1 EVALUAREA INDICILOR ANTROPOMETRICI ȘI DE DEZVOLTARE SOMATICĂ LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR Prof. Drd. Sopa Ioan Sabin – Școala gimnazială „Eugen… [603186]

1 EVALUAREA INDICILOR ANTROPOMETRICI ȘI DE DEZVOLTARE
SOMATICĂ LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR

Prof. Drd. Sopa Ioan Sabin – Școala gimnazială „Eugen Barbu” , Nr. 173 , București
Prof. Anghel Ana Maria – Școala gimnazială „Sfântul Nicolae” , Nr. 175 , Bucureș ti

Cuvinte cheie: educație fizică, evaluare, antropometrie , dezvoltare somatică,
Keywords: physical education, evaluation , anthropometry , somatic development

Introducere:
Individul uman s -a confruntat de -a lungul existenței sale cu probleme în cu antificarea
parametrilor activităților pe care le desfășura, astfel fiecare domeniu și -a elaborat un proces de
evaluare științifică sau empirică, inclusiv în educație și, implicit, în domeniul educației fizice și
sportului, componentă importantă a educație i generale.
„Evaluarea este procesul prin care se fac judecăți asupra rezultatelor măsurătorilor, judecăți
care au în vedere anumite criterii și care reprezină în același timp scopul măsurării” (M. Epuran).
Prezenta lucrare prezintă metode de eva luare somatică la nivelul învățământului primar și nu
numai, examenul antropometric privind creșterea și dezvoltarea armonioasă a tinerilor școlari
constituie o acțiune fundamentală în educație fizică și sport deoarece prin aceste măsurători
putem analiza dacă subiectul se încadrează în limitele normale, depășește sau este sub nivelul de
dezvoltare specifică sexului și vârstei acestuia.
Nevoia cunoașterii parametrilor somatici și morfo -funcționali reprezintă coantificarea
eficienței muncii depuse atât de pr ofesor și metodele sale cât și de subiect, măsurătorile efectuate
periodic , pe etape sau la începutul și finele unor activități prezintă variați ile în evoluția fiecărui
subiect , punând în evidență dinamica proceselor de creș tere și dezvoltare fizică .
Evalu area antropometrică sau examenul antropometric este o metodă de cuantificare a creșterii
și dezvoltării fizice bazată pe mă surarea co rpului, indicilor somatici privind diferite segmente sau
chiar întregului corp. A vantajul prezentei metode îl reprezintă ev aluarea rezultatelor matematic
prin cifre, fapt care conferă un plus de obiectivitate ș i exactitate.
Somatometria este disciplina care se ocupă cu măsurarea dimensiunilor corpului uman și al
segmentelor sale, reprezintă un ansamblu de măsurători antropome trice pe baza cărora, prin
calcularea unor indici specifici se aprecieaz ă nivelul de cre ștere și gradul dezvolt ării fizice.
Această metodă de analiză a corpului uman oferă date obiective, certe, reproductibile la m ăsurări
succesive, exacte, care conferă si guranța cercetătorului, fiind prezentă în multe domenii legate de
medicină.
În efectuarea măsură torilor antropometrice se recomandă să se folos ească pentru toți subiecții
aceleași instrumente și cu precădere acele măsură tori care au o stabilitate mai mare . Ex. taliometru,
banda metrică , compasul, goniometrul, a dipocentimetrul, miotonometrul, dinamometrul, scăriț a de
mobilitate.
Indicii evaluării antropometrice :
Examenul antropometric debutează prin măsurarea staturii sau a taliei. Acest parametru este
condiționat genetic, influența ereditară este mult mai puternică decât acțiunile externe. Statura sau
talia cuprinde întreg corpul uman de la înalțimea capului, a gâtului, a trunchiului și a membrelor
inferioare. În procesul de creștere variația dezvoltă rii acestor componente este diferită astfel putem
avea doi subiecți cu aceași statură dar cu alte proporții ale segmentelor corporale, ceea ce este un
important aspect în domeniul seclecției sportive.

