1 Drept material și drept procesual Seria SUPORTURI DE CURS COMBATEREA TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE (DREPT MATERIAL ȘI DREPT PROCESUAL) AUTORI:… [630859]

Licență

1 Drept material și drept procesual Seria SUPORTURI DE CURS COMBATEREA TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE (DREPT MATERIAL ȘI DREPT PROCESUAL) AUTORI:… [630859]

Byadmin ianuarie 1, 2024

1 Drept material și drept procesual
Seria
SUPORTURI DE CURS
COMBATEREA TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE
(DREPT MATERIAL ȘI DREPT PROCESUAL)
AUTORI:
Mihaela VIDAICU
Igor DOLEA
Cartea XXI
CHIȘINĂU – 2009

2 Combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
CZU 343.54
V 56
Seria SUPORTURI DE CURS. – Chi șinău: Insti tutul Național al Jus ti ției, 2009.
Responsabil de edi ție – Eugenia FISTICAN, Director execu ti v al INJ,
judec ător la Curtea Suprem ă de Justi ție
Coordonator principal – Elena MURARU, doctor, conferen țiar universitar,
prorector pentru ac ti vitate didac ti că, USM
Coordonatori – Liubovi BRÎNZA, șef Direcție instruire și cercetare, INJ, judec ător
– Ecaterina POPA, șef Secție instruire con ti nuă, INJ,
magistru în drept – Eleonora GROSU, manager proiect, UNODC – O ti lia BOLOGAN ͳVIERU, Consilier juridic, Misiunea OSCE
în Moldova
Redactare – Ariadna STRUNGARU
Design copert ă – Oxana DOSCA
Paginare, tehnoredactare – Natalia DOROGAN
Editură: „Nova Imprim ͡ SRL
Tipar: „Nova Imprim ͡ SRL
Publicația apare cu sprijinul Biroului Na țiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC)
și al Programului An ti traﬁ c și Gender al Misiunii OSCE în Moldova
© Insti tutul Național al Jus ti ției, 2009
© UNODC, Biroul Na țiunilor Unite pentru Droguri și Crimă, 2009
© Misiunea OSCE în Moldova, 2009
ISBN 978-9975-9792-4-5Descrierea CIP a Camerei Na ționale a C ărții
Combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane (drept material și
drept procesual) [pentru uzul audien ților] / Mihaela Vidaicu, Igor
Dolea; coord. principal: Elena Muraru. – Ch.: „Nova Imprim” SRL, 2009. – 192 p.
ISBN 978-9975-9792-4-51000 ex.

3 Drept material și drept procesual CUVÎNT ÎNAINTE
Suporturile de curs ce formeaz ă prezenta serie , o primă experiență de acest gen întreprins ă
în cadrul Ins ti tutului Na țional al Jus ti ției, sînt elaborate în scopul de a veni în sprijinul instruirii
candidaților la func țiile de judec ător și de procuror, propunîndu-se ca obiec ti v și evaluarea te-
oreti co-practi că a audienților în materia cuprins ă în ele. Or, trebuie s ă învățăm ști ința, pentru a
putea vorbi cu prac ti ca, care porne ște tot de la ști ință.
Elaborarea lor se înscrie în cadrul m ăsurilor concrete prev ăzute în Planul de înv ățămînt și
Curriculumul INJ, care au bene ﬁ ciat de exper ti zare din partea exper ților Consiliului Europei în
cadrul Programului Comun al Consiliului Europei și Comisiei Europene privind sporirea indepen-
denței, transparen ței și eﬁ cienței justi ției în Republica Moldova. Pentru realizarea acestora INJ
bene ﬁ ciază astăzi de asisten ța Programului Na țiunilor Unite pentru Dezvoltare în cadrul Proiec-
tului „Consolidarea capacit ății insti tuționale a INJ”. Grupurile de lucru au fost cons ti tuite, în baz ă
de concurs, din rîndul formatorilor INJ – judec ători, procurori cu o experien ță practi că avansată în
domeniul jurispruden ței, reprezentan ți ai mediului academic cu o solid ă bază de cunoști nțe teore-
ti ce, prin a c ăror simbioz ă s-a format o echip ă excelentă. Lucrările acesteia au fost coordonate sub
aspect metodologic de Elena MURARU, prorector pentru ac ti vitate didac ti că la USM.
Au fost editate urm ătoarele cărți din seria „Suporturi de curs”:
Cartea I – Drept penal; Cartea II – Drept procesual penal; Conducerea și efectuarea urm ăririi penale de c ătre pro-
curor;
Cartea III – Drept civil; Drept succesor al; Drept funciar; Dreptul muncii; Dreptul familiei;
Cartea IV – Drept procesual civil; Intentarea, preg ăti rea și examinarea în fond a pricinilor
civile; Proceduri necontencioase în procesul civil;
Cartea V – Procedura și practi ca CEDO și alte tratate obligatorii pentru Republica Moldova;
Drept comunitar;
Cartea VI – E ti ca și deontologia profesional ă a judecă
torului;
Cartea VII – Cali ﬁ carea infrac țiunilor; Proceduri speciale în procesul penal; Administrarea ca-
uzelor de c ătre judecătorul de instruc ție;
Cartea VIII – Administrarea cauzelor de contencios administra ti v; Administrarea cauzelor con-
travenționale;
Cartea IX – Metodologia întocmirii actelor procesual civile; Metodologia întocmirii actelor
procedurale penale în faza de judecat ă; Metodologia întocmirii actelor procedura-
le contraven ționale; Întocmirea actelor procedurale în faza de urm ărire penal ă;
Cartea X – Tac ti ca criminalis ti că; Acti vitatea opera ti vă de investi gații;
Cartea XI – Jus ti ția juvenilă; Insti tuția probațiunii în sistemul de drept al Republicii Moldova;
Medierea penal ă;
Cartea XII – Protec ția propriet ății intelectuale; Drept concuren țial; Procedura insolvabilit ății;
Cartea XIII – Comunicarea persuasiv ă; Retorica și arta comunic ării;
Cartea XIV – Psihologia judiciar ă; Medicina legal ă;
Cartea XV – Inves ti gații ﬁ nanciar-economice; Prevenirea, inves ti garea și sancționarea corup-
ției, spălării banilor și ﬁ nanțării terorismului;
Cartea XVI – Dreptul mediului;Cartea XVII – Limba englez ă (nivel intermediar, nivel avansat);
Cartea XVIII – Limba francez ă (nivel intermediar, nivel avansat);
Cartea XIX – Par ti ciparea procurorului în instan ța de judecat ă; Organizarea ac ti vității organe-
lor procuraturii;
Cartea XX – Tehnologii informa ționale.
Vă propunem Cartea XXI din prezenta serie: Combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane (Drept
material și Drept procesual).

4 Combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
Acest suport de curs este des ti nat familiariz ării audien ților INJ cu par ti cularitațile tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane și cu aspectele de drept penal și de drept procesual penal importante pentru
investi garea unor as tf el de cazuri. Structural, suportul de curs este cons ti tuit din dou ă părți,
care cuprind o analiz ă juridico-penal ă, criminologic ă și procesual-penal ă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane atî t ca infrac țiune, cît și ca fenomen social. În prima parte se analizeaz ă conceptul de
traﬁ c de ﬁ ințe umane, par ti cularitățile infracțiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, facîndu-se referire
la încadrarea juridc ă a acesteia, la cauzele care genereaz ă acest ilicit, dar și la ansamblul de m ă-
suri necesare pentru prevenirea și combaterea acestui ti p de criminalitate destul de r ăspîndit
în Republica Moldova. În partea a doua sînt abordate aspecte privind inves ti garea și judecarea
cauzelor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, probatoriul în cauzele penale privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane,
protecția și asistența victi melor și martorilor, precum și aspecte ce vizeaz ă cooperarea interna-
țională în investi garea și combaterea acestui ﬂ agel.
Structurat ă după criteriile prev ăzute pentru acest gen de lucr ări, substan ța ﬁ ecărei cărți are
ca osatur ă temati cile cuprinse în Curriculum la disciplina respec ti vă, reprezen tî nd o abordare
lato sensu a acestora. La elaborarea lor s-a plecat de la ideea necesit ății corelării proceselor de
predare-înv ățare cu cele de evaluare în ac ti vitatea didac ti că, accentul punîndu-se pe aspectul
practi c–aplicati v, ceea ce va asigura, indubitabil, reu șita instruirii.
Sarcinile didac ti ce, intercalate reu șit în țesătura suporturilor, sînt construite pe trei niveluri,
condiție sine qua non care asigur ă legătura organic ă dintre cuno ști nțele teoreti ce și abilitățile
practi ce ale audien ților: cunoa ștere și înțelegere; aplicare; integrare.
Pentru consolidarea materialului teore ti c sînt prev ăzute teste-gril ă și spețe, concepute, în
principal, în baza materialelor prac ti cii judiciare, cu luarea în considera ție a aspectelor contro-
versate frecvent atestate în prac ti ca de aplicare a cadrului legisla ti v.
Desfășurînd acti vitatea individual ă, audientul urmeaz ă să se conduc ă de sugesti ile metodi-
ce, care includ: subiecte-probleme; forme de realizare; modalit ăți de evaluare, alegerea apar-
ținîndu-i.
Suportul bibliogra ﬁ c recomandat la ﬁ nele ﬁ ecărei teme sau compar ti ment sugereaz ă audien-
tului un volum necesar de surse – norma ti ve, judiciare, teore ti ce – care con țin informa ția uti lă,
indispensabil ă însușirii temei corespunz ătoare în scopul aplic ării practi ce a cuno ști nțelor.
Astf el, prin tema ti ca, conținutul și structura lor Suporturile de curs urmează să consti tuie pen-
tru candida ții la funcțiile de judec ător și de procuror o surs ă sigură de informare în domeniile
vizate. Des ti natarii au prilejul s ă obțină cunoști nțe, să le aprofundeze, s ă-și formeze abilit ăți profe-
sionale și apti tudini necesare pentru exercitarea în mod corespunz ător a func țiilor respec ti ve.
Finalizînd, vreau s ă menționez urm ătoarele. Din capul locului, am fost con ști enți de faptul
că, ﬁ ind o prim ă încercare în aceast ă direcție, vom în tî mpina di ﬁ cultăți în elaborarea prezentei
serii, în acela și rînd că nu vor ﬁ lipsă unele imperfec țiuni. De aceea, vom ﬁ profund recunos-
cători pentru suges ti i și recomand ări uti le îmbun ătățirii Suporturilor de curs în vederea unei
eventuale reedit ări a acestora.
Aducem sincere mul țumiri Biroului Na țiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC) și
Programului An ti traﬁ c și Gender al Misiunii OSCE în Moldova pentru sus ținerea acordat ă la
elaborarea și publicarea prezentului Suport de curs.
Eugenia FISTICAN,
Director execu ti v
al Insti tutului Na țional al Jus ti ției

5 Drept material și drept procesual
SUMAR
PARTEA I. DREPT MATERIAL ………………………………………………………………………….. 7
Tema 1. Considera ții introductive privind traficul de fiin țe umane ……………………….. 8
Tema 2. Cadrul juridic interna țional în domeniul traficului de fiin țe umane …………. 17
Tema 3. Analiza juridico-penal ă a traficului de fiin țe umane………………………………. 26
Tema 4. Fenomenologia traficului de fiin țe umane …………………………………………… 61
Tema 5. Victima traficului de fiin țe umane ………………………………………………………. 75
Tema 6. Metodele de prevenire și combatere a traficului de fiin țe umane ………….. 83
PARTEA II. DREPT PROCESUAL …………………………………………………………………….. 93
Tema 7. Aspecte procesuale în depistarea traficului de fiin țe umane.
Generalit ăți …………………………………………………………………………………….. 94
Tema 8. Probatoriul în cauzele privind traficul de fiin țe umane ……………………….. 115
Tema 9. Controlul procurorului și controlul judiciar al procedurii prejudiciare ……. 135
Tema 10. Protec ția și asistența victimelor și martorilor în cauzele privind traficul
de fiin țe umane …………………………………………………………………………….. 145
Tema 11. Aspecte procesuale ale cooper ării interna ționale în domeniul combaterii
traficului de fiin țe umane ……………………………………………………………….. 166

6 Combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane

7 Partea I
Partea I
DREPT MATERIAL
AUTOR:
Mihaela VIDAICU,
doctor în drept,
lector superior la
Facultatea de Drept a USM

8 Drept material
Tema 1. CONSIDERA ȚII INTRODUCTIVE PRIVIND TRAFICUL DE FIIN ȚE UMANE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să deﬁ nească noțiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane și să determine speci ﬁ cul aces-
tui concept;
− să compare de ﬁ niția tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane con ținută în legislația națională
și în cea interna țională;
− să identi ﬁ ce trăsăturile fenomenului tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să evalueze formele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în dependen ță de mai multe cri-
terii;
− să esti meze importan ța incrimin ării infracțiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane.
II. Repere de con ținut
2.1. Conceptul de traﬁ c nu este unul nou, pentru prima dat ă ﬁ ind uti lizat în secolul
XVI, în calitate de sinonim pentru comerț. Astf el, acest termen nu avea conota ții nega-
ti ve. Totuși, către sec. XVII tra ﬁ cul a început a ﬁ asociat cu vînzarea ilicit ă și/sau neloial ă
a mărfurilor. De și, la începuturi, prin tra ﬁ c se înțelegea, în mare parte, vînzarea de dro-
guri și arme, către sec. XIX aceast ă noțiune mai includea și comerțul cu ﬁ ințe umane
tratate ca bunuri și vîndute în sclavie. Acest comer ț „tradițional” cu sclavi a fost scos
în afara legii spre ﬁ nele sec. XIX. La începutul sec. XX, termenul de tra ﬁ c se referea, de
obicei, la „comer țul de sclavi albi”, care reprezenta circula ția peste fron ti erele interna-
ționale a femeilor și copiilor în scopul prac ti cării prosti tuției. Doar spre ﬁ nele anilor `90
traﬁ cul a fost asociat cu pros ti tuția și exploatarea sexual ă a femeilor și copiilor. Odat ă
cu adoptarea Protocolului pentru prevenirea, suprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de
persoane, adi țional Conven ției ONU împotriva criminalit ății transna ționale organizate
(Protocolul de la Palermo, 2000), în domeniul tra ﬁ cului au fost inserate dou ă inovații.
În primul rînd, a fost adoptat ă o de ﬁ niție interna țională comprehensiv ă a tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane. În al doilea rînd, și mult mai important, de ﬁ niția oferită de Protocol
este una destul de ex ti nsă privind domeniul de aplicare și insereaz ă munca for țată ca
unul dintre scopurile tra ﬁ cului, pe lîng ă scopul exploat ării sexuale. În ti mp ce Protoco-
lul enunță cîteva dis ti ncții certe între tra ﬁ cul în scopul exploat ării sexuale și traﬁ cul în
scopul exploat ării muncii și a serviciilor (precum și practi cile referitoare la sclavie sau
similare sclaviei și servituții), trebuie de ținut cont c ă exploatarea sexual ă nu reprezint ă
muncă forțată. În general, tra ﬁ cul, la moment, se refer ă la circula ția persoanelor, de
multe ori ilegal ă, peste hotare sau pe teritoriul aceluia și stat, fenomen tratat ca o ac ti –
vitate comercial ă care ﬁ nisează cu exploatarea prin munc ă sau sexual ă.
Astf el, în conformitate cu art.3 al Protocolului pentru prevenirea, suprimarea și
pedepsirea tra ﬁ cului de persoane, adi țional Conven ției ONU împotriva criminalit ății
transnaționale organizate (Protocolul de la Palermo, 2000) , traﬁ cul de persoane re-
prezintă recrutarea, transportul, transferul, ad ăposti rea sau primirea de persoane, prin
amenințare de recurgere sau prin recurgere la for ță ori la alte forme de constrîngere,
prin răpire, fraud ă, înșelăciune, abuz de autoritate sau de o situa ție de vulnerabilitate

9 Partea I
ori prin oferta sau acceptarea de pl ăți ori avantaje pentru a ob ține consim țămîntul
unei persoane avînd autoritate asupra alteia în scopul exploat ării. Exploatarea con ține,
cel puțin, exploatarea unei alte persoane prin pros ti tuarea acesteia sau alte forme de
exploatare sexual ă, munca sau serviciile for țate, sclavia sau prac ti cile analoage sclaviei,
folosirea sau prelevarea de organe.
Această deﬁ niție are mai multe aspecte pozi ti ve care re ﬂ ectă realitatea fenome-
nului:
9 nu restrînge tra ﬁ cul la exploatarea sexual ă. Ea se concentreaz ă asupra condi ți-
ilor de munc ă forțată, aservire, ținere în stare de sclavie și a practi cilor similare
sclaviei, ﬁ ecare din ele dup ă cum au fost de ﬁ nite în dreptul interna țional;
9 ea nu se concentreaz ă în exclusivitate asupra femeilor și fetelor, dar recunoa ște
că femeile, b ărbații, fetele și băieții pot ﬁ cu toții victi me;
9 ea nu cere ca vic ti mele să traverseze un hotar recunoscut interna țional, ținînd
cont de faptul c ă persoanele pot ﬁ traﬁ cate intern, dintr-o regiune în alta, în
hotarele unei singure țări;
9 cu excep ția cazului în care o persoan ă cu vîrsta de 18 ani, Protocolul impune o
anumită distorsiune a voin ței victi mei liber exprimate, prin recurgere la for ță,
înșelăciune, abuz de putere și astf el respect ă capacitatea unei persoane adulte
de a lua decizii determinate autonom referitoare la via ța sa, în mod special
referitor la munc ă și opțiunile de migra ție. Datorit ă faptului c ă înșelăciunea
este su ﬁ cientă pentru un caz de tra ﬁ c, aplicarea for ței și constrîngerii nu sînt
elemente necesare;
9 conform acestei de ﬁ niții, dacă oricare din mijloacele ilegale au fost folosite (de
exemplu, contrîngere, fraud ă, înșelăciune), este irelevant dac ă victi ma cedeaz ă
în cele din urm ă și acceptă exploatarea.
În conformitate cu art.4 al Convenției Consiliului Europei privind m ăsurile contra
traﬁ cului de ﬁ ințe umane1, expresia „tra ﬁ c de ﬁ ințe umane” desemneaz ă recrutarea,
transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin amenin țarea cu ori prin
uti lizarea for ței sau a altor forme de constrîngere, prin r ăpire, fraud ă, înșelăciune, abuz
de autoritate ori de o situa ție de vulnerabilitate sau prin oferirea ori acceptarea de pl ăți
sau de avantaje pentru ob ținerea consim țămîntului unei persoane avînd autoritate
asupra altei persoane, în scopul exploat ării. Exploatarea cuprinde cel pu țin exploatarea
altor persoane prin pros ti tuție sau alte forme de exploatare sexual ă, munca ori servicii-
le forțate, sclavia sau prac ti cile similare acesteia, aservirea ori prelevarea de organe.
Recomandarea nr.R (2000) 11 a Comitetului de Mini ștri adresat ă statelor mem-
bre privind ac țiunile împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în scopul exploat ării sexuale
conține o de ﬁ niție mai îngust ă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane din perspec ti va scopului
acestuia – exploat ării sexuale. As tf el, tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane include procurarea de
către una sau mai multe persoane ﬁ zice sau juridice și/sau organiza ții și transportarea
sau organizarea migr ării – legale sau ilegale – a persoanelor, cu sau f ără consimțămîntul
acestora, în scopul exploat ării lor sexuale, inter alia , prin metode coerci ti ve, în par ti –
1 Adoptată de Comitetul de Mini ștri la 3 mai 2005.

