1 Introducere… [623443]

1
Cuprins

1 Introducere …………………………………………………………………………………………………………………………………………… 4
1.1 R.F.I.D. – Radio Frequency Identification …………………………………………………………………………………………. 4
1.1.1 Scurt istoric al domeniului R.F.I.D. ………………………………………………………………………………………………. 4
1.1.2 Scurt istoric Arduino …………………………………………………………………………………………………………………… 6
1.2 Aplicații care utilizează sisteme R.F.I.D. …………………………………………………………………………………………… 6
1.2.1 Controlul accesului …………………………………………………………………………………………………………………….. 6
1.2.2 Cartelele de club ………………………………………………………………………………………………………………………… 7
1.2.3 Pontajul computerizat …………………………………………………………………………………………………………………. 7
1.2.4 Managementul deșeurilor …………………………………………………………………………………………………………….. 7
1.2.5 Controlul servirii în restaurante, cantine ………………………………………………………………………………………… 7
1.2.6 Credite și tranzacții bancare …………………………………………………………………………………………………………. 8
1.2.7 Prevenirea furtului de autoturisme ………………………………………………………………………………………………… 8
1.2.8 Robotică ……………………………………………………………………………………………………………………………………. 8
1.2.9 Identificarea animalelor ………………………………………………………………………………………………………………. 8
2 Fundamentare teoretică ………………………………………………………………………………………………………………………….. 9
2.1 Ce este Arduino? ……………………………………………………………………………………………………………………………. 9
2.2 Plăci de dezvoltare pentru sisteme înglobate ……………………………………………………………………………………… 9
2.2.1 Arduino …………………………………………………………………………………………………………………………………….. 9
2.2.2 Raspberry Pi …………………………………………………………………………………………………………………………….. 10
2.2.3 BeagleBoard …………………………………………………………………………………………………………………………….. 11
2.2.4 Intel Galileo …………………………………………………………………………………………………………………………….. 11
2.2.5 Goldilocks ……………………………………………………………………………………………………………………………….. 12
2.3 Structura un ui sistem R.F.I.D…………………………………………………………………………………………………………. 13
2.4 Tipuri de sisteme R.F.I.D. ……………………………………………………………………………………………………………… 13
2.4.1 Sistemele R.F.I.D. active …………………………………………………………………………………………………………… 13
2.4.2 Sistemele R.F.I.D. pasive …………………………………………………………………………………………………………… 14
2.4.3 Modalitatea de transmisie ………………………………………………………………………………………………………….. 14
2.4.4 Informația stocată și procesată în transponder ………………………………………………………………………………. 14

2

2.4.5 Frecvența de operare a sistemelor R.F.I.D. …………………………………………………………………………………… 15
2.4.6 Cuplajul transponder – cititor …………………………………………………………………………………………………….. 16
2.5 Analiza S.W.O.T. ……………………………………………………………………………………………………………………… 17
2.5.1 Analiza S.W.O.T. a tehnologiei R.F.I.D. ……………………………………………………………………………………… 17
2.5.2 Analiza S.W.O.T. a tehnologiei cu Cod de Bare……………………………………………………………………………. 19
2.5.3 Comparație între tehnologia R.F.I.D. activă, R.F.I.D. pasivă și Codul de bare ………………………………….. 20
2.6 Managementul proiectelor R.F.I.D. ………………………………………………………………………………………………… 20
2.7 Standarde R.F.I.D. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 21
3 Implementarea soluției adoptate ……………………………………………………………………………………………………………. 23
3.1 Componente utilizate ……………………………………………………………………………………………………………………. 23
3.1.1 Placa de dezvoltare Arduino UNO R3 …………………………………………………………………………………………. 23
3.1.2 Cititor R.F.I.D. …………………………………………………………………………………………………………………………. 24
3.1.3 Etichetă R.F.I.D. ………………………………………………………………………………………………………………………. 25
3.1.4 Servo motor SG90 …………………………………………………………………………………………………………………….. 26
3.1.5 LCD Keypad Shield cu display …………………………………………………………………………………………………… 27
3.1.6 Led-uri…………………………………………………………………………………………………………………………………….. 27
3.1.7 Fire jumper ………………………………………………………………………………………………………………………………. 27
3.2 Aplicație ……………………………………………………………………………………………………………………………………… 28
3.2.1 Arduino UNO R3 ……………………………………………………………………………………………………………………… 28
3.2.1.1 Pinii de conectare ………………………………………………………………………………………………………………….. 29
3.2.1.2 Microcontroller -ul …………………………………………………………………………………………………………………. 31
3.2.1.3 Mufa de conectare USB …………………………………………………………………………………………………………. 31
3.2.1.4 Alimentarea ………………………………………………………………………………………………………………………….. 32
3.2.1.5 Conectorul ISCP …………………………………………………………………………………………………………………… 32
3.2.1.6 Butonul de reset ……………………………………………………………………………………………………………………. 32
3.2.2 Modulul R.F.I.D. PN532 ……………………………………………………………………………………………………………. 32
3.2.3 Mediul de programare Arduino …………………………………………………………………………………………………… 33
3.2.3.1 Programarea Arduino în C ……………………………………………………………………………………………………… 34

3

3.2.4 Pași parcurși în realizarea aplicației …………………………………………………………………………………………….. 35
3.2.5 Cum funcționează codul aplicației ………………………………………………………………………………………………. 37
3.2.6 Procedură de utilizare aplicație …………………………………………………………………………………………………… 46
4 Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. 50
5 Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………………………………… 52

4

1 Introducere

1.1 R.F.I.D. – Radio Frequency Identification
Radio Frequency Identification (R .F.I.D.) „Identificare prin frecven ță radio ”, este o metodă de
identificare automată , o tehnologie care utilizează comunicaț iile de radio frecven ță pentru
identificarea și stocarea datelor . Acestea sunt folosite în identificarea , localizarea și urmărirea
persoanelor , bunurilor , animalelor , etc., fiind utilă în monitorizarea stocurilor unor companii sau
ca elemente de securitate , spre exemplu , în aeroporturi .
Identificarea prin radio frecven ță (R.F.I.D. ) folose ște câmpuri electromagnetice pentru a
identifica și urmări automat etichete ata șate la o biecte. Etichetele con țin informa ții stocate prin
mijloace electronice . Etichetele PASIVE colectează energie din apropierea unui cititor R.F.I.D. pe
baza undelor radio. Etichetele ACTIVE au o sursă de alimentare locală, cum ar fi o baterie ș i pot
funcționa la sute de metri de cititorul R.F.I.D.. Spre deosebire de un cod de bare , eticheta nu trebuie
să fie în limita de vizibilitate a cititorului, astfel , poate fi încorporată în obiectele urmărite . R.F.I.D.
este o metodă de identificare automată și captură de date. [wikipedia .en]

Figura 1.1 – Ilustrarea începutului domeniului R.F.I.D.
Sursă: www.agir.ro

1.1.1 Scurt istoric al domeniului R.F.I.D.
R.F.I.D. (Identificarea prin radio frecven ță) are la bază o lungă istorie . În 1945, Léon Theremin
a inventat un instrument de spionaj pentru Uniunea Sovietică , care a retransmis undele radio
incidente cu informa țiile audio . Undele sonore au vibrat o diafragmă care a modificat u șor forma
rezonatorului și care a modulat frecven ța radio reflectată. Chiar dacă acest dispozitiv a fost un
dispozitiv de ascultare ascuns , nu o etichetă de identificare , el este considerat a fi un predecesor al
R.F.I.D.- ului, deoarece a fost la fel , pasiv , fiind activat de undele dintr -o sursă exterioară .

5
Tehnologia similară , cum ar fi transponderul IFF , a fost folosit în mod curent de către alia ți și
Germania în al doilea război mondial pentru a identifica aeronava ca prieten sau du șman.
Transponderii sunt încă utiliza ți de cele mai multe aeronave pentru motoare până în prezent . O altă
lucrare timpurie de explorare a R.F.I.D. este hârtia de referin ță din 1948 a lui Harry Stockman.
Stockman a prezis că " … munca considerabilă de cercetare și dezvoltare trebuie făcută înainte ca
problemele de bază rămase în comunicarea reflectată să fie rezolvate și înainte ca domeniul
aplicaț iilor utile să fie explorat".Dispozitivul lui Mario Cardullo, patentat pe 23 ianuar ie 1973, a
fost primul strămoș adevărat al R.F.I.D.- ului modern, deoarece a fost un transponder radio pasiv
cu memorie. Dispozitivul inițial a fost pasiv, alimentat de semnalul de interogare și a fost
demonstrat în 1971 Autorității portuare din New York și altor potențiali utilizatori. Acesta a constat
într-un transponder cu memorie de 16 biți pentru a fi folosit ca dispozitiv de taxare. Brevetul de
bază Cardullo acoperă utilizarea radiofrecvenței, a sunetului și a luminii ca mediu de transmisie.
Planul de afaceri inițial prezentat investitorilor în 1969 a indicat utilizări în domeniul transportului
(identificarea autovehiculelor, sistemul de taxare automată, plăcuța de înmatriculare electronică, manifestarea electronică, rutarea vehiculelor, monitorizarea performanțelor vehiculelor), bancar
(cec electronic, card de credit electronic) identificarea personalului (porțile automate, supravegherea) și medicale (identificarea, istoricul pacientului). [wikipedia.en]
Guvernul SUA lucra de asemenea, pe sistem ele R.F.I.D.. În anii 1970, laboratorul național din
Los Alamos a fost invitat de către Departamentul Energiei să dezvolte un sistem de urmărire a
materialelor nucleare. Un grup de oameni de știință a venit cu ideea introducerii unui transponder
într-un ca mion și a cititoarelor la porțile securizate. Antena de la poartă ar identifica transponderul
în camion, iar acesta ar răspunde cu un ID și eventual alte date, cum ar fi ID -ul șoferului. Acest
sistem a fost comercializat la începutul anilor 1980, când oame nii de știință din Los Alamos care
au lucrat la proiect, au plecat pentru a forma o companie care să dezvolte sisteme automate de plată
a taxelor. Aceste sisteme au devenit utilizate pe scară largă pe drumuri, poduri și tuneluri din
întreaga lume.
La cerer ea Departamentului Agricol, Los Alamos a elaborat, de asemenea, o etichetă R.F.I.D.
pasivă pentru a urmări animale care erau bolnave. Scopul era acela de a urmări dacă fiecare animal a primit doza corespunzătoare de medicament. Los Alamos a venit cu un sis tem pasiv R.F.I.D. care
folosea undele radio UHF. Dispozitivul a atras energia de la cititor și a reflectat înapoi un semnal modulat folosind o tehnică cunoscută ca backscatter. Această tehnică este folosită de majoritatea
etichetelor R.F.I.D. de la UHFID ș i microunde de astăzi.
[http://www.R.F.I.D.journal.com/articles/view?1338
]