2 Înalțimea corpului, statura sau talia (T): se măso ară între vertex (creștetul capului) și tălpi.
Subiectul analizat se află în ortostatism, cu membrele inferioare în extensie și cu coloana
vertebrală dreaptă (pozi ția „stând drept”) . Călcâiele, șanțul interfesier și coloana în dreptul
omoplaților atin g tija taliometrului (peretele). Bărbia este coborâtă spre piept astfel încât marginea
superioară a conductului auditiv extern și unghiul extern al ochiului să se găsească pe aceeași linie
orizontală. Se fixează bara taliometrului la nivelul creștetului ca pului (echerul, în unghi drept față
de perete și creștetul capului) și se citește cif ra din dreptul reperului . Se notează rezultatul în metri.
Subiecții care depăș esc înal țimea medie a vârstei se numesc suprastaturali sau hiperstaturali ,
cei care se î ncadrează în medie – normostaturali , iar cei sub medie – substaturali .
Variația înalțimii la școlarii mici din învățământul primar este următoarea:

Variația înălțimii în învătământul primar
Nr.
Crt. Vârsta
(ani) Sex Înălțime (cm)
1978 2003 2009
1 7 B 121,11 123,45 124,07
F 120,57 123,95 123,10
2 8 B 127,03 128,50 129,83
F 126,48 126,88 123,37
3 9 B 132,58 130,22 130,65
F 131,73 130,43 129,21
4 10 B 137,82 135,93 138,73
F 137,29 136,62 135,52

Tabelul 1. Situația comparativă a variabilelor pe ani de referință, vârstă, forme de învățământ și
sexul elevilor – Claudia Maria Iacob Teză de doctorat „Contribuții la studiul bioantropologiei
copiilor din unitățile de învățământ urban ”, Craiova 2010

Indicii înălțimii caracterizeaz ă în majoritatea cazurilor dezvoltarea subiectului, acest parametru
este mărimea față de care se pot raporta toate celălalte măsurători antropometrice.
În selecția sportivă indicatorul înălțimii variază de la o probă la alta sau de la o ramură la alta,
sunt sporturi unde talia înaltă nu ajută (gimnastica, hipismul) sau unde talia influețează selecția
subiecților (volei, baschet).
Înaltimea corpului în sezâ nd sau bustul (B) este distanța dintre linia ischioanelor si vertex la
subiectul aș ezat pe scau n, cu spatele lipit de taliometru. Se măsoară cu taliometrul sau cu vergeaua
antropometrică. Lungimea bustului variază cu vârsta, la fete fiind mai lung cu câțiva centimetrii
decât la băieți.
În medie bustul reprezintă 52% din statura la bărbat și 53% din statură la femei, cu variaț ii între
54,6 – 55%, la ambele sexe.
Lungimea membrelor superioare: se masoară cu o panglică metrică de la acromion la vârful
degetului mijlociu.
Anvergura sau deschiderea braț elor: întinse lateral, paralel cu solu l, se măsoară luând
distanță dintre vârfurile degetelor mijlocii.
Se măsoară distanța între cele două puncte digitale (medius) de la membrul superior stâng și
membrul superior drept . Subiectul se află în poziția stând cu membrele superioare în po ziție
orizontală, cu articulațiile în extensie (coate extinse, palmele în poziție intermediară), spatele este
lipit de perete. Se notează distanța dintre cele două puncte în centimetri (cm).
Anvergura membrelor superioare este considerată un plus în selecț ia sportivă ea conferind
subiectului posibilități crescute în fazele de finalizare la jocurile sportive (baschet, volei, handbal).
Acest indicator trebuie să fie mai mare sau cel puțin egal cu înălțimea corporală sau statura astfel
putem să catalogăm indiv idul ca având brațe scurte, medii sau lungi.
Lungimea membrelor inferioare: diferența dintre talie ș i bust. Se măsoară la fel ca și
lungimea membrelor superioare cu ajutorul unei panglice metrice.