10 Drept material
cular prin: aplicarea violen ței sau amenin țarea cu aplicarea ei, prin inducere în eroare,
abuz de autoritate sau de pozi ție de vulnerabilitate a vic ti melor.
Convenția cu privire la în ﬁ ințarea O ﬁ ciului European de Poli ție din 1995 deﬁ neș-
te tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane ca ﬁ ind supunerea unei persoane puterii reale și ilegale a
unor alte persoane, prin recurgerea la violen ță, amenințări sau unel ti ri, prin abuz de
autoritate în vederea impunerii acesteia de a prac ti ca prosti tuția, tra ﬁ cul presupunînd
și aplicarea diverselor forme de exploatare sexual ă, abuzul de persoane minore sau
comerțul cu copii abandona ți.2
Deși a început s ă se ampli ﬁ ce verti ginos în Republica Moldova înc ă în prima ju-
mătate a deceniului nou ă al sec. XX, prima încercare de a reglementa sub aspect juri-
dico-penal rela țiile sociale, în sensul interzicerii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în legisla ția
națională, a fost întreprins ă în anul 1997, cînd legiuitorul a operat un amendament
la Codul penal (redac ția anului 1961), prin care în textul legii penale a fost introdus
art.113/1 „Vînzarea și traﬁ cul de copii”. Norma în cauz ă interzicea doar tra ﬁ cul de copii,
care cons ti tuia unul dintre obiectele tra ﬁ cului de oameni și nu oferea o reglementare
juridico-penal ă a acestui comportament în întregime. În anul 1998 s-a întreprins o alt ă
încercare de reglementare juridico-penal ă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, deja a tuturor
aspectelor, odat ă cu includerea art.105/2 „Proxene ti smul” în Codul penal, a c ărui dis-
poziție reglementa tra ﬁ cul de oameni ca o ac ti vitate infrac țională disti nctă de proxene-
ti sm. Însă, potrivit acestei norme, erau suscep ti bile de sanc ționare penal ă doar actele
de tra ﬁ care a persoanelor s ăvîrșite în scop de exploatare sexual ă. La 30.07.2001 în Co-
dul penal a fost introdus art.113/2 „Tra ﬁ cul ilicit de ﬁ ințe umane”, ceea ce a însemnat
o altă etapă în reglementarea juridico-penal ă a relațiilor sociale în vederea interzicerii
comerțului cu ﬁ ințe umane și reprimării eventualelor manifest ări de acest ti p.
Actualul Cod penal al Republicii Moldova prevede separat infrac țiunile de tra ﬁ c de
ﬁ ințe umane (art.165) și traﬁ c de copii (art.206). Conform art.165 CP RM, tra ﬁ cul de ﬁ –
ințe umane reprezint ă: recrutarea, transportarea, transferul, ad ăposti rea sau primirea
unei persoane, cu sau f ără consimțămîntul acesteia, în scop de exploatare sexual ă co-
mercială sau necomercial ă, prin munc ă sau servicii for țate, pentru cer șetorie, în sclavie
sau în condi ții similare sclaviei, de folosire în con ﬂ icte armate sau în ac ti vități criminale,
de prelevare a organelor sau țesuturilor, s ăvîrșită prin:
a) amenin țare cu aplicarea sau aplicarea violen ței ﬁ zice sau psihice nepericuloa-
se pentru via ța și sănătatea persoanei, inclusiv prin r ăpire, prin con ﬁ scare a
documentelor și prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a c ărei mări-
me nu este stabilit ă în mod rezonabil, precum și prin amenin țare cu divulgarea
informațiilor con ﬁ dențiale familiei vic ti mei sau altor persoane a tî t ﬁ zice, cît și
juridice;
b) înșelăciune;
c) abuz de pozi ție de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor
plăți sau bene ﬁ cii pentru a ob ține consim țămîntul unei persoane care de ține
controlul asupra unei alte persoane.
2 Anexa prev ăzută în art. 2 al Conven ției Europol.

11 Partea I
Astf el, Codul penal al Republicii Moldova de ﬁ nește ceva mai detaliat decît Proto-
colul de la Palermo mijloacele de constrîngere și scopurile exploat ării. De exemplu,
art.165 CP RM stabile ște următoarele scopuri ale exploat ării, care nu se reg ăsesc în
Protocol:
− folosirea vic ti mei în con ﬂ icte militare;
− folosirea vic ti mei în ac ti vitate criminal ă;
− prelevarea de țesuturi umane pentru transplantare.
În conformitate cu Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane, nr.241-XVI din 20.10.20053, traﬁ cul de ﬁ ințe umane reprezint ă recrutarea,
transportarea, transferul, ad ăposti rea sau primirea de persoane, prin amenin țare cu
forța sau prin folosirea for ței ori a unor alte mijloace de constrîngere, prin r ăpire, fra-
udă, înșelăciune, abuz de putere sau de situa ție de vulnerabilitate ori prin darea sau
primirea de bani ori de bene ﬁ cii de orice gen pentru a ob ține consim țămîntul unei per-
soane care de ține controlul asupra unei alte persoane, în scopul exploat ării acesteia.
Hotărîrea Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție cu privire la prac ti ca aplicării legis-
lației în cauzele despre tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și traﬁ cul de copii4 deﬁ nește tra ﬁ cul
de ﬁ ințe umane ca ﬁ ind recrutarea, transportarea, transferul, ad ăposti rea sau primirea
unei persoane cu sau f ără consimțămîntul acesteia, în scop de exploatare sexual ă co-
mercială sau necomercial ă, prin munc ă sau servicii for țate, în sclavie sau în condi ții si-
milare sclaviei, de folosire în con ﬂ icte armate sau în ac ti vități criminale, de prelevare a
organelor sau țesuturilor pentru transplantare, s ăvîrșită prin: amenin țare cu aplicarea
sau aplicarea violen ței ﬁ zice sau psihice nepericuloase pentru via ța și sănătatea per-
soanei, inclusiv prin r ăpire, prin con ﬁ scare a documentelor și prin servitute, în scopul
întoarcerii unei datorii a c ărei mărime nu este stabilit ă în mod rezonabil; în șelăciune;
abuz de pozi ție de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor pl ăți sau
bene ﬁ cii pentru a ob ține consim țămîntul unei persoane care de ține controlul asupra
unei alte persoane, cu aplicarea violen ței periculoase pentru via ța, sănătatea ﬁ zică sau
psihică a persoanei; prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante
pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependen ței ﬁ zice,
a armei, a amenin țării cu divulgarea informa țiilor con ﬁ dențiale familiei vic ti mei sau
altor persoane, precum și a altor mijloace.
Din punct de vedere criminologic, tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane poate ﬁ deﬁ nit ca ﬁ ind o
formă parti culară de manifestare a criminalit ății organizate care const ă în comer țul cu
oameni sau cu organe și țesuturi ale lor, în scopul extragerii de pro ﬁ turi considerabile,
speculînd o anumit ă cerere și ofertă existentă în acest sens. De ﬁ niția criminologic ă are
un caracter natural, ea re ﬂ ectă realitatea a șa cum aceasta este.
Lipsa unei de ﬁ niții clare a infrac țiunii de tra ﬁ c de persoane reprezint ă un obstacol
ce împiedic ă prevenirea e ﬁ cientă și urmărirea penal ă, recunoa șterea drepturilor omu-
lui, cercetarea fenomenului, elaborarea și coordonarea unei poli ti ci eﬁ ciente, coope-
rarea interna țională în scopul combaterii acestui ﬂ agel. O de ﬁ niție disti nctă a tra ﬁ cului
3 Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167/812.
4 Nr.37 din 22.11.2004 // Bule ti nul Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova, 2005, nr.8, p.4.

12 Drept material
facilitează de asemenea cooperarea interna țională, de exemplu: cazul în care se pune
problema dac ă acțiunea de tra ﬁ c săvîrșită într-o altă țară este pasibil ă de pedeaps ă jus
civile, potrivit legilor na ționale.
2.2. Fenomenul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane poate avea mai multe tr ăsături, după
cum urmeaz ă:
− Privit din punctul de vedere al drepturilor omului, tra ﬁ cul de persoane include
sclavia, munca for țată, violența, abuzul de încredere, agresiunea ﬁ zică și psihică a per-
soanei, ﬁ ind pe deplin jus ti ﬁ cată aprecierea c ă traﬁ cul de ﬁ ințe umane este o form ă a
sclaviei la început de mileniu.
− Sub aspect economic, tra ﬁ cul presupune : interese ﬁ nanciare (pro ﬁ turi uriașe),
rețele regionale și internaționale, circula ția ilicită a banilor (sp ălarea banilor care pro-
vin din tra ﬁ c și pe baza c ărora se realizeaz ă acti vitatea de tra ﬁ care).
− Din punctul de vedere al originii fenomenului, factorii care genereaz ă și susțin
traﬁ cul sînt s ărăcia accentuat ă a victi melor, nivelul educa țional scăzut, neîncrederea
în sine, eșecurile în via ță, migrația occidentalilor, amatori de experien țe sexuale, c ătre
Est, unde pia ța prosti tuției este mai tentant ă.
− Din perspec ti va valorilor sociale lezate, persoanele tra ﬁ cate sînt reduse la condi-
ția de „marf ă”, sînt dezumanizate treptat, ﬁ indu-le lezate sen ti mentele cele mai pro-
funde, trauma suferit ă marcîndu-le întreaga evolu ție viitoare.
− Din perspec ti va implica țiilor sociale, datorit ă creșterii alarmante din ul ti mii ani,
traﬁ cul de persoane devine un fenomen na țional și transnațional, ﬁ ind favorizat de
procesul general al globaliz ării și de uti lizarea tehnologiilor moderne.
− Prin prisma scopului vizat, tra ﬁ cul presupune pro ﬁ turi uriașe pentru tra ﬁ canți,
care reinvestesc veniturile ob ținute în derularea în con ti nuare a ac ti vităților ilicite.
Prosti tuția (în general, exploatarea sexual ă a femeilor și copiilor) cons ti tuie principalul
scop al tra ﬁ cului și modalitatea de ob ținere a celor mai mari cî ști guri. De asemenea,
traﬁ cul de ﬁ ințe umane se realizeaz ă în scopul folosirii la munci for țate, comiterii de
infracțiuni prin constrîngere, de c ătre victi mele tra ﬁ cului și prelevării de organe (vic ti –
mele sînt b ărbați, femei, copii).
Din punctul de vedere al complexit ății fenomenului tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, pu-
tem eviden ția următoarele tr ăsături ale acestuia:
9 Este o form ă de manifestare a crimei organizate și, în aceast ă calitate, posed ă
trăsăturile caracteris ti ce acestui ti p de criminalitate, are o esen ță identi că și
se supune legilor de existen ță proprii fenomenului din care face parte. Tra ﬁ cul
de persoane este organizat de grupuri criminale clandes ti ne care sînt adesea
implicate și în alte ti puri de criminalitate organizat ă. Structurile acestor grupuri
sînt foarte variate, pornind de la grupuri amatoare izolate, pîn ă la organiza ții
structurate la nivel interna țional.
9 Este o form ă de violen ță, deoarece vic ti mele tra ﬁ cului sînt supuse adesea unor
forme de violen ță care le afecteaz ă foarte grav.

13 Partea I
2.3. Din de ﬁ niția tra ﬁ cului de persoane cuprins ă în Protocolul privind prevenirea,
reprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de persoane, în special al femeilor și copiilor, adi-
țional la Conven ția Națiunilor Unite împotriva criminalit ății transna ționale organizate,
rezultă și formele în care se concre ti zează această infracțiune, în raport de caracteris-
ti cile persoanelor tra ﬁ cate și traﬁ cante, de scopul urm ărit și interesul vizat, de natura
cauzelor ce au generat fenomenul, de implica țiile sociale, dar și de speci ﬁ cul valorilor
sociale lezate (drepturile omului).
Formele tra ﬁ cului variaz ă în funcție de: num ărul persoanelor implicate, ti pul de tra-
ﬁ canți, de victi me sau de „clien ți” ori „consumatori”, de gradul de organizare pe care se
bazează exti nderea tra ﬁ cului și în raport de care tra ﬁ cul rămîne național sau se ex ti nde
peste grani țe. În tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane pot ﬁ implicate persoanele ﬁ zice (agenți de
recrutare, contrabandi ști , complici care au abuzat de pozi ția lor din cadrul autorit ăților
administra ti ve ale statelor implicate), dar și persoane juridice (companii hoteliere, de
spectacol, agen ții de turism, societ ăți de transport, ﬁ rme de produc ție și distribuție de
casete video, edituri, sex-shop-uri, companii care ofer ă spectacole de strip-tease etc.).
Din perspec ti va organiz ării tra ﬁ canților, tra ﬁ cul îmbrac ă următoarele forme:
− tra ﬁ cul ocazional, cînd se raporteaz ă doar la transportarea intern ă/internațio-
nală a victi melor;
− tra ﬁ cul în bande sau grupuri mici, cînd tra ﬁ canții sînt bine organiza ți și speciali-
zați în tra ﬁ carea cet ățenilor în afara grani țelor, folosind acelea și rute;
− tra ﬁ cul interna țional, cel mai laborios organizat, derulat de re țele periculoase și
greu de comb ătut.
Din perspec ti va victi melor – copii tra ﬁ cați, traﬁ cul poate ﬁ clasi ﬁ cat în func ție de
natura abuziv ă a actelor exercitate asupra lor și care vizeaz ă:
− aspectul social (abuz psihologic, ﬁ zic, atac sexual sau viol, supravegherea pen-
tru împiedicarea deplas ării ori liberei circula ții a victi melor, lipsa puterii de
decizie, lipsa accesului la servicii medicale, obligarea de a consuma alcool și
droguri, avort for țat, malnutri ție, forțarea victi mei să-și recruteze, la rîndul ei,
rudele sau prietenii);
− aspectul juridic (deposedarea de acte de iden ti tate, posedarea și uti lizarea de
acte false, amenin țările cu predarea la poli ție);
− aspectul economic (împov ărarea cu datorii, neplat ă, reținerea unor pl ăți nejus-
ti ﬁ cate).
Cercetări recente au ar ătat că traﬁ cul nu este a tî t de asociat cu alte forme de cri-
mă organizat ă cum se credea. Mul ți traﬁ canți sînt oportuni ști care pro ﬁ tă de un prilej
favorabil. Pe de alt ă parte, tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și crima organizat ă folosesc uneori
aceleași rute și rețele, în unul din modurile de mai jos:
− traﬁ cul paralel , în care persoanele sînt tra ﬁ cate folosind acelea și rute și rețele
ca pentru m ărfurile ilegale;
− traﬁ cul combinat , în care tra ﬁ cul de persoane se face în acela și ti mp cu alte
forme de contraband ă (de exemplu, folosind acelea și vehicule);
− traﬁ cul de înlocuire , în care acelea și rute sînt folosite pentru tra ﬁ cul cu diferite
mărfuri, altele de ﬁ ecare dat ă; de exemplu, re țelele crimei organizate pot folosi

14 Drept material
fostele rute ale tra ﬁ canților de arme pentru a introduce clandes ti n persoane
într-o zon ă de con ﬂ ict după terminarea os ti lităților;
− traﬁ cul invers, în care acelea și rute sînt folosite pentru tra ﬁ cul în ambele direc-
ții; tra ﬁ cul de persoane se desf ășoară într-un sens, iar contrabanda cu droguri
în celălalt;
− comerțul cu am ănuntul combinat, în care se face tra ﬁ c de mărfuri diverse,
inclusiv de oameni, droguri și arme.
Pot ﬁ evidențiate următoarele forme ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, în dependen ță
de scopul propriu-zis al tra ﬁ cului inițiat:
• tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane, în special al femeilor și copiilor, cu scop de exploatare se-
xuală, inclusiv:
− pentru organizarea pros ti tuției;
− pentru organizarea prac ti cării prosti tuției în unit ățile militare sau în locurile de
dislocare a for țelor armate;
− pentru organizarea turismului sexual;
− pentru servicii pornogra ﬁ ce (în special, folosirea copiilor de ambele sexe în
acest scop);
• tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane în scop de exploatare prin sclavie, inclusiv:
− folosirea în munci istovitoare;
− folosirea în economia tenebr ă;
− folosirea în ac ti vități de producere a produselor ilegale sau de contraband ă;
− folosirea în lucr ări casnice;
− munca copiilor (sp ălarea mașinilor, lucr ări agricole etc.);
• tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane, în special al copiilor și invalizilor, în ac ti vitatea de cer șeto-
rie, cum ar ﬁ :
− folosirea copiilor;
− folosirea invalizilor;
− „arenda” pruncilor pentru cer șetorie;
• căsătoriile în scop de exploatare (inclusiv folosirea sistemului „mirese prin po ștă”):
− pentru folosirea persoanei în munc ă casnică (menajer ă etc.);
− pentru na șterea forțată a copiilor;
− pentru îngrijirea bolnavilor și vîrsti nicilor, copiilor etc.;
• tra ﬁ cul de copii în scopul impunerii la maternitate surogat, pentru reproducere;
• tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane în scopul prelev ării și transplant ării organelor și țesuturi-
lor;
• tra ﬁ cul de copii în scopul adop ției ilegale;
• tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane în scopul folosirii în con ﬂ icte armate;
• impunerea solda ților și deținuților la munc ă forțată;

15 Partea I
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
− de ﬁ niția tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− trăsăturile tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− formele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Sarcini didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− stabili elementele de ﬁ niției tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− compara formele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− clasi ﬁ ca tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane în dependen ță de mai multe criterii.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
− analiza conceptul de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane din punct de vedere juridico-penal
și criminologic;
− evalua prevederile na ționale și internaționale cu privire la de ﬁ nirea și formele
traﬁ cului de ﬁ ințe umane.
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Analiza de ﬁ niției tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane prev ăzute de Protocolul de
la PalermoReferate
Rezumateprezentarea referatelor−
parti ciparea la mese rotunde −
C. Acti vități de evaluare
Tema 1. Analiza de ﬁ niției juridico-penale și criminologice a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
Tema 2. Determinarea tr ăsăturilor fenomenului tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
Tema 3. Analiza formelor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
Speță
A.B. este o femeie de la țară din Moldova, în vîrst ă de 40 ani. În po ﬁ da faptului c ă
are studii, îi este greu s ă-și păstreze locul de munc ă, iar și mai greu s ă-și găsească un al-
tul. Simte c ă îmbătrînește și își vede viitorul în nesiguran ță. A.B. deseori se adevere ște
că bărbații mai puțin cali ﬁ cați ca ea sînt prefera ți la angajare. În dorin ța de a-și îmbu-
nătăți situația, răspunde unui anun ț de angajare într-o țară din Europa de Vest. Oferta
presupunea acordarea de ajutor la buc ătărie. Deși este un loc de munc ă care deloc nu
corespunde cali ﬁ cării pe care o are, consider ă că totuși ar ﬁ în stare s ă cîști ge bani buni
lunar; în plus, nu se cerea cunoa șterea limbii. A.B. accept ă să-i ﬁ e plăti te cheltuielile

16 Drept material
de călătorie în sum ă de 5000 USD, pe care ea urmeaz ă să le compenseze lucrînd Îns ă,
în loc să se deplaseze în țara de des ti nație, A.B. este for țată să munceasc ă la o fabric ă
din Ungaria pentru a- și achita datoria pentru mîncare și cazare, care a fost ad ăugată
datoriei pentru cheltuielile de transport. Ea locuie ște în perimetrul de lucru al fabricii,
neavînd as tf el posibilitatea s ă iasă ca să vorbeasc ă cu cineva din afar ă. În scopul in ti mi-
dării, este bătută și deseori subalimentat ă. În afară de limba matern ă A.B. nu vorbe ște
o altă limbă și nu are posibilitatea s ă ceară ajutor pentru a evada, iar documentele ei
se aﬂ ă în mîinile agen ției.
Determina ți și analizați trăsăturile și formele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane prezente în
acest studiu de caz. Argumenta ți răspunsul.
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte interna ționale
1. Conven ția cu privire la în ﬁ ințarea O ﬁ ciului European de poli ție din 1995 // h tt p://www.
europol.europa.eu
2. Conven ția Consiliului Europei privind m ăsurile contra tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, adoptat ă
de Comitetul de Mini ștri la 3 mai 2005 // h tt p://www.coe.int
3. Protocolul pentru prevenirea, suprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de persoane, adi țional
Convenției ONU împotriva criminalit ății transna ționale organizate (Protocolul de la Paler-
mo, 2000) // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35. – Chi șinău, 2006, p.399.
4. Recomandarea nr.R (2000) 11 a Comitetului de Mini ștri adresat ă statelor membre privind
acțiunile împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în scopul exploat ării sexuale // h tt p://www.
coe.int
Acte naționale
1. Consti tuția Republicii Moldova (adoptat ă de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994)
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 1994, nr.1.
2. Codul penal al Republicii Moldova (adoptat la 18.04.2002) // Monitorul O ﬁ cial al Republicii
Moldova, 2002, nr.128-129.
3. Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167/812.
4. Hotărîrea Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție cu privire la prac ti ca aplicării legislației în ca-
uzele despre tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și traﬁ cul de copii, nr.37 din 22.11.2004 // Bule ti nul
Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova, 2005, nr.8.
Literatura recomandat ă
1. Botnaru Gh., Bujor V., Bejan O. Caracterizare criminologic ă și juridico-penal ă a tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane. – Chișinău, 2008.
2. Mariska N.J. van der Linden. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane în scopul exploat ării economice: Ma-
nual pentru traininguri. – ILO, 2004.
3. Mateu ț Gh., Petrescu V., Ștefăroi N. și al. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane. Infractor. Vic ti mă. Infrac-
țiune. – Iași, 2005.
4. Standard regional pentru instruirea judec ătorilor și procurorilor din ESE în domeniul comba-
terii tra ﬁ cului de persoane : Manual de instruire, CDIPM.
5. Ротару И., Касым Я. Понятие трафика людей и методы борьбы с ним // Закон и
жизнь , 2008, №8.

