au concentrat pe fabricarea de produse electrice și electronice au crescut de la 200 milioane de euro. la 1,5 miliarde de euro, în mijloace de transport de la 500 de milioane de euro la 3,8 miliarde de euro, iar în petrochimie de la 400 milioane de euro la 4 miliarde de euro, aspecte evidențiate în figurile 3 și 4 din Anexe. Singura zonă în care investițiile străine directe au cunoscut o stare de stagnare este cel al intermedierilor financiare, reducere ce a avut loc, în mod firesc, datorită crizei financiare, acest sector fiind cel mai vulnerabil peste tot în lume (Horobeț et al., 2017).

34 Peste 50% din totalul investițiilor străine directe este deținut de către Olanda, Austria și Germania
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.19) Principalele țări care au ales să investească în România sunt formate din: Olanda (25% din total stoc investiții străine directe), Austria (14%), Germania (12%), urmate mai apoi de Cipru (7%), Franța (7%) și Italia (5%), toate celelalte deținând procente de sub 5%, ceea ce arată faptul că primele 6 țări dețin 70% din totalul stocului de investiții străine directe (Horobeț et al., 2017). De altfel, se poate observa faptul că 90% din totalul stocului de investiții străine directe este deținut de țări care fac parte din Uniunea Europeană, creând astfel o dependență mare a investițiilor străine directe de economia Uniunii Europene, de aici rezultând scăderile semnificative ale fluxurilor de investiții străine directe din perioada crizei financiare (Horobeț et al., 2017).

35 Evoluția ponderii exporturilor de bunuri ale companiilor ISD în totalul exporturilor de bunuri ale României
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.20) În medie, circa 70% din exporturile românești sunt realizate de companiile cu investiții străine directe Exporturile și importurile companiilor ce au investiții străine directe în România au cunoscut o creștere continuă începând cu 2009, ca valoare nominală, cu excepția anului 2012. În anul 2008 companiile ISD realizau aproximativ 50% din deficitul comercial, iar până în anul 2015, contribuția acestora s-a redus substanțial până la aproximativ 20% din balanța comercială deficitară. Importurile au continuat să depășească, în anul 2015, volumul exporturilor cu aproximativ 1,8 miliarde de euro în rândul companiilor investitoare străine (Horobeț et al., 2017). Companiile investitoare străine susțin într-o proporție semnificativă exporturile României, aspect deloc surprinzător având în vedere că sunt în general mai mari și beneficiază de un know-how mai extins decât întreprinderile locale (Horobeț et al., 2017).

36 Evoluția ponderii importurilor de bunuri ale companiilor ISD în totalul importurilor de bunuri ale României
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.20) Este adevărat totuși faptul că întreprinderile investitoare străine realizează în medie circa 60% din totalul importurilor în România. Importurile companiilor investitoare străine corelate cu valorile nominale, sunt mai mari decât exporturile, fenomen ce poate fi explicat de faptul că această creșterea economică a României se bazează în mare parte pe consum. În 2015, de exemplu, întreprinderile din sectorul de comerț cu ridicata și amănuntul au importat bunuri în valoare de peste 22 miliarde de euro. O mare parte dintre întreprinderile cu capital străin activează în acest domeniu. După criza economică, ăntreprinderile investitoare străine și-au redus forța de muncă cu 1% în comparație cu reducerea de 8,3% în totalul forței de muncă apte în economie (Horobeț et al., 2017). Evoluția numărului mediu de salariați în total investiții străine directe și în economie
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.20) Întreprinderile investitoare străine au făcut considerabil mai puține disponibilizări decât au fost realizate în totalul economiei românesști ca urmare a crizei economice.Astfel, între anii 2009 și 2010 numărul total al salariaților din România a scăzut cu 8,3%, iar în întreprinderile cu capital străin

37 scăderea a fost de doar 1%. Pe lângă faptul că acestea au făcut mai puține disponibilizări pe perioada crizei, acestea au făcut ulterior mai multe angajări, odată cu ieșirea din criză. Între anii 2010 și 2015 numărul total al salariaților a crescut cu 5,3% în România, astfel numărul total al salariaților din întreprinderile cu capital străin a cunoscut o creștere de 8%. În concluzie, putem evidenția faptul că aceste întreprinderi au făcut față mult mai ușor crizei financiare și și-au revenit mult mai repede decât companiile cu capital autohton sau de stat (Horobeț et al., 2017). Evoluția câștigului salarial mediu net pe forme de proprietate
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.20) Companiile străine au avut un salariu mediu net ce a fost constant mai mare decât media națională dar mai mic decât în companiile cu capital integral de stat. Cursa pentru forța de muncă a crescut semnificativ în România odată cu venirea companiilor investitoare străine. Întreprinderile autohtone le-a fost astfel mai greu să recruteze din cauza concurenței ridicate, dar aceasta a dus în final, la creșterea nivelului general al salariilor din România (Horobeț et al., 2017).

