1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3 2. Ce… [627337]

Universitatea POLITEHNICA București
Facultatea Automatică și Calculatoare
Departamentul Automatică și Informatică Industrială

MANAGEMENTUL RISCULUI
SISTEMELOR DE EMAIL

Student: [anonimizat] 20 20

2 Cuprins

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
2. Ce este r iscul? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
3. Surse de risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… x
4. Atribu ții și responsabilită ți ………………………….. ………………………….. ……………………….. x
5. Planificarea managementului riscului ………………………….. ………………………….. ……….. x
6. Identificarea riscurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. x
7. Analiza calitativă a riscului ………………………….. ………………………….. ………………………. x
8. Analiza cantitativă a riscului ………………………….. ………………………….. …………………….. x
9. Răspunsul la risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. x
10. Controlul riscului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. x
11. Studiu de caz – Serviciul de mail în UPB ………………………….. ………………………….. …. x
12. Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… x
13. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… x

3
1. Introducere
În economia globală de astăzi, nu se mai poate vorbi despre riscuri izolate,
delimitate de mediul economic local sau național , din moment ce r amificațiile contractuale
se extind peste granițele culturale și etnice. O dată cu intrarea României în comun itatea
Europeană și cu necesitatea adaptării mediului economic românesc la normele de pi ață ale
ceste ia, apare clar nece sitatea unei a nalize de risc în toate domeniile economice.
Termenul risc poate fi întâlnit cu accepțiuni adeseori diferite, în surse mitologice,
în literatură sau drept, în lucrări tehnice sau econo mice. Astfel , riscul contrac tual este tratat
încă în dreptul roman, dar o teorie comprehensiv ă a obli gațiilor juridice se dezvoltă abia în
secolul XIX. În economie importanța riscului și incertitudinii începe să fie recunoscută
abia în primele de cenii ale secolului XX.
Termenul de risk management este un termen relativ nou, domeniul de activitate
fiind recunoscut abia în jurul anului 19 30, când conce ptul de risc manage ment și termenii
de ref erință asociați au fost defini ți pentru prima dată . În căutarea unei atmosfere de
relaxare și lin iște economică s-a născut și s -a dezvoltat managementul riscului ca știi nță
nouă , menită pentru înc eput să elibereze gândirea agentului economic de teroarea p ierderii
iminen te. Deci putem spune că necesitatea câmpului de activitatea luat a luat naștere din
nevoia de a avea funcționalitate exclusiv economică, cu o singură grijă, și anume profitul.
În acest scop, mai toate s ocietățile come rciale și -au angajat consultanți de risc sau au
înființat, după caz, depa rtamente de management al as igurărilor .

4 Figura 1. Ideea riscului
Drept categ orie economică, riscul reprezintă un eveniment care poate avea loc sau
nu. Adică o probabili tate că evenimentul preconizat va avea loc sau nu în urma acțiunii
anumitor factori sau împrejurări. Ca rezultat al îndepl inirii ace stui eveniment, consecin țele
pot fi de trei tipuri:
1. negative – ce se manifestă prin daun ă, eșec, faliment, p ierdere;
2. zero – prin care nu se obține nici pierdere, nici câștig;
3. pozitive – ce se manifestă prin câștig, beneficii etc.
Identificarea riscu rilor presupune sta bilirea acelor categorii de riscuri pe care
decidenții estimează că se pot produc e și a evenimentelor care pot fi pro vocate în cazul
materia lizării acestora. Este o etap ă foarte importantă, întrucât igno rarea unui r isc sau
neidentificarea lui poate a vea consecințe gra ve pentru întreprindere. Astfel, i dentificarea
riscului devine primul pas în desfășurarea unei afaceri pe baze conștiente, responsabile,
înțelegând prin asta procesul prin care în mod continuu și sistematic se identifică
expunerile la fact ori potențiali dăun ători.
Lucrarea de faț ă își propune identificarea principalelor riscuri existente la nivelul
serviciilor de email din cadrul Universit ății Politehnica București. În cad rul UPB există
nenumă rate servere de email configurate de către persoane mai mult s au mai puțin apte
pentru a proiecta și a implementa un astfel de ser viciu, având în vedere toate aspectele
legate de performan ță, cost, administrare , cât și r iscul care poa te apărea în dezvoltarea și
implementarea acest serviciu.
2. Ce este ris cul?
În majoritatea dicționarelor, riscul este de finit ca p ericol, posibilitatea de a pierde
sau a suferi prejudicii. Numim risc nesiguranța asociată oricărui rezultat. Nesi guran ța se
poate ref eri la probabilitatea de a pariție a unui eveniment în cazul în care acesta se
produce. Riscul e ste un partener normal și de nedespărțit al oricărei activități având efec te
directe și puternice asupra rezultatelor activității respective. Orice activitate are un anumit
grad de r isc. În fiecare zi structura organizatorică din care facem parte este abordată direct
sau indirect de diverse riscuri. T otodată și noi, ca persoane fizice, suntem supuși la di verse
riscuri. Realiz ările de performanță au impus asumarea unor ris curi de osebite. Evitarea
riscurilor este o cale sigură către eșec. Un risc mai mare poate aduce un câștig mai mare.
Afacerile p rospere sunt co ncentrate pe câștiguri de calitate prin eval uarea corectă a balanței
risc-câștig utilizând tehnologia informației. A învăța să trăim în tr-o lume a riscului
reprezint ă un comandament major pentru cetățeni, manageri și oameni politici.

