1 Impactul mass -mediei asupra spiritualității tinerilor Ținând cont de faptul că trăim într -o lume ultra dezvoltată din toate punctele de vedere,… [602203]

1 Impactul mass -mediei asupra spiritualității tinerilor

Ținând cont de faptul că trăim într -o lume ultra dezvoltată din toate punctele de vedere,
mai ales datorită faptului că în ultimii ani tehnica a evoluat într -un mod uimitor, este foarte
simplu de afirmat faptul că astăzi, mai mult ca oricând, fiecare om ar e acces la informație, o
informație care circulă peste tot, dar de cele mai multe ori o informație al cărei înțeles poate fi cu
mult distorsionat. În ciuda faptului că se implementează tot felul de programe și proiecte sociale
bazate de cele mai multe ori pe o tehnologie de ultimă oră, proiecte puse în slujba optimizării
condiției de trai, ele n -au reușit să schimbe foarte mult lucrurile deoarece au un numitor comun –
superficialitatea. Se pune astfel accent doar pe latura exterioară, de fațadă a umanității , pe
încadrarea socială care se încearcă a fi una cât mai confortabilă, ocolindu -se aproape în totalitate
nevoile lăuntrice ale omului și uitându -se astfel faptul că omul fiind ființă comunională simte în
permanent nevoia de se comunica cuiva și în acelaș i timp nevoia de a se împărtăși din ,,cineva”,
raportându -se mereu la o forță superioară exterioară lui, după cum afirmă și Romano Guardini
prin faptul că omul fiind creat cu rațiune ,,aspiră spre cunoaștere și spre adevăr, creează continuu
și își depășeșt e lucrarea în lume, contribuind constructiv, fie în mod personal, fie în mod
colectiv, la formarea valorilor istoriei”1. Oamenii au nevoie de oameni, de dragoste; au nevoie de
căldură sufletească, de înțelegere, de afecțiune, de respect și ce este mai imp ortant: oamenii au
nevoie de a empatiza unul cu celălalt, fiindcă numai în felul acesta vom fi capabili să înțelegem
nevoile interioare ale celor din jurul nostru.
Prin faptul că astăzi vorbim de o adevărată eră a tehnologiei, în care progresul șt iințific
putem spune că a ajuns până la paroxism, se poate constata cu tristețe că evoluțiile tehnice nu
sunt dublate de evoluții similare și în plan moral sau spiritual, producându -se astfel în interiorul
nostru un gol existențial care nu poate fi umplut cu nimic. Așadar, suntem puși în fața unei
situații aparent paradoxale: avem o societate a bunăstării, hiperdezvoltată din punct de vedere al
evoluției tehnologice, în care poți avea tot ceea ce -ți dorești și totodată să faci lucrurile într -o
manieră cât s e poate de simplă și simplificată, gustând orice plăcere, dar în același timp o
societate nefericită și mereu aflată în căutarea liniștii care a devenit deja un act utopic.