38 Evoluția numărului mediu de salariați și a cifrei de afaceri în companiile investitoare străine
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.21) Pe parcusul anilor 2010 și 2015 întreprinderile investitoare străine au continuat să recruteze resurse umane deși cifra de afaceri a acestora a rămas constantă. Aceasta aspect sugerează faptul că majoritatea acestor întreprinderi au ales să investească în România pe termen lung și faptul că nu se concentrează pe obținerea unor profituri pe termen scurt (Horobeț et al., 2017). Cele mai performante întreprinderi sunt acelea care au capital străin De menționat și faptul că pe termen lung și pe măsură ce întreprinderile românești adoptă practici de management și know-how similar celor cu capital străin, diferențele de performanță ar trebui să se estompeze. În mod cert acesta este și unul dintre beneficiile investițiilor străine: infuzia de cunoștințe pe care o aduc într-o piață, cum ar fi cea din România. Dacă am compara întreprinderile cu capital străin față de cele cu capital autohton este important să găsim un indicator adecvat. Din păcate, cifrele globale nu sunt foarte relevante, pentru că numărul de firme este radical diferit: avem circa 400.000 de firme cu capital autohton și doar 40.000 de firme cu capital străin, fiind astfel destul de dificilă o comparație a cifrei de afaceri totale, a profiturilor sau numărului de angajați total. Putem considera că sunt mult mai utile cifrele pe persoană angajată (Horobeț et al., 2017).

39 Putem astfel să observăm următoarele aspecte: a. Investițiile întreprinderilor investitoare străine sunt de cel puțin două ori mai mari pentru fiecare salariat în parte; b. Cheltuielile per angajat sunt duble în companiile cu capital străin, ceea ce rezultă în venituri mai mari, si desigur condiții mai bune de muncă; c. În companiile cu capital străin productivitatea muncii este de două ori mai mare (Horobeț et al., 2017); În cazul companiilor străine profitul operațional brut per salariat este dublu, fapt deloc surprinzător ținând cont de faptul că acestea fac investiții duble, așadar cheltuie dublu pe angajat și productivitatea este, în mod firesc, la rândul ei de două ori mai mare, lucru ce se poate observa în figura 5 din Anexe . Cea mai mare pondere a valorii adăugate brute în industria auto o au întreprinderile multinaționale În domeniul fabricării autovehiculelor de transport rutier, ponderea valorii adăugate brute a întreprinderilor multinaționale depășește 90% și peste 70% în fabricarea de mașini, utilaje și echipamente în anul 2014, fapt ce pune accent pe importanța acestora în cadrul industriei prelucrătoare (Horobeț et al., 2017). Stocul de investiții străine directe privind fabricarea de mașini a crescut în intervalul anilor 2008-2014 cu 45%, conform datelor furnizate de BNR, de la 967 de milioane de euro la peste 1,4 miliarder de euro. În același timp, în perioada anilor 2008-2014 ponderea valorii adăugate brute a întreprinderilor multinaționale în domeniul fabricării de mașini a crescut cu 20%, de la 53% la 73%, ceea ce înseamnă că fluxurile de investiții străine directe aduse de către acestea au contribuit considerabil la valoarea nou creată. Sectoarele principale în care valoarea adăugată brută a întreprinderilor multinaționale depășește pragul de 60% sunt preponderent în cele din industria prelucrătoare și din sectorul IT (Horobeț et al., 2017).

40 Ponderea valorii adăugate brute a companiilor multinaționale din România în anul 2014
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.22) 5.5 Interpretarea rezultatelor În ceea ce privește secțiunea de interpretare, pentru a evidenția impactul investițiilor străine directe în România asupra salariului mediu brut pe economie, s-a avut în vedere analiza corelațiilor următoarelor variabile, după cum urmează: A. Variabile dependente -nivelul salariului mediu brut pe economie (dependent de produsul intern brut) -rata șomajului (dependent de venitul primar din investiții străine directe) -venitul primar din investiții străine directe (dependent de investițiile străine directe) B. Variabile independente -investiții străine directe (independente de nivelul salariului mediu brut pe economie) C. Variabile mediatoare -produsul intern brut (dependent de salariul mediu brut și rata șomajului, independent de investiții străine directe) Cât despre interpretarea efectivă a rezultatelor analizei variabilelor am avut în vedere modul în care acestea sunt influențate unele de celelalte, respectiv efectuarea unor corelații de tip Pearson, după cum urmează:

41 5.5.1 Corelație ISD: intrari nete ISD – PIB per capita

Sursa: Realizate de autor pe baza datelor The World Bank. Correlations VAR00025 VAR00026 VAR00025 Pearson Correlation 1 -.160 Sig. (2-tailed) .619 N 12 12 VAR00026 Pearson Correlation -.160 1 Sig. (2-tailed) .619 N 12 12 Sursa: Autor Rezultat: Corelație slabă între variabile (variabilele nu se influențează între ele)

42 5.5.2 Corelație ISD: intrari ISD nete din PIB% – PIB per capita (anual%)
Sursa: Realizate de autor pe baza datelor The World Bank, 2017. Correlations VAR00023 VAR00024 VAR00023 Pearson Correlation 1 .657* Sig. (2-tailed) .020 N 12 12 VAR00024 Pearson Correlation .657* 1 Sig. (2-tailed) .020 N 12 12 *. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). Sursa: Autor Rezultat: Corelație pozitivă între variabile (variabilele se influențează pozitiv între ele)

43 5.5.3 Corelație: Rata șomajului-Venit primar din ISD
Sursa: Realizate de autor pe baza datelor The World Bank, 2017. Correlations VAR00021 VAR00022 VAR00021 Pearson Correlation 1 -.417 Sig. (2-tailed) .178 N 12 12 VAR00022 Pearson Correlation -.417 1 Sig. (2-tailed) .178 N 12 12 Sursa: Autor Rezultat: Corelație slabă între variabile (variabilele nu se influențează între ele)

44 5.5.4 Corelație: Venit din ISD – SMB

Sursa: Realizate de autor pe baza datelor The World Bank, (2017), Institutul Național de Statistică, (2015). Correlations VAR00019 VAR00020 VAR00019 Pearson Correlation 1 -.286 Sig. (2-tailed) .368 N 12 12 VAR00020 Pearson Correlation -.286 1 Sig. (2-tailed) .368 N 12 12 Sursa: Autor Rezultat: Corelație slabă între variabile (variabilele nu se influențează între ele)

45 5.5.5 Corelație ISD: Energie&gaze&apa – Hoteluri&Restaurante
Sursa: Realizate de autor pe baza datelor Banca Națională a României, 2016. Correlations VAR00017 VAR00018 VAR00017 Pearson Correlation 1 .840** Sig. (2-tailed) .001 N 12 12 VAR00018 Pearson Correlation .840** 1 Sig. (2-tailed) .001 N 12 12 **. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). Sursa: Autor Rezultat: Corelație pozitivă între variabile (variabilele se influențează pozitiv între ele)

46 5.5.6 Corelație Salariu mediu brut: Energie&gaze&apa – Hoteluri&Resaturante
Sursa: Realizate de autor pe baza datelor Institutul Național de Statistică, 2015. Correlations VAR00011 VAR00012 VAR00011 Pearson Correlation 1 .954** Sig. (2-tailed) .000 N 11 11 VAR00012 Pearson Correlation .954** 1 Sig. (2-tailed) .000 N 11 11 **. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). Sursa: Autor Rezultat: Corelație puternic pozitivă între variabile (variabilele se influențează puternic pozitiv între ele)

47 5.5.7 Corelație ISD: Industria prelucrătoare – Comerț
Sursa: Realizate de autor pe baza datelor Banca Națională a României. Correlations VAR00009 VAR00010 VAR00009 Pearson Correlation 1 .980** Sig. (2-tailed) .000 N 12 12 VAR00010 Pearson Correlation .980** 1 Sig. (2-tailed) .000 N 12 12 **. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). Sursa: Autor Rezultat: Corelație puternic pozitivă între variabile (variabilele se influențează puternic pozitiv între ele)

48 5.5.8 Corelație Salariu mediu brut: Industrie – Comerț
Sursa: Realizate de autor pe baza datelor Institutul Național de Statistică. Correlations VAR00007 VAR00008 VAR00007 Pearson Correlation 1 .995** Sig. (2-tailed) .000 N 11 11 VAR00008 Pearson Correlation .995** 1 Sig. (2-tailed) .000 N 11 11 **. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). Sursa: Autor Rezultat: Corelație puternic pozitivă între variabile (variabilele se influențează puternic pozitiv între ele)