17 Partea I
Tema 2. CADRUL JURIDIC INTERNA ȚIONAL
ÎN DOMENIUL TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să stabileasc ă etapele reglement ărilor interna ționale cu privire la tra ﬁ cul de
ﬁ ințe umane;
− să identi ﬁ ce actele interna ționale în domeniul prevenirii și combaterii tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane;
− să analizeze obliga țiile Republicii Moldova care au ap ărut în urma ra ti ﬁ cării con-
vențiilor interna ționale în domeniul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să esti meze gradul de compa ti bilitate a legisla ției Republicii Moldova cu preve-
derile actelor interna ționale în domeniul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să sumarizeze prevederile Protocolului de la Palermo.
II. Repere de con ținut
2.1. Lunga și variata istorie a documentelor interna ționale cu privire la tra ﬁ c re-
ﬂ ectă diﬁ cultățile comunit ății internaționale de a ajunge la un consens și de a obține
în mod e ﬁ cient o în țelegere la scar ă largă. Istoria începe cu Acordul Interna țional
pentru suprimarea comer țului cu sclavi albi, ce dateaz ă din anul 1904. Acest docu-
ment, concentrat mai degrab ă asupra protec ției victi melor decît asupra pedepsirii
infractorilor, a fost totu și ineﬁ cient, par țial datorit ă lipsei de în țelegere a complexit ă-
ții abordării acestei probleme cu multe aspecte. Din acest mo ti v, în anul 1910 a fost
adoptată Convenția Interna țională pentru suprimarea tra ﬁ cului de sclavi albi, care
obliga 13 țări parti cipante s ă pedepseasc ă răufăcătorii. Sub auspiciile Ligii Na țiunii s-a
încheiat Conven ția pentru suprimarea tra ﬁ cului de femei și copii din 1921 și Conven-
ția Interna țională pentru suprimarea tra ﬁ cului de femei care au a ti ns majoratul din
1933. Aceste patru conven ții privind tra ﬁ cul au fost consolidate în Conven ția Națiu-
nilor Unite pentru suprimarea tra ﬁ cului de persoane și a exploat ării prosti tuției altor
persoane din 1949.
2.2. Declarația Universal ă a Drepturilor Omului din 10.12.1948 în art.3 prevede:
„Orice ﬁ ință umană are dreptul la via ță, libertate și la securitatea sa”, iar art.4 procla-
mă: „Nimeni nu va ﬁ ținut în sclavie, nici în robie, sclavia și traﬁ cul cu sclavi sînt interzise
sub toate formele lor”.
Convenția asupra elimin ării tuturor formelor de discriminare fa ță de femei , adop-
tată la 18.12.1979 la New-York, în Preambul men ționează: „Aﬁ rmînd că întărirea păcii
și securității interna ționale, diminuarea încord ării interna ționale, cooperarea dintre
toate statele, indiferent de sistemele lor sociale și economice, dezarmarea general ă și
completă și, îndeosebi, dezarmarea nuclear ă sub control interna țional strict și eﬁ cace,
aﬁ rmarea principiilor jus ti ției, egalității și avantajului reciproc în rela țiile dintre țări și
înfăptuirea dreptului popoarelor a ﬂ ate sub domina ție străină și colonială și sub ocu-
pație străină de autodeterminare și de independen ță, precum respectul suveranit ății

18 Drept material
naționale și al integrit ății teritoriale, vor favoriza progresul social și dezvoltarea și vor
contribui, în consecin ță, la realizarea deplinei egalit ăți între bărbați și femei…”.
În Preambulul Convenției asupra imprescrip ti bilității crimelor de r ăzboi și a cri-
melor contra umanit ății din 1968 se men ționează că rezoluțiile Adunării Generale a
ONU 3(1) din 13 februarie 1946 și 95(1) din 11 decembrie 1946 con ﬁ rmă principiile
de drept interna țional recunoscute prin Statutul Tribunalului Militar Interna țional de
la Nürnberg și prin senti nța acestui Tribunal. Prin rezolu țiile 2148 (XXI) din 12.12.1966
și 2202(XXI) din 16.12.1966 Adunarea General ă a condamnat și a recunoscut, în mod
expres, drept crime contra umanit ății, pe de o parte, violarea drepturilor economice
și politi ce ale popula ției indigene și, pe de alt ă parte, poli ti ca de apartheid, reamin ti nd
rezoluțiile Consiliului Economic și Social al ONU 1074 (XXXIX) din 28 iunie 1965 și 1158
(XLI) din 5 august 1966 privind pedepsirea criminalilor de r ăzboi și a persoanelor vino-
vate de crime contra umanit ății. În conti nuare, se precizeaz ă că asemenea crime sînt
considerate printre cele mai grave și sînt imprescrip ti bile, iar pedepsirea lor reprezint ă
un element indispensabil în prevenirea unor noi crime asupra drepturilor omului și
libertăților fundamentale, element de natur ă să încurajeze încrederea, s ă sti muleze
cooperarea între popoare și să favorizeze pacea și securitatea interna țională.
Convenția pentru reprimarea și abolirea tra ﬁ cului cu ﬁ ințe umane și a exploat ării
prosti tuării altuia, încheiată la 02.12.1949, oblig ă statele-părți: „1. Să adopte reglemen-
tările necesare pentru protejarea imigran ților sau a emigran ților, în special a femeilor
și соpiilor, atî t în locurile de sosire și de plecare, cît și în ti mpul drumului; 2. S ă dea
dispoziții pentru organizarea unei propagande corespunz ătoare care s ă atragă atenția
asupra pericolului acestui gen de tra ﬁ c; 3. Să ia măsuri corespunz ătoare ca s ă exercite
o supraveghere în g ări, aeroporturi, porturi mari ti me, în cursul c ălătoriei și în locurile
publice, în vederea împiedic ării tra ﬁ cului interna țional cu oameni în scopul pros ti tuției;
4. Să ia măsuri corespunz ătoare, pentru ca autorit ățile competente s ă ﬁ e prevenite de
sosirea persoanelor care par vinovate, complice sau vic ti me ale acestui tra ﬁ c” (art.17
din Conven ție).
Declarația asupra protec ției femeilor și copiilor în perioade excep ționale și de
conﬂ ict armat, adoptată de Adunarea General ă a ONU prin Rezolu ția 3318 (XXIX) din
14 decembrie 1974, proclam ă protecția unor categorii de popula ție astf el: „Femeile și
copiii apar ținînd popula ției civile și implicați în condițiile stărilor excep ționale și de con-
ﬂ ict armat în lupta pentru pace, autodeterminare, eliberare na țională și independen-
ță, care trăiesc în teritorii ocupate, nu vor ﬁ lipsiți de adăpost, de hran ă, de asisten ță
medicală și de drepturi inalienabile, conform prevederilor DUDO, PIDCP și PIDESC și
Declarației drepturilor copilului și altor tratate interna ționale”.
În Preambulul Pactului cu privire la drepturile civile și politi ce din 1966 se mențio-
nează că recunoașterea demnit ății inerente tuturor membrilor familiei și a drepturilor
lor egale și inalienabile cons ti tuie fundamentul libert ății, dreptății și păcii în lume. În
conti nuare, dispozi ția art.8 pct.3) prevede: „Nimeni nu va putea ﬁ constrîns s ă execute
o muncă forțată sau obligatorie”.
Art.10 din Pactul cu privire la drepturile economice, sociale și culturale din 1966
prevede: „Măsuri speciale de ocro ti re și de asisten ță trebuie luate în favoarea tuturor

19 Partea I
copiilor și adolescen ților, fără nici o discriminare din mo ti ve de ﬁ lațiune sau din alte
moti ve. Copiii și adolescen ții trebuie ocro ti ți împotriva exploat ării economice și sociale.
Folosirea lor la lucr ări de natur ă a le dăuna moralitatea sau s ănătatea, de a le pune
viața în primejdie sau de a d ăuna dezvolt ării lor normale trebuie sanc ționată prin lege.
Statele trebuie, de asemenea, s ă stabileasc ă limite de vîrst ă sub care folosirea muncii
salariate a copiilor va ﬁ interzisă și sancționată prin lege”. În același context, art.32 din
Convenția interna țională cu privire la drepturile copilului din 1989 sti pulează: „Statele
părți recunosc dreptul copilului de a ﬁ protejat împotriva exploat ării economice și exer-
citării unei munci ce comport ă riscuri sau împiedic ă educația sau îi d ăunează sănătății
sau dezvolt ării sale ﬁ zice, mintale, spirituale, morale sau sociale”.
În 1949, Organiza ția Națiunilor Unite a uni ﬁ cat mai multe reglement ări prin Con-
venția cu privire la reprimarea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și exploatarea pros ti tuției de
către persoanele ter țe. Această Convenție pune accent pe interzicerea tuturor forme-
lor de exploatare sexual ă, ﬁ ind îndreptat ă spre combaterea tuturor formelor de pros-
ti tuție voluntar ă sau forțată. Pentru prima dat ă sînt incluse prevederi referitoare la
asistența socială și mecanismele de repatriere a vic ti melor.
În 1992, Comisia de Drept Interna țional a ONU a adoptat și a trimis Adun ării Ge-
nerale proiectul Statutului Cur ții Internaționale de Jus ti ție, compus din 60 de ar ti cole
structurate în 5 grupe. Una din aceste grupe o formeaz ă atentările criminale la dreptu-
rile și libertățile fundamentale ale omului. Din aceast ă grupă face parte tra ﬁ cul de ﬁ in-
țe umane re ﬂ ectat prin: robie, vînzarea de robi, vînzarea de femei și copii, exploatarea
prosti tuției de persoane ter țe etc., cali ﬁ cate și recunoscute ca crime contra umanit ății.
Un alt proiect de Cod al Crimelor contra P ăcii și Securității Umanit ății, adoptat de Co-
misia de Drept Interna țional la a 48-a sesiune a sa în 1996, în art.18 de ﬁ nește crimele
contra umanit ății astf el: Prin crime contra umanit ății se înțelege faptul de a comite, de o
manieră sistemati că sau pe scar ă largă și la insti garea sau sub conducerea unui guvern,
unei organiza ții sau a unui grup, unul din actele de mai jos: uciderea, exterminarea,
tortura, aducerea în sclavie, persecu ția pentru mo ti ve religioase sau etnice, discrimina-
rea insti tuționalizată pentru mo ti ve rasiale, etnice sau religioase, compor tî nd violarea
libertăților și drepturilor fundamentale ale ﬁ inței umane și avînd ca rezultat defavori-
zarea grav ă a unei părți a popula ției; deportarea sau transferul for țat de popula ție,
operate de o manier ă arbitrată; detenția arbitral ă; dispariția forțată a persoanelor;
violul, constrîngerea la pros ti tuție și alte forme de violen ță sexuală; alte acte inumane
ce aduc o grav ă ati ngere integrit ății ﬁ zice sau mentale, s ănătății sau demnit ății umane,
cum ar ﬁ muti lările sau molest ările grave.
Mai multe rapoarte, rezolu ții și programe de ac țiune au fost adoptate în acest do-
meniu în cadrul Organiza ției Națiunilor Unite. În special, necesit ă a ﬁ menționate:
• Rezolu țiile anuale privind lupta împotriva tra ﬁ cului de femei și ti nere fete,
adoptate de Adunarea General ă a Organiza ției Națiunilor Unite.
• Raportul privind tra ﬁ cul de femei și prosti tuția forțată prezentat Comisiei Orga-
nizației Națiunilor Unite pentru drepturile omului în cadrul Raportului special
al Organiza ției Națiunilor Unite privind violen ța împotriva femeilor, cauzele și
consecințele acesteia (documentul E/CN.4/1997/47).

20 Drept material
• Programul de ac țiune adoptat de Conferin ța mondial ă privind drepturile omu-
lui (Viena, 14-25 iunie 1993) și Declarația privind eliminarea violen ței împotriva
femeilor adoptat ă de Adunarea General ă (decembrie 1993) declar ă că statele
membre sînt alarmate de faptul c ă posibilitățile femeilor de a ajunge la egalitatea
juridică, socială, politi că și economic ă în cadrul societ ății sînt limitate, în special
sînt alarmate de violen ța conti nuă și endemic ă exercitată asupra femeilor (…).
• Programul de ac țiune adoptat de Conferin ța internațională privind popula ția
și dezvoltarea (Cairo, 5-13 septembrie 1994) și Programul de ac țiune adoptat
la cea de-a 4-a Conferin ța mondial ă privind femeile (Beijing, 4-15 septembrie
1995) au stabilit o serie de principii de baz ă în materia egalit ății între femei
și bărbați. Programul Beijing de ac țiune a invitat în mod deosebit guvernele
țărilor de origine, de tranzit și de desti nație și organiza țiile regionale și interna-
ționale să lupte împotriva condi țiilor de baz ă care încurajeaz ă traﬁ cul adoptî nd
măsuri în domeniul jus ti ției penale și civile, asigurînd cooperarea între toate
serviciile de combatere și prevăzînd resurse pentru reeducarea vic ti melor și
pentru programul de educa ție și formare preven ti vă.
Reprimarea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane reprezint ă un mijloc de combatere și la nivel
regional. Încă din anii ‘80, Consiliul Europei s-a implicat ac ti v în combaterea tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane, care și-a relevat tangen țele cu o serie de probleme ce cons ti tuiau
obiectul de preocupare al Consiliului Europei – protec ția femeilor împotriva violen ței,
exploatarea sexual ă a femeilor și copiilor, crima organizat ă și migrațiunea. Consiliul
Europei a venit cu mai multe ini țiati ve în acest domeniu: a elaborat, de exemplu, in-
strumente juridice și strategii per ti nente, a efectuat studii și acțiuni de monitorizare, a
impulsionat cooperarea juridic ă și tehnică. Textele de baz ă adoptate de Consiliul Euro-
pei vizînd tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane sînt urm ătoarele:
• Recomandarea (2000) 11 a Comitetului de Mini ștri adresat ă statelor membre
privind ac țiunile ce trebuie întreprinse împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în
scopul exploat ării sexuale;
• Recomandarea (2001) 16 a Comitetului de Mini ștri adresat ă statelor membre
privind protec ția copiilor împotriva exploat ării sexuale;
• Recomandarea Adun ării Parlamentare a Consiliului Europei 1325 (1997) pri-
vind tra ﬁ cul de femei și prosti tuția forțată în statele membre ale Consiliului
Europei.
În cadrul Consiliului Europei au fost adoptate mai multe instrumente interna ționa-
le relevante, în special tratate mul ti laterale, precum: Convenția European ă cu privire la
drepturile și libertățile fundamentale ale omului din 1950 și cele 13 Protocoale adi ționale
la ea ; Convenția european ă cu privire la asisten ța reciproc ă pe cauze penale din 1989 și
Protocolul adi țional la ea din 1978; Conven ția european ă privind eliminarea tuturor for-
melor de discriminare împotriva femeilor din 1997 și Protocolul faculta ti v la ea din 1999;
Convenția Consiliului Europei privind exercitarea drepturilor copilului din 1996.
Consiliul Europei a considerat oportun ă elaborarea unui instrument juridic obliga-
toriu cu o aplicabilitate și autoritate mai larg ă decît recomand ările și acțiunile speci ﬁ ce.
La 3 mai 2005, Comitetul de Mini ștri a adoptat Convenția Consiliului Europei privind

21 Partea I
traﬁ cul de ﬁ ințe umane , deschisă spre semnare la 16 mai 2005 la Var șovia, cu ocazia ce-
lui de-al treilea Summit al șeﬁ lor de stat și de guvern ai statelor membre ale Consiliului
Europei. Par ti cipanții la Summit au subliniat c ă această Convenție este un pas decisiv în
combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a întreprins și ea unele m ăsuri
în vederea reglement ării prevenirii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, cum ar ﬁ :
• Carta Securit ății Europene (Istanbul, noiembrie 1999);
• Declara ția de la Stockholm adoptat ă de Adunarea Parlamentar ă a OSCE (Stock-
holm, 9 iulie 1996);
• Conferin ța pentru Securitate și Cooperare în Europa (Moscova, 10 septembrie-
15 octombrie 1991);
• Declara ția de la Bucure ști a Adunării Parlamentare a OSCE (Bucure ști , 10 iulie
2000);
Statele membre ale Uniunii Europene s-au angajat s ă coopereze cît mai mult posibil
în lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și, în mod deosebit, împotriva tra ﬁ cului de
femei și copii. Mai multe ini țiati ve și măsuri pot ﬁ menționate:
• Parlamentul European a adoptat o serie de rezolu ții: Rezoluția privind protec ția
martorilor în lupta împotriva criminalit ății organizate [JO Nr.C 327 (1995)], Re-
zoluția privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane [JO Nr.C 32 (1996)] și Rezoluția privind
victi mele violen ței care sînt minori [JO Nr.C 320 (1996)].
• Concluziile Conferin ței europene privind tra ﬁ cul de femei în scopul exploat ării
sexuale (Viena, 10-11 iunie 1996), organizat ă de Comisia European ă, au stat
la baza Comunicatului Comisiei c ătre Consiliu și către Parlamentul European
asupra acestui subiect [COM (96) 567 ﬁ nal], completat apoi de un al doilea Co-
municat [COM (98) 726]. Una dintre concluziile principale ale acestor texte este
că se impun o cooperare și o coordonare na ționale, regionale și internaționale
între autorit ățile responsabile de problemele migra ției, justi ției și probleme-
le sociale și ONG-uri și că trebuie stabilite rela ții între Organiza ția Națiunilor
Unite, Consiliul Europei, ins ti tuțiile Uniunii Europene și alte grup ări regionale
pentru a se bene ﬁ cia de aplicarea unor poli ti ci complementare mai e ﬁ ciente.
Comunicatele men ționează diferitele ac ti vități întreprinse de Comitetul direc-
tor pentru egalitatea între femei și bărbați (CDEG) și Consiliul Europei.
• Aceste ac ti vități au fost consolidate prin adoptarea Ac țiunilor comune ale Con-
siliului pe baza ar ti colului K.3 al Tratatului Uniunii Europene pentru lupta îm-
potriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și exploatării sexuale a copiilor (96/700/JAI și
97/154/JHA). Ac țiunile comune au fost adoptate, printre altele, pentru consoli-
darea cooper ării judiciare.
• Declara ția adoptat ă în cadrul Conferin ței ministeriale privind tra ﬁ cul de femei
în scopul exploat ării sexuale (Haga, 24-26 aprilie 1997) con ține liniile directoare
pentru punerea în aplicare a m ăsurilor e ﬁ cace de prevenire a luptei împotriva
traﬁ cului de femei în scopul exploat ării sexuale.
• Unele aspecte ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt reglementa te de Decizia-c adru a
Consiliului Uniunii Europene din 19 iulie 2002 cu privire la combaterea tra ﬁ cu-

22 Drept material
lui de ﬁ ințe umane și de Directi va UE din 29 aprilie 2004 privind viza de re ședin-
ță acordată originarilor din țările terțe care sînt vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane sau care au fost subiectul unor ac țiuni de facilitare a migra ției ilegale și
care coopereaz ă cu autorit ățile competente.
• Lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane face parte acum din mandatul Euro-
polului, care a ac ționat în acest sens.
• Au fost implementate mai multe programe comunitare consacrate luptei împo-
triva tra ﬁ cului (STOP , DAPHNE etc.).
Traﬁ cul de ﬁ ințe umane mai poate ﬁ denumit și infracțiune împotriva umanit ății.
Aceasta se poate deduce din Statutul Cur ții Penale Interna ționale de la Roma. Formele
prin care acesta se realizeaz ă sînt acelea și: înrobire; deportare sau transfer for țat al
populației; viol, sclavie sexual ă, prosti tuarea for țată sau orice alt ă formă de viol sexual
de o gravitate comparabil ă; dispariție forțată a persoanelor.
Astf el, Republica Moldova a ra ti ﬁ cat mai multe acte interna ționale cu referire la
traﬁ cul de ﬁ ințe umane:
1) Conven ția ONU împotriva criminalit ății transnaționale organizate;
2) Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de persoane, în
special al femeilor și copiilor (2000);
3) Conven ția Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane (2005);
4) Protocolul faculta ti v la Conven ția cu privire la drepturile copilului, referitor la vînza-
rea de copii, pros ti tuția copiilor și pornogra ﬁ a infanti lă (2000).
De asemenea, 1) a fost adoptat ă Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane,
nr.241-XVI din 20 octombrie 2005;
2) au fost armonizate la actele norma ti ve interna ționale în domeniu Codul penal și
Codul cu privire la contraven țiile administra ti ve (2005);
3) au fost elaborate și aprobate documente ce reglementeaz ă organizarea ac ti vităților
în domeniul vizat: Planul na țional de prevenire și combatere a tra
ﬁ cului de ﬁ ințe
umane pe anii 2008-2009, Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a cen-
trelor de protec ție și asistență a victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane (2006);
4) au fost încheiate acorduri bilaterale în domeniul combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe uma-
ne cu un șir de state (Turcia, Federa ția Rusă, România, Ucraina ș.a.);
5) Guvernul, concomitent cu dezvoltarea cadrului legisla ti v, a creat structuri ins ti tu-
ționale: Comitetul na țional pentru combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane (2001),
Consiliul coordonator al organelor de drept de pe lîng ă Procurorul General (2007),
comisiile teritoriale pentru combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane (2002);
6) cu suportul donatorilor, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost creat Centrul
pentru combaterea tra ﬁ cului de persoane (2006). Totodat ă, în cadrul Ministerului
Protecției Sociale, Familiei și Copilului a fost ins ti tuită unitatea de coordonare a Sis-
temului na țional de referire pentru protec ția și asistența victi melor și potențialelor
victi me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane (denumit în con ti nuare SNR), ﬁ nanțată de
Organizația Interna țională pentru Migra ție, în baza Memorandumului de colabora-
re semnat de c ătre părți în 2006.