1 Romano Guardini, Sfârșitul modernității , trad. rom. Ioan Milea, Ed. Humanitas, București, 2004, p. 33.

2 Făcând astfel, o retrospecție asupra stării de fapt care caracterizează so cietatea secularizată
în care trăim, sau mai bine zis încercând să conturăm un cadru cât mai evident care să exprime în
modul cel mai vizibil realitatea cotidiană, trebuie să fim cu toții de acord că un rol deosebit în
realizarea acestor constatări nu tocm ai placate, îl joacă mass -media.
În majoritatea țărilor dezvoltate, tinerii intră în contact cu povestirile biblice și
învățăturile religioase, în general, prin intermediul filmelor și programelor de televiziune, astfel
încât mijlocul principal de interpre tare și explicare a realității înconjurătoare nu mai este
literatura, ci cinematografia. Aceștia sunt conștienți de cultura populară și își găsesc o mare parte
a expresiei lor spirituale în muzica pop, în filme, în programele de televiziune și pe internet.
Marile ecrane cinematografice și spațiul virtual creează un alt tip de experiență, care înlocuiește
frecventarea lăcașurilor de cult și devine o bogată sursă de religiozitate contemporană pentru
noile generații.
Religia și mass -media nu au fost niciodat ă mai conectate una la cealaltă ca astăzi. Prin
intermediul celei de -a doua, o mare parte din religia și spiritualitatea contemporană este făcută
cunoscută tinerelor generații. Mulți tineri cresc în familii cu părinți absenți, divorțați sau care își
petrec majoritatea timpului la serviciu, ceea ce înseamnă că sunt lăsați într -o oarecare măsură
nesupravegheați și petrecând mult timp în compania jocurilor video, uitându -se la televizor,
navigând pe internet, ascultând muzica pop, dance, house, în general bucu rându -se de ofertele și
plăcerile culturii pop. Aceștia trăiesc astăzi într -o eră a globalizării susținută de avansarea rapidă
a mass -mediei și a tehnologiilor de comunicații, iar acest aspect are un impact asupra modului în
care copiii și adolescenții se implică în viața religioasă, atât în termeni de credință, cât și de
practică.
Așadar, o dimensiune esențială și un element distinctiv al religiozității tinerilor de astăzi
îl reprezintă îmbrățișarea mijloacelor mass -media digitale. Mass -media reconfigure ază
perspectivele unui impresionant număr de cititori sau spectatori peste tot în lume, astfel încât a
devenit un mijloc prin care noile generații își construiesc identitatea religioasă. Dacă, de regulă,
adulții, care se presupune că au deja formată o iden titate clară, aleg ce să citească sau să
vizioneze, pentru tineri însă mass -media exercită o influență deloc neglijabilă, oferindu -le
paradigme după care aceștia își structurează viața, inclusiv cea religioasă. În mass -media

3 contemporană, tinerii caută, de fapt, răspunsuri și explicații la problemele și frământările cu care
se confruntă în această perioadă de viață.
Manifestări ale religiei cotidiene au loc în spații și moduri din ce în ce mai neobișnuite,
combinând elemente din multiple surse religioase. De la altarele improvizate în case până la
liturghiile televizate în confortul propriei camere, oamenii sunt impulsionați să intre în
comuniune cu sacralitatea.
Televiziunea a schimbat ritmul zilnic a milioane de oameni, introducând și proiectând
propriile perspective asupra lumii, propriile imagini și simboluri, propria manieră de interpretare
a realității. Prin intermediul ei, tinerii sunt expuși influențelor pieței spirituale. Chiar și reclamele
tv au ajuns să acționeze ca oglinzi ale valorilor sociale ș i să includă elemente de spiritualitate,
precum promisiunea unei profunde împliniri la achiziționarea unor anumite produse.
Televiziunea sugerează tinerelor generații criteriile de valorizare a realității și modele de
urmat, de cele mai multe ori celebrit ăți din lumea filmului, muzicii sau sportului. Ele sunt
urmărite cu interes, analizate, imitate, chiar adorate, ceea ce duce la înlocuirea spiritualității
"imitatio Christus" cu, de exemplu, cea a "imitatio Keanu Reeves sau Brad Pitt". Majoritatea
tinerilo r sunt mai familiarizați cu Tom Cruise și John Travolta ca imagini ale industriei de
divertisment a Mișcării Scientologice, sau același rol jucat de Madona în ceea ce privește Cabala,
decât cu figurile și modelele tradiționale ale propriei lor religii.
Vizionarea de filme se află în centrul preocupărilor cercetătorilor sociologi contemporani,
pentru care participarea săptămânală la cinema sau vizionarea regulată acasă a filmelor devine o
expresie a unui ritual religios. În cartea sa "Film as religion: myth s, morals and rituals", John
Lyden susține că filmele funcționează în mod religios, oferind imagini și viziuni ce inspiră
respect, teamă și uimire, în relație cu care spectatorii își construiesc un mod de viețuire2.
Vizionarea frecventă de filme pe întuneric conturează un anumit tipar de existență, în care sunt
stimulate și dezvoltate o întreagă gamă de sentimente, simțuri estetice și morale, rațiuni și
gândiri. Analizând relația film -religie, Clive Marsh afirmă că fi lmele constituie un mijloc de
evadare și o sursă de semnificații, rezonând cu propriile noastre experiențe3. Producțiile

2John Lyden, Film as religion: myths, morals, and rituals , New York University Press, New York, 2003, p. 2.
3 Clive Marsh, Cinema and Sentiment: Filmâs Challenge to Theology , Paternoster Press, Bletchley, 2004, p. 15.