6
Primul brevet care a fost asociat cu abrevierea R.F.I.D. a fost acordat lui Charles Walton
în 1983
În 2014, piața mondială a R.F.I.D. a fost în valoare de 8,89 miliarde USD, în creștere de la
7,77 miliarde USD în 2013 și 6,96 miliarde USD în 2012. Aceasta include etichete, cititoare și
software / servicii pentru carduri R.F.I.D., etichete, pliante și toți ceilalți factori de formă . Valoarea
de piață se așteaptă să crească la 18,68 miliarde USD până în 2026.
[https://en.wikipedia.org/wiki/Radio -frequency_identification ]

1.1.2 Scurt istoric Arduino
Arduino a început în 2005 ca un proiect al unui student al Institutului de Interacțiune a
Designului din Ivrea, Italia. La acea vreme studenții foloseau o plăcuță de dezv oltare BASIC Stamp
care costa 100 de dolari, ceea ce era considerat foarte scump pentru studenți. Massimo Banzi, unul dintre fondatori, era student la Ivrea.
Numele "Arduino" provine de la un bar din Ivrea ,
locul unde o parte din fondatori obișnuiau să
se întâl nească.
Studentul columbian Hernando Barragán a creat platforma de dezvoltare Wiring care a servit
ca bază pentru Arduino. După finalizarea platformei Wiring, mai multe versiuni, mai simple și mai
ieftine, au fost create și puse la dispoziția comunităților cu sursă deschisă. Din echipa inițială
Arduino au făcut parte Massimo Banzi, David Cuartielles, Tom Igoe, Gianluca Martino și David
Mellis.” [wikipedia]

1.2 Aplicații care utilizează sisteme R.F.I.D.

1.2.1 Controlul accesului
Cartelele de proximitate și ariile lor de citire reprezintă o creștere rapidă pe piața controlului
accesului. Aceste cartele de proximitate sunt purtate de către angajați sau vizitatori, iar cititoarele
sunt montate la ușile de acces, intrările în parcare sau în locurile unde este necesar controlul
accesului. Astfel au acces doar posesorii ( persoane autorizate pentru acces) de cartele, iar în
momentul în care aceștia trec cartela prin apropierea unui cititor ușa se deblochează.
Accesul poate fi limitat pentru vizitatori sau angajați în anumite perioade de timp determinate
sau anumite zone.
Această aplicație este utilă deoarece păstrează înregistrările timpilor de intrare și ieșire în
memoria cititorului pentru fiecare persoană, ajutând astfel la calculul pontajului unui angajat sau

7
pentru plata utilizării parcărilor auto.
Sistemele de pro ximitate sunt ideale și pentru persoanele cu handicap. Când un tag care
aparține unei persoane cu handicap se află în apropierea unui cititor poate face posibilă deschiderea
unei uși, iar îngrijitorii sunt sesizați că este nevoie de ajutorul lor.

1.2.2 Cartelel e de club
Aceste cartele sunt utilizate de către grupuri de persoane, membrii unui club sau clienții
preferați. Acestea funcționează ca și cartelele pentru control acces pentru a valida accesul
consumatorului la servicii speciale. Prin imprimare pe suprafața cartelei a pozei posesorului se
asigură și o urmărire mai ușoară de către personalul de securitate a clubului.

1.2.3 Pontajul computerizat
Cartele de proximitate sunt prezentate sub doua moduri principale. O cartelă asemănătoare cu
cardurile bancare care are tipărită pe o față numele și poza angajatului imprimată prin metoda
transferului termic sau prin sublimare.
Un alt tip de cartelă, de grosime redusă, sub 1 mm, este construită prin integrarea etichetei între
două folii de plastic transparente. Acea stă cartelă oferă o durată de funcționare mai mare.
Cartelele acestea ne ajută la obținerea pontajelor datorită înregistrării timpilor de intrare – ieșire
a angajaților.

1.2.4 Managementul deșeurilor
Sistemele R.F.I.D. sunt deja utilizate de către companiile de colectare a deșeurilor pentru un
control mai bun.
Etichetele R.F.I.D. sunt montate pe containerele de deșeuri, iar cititoarele sunt amplasate în
interiorul autovehiculelor departe de zgomot și vibrații. Acestea sunt utilizate pentru a identif ica
clienții, tipul deșeurilor, înregistra cantitatea și procesa plata.

1.2.5 Controlul servirii în restaurante, cantine
O identificare mai ușoară a angajaților și accesul la un sistem de vânzare automat (point of
sale) este permis datorită micilor Etichete R.F .I.D. care sunt sub forma unei brățări. Odată ce
comanda a fost introdusă, eticheta este utilizat pentru a valida corectitudinea ei, iar când comanda

8
este gata pentru servire, următorul angajat poate face comanda și să accepte plata. Astfel, utilizând
R.F.I.D., finalizarea comenzii asigură calcularea unei sume corecte în vederea plății.

1.2.6 Credite și tranzacții bancare
Cartelele inteligente conțin Etichete R.F.I.D. și sunt des utilizate pentru operațiuni bancare
unde informația despre client și valoarea cred itului său este stocată chiar în memoria cartelei.
Informația este actualizată de fiecare dată când clientul execută o tranzacție bancară.

1.2.7 Prevenirea furtului de autoturisme
Un cititor R.F.I.D. este montat la sistemul de aprindere al autoturismului astfel fiind
permisă pornirea doar în cazul unei identificări corecte a posesorului unui tag. Eticheta poate fi
atașat sub forma unui breloc sau integrat în cheia de contact.

1.2.8 Robotică
R.F.I.D. are un rol important pe liniile de fabricație r obotizate în manipularea produselor. Prin
folosirea unui cititor amplasat pe brațul unui robot, sistemul poate citi un tag atașat produsului și să determine ce unealtă sau sculă este necesară pentru a realiza operația de prelucrare ce urmează.

1.2.9 Identificarea animalelor
Această aplicație a fost concepută pentru identificarea animalelor de casă. Un tag de dimensiuni
foarte mici este introdus sub pielea animalului. Eticheta conține un cod care este introdus într -o
bază națională de date și conține informații d espre proprietar ( numele, adresa și numărul de
telefon). Dacă un animal pierdut este găsit acesta este scanat cu un cititor portabil pentru a vedea
dacă conține un tag de identificare, iar dacă conține acesta este înapoiat proprietarului.

9
2 Fundamentare teoretică

2.1 Ce este Arduino?
Arduino este o companie care se ocupă de hardware și software de calculator cu sursă deschisă.
Compania proiectează și fabrică truse care creează dispozitive digitale și multe obiecte interactive
care au capacitatea de a detecta ș i de a face un control bun asupra întregii lumi fizice . Deoarece
este un exemplu de microcontroler , funcționează rapid și în mod constant . Este produsă în primul
rând de Proiecte Inteligente în Italia ș i în multe alte ț ări.
Arduino este una dintre cele mai simplu de utilizat platforme cu microcontroler . Este capabil
să culeagă informaț ii din mediu ș i să reacț ioneze la acestea.
În jurul Arduino există un ecosistem de dispozitive bine dezvoltat . Referitor la preluarea de
informa ții din mediu , mai departe sunt descrise câteva exemple de senzori: senzori ce determină
nivelul de alcool în aerul respirat , senzori de incendiu , gaz GPL , monoxid de carbon, acceleraț ii ale
dispozitivelor în mi șcare, forța de apăsare, cartelele R.F.I.D., forța de rotire, distan țe, etc.
Referitor la posibilitatea de conectare cu alte sisteme , există plăci de reț ea Ethernet pentru
Arduino capabile să comunice informa ții prin internet , dispozitive capabile să transmită date prin
conexiune radio, plăci de re țea WIFI , dispozitive GSM pentru Arduino, etc .