23 Partea I
Conform Planului de ac țiuni UE-Moldova, consolidarea luptei împotriva tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane, în special al femeilor și copiilor, și a contrabandei cu migran ți ilegali, la
fel ca și acti vitățile de prevenire a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și reintegrarea vic ti melor
acestui tra ﬁ c (a se vedea , de asemenea, compar ti mentul Drepturile Omului) implic ă:
9 Implementarea ac țiunilor recomandate la niveluri na ționale prin Planul de ac-
țiuni al OSCE de combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane (aprobat la Maastricht
în decembrie 2003), Capitolele III, IV și V, și consolidarea cooper ării în cadrul
organizațiilor interna ționale relevante (OSCE, ONU);
9 Implementarea prevederilor referitoare la combaterea tra ﬁ cului cu ﬁ ințe uma-
ne sti pulate în Planul Na țional de Ac țiuni în domeniul Drepturilor Omului pen-
tru anii 2004-2008 (Capitolul 7 b);
9 Promovarea cooper ării regionale între organele de ocro ti re a normelor de drept
relevante (poli ție, trupele de gr ăniceri, vam ă și justi ție);
9 Dezvoltarea suportului legal și psihologic al vic ti melor, avînd drept scop reinte-
grarea lor.
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
– evoluția reglement ărilor interna ționale în domeniul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
– documentele interna ționale în domeniul prevenirii și combaterii tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane.
Sarcini didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
– compara prevederile na ționale și cele interna ționale în domeniul prevenirii și
combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
– determina contribu ția organiza țiilor interna ționale în procesul de lupt ă împo-
triva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
– stabili trăsăturile tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane ca infrac țiune contra umanit ății.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
– esti ma importan ța actelor interna ționale în procesul de prevenire și combatere
a traﬁ cului de ﬁ ințe umane;
– evalua in ﬂ uența reglement ărilor interna ționale în domeniul reglement ării tra ﬁ –
cului de ﬁ ințe umane asupra legisla ției interne.

24 Drept material
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Sistemul actelor interna ționale
rati ﬁ cate de Republica Moldova în
domeniul prevenirii și combaterii
traﬁ cului de ﬁ ințe umaneReferate
Rezumate
Discuții în grupprezentarea referatelor−
parti ciparea la mese rotunde −
formularea de concluzii ale −
discuțiilor în grup
C. Acti vități de evaluare
Tema 1. Determinarea etapelor apari ției reglement ărilor juridice cu privire la tra ﬁ cul
de ﬁ ințe umane
Tema 2. Analiza prevederilor actelor interna ționale cu privire la prevenirea tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane
Tema 3. Elaborarea unui tabel de compa ti bilitate a cadrului norma ti v național cu pre-
vederile actelor interna ționale la care Republica Moldova este parte în ma-
teria prevenirii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Analiza gradului de aplicabilitate a
prevederilor actelor interna ționale în Republica Moldova
Speță
Cinci membrii ai unei re țele criminale, condus ă din Moldova de G.F. avînd vîrsta de
53 de ani, iar din Austria coordonat ă de J.R. (21 de ani), din Italia coordonat ă de C.S. (40
de ani), din Irlanda de M.C. (37 de ani) și C.F. (42 de ani), au racolat, g ăzduit, transpor-
tat și traﬁ cat ti mp de doi ani peste 30 de ti nere din Republica Moldova. Ulterior, dup ă
ce ajungeau în Austria, Italia sau Irlanda, ti nerele racolate erau exploatate sexual sau
impuse la munci de noapte for țate. Ca punct de plecare era folosit un local, proprietate
a C.S., unde ti nerele racolate erau angajate ca animatoare. Dup ă o perioad ă de probă
și de selecție li se promiteau locuri de munc ă, bine plăti te și legale, în Austria, Italia sau
Irlanda. Tinerele care credeau în promisiuni erau induse în eroare, ﬁ ind transportate le-
gal în Ungaria, unde, cu ajutorul lui M.C., li se procurau pa șapoarte ungure ști falsi ﬁ cate
prin înlocuirea fotogra ﬁ ei. Din Ungaria, ajungeau, deja cu o nou ă identi tate, în diferite
localuri de noapte din Austria, Italia sau Irlanda.
1. Stabili ți și analizați prevederile conven țiilor interna ționale la care Republica
Moldova este parte relevante pentru tragerea la r ăspundere penal ă a persoa-
nelor vinovate de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane în cazul de mai sus.
2. Determina ți conținutul noțiunii de „caracter transna țional” al tra ﬁ cului de ﬁ in-
țe umane în conformitate cu actele interna ționale la care Republica Moldova
este parte. În cazul dat, este oare necesar ca și celelalte state, pe al c ăror teri-
toriu s-a comis infrac țiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, s ă ﬁ e părți la conven țiile
internaționale în acest domeniu pentru tragerea la r ăspundere penal ă a celor
implicați în comiterea acestei infrac țiuni?

25 Partea I
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte interna ționale
1. Acordul Interna țional pentru suprimarea comer țului cu sclavi albi, 1904 // h tt p://untreaty.
un.org
2. Conven ția Interna țională pentru suprimarea tra ﬁ cului de sclavi albi, 1910 // h tt p://untrea-
ty.un.org
3. Conven ția pentru suprimarea tra ﬁ cului de femei și copii, 1921 // h tt p://untreaty.un.org
4. Conven ția Interna țională pentru suprimarea tra ﬁ cului de femei care au a ti ns majoratul,
1933 // h tt p://untreaty.un.org
5. Conven ția Națiunilor Unite pentru suprimarea tra ﬁ cului de persoane și a exploat ării prosti –
tuției altor persoane, 1950 // h tt p://untreaty.un.org
6. Declara ția asupra protec ției femeilor și copiilor în perioade excep ționale și de con ﬂ ict ar-
mat, adoptat ă la Adunarea General ă a ONU prin Rezolu ția 3318 (XXIX) din 14 decembrie
1974 // h tt p://daccessdds.un.org
7. Statutul Cur ții Internaționale de Jus ti ție, 1992 // h tt p://www.icj-cij.org
8. Cod al Crimelor contra P ăcii și Securității Umanității, 1996 // h tt p://untreaty.un.org
9. Conven ția asupra elimin ării tuturor formelor de discriminare fa ță de femei, New-York, 1979
// Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.I. – Chi șinău, 1998, p.114.
10. Conven ția asupra imprescrip ti bilității crimelor de r ăzboi și a crimelor contra umanit ății,
1968 // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.I. – Chi șinău, 1998, p.95.
11. Declara ția Universal ă a Drepturilor Omului, 1948 // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială.
Vol.I. – Chi șinău, 1998, p.11.
12. Pactul cu privire la drepturile civile și politi ce, 1966 // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială.
Vol.I. – Chi șinău, 1998, p.30.
13. Pactul cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, 1966 // Tratate interna ționale.
Ediție oﬁ cială. Vol.I. – Chi șinău, 1998, p.18.
14. Planul de ac țiuni UE-Moldova, 22.02.2005, adoptat la Bruxelles la 22 februarie 2005, în
vigoare pentru Republica Moldova din 22 februarie 2005 // Tratate interna ționale. Edi ție
oﬁ cială. Vol.38. – Chi șinău, 2006, p.401.
Acte naționale
Hotărîre cu privire la aprobarea Planului Individual de Ac țiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica
Moldova – NATO, nr.774/06.07.2006 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2006, nr.134-
137/985.
Literatura recomandat ă
1. Brînză S., Ulianovschi X., Sta ti V., Țurcanu I., Grosu V. Drept penal. Partea Special ă. Vol.II. –
Chișinău: Carti er, 2005.
2. Cuzne țov A. , Palamarciuc V. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane – una dintre problemele jus ti ției (stu-
diu teoreti c) // Revista Na țională de Drept, 2006, nr.7.
3. Furdui S. Aspecte privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de persoane în Republica Mol-
dova // Legea și Viața, 2007, nr.6.
4. Mămăligă I. Instrumentele juridice interna ționale – mijloc de combatere a tra ﬁ cului cu ﬁ ințe
umane // Legea și Viața, 2005, nr.11.
5. Moraru V., Negru O. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane // Revista Na țională de Drept, 2005, nr.10.

26 Drept material
Tema 3. ANALIZA JURIDICO-PENAL Ă A TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să determine elementele obiec ti ve ale infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să identi ﬁ ce elementele subiec ti ve ale infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să clasi ﬁ ce acțiunile care cons ti tuie latura obiec ti vă a infracțiunii de tra ﬁ c de
ﬁ ințe umane;
− să descrie circumstan țele agravante speci ﬁ ce infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane;
− să evalueze importan ța consimțămîntului vic ti mei în cazul infrac țiunii de tra ﬁ c
de ﬁ ințe umane;
− să indice asupra scopului speci ﬁ c și obligatoriu al infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane;
− să compare infrac țiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane cu alte infrac țiuni conexe,
cum ar ﬁ : proxene ti smul, organizarea ilegal ă a migrațiunii și trecerea ilegal ă a
fronti erei de stat;
− să stabileasc ă posibilitatea existen ței concursului de infrac țiuni în cazul tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane și alte fapte prev ăzute de Codul penal al Republicii Moldova;
− să analizeze problemele de încadrare juridic ă ce apar în cazul infrac țiunii de
traﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să aprecieze prevederile Hot ărîrii Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție cu privire
la practi ca judiciar ă în cazul infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane și modi ﬁ cările
recente la aceasta.
II. Repere de con ținut
2.1. Obiectul infrac țiunii
Luînd în considera ție caracterul complex al faptei prejudiciabile din contextul tra-
ﬁ cului de ﬁ ințe umane, obiectul juridic special al acestei infrac țiuni este și el complex.
Astf el, obiectul juridic principal al infracțiunii prev ăzute la art.165 CP RM îl cons ti tuie
relațiile sociale cu privire la libertatea ﬁ zică a persoanei; obiectul juridic secundar al
traﬁ cului de ﬁ ințe umane îl formeaz ă relațiile sociale cu privire la libertatea psihic ă, in-
tegritatea corporal ă, sănătatea, libertatea sau inviolabilitatea sexual ă, viața persoanei
sau alte valori sociale.
Obiectul juridic special al tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane este format din rela țiile sociale
cu privire la libertatea persoanei. Libertatea persoanei nu include doar libertatea ﬁ zică
(adică, libertatea de a se deplasa, de a determina locul a ﬂ ării sale etc.), dar și liberta-
tea care presupune lipsa oric ărei presiuni psihice, îndreptat ă la schimbarea comporta-
mentului persoanei. Într-o societate civilizat ă libertatea persoanei nu poate cons ti tui
obiectul vreunei afaceri. Obiectul juridic secundar al acestei infrac țiuni poate ﬁ consti –
tuit din rela țiile sociale care asigur ă dezvoltarea normal ă, ﬁ zică și morală, a copilului,
sau libertatea sexual ă a persoanei, sau via ța și sănătatea persoanei, capacitatea de a
dispune etc.

27 Partea I
Atunci cînd v ătămarea obiectului juridic secundar se face pe calea in ﬂ uențării ne-
mijlocite asupra corpului vic ti mei, tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane are și obiect material. Obiec-
tul material reprezintă acti vitatea infrac țională desfășurată de tra ﬁ canți prin care se
aduce ati ngere valorilor umane fundamentale. În cazul infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane realizate prin acte de violen ță ori prin forme de constrîngere, care au avut re-
percusiuni asupra integrit ății ﬁ zice a persoanei tra ﬁ cate – corpul vic ti mei în via ță, indi-
ferent dac ă acesta apar ține unui nou-n ăscut, copil, tî năr, adult, b ătrîn, unei persoane
de sex masculin ori feminin.
Obiectul material al infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane const ă din corpul persoa-
nei de sex feminin sau masculin în via ță, care a a ti ns vîrsta de 18 ani. Obiectul mate-
rial al infrac țiunii date este condi ționat de existen ța unor consecin țe asupra s ănătății
persoanei, survenite ca urmare a aplic ării unor acte de violen ță ﬁ zică sau psihic ă sau
manifestării ati tudinii neglijente de c ătre tra ﬁ canți față de victi me. Totodat ă, aplica-
rea actelor de violen ță cu repercusiuni asupra s ănătății victi mei trebuie s ă aibă loc în
limitele etapelor tra ﬁ cării și nu la etapa pos tt raﬁ c, deoarece ac țiunile de constrîngere
săvîrșite la etapa exploat ării victi mei întrunesc elementele altor infrac țiuni cu proprii
obiecte materiale.
Victi ma infrac țiunii
Victi ma infrac țiunii prev ăzute la art.165 CP RM poate ﬁ doar persoana ﬁ zică care a
împlinit vîrsta de 18 ani.
Conform Hotărîrii Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție cu privire la prac ti ca apli-
cării legisla ției în cauzele despre tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și traﬁ cul de copii, victi me
ale tra ﬁ cului sînt persoane care au suferit, ﬁ e individual, ﬁ e colecti v, prejudicii, inclu-
siv vătămări psihice sau mintale, pierderi materiale sau morale, înc ălcări esențiale ale
drepturilor și libertăților fundamentale prin acte sau omisiuni.
Victi me ale tra ﬁ cului sînt considerate:
− persoanele care au fost supuse la violen ță, abuzuri de autoritate sau la ame-
nințări care au stat la baza intr ării lor în acest proces ce a dus la exploatarea lor
sexuală sau au survenit pe parcursul acestuia;
− acele persoane care au fost în șelate de organizatori/tra ﬁ canți și care au crezut
că au un contract de munc ă atrăgător fără nici o leg ătură cu comer țul sexual,
sau pur și simplu un loc de munc ă obișnuit;
− acele persoane care sînt con ști ente de adev ăratele inten ții ale organizatorilor/
traﬁ canților și care au consim țit anterior la aceast ă exploatare sexual ă cauza
ﬁ ind situația vulnerabil ă în care se a ﬂ au. Abuzarea de situa ția de vulnerabilitate
a victi melor este inclus ă, în mod expres, ca element cons ti tuti v al tra ﬁ cului.
În practi că, victi mele rareori denun ță autorităților publice faptele, deoarece risc ă
să ﬁ e arestate, închise și expulzate ca persoane f ără forme legale sau ca persoane care
practi că prosti tuția. Trebuie deci adoptate m ăsuri pentru încurajarea și asistarea vic ti –
melor, astf el încît acestea s ă denunțe faptele la care au fost supuse și autorii lor și să
intervină ca martori. Sistemul de jus ti ție penale trebuie s ă reacționeze prin punerea în
aplicare a unui „tratament echitabil”.

28 Drept material
În conformitate cu art.165 alin.(4) CP RM, vic ti ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane este
absolvită de răspundere penal ă pentru infrac țiunile săvîrșite de ea în leg ătură cu aceas-
tă calitate procesual ă.
La fel, art.362 alin.(4) CP RM prevede c ă acțiunea acestui ar ti col nu se ex ti nde asu-
pra cetățenilor străini veniți în Republica Moldova, f ără pașaportul stabilit sau f ără au-
torizație, pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Cons ti tuția Republicii Moldo-
va, precum și asupra persoanelor care sînt vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Latura obiec ti vă a infracțiunii
Traﬁ cul de ﬁ ințe umane, ﬁ ind o infrac țiune complex ă, cuprinde în cadrul laturii
obiecti ve două categorii de ac țiuni: principale și adiacente.
Acțiunea principal ă a traﬁ cului de ﬁ ințe umane const ă în: recrutarea, transporta-
rea, transferul, ad ăposti rea sau primirea unei persoane.
1. Recrutarea : ca modalitate alterna ti vă prin care are loc tra ﬁ carea , constă în
atragerea vic ti mei spre a ﬁ exploatat ă în vederea ob ținerii de pro ﬁ t; atragerea
persoanelor prin selec ționare într-o anumit ă acti vitate determinat ă de scopu-
rile sti pulate în art.165 CP RM. La recrutare nu are importan ță împrejurările în
care a avut loc recrutarea: în locurile de odihn ă, prin rețele neconven ționale,
prin oferirea locurilor de munc ă sau studii, prin încheierea unei c ăsătorii ﬁ cti ve
etc. Una dintre tehnicile de racolare este r ăpirea, dar mai des în tî lnită este teh-
nica amăgirii totale sau par țiale a victi mei, ﬁ e în legătură cu natura „muncii” pe
care o va presta, ﬁ e în legătură cu diferitele condi ții ﬁ nanciare sau de munc ă,
ﬁ e în legătură cu toate aceste detalii la un loc.
Recrutarea este o no țiune destul de evaziv ă, care în limba vorbit ă desemneaz ă re-
clamarea posturilor vacante, anchetarea candidatului, selectarea acestuia, intermedi-
erea posturilor de munc ă, angajarea direct ă. De fapt, recrutarea este o no țiune legal ă
exactă care indic ă prima etap ă din procesul de angajare. În acest sens, recrutarea poate
ﬁ deﬁ nită ca un acord consim țit liber prin care o parte se oblig ă să plătească celeilalte
părți un salariu pentru care cealalt ă parte va presta o anumit ă muncă predeterminat ă,
într-o anumit ă perioadă de ti mp stabilit ă de către acestea. Totu și, atunci cînd e vorba
de tra ﬁ c sau munc ă forțată, deﬁ niția recrutării deviază oarecum de la dimensiunea le-
gală sti pulată mai sus. În scopul tra ﬁ cării, recrutarea are urm ătorul înțeles: reclamarea
și oferirea unui poten țial migrant al oportunit ăților de angajare într-o alt ă țară, selecta-
rea solicitantului și transferarea solicitantului selectat spre locul de munc ă. Uneori, re-
crutarea implic ă o relație contractual ă directă prin care se reglementeaz ă relația dintre
angajator și recrutor. Alteori, recrutarea este o ac ti vitate a brokerilor care intermedia-
ză direct între muncitor și angajatorul de peste hotare. Recrutarea în condi ții abuzive
ti nde să se fundamenteze în baza contractelor verbale și, astf el, aceasta ﬁ e că e falsă,
ﬁ e se realizeaz ă în lipsa oric ăror acte. Tra ﬁ canții care încearc ă să atragă peroanele în
situație de tra ﬁ c uti lizează un număr impunător de metode:
9 Prin forță, constrîngere, complicitate și ignoranță. Recrutorii pot atrage vic ti –
mele, promi țându-le locuri de munc ă bine remunerate în statele de des ti nație.
De asemenea, ace ști a pot face uz de violen ță și constrîngere. Unele vic ti me sînt