3 Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare es te o problemă frecvent întâlnită în perioada
creșterii. Există numeroase cauze congenitale și dobândite, dar necesitatea unui tratament și tipul
acestuia sunt determinate de gradul inegalității estimate la vârsta maturității scheletale.
Diametrul biac romial: se determină cu ajutorul compasului antropometric, ale cărui vârfuri se
așează pe marginea externă a acrom ioanelor, reprezentând distanța dintre punctele distale pe
marginea externă a acronimului. Un diametru biacromial mare este de 39 cm la femei și 43 cm la
bărbaț i;
Diametrul toracic transvers: se măsoară din dreptul liniei medioaxilare, la nivelul curburilor
laterale maxime ale coastelor cu compasul antropometric sau se poate măsura în planul care trece
la nivelul sternului și a coastei nr. 4, în mișcare, adică în inspirație și în expirație prelungită, cu cât
diferențele sunt mai mari cu atât se constată o dezvoltare mai bună.
Diametrul toracic antero -posterior : se determină cu compasul – un vârf la b aza apendicelui
xifoid, iar celălalt pe apofiza spinoasă a vertebrei ce se află la acelaș i nivel, de asemenea în
dinamică, la nivelul sternului și al corespondenței posterioare.
Valoarea diametrului transvers treb uie să fie cu cel puțin 8 cm mai mare față de diametrul
antero -posterior, în c az contrar este vorba de un torace aplatizat sau cilindric.
Diametrul bitrohanterian: se măsoară cu compasul, punând vârfurile la n ivelul punctelor
trohanteriene, acest indicator apreciază lărgimea bazinului și se măsoară pe plan transvers pe
marginea antero -externă a marilor trohantere. Acest indicator poate fi inexact în cazul în care
subiectul are strat adipos în acea zonă . Este inferior diametrului biacromial cu 4 -5 cm .
Perimetrul toracic (PT): atestă gradul d e dezvoltare a cutiei toracice și se măsoară cu banda
metrică, măsurându -se până la 9 ani pe linia mamară, anterior și sub omoplați, în spate. După
aceată vârstă, la baieți se măsoară sub relieful pectoral, iar la femei supramamar.
Se m ăsoară de asemenea în dinamica în inspir ș i expir prof und, din calc ul reiese elasticitatea
toracică (la sp ortivii foarte buni diferențele pot ajunge chiar și la 9 – 12 cm).
Perimetrele membrelor superioare și inferioare: se determin ă cu band ă metric ă la nivelul
grosimii maxime a acestora.
Greutatea corporal ă (G): este un indicator al cre șterii cantitative a corpu lui, care se realizează
prin cântărire . Greutatea trebuie raportată la sex, vârstă, înaltime și starea de nutriț ie. Este un
indicator care se modifică destul de repede, putând scă dea sau creș te sub influența unor factori ca:
alimentația, efortul fizic, tulbură rile metabolice etc. Subiectul stă pe cântar, luând o poziție de
stând relaxat. Se notează rezultatul cântăririi în kilograme (kg) .
Subiecții cu greutate medie corespunzătoare vâ rstei lor se numesc normoponderali , cei cu
greutate peste medie – supraponderali și cu greutatea sub medie – subponderali.

Variația greutății în învătământul primar
Nr.
Crt. Vârsta
(ani) Sex Greutate (kg)
1978 2003 2009
1 7 B 22,95 25,98 27,95
F 22,40 24,69 24,80
2 8 B 26,03 28,78 29,47
F 25,37 26,39 27,91
3 9 B 28,90 28,64 29,85
F 27,98 28,33 28,34
4 10 B 32,02 32,82 35,86
F 31,40 31,48 32,79

Tabelul 2. Situația comparativă a variabilelor pe ani de referință, vârstă, forme de înv ățământ
și sexul elevilor – Claudia Maria Iacob Teză de doctorat „Contribuții la studiul bioantropologiei
copiilor din unitățile de învățământ urban ”, Craiova 2010

Valorile recoltate prin măsură tori antropometrice se valorifică superior atunci când s unt incluse
în diferite formule, se determină o serie de indici antropom etrici, cum ar fi cei de proporționalitate,

4 ce vizează evaluarea fenomenelor de creș tere ș i dezvoltare. În acest fel sunt posibile comparațiile
între subiecți sau grupuri de subiecți, având la bază criterii obiective.
Foarte important de analizat în somatometrie este proporționalitatea indicilor somatici (mai ales
între indicii greutății corporale și indicii înălțimii corporale). Astfel armonia în interiorul indicilor
somatici repr ezentând principalul obiectiv în dezvoltarea fizică corectă și armonioasă la nivelul
învățământului primar.
Astfel putem da ca și exemplu următorii indici de proporționalitate în funcție de relațiile dintre
parametrii analizați:
a) Pe planul lo ngitudinal și statură
– relația parametrilor bust-statură :
– indicele Guifrida Ruggeri : se calculează raportul dintre bust și statură cu ajutorul
formule i:
GRIBust
Talie x 100 (%)
– indicele Adrian Ionescu: calculează proporționalit atea bust -statură pe baza formulei:
IAI =
2Bust Talie
Relația bust statură este foarte importantă în selecția sportivă acest indicator poate defini diverse
categorii de sportivi de exemplu subiecții cu statură înaltă trebuie să aib ă și membre inferioare
lungi (săritorii în înălțime, săritorii în lungime, alergătorii de 800 -1500 m) sau membre inferioare
scurte cu poziționarea centrului de greutate mai josasă (aruncătorii de ciocan, aruncătorii de
greutăți ), pentru asigurarea unei sta bilități crescute în execuția tehnică. Valori medii între 5 -6 cm la
bărbați ș i 3-4 cm la femei.
– relația trunchi : – statură
100 Trunchi
Talie ( %)
– relația lungimea membrelor superioare (inferioare) – statur ă