2.2 Plăci de dezvoltare pentru sisteme înglobate

2.2.1 Arduino

Figura 2.1 – Placa de dezvoltare Arduino UNO REV3

10

Placa Arduino (figura 2 .1) este destinată speciali știlor, designerilor și celor care sunt interesaț i
să creeze articole sau situaț ii inteligente ș i este destinată să fie adaptabilă pentru a se potrivi
nevoilor dumneavoastră de risc . Consiliul de Dezvoltare Arduino este un bun exemplu de consiliu
de dezvoltare pentru proiecte DIY (DoItYourself).
Interfe țele de comunicare serială sunt prezentate pe placă. Un exemplu este USB -ul care este
montat pe unele modele , cu scopul de a încărca și transfera programe ș i multe alte lucruri de pe
calculatoarele personale. Acest lucru a făcut ca munca să devină mai eficientă pentru studenți,
lucrători, companii și diferite organizații.
Compania Arduino a făcut ca totul să fie simplu pe placă. Prima a fost inventată și introdusă în
anul 2005. Inventatorii au lucrat foarte mult pentru a oferi o modalitate accesibilă și ușoară de a rezolva probleme pentru pasionați, pr ofesioniști, studenți și diferite companii. Acest lucru a condus
la crearea unui dispozitiv care ar putea interacționa cu mediul lor folosind actuatori, care este un tip de motor care are rolul de a mișca sau controla un mecanism sau sistem, și senzori, di spozitive
care pot detecta cu ușurință evenimente sau schimbări diferite și generează o ieșire clară care corespunde unui semnal electric sau optic.
Începătorii pot folosi dispozitive cum ar fi, roboți, termostate și detectoare de mișcare.

2.2.2 Raspberry Pi

Figura 2.2 – Placă de dezvoltare Raspberry Pi

Placa de dezvoltare Raspberry Pi (figura 2.2), este de dimensiuni mici (are dimensiunea unui
card de credit). Raspberry Pi poate fi conectată cu ușurință la monitor, calculator sau TV. De asemenea folosește mouse- ul și tastatura standard. Compania de dezvoltare a Raspberry Pi este o
comisie de dezvoltare a micilor competențe care împuternicește studenții sau persoanele de toate vârstele să controleze computerele scriind aplicații în limbaje de programare precum Python

11

2.2.3 BeagleBoard

Figura 2.3 – Placă de dezvoltare BeagleBoard

Placa de dezvoltare BeagleBoard are unele caracteristici atractive noi, inclusiv mutarea
sistemului de lucru de pe cardul SD pe memoria flash a plăcii și aranjarea spațiului micro – SD în
scopuri diferite.
Prețul plăcii a scăzut în mod semnificativ. Vechea companie BeagleBoard evaluând -o la o
valoare de 89 de dolari, iar noua companie a estimat o valoare de 45 de dolari, în comparaț ie cu
Raspberry Pi, care se vinde la 35 de dolari și care are o măsură considerabilă mai mică și este mult
mai puțin adaptabilă din punct de vedere al hardware -ului exterior.
BeagleBoard este cea mai bună placă de dezvoltare pentru toți specialiștii în dom eniul harware
și pentru partenerii de afaceri din domeniul DIY.

2.2.4 Intel Galileo

Figura 2.4 – Placă de dezvoltare Intel Galileo

Placa de dezvoltare Intel Galileo (Figura 2.4), este o placă de dezvoltare care se găsește pe
procesoarele Quark și este făcută special pentru dispozitivele de dimensiuni mici și cele care

12

consumă energie redusă. Această placă a fost folosită pentru prim a dată la Forumul de Dezvoltare
Intel în 2013. Acestea sunt de dimensiuni mici și lente în raport cu viteza, comparativ cu
procesoarele Atom. Placa de dezvoltare Intel Galileo consumă și mai puțină putere. În ultima
vreme, este văzută ca una dintre cele mai bune plăci de dezvoltare pentru toți pasionații de
electronice.
Acum, Intel Galileo este proiectată pentru anumite dispozitive care sunt proiecte
interactive, foarte simple și foarte complexe. Un bun exemplu sunt roboții umanoizi. Placa de
dezvoltare Intel Galileo este la fel de rapidă încât permite comunicarea cu Arduino, microcontrolere
și alte PC -uri.
Unul dintre meritele principale ale procesoarelor Quark este că consumă foarte puțină putere
și că prețurile sunt destul de accesibile. Viteza acestui procesor este la fel de mare ca și cache- ul de
16 KB L1 de 400 MHz. Procesorul are un SRAM încorporat cu 512 KB. Prețul acestui procesor
Galileo a început de la 70 de dolari. Procesorul Intel Galileo are zece caracteristici foarte importante
printre care se includ: Sisteme de operare, Limba de programare, Două metode de resetare ( Micro
SD care utilizează 32 de carduri Giga Byte SD, Ecrane Ethernet și UNO) , Ceas în timp real, Specificații fizice, Interfață USB și acces wireless.

2.2.5 Goldilocks

Figura 2.5 – Placă de dezvoltare Goldilocks

Placa de dezvoltare Goldilocks (Figura 2.5) este o clonă Arduino. Totuși, spre deosebire de
utilizarea Atmega328p de la UNO sau de Atmega2560 de la Mega, utilizează microcontrolerul
Atmega1284p. Are același element de structură a lui UNO, dar de opt ori mai mult SRAM, și de
două ori mai mult decât Mega.

13

2.3 Structura unui sistem R.F.I.D.
Sistemele R.F.I.D. sunt compuse , în general , din trei componente principale , acestea fiind
cititorul, eticheta și un sistem de procesare a datelor care poate fi bazat pe calculator sau pe diferite
microcontrolere . Sistemele R.F.I.D. utilizează transmisia prin radiofrecven ță pentru a identifica,
cataloga sau localiza „articole” care pot fi obiecte, persoane sau animale. Cititorul este compus din
componente electronice care emit ș i recep ționează un semnal către și de la eticheta de proximitate ,
un microprocesor care verifică și decodifică datele recep ționate și o memorie care înregistrează
datele rezultate care ulterior vor fi transmise mai departe, dacă este necesar . Pentru ca recep ția și
transmisia datelor de la etichetă să fie posibilă , cititorul are conectată o antenă . Antena poate fi
separată sau integrată în carcasa cititorului .

Figura 2.6 – Transmiterea datelor spre ș i de la eticheta R.F.I.D .

2.4 Tipuri de sisteme R.F.I.D.

2.4.1 Sistemele R.F.I.D. active
În sistemele R.F.I.D. active, etichetele au propriul emițător și sursa de alimentare. De obicei,
sursa de alimentare este o baterie. Etichetele active transmit propriul semnal pentru transmiterea
informațiilor stocate pe microcipurile lor.
Sistemele R.F.I.D. active fun cționează de regulă în banda de frecvență ultra- înaltă și oferă o
rază de până la 100 metri. În general, etichetele active sunt folosite pe obiecte mari, cum ar fi
vagoane feroviare, containere mari reutilizabile și alte bunuri care trebuie urmărite pe dis tanțe
lungi.

14

Există două tipuri principale de etichete active: transpondere și balize. Transponderele se
activează când primesc un semnal de la cititor, apoi pornesc și răspund prin trimiterea unui semnal înapoi. Deoarece transponderele nu radiază în mo d activ undele radio până când primesc un semnal
de citire, acestea vor conserva durata de viață a bateriei.

2.4.2 Sistemele R.F.I.D. pasive
În sistemele R.F.I.D. pasive cititorul și antena cititorului trimit un semnal radio la etichetă.
Eticheta R.F.I.D. utilizează apoi semnalul transmis pentru a porni și reflectă energia înapoi către cititor.
Sistemele R.F.I.D. pasive pot funcționa în benzile radio de frecvență joasă, frecvență înaltă sau
frecvență ultra -înaltă. Deoarece intervalele sistemelor pasive sunt limitate de puterea dispozitivului
de backscatter al etichetei ( semnalul radio reflectat de pe etichetă înapoi la cititor), acestea sunt de obicei mai mici de 10 metri fiindcă etichetele pasive nu necesită o sursă de alimentare sau un
emițător, ci necesită numai un cip de etichetă și o antenă , acestea sunt mai ieftine , mai mici și mai
ușor de fabricat decât etichetele active.
Etichetele pasive pot fi ambalate în mai multe moduri diferite, în funcție de cerințele aplicației
R.F.I.D. specifice. De exemplu, ele pot fi montate pe un substrat, sau între un strat adeziv și o
etichetă de hârtie pentru a crea etichete R.F.I.D. inteligente. Etichetele pasive pot fi de asemenea
încorporate într -o varietate de dispozitive sau pachete pentru a face eticheta să fie rezistentă la
temperaturi extreme sau substanțe chimice dăunătoare.

2.4.3 Modalitatea de transmisie
Comunicarea dintre transponder și cititor poate fi: duplex, semi -duplex sau secvențială.
Comunicarea duplex și semi -duplex presupune că transponderul comunică cu cititorul atunci
când cititorul este activat, adică emite unde radio.
Comunicarea secvențială are loc atunci când cititorul este activ pe intervale de timp scurte, iar
în pauzele de emisie transponderul este activ. Pentru aceasta transponderul trebuie să fie alimentat
de la baterii.

2.4.4 Informația stocată și procesată în transponder
După cantitatea și modul de procesare a datelor la transponder, se deosebesc:
Sisteme de capacitate foarte mică care stochează volume foarte mici de date (câțiva Bytes), iar
programarea și modificarea datelor nu este posibilă. Ca și avantaje sunt enumerate costul redus,

15

dimensiunile reduse și consumul foarte mic de energie.
Astfel de transpondere au aceleași utili zări ca și etichetele cu coduri de bare, asigurând în plus
protecția la furt.

Sisteme cu capacitate medie care pot stoca kBytes în memorii reinscriptibile, de tip:
 EEPRM (Electrically Erasable ROM), nu necesită baterie, suportă 105 – 106 reprogramări
 SRAM (Static RAM), care suportă oricâte reprogramări și necesită baterie
 FRAM (Ferro/Ferrimagnetic RAM), pot fi reprogramate de 107 – 109 ori și nu necesită baterie
Sisteme cu capacitate mare au memorie cu capacitate mare, sunt echipate cu microprocesor și cu
posibilitatea de lucru de a comunica criptat. Din varii motive, aceste sisteme lucrează numai în HF
(13,56 MHz).