29 Partea I
răpite, dar, în cele mai dese cazuri, la etapa recrut ării există o anumit ă înțelege-
re între tra ﬁ cant și potențiala victi mă.
9 Prin recrutare voluntar ă a victi melor care nu suspect ă consecin țele. Atrași de
promisiunea unei vie ți mai bune, mul ți migranți pleacă voluntar cu recrutorii,
unii chiar c ăutî ndu-i, dornici ﬁ ind să le plătească taxele solicitate și acceptî nd să
se îndatoreze fa ță de recrutor, as tf el riscînd s ă devină într-o situa ție de servitu-
te, în care datoriile sînt de cele mai dese ori sporite de cîteva ori.
9 Prosti tuție și traﬁ c. Femeile care lucreaz ă în industria sexual ă a țării de origine
sînt supuse unui risc sporit de a deveni tra ﬁ cate. Aceasta deoarece proxene ții
sînt, în mare parte, membri ai re țelelor criminale, iar femeile au fost deja tra ﬁ –
cate în țara lor, vîndute sau revîndute etc.
9 Documente false. Migranții ar putea primi acte false – pa șapoarte și vize, con-
tracte de munc ă, certi ﬁ cate de c ăsătorie etc.
9 Prin aplicarea anumitor proceduri. Înainte de plecare, tra ﬁ canții ar putea s ă-i
oblige pe migran ți și familiile lor s ă plătească integral sau în parte cheltuielile
de călătorie, în bani cash sau sub alte forme. Tra ﬁ canții, la fel, le-ar putea impu-
ne migran ților condi ții clare, precum:
a) să accepte tutela oferit ă de către un reprezentant al re țelei criminale în țara
de desti nație;
b) angajarea obligatorie în țara de des ti nație în condi țiile dictate de c ătre tra-
ﬁ cant;
c) angajarea în sectoarele selectate de c ătre tra ﬁ canți, fără a avea dreptul de
a depune plîngere;
d) un „jur ămînt al tăcerii” care, dac ă nu este respectat, va genera arestarea
migrantului de c ătre poliție și deportarea lui.
2. Transportarea: este deplasarea persoanelor tra ﬁ cate peste fron ti era de stat a
Republicii Moldova sau în interiorul Republicii Moldova în vederea folosirii lor în scopurile prev ăzute în art.165 CP RM.
Recrutarea este urmat ă de deplasarea vic ti mei, care nu are loc de ﬁ ecare dat ă cu
consimțămîntul persoanei transportate. Deplasarea persoanei dintr-un loc în altul im-
plică, de obicei, trecerea uneia sau mai multor linii de fron ti eră; pe de alt ă parte, poate
implica doar deplasarea în perimetrul fron ti erelor țării de origine a vic ti mei, avînd în
vedere cre șterea tra ﬁ cului la nivel intern. Faptul trecerii fron ti erei nu este relevant la
stabilirea elementelor componen ței infracțiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane.
Traﬁ cul poate ﬁ : în interiorul sau peste hotarele țării; prin u ti lizarea diferitelor
metode și mijloace (ex.: tra ﬁ canții pot angaja un șofer sau un operator/companie de
transport); prin folosirea diferitelor mijloace de transport (ex.: de la avioane la contai-nere, de la b ărci, camioane la mersul pe jos); prin rute simple și complexe. Perioada
dintre plecare și sosire poate dura și cîteva luni sau chiar ani. Tra
ﬁ canții, nu migran ții,
iau decizia asupra des ti nației. Cîteva exemple de condi ții degradante care pot avea
loc în ti mpul călătoriei: anularea de c ătre tra ﬁ cant a contractului semnat ini țial, spre
exemplu: sosirea într-o alt ă țară de desti nație decît cea stabilit ă anterior; c ălătoria în
grupuri de persoane și uti lizînd mijloace de transport nesigure; transferarea de la un

30 Drept material
traﬁ cant la altul, abuzul sexual, psihic și ﬁ zic. Organizarea transportului sau migra ției
poate ﬁ „legală sau ilegal ă”: în anumite cazuri, persoanele sînt duse ilegal sau f ără per-
mis de reziden ță valabil într-o țară; în alte cazuri, persoanele intr ă în țară în mod legal
ca turiști , viitori so ți, arti ști , servitori, fete înso țitoare și solicitan ți(te) de azil în func ție
de legisla ția din diferite state. Pot ﬁ cazuri de tra ﬁ c chiar și în situația trecerii legale a
fronti erei sau a șederii legale. Tra ﬁ canții cunosc diversele legisla ții naționale și practi că
traﬁ cul în condi ții legale.
3. Transferul: transmiterea persoanelor tra ﬁ cate de la un tra ﬁ cant către altul, prin
vînzare-cump ărare, schimb, dare în chirie, cesiune în contul unei datorii, do-
nații sau alte asemenea tranzac ții ilegale, pentru ca vic ti ma sa ﬁ e folosită în
scopurile prev ăzute în art.165 CP RM. Aceea și poziție este sus ținută și de Plenul
Curții Supreme de Jus ti ție.
4. Adăposti rea: plasarea persoanelor tra ﬁ cate într-un loc ferit, pentru a nu ﬁ des-
coperite de reprezentan ții organelor de drept sau de persoanele ter țe, care
ar putea anun ța autoritățile despre infrac țiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, și
pentru ca vic ti ma să poată ﬁ folosită în scopurile prev ăzute în art.165 CP RM.
Adăposti rea victi mei are loc în alt ă localitate, în afara locului permanent de
trai. Acest loc poate ﬁ un hotel, local de recep ție sau apartament. Vic ti mele
traﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt ad ăposti te, de regul ă, pentru a evita contactul cu
alte persoane, o ﬁ ciale sau neo ﬁ ciale. Adăposti rea este foarte greu a ﬁ probată,
deoarece ea ține mai mult de asigurarea cu loc de trai decît de constrîngere.
Prezența și gradul de vinov ăție a proprietarului de local depinde de volumul de
informație despre cele în tî mplate, pe care el îl de ținea.
5. Primirea: luarea în custodie a persoanelor de c ătre un tra ﬁ cant de la altul, ca
urmare a vînz ării-cumpărării sau a altor tranzac ții ilegale, pentru ca vic ti ma să
poată ﬁ folosită în scopurile prev ăzute în art.165 CP RM.
Fiecare dintre aceste ac țiuni este su ﬁ cientă pentru realizarea elementului material
al infracțiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane a tî t în variant ă-ti p, cît și în variant ă agravată. În
cazul în care ac ti vitatea infrac țională a tra ﬁ cantului reune ște două sau mai multe dintre
modalitățile alterna ti ve (de ex., f ăptuitorul mai în tî i recruteaz ă victi ma, apoi o transport ă
în țara de des ti nație unde o transfer ă unei alte persoane, în scopul exploat ării), fapta
acestuia nu va cons ti tui un concurs de infrac țiuni, ci o singur ă infracțiune compus ă dintr-
un ansamblu de acte diferite executate în baza unei rezolu ții infracționale unice.
Vom preciza, de asemenea, c ă infracțiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane poate ﬁ des-
coperită la etapa ini țială – faza recrut ării sau transport ării, înainte ca persoana s ă ﬁ e
supusă exploatării. În acest caz, este su ﬁ cientă chiar și intenția exploat ării, ca infrac țiu-
nea respec ti vă să ﬁ e cali ﬁ cată ca tra ﬁ c de ﬁ ințe umane.
Acțiunea adiacent ă, care înso țește acțiunea principal ă, constă în una din urm ătoa-
rele modalit ăți:
a) amenin țare cu aplicarea sau aplicarea violen ței ﬁ zice sau psihice nepericuloase
pentru via ța și sănătatea persoanei, inclusiv prin r ăpire, prin con ﬁ scare a docu-
mentelor și prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a c ărei mărime nu este

31 Partea I
stabilită în mod rezonabil, precum și prin amenin țare cu divulgarea informa țiilor
conﬁ dențiale familiei vic ti mei sau altor persoane a tî t ﬁ zice, cît și juridice;
b) înșelăciune;
c) abuz de pozi ție de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor
plăți sau bene ﬁ cii.
a) amenin țare cu aplicarea sau aplicarea violen ței ﬁ zice sau psihice nepericuloase
pentru via ța și sănătatea persoanei
Violența ﬁ zică nepericuloas ă pentru via ța și sănătatea persoanei const ă în cauzarea
intenționată a leziunilor corporale, care nu au drept urmare dereglarea de scurt ă durată
a sănătății sau o pierdere neînsemnat ă, dar stabil ă, a capacit ății de munc ă, ﬁ e aplicarea
intenționată a loviturilor sau s ăvîrșirea altor acte de violen ță care au cauzat o durere ﬁ zică
dacă acestea nu au creat un pericol pentru via ța sau sănătatea victi mei. Reglement ările
sînt prevăzute în Regulamentul de apreciere medico-legal ă a gravității vătămării corpo-
rale (Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2003, nr.170-172). Violența psihică constă
într-o amenin țare asupra psihicului persoanei sub a c ărei inﬂ uență victi ma nu-și dirijează
voința în mod liber și săvîrșește o acti vitate la dorin ța traﬁ cantului.
Prin amenințare se are în vedere ac țiunea cons ti tuind o form ă a violenței psihice,
care presupune efectuarea de c ătre făptuitor a unui act de natur ă să inspire vic ti mei
temere, fapt ce o pune în situa ția de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru
a rezista constrîngerii.
Nu conteaz ă cînd a fost aplicat ă violența speci ﬁ că sau amenin țarea cu ea – pîn ă
la con ﬁ scarea documentelor sau de ținerea în stare de servitute ori concomitent cu
aceasta. Este important ca în aceste cazuri, ca și în cazul r ăpirii, aplicarea violen ței ne-
periculoase pentru via ța și sănătatea persoanei sau amenin țarea cu aplicarea acesteia
să urmărească facilitatea con ﬁ scării documentelor de la vic ti mă sau să aibă scopul de a
o deține în stare de servitute sau de a o r ăpi.
Răpirea unei persoane presupune ac țiuni contrare dorin ței sau voin ței victi mei înso-
țită de schimbarea locului de re ședință ori de a ﬂ are temporar ă în alt loc cu privarea ei de
libertate. Capturarea, schimbarea for țată a locului de re ședință cu privarea de libertate a
victi mei cons ti tuie elemente obligatorii ca mijloace de comitere a tra ﬁ cului de persoane
prin răpire. Răpirea unei persoane presupune existen ța următoarelor trei etape succesive:
a) capturarea vic ti mei;
b) luarea și deplasarea ei de la locul permanent sau provizoriu al acesteia (locul de
trai, de munc ă, de odihn ă, de tratament etc.);
c) reținerea persoanei cu privarea de libertate împotriva voin ței sau neluarea în
seamă a voinței acesteia.
Conﬁ scarea documentelor consti tuie lipsirea vic ti mei sub orice form ă de docu-
mente de iden ti tate, de c ălătorie ș.a. (pașaport, bule ti n de iden ti tate, permis de șede-
re, documente de c ălătorie etc.).
Servitute (stare de dependen ță) presupune situa ția cînd vic ti ma este privat ă de
libertate, inclusiv de libertatea de mi șcare, ținută ca ostati c pînă cînd ea sau o ter ță
persoană va achita o datorie stabilit ă legal sau ilegal.

32 Drept material
Servitutea pentru datorii reprezint ă starea sau condi ția rezultî nd din faptul c ă un
debitor s-a angajat s ă furnizeze în garan ția unei datorii serviciile sale personale sau cele
ale unei alte persoane asupra c ăreia are autoritate, dac ă valoarea echitabil ă a acestor
servicii nu afecteaz ă lichidarea datoriei dau dac ă durata acestor servicii nu este limitat ă
și nici caracterul lor de ﬁ nit.
Victi ma este privat ă de libertate ori este limitat ă în a se deplasa într-o zon ă re-
strînsă, ținută în calitate de osta ti c pînă în momentul achit ării de către ea sau o ter ță
persoană a unei datorii prestabilite în propor ții iraționale (servitute). Se poate prelungi
la inﬁ nit, pentru c ă, pe de o parte, munca sau serviciile oferite sînt subes ti mate, iar, pe
de altă parte, plata pentru hran ă sau chirie este perceput ă la prețuri atî t de exagerate,
încît prac ti c este imposibil a res ti tui datoria. Situa ția de servitute poate ﬁ stabilită în
baza unui acord pentru a crea aparen ța legalității acestor rela ții. În realitate, aceste
relații sînt ilegale, dat ﬁ ind că sînt întemeiate pe în șelăciune, iar condi țiile acordului
sînt inechitabile.
b) înșelăciunea constă în inducerea în eroare și păgubirea unei persoane prin prezen-
tarea drept adev ărate a unor fapte mincinoase sau inversate în scopul de a ob ține
pentru sine sau pentru altcineva realizarea tra ﬁ cului de persoane. În șelăciunea ca
metodă de săvîrșire a infrac țiunii se poate manifesta a tî t prin acțiuni acti ve, care
constau în comunicarea informa țiilor false despre anumite circumstan țe sau fapte,
cît și prin inac țiuni care rezid ă în ascunderea, t ăinuirea circumstan țelor sau faptelor
reale (de exemplu, false promisiuni pentru un loc de munc ă legal, tăinuirea condi-
țiilor adevărate în care vic ti ma va ﬁ forțată să munceasc ă etc.).
De regulă, în contextul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, este vorba de în șelăciunea privi-
toare la promisiuni, atunci cînd f ăptuitorul induce vic ti ma în eroare în ceea ce prive ște
intențiile sale adev ărate (de exemplu, îi promite c ă va ﬁ angajată la o munc ă decentă și
bine plăti tă, cu toate c ă în realitate nu are aceast ă intenție).
Înșelăciunea este foarte des folosit ă în acti vitatea infrac țională a tra ﬁ canților, pen-
tru a convinge poten țialele victi me să accepte serviciile propuse. Vic ti mele sînt în șelate
de tra ﬁ canți prin:
− prezentarea, cu bun ă-ști ință, a unor informa ții false referitoare la ti purile de
servicii pe care ei și complicii lor le acord ă. De exemplu, tra ﬁ cantul comuni-
că persoanelor recrutate c ă își asumă obligația de a le asigura toate condi țiile
necesare deplas ării lor în statul în care acestea doresc s ă-și caute un loc de
muncă. Pentru serviciul propus el solicit ă în avans o sum ă de bani, urmînd ca
restul banilor s ă ﬁ e achitați după angajarea vic ti melor la serviciu în str ăinătate,
condiție destul de tentant ă pentru persoanele recrutate;
− oferirea unor promisiuni false privitoare la avantajele de care persoana racola-
tă va bene ﬁ cia în statul str ăin. Tra ﬁ cantul promite vic ti mei că o poate angaja,
în altă țară, la un serviciu bine remunerat în calitate de dansatoare, chelneri ță,
menajeră sau chiar pros ti tuată, în condiții avantajoase;
− necomunicarea inten țiilor adev ărate pe care, de fapt, le urm ărește. În acest
caz, tra ﬁ cantul nu comunic ă victi mei despre inten ția sa de a o transmite altor

33 Partea I
persoane, care o vor exploata sub diverse forme și o vor supune unui tratament
inuman (maltratare ﬁ zică, psihică).
În afară de înșelăciune, infractorii mai recurg în ul ti mul ti mp la manipularea psi-
hologică – un procedeu de convingere bazat pe în șelarea premeditat ă. În cazul unui
asemenea mijloc de in ﬂ uențare manipulatorul îi insu ﬂ ă victi mei o iluzie dubl ă: în pri-
mul rînd, c ă realitatea este anume a șa cum o descrie el, iar, în al doilea rînd, c ă reacția
la această realitate depinde de aprecierile vic ti mei. Sînt cunoscute, bun ăoară, cazurile
în care viitoarele vic ti me ale exploat ării sexuale, înainte de a ﬁ supuse acestui ti p de
exploatare, erau impuse s ă locuiască cîteva luni în aceea și încăpere cu alte vic ti me,
care deja s-au împ ăcat cu situa ția lor. În felul acesta, în con ști ința lor își face loc un nou
model de comportament. În acela și ti mp, lor li se aminte ște, zilnic și ostentati v, că nu
au altă soluție. În rezultatul unei asemenea in ﬂ uențări ele singure ajung s ă consimtă
a ﬁ exploatate, aparent f ără a ﬁ impuse. Sau, persoana exploatat ă se trezește cu iluzia
unor rela ții echitabile ori cu iluzia c ă refuzul de a presta anumite servicii, munci îi va
provoca daune serioase ei sau altor persoane. Sînt cunoscute cazuri de aplicare a unor „amenzi” nes ăbuite pentru diferite gre șeli, adesea inventate. Sau, lucr ătorului i se pl ă-
tește, bunăoară, o remunerare mizer ă și i se insu ﬂ ă permanent c ă dacă el va rămîne, în
viitor va putea cî ști ga cu mult mai bine, iar dac ă pleacă, va pierde totul. În consecin ță,
cel exploatat „de bun ă voie” munce ște în conti nuare prac ti c pentru mîncare și țigări.
Practi ca judiciar ă din Republica Moldova ne demonstreaz ă că înșelă
ciunea este des
folosită de către tra ﬁ canți. De exemplu, A.S. a fost învinuit ă de către organul de urm ă-
rire penal ă în faptul c ă, în luna iunie 2003, împreun ă și prin înțelegere prealabil ă cu o
persoană neidenti ﬁ cată de organul de urm ărire penal ă, aﬂ îndu-se în s. Cocieri, r-nul
Dubăsari, abuzînd de pozi ția de vulnerabilitate a fostei vecine G.E. și folosindu-se de
încrederea ei, prin în șelăciune, sub pretextul angaj ării la lucru în calitate de vînz ătoare
și obținînd consim țămîntul acesteia, la 10 iunie 2003 au recrutat-o și transportat-o pe
ulti ma pe cale aerian ă în or. Bodrum (Turcia) în scop de exploatare sexual ă comercial ă.
Ajunsă în Bodrum, întru a ti ngerea scopului de a o exploata sexual comercial, prin con-
ﬁ scare a documentelor și prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a c ărei mări-
me nu este stabilit ă în mod rezonabil, a fost transmis ă unei persoane (neiden ti ﬁ cate
de către organul de urm ărire penal ă) pe nume „Ghiulnara”, care a ad ăposti t-o într-un
apartament unde a fost impus ă să întrețină relații sexuale cu mai mul ți bărbați.5
De cele mai dese ori în șelăciunea este înso țită de abuzul de încredere, ﬁ ind două
modalități care au la baz ă inﬂ uențarea psihologic ă a victi mei. De exemplu, G.G. și C.V.,
au fost acuza ți de faptul c ă în luna mai 2004, prin în șelăciune și abuz de încredere, sub
pretextul angaj ării la munc ă în Italia, au recrutat-o pe L.T. Ulterior, la 10 mai 2004 ei
au organizat transportarea p ărții vătămate în or. Dubai din Emiratele Arabe, unde au
transmis-o unei persoane pe nume „Ta ti ana”, care a ad ăposti t-o în locuin ța sa, i-a con-
ﬁ scat actele, re ținînd-o contra voin ței ulti mei. În scopul întoarcerii unei datorii nerezo-
nabile, aceasta a fost impus ă să întrețină relații sexuale cu mai mul ți bărbați. Tot G.G.,
în luna mai 2004, repetat, prin în șelăciune și abuz de încredere, sub pretextul angaj ării
5 Dosarul nr.1ra-215/09

34 Drept material
la muncă în Emiratele Arabe, le-a recrutat pe S.R., R.N. și D.E. Ulterior, a organizat trans-
portarea lor în or. Dubai din Emiratele Arabe, unde ele au fost transmise unor persoane pe nume „Maria” și „Tati ana”. Acestea le-au ad ăposti t în locuin ța lor, le-au con ﬁ scat
actele, reținîndu-le contra voin ței lor. În scopul întoarcerii unei datorii nerezonabile, ele
au fost impuse s ă întrețină relații sexuale cu mai mul ți bărbați.
6
c) abuz de pozi ție de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor
plăți sau bene ﬁ cii
Abuzul de pozi ție de vulnerabilitate (art.165 alin.(1) lit.c) CP RM) const ă în uti liza-
rea de către tra ﬁ cant a stării speciale în care se g ăsește o persoan ă datorită:
a) situației sale precare din punctul de vedere al supravie țuirii sociale;
b) situației create de o sarcin ă, boală, inﬁ rmitate, de ﬁ ciență ﬁ zică sau mintal ă;
c) situației sale precare și ilegale legate de intrarea sau șederea în țara de tranzit
sau desti nație.
Starea de vulnerabilitate poate ﬁ condiționată de diferiți factori, cum ar ﬁ : izolarea
victi mei, situa ția ei economic ă grea, psihic ă, afectarea familial ă sau lipsa de resurse
sociale și altele.
Abuzarea de situa ția de vulnerabilitate a vic ti mei cons ti tuie element al tra ﬁ cului.
Prin situa ția de vulnerabilitate a vic ti mei urmeaz ă de înțeles orice ti p de vulnerabilita-
te, ﬁ e ea psihic ă, afecti vă, familială, socială sau economic ă. Se are în vedere ansamblul
de situații disperate care poate face un om s ă accepte exploatarea sa.
Prin abuz de pozi ție de vulnerabilitate se în țelege uzarea în mod exagerat de situa ția
vulnerabil ă a victi mei sub aspect economic (s ărăcia extrem ă), juridic (lipsa de încredere
în organele de drept – deseori concrescute cu re țelele de tra ﬁ canți – precum și necu-
noașterea prevederilor legale în materie de protec ție a persoanelor tra ﬁ cate), afec ti v (în-
crederea vic ti mei în promisiunile unei persoane apropiate care se dovede ște a ﬁ autorul
traﬁ cului de ﬁ ințe umane sau complicele la aceast ă infracțiune) sau de alt ă natură.
În notele interpreta ti ve ale Protocolului an ti -traﬁ c este explicat c ă noțiunea „pro-
ﬁ tare de stare de vulnerabilitate” se refer ă la orice situa ție în care persoana implicat ă
nu a avut o alterna ti vă reală și acceptabil ă decît să se supun ă abuzului respec ti v. Astf el,
starea de vulnerabilitate trebuie s ă se refere la situa ția în care anumite condi ții de să-
răcie extrem ă, izolarea, lipsa oric ărei susțineri și/sau condi ții de supunere a femeii altor
membri de familie determin ă persoana tra ﬁ cată dintr-un caz concret s ă nu aibă de ales
decît să se supun ă.
Prin situa ția de vulnerabilitate a vic ti melor trebuie în țeles orice ti p de vulnerabi-
litate, ﬁ e ea psihic ă, afecti vă, familială, socială sau economic ă. Pe scurt, este vorba
de ansamblul de situa ții disperate care poate face un om s ă accepte exploatarea sa
sexuală. Persoanele care abuzeaz ă de o astf el de situa ție comit o ﬂ agrantă încălcare a
drepturilor persoanei umane și aduc ati ngere demnit ății și integrității sale, la care nu
se poate renun ța în mod normal. Aceste par ti cularități pot ﬁ identi ﬁ cate și în practi ca
judiciară a Republicii Moldova. De exemplu, R.L., în luna februarie 2006, ac ționînd îm-
6 Dosarul nr.1ra-1376/08