100 MembreSuperioare
Talie respectiv
100 MembreInferioare
Talie
b) Măsură torile antropometrice în plan frontal și statură :
– relația anvergură – statură :
100 Anvergura
Talie
– relaț ia diametru biacromial – statură :
100 DiametrulBiacromial
Talie
– relaț ia diametru bitrohanterian – statură :
DiametrulBitrohanterian 100
Talie
Indicele hidrodinamic (natație):
100J
Saritura , J =
diametru biacromial diametru bitrohanter ian
2
Din compararea cifrică a celor 2 diametre rezultă alura atleti că (torace larg, bazin îngust), așa
de apreciat de atleți; valorile maxime sunt +10, + 12 cm.

c) Măsură torile antropometrice în plan sagital și statură :
– relaț ia diametru t oracic anteroposterior – statură :
100 DiametrulAnteroposterior
Talie
d) Măsură torile antr opometrice în plan transversal ș i statu ră:
– relația perimetrul toracic – statură
 Indicele Burgusch -Goldstein:
100 PerimetrulToracic
Talie 
Indicele Erissman:
2PerimetrulToracic Talie 
La adult I.E. trebuie să aibe valor i pozitive, la copii acest indice are valori negative, se apr opie
de 0 la vârsta . În general, o valoare negativ ă caracterizează toracele insufi cient dezvoltat la vârsta

5 adultă , dar un indice mare poate fi datorat si unor depozite adipoase în exces în musch i, care nu
mai sunt în limite fiziologice.
e) Proporționalitatea dintre perimetrul toracic și înălțimea corpului:
100 PerimetrulToracic
Inaltime
sub 50, torace strâ mt, între 50 – 55, torace mediu dezvoltat; peste 55, torace larg;

f) Proporția dintre lățimea umerilor și înălțimea corpului:
100 LatimeaUmerilor
Inaltime
sub 22 (b), sub 21 (f), umeri înguști; peste 23 (b), peste 22,5 (f), umeri largi;

g) Indicele de proporționalitate a trunchiului față de înălțimea corp ului:
100 Bust
Inaltime
sub 51 (b), 52,5 (f), trunchi scurt; peste 52 (b), 53 (f), trunchi lung;

h) Indicele de robusticitate Pignet:
( ) ( ( ) ( )) Inaltime cm PerimetrulToracic cm Masa kg 
sub 10, hipersenic, robust, puternic; 10 – 30, normostenic; peste 30, astenic, alungit;

i) Proporția dintre lățimea bazinului și înălțimea corpului:
( ) 100 LatimeaBazinului cm
Inaltimea
sub 18 (b), sub 20 (f), bazin îngust; 18 – 19 (b), 20 – 21 (f), bazin normal dezvoltat; peste 19
(b), peste 2 1 (f), bazin lat;
j) Indicele de proporționalitate a membrului superior (toracic):
( ) 100 LatimeaMembrSuperior cm
Inaltimea
sub 43 (b), sub 42,5 (f) braț scurt, 43 45,5 (b), 42,5 – 44 (f) – braț normal dezvoltat; peste
45,5 (b), peste 44 (f), braț lung;
k) Indicele de proporționalitate a membrului inferior (pelvin):
( ) 100 LatimeaMembrInfer cm
Inaltimea
sub 51 (b), sub 49,5 (f), picioare scurte; 51 – 52,5 (b), 49,5 – 51,5 (f), picioare normal
dezvoltate; peste 52,5 (b), peste 51,5 (f), picioare lungi;

Raportul dintre înaltimea ș i grosim ea corpului. Val. medii: 3,38 bă rbati; 3,5 la femei
– relaț ia dintr e perimetrul abdominal – statură :
min 100 PerimetrulAbdo al
Talie
– relația dintre perimetrul antebrațului – statură :
100 PerimetrulAntebratului
Talie
– relaț ia din tre perimetrul cop sei – greutatea corporală :
Indicele Milcu Maicanescu
100 PerimetrulCoapsei
Greutate
– relaț ia dintr e perimetrele segmentelor (braț, antebraț, coapsă, gambă) – statură :
indicele muscular Pende:
4PerimetrulBrat PerimetruAntebrat Perimetru Coapsa PerimetruGamba    * 100 / T.