2.4.5 Frecvența de operare a sistemelor R.F.I.D.
Frecvența se referă la dimensiunea undelor radio utilizate pentru a comunica între
componentele sistemului. Sistemele R.F.I.D. din întreaga lume funcționează în benzi de frecvență joasă, înaltă frecvență și frecvențe ultra- înalte. Undele radio se comportă diferit la fiecare dintre
aceste frecvențe și există avantaje și dezavantaje asociate cu utilizarea fiecărei benzi de frecvență.

Figura 2.7 – Frecvența de operare a sistemelor R.F.I.D.

De exemplu, dacă un sistem R.F.I.D. funcționează la o frecvență mai mică, are o rată de citire a
datelor mai lentă, dar are capacitatea de a citi în apropierea sau pe suprafețele metalice sau lichide. Dacă un sistem funcționează la o frecvență mai mare, acesta are viteze mai rapide de transfer de
date și mai multe intervale de citire, dar o sensibilitate mai mare la interferența cu unde radio

16
cauzată de lichide și metale din mediu. Cu toate acestea, inovațiile tehnologice din ultimii ani au
făcut posibilă utilizarea sistemelor R.F.I.D. de înaltă frecvență în jurul lichidelor și metalelor.
Banda de joasă frecvență acoperă frecvențele de la 30 KHz la 300KHz. De obicei, sistemele
R.F.I.D. de joasă frecvență funcționează la 125 KHz sau 134 KHz. Această bandă de frecvență oferă un interval scurt de citire de 10 cm și viteză de citire mai lentă decât frecvențele mai mar i ,
dar nu este foarte sensibil la interferențele cu unde radio.
Banda de înaltă frecvență variază de la 3 la 30 MHz. Majoritatea sistemelor R.F.I.D. de înaltă
frecvență funcționează la 13,56 MHz, cu intervale de citire între 10 cm și 1 m. Sistemele de înaltă frecvență au o sensibilitate moderată la interferențe.
Banda de frecvență ultra -înaltă acoperă intervalul de la 300 MHz la 3 GHz. Sistemele RAIN
R.F.I.D. respectă standardul UHF Gen2 și utilizează banda de la 860 la 960 MHz. Deși există o
anumită varia ție a frecvenței de la o regiune la alta, sistemele RAID R.F.I.D. în majoritatea țărilor
funcționează între 900 și 915 MHz.

2.4.6 Cuplajul transponder – cititor
Un aspect important în funcționarea sistemelor R.F.I.D. constă în tipul cuplajului transponder
– cititor. Acest cuplaj se realizează prin câmp magnetic, electromagnetic sau electric, în funcție de
distanța la sursa de câmp și natura sursei.
În acest caz intervine lungimea de undă a radiației λ :

𝜆𝜆=𝑐𝑐
𝑓𝑓 (1)

unde:

– c – este viteza de propagare în mediu (în vid 𝑐𝑐 0=3∗108 𝑚𝑚
𝑠𝑠, în substanță cu permitivitate ε r și
permeabilitate µ r viteza este 𝑐𝑐=𝑐𝑐0∗(𝜀𝜀𝑟𝑟∗ 𝜇𝜇𝑟𝑟)1
2

17
2.5 Analiza S.W.O.T.
Analiza S.W.O.T. este un acronim pentru punctele tari, punctele slabe, oportunități și
amenințări și totodată este o metodă de planificare structurată care evaluează cele patru elemente
ale unei organizații, unui proi ect, sau a unei afaceri. O analiză S.W.O.T. poate fi efectuată pentru o
companie, un produs, o persoană, o industrie, un loc sau în cazul nostru o tehnologie. Aceasta presupune specificarea obiectivului proiectului și identificarea factorilor interni și ex terni favorabili
și nefavorabili pentru atingerea obiectivului.
Identificarea celor patru puncte ale analizei S.W.O.T. este importantă deoarece acestea pot să
informeze pașii ulteriori în planificarea realizării obiectivului. În primul rând, factorii de de cizie ar
trebui să analizeze dacă obiectivul este realizabil, având în vedere cele patru puncte ale analizei
S.W.O.T.
Cele patru categorii ale analizei S.W.O.T. (S – Strenghts, W – Weaknesses, O – Opportunities,
T – Threats) pot fi definite astfel:
Strengths (puncte tari) – sunt caracteristicile afacerii /proiectului care îi conferă un avantaj față
de altele.
Weaknesses (puncte slabe) – sunt caracteristicile afacerii care plasează afacerea sau proiectul
într-un dezavantaj față de altele.
Opportunities (oportunități) – sunt elemente din mediul înconjurător pe care afacerea sau proiectul
le-ar putea exploata în avatajul său.
Threats (amenințări) – sunt elemente din mediul înconjurător care ar putea provoca probleme
pentru afacere sau proiect .

2.5.1 Analiza S.W.O.T. a tehnologiei R.F.I.D.
După ce R.F.I.D. -ul și analiza S.W.O.T. (Tabelul 2.1) au fost explicate, definiție, acronim și
ceea ce este R.F.I.D. și analiza S.W.O.T., acum se va demonstra din perspectiva tehnologiei R.F.I.D. care sunt punctel e tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările. Ea are un număr mare
de impacturi asupra tehnologiei, fie pozitiv, fie negativ, aplicat lanțului de distribuție al companiilor și comercianților cu amănuntul și chiar în supermarket.

18

Tabel 2 .1 – Analiza S.W.O.T. a tehnologiei R.F.I.D. .

Puncte tari

 Reduce costurile de operare
 Îmbunătă țește managementul lanțului de
aprovizionare prin computerizarea
proceselor manuale
 Crește veniturile
 Elimină costurile care ar fi utilizate în mod
normal pe stive de hârtie
 Reduce interven ția umană
 Nu trebuie să fie vizibil pentru a fi citit
 Scade furtul
 Ajută la eliminarea erorilor ș i a gre șelilor
 Durată mare de viață
 Poate crea un avantaj competitiv imens
 Permite ca cercetarea și dezvoltarea să
meargă în alte domenii ale tehnologiei
Puncte slabe

 Costuri scumpe (dar costurile descresc)
 Probleme de confiden țialitate

Oportunită ți

 Ieftinirea continuă a tehnologiilor bazat pe
etichete R.F.I.D.
 Standardizarea etichetelor conduce la
interoperabilitate între companii
 Abilitatea de a modifica sau de a scrie date
pe etichetă
Amenin țări

 Probleme de confiden țialitate/securitate
 Partajarea informa țiilor vitale cu furnizorii
 Viruși

19

2.5.2 Analiza S.W.O.T. a tehnologiei cu Cod de Bare
În Tabelul 2.2 este prezentată analiza S.W.O.T. a tehnologiei bazat pe coduri de bare .
Aceste două analize, analiza S.W.O.T. a tehnologiei R.F.I.D. și cea a tehnologiei cu cod de
bare au fost realizate pentru a realiza o comparaț ie între cele două tehnologii . Din analiza S.W.O.T.
a tehnologiei R.F.I.D. reiese că punctele tari și oportunită țile sunt mult mai multe decât punctele
slabe și amenin țările, lucru care arată că tehnologia R.F.I.D. este un succes pe piaț a din întreaga
lume .

Tabel 2 .2 – Analiza S.W.O.T. a tehnologiei Bar -Code .

Puncte tari

 Codurile de bare liniare pot fi citite de
multe tipuri de scanere
 Costuri reduse
 Sunt stabile și adoptate de mul ți utilizatori
finali
Puncte slabe

 Sistemul de coduri este unul , adică poate
scana numai un singur obiect la un
moment dat
 Nu are suficient spa țiu pentru un număr de
serie unic
 Dacă este înfăș urat, acoperit sau prăfuit
codul de bare nu poate fi citit
 Nu sunt criptate pentru securitate
 După imprimarea unui cod de bare nu se
poate schimba orientarea marcajelor
 Durată de via ță scăzută dacă acestea sunt
tipărite
 Imposibilitatea de recuperare a datelor în
cazul deteriorării a simbolului vertical

Oportunită ți

 Noi inova ții privind codurile de bare
(putere mai rapidă și conectivitate mai
bună la rețea)
 Cel mai utilizat sistem Auto- ID
 Posibilitatea de a prelungi durata de via ță
dacă acestea sunt gravate

Amenin țări

 Probleme de securitate
 Competitivitatea R.F.I.D.- ului

20

2.5.3 Comparație între tehnologia R.F.I.D. activă, R.F.I.D. pasivă și Codul de bare
Compara ția între tehnologia R.F.I.D. pasivă , tehnologia R.F.I.D. activă și tehnologia cu cod de
bare este prezentată sub formă tabelară în tabelul 2.3. Criteriile după care am realizat această
comparaț ie sunt următoarele: din punctul de vedere al datelor , costurilor , standardelor , duratei de
viață și distan ței de citire . Din această comparaț ie reiese faptul că tehnologia R.F.I.D. pasivă este
cea mai avantajoasă din toate punctele de vedere.
Tabelul 2.3 – Comparație între cele două tehnologii
Codul de bare R.F.I.D. activ R.F.I.D. pasiv
Modificarea
datelor Nu se pot modifica Se pot modifica Se pot modifica
Securitatea
datelor Securitate minimă Variază de la minim
la foarte sigur Securitate foarte sigură
Cantitate de
date Codurile de bare liniare pot
deține 8- 30 caractere; Alte
coduri de bare 2 -D pot
conține 7.200 de
numere Dețin până la 64KB Dețin până la 8 MB
Costuri Scăzute Medii Foarte mari
Standarde Stabil și agreat Evoluează la un standard
convenabil Proprietar și în evoluție
spre un nou standard
Durata
viață de Scurtă, dacă
gravat în metal nu este Nedefinită 3-5 ani, durata bateriei
Distanța
citire de Linia care se vede, 3 -5 pași Nu este necesar
contactul, distanță 50
pași Nu este necesar contactul,
distanță 100 metri și
înapoi