35 Partea I
preună și de comun acord cu persoane de origine turc ă neidenti ﬁ cate de c ătre organul
de urmărire penal ă, cu scopul tra ﬁ cării cet. G.M. peste hotarele Republicii Moldova în
scop de exploatare sexual ă comercial ă, abuzînd de pozi ția de vulnerabilitate a acesteia,
a recrutat-o și a adăposti t-o într-un apartament din mun. Chi șinău, perfectî ndu-i toate
actele necesare pentru plecarea în Turcia. Apoi, i-a procurat bilet la avion cu des ti na-
ția Istanbul și a transportat-o prin Aeroportul mun. Chi șinău în Turcia, unde G.M. a
fost întî lnită de o persoan ă de origine turc ă, la care a prac ti cat prosti tuția ti mp de o
lună. Veniturile ob ținute erau luate de c ătre L.R. și persoana de origine turc ă în contul
cheltuielilor legate de plecarea lui G.M. peste hotarele Republicii Moldova. Ulterior, în perioada anului 2006, L.R. în circumstan țe analogice a mai tra ﬁ cat-o pe G.M. în Turcia
de 2 ori, unde ul ti ma a prestat servicii sexuale contra plat ă. În luna iulie 2007, L.R., în
același scop, abuzînd de pozi ția de vulnerabilitate a cet. G.M. și G.O., care nu erau an-
gajate în cîmpul muncii, ul
ti ma avînd la între ținere un copil minor, le-a recrutat și le-a
adăposti t pe ambele, le-a perfectat actele de iden ti tate și le-a procurat bilete la avion
cu desti nația Istanbul, pentru transportarea ulterioar ă în Turcia.7
Abuzul de putere reprezint ă uti lizarea în mod exagerat de c ătre un subiect special
– persoan ă cu funcție de răspundere, reprezen tî nd autoritatea public ă, a atribu țiilor
ce i-au fost conferite prin lege. În acest caz nu este necesar ă caliﬁ carea suplimentar ă
conform art.327 CP RM.
Darea sau primirea de pl ăți sau bene ﬁ cii pentru a ob ține consim țămîntul unei per-
soane care de ține controlul asupra unei alte persoane este o în țelegere între persoa-
nele men ționate interesate în ob ținerea acordului referitor la transmiterea vic ti mei și
la folosirea ei în scopuri men ționate în art.165 CP RM. Persoana care de ține controlul
asupra altei persoane este persoana care în mod legal sau ilegal controleaz ă acti vitatea
victi mei și uti lizează această autoritate în procesul tra ﬁ cului.
Etapele ac ti vității infracționale
Ca pregăti re pentru tra ﬁ c de ﬁ ințe umane ori tra ﬁ c de copii pot ﬁ evidențiate acți-
unile care formeaz ă condițiile necesare pentru s ăvîrșirea acestor infrac țiuni, cum ar ﬁ
colectarea informa ției cu privire la vic ti mele tra ﬁ cului, căutarea copar ti cipanților, for-
marea unui grup organizat pentru acest scop și încheierea unui acord preven ti v pentru
săvîrșirea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și a tra ﬁ cului de copii s.a.
Tentati va este posibil ă la infracțiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane și constă în începe-
rea realizării acțiunilor de recrutare, transportare, transfer, primire sau ad ăposti re, care
nu au fost duse pîn ă la capăt din moti ve independente de voin ța făptuitorului, cum ar
ﬁ reținerea acestuia de organele de poli ție etc.
Epuizarea infracțiunilor de tra ﬁ c are loc atunci cînd elementul material al laturii obiec-
ti ve se înfăptuiește prin ac țiunile de transportare, transferare și cazare care, prin natura
lor, conti nuu și se prelungesc în ti mp, încetî nd odată cu sistarea ac ti vității infracționale.
Infracțiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane este una formal ă. Ea se consider ă consumat ă
din momentul ob ținerii controlului asupra facult ăților victi mei de a se deplasa nes ti n-
gherit. A.Borodac sus ține că infracțiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane face parte din ca-
7 Dosarul 1ra-144/09

36 Drept material
tegoria infrac țiunilor formale și se consider ă consumat ă din momentul s ăvîrșirii uneia
dintre acțiunile de recrutare, transportare, transfer, ad ăposti re sau primire a unei per-
soane în cumul cu unul din mijloacele s ti pulate în art.165 CP RM. V.Laevski stabile ște
momentul consum ării infracțiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane prin prisma ﬁ ecărei acțiuni
infracționale: ac țiunea de recrutare se consum ă din momentul primirii consim țămîntu-
lui victi mei (benevol, sub in ﬂ uența înșelăciunii, ca urmare a aplic ării diferitelor mijloace
de in ﬂ uență) la îndeplinirea lucr ărilor (serviciilor), încheierea acordului între p ărți (ra-
colator și victi mă); acțiunea de transportare se consum ă din momentul începerii mi ș-
cării de facto a victi mei, prin orice modalitate; ac țiunile de transfer și primire a vic ti mei
se consum ă din momentul s ăvîrșirii de facto a acestor ac țiuni, care ofer ă receptorului
posibilitatea real ă de a exploata vic ti mele.
Pentru considerarea infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane ca ﬁ ind consumat ă, nu
este necesar ă trecerea vic ti mei peste fron ti eră. Din perspec ti va tra ﬁ cantului, deplasa-
rea victi mei este esen țială pentru aducerea ei într-un mediu de izolare ﬁ zică sau socia-
lă, în scopul exploat ării vulnerabilit ății acesteia.
Urmarea socialmente periculoas ă constă în starea de pericol creat ă pentru atribu-
tele fundamentale ale persoanei – în special, a libert ății individuale și a relațiilor sociale
a căror normal ă desfășurare este condi ționată de ocroti rea acestei valori sociale. Ea
se produce independent de a ti ngerea scopului exploat ării victi mei, ﬁ ind su ﬁ cient ca
făptuitorul s ă acționeze în vederea acestei ﬁ nalități nu și în realizarea ei efec ti vă. În
afară de starea de pericol care cons ti tuie urmarea imediat ă, traﬁ cul de persoane poate
avea uneori și anumite consecin țe obiecti ve – cînd infrac țiunea este una de rezultat
– constî nd în lezarea adus ă corpului vic ti mei prin v ătămarea grav ă a integrit ății corpo-
rale sau a s ănătății, contaminarea veneric ă, avortul provocat ilegal, ori chiar moartea
ori sinuciderea vic ti mei. Producerea unui anumit rezultat nu este o form ă obligatorie a
traﬁ cului de ﬁ ințe umane, ci determin ă reținerea unei forme agravate a infrac țiunii.
Consimțămîntul vic ti mei
Consimțămîntul vic ti mei reprezint ă un subiect destul de discutabil în teoria dreptu-
lui penal, datorit ă speci ﬁ cului său și inﬂ uenței lui asupra ac ti vității infracționale. Luînd
în considera ție parti cularitățile acestuia, legisla ția penală a diferitelor state îl trateaz ă
în mod diferit, rapor tî ndu-l la anumite componen țe de infrac țiuni sau reglemen tî nd
doar unele aspecte generale privind condi țiile aplicării lui. Exist ă însă diferite modali-
tăți de interpretare a in ﬂ uenței consim țămîntului vic ti mei la cali ﬁ carea infrac țiunii, ﬁ e
acesta este obligatoriu pentru existen ța componen ței de infrac țiune, ﬁ e prezen ța lui
atrage excluderea caracterului penal al faptei în dependen ță de prevederile legale în
acest sens. Legisla ția penală a Republicii Moldova nu prevede drept cauz ă care înlătură
caracterul penal al faptei consim țămîntul vic ti mei, iar pentru unele componen țe de
infracțiuni, prev ăzute de Codul penal, acesta cons ti tuie un semn al infrac țiunii. Obser-
văm că, de fapt, consim țămîntului vic ti mei în dreptul penal este privit diferit, în depen-
dență de mai multe circumstan țe: ﬁ e că existența lui este apreciat ă datorită faptului c ă
o infracțiune comis ă cu acordul vic ti mei își pierde din gradul s ău prejudiciabil și înlătură
caracterul penal al faptei, ﬁ ind o manifestare liber ă de voință, ﬁ e că necesitatea lui

37 Partea I
este neglijat ă, considerîndu-se c ă existența consimțămîntului vic ti mei nu este su ﬁ ci-
entă pentru a îndrept ăți un comportament sau altul și reprezint ă, de fapt, o atentare
asupra unor valori sociale protejate de lege.
În practi că, uneori se isc ă întrebarea: este oare persoana vic ti mizată victi mă a tra-
ﬁ cului de ﬁ ințe umane dac ă ea a consim țit să ﬁ e exploatat ă? În noiembrie 2004 Plenul
Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova a generalizat prac ti ca aplicării legislației
în cauzele privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și traﬁ cul de copii și a adoptat o hot ărîre în
chesti unea dat ă. În parti cular, Plenul a explicat: „La încadrarea juridic ă a acțiunilor făp-
tuitorului în baza art.165 și art.206 Cod penal nu se ia în considera ție consim țămîntul
victi mei de a ﬁ recrutat ă, transportat ă, transferat ă, adăposti tă sau primit ă, chiar dac ă
aceasta era informat ă în privința scopurilor în care va ﬁ folosită, precum și despre mij-
loacele uti lizate în tra ﬁ c”. Legea Republicii Moldova privind prevenirea și combaterea
traﬁ cului de ﬁ ințe umane (art.2) de asemenea s ti pulează că nici consim țămîntul vic ti –
mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane la exploat ări intenționate nu este relevant atunci cînd se
aplică anumite mijloace de constrîngere.
În conformitate cu Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane, nr.241-XVI din 20.10.2005, consim țămîntul vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
la exploat ări intenționate nu este relevant atunci cînd se aplic ă orice mijloc de con-
strîngere. Exploatarea persoanei reprezint ă abuzul fa ță de persoan ă pentru a ob ține
un pro ﬁ t, și anume:
a) obligarea de a executa anumite munci sau de a presta servicii prin recurgere la
forță, amenințări sau prin alte mijloace de constrîngere, contrar prevederilor
legale privind condi țiile de munc ă, salarizare, s ănătate și securitate;
b) ținerea în sclavie, aplicarea anumitor prac ti ci similare sclaviei sau recurgerea la
alte procedee pentru privarea de libertate;
c) obligarea la prac ti carea pros ti tuției, la parti ciparea la reprezent ări pornogra ﬁ ce
în vederea producerii, difuz ării și punerii în circula ție a acestora pe orice cale,
achiziționării, comercializ ării sau posed ării de materiale pornogra ﬁ ce, practi ca-
rea unor alte forme de exploatare sexual ă;
d) obligarea la prelevarea de organe sau țesuturi pentru transplant ori prelevarea
de alte părți componente ale corpului uman;
e) folosirea femeii în calitate de mam ă-surogat ori în scop de reproducere;
f) abuzarea de drepturile copilului în scop de adop ție ilegală;
g) folosirea în con ﬂ icte armate sau în forma țiuni militare ilegale;
h) folosirea în ac ti vități criminale;
i) obligarea de a prac ti ca cerșetoria;
j) vînzarea c ătre o altă persoană;
k) obligarea de a desf ășura acti vități prin care se încalc ă drepturile și libertățile
fundamentale ale omului.
Dezbaterea problemei privind consim țămîntul nu este nou ă. Nu este u șor să se de-
termine unde se opre ște liberul consim țămînt și unde începe constrîngerea. În ce prive ș-
te tra ﬁ cul, anumite persoane nu ști u ce le așteaptă, iar altele ști u perfect c ă este vorba
de a se pros ti tua. Anumi ți cercetători și experți esti mează că nu poate ﬁ vorba de tra ﬁ c,

38 Drept material
în sensul strict al termenului, atunci cînd persoanele cunosc riscurile la care se expun și
persistă dorința lor de a emigra. În acela și ti mp, chiar dac ă o persoan ă dorește să emi-
greze pentru a g ăsi de lucru și, eventual, pentru a se pros ti tua, nu înseamn ă că aceasta
consimte s ă ﬁ e supusă violenței sau abuzurilor de toate felurile. Sintagma „chiar și cu
consimțămîntul persoanelor” se refer ă la faptul c ă persoanele pot sau nu consim ți cu
organizarea transportului lor sau a migra ției lor: în cele dou ă cazuri este vorba de tra ﬁ cul
de ﬁ ințe umane. La începutul procesului absen ța sau prezen ța consimțămîntului nu sînt
factori determinan ți, indiferent de di ﬁ cultatea de a proba un as tf el de consim țămînt.
Latura subiec ti vă a infracțiunii
Latura subiec ti vă se exprim ă prin vinov ăție sub forma inten ției directe. Mo ti vele
infracțiunii se concre ti zează prin interesul material.
Pentru infrac țiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane unul dintre semnele principale ale
laturii subiec ti ve este scopul. Indicarea lui obligatorie în dispozi ția normei art.165
CP RM face ca încadrarea juridic ă a faptelor s ă ﬁ e dependent ă de existen ța unui scop
strict stabilit de lege.
Traﬁ cului de ﬁ ințe umane urm ărește diferite scopuri, precum :
a) exploatarea sexual ă comercial ă sau necomercial ă;
b) pentru munc ă sau servicii for țate;
c) pentru cer șetorie;
d) în sclavie sau în condi ții similare sclaviei;
e) de folosire în con ﬂ icte armate sau în ac ti vități criminale;
f) de prelevare a organelor sau țesuturilor.
Regimul de exploatare este men ținut cu ajutorul unor mecanisme de constrîngere,
care variaz ă de la aplicarea for ței sau amenin țărilor cu for ța pînă la exploatarea vulne-
rabilității economice și a izolării victi mei.
a) exploatarea sexual ă comercial ă sau necomercial ă
Prin exploatare sexual ă se înțelege impunerea persoanei s ă practi ce prosti tuția, să
parti cipe la reprezenta ții pornogra ﬁ ce în scopul producerii, distribuirii și punerii în circula-
ție prin diferite c ăi a materialelor pornogra ﬁ ce, cump ărarea, comercializarea sau p ăstra-
rea lor, uti lizarea altor ti puri de exploatare sexual ă sau altor ac țiuni cu caracter sexual.
De regulă, femeile ti nere sînt ademenite peste hotare cu promisiuni de a ﬁ angajate
în slujbe de chelneri țe, menajere sau dansatoare, îns ă, odată ajunse la des ti nația ﬁ nală,
sînt obligate s ă se prosti tueze, ﬁ ind vîndute uneori de cîteva ori. Cel mai des, vic ti mele
sînt deposedate de acte, sînt plasate într-un mediu de izolare ﬁ zică și socială unde sînt
supuse în mod sistema ti c abuzului și degradării umane. Metodele de in ti midare și umi-
lire sînt dintre cele mai diverse și mai crude, incluzînd violul, tortura, amenin țările cu
moartea, b ătăile, capti vitatea, foamea. Supuse acestui regim de exploatare, vic ti mele
sînt vîndute în mai multe rînduri, as tf el devenind sclave.
Prin exploatare sexual ă comercial ă se subînțelege orice ac ti vitate cu pro ﬁ turi,
care are drept urmare majorarea ac ti velor materiale ale f ăptuitorului sau ale altor
persoane din contul folosirii abuzive a vic ti mei în pros ti tuție sau în industria porno-

39 Partea I
graﬁ că. În cazul exploat ării comerciale, exploatatorul ob ține un pro ﬁ t ﬁ nanciar evi-
dent. Vic ti ma, de regul ă, este controlat ă de exploatator și presteaz ă, ﬁ ind forțată,
servicii cu caracter sexual, a șteptî nd remunerare. Îns ă, exploatatorul:
− în genere nu-i pl ătește nimic sau
− îi plătește sume foarte neînsemnate sau
− opereaz ă neargumentat re țineri considerabile din remunerarea promis ă.
Prosti tuția presupune oferirea de bun ă voie de c ătre o persoan ă a serviciilor sexu-
ale pentru a- și asigura mijloacele de existen ță. Însă, traﬁ cul de ﬁ ințe umane în scopul
exploatării prin obligarea la prac ti carea pros ti tuției constă în faptul c ă victi mele sînt
mai întî i recrutate prin diverse mijloace de c ătre tra ﬁ canți – manipulare, violen ță, înșe-
lăciune sau r ăpire – dup ă care sînt vîndute și forțate de cei în a c ăror stăpînire intr ă să
presteze servicii sexuale. De exemplu, P .N., urm ărind scopul de a tra ﬁ ca ﬁ ințe umane
în scop de exploatare sexual ă comercial ă în Turcia, prin discu țiile duse cu M.E., prin
înșelăciune, sub pretextul angaj ării la lucru într-un bar în Turcia în calitate de chelne-
riță, cu consim țămîntul acesteia, a recrutat-o. Ac ționînd conform planului elaborat, la
16.11.2006, P .N., împreun ă cu M.E., s-au deplasat la O ﬁ ciul de documentare urgent ă
a populației din mun. Chi șinău, unde, din banii împrumuta ți de către inculpat ă, M.E. a
perfectat pa șaportul na țional cu seria A2697749. Ulterior, inculpata, întru a- și realiza
intenția criminal ă pînă la capăt, prin intermediul unei persoane neiden ti ﬁ cate, de na ți-
onalitate turc ă, pe numele Memed, a comandat din contul acestuia bilete la Istanbul,
Turcia. La 21.11.2006, înso țind-o pe M.E., a transportat-o la Odesa. În aceea și zi a trans-
portat-o cu avionul în or. Istanbul, unde M.E. a fost ad ăposti tă, apoi exploatat ă sexual
în scop comercial pîn ă la 27.11.2006.8
Prin exploatare sexual ă necomercial ă se subînțelege orice ac ti vitate care nu se r ăs-
frînge direct asupra m ărimii patrimoniului f ăptuitorului sau al altor persoane, exprimîn-
du-se în c ăsnicie (inclusiv poligamie), concubinaj sau alte forme similare de coabitare
etc. Ca exemplu de exploatare necomercial ă poate servi concubinajul for țat sau căsătoria
silită. Totodată, nu se constat ă tendința de a obține foloase din rela țiile formate.
b) pentru munc ă sau servicii for țate
Convenția Organiza ției Interna ționale a Muncii privind munca for țată sau obligato-
rie stabile ște că munca for țată consti tuie:
a) determinarea vic ti mei prin constrîngere s ă îndeplineasc ă o muncă pe care din
propria ini țiati vă și voință nu ar îndeplini-o;
b) punerea vic ti mei în situa ția de a presta o munc ă pe care nu era obligat ă de a o
efectua;
c) ținerea persoanei în servitute pentru achitarea unei datorii;
d) obținerea muncii sau a serviciilor prin în șelăciune, constrîngere, violen ță sau
amenințare cu violen ța.
Trebuie să facem deosebire între munca for țată și cazurile de înc ălcare a legisla ției
muncii de c ătre angajator. De exemplu, refuzul de a pl ăti lucrătorului salariul minim
8 Dosarul nr.1ra-1322/08