5 În teoria clasică, riscul este tratat ca o probabilitate m atematică de pierderi, care po t
apărea în cazul primiri i unei decizii incorecte. În acest caz, riscul apare ca o daun ă, pagubă
care este consecința unei decizii greșite.
În jurul anului 1930, a u fost elaborate bazele teoriei neocl asice ale r iscului, care
constau în urm ătoarele: antreprenorul, activ ând în condi ții de incertitudine , primește un
profit care este o variabilă neconstantă și, încheind contractul, trebuie să se conducă de
două criterii:
• Mărimea venitului prec onizat;
• Mărimea abaterilor posibile de la venitul preconizat.
Definițiile contemporane ale noți unii de risc îl tratează î n următorul mod:

Similar Posts

  • Str. Horea nr. 7 [613480]

    Ministerul Educa ției, Cercet ării, Tineretului și Sportului Universitatea Babe ș – Bolyai Facultatea de Business Str. Horea nr. 7 400174, Cluj-Napoca Tel: 0264 599170 Fax: 0264 590110 E-mail: [anonimizat] Web: www.tbs.ubbcluj.ro FIȘA DISCIPLINEI Anul universitar 2012-2013 1. Date despre program 1..1 Institu ția de învățământ superior Universitatea Babe ș-Bolyai 1.2. Facultatea Business 1.3. Departamentul…

  • Chipul Toamnei. [301623]

    UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI SPECIALIZAREA: RESURSE UMANE ÎN EDUCAȚIE. FORMARE ȘI MANAGEMENT Anul II DESIGNUL ACTIVITĂȚILOR METODICE Conf. univ. dr. Norel Mariana Dr. Florescu Daniela Mihaela GRUPA: Apopei Oana Băcișor (Chiția) Elena Viorica Bot (Antal) Imola Orbán (László) Melinda Popa Mariana Adriana Brașov 2015 COORDONATORI CERCULUI (în realitate): [anonimizat]ӑ…

  • Evaluarea impactului ș i relevan ței programelor de [628499]

    DEPARTAMENTUL DE ASISTENȚ Ă SOCIALĂ FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚ Ă SOCIALĂ UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Evaluarea impactului ș i relevan ței programelor de dezvoltare personală (Bee Brave), asupra copiilor din Centrele de Plasament din Bucure ști – septembrie – august 2016- 2017 Profesori LAZĂR Florin GABA Daniela Student: [anonimizat] 2019 1 Cuprins Introducere ………………………………………………………………………………………………………………………………… 2…

  • Parametrul < tip_meniu > poate avea expresiile [ 1]: S – specifică meniul ecran ( Screen Menu ); B – specifică meniul tastatură ( Buttons Menu ); I –… [601438]

    Lucrarea nr. 3 51 Parametrul < tip_meniu > poate avea expresiile [ 1]: S – specifică meniul ecran ( Screen Menu ); B – specifică meniul tastatură ( Buttons Menu ); I – specifică meniul imagine grafică ( Icon Menu ); P1…P10 – specifică meniurile derulante ( Pull Down Menu ); T1…T4 – specifică meniurile…