2.6 Managementul proiectelor R.F.I.D.

Pentru o implementare adecvată a tehnologiei R.F.I.D. este nevoie de o evaluare a cerințelor
sistemului pentru o aplicație specifică. Prezentarea tehnologiei R.F.I.D. către un client trebuie
livrată sub forma unui sistem specific nevoilor acestui a. Aceasta necesită o analiză exactă pentru
ca clientul să poată înțelege în ce constau riscurile, beneficiile și costurile pentru implementarea
unui sistem R.F.I.D.. Lucrul acesta este posibil de realizat numai printr -o strânsă colaborare
între beneficiar și un experimentat integrator de sistem. O firmă care implementează astfel de
sisteme trebuie ca înainte să realizeze o analiză preliminară asupra mediului de lucru. Pentru
asigurarea unei distanțe optime de citire, fără interferențe, cel care r ealizează un astfel de sistem
sau o aplicație dispune de alegerea și amplasarea cititoarelor și a Etichetelor.

21
Proiectele unui sistem R.F.I.D. care sunt prezentate către un client trebuie să conțină un design
conceptual care să ofere clientului o imagine d e ansamblu înainte de implementare. Cel care
prezintă oferta trebuie să fie capabil să prezinte un prototip care să demonstreze conceptele de bază
ale aplicației. Un astfel de prototip poate să fie un sistem pilot funcțional utilizat la scară mică, care
să poată fi extins în timp.
Justificarea costurilor unui sistem R.F.I.D.
Justificarea investiției într -un sistem R.F.I.D. este aproape la fel cu justificarea costurilor unor
cartele cu memorie de contact, tehnologiei cu cod de bare, identificarea cu amprent ă sau vizuală.
Toate acestea sunt tehnologii de identificare automată.
Atunci când investiția se justifică trebuie avute în vedere costurile totale ale întregului sistem
pe toată durata sa de viață. Spre exemplu, există tendința de a face comparație între costurile unei
etichete R.F.I.D. și a unei etichete cu cod de bare. Eticheta R.F.I.D. poate costa de zece ori mai
mult, însă diferența poate fi destul de mare. O imagine generală asupra întregului sistem R.F.I.D.
prezintă realitatea costurilor, R.F.I.D. fi ind o soluție ieftină pe termen lung datorită reutilizării
Etichetelor, astfel cheltuielile de întreținere a unui sistem cod de bare, R.F.I.D. sunt mici.

2.7 Standarde R.F.I.D.
Dezvoltarea standardelor s -a făcut sub directa coordonare a ISO (International Organization
for Standardisation), prin comitetele tehnice de specialitate.
Toate organizațiile de standardizare statale (precum STAS în Romania), își elaborează și
adaptează reglementările locale după standardele ISO.
Standardele ISO în dom eniul R.F.I.D. pot fi grupate în mai multe
categorii: Standarde ISO referitoare la marcarea și identificarea prin radio a animalelor.
Standarde ISO referitoare la cardurile inteligente fără contacte (contactless smart cards) utilizate ca și carduri bancare .
Standarde ISO referitoare la marcarea și identificarea containerelor.

Standarde ISO pentru marcarea uneltelor și dispozitivelor de strângere.
Standarde ISO referitoare la sistemele R.F.I.D. antifurt.
Standarde ISO referitoare la managementul articolelo r.
Dintre standardele relevante în domeniu, trebuie achiziționate și studiate următoarele:

22

ISO 15961: "R.F.I.D. pentru managementul articolelor: cititorul, comenzile funcționale pentru
etichete și sintaxă"
ISO 15962: "R.F.I.D. pentru managementul articolelor: sintaxa datelor"
ISO 15963: "Identificarea unică a etichetelor RF și Autoritatea de înregistrare și acordare a identificatorilor unici" Partea 1 -a: Sistemul de numerotare
Partea a 2 -a: Standarde procedurale
Partea a 3 -a: Utilizare a identificatorilor unici în circuite integrate
ISO 18000: "R.F.I.D. pentru managementul articolelor: interfața în aer"
Partea 1 -a: Parametrii generici pentru comunicarea prin intefața în aer pentru frecvențele universal
acceptate
Partea a 2 -a: Parametrii pentru comunicarea prin interfața în aer sub 135kHz
Partea a 3 -a: Parametrii pentru comunicarea prin interfață în aer la 13,56MHz
Partea a 4 -a: Parametrii pentru comunicarea prin interfață în aer la 2,45GHz
Partea a 5 -a: Parametrii pentru comunicarea prin interfață în aer la 5,8GHz
Partea a 6 -a: Parametrii pentru comunicarea prin interfață în aer în benzile UIF
ISO 18001: "Tehnologia informației – R.F.I.D. pentru managementul articolelor – cerințe de
aplicații"
În afară de ISO, în activitatea de standardizare a sistemelor R.F.I.D. sunt implicate și alte
organisme, printre care:
EAN – European Article Numbering Association și
UCC – Universal Code Council
care promovează standarde și alte activități de reglementare a R.F.I.D. în scopul creșterii
performanțelor și al reducerii costurilor.

23
3 Implementarea solu ției adoptate

3.1 Componente utilizate
Tehnologia R.F.I.D. reprezintă un sistem care transmite identitatea unui obiect către un
receptor folosind undele radio. Informa ția este preluată, înregistrată și prelucrată de către
calculator .
În continuare sunt detaliate componentele pe care le- am utilizat în realizarea a plica ției:
– Placă Arduino UNO R3
– Modul R.F.I.D. PN532: cartelă ș i tag R.F.I.D., pin headeri, placă PN532, fire jumper.
– LCD Keypad Shield cu display 16×02 si 6 butoane
– Servo motor SG90
– 2 leduri albe
– 2 rezisten țe de 220 Ω

3.1.1 Placa de dezvoltare Arduino UNO R3

Figura 3.1 – Placă de dezvoltare Arduino UNO R3

Aceasta este placa Arduino UNO R3 . În plus fa ță de toate caracteristicile plăcii anterioare,
UNO R3 utilizează acum un A tmega328P ce permite rate de transfer mai rapide ș i mai multă
memorie . Nu sunt necesare drivere pentru Linux sau Mac (este necesar un fi șier inf pentru
Windows ș i inclus în IDE Arduino) .
UNO R3 adaugă de asemenea pinii SDA ș i SCL lângă AREF . În plus , în apropierea pinului

24

RESET se află doi pini noi . Unul este IOREF care permite shield -urilor să se adapteze la tensiunea
furnizată de placă. Celălalt nu este conectat și este rezervat pentru scopuri viitoare. UNO R3
funcționează cu toate shield -urile existente , dar se poa te adapta la shield -uri noi care folosesc aceș ti
pini suplimentari.
Arduino este o platformă open- source de calcul fizic, bazată pe o placă de intrare/ieș ire simplă
și un mediu de dezvoltare care implementează limba de procesare/cablare. Arduino poate fi f olosită
pentru a dezvolta obiecte interactiv independente sau poate fi conectată la software pe computer .

3.1.2 Cititor R.F.I.D.

Figura 3.2 – Cititor R.F.I.D. – PN532

Cititorul R.F.I.D. are conectată o antenă pentru a fi posibilă recepția și transmisia datelor.
Antena poate fi integrată în carcasa cititorului sau poate fi separată. În cazul cititorului PN532,
antena este integrată în carcasa acestuia. Cititorul emite continuu un câmp electromagnetic,
așteptând răspunsul transmis de la etichetele care trec prin acel câmp de radiofrecvență
(electromagnetic) dintr -o zonă bine stabilită. Eticheta primește energia transmisă de către cititor și
o refolosește pentru a transmite codul său de identificare și informațiile care au fost progra mate în
memoria sa.
Un cititor primește semnalul etichetei prin antena, decodează semnalul și trimite informațiile
către sistemul de computer gazdă. Cititorul nu numai că generează semnalul care iese prin antenă în spațiu, dar și ascultă pentru un răspuns de la etichetă.
Cititorul R.F.I.D. este la fel ca o mașină de cod Morse de înaltă tehnologie, dar în loc de puncte
și liniuțe Lone Ranger care ar fi putut asculta, cititorul R.F.I.D. transmite și primește unde analogice
și apoi le transformă într -un șir de zero și unu, biți de informație digitală.
În funcție de aplicație, există cititoare R.F.I.D. fixe (staționare) sau portabile. Cititoarele
portabile funcționează pe distanțe de citire între 1 metru și 4 metri ( Bluetooth, conectare Wireless,
etc), iar cititoarele fixe sau staționare asigură distanț e mai mari de citire, până la 10 metri.

25

Cititoarele R.F.I.D. se găsesc sub diferite forme, dimensiuni și poziționări. Acestea pot fi
instalate: sub podea, pe tavan, în dreptul unei uși de depozit, pe motostivuitoare, etc.