40 Drept material
stabilit pe țară nu este un indiciu al muncii for țate. Însă, dacă angajatorul creeaz ă tot-
odată impedimente lucr ătorului de a renun ța la locul de munc ă, folosind mijloace de
constrîngere interzise de legisla ție, aceste fapte cons ti tuie în totalitatea lor semne ale
muncii for țate. Exploatarea prin munc ă are loc de obicei în sectoare ca agricultura,
texti le și restaurante/servicii de organizare a meselor, în care a tî t victi mele tra ﬁ cate
adulte, cît și minore de ambele sexe sînt impuse s ă lucreze în condi ții similare sclaviei.
Victi mele tra ﬁ cului sînt obligate prin diferite tehnici coerci ti ve – de la violen ță ﬁ zi-
că, inti midare, șantaj ori abuzuri sexuale pîn ă la sclavie – s ă lucreze, pentru datorii, ore
îndelungate pentru salarii mici și în condi ții grele sau chiar periculoase în construc ții,
alimentații, industria hotelier ă, în sere ori în aria serviciilor casnice (cur ățenie sau îngri-
jirea unor persoane la domiciliu). De exemplu, P .G. și P .I., prin în țelegere prealabil ă cu
un grup de persoane, în perioada mar ti e-aprilie 2002, în scop de pro ﬁ t, pentru u ti liza-
rea muncii for țate a persoanelor sau ținerea în sclavie au tra ﬁ cat în regiunea Krasnodar
(Federația Rusă) pe C.I., C.T., P .V., S.D., F.I., C.V., J.S., I. P ., L. A., pe care apoi i-au depose-
dat de actele de iden ti tate și i-au impus s ă munceasc ă ti mp de 7 luni la diferite lucr ări
agricole, exploa tî ndu-i în condi ții similare sclaviei, f ără a-i remunera. Tot ei, în acelea și
condiții, în iulie 2003 l-au recrutat pe S.B. din Republica Moldova, exploa tî ndu-l fără
remunerarea muncii ti mp de o lun ă în aceeași regiune Krasnodar.
c) pentru cer șetorie
Cerșetoria, prev ăzută în art.165 CP RM, cons ti tuie o form ă de exploatare prin munc ă
sau prin servicii for țate și presupune ac țiuni, prin care o persoan ă, înjosindu-se, ﬁ ind im-
pusă, cere cu st ăruință de la persoane str ăine, agenți economici, organiza ții sau insti tuții
bani ori alte bunuri materiale. De exemplu, dou ă persoane, romi, au f ăcut cunoști nță cu
I.R., fată în vîrstă de 15 ani, și au intrat cu ea în discu ție, propunîndu-i un loc de munc ă în
orașul Soci (Federa ția Rusă) în calitate de vînz ătoare la pia ță. I.R. a acceptat propunerea.
În conti nuare, tra ﬁ canții au perfectat acte de iden ti tate false și au transportat-o la Soci.
Acolo au impus-o s ă cerșească în stradă, ameninîțînd-o cu exterminarea ﬁ zică, în cazul în
care va declara organelor de poli ție că este impus ă să cerșească.9
d) în sclavie sau în condi ții similare sclaviei
Sclavia, așa cum este de ﬁ nită în Conven ția din 1926 cu privire la sclavie, este situa ția
sau condi ția unui individ asupra c ăruia se exercit ă atributele dreptului de proprietate
sau numai unele dintre ele, iar „sclavul“ este individul care are acest statut sau aceast ă
condiție. Conform prevederilor aceleia și Convenții, drept condi ții similare sclaviei sînt
considerate, în primul rînd, servitutea (pentru datorii) și șerbia.
Șerbia este condi ția persoanei care este ținută, prin lege, obicei sau acord, de a tr ăi
și munci pe un p ămînt apar ținînd unei alte persoane, f ăcînd cîteva servicii determinate,
remunerate sau gratuit, f ără posibilitatea de a- și schimba condi ția.
Ca condiții similare sclaviei recunoscute de Conven ție pot ﬁ menționate orice ins ti –
tuție sau prac ti că, în virtutea c ăreia:
9 Cauza penal ă nr. 2003017041

41 Partea I
a) o femeie este, promis ă sau dată în căsătorie, fără ca ea să aibă dreptul de a
refuza, în schimbul unei desp ăgubiri în bani sau în natur ă plăti tă părinților, tu-
torelui, familiei sau unei alte persoane sau unui alt grup de persoane;
b) soțul unei femei, familia sau clanul acestuia au dreptul de a o ceda unei alte
persoane, cu ti tlu oneros sau în alt mod;
c) femeia, la moartea so țului, poate ﬁ transmis ă prin succesiune unei alte persoane;
d) orice insti tuție sau prac ti că, în virtutea c ăreia un copil sau un adolescent, care
are mai pu țin de 18 ani, este dat, ﬁ e de către părinți sau de către unul din ei, ﬁ e
de tutorele s ău, unei alte persoane contra unei sume de bani sau nu, în vederea
exploatării copilului sau adolescentului sau a muncii prestate de el.
Împrumuturile sînt o tac ti că frecvent folosit ă de tra ﬁ canți pentru a ține în robie
femeile ti nere sub pretextul întoarcerii datoriei acumulate. Tinerele sufer ă din cauza
abuzului ﬁ zic sau psihologic, violurilor repetate și a amenin țărilor la adresa lor și a
familiilor lor.
e) de folosire în con ﬂ icte armate sau în ac ti vități criminale
Prin conﬂ ict armat se înțelege lupta armat ă (război interstatal, civil, de secesiune
etc.) între cel pu țin două subiecte, care nu implic ă cu necesitate recunoa șterea for-
mală de către beligeran ți a stării de război, rezisten ța mișcărilor organizate în situa ții
de ocupa ție totală sau parțială a teritoriului unui stat, chiar dac ă această ocupație nu
întî mpină nici o rezisten ță militară, luptele duse de popula țiile majoritare dintr-un stat
împotriva regimurilor rasiste.
Prin folosirea vic ti mei în con ﬂ icte armate se subînțelege antrenarea for țată a aces-
teia în opera țiuni armate, de regul ă, în calitate de mercenar.
Folosirea în ac ti vitate criminal ă înseamnă impunerea for țată a victi mei la săvîrșirea
de infracțiuni, ﬁ e în calitate de par ti cipant sau, în cazul persoanelor iresponsabile, în
calitate de mijloc animat de comitere a infrac țiunii. Atragerea la comiterea infrac țiuni-
lor presupune în mod tradi țional acti vități precum furtul de buzunare și săvîrșirea altor
infracțiuni mai pu țin grave.
f) de prelevare a organelor sau țesuturilor
Constrîngerea la prelevarea de organe sau țesuturi are loc în cazul oblig ării victi mei
la prelevare de organe, țesuturi sau alte elemente ale corpului – procedeu prin care
organele, țesuturile sau celulele donate devin u ti le pentru transplant contrar prevede-
rilor Legii privind transplantul de organe, țesuturi și celule umane.10
În conformitate cu art.2 al Legii, prelevarea reprezint ă un procedeu prin care or-
ganele, țesuturile sau celulele donate devin u ti le pentru transplant. Transplant este
acti vitate medical ă cu scop de recons ti tuire a func ției organismului uman prin transfer
echivalent de organe, țesuturi și celule de la un donator la un recipient. Transplantul
poate ﬁ de la o persoana la alta (alogenic) sau de la sine la sine (autolog).
10 Publicată la 25.04.2008 în Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, nr.81, în vigoare din
25.10.2008.

42 Drept material
Sînt cunoscute cazuri cînd vic ti melor, în ti mpul unor opera ții chirurgicale diagnos-
ti cate medical, li s-au prelevat organe f ără consimțămîntul lor. Cunoa ștem, de aseme-
nea, un caz în care vic ti ma a consim țit prelevarea unui organ oarecare în schimbul
remunerării bănești , dar în ti mpul opera ției a mai fost prelevat și alt organ, pentru care
victi ma nu și-a dat acordul. Vic ti ma a a ﬂ at despre acest lucru peste o perioad ă de ti mp,
cînd starea s ănătății ei s-a înr ăutățit brusc.
Nu putem neglija nici sta ti sti ca cauzelor deferite jus ti ției, avînd ca form ă de exploa-
tare prelevarea de organe în scop de transplant, în contextul infrac țiunii de tra ﬁ c de
ﬁ ințe umane. Conform Raportului de ac ti vitate al Centrului pentru Prevenirea Tra ﬁ cului
de Femei pe anul 2003-2006, reie șind din declara țiile victi melor depuse la urm ărirea
penală și în fața instanței de judecat ă, s-a constatat c ă 2% din vic ti me au fost tra ﬁ cate în
scopul prelev ării de organe pentru transplant. Prac ti ca judiciar ă din Republica Moldova
a înregistrat și asemenea cazuri. De exemplu, A., cet ățeancă a Republicii Moldova, a
atras aten ția asupra unui anun ț din „Makler”, din care a a ﬂ at că se organizeaz ă un grup
de femei ce urmau s ă plece la munc ă în Federa ția Rusă. Formînd num ărul de telefon
indicat în ziar, a avut o convorbire nemijlocit ă cu o doamn ă din aceast ă țară, care i-a
explicat c ă la lucru vor ﬁ angajate femei ti nere, care obligatoriu s ă ﬁ avut una sau dou ă
nașteri. Nu este vorba, i-a explicat în con ti nuare doamna, de careva rela ții inti me, pur
și simplu A. trebuie s ă treacă o examinare medical ă în policlinic ă și să doneze un ovar
pentru o recompens ă de 300 dolari SUA. Ajuns ă într-un ora ș din regiunea Leningrad, A.
a trecut un control medical preven ti v, după care medicii ru și au extras ovarul. Urmînd
ti mp de o s ăptămînă un tratament for țat cu substan țe medicamentoase necunoscute,
A. și-a primit recompensa de 300 dolari SUA și s-a întors acas ă. Ajunsă la domiciliu, A.,
după un ti mp scurt, s-a adresat la medic, deoarece se sim țea din ce în ce mai r ău. În
urma examin ării medicale s-a stabilit c ă A. a fost supus ă unui tratament for țat cu sub-
stanțe medicamentoase necunoscute, recomandîndu-i-se s ă se interneze de urgen ță
într-un spital. Ulterior, A. a a ﬂ at că ovarele extrase se trec ilegal peste hotare și se vînd
la un preț de aproxima ti v 5000 dolari SUA.
Subiectul infrac țiunii
Subiectul infrac țiunii este persoana ﬁ zică, responsabil ă care la momentul comiterii
infracțiunii a ati ns vîrsta de 16 ani. În contextul ac țiunii adiacente de la art.165 alin.(1)
lit.c) CP RM, subiectul are calitatea special ă de persoan ă cu funcție de răspundere re-
prezentî nd autoritatea public ă centrală sau local ă. În conformitate cu art.123 CP RM,
aceasta reprezint ă persoana c ăreia, într-o ins ti tuție, întreprindere, organiza ție de stat
sau a administra ției publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acord ă, permanent
sau provizoriu, prin s ti pularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei îns ărcinări,
anumite drepturi și obligații în vederea exercit ării funcțiilor autorit ății publice.
Femeile ca subiec ți acti vi ai infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane sînt, de cele mai
dese ori, prima verig ă în lanțul de tra ﬁ care. Tra ﬁ canții capteaz ă foarte ușor încrederea
și interesul ti nerelor, pro ﬁ tî nd de lipsa experien ței lor de via ță, de lipsa educa ției, de
starea lor material ă precară și naivitatea lor. O fac prin prezentarea acelora și cazuri ale
persoanelor care au fost plecate s ă lucreze în str ăinătate și care, chipurile, s-au întors

43 Partea I
după o scurtă perioadă de ti mp cu sume mari de bani. De regul ă, femeile tra ﬁ cante au
fost și ele victi me ale tra ﬁ cului, astf el încît cunosc foarte bine mecanismul de tra ﬁ care
și devin foarte experimentate în atragerea vic ti melor și plasarea lor în scopul exploat ă-
rii. Uneori, femeile se ocup ă de tra ﬁ c de bun ă voie, datorit ă cîști gurilor mari ob ținute,
alteori, îns ă, desfășoară această acti vitate sub presiunea exercitat ă asupra lor de c ătre
traﬁ canții cărora le-au apar ținut, în schimbul eliber ării lor. În prezent, se înregistreaz ă
o creștere a ponderii femeilor recrutori, ele desf ășurînd acti vități de tra ﬁ care pe cont
propriu ori în cadrul grupurilor criminale specializate în tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane.
În ce prive ște autorii tra ﬁ cului , pot ﬁ implicate persoane ﬁ zice precum agen ții de
recrutare, contrabandi ști i, eventualii complici care au abuzat de pozi ția lor din cadrul
autorităților administra ti ve ale statelor implicate, dar și persoane juridice care au luat
parte la tra ﬁ c, precum „sex-shop”-urile, companiile care ofer ă spectacole de strip-tea-
se, casele de pros ti tuție și alți comercian ți de sex sau companii hoteliere, de spectacol,
ba chiar și anumite companii de turism, de casete video sau edituri, în cazul pornogra-
ﬁ ei infanti le.
În conformitate cu Conven ția Consiliului Europei, tra ﬁ carea persoanelor este con-
siderată infracțiune penal ă. Iar tra ﬁ canții și complicii lor cad sub inciden ța sancțiunilor
legale. Conven ția sti pulează, de asemenea, posibilitatea de a considera criminale și
acțiunile celor care se folosesc de serviciile vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Con-
venția declară drept infrac țiune penal ă eliberarea, procurarea sau oferirea unui docu-
ment de c ălătorie fals ori a unui bule ti n de iden ti tate fals, sau prejudicierea, re ținerea,
deposedarea, anularea ori distrugerea actului de iden ti tate al unei ter țe persoane. De
obicei, acestea sînt primele ac țiuni ale tra ﬁ cantului și au un impact considerabil asu-
pra controlului vic ti mei. Conform prevederilor Conven ției, companiile, asocia țiile co-
merciale și alte enti tăți juridice similare sînt responsabile pentru ac țiunile criminale
efectuate în numele lor de c ătre orice persoan ă ce face parte din conducerea acestora.
Insti tuțiile implicate în ac țiunile de tra ﬁ care vor ﬁ închise, veniturile lor con ﬁ scate, iar
infractorii, corpora ti vi sau individuali, urmeaz ă să plătească compensa ții victi mei. Con-
venția împuternice ște autorit ățile să urmărească și să sancționeze tra ﬁ canții și com-
plicii chiar și în lipsa plîngerii din partea vic ti mei. Scopul este de a evita situa țiile cînd
traﬁ canții supun vic ti mele la diverse presiuni și le amenin ță pentru a le descuraja de a
se plînge autorit ăților.
Coautoratul presupune cooperarea cu inten ție a două sau a mai multor persoane la
realizarea ac țiunilor cuprinse de latura obiec ti vă a infracțiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane.
Coautorii urmeaz ă să acționeze ca urmare a unei decizii comune cu privire la realizarea
acțiunilor de recrutare, transportare, transfer, primire sau ad ăposti re pentru a a ti nge
scopul propus în urma s ăvîrșirii acțiunilor comune.
Complicitatea la infracțiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane se poate concre ti za, de
exemplu, în ob ținerea de informa ții cu privire la poten țialele victi me și furnizarea aces-
tora către tra ﬁ canți, atragerea vic ti melor, procurarea actelor necesare pentru trans-
portarea lor în țările de des ti nație, împiedicarea vic ti melor de a se deplasa conform
propriei voin țe atunci cînd ele doresc aceasta, punerea la dispozi ția tra ﬁ canților de
autoturisme ori locuin țe pentru g ăzduirea vic ti melor. Complicitatea poate consta în

44 Drept material
neîndeplinirea de c ătre un func ționar public a unui act pe care era obligat s ă îl îndepli-
nească, omisiunea respec ti vă consti tuindu-se într-o înlesnire sau într-un ajutor efec ti v
la săvîrșirea acțiunii de tra ﬁ care (de ex., controlul pa șapoartelor la trecerea fron ti erei).
Indiferent de natura actelor de înlesnire ori ajutorare efectuate, complicele trebuie
să acționeze întotdeauna cu inten ție, avînd reprezentare asupra caracterului ilicit al
faptei săvîrșite, dar și asupra caracterului ac ti vității sale de par ti cipant. De asemenea,
pot ﬁ complici la infrac țiune de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane și angajați ai ambasadelor sau
consulatelor din Republica Moldova, care, în ști ință de cauză a scopului infrac țional,
favorizeaz ă obținerea vizelor necesare pentru transportarea vic ti melor în statele de
tranzit sau de des ti nație.
Insti garea este posibil ă și constă în acti vitatea unei persoane de a determina cu
intenție pe o alta s ă efectueze una sau mai multe dintre ac țiunile speci ﬁ ce tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane, respec ti v: recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea, g ăzduirea sau
primirea unei persoane minore sau adulte, în scopul exploat ării acesteia. În concret, in-
sti gatorul ia cel din tî i hotărîrea de a tra ﬁ ca o persoan ă, însă transferă această rezoluție
infracțională unei alte persoane care o va prelua și va proceda la punerea ei în aplicare
în calitate de autor, ins ti gator sau complice.
Circumstan țele agravante ale infrac țiunii
a) de către o persoan ă care anterior a s ăvîrșit o faptă prevăzută la alin.(1);
b) asupra a dou ă sau mai multor persoane;
c) asupra unei femei gravide;d) de dou ă sau mai multe persoane;
e) de o persoan ă cu funcție de răspundere sau de o persoan ă cu înaltă funcție de
răspundere;
f) cu aplicarea violen ței periculoase pentru via ța, să
nătatea ﬁ zică sau psihic ă a
persoanei;
g) prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura
subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependen ței ﬁ zice, a armei,
h) săvîrșite de un grup criminal organizat sau de o organiza ție criminal ă;
i) soldate cu v ătămarea grav ă a integrit ății corporale sau cu o boal ă psihică a per-
soanei, cu decesul ori sinuciderea acesteia.
a) de către o persoan ă care anterior a s ăvîrșit o faptă prevăzută la alin.(1)
Această circumstan ță agravantă se aplică în cazul în care f ăptuitorul a mai comis an-
terior o fapt ă prevăzută de alin.(1), cu condi ția ca nu a fost condamnat pentru aceasta
și nu a expirat termenul de prescrip ție.
b) asupra a dou ă sau mai multor persoane
Această infracțiune este unica care presupune o pluralitate de vic ti me. Ea se carac-
terizează prin unitatea inten ției făptuitorului cu privire la tra ﬁ carea a cel pu țin două
persoane, care poate ﬁ comisă simultan sau succesiv. Rezult ă că făptuitorul trebuie s ă
aibă intenția de a tra ﬁ ca cel pu țin două persoane. De exemplu, inculpata G.C., a fost

45 Partea I
învinuită pentru faptul c ă, la începutul lunii iunie 2007, a ﬂ îndu-se în mun. Chi șinău, ur-
mărind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane, în scopul exploat ării sexuale, în urma în țelegerii prea-
labile și împreun ă cu o persoan ă nestabilit ă, prin înșelăciune, sub pretextul angaj ării la
un lucru bine pl ăti t în calitate de chelneri ță, a recrutat-o pe N.C. Supor tî nd toate cheltu-
ielile, i-a perfectat pa șaport, iar la 25 iunie 2007 a organizat transportarea acesteia prin
procurarea biletului avia la ruta „Chi șinău-Istanbul”. Ajungînd la locul des ti nației, N.C.
a fost întî lnită de o persoan ă de origine turc ă, care a ad ăposti t-o într-un apartament și
care i-a luat pa șaportul. Aplicîndu-i-se violen ță ﬁ zică și psihică, a fost exploatat ă sexual
pînă la 2 iulie 2007. Tot G.C. a fost învinuit ă de faptul c ă, la mijlocul lunii iunie 2007,
aﬂ îndu-se în mun. Chi șinău, în acela și scop și prin acelea și mijloace, a recrutat-o pe
E.R. Supor tî nd toate cheltuielile, i-a perfectat pa șaport, iar la 22 iunie 2007 a organizat
transportarea acesteia prin procurarea biletului avia la ruta „Chi șinău-Istanbul”. Ajun-
gînd la Istanbul, a fost în tî lnită de o persoan ă de origine turc ă, care la fel a ad ăposti t-o
într-un apartament și care i-a luat pa șaportul. Prin violen ță ﬁ zică și psihică, E.R. a fost
exploatat ă sexual pîn ă la 2 iulie 2007. As tf el, acțiunile inculpatei G.C. au fost încadrate
în prevederile art.165 alin.(2) lit.b), d) CP RM.11
c) asupra unei femei gravide
Pericolul social al acestei circumstan țe se exprim ă prin faptul c ă se atenteaz ă nu
doar la via ța femeii, dar și la produsul de concep ție, care, de și nu este înc ă o persoan ă,
consti tuie o via ță în curs de dezvoltare. Prac ti ca judiciar ă a Republicii Moldova face
referire și la astf el de cazuri. De exemplu, la 11 ianuarie 2004, M.E. inten ționat, din
interes material, urm ărind scopul exploat ării sexuale cu dobîndirea unui pro ﬁ t ilegal,
prin înșelăciune și abuz de pozi ția de vulnerabilitate, sub pretextul facilit ării nașterii co-
pilului, a recrutat-o pe sora sa R.M. A transportat-o în or. Istanbul (Turcia), unde, într-un apartament închiriat, i-a con ﬁ scat lucrurile și, după nașterea copilului, prin amenin ța-
rea că va ﬁ lipsită de copil, R.M. a fost constrîns ă să întrețină relații sexuale cu mai mul ți
bărbați, contra plat ă, ti mp de un an și trei luni.
12
Există cazuri cînd vic ti ma rămîne însărcinată ca rezultat al prac ti cării prosti tuției,
dar acest fapt nu-i împiedic ă pe tra ﬁ canți să-și urmeze scopurile. De exemplu, în pe-
rioada august-septembrie 2006, B.D., abuzînd de pozi ție de vulnerabilitate a cet. S.S.,
a recrutat-o pe aceasta prin în șelăciune sub pretextul angaj ării la un lucru ce nu este
legat de prestarea serviciilor sexuale. Procurîndu-i bilet la avion, la 2 septembrie 2006 a transportat-o în or. Istanbul (Turcia) unde a fost în tî lnită de concubinul inculpatei, cet ă-
țeanul Turc pe nume „Oktai”. Acesta, prin amenin țare și aplicarea violen ței, a impus-o
să presteze servicii sexuale, în urma c ărora victi ma a rămas însărcinată. S.S. i-a anun țat
pe B.D. și concubinul acesteia despre faptul c ă este însărcinată, însă ei conti nuau s-o
impună să presteze servicii sexuale contra plat ă clienților. La 27 noiembrie 2006 S.S. s-a
întors în Republica Moldova, iar la 6 iulie 2007 a n ăscut un copil.
13
11 Dosarul nr.1ra-382/09
12 Dosarul nr.1ra-915/2008
13 Dosarul nr.1ra-1343/2008