49 5.5.9 Corelație: PIB – SMB
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor The World Bank și Institutul Național de Statistică. Correlations VAR00005 VAR00006 VAR00005 Pearson Correlation 1 .940** Sig. (2-tailed) .000 N 12 12 VAR00006 Pearson Correlation .940** 1 Sig. (2-tailed) .000 N 12 12 **. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). Sursa: Realizat de autor pe baza datelor Institutul Național de Statistică, 2015. Rezultat: Corelație puternic pozitivă între variabile (variabilele se influențează puternic pozitiv între ele)

50 5.6.0 Corelație: ISD – PIB
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor The World Bank și Institutul Național de Statistică. Correlations VAR00003 VAR00004 VAR00003 Pearson Correlation 1 -.466 Sig. (2-tailed) .127 N 12 12 VAR00004 Pearson Correlation -.466 1 Sig. (2-tailed) .127 N 12 12 Sursa: Autor Rezultat: Corelație slabă între variabile (variabilele nu se influențează între ele)

51 5.6.1 Corelație: ISD – SMB
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor The World Bank și Institutul Național de Statistică. Correlations VAR00001 VAR00002 VAR00001 Pearson Correlation 1 -.606* Sig. (2-tailed) .037 N 12 12 VAR00002 Pearson Correlation -.606* 1 Sig. (2-tailed) .037 N 12 12 *. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). Sursa: Autor Rezultat: Corelație inversă între variabile (variabilele se influențează invers între ele)

52 6.0 Concluziile cercetării Investițiile străine directe ce au fost absorbite în Romțnia au contribuit masiv la dezvoltarea și modernizarea economiei la nivel național, dar și la integrarea acesteia în lanțurile de producție globală. Salariații din sectorul industriei câștigă semnificativ mai mult decât cei care lucrează în sectorul comerțului, respectiv sectorul serviciilor, cu excepția sectorului IT care este intens subvenționat de câtre investitorii străini. O treime din forță de muncă aptă este angajată de către companiile investitoare străine, astfel că în perioada crizei financiare întreprinderile investitoare străine au continuat să angajeze resurse umane, în ciudat unei cifre de afaceri relativ constante. Întreprinderile investitoare străine investesc de două ori mai mult în fiecare angajat în parte, considerent în urma căruia productivitatea crește de două ori mai mult, spre deosebire de companiile private autohtone și cele de stat. Cele mai multe exporturi, circa 70% dintre acestea, sunt realizate de către întreprinderile investitoare străine, iar totodată, importurile din România sunt realizate de către acestea în proporție de aproximativ 60%. Deși tendința generală este aceea că în România se investește masiv de către întreprinderile investitoare străine, în realitate românii au cel mai mic stoc de investiții străine directe pe cap de locuitor din Europa (aproximativ 3.130 de euro/cap de locuitor). Cele mai însemnate investiții străine directe în România sunt asigurate de către trei mari investitori, respectiv Germania, Olanda și Austria și însumează jumătate din stocul total de investiții străine directe absorbite. Procentual (60%) din totatul investițiilor străine directe sunt direcționate către regiunile din centrul României (Ilfov-București), respectiv zonele de Vest-Nord Vest ale țării, din considerentele apropierii față de țările din uniunea europeană și a unei infrastructuri mai eficiente. 6.1 Limitele cercetării Metodologia de calcul ISD realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică este cea prevăzută de Manualul Balanței de plăți și poziției investiționale internaționale editat de Fondul Monetar Internațional în diferite ediții. Dat fiind faptul că impactul investițiilor străine directe poate fi subevaluat pe baza metodologiei menționate se propune o modalitate de măsurare a impactului pe baza ponderării investițiilor din sectorul privat cu cifra de afaceri a companiilor ISD în totalul cifrei de afaceri din România.