Figura 3.3 – Modul de funcționare al unui sistem R.F.I.D.
Sursa: www.rria.ici.ro

3.1.3 Etichetă R.F.I.D.
O etichetă R.F.I.D. este alcătuită din două părți de bază: cipul sau circuitul integrat și antena.
Cipul este un computer mic care stochează o serie de numere unice. Cipul are de asemenea, logica
de a- și spune singur ce trebuie să facă atunci când este în apropierea unui cititor. Antena permite
cipului să primească energie și să comunice, permițând etichetei R.F.I.D. să facă schimb de date cu
cititorul.
Unele etichete sunt etichete active, deoarece o baterie le transmite energie să comunice. Însă
cele mai multe etichete produse astăzi sunt etichete pasive. Aceasta însemnând că ele comunică
atunci când se află în prezența unui cititor. Fiind în prezența unui cititor îns eamnă că ele stau într –
un câmp electromagnetic, iar atunci când o etichetă pasivă intră într -un câmp electric sau magnetic,
eticheta atrage suficientă energie din acel domeniu de putere și poate difuza informațiile sale. Tipul
de comunicare care permite acest schimb se numește backscatter. Cititorul trimite undele
electromagnetice la o anumită frecvență. Aceste unde lovesc eticheta R.F.I.D., iar apoi eticheta
“împrăștie înapoi “ undele la o frecvență diferită de informația chipului codată în acele unde
backscatter.

Figura 3.4

26

Avantajele etichetelor R.F.I.D.
• Etichetele R.F.I.D. nu necesită contact direct pentru a func ționa, sunt robuste și
nu necesită întreținere;
• Viteza de citire a informa ției este mare;
• Unele tipuri de etichete pot fi rescrise;
• Prin reutilizare , prețul acestor etichete scade considerabil;
• Pot fi amplasate oriunde , unele se pot integra în obiectele pe care le deservesc;
• Nu necesită condi ții speciale de mediu;
• Citirea se poate face prin straturi de materiale nemetalice ( carton , lemn , plastic , etc.)
• Citirea unei etichete de proximitate se face fără erori , datorită sistemelor de verificare
încorporate;
• Etichetele pasive au o durată de func ționare nelimitată;
• Etichetele sunt aproape imposibil de falsificat;
• Etichetele cu scriere și citire pot fi inteligente (includ procesări de date , cum ar fi cele
pentru căr țile de credit);
• Etichetele pot stoca cantită ți mari de date , datorită memoriei interne .

3.1.4 Servo motor SG90

Figura 3.5 – Servo motor SG90 Acest mini servo motor SG90 este proiectat special pentru aplicații de mică putere. În proiectul
meu, acest mini servo motor SG90 a fost folosit cu scopul de a simula accesul în camera
utilizatorului.

27

3.1.5 LCD Keypad Shield cu display

Figura 3.6 – LCD Keypad Shield cu display 16×02 cu 6 butoane

LCD Keypad Shield a fost dezvoltat pentru plăcile compatibile arduino, permițând
utilizatorului o interfață mai ușoară și mai prietenoasă. Permite accesul rapid la meniu prin butonul
select , având și altele cum ar fi jos, sus, stânga , dreapta cât și un b uton de reset. Dispune de un
display LCD 1 6×02

3.1.6 Led-uri

Am folosit 2 led -uri albe pentru a simula în proiectul meu deschiderea camerei și am mai folosit pentru
cele 2 led -uri încă 2 rezistențe de 220Ω pentru a limita curentul ce trece să nu le ardă.

3.1.7 Fire jumper

Figura 3.7 – Fire jumper

Aceste fire jumper le -am folosit la realizarea legăturilor dintre cititor, placa de dezvoltare
Arduino UNO R3, servo motor SG90 și celor 2 leduri albe.

28

3.2 Aplica ție
Prin aplica ția pe care o voi prezenta se urmăreș te permitarea accesului utilizatorului în
„cameră” cu ajutorul e tichetelor R.F.I.D. prin Arduino UNO R3 și modulul R.F.I.D. PN532, iar
dacă este permisă intrarea, servo motorul SG90 să simuleze deschiderea camerei prin mișcarea
paletei atașate și a led -ului care indică camera în care a fost permis accesul și să afișeze un mesaj
de întâmpinare pe LCD Keypad Shield predefinit cât și în ce cameră a fost permis accesul, după caz. Această aplicaț ie se realizează pri n conexiunea cititorului R.F.I.D. la placa Arduino cu ajutorul
firelor jumper , a servo motorului SG90, a celor 2 led- uri cu cele 2 rezistențe cât si cu LCD Keypad
Shield pentru afișarea informațiilor necesare. Conexiunea plăcii Arduino cu cititorul R.F.I.D. se
face prin pinii analogici și digitali ai plăcii Arduino . Conexiunea servo motorului SG90 se face la
pinii digitali ai plăcii Arduino, la fel și cele 2 led -uri albe.
Aplica ția funcț ionează corect abia în momentul în care este scris codul în programul Arduino
IDE. În cele două func ții principale ale codului setup () respectiv loop() , trebuie specificat folosind
instrucțiuni și sintaxe din limbajul de programare C ceea ce ne dorim să avem ca rezultat. În cazul
acestei aplicații rezultatele vor fi introducerea și recunoașterea Etichetelor sub denumirea de
„cameră”.

3.2.1 Arduino UNO R3
Arduino UNO este o placă de dezvoltare bazată pe microcontrolerul ATmega328P, care are:
6 pini pentru semnal analogic ( numerotați de la A0 la A5), 14 pini digitali de intrare/ieșire ( din care 6 pot fi utilizate ca ieșiri PWM), o secțiune de pini notată POWER, un oscilator cu quart de
20 MHz, o conexiune USB, o mufă de alimentare și un buton de resetare.

29

Figura 3.8 – Descriere Arduino UNO R3

3.2.1.1 Pinii de conectare
Pinii analogici

Fiecare dintre cei 6 pini pentru semnal analogic poate furniza o rezoluție de 10 biți ( maxim
1024 de valori diferite). Anumiți pini au funcțiile suplimentare descrise mai jos:

1. A0 – standard analog pin
2. A1 – standard analog pin
3. A2 – standard analog pin

Mufă ISCP
6 intrări analogice
Intrări/ieșiri digitale din
care 6 PWM
Microcontroler
ATMEGA328P
Quartz de 20 MHz
Alimentare
Buton de reset Programare + comunicare
serială pe USB

30
4. A3 – standard anaog pin
5. A4 (SDA) suportă comunicarea prin două fire I2C (I -two-C) sau TWI (Two wire
interface). Pinul acesta este folosit pentru SDA (Serial Data) la TWI.
6. A5 ( SCL) identic cu pinul 4, doar că acest pin este folosit pentru SCL (Serial Clock) la
TWI.

Pinii digitali

Pinii digitali de intrare/ieșire operează la o tensiune de maxim 5 volți. În afară de semnalul
standard I/O, mai sunt și pini cu alte funcții specializate:
 0 (serial) RX – pin serial, utilizat deseori pentru recepția datelor seriale asincro ne
 1 (serial) TX – pin serial, utilizat pentru trimiterea datelor asincrone (ieșire – TX)
 2 (External Interrupts) întrerupere externă – pin care se poate configura pentru a
declanșa o întrerupere la o valoare mică, un front crescător sau descrescător, sau o
schimbare în valoare
 3 (External Interrupts + PWM) – identic cu pinul 2
 4 (I/O) – pin standard de intrare/ieșire
 5 (PWM) – poate furniza control de ieșire pe 8 biți pentru controlul PWM
 6 (PWM) – identic cu pinul 5
 7 (I/O) – pin standar d de intrare/ieșire
 8 (I/O) – pin standard de intrare/ ieșire
 9 (PWM)
 10 ( PWM + SPI) – suportă comunicarea prin interfața serială ; SPI -ul are patru
semnale logice specifice, iar acest pin se folosește pentru SS (Slave Select)
 11 ( PWM + SPI) – siportă SPI, iar acest pin se folosește pentru MOSI – Master
Output, Slave Input (output din master)
 12 (SPI) – suportă SPI, iar acest pin se folosește pentru MISO – Master Input, Slave
Output (output din slave)
 13 ( LED + SPI) – suportă SPI, iar acest pin se folosește pentru SCK – Ceas serial
( output din master); pe placă este încorporat un led care este conectat la acest pin
 14 (GND) – împământare; aici se pune negativul
 15 (AREF) – Analog REFference pin – este utilizat pentru tensiunea de referință la
intrările analogice
 16 (SDA) – comunicare I2S
 17 (SCL) – comunicare I2S

31

Pinii de curent

Pinii din secțiunea POWER au următoarele funcționalități:
 Vin – intrarea pentru tensiune din sursa externă
 GND – negativul pentru tensiune din sursa externă
 GND – negativ
 5V – ieșire pentru piesele și componentele montate la Arduino
 3,3V – ieșire pentru piesele și senzorii care se alimentează la această tensiune
 RESET – pin care se poate seta pe LOW pentru a reseta controlerul de la Arduino
 5V REF – pin folosit de unele shield -uri ca referință pentru a se comuta automat la
tensiunea furnizată de placa Arduino ( 5V sau 3,3V); în cazul aplicației noastre 3,3V
 Pinul 8 este un pin neconectat

3.2.1.2 Microcontroller- ul
Microcontroller -ul Atmega stă la baza oricărei plăci Arduino, este creierul plăcuței și prin el
programăm placa să facă să facă tot ce dorim.
La Arduino UNO R3 este modelul ATmega328. Acesta are 32KB memorie flash care poate
fi programată. Are de asemenea 2 KB SRAM și 1 KB EEPROM.

3.2.1.3 Mufa de conectare USB

Figura 3.10

Placa Arduino se poate conecta la un calculator cu ajutorul mufei USB de tip A. Aceasta se
conectează pentru a -l programa sau a vedea informații trimise de microcontroller.
De asemenea placa Arduino se poate alimenta prin USB.