4 cinematografice mențin o persistență a limbajului religios, răspunzând de fapt unei crize
spirituale prin oferirea de povestiri, simbol uri, imagini și mituri necesare pentru a face față
acesteia. De la începuturile sale și până astăzi, cele mai multe și captivante ecranizări
cinematografice aparținând tuturor genurilor artistice au avut substrat religios, ilustrând cu
fidelitate textele r eligioase ale diverselor religii, prezentând idei religioase, ritualuri, ceremonii
sau propunând eroi, divinități și figuri hristologice.
Viteza și amploarea dezvoltării internetului în întreaga lume într -un timp atât de scurt
sunt incomparabile în istoria omenirii, considerat a doua reformă electronică și un instrument
revoluționar pentru răspândirea învățăturilo r moral -religioase4. Milioane de oameni recurg la
internet pentru scopuri religioase sau spirituale în fiecare zi. Internetul a devenit nu numai u n loc
de conexiuni sociale, dar, de asemenea, unul în care oamenii pot căuta o intensificare a vieții
spirituale personale. Dacă la sfârșitul anilor 1990 mai mult de 1,7 milioane de pagini web
acopereau subiecte religioase, până în 2012 numărul lor a cresc ut considerabil: 1 miliard de
pagini despre religie, 1,5 miliarde despre biserici și aproximativ 2 miliarde ce conțin cuvântul
Dumnezeu. Astăzi, orice grupare religioasă este pr ezentă în spațiul virtual, iar „cele care rămân
în afara acestuia vor deveni gh etouri, asemenea comunităților puritane din secolele XVIII și
XIX, care au încercat să ignore trecerea timpului și să conserve tradiția… Căci schimbările care
au loc odată cu tehnologia digitală sunt ireversibile”5.
Pe măsură ce World Wide Web ne oferă p osibilități fără precedent pentru a interacționa,
depășind barierele de timp și spațiu, religia se bucură de o tot mai mare accesibilitate pe scară
globală. Astfel că, în secolul al XXI -lea, viața religioasă se mută tot mai mult din biserici,
moschee sau t emple pe internet, care devine o nouă formă de comunitate spirituală. Oricine poate
astăzi să intre online și să caute noi modalități de exprimare religioasă, fără a întâlni vreodată un
loc fizic de cult, un preot hirotonit sau îndrumător spiritual recunos cut oficial. Era digitală oferă
un cult virtual, cyberrugăciuni și discuții pe forumuri pentru toate marile religii ale lumii, precum
și pentru noile mișcări religioase sau organizațiile păgâne, dar abundând în dezinformare,
bigotism religios sau tendințe sincretiste.

4 Heidi Campbell, Exploring religious community online, Peter Lang Publishing, New York, 2010, p. 61.
5 Ibidem , p. 62.

5 Spațiul virtual induce un nou mod de a fi religios, accelerând schimbări în sensibilitățile
religioase care au deja loc în societățile moderne târzii. Coexistența unui număr atât de mare și
diferit de perspective în spațiul virtual expune nav igatorii internetului la un mediu doctrinal mai
fluid și liberal, unul ce are potențialul de a încuraja experimentarea religioasă și spirituală
individuală, dar introducând inovații religioase.
Mass -media este, pe lângă un mijloc de informare în societatea modernă, un factor
aleducației, chemat să amplifice, să constituie sau să diversifice experiențele cognitive
șicomportamentale ale indivizilor6. Acțiunile acestui mediu educogen, ca și ale celorlalte medii:
școală,familie, biserică, instituții c ulturale, trebuie să se conjuge pentru a modela adecvat
comportamente șiconștiințe în acord cu marile idealuri ale epocii.Relația dintre mass -media și
procesul dezvoltării personalității copiilor a stârnit din totdeauna numeroase controverse,
deoarece infl uențele execitate asupra lor prezintă o însemnătate aparte. Dacăadulții dispun de un
fond spiritual relativ cristalizat și, în consecință, su nt capabili să selecteze critic și să asimileze
conținutul mesajelor mass -media conducându -se după un sistem propri u de valorideja constituit,
copii, aflați în plin proces de maturizare intelectuală, afectivă, morală și civică suntmai ușor de
influențat în sens negativ.Prin urmare, este necesară o reflectare asupra naturii ambivalente ale
efectelor mass -medieiasupra in divizilor în general și a tinerilor în special, precum și o evaluare a
potențialului sau de a constitui un mijloc eficace de educare și modelare a generațiilor tinere.
Evaluarea influenței mijloacelor de comunicare în masă asupra indivizilor constituie de
mai multe decenii o preocupare majoră a cercetătorilor din diverse domenii.Cu toate că există
deopotrivă și păreri pozitive și păreri negative asupra efectelor pe care mass -media le are asupra
personalității indivizilor, cele negative tind să aibă o ponder e mai mare, în principal, datorită
mediatizării în ultima vreme a personajelor mediocrice, a evenimentelor mondene și nu
promovarea culturii, a informației și a bunului simț7. În ceea ce -i privește pe cei care au apreciat
pozitiv comunicarea mediatică, efe ctele mass -mediei se concretizează în fenomene cu o
semnificație profund umanistă: apropierea dintre oameni, optimizarea relațiilor interumane,
democratizarea culturii, consolidarea democrației etc. Sunt apărate și promovate pe această cale