53 6.2 Recomandări Pentru o mai bună absorbție a investițiilor străine se recomandă creșterea capacității de atragere a acestor învestiții străine directe prin dezvoltarea și adoptarea de către guvernul României a unei strategii în sensul acesta , fapt ce poate conduce semnificativ la creșterea volumului de investiții străine directe pe cap de locuitor, și implicit poate conduce la ridicarea nivelul de trai pentru salariații români (Horobeț et al., 2017). 7.0 Bibliografie Alfaro, L. (2003). Foreign Direct Investment and Growth: Does the Sector Matter?. Harvard Business School. Accesat la 5 iunie 2017, la adresa http://www.people.hbs.edu/lalfaro/fdisectorial.pdf Banca Națională a României (2017). Investiții directe – principiul direcțional. Accesat la 25 mai 2017, la adresa http://www.bnro.ro/Investitii-directe–principiul-direc%C8%9Bional-12332.aspx Banca Națională a României (2015). Investiții străine directe în România (rapoarte anuale 2004 – 2015). Accesat la 18 mai 2017, la adresa http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 Blomström, M.; Lipsey, R.; Zejan, M. (1992) What explains developing country growth?. National Bureau of Economic Research (NBER). Accesat la 3 iunie 2017, la adresa http://www.nber.org/papers/w4132.pdf Borenzstein, E.; De Gregorio, J.; Lee, J.-W. (1995) How does foreign direct investment affect economic growth?. National Bureau of Economic Research (NBER). Accesat la 3 iunie 2017, la adresa http://www.nber.org/papers/w5057.pdf Dita, G. (2015). Definiție – Salariu brut, salariu net, câștig salarial. LegislațiaMuncii.ro. Accesat la 28 aprilie 2017, la adresa http://legislatiamuncii.manager.ro/a/109/22-salariul-brut-salariul-net-castig-salarial.html Financial Times Lexicon (2017) Definition of foreign direct investment. Accesat la 10 aprilie 2017, la adresa http://lexicon.ft.com/Term?term=foreign-direct-investment&mhq5j=e1 Horobeț, A. (2017). Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România. Foreign Investors Council. Accesat la 17 mai 2017, la adresa http://www.fic.ro/publications Institutul Național de Statistică (2016). Câștigul salarial. Accesat la 15 mai 2017, la adresa http://www.insse.ro/cms/ro/content/castigul-salarial Institutul Național de Statistică (2017). Comunicat evoluția PIB. Accesat la 17 mai 2017, la adresa http://www.insse.ro/cms/ro/tags/comunicat-evolutia-pib

54 Institutul Național de Statistică (2016). Produsul intern brut (date anuale). Accesat la 17 mai 2017, la adresa http://www.insse.ro/cms/ro/content/produsul-intern-brut-date-anuale Institutul Național de Statistică (2016). Produsul intern brut (date trimestriale). Accesat la 17 mai 2017, la adresa http://www.insse.ro/cms/ro/content/produsul-intern-brut-date-trimestriale Misztal, P. (2010). Foreign Direct Investments as a Factor for Economic Growth in Romania. Review of Economic and Business Studies. Accesat la 5 iunie 2017, la adresa https://core.ac.uk/download/pdf/6919831.pdf Moraru, C. (2013). Investițiile străine directe și creșterea economică în România. Economie Aplicată și teoretică. Accesat la 2 iunie 2017, la adresa http://store.ectap.ro/articole/866_ro.pdf Overseas Development Institute (2002, Aprilie). Foreign direct investment: who gains?. Preluat de pe Overseas Development Institute (ODI): https://www.odi.org/sites/odi.org.uk/files/odi-assets/publications-opinion-files/856.pdf Revista Română de Statistică (2016). Analiza corelației dintre investițiile străine directe și export. Preluat din Revista Română de Statistică – Supliment nr. 10/2016: http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2016/10/RRSS_10_2016_A05_ro.pdf Șandor, S.D. (2011). Metode și tehnici de cercetare în științele sociale. Preluat de pe Administrație și management public, Facultatea de Științe Politice, Adminstrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai: http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf The World Bank (2017). Foreign direct investment, net inflows (BoP, current US$). Accesat la 12 mai 2017, la adresa http://data.worldbank.org/indicator/BX.KLT.DINV.CD.WD?end=2015&locations=RO&start=2004&view=chart&year=2015 The World Bank (2017). GDP per capita (current US$). Accesat la 12 mai 2017, la adresa http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD?end=2015&locations=RO&start=2004 The World Bank (2017). Unemployment, total (% of total labor force) (national estimate). Accesat la 12 mai 2017, la adresa http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.NE.ZS?end=2015&locations=RO&start=2004 Vintilă, D.; Zaharia, R. (2012) Foreign Direct Investments and Economic Growth in Romania. 7th International Scientific Conference “Business and Management 2012”, Vilnius, Lithuania. Accesat la 20 aprilie 2017, la adresa http://leidykla.vgtu.lt/conferences/BM_2012/finance_engineering/248_254_Vintila.pdf

55 8.0 Anexe Figura 1: Facilități fiscale în România și în regiune
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.12)

56 Figura 2: Facilități fiscale în România și în regiune
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.13)

57 Figura 3: Evoluția stocului de ISD pe activități
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.18) Figura 4: Stocul ISD din industrie
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.19)

58 Figura 5: Indicatori de performanță ai firmelor cu capital străin și cu capital românesc
Sursa: Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România (Horobeț et al., 2017, p.21)

59 Figura 6: Evoluția investițiilor străine directe și a exportului în perioada 1990-2015
Sursa: Analiza corelației dintre investițiile străine directe și export (Anghelache et al., 2016, p.73)