  • Prezentările clinice ale bolii cardiace ischemice includ angina pectorală stabilă, ischemia silențioasă, angina instabilă, infarctul miocardic,… [301866]

    CAPITOLUL I [anonimizat], [anonimizat], insuficiența cardiacă și moartea subită. [anonimizat] a fost considerată ca un „sindrom” intermediar între angina stabilă cronică și infarctul miocardic acut. [anonimizat] a fost clarificată și au apărut progrese majore în management. Acum se știe că „sindroamele coronariene acute”, [anonimizat]: [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat][1-3]. [anonimizat]-se pe stratificarea riscului și pe o abordare țintită…

  • Proiect Iordan Ieremie Gr 1421 Sr B [612799]

    1 COMUNICAREFINANCIARBANCARĂ IORDANIOLANDA IEREMIEDENISA GRUPA1421 SERIAB ANIII BUCUREȘTI2020 2CUPRINS COMUNICAREFINANCIARBANCARĂ…………………………………………………………….1 ISTORICCECBANK………………………………………………………………………………………..3 EMBLEMĂ………………………………………………………………………………………………………4 FORMAJURIDICĂ…………………………………………………………………………………………..4 SEDIULSOCIAL………………………………………………………………………………………………5 OBIECTULDEACTIVITATE…………………………………………………………………………….5 CAPITALULSOCIAL………………………………………………………………………………………..6 PRINCIPALIICOMPETITORI…………………………………………………………………………..6 ACȚIUNILEBĂNCII…………………………………………………………………………………………6 PROGRAMBERDEEFF…………………………………………………………………………………..6 FINANȚAREAPROIECTELORDEINVESTIȚIIÎNENERGIE………………………………7 FINANȚAREAPROIECTELORDEACCESAREFONDURIEUROPENE………………7 ANALIZĂSWOT……………………………………………………………………………………………….8 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………….9 3 -CasadeEconomiișiConsemnațiuni ISTORICCECBANK OriginileCECBankseregăsescîneforturileelitelorpoliticeșieconomicedin timpuldomnitoruluiAlexandruIoanCuzadeapuneordineînfinantelepubliceale tânăruluistatroman,rezultatînurmaUniriidin1859. Ministrulad-interimdeFinanțe,NicolaeRosetti-Balanescu,realizeazăunproiect delegepentruconstituireauneiCasedeDepoziteșiConsignații,pecareDomnitorul AlexandruIoanCuzaîlaproba,la24noiembrie1864șiastfelianaștereCasade DepunerișiConsemnațiuni(CDC). LegeapentruinființareaCaseideDepunerișiConsemnațiuniprevedealaart.1: SeinstituieoCasadeDepunerișiConsemnațiuni,care,subautoritateaMinisterului Finantelorșisubpriveghereauneicomisiunisăstrângășisăadministrezefondurile provenitedin: 1.depunerivoluntare,judiciareșiadministrative; 2.consignțtiiordonatesauautorizateprinarticolespecialedincondicacivilă, criminalăsaucomercialăsaudevreoaltalegespecialășicaresevorpreciza prinreglementullegii; 3.succesiunilevacante; 4.fondurilecevorprovenidinbunurilesechestrate; 5.fondurilecomunalecevorprisosipestecheltuielilelor; 46.cauțiunileagentilorcontabili,întreprinzatorilordelucrăripublice, cumpărătorilorșiarendașilor,întrucâtacesteanusevorfaceipotecide imobile; 7.cauțiunilececontribuabiliivorfidatoriadaîncazurileprevăzutedelege. CECBankestecontinuatoareaactivitățilorinițiatedeprimainstituțiedecredit publicdinRomânia–CasadeDepunerisiConsemnatiuni–șiacelordesfășurate, începandcuanul1881,deceamaiimportantăcasadeeconomiecareaactivatîn sistemulbancarromânesc–CasadeEconomie-transformatăînanul1932înCasa NaționalădeEconomiișiCecuriPoștale. PalatulCEC,loculundebancaîșiareînprezentsediul,afostconstruitîntre1897 și1900,cuelementespecificedinarhitecturafrancezădelasfârșitulsecoluluiXIX….