6 Dorin Popa, Mass -media ast ăzi, Ed. Institutul European, Iași, 2002 , p. 2.
7 George Cucu, Educația și mass media , Ed. Licorna, București, 2000, p. 4.

6 valori cu adevă rat umane: demnitatea, echitatea, generozitatea, ordinea, libertatea. Aceștia
consideră că, consecințele dăunătoare s -ar datora, de fapt, manierelor greșite de utilizare. Nu
mass -media, ca mijloace de comunicare de masă este vinovată de toate efectele nega tive ce i se
reproșează, ci conținuturile mesajelor transmise și instituțiile care le propagă8. O parte din vină le
revine și membrilor publicului, care nu valorifică la nivelul unui act de cultură, decunoaștere
autentică, receptarea mesajelor comunicării de masă.În opinia lui H. Culea, mass -media ajută la
integrarea socio -culturala a auditoriului, mai cu seamă prin înlesnirea capacității sale de
deprindere a unor roluri civice, familiale, culturale, întărește sentimentil responsabilității sociale,
sentimen tul dăruirii, trebuința comunicării, cultivă aspirații și idealuri.Alte aspecte considerate
pozitive sunt accesul facil și ieftin la informare, sursa de relaxare și divertisment, mijloc de
dezvoltare a comunicării interumane .
Mass -media este un catalizato r de informație de diferite genuri, care nu întotdeauna este
bună pentru cel ce o consumă. O constatare foarte importantă r releva faptul că alegerea
programelor de către elevi se face, de regulă, în mod întâmplător fără o orientare din partea
părinților s au a profesorilor.Tocmai de aceea, părinții și profesorii trebuie conștientizeze că e
responsabilitatea lor să -i învețe să folosească timpul liber în mod eficient: lectura unor cărți
bune, plimbări în natură, jocuri înaer liber, practicarea unui sport. Să fie îndrumați să asculte
muzică, să deosebească genurile muzicale, să simtă muzica bună, de calitate și să o aprecieze, să
învețe un instrument muzical. Educația muzicală dispune de valențe formative multiple, care au
efect pozitiv asupra formării caracter ului tinerilor. Prin canalele sale, media poate fi o „armă cu
două tăișuri”. Ca factor de progres, influența sa se reflectă în ridicarea calității și standardelor
culturale și sociale ale vieții. Ca mijloc de dominare și manipulare, nu face decât să
unilat eralizeze sau să diminueze răspunsul publicului la marile provoc ări ale realității de zi cu zi.
În absența unei educații media ca sursă de autoeducare, fără o interpretare „obiectivă” a
perceperii critice a media, aceste tehnologii nu vor face parte din po tențialul vieții, ci din rutina
acesteia.Pe scurt, mass -media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra individului, acest
lucru depinzând de alegerea lui9. Cu cât un om deține mai mult control asupra informației
primite, cu atât impactul mass -mediei asupra acestuia este mai puțin negativ.