46 Drept material
d) de dou ă sau mai multe persoane
Săvîrșirea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane de dou ă sau mai multe persoane presupune:
− coautoratul;
− săvîrșirea infrac țiunii de către o persoan ă care întrune ște semnele subiectului
infracțiunii în comun cu una sau mai multe persoane care nu întrunesc aceste
semne;
− săvîrșirea infrac țiunii de către o persoan ă care întrune ște semnele subiectului
infracțiunii prin intermediul unei persoane care nu întrune ște aceste semne.
Această circumstan ță agravant ă se va aplica atît în cazul în care coautorii la
săvîrșirea infrac țiunii s-au în țeles în prealabil cu privire la comiterea acestei in-
fracțiuni, cît și în cazul în care ei au participat la comiterea infrac țiunii în lipsa unei
înțelegeri în acest sens. De exemplu, O.V. a fost condamnat pentru faptul c ă în
luna septembrie 2004, împreun ă cu B.L., M.C. și M.G., ac ționînd de comun acord
între ei prin stabilirea dinainte a rolului fiec ăruia, au s ăvîrșit infracțiunea de trafic
de ființe umane peste hotare pentru exploatarea sexual ă prin înșelăciune. M.G. a
recrutat-o pe U.L. din s. V ăsieni, r-nul Ialoveni și a prezentat-o lui B.L. Acesta i-a
perfectat documentele. Prin în țelegere prealabil ă cu M.C., iar ultima – cu O.V., au
organizat plecarea lui U.L. din Moldova, prin aeroportul din Odesa, în or. Istanbul (Turcia). Ajuns ă acolo a fost preluat ă de către M.C. și impusă, contrar voin ței sale,
să acorde servicii sexuale clien ților contra plat ă pînă în luna martie 2005, cînd a
fost depistat ă și expulzat ă în Moldova. Tot ei, B.L., O.V., M.G. și M.C., în septembrie
2004, cu scopul practic ării prostitu ției de către altă persoană, urmărind obținerea
de profit, au determinat-o pe S.I., prin îndemn, s ă plece peste hotare pentru a
practica prostitu ția. Aceasta a fost transportat ă pe aceea și cale în or. Istanbul. Aici
a fost întîmpinat ă de M.C., care a impus-o s ă presteze servicii sexuale clien ților
contra plat ă.
14
e) de o persoan ă cu funcție de răspundere sau de o persoan ă cu înaltă funcție de
răspundere
În conformitate cu art.123 CP RM, prin persoan ă cu funcție de răspundere se
înțelege persoana c ăreia, într-o întreprindere, ins ti tuție, organiza ție de stat sau a
administra ției publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acord ă, permanent sau
provizoriu, prin s ti pularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei îns ărcinări,
anumite drepturi și obligații în vederea exercit ării funcțiilor autorit ății publice sau a
acțiunilor administra ti ve de dispozi ție ori organizatorico-economice.
Prin persoan ă cu înaltă funcție de răspundere se în țelege persoana cu func ție
de răspundere al c ărei mod de numire sau alegere este reglementat de Constitu ția
Republicii Moldova și de legile organice, precum și persoanele c ărora persoana cu
înaltă funcție de răspundere le-a delegat împuternicirile sale.
14 Dosarul nr.1ra-160/09

47 Partea I
f) cu aplicarea violen ței periculoase pentru via ța, sănătatea ﬁ zică sau psihic ă a per-
soaneiÎn contextul acestei infrac țiuni, prin violen ță periculoas ă pentru via ță și sănătate se
are în vedere aplicarea inten ționată a violenței care s-a soldat cu v ătămarea medie sau
ușoară a integrit ății corporale sau s ănătății, ori care, de și nu a cauzat aceste consecin-
țe, consti tuie la momentul aplic ării sale, datorit ă metodei de operare, un pericol real
pentru via ța și sănătatea victi mei.
g) prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura
subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependen ței ﬁ zice, a armei
Prin „ tortură”, ca metod ă a tra ﬁ cului, se în țelege orice act prin care se cauzeaz ă
unei persoane în mod inten ț
ionat suferin țe puternice sau dureri grave, ﬁ e ﬁ zice sau
psihice, în scopurile speci ﬁ cate mai sus. Dis ti ncția dintre tortur ă și alte ti puri de mal-
tratare trebuie realizat ă conform diferen ței de intensitate a durerii cauzate. Gravitatea
sau intensitatea durerii cauzate poate ﬁ determinat ă prin mai mul ți factori: durat ă;
consecințele ﬁ zice sau psihice; sexul, vîrsta și starea sănătății victi mei; modul și metoda
de executare. Violen ța ﬁ zică și psihică, considerate ca un tot unitar, aplicate persoanei,
dacă au cauzat dureri și suferințe grave și au fost deosebit de aspre și crude, pot ﬁ
caliﬁ cate ca acte de tortur ă în sensul art.165 CP RM (privarea de somn, de mîncare și
apă, cauteriz ări cu factori termici, chimici, in ti midări, lipsirea persoanei de asisten ță
medicală, de obiecte de igien ă ș.a.). Tortura cons ti tuie o form ă agravantă și intenționa-
tă a unui tratament inuman sau degradant. De exemplu, D.A., în luna octombrie 2004,
avînd scopul exploat ării sexuale comerciale, prin în șelăciune, sub pretextul angaj ării în
cîmpul muncii, a recrutat-o și a transportat-o pe D.M. în or. Ankara (Turcia), unde prin
folosirea torturii, tratamentelor inumane și degradante, pentru a asigura subordona-
rea acesteia, a impus-o s ă presteze servicii sexuale contra voin ței sale.15
Tratament inuman, în sensul art.165 CP RM, cons ti tuie un ansamblu de opera ții
aplicate persoanei în scopul ob ținerii subordon ării ei. Prin tratament inuman se în țe-
lege orice tratament, altul decît tortura, de natur ă să provoace inten ționat groaznice
suferințe ﬁ zice ori psihice, care nu pot ﬁ justi ﬁ cate. În cauza Irlanda versus Marea
Britanie din 1978, Curtea a de ﬁ nit prima dat ă tratamentele inumane ca ﬁ ind acele acte
prin care se provoac ă victi mei leziuni sau vii suferin țe ﬁ zice și morale, suscep ti bile de
a-i produce puternice tulbur ări psihice. Suferin ța trebuie s ă se situeze la un nivel de
gravitate deosebit, s ă ﬁ e provocat ă de agenți ai statului sau prin tolerarea ei din partea
autorităților statale, ceea ce înseamn ă că actele în sine pot ﬁ comise și de către parti –
culari. În aceast ă situație, autorit ățile statului se fac vinovate de faptul c ă nu au urm ărit
și nu au pedepsit pe autorii lor.
Tratamentul degradant reprezintă orice tratament, altul decît tortura, care umi-
lește în mod grosolan persoana în fa ța altora sau o impune s ă acționeze împotriva
voinței și conști inței sale, sau este de natur ă să producă victi mei senti mente de team ă,
de inferioritate, de îngrijorare, în stare s ă o înjoseasc ă și să-i înfrîngă rezistența ﬁ zică
15 Dosarul nr.1ra-976/08

48 Drept material
și morală pentru a asigura subordonarea vic ti mei. Tratamentul degradant creeaz ă vic-
ti mei senti mente de fric ă, anxietate și inferioritate, suscep ti bile să o umileasc ă și să
o înjoseasc ă. Acesta de asemenea a fost descris ca implicînd un tratament de natur ă
să înfrîngă rezistența ﬁ zică și morală a victi mei, sau s ă determine vic ti ma să acționeze
împotriva voin ței sau con ști inței sale. Obiec ti vul este de a umili și înjosi persoana, dac ă
aceasta a afectat în mod ireversibil personalitatea vic ti mei. Totu și, lipsa acestui scop nu
exclude posibilitatea consider ării tratamentului degradant. Un asemenea tratament se
plasează mai curînd la nivelul psihicului vic ti mei.
Prin folosirea violului la tra ﬁ c de ﬁ ințe umane se în țelege atentarea tra ﬁ cantului
asupra rela țiilor sociale referitoare la libertatea și inviolabilitatea sexual ă a persoanei,
indiferent de sex, cu scop de exploatare a ﬁ ințelor umane; aceste ac țiuni nu necesit ă
încadrare juridic ă suplimentar ă în baza art.171 CP RM. Violul reprezint ă raportul sexual
săvîrșit prin constrîngere ﬁ zică sau psihic ă a persoanei sau pro ﬁ tî nd de imposibilitatea
acesteia de a se ap ăra ori de a- și exprima voin ța.
Dependen ța ﬁ zică înseamnă starea ﬁ zică sau psihic ă ce rezult ă din interac țiunea
organismului vic ti mei cu substan țe narcoti ce sau psihotrope, stare caracteris ti că prin
modi ﬁ cări de comportament și alte reac ții, însoțite întotdeauna de necesitatea de a
folosi asemenea substan țe în mod con ti nuu sau periodic, pentru a le resim ți efectele
psihice și, uneori, pentru a evita suferin țele. Dependen ța ﬁ zică se manifest ă prin redu-
cerea sever ă a dozelor, întreruperea complet ă a administr ării sau amînarea acesteia,
peste limitele suportabile de c ătre organism. În aceast ă situație apar anumite tulbur ări
ﬁ zice greu de suportat, care difer ă în funcție de natura substan ței narcoti ce sau psi-
hotrope, de can ti tatea și modul de u ti lizare a acestora, precum și de parti cularitățile
personale ale vic ti mei.
Aplicarea armei în sensul prev ăzut la art.165 alin.(2) lit.f) CP RM, const ă în uti liza-
rea oricărei forme de arm ă, inclusiv a armei de foc, armei albe sau altor forme de arme,
întrucît legiuitorul nu a speci ﬁ cat ti pul de arm ă aplicată. Folosirea în cadrul tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane a altor obiecte u ti lizate ca arme nu poate cons ti tui temei de agravare
a răspunderii penale în temeiul alin.(2) art.165 CP RM.
În conformitate cu art.129 CP RM, prin arme se în țelege instrumentele, piesele
sau dispozi ti vele astf el declarate prin dispozi ții legale. Legea cu privire la arme, nr.110
din 18.05.199416, prevede în art.1 c ă arma individual ă este un dispozi ti v (mijloc mate-
rial), desti nat (adaptat) prin construc ție și uti l din punct de vedere tehnic pentru v ătă-
marea unei persoane, unui animal, pentru ap ărarea contra atac sau pentru imitarea
proprietăților sale de lupt ă.
După criteriul construc ti v și funcțional, armele individuale se divizeaz ă în următoa-
rele ti puri:
a) arme de infanterie: de foc; cu tuburi cu gaze (pneuma ti ce); mecanice;
b) arme albe: cu lam ă; percutante; balis ti ce;
c) arme de autoap ărare: cu gaze toxice neutralizante; cu aerosol; cu cartu șe cu
gaze; pulverizatori mecanici; electrocutante.
16 Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 1994, nr.4.

49 Partea I
După desti nația special ă, există arme individuale: militare; organice; de vîn ătoare
(cu țeavă ghintuită și cu țeavă lisă); de ti r; de instruc ție (de imita ție); de decora ție; de
colecție (de panoplie); de autoap ărare.
Prin aplicarea armei se în țelege folosirea acesteia în vederea anihil ării victi mei sau
a persoanelor care au încercat s ă o elibereze pe vic ti mă (tragerea ținti tă a focurilor de
armă, aplicarea loviturilor cu arm ă albă, demonstrarea armei în scopul înfrico șării, spri-
jinirea armei de gîtul vic ti mei, tragerea focului armei în apropierea imediat ă a ei etc.).
h) săvîrșite de un grup criminal organizat sau de o organiza ție criminal ă
Grup criminal organizat sau organiza ție criminal ă, prevăzute de alin.(3) art.165
CP RM, se consider ă reuniunea asociat ă criminală care întrune ște semnele caracteris-
ti ce prevăzute de art.46, 47 CP RM. Conform Conven ției ONU privind crima organizat ă
transnațională din 15 noiembrie 2000, grupul criminal organizat este grupul structurat
din 3 sau mai multe persoane care func ționează o perioad ă de ti mp și acționează îm-
preună pentru a comite una sau mai multe infrac țiuni grave de ﬁ nite în conformitate cu
această Convenție, în scopul ob ținerii directe sau indirecte a unor avantaje b ănești sau
alte avantaje materiale.
În conformitate cu art.47 alin.(1) CP RM, se consider ă organizație (asocia ție) crimi-
nală o reuniune de grupuri criminale organizate într-o comunitate stabil ă, a cărei acti –
vitate se întemeiaz ă pe diviziune, între membrii organiza ției și structurile ei, a func țiilor
de administrare, asigurare și executare a inten țiilor criminale ale organiza ției în scopul
de a in ﬂ uența acti vitatea economic ă și de altă natură a persoanelor ﬁ zice și juridice sau
de a o controla, în alte forme, în vederea ob ținerii de avantaje și realizării de interese
economice, ﬁ nanciare sau poli ti ce.
Infracțiunea se consider ă savîrșită de o organiza ție criminal ă dacă a fost comis ă de un
membru al acesteia în interesul ei sau de o persoan ă care nu este membru al organiza ției
respecti ve – la îns ărcinarea acesteia. Organizatorul și conducătorul organiza ției criminale
poartă răspundere pentru toate infrac țiunile savîr șite de aceast ă organizație, iar membrii
ei – doar pentru infrac țiunile la a c ăror pregăti re sau savîr șire au par ti cipat.
E și ﬁ resc să ﬁ e așa din moment ce, de regul ă, la tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane par ti cipă
un grup de persoane care ac ționează într-o perioad ă concretă de ti mp pe teritoriul mai
multor state, ﬁ ecăreia revenindu-i roluri și sarcini concrete privind racolarea, transpor-
tul și obligarea unei persoane s ă se prosti tueze sau s ă presteze for țat servicii în țara de
desti nație. Dacă în cazul infrac țiunilor comise în sfera economic ă e su ﬁ cient să parti –
cipe numai un membru al grupului criminal organizat, la comiterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane par ti cipă, practi c, toți membrii acestuia, r ămînînd anonim ă, la prima vedere,
doar persoana care ﬁ nanțează acest gen de ac ti vitate infrac țională. În norma de drept
penal a art.165 alin.(3) CP RM, drept circumstan ță agravantă a infracțiunii de tra ﬁ c de
ﬁ ințe umane este cali ﬁ cată și acti vitatea organiza ției criminale în acest domeniu.
Traﬁ cul de ﬁ ințe umane a devenit un comer ț puternic lucra ti v, condus de re țele
criminale organizate. Aceste re țele sînt alc ătuite din organiza ții de mai multe ti puri.
Marile organiza ții se caracterizeaz ă printr-o structur ă internațională ierarhică și de
contacte poli ti ce și economice la toate nivelurile a tî t în țările de origine, cît și în țările

50 Drept material
de desti nație. Tra ﬁ cul se desf ășoară, în general, în spatele unei acoperiri legale și dă
dovadă de o cunoa ștere aprofundat ă a legilor și practi cilor administra ti ve din diferite
țări de desti nație și de tranzit. Vic ti melor li se promite cî ști guri importante în țările de
desti nație. Uneori, de la plecare se convine în scris sau verbal c ă ele vor lucra pe post
de chelneri într-un bar, dansatoare, „animatoare” sau pros ti tuate. În alte cazuri, sînt
momite cu șansa obținerii unui post f ără să se facă nici o aluzie la pros ti tuție. Victi mele
au raportat c ă, înainte de a ajunge la des ti nație, au fost transportate în grupuri și au
trecut pe la mai mul ți intermediari (uneori prin mai multe țări). Pe parcurs, ele au fost
examinate medical pentru a se determina dac ă s-au îmboln ăvit de SIDA sau de boli
venerice. În ti mpul călătoriei ele nu ști au unde se a ﬂ ă sau unde erau duse. As tf el, în
drum spre țara de des ti nație, ele erau uneori sechestrate în țara de tranzit și obligate
să se prosti tueze. La sosirea la des ti nație pașapoartele le erau con ﬁ scate. Organizațiile
de dimensiuni medii se disti ng de marile organiza ții prin faptul c ă nu vînd vic ti mele
altor grupe, ci le p ăstrează sub controlul lor și le plaseaz ă în propriile cluburi și case
de prosti tuție. Aceste organiza ții supun vic ti mele unei supravegheri stricte, le oblig ă
să semneze recunoa șterea unor datorii (ele sînt deseori obligate s ă contracteze îm-
prumuturi importante înaintea plec ării din țara de origine) și solicită să primeasc ă un
procentaj important din venitul ob ținut prin pros ti tuție pentru u ti lizarea camerelor și a
altor instala ții. Mijloacele de presiune u ti lizate sînt deseori foarte puternice: vic ti mele
sînt sechestrate, b ătute, violate, drogate, subalimentate și sancționate ﬁ nanciar dac ă
nu se supun exigen țelor organiza ției. Micile organiza ții se structureaz ă în jurul solicit ă-
rii cabaretelor și a altor ins ti tuții de acest ti p și furnizeaz ă femei/bărbați. De asemenea,
există un grup minoritar de persoane care au emigrat spre Europa f ără să uti lizeze nici
o organiza ție. Aceste persoane au recurs la un larg evantai de mijloace legale și pentru
a trece grani țele, uneori cu ajutorul persoanelor care exploateaz ă situația lor vulnera-
bilă. Oricare ar ﬁ maniera prin care vic ti mele au intrat în țara de des ti nație: prin inter-
mediarul unei organiza ții de tra ﬁ canți sau nu, ele intr ă aproape mereu în acela și circuit
al prosti tuției sau sînt obligate de a u ti liza „serviciile” oferite de organiza ții.
i) soldate cu v ătămarea grav ă a integrit ății corporale sau cu o boal ă psihică a per-
soanei, cu decesul ori sinuciderea acesteia Vătămare inten ționată gravă a integrit ății corporale sau a s ănătății este vătămarea
periculoas ă pentru via ță ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a
unui alt organ ori încetarea func ționării acestuia, o boal ă psihică sau o altă vătămare a
sănătății, însoțită de pierderea stabil ă a cel puțin o treime din capacitatea de munc ă,
ori care a condus la întreruperea sarcinii sau la o des ﬁ gurare iremediabil ă a feței și/sau
a regiunilor adiacente.
Pericolul care ne urm ărește constă în faptul c ă victi mele acestui fenomen, pe lîng ă
formele tradi ționale de exploatare, sînt folosite în ul ti mul
ti mp în scopuri neadecvate
studiate și protejate de cadrul legisla ti v, și anume:
a) ingerin ța în integritatea corporal ă cu scopul cre ării de ascunzi șuri uti lizate în
contrabanda cu stupe ﬁ ante și alte obiecte, a ﬂ ate sub regimuri speciale, la tre-
cerea fron ti erei, limitate sau interzise în tra ﬁ cul civil;

51 Partea I
b) folosirea ca donatori de organe, țesuturi prelevate pentru transplant;
c) clonarea de ﬁ ințe umane, cu consecin țe imprevizibile pentru s ănătate;
d) folosirea în con ﬂ icte militare