32

3.2.1.4 Alimentarea
Placa Arduino poate fi alimentată prin USB, direct de la priză (cu adaptor de curent continuu) sau
de la baterie prin intermediul unei mufe jack.

3.2.1.5 Conectorul ISCP
Acest conector poate fi folosit pentru comunicare SPI cu un shield Ethernet sau pentru
programarea bootloaderului.

3.2.1.6 Butonul de reset

Acest buton resetează Arduino, repornind programul încărcat în memoria chip- ului.

3.2.2 Modulul R.F.I.D. PN532

Figura 3.11 – Modul R.F.I.D. PN532
Sursa: www.amazon.com

Modulul R.F.I.D. este bazat pe circuitul integrat PN532, un circuit pentru scrierea și citirea
cardurilor cu frecvența de 13,56 MHz.
Tensiunea de alimentare a acestui modul R.F.I.D. este de 3,3 volți, c urentul idle este 10 -13 mili
amperi, curentul de sleep este 80 de micro amperi, iar curentul maxim este de 30 mili amperi.
Cardurile suportate de către PN532 sunt S50, S70, UltraLight, Pro și Desfire.
Scrie sau citește date pe S50 sau S70
Cu acest Mod ul R.F.I.D. și cu placa de dezvoltare Arduino am încercat să construiesc un mic
sistem de acces .

33

Serial
monitor
Fereastra unde
apar erorile
Open
New
Save
Upload
Verify
3.2.3 Mediul de programare Arduino

Figura 3.12 – Arduino Sketch 1.8.2
Software -ul open- source Arduino IDE facilitează scrierea codului și încărcarea acestuia în
plăcuță. Se execută pe Windows, Mac OS X și Linux. Mediul este scris în C și este bazat pe
procesare și alte programe cu sursă deschisă.
Acest software poate fi folosit cu orice placă Arduino.
Interfață Arduino IDE conține 6 butoane și o fereastră unde apar erorile. Cele 6 butoane sunt:
Verify – cu ajutorul acestui buton verificăm corectitudinea codului;
Upload – acest buton ne ajută să încărcăm codul pe placă pentru a vedea dacă există sau nu erori;
New – este butonul pe care îl folosim atunci când dorim să creem un nou proiect;
Open – este butonul cu care putem deschide un proiect deja existent;
Save – cu acest buton salvăm proiectul;
Serial Monitor – apăsând acest buton se deschide o fereastră în care apar rezultatele scrise în cod;
Există 3 zone ale programului:
Zona înainte de comanda void setup() unde se pot defini librăriile pentru diferiți senzori,
constantele, variabilele și tot f elul de obiecte care vor fi folosite pe parcursul programului.
Zona din setup() – între acoladele setup -ului se pun instrucțiunile care vor fi rulate o singură
dată la pornirea plăcii Arduino. Aici intră inițializarea senzorilor, a diferitelor clase de funcții sau
orice fel de instrucțiuni.

34
Zona loop() – între acoladele loop -ului vom avea instrucțiunile ce vor rula la nesfârșit, atata
timp cât Arduino este alimentat.

3.2.3.1 Programarea Arduino în C
Modelul de programare pe care se bazează C presupune ca programatorul să știe exact ce vrea
să facă și să știe să folosească limbajul C pentru a obține acel lucru.
Limbajul C are anumite avantaje și dezavantaje:
• Este foarte flexibil, o secvență poate fi codificată în mai multe moduri, el executând aceeași
funcție;
• Permite o scriere compactă, instrucțiunile pot fi scrise pe aceeași rând, în să acest lucru nu
este recomandat deoarece codul devine greu de verificat;
• Programul poate fi scris într -o manieră de pseudocod (gr. pseudo=fals), conceperea
algoritmilor fiind mult mai ușoară și eficientă.
C este folosit în general în proiecte de mici dimensiuni unde se pune accent pe performanța
codului, de exemplu Programarea microcontrolerelor. Limbajul C este un limbaj de programare
foarte influent și în același timp foarte popular. Pentru a realiza un program în C este nevoie de un
program pentru scri erea codului (editor de text) și de un compilator. Compilatorul este un software
care transformă codul scris în C (limbaj înțeles de noi) în cod binar (limbaj înțeles de calculator).
Compilarea unui program constă în verificarea codului, transformarea lui în cod binar și crearea
unui executabil în urma compilării programului.
Un program C este alcătuit din una sau mai multe funcții.
Limbajul folosit pentru programarea microcontroler -ului Arduino este o variantă simplificată a
limbajului C/C++, ameliorată cu bibliotecile specifice platformei Arduino ( Servo.h, 2Wire.h, nfc.h,
EEPROM.h, LiquidCrystal.h).
Funcțiile pe care le folosim sunt funcțiile setup() și loop() . Aceste două funcții trebuie să fie
prezente în orice program. Funcția setup() este executată o singură dată, la inițializarea plăcii, iar
funcția loop() se execută la infinit fără pauză.

35

3.2.4 Pași parcurși în realizarea aplicației
În realizarea aplicației “A naliza dispozitivului de R.F.I.D. de tip PN532” am parcurs niște pași.
Prima dată mi- am achiziționat toate componentele necesare realizării aplicației, componente
descrise în subcapitolul 3.1. După ce am avut toate componentele am început să construiesc
circuitul și să conectez placa Arduino cu cititorul R.F.I.D , led-urile albe, rezistențele pentru cele 2
led-uri cât și LCD Keypad Shield și servo motorul SG90 pentru simularea deschiderii încăperii.
Am realizat conexiunea folosind schema de mai jos:

Figura 3.13 – Schema aplicației

3.2.4.1 Cititor R.F.I.D. conectat la Arduino UNO

Cititor R.F.I.D. Arduino UNO
SCL ………………………….. SCL
SDA ………………………… SDA
5V……………………………..VCC
GND. ……………………….. GND

36

3.2.4.2 Servo motor SG90 conectat la Arduino UNO

Servo motor SG90 Arduino UNO
Signal ……………………….. D3
5V……………………………..VCC
GND……………………………..GND

3.2.4.3 Led-uri albe

Leduri albe Arduino UNO
+………………………………D12
+……………………………D13
R 220 Ω …………………..GND
R 220 Ω ………………GND
– ………………………………..GND
– …………………………………GND
După realizarea tuturor conexiunilor, am conectat placa Arduino la calculator prin cablul USB
de tip A și am deschis programul Arduino IDE.
Primul lucru pe care trebuie să îl facem atunci când deschidem IDE este să alegem placa pe
care o folosim. Acest lucru îl facem în Tools –>Board, în cazul meu am ales Tools –> Board –>
Arduino UNO.
Pasul doi este acela de a alege pe ce port comunică Arduino cu calculatorul. Portul se alege din
Tools –> S erial Port –> COM 4, deoarece în cazul meu portul prin care placa comunică cu
calculatorul se numește COM 4.
Pasul trei a fost să încarc librării pentru arduino pentru a putea comunica cu placa LCD Keypad
Shield, cu servo motor SG90 etc.
Librăriile folosite sunt:
o 2Wire.h
o nfc.h (pentru cititorul de carduri)
o Servo.h (pentru Servo motor SG90)
o LiquidCrystal.h (pentru LCD Keypad Shield)
o EEPROM.h (pentru salvare în memoria cardului)

După acești pași am început să programez aplicația.

37

3.2.5 Cum funcționează codul aplicației
Inițializa rea librăriilor

În această parte din program s unt incluse librăriile ce vor fi folosite în Arduino Sketch, fiind
necesare pentru a putea fi citite și compilate corespunzător.

Definirea butoanelor

Funcții / variabile

38

39

40

41

42

43

44

45

46

3.2.6 Procedură de utilizare aplicație

Meniul Principal

– Afișează mesajul „Bun a ziua!”

Figura 3.14

– Când o cartelă sau tag este apropiat de cititorul PN532, se afișează codul acestuia și camera la care
este permis accesul cu mesajul „Camera 1” sau „Camera 2 ”, servo motorul simulând deschiderea prin
mișcarea paletei atașate cât și iluminatul led -ului aferent camerei . În acest caz, pentru „Camera 1” s –
a permis accesul, afișând pe display camera unde s -a permis accesul, led -ul corespunzător camerei 1
a luminat cât și servo motorul SG90 a simulat deschiderea prin mișcarea paletei

Figura 3.15

47

– În cazul în care tag -ul sau cartela nu are acces pentru o încăpere, va afișa „Acces interzis!”