8 Mihai Coman , Introducere în sistemul mass -media , Ed. Polirom, București, 1999 p. 8.
9 Gheorghe Virgiliu, Efectele micului ecran asupra minții copilului , Editura Podromus, 2007, p. 9.

7 Tinerii din ziua de astăzi sunt foarte ușor de inluențat din toate punctele de vedere. Sunt
foarte sensibili și de aceea ei cad pradă noilor tehnologii. Influența mass -mediei pentru unii tineri
este importantă deoar ece oferă unele informații utile în viața de zi cu zi. Tinerii își pot forma un
stil de viață după exemplele pozitive sau negative din mass -media, de aceea atenția tinerilor este
captată de modul de a viețui al „vedetelor” întrucât acestea sunt faimoase, a u bani și își pot
satisface toate trebuințele, au o viață aparent minunată. Într -o societate informată, totul este în
continuă mișcare și creștere10. În acestă situație crește nivelul vieții populației și stabilitatea în
societate, încrederea în ziua de mîine. Unele persoane sunt de părere că mass -media are o
influență negativă asupra evoluției spre maturitate a adolescenților, care încearcă să iși formeze
un profil de oameni maturi, după exemplul celor din mass -media, motiv pentru care ei trec foarte
repede peste perioada copilăriei. Media este și o sursă de manipulare în masă, deoarece foarte
multe persoane sunt influențate negativ de exemplele care sunt date în media zi de zi, reușind
astfel să pună în umbră intelecualitatea/cultura, trăsătură rar intâl nită în rândul acestora.Mass –
media este un factor al educației, care lasă urme adânci în memoria individului. Ea poate să
mărească sau să micșoreze experiențele unei persoane. Mass -media ne afectează profund,
deoarece ea constituie o prezență constantă în viața noastră.
,,Marea și în fond, singura problemă a tehnicii, este scopul pentru care este ea folosită,
dacă servește cu adevărat omului ca ființă relaționată în Dumnezeu, sau dacă, dimpotrivă,
provoacă și întreține îndepărtarea de El”11.
Așadar, misiunea statului, a creștinului și a Bisericii în general este aceea de a reașeza
finalitatea tehnicii și a tehnologiilor în locul pentru care i -a fost dat omului să le descopere și să
le folosească, responzabilizându -l în legătură cu luarea decizi ilor importante cu privire la
sacralitatea vieții și recunoscându -L ca Stăpân absolut pe Dumnezeu, deoarece El este sursa
fericirii lumii și nu tehnologia, din care omul își face astăzi un adevărat ,,idol”.

10 Ioan Cerghit, Mass -media și educația tineretului școlar , Ed. Didactică Pedagocică , 1972, p. 6.
11 Pr. Vasile Răducă, ,,Bioetica, familia și morala creștină”, art. în rev. Studii Teologice, 51 (1999), nr.3 -4, p. 104.

8 Bibliografie

Izvoare scripturistice
1. Sfânta Scriptură sau Biblia , Diortosită de ÎPS Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul
Vadului, Feleacului și Clujului, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, București, IBMBOR,
2001.

Cărți
1. Campbell, Heidi, Exploring religious community online, Peter Lang Publishing, New
York, 2010.
2. Cerghit, Ioan, Mass -media și educația tineretului școlar , Ed. Didactică Pedagocică,
1972.
3. Coman , Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Ed. Polirom, București, 1999.
4. Cucu, George, Educația și mass media , Ed. Lico rna, București, 2000.
5. Guardini, Romano, Sfârșitul modernității , trad. rom. Ioan Milea, Ed. Humanitas,
București, 2004.
6. Lyden, John, Film as religion: myths, morals, and rituals , New York University
Press, New York, 2003.
7. Marsh, Clive, Cinema and Sentiment: Filmâs Challenge to Theology , Paternoster
Press, Bletchley, 2004.
8. Popa, Dorin, Mass -media ast ăzi, Ed. Institutul European, Iași, 2002.
9. Virgiliu, Gheorghe, Efectele micului ecran asupra minții copilului , Editura
Podromus, 2007.

Studii și articole
1. Răducă, Pr. Vasile, Bioetica, familia și morala creștină , art. în rev. ,,Studii Teologice”,
51 (1999), nr.3 -4, p. 104.