Diferenț ele dintre perimetrele muscu lare ale membrelor a doi subiecți de aceași vârstă , vor
depinde predominant de dezvlotarea maselor musculare și a ț esutului adipos, deci de starea de
nutriție. Un braț cu perimetrul de 35 la femeie și 40 la bă rbat este u nul bine dezvoltat, iar o coapsă
cu perimetrul peste 60 este o coaps ă puternică .
Dezvoltare osoasă : perimetrul pumnul ui la nivelul epifizelor radială și cubitală , perimetrul
genunchiului la mijlocul rotulei, perimetrul gleznelor deasupra maleolelor.
Suma acestor perimetre raportat ă la statura, dă un indice în jur de 45 la bărbat și 44 la femeie ș i
care permite clasificarea indivizil or în 3 clase: cu osatura redusă , având un indice osos sub 43, cu
osatura medie indice osos înt re 43,5 -45, cu osatura puter nică peste 45.

6 l) Greutate corporală ș i statura:
– indicele de corpole nță al lui Bouchard sau de nutriț ie al lui Quetelet:
()
()Greutate kg
Talie cm

– indicele lui Broca:
100 G Statura , la b arbați.
105 G Statura , la femei.
Interpretare: 0-4 kg – fb. 4-8 kg. –bun 8-12kg – mediocru 12-16kg – slab

– indicele lui Brusch:
100 G Statura , pâna la 165 cm
105 G Statura , între 166 si 175
cm
110 G Statura , peste 175 cm

m) Com poziția corporală :
– țesut adipos procentual: 5 plici – abdomen, flanc, spate (sub unghiul omoplatului), triceps
brahial și extremitatea superioară a coapsei, puncte situate pe partea dreaptă a corpului. Valorile
plicilor, în mod normal nu trebuie să depăș ească +15 +20 mm. În sportul de performanță, scara
mărimii plicilor poate fi întâlnită după cum urmează : 2 mm la culturism, 4 -5 mm la gimnastica
sportivă, 15 -20 mm la aruncă torii din atletism.
Formula:
( 1 2 3 4 5) 0,15 5,8 . . TesutulAdipos P P P P P S C        
S.C. – suprafața cor porală calculată din raportul Statură /Greutate prin utilizarea nomogramei lui
Du Bois Raymond.
P1…P5 – suma plicilor
( ) (%) TesutulAdipos kg TesutulAdipos Greutatea 

MasaActiva Greutatea TesutulAdipos 
unde M.A. – masa activ ă
Valoarea optim ă a ț esutului adipos este d e 11%-12%. La un adult 2 mm de țesut adipos
reprezintă 1 kg greutate.

Concluzii: Cercetarea în domeniul somatometriei este un domeniu vast și cu o importanță
deosebită în evaluarea dezvoltării fizice a tinerilor școlari de la nivelul învățământului primar ș i nu
numai. Studiul dezvoltării fizice este un studiu morfologic care apreciază forma umană externă.
Folosirea acestei metode ne ajută în definirea formelor normale și anormale, determinarea tipurilor
constituționale și pentru precizarea modificărilor obți nute prin sport.
Obiectivele urmărite prin studiul dezvoltării fizice la elevii din învățământul primar sunt:
– stabilirea gradului de dezvoltare fizică în raport cu vârsta și sexul, comparativ cu Sistemul
Național Școlar de Evaluare ;
– stabilirea sistemelor de exerciții adecvate pentru asigurarea unei dezvoltări fizice corecte și
armonioase;
– depistarea deficiențelor fizice și indicarea mijloacelor de corecție;
– urmărirea dezvoltării sub influența practicării sistematice a exercițiilor fizice
– orientarea elevilor cu o dezvoltare bună spre ramura de sport cea mai indicată;
– aprecierea vârstei fiziologice în raport cu gradul dezvoltării fizice;

Mulțumiri

Această lucrare este elaborată și publicată sub auspiciile Institutului de Cercetare a Calității
Vieții, Academia Română ca parte din proiectul co -finanțat de Uniunea Europeană prin
Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 în cadrul proiectului
Pluri și interdisciplinaritate în programe doctorale și postdoctorale Cod Proiect
POSDRU/159/1.5/S/141086 .

Bibliografie:
1. Dragnea A – Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, Ed. Sport Turism, București ,
1984.

7 2. Dragnea A., – Carac teristicile instrumentelor de măsurare și ale tehnicilor de evaluare în
antrenamentul sportiv, Ed. Didactică și pedagogică, București , 1996.
3. Hostiuc N., Tehnici de măsurare și evaluare în educație fizică și sport , Univ. „Dunărea de
jos” din Galați
4. Scarlat E., Dragomir, P., – Educație fizică școlară, Editura didactică și pedagogică , R.A.,
București 2004
5. Scarlat M. B., Scarlat E. – Îndrumar de educație fizică școlară , Editura didactică și
pedagogică, R.A., București 2006
6. Metod ica predării educației fizice în ciclul primar , Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2008