Figura 3.16

– De pe butonul SELECT se poate intra în meniu

Setările

– De pe această pagină se poate alege dacă vrem să adăugăm un card nou sau vrem să ștergem un card
existent

Figura 3.17

48

– De pe butoanele UP/DOWN selectăm submeniul dorit
– De pe butonul LEFT ne întoarcem în meniul anterior
– De pe butonul SELECT/RIGHT avansăm în submeniul selectat

Adăugarea de carduri noi
– De pe această pagină selectăm numărul cardului pe care vrem să îl adăugăm/rescriem

Figura 3.18
– De pe butoanele „UP / DOWN” selectăm cardul dorit
– De pe butonul „LEFT” ne întoarcem în meniul anterior
– De pe butonul „SELECT/RIGHT” adăugăm/rescriem cardul select at
– După apăsarea butonului „SELECT/RIGHT” trecem la apropierea unui card, apoi pe ecran este
afișat mesajul “Card adaugat”

Figura 3.19

49

Ștergerea carduri lor

– De pe această pagină selectăm numărul cardului pe care dorim să -l ștergem

Figura 3.20
– De pe butoanele „UP / DOWN” selectăm cardul dorit
– De pe butonul „LEFT” ne întoarcem în meniul anterior
– De pe butonul „SELECT/RIGHT” ș tergem cardul selectat

Figura 3.21

50
4 Concluzii

Această lucrare cu titlul “Analiza dispozitivului de R.F.I.D. de tip PN532” prezintă o imagine
de ansamblu a structurii sistemelor R.F.I.D. ( Radio Frequency Identification) , istoricul tehnologiei
R.F.I.D., componentele de bază ale unui sistem R.F.I.D. și a benzilor de frecven ță radio folosite de
tehnologia R.F.I.D.. Pe parcursul lucrării se găsesc informaț ii legate de placa Arduino, modul de
conectare a unui cititor R.F.I.D. la placa Arduino, modul de conectare al unui servo motor pentru
a simula deschiderea unei încăperi, conectarea unui LCD pentru a putea fi mai ușor pentru utilizator
cât și mediul de programare Arduino.
În primul capitol a l acestei lucrări este definită tehnologia R.F.I.D. ca fiind o metodă de
identificare automată , o tehnologie care utilizează comunica țiile de radio frecven ță pentru
identificarea și stocarea datelor , precum și modul de func ționare a acestei tehnologii , este prezentat
un scurt istoric al tehnologiei R.F.I.D., dar și istoricul plăcii Arduino care face ca aplicaț ia care este
prezentată în capitolul 3 al acestei lucrări să poată fi în țeleasă. Tot în capitolul 1 sunt descrise pe
scurt câteva aplicaț ii care au fo st realizate folosind tehnologia R.F.I.D., modul în care acestea
funcționează și felul în care acestea sunt eficiente nefiind nevoie de interven ția în mod frecvent a
oamenilor .
În capitolul 2 al acestei lucrări sunt prezentate fundamente teoretice referitoare la sistemele
R.F.I.D., structura sistemelor R.F.I.D., tipuri de frecvenț ă, dar și plăcile cu care poate fi
implementat un astfel de sistem. La începutul capitolului este pre zentat Arduino ca fiind o
companie care se ocupă de hardware și software de calculator ș i una dintre cele mai simplu de
utilizat platforme cu microcontroller . În continuarea prezentării Arduino sunt descrise câteva dintre
plăcile pentru sisteme înglobate .
Referitor la frecven ța de operare a sistemelor R.F.I.D., după cum este prezentat și în lucrare ,
există trei tipuri de frecven țe: banda de frecven ță joasă, banda de înaltă frecven ță și banda de
frecven ță ultra -înaltă .
Ca și parte economică am optat pentru o analiză S.W.O.T., o compara ție între cele două tipuri
de tehnologii , R.F.I.D. și tehnologia cu cod de bare și o justificare a costurilor . Compara ția între
tehnologia cu cod de bare , tehnologia R.F.I.D. activă și tehnologia R.F.I.D. pasivă , este realizată
din punctul de vedere al datelor , costurilor , standardelor , duratei de via ță și distan ței de citire . Din
această comparaț ie reiese faptul că tehnologia R.F.I.D. pasivă este cea mai avantajoasă din toate
punctele de vedere. Referitor la justificarea costurilor pot spune că atunci când investi ția se justifică
trebuie avute în vedere costurile totale ale întregului sistem pe toată durata sa de via ță. O imagine
generală asupra întregului sistem R.F.I.D. prezintă realitatea costurilor , R.F.I.D. fiind o soluț ie

51
ieftină pe termen lung datorită reutilizării tag-urilor .
În capitolul 3 al acestei lucrări este prezentat și explicat modul în care soluț ia a fost
implementată , componentele care au fost utilizate, placa Arduino specifică folosită în crearea
aplicaț iei, mediul de programare Arduino ș i pașii care au fost parcur și în realizarea aplicaț iei pentru
a simula accesul într-o încăpere folosind R.F.I.D., Arduino, servo motor SG90, LCD Keypad Shield
și a 2 led -uri. La începutul capitolului sunt prezentate componentele utilizate în crearea aplicaț iei,
urmate de prezentarea mediului de programare Arduino, limbajul de programare în C .
Mediul de programare în care s -a lucrat este Arduino IDE ș i s-a realizat un program c are
permite și simulează accesul utilizatorului într -o anumită încăpere pe baza R.F.I.D. Aplica ția
comunică prin portul serial cu un calculator și transmite mesaje în cazul în care a fost identificat
un utilizator din baza de date .
Am arătat că un utiliza tor dacă are cartela înregistrată, îi este permis accesul și este notificat
printr -un mesaj afișat pe LCD, aprinderea led -ului corespunzător încăperii dar și prin mișcarea
paletei atașate servo motorului.
Rezultatele ob ținute , precum datele tehnice și cele economice care se regăsesc în această
lucrare demonstrează că tehnologia R.F.I.D. este într -o continuă dezvoltare , poate reduce în mod
semnificativ costurile cu personalul ș i este o tehnologie care se poate adapta atât în domeniul tehnic,
cât și în comer ț sau chiar via ța de zi cu zi .

52
5 Bibliografie

E. Balaure, “Sisteme și echipamente de comandă numerică”, Editura Tehnică, 1987.
L. Morar, “Comanda numerică a mașinilor unelte”, Institutul Politehnic Cluj -Napoca, 1985.
D. Popovici, “ Comanda numerică a acționărilor electrice”, Politehnica, 2002.
– https://lagunatools.com/cnc/iq -series/iq -24-36-cnc/
https://stor e.arduino.cc/arduino- uno-rev3
ATMEGA328 Datasheet – ATMEL Corporation
https://faculty -web.msoe.edu/hornick/Courses/ce2800/index.htm
https://www.mmsonline.com/articles/key -cnc-concept-1the-fundamentals -of-cnc
AVR130: Setup and Use of AVR Timers – ATMEL Corporation
G and M Programming for CNC Milling Machines – Denford Limited
Secrets of 5 -axis Machining – Karlo Apro
https://www .vectric.com/products/cut3d
http://cs.engineering.upm.ro/Aquila/stud/Profesor/Dulau%20Mircea/Ingineria_sistemelor_automate_I/Curs
_ISA_I/capitol1.pdf
https://www.scribd.com/doc/24853156/Sisteme -de-Automatizare
http://cs.engineering.upm.ro/Aquila/stud/Prof esor/Dulau%20Mircea/Ingineria_sistemelor_automate_I/Curs
_ISA_I/capitol3.pdf
http://webdiis.unizar.es/~cmahulea/papers/Pastravanu_Aplicatii_retele_Petri.pdf
Christos G. Cassandras, Stéphane Lafortune, Introduction to discrete event systems, second edition Springer Science & Business Media, 2010
Dulău Mircea și Adrian Gligor, Introducere în ingineria sistemelor automate, Editura Universității “Petru
Maior” Târgu -Mureș, 2015
Păstrăvanu Octavian, Mihaela Matcovschi, Cristian Mahulea, Aplicații ale Rețelelor Petri în Studierea
Sistemelor cu Evenimente Discrete, Editura Gh. Asachi, Iași, 2002
Christos G. Cassandras, Stéphane Lafortune, Introduction to discrete event systems, second edition Springer
Science & Business Media, 2010
Prof. Dr. Ing. Aștilean Adina , Sisteme cu Evenimente Discrete, lucrări laborator Universitatea Tehnică din
Cluj-Napoca
Prof. Dr. ing. Octavian Prostean, Sisteme cu evenimente discrete, lucrări laborator Universitatea Politehnica
Timisoara Automatica și Calculatoare.
[Online]. Available: https://www.quotes.net/quote/19678.
E. M. Crăciunescu V, Modele de optimizare a folosirii utilajelor, București: Editura Politică, 1975.

53
R. G. Carabulea A, Optimizarea conducerii sistemelor industriale, Editura Didactică și Pedagogică , 1976.
C. I, Optimizarea deciziilor în investiții, București: Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1975.
G. D, Concepția proceselor de prelucrare mecanică, Editura Politehnică, 2005.
B. I, Managementul producției, Eurostampa, 2006.
C. D, Manual de inginerie economică, Editura Dacia, 2002.
B. M, Managementul inovației, Editura Eficient, 1997. I. Foriș, Ingineria sistemelor de producție, Reprografia Universității Transilvania , 2002.

C. G, Îndrumător pentru tehnologia brânzeturilor, București: Editura Tehnică, 1980.
[Online]. Available: http://mirdatod.ro/.
[Online].Available:
http://www.companiadeconsultanta.ro/index.php?option=com_content&view=article&id =55&Itemid=78.
[Online]. Available: http://www.lrqa.ro/standarde -si-scheme/fssc22000/.
[Online]. Available: https://metalglobal.ro/produs/carucior -pentru- transport -industrial -8/.
[Online]. Available: https://www.duijndam- machines.com/ro/machines/49404/conveior -de-transportat -650-
x-35-cm/.
[Online].Available:
https://www.sfera.com.ro/instalatii_ridicat/manipulare_marfa/stivuitor_electric.
M. L, Managementul calității, Petru Maior University Press, 2014.
M. S, Ingineria sistemelor de producție, Universitatea Petru Maior, 2015.
S. S, Tehnologia laptelui și produselor lactate, Editura Tehnică București, 2000.
T. A, Fabricarea brânzeturilor, București, 2004.
K. V, Cheese and fermend milk foods, Brothers, 2001.
V. T, Utilaje în industria alimentară, Risoprint, 2009.
R. O, Principii și met ode de optimizare a exploatării mașinilor, București: Editura Militară, 1970.
I. C, Probleme de optimizare și algoritmi de aproximare a soluțiilor, București: Editura
Academiei Republicii Socialiste România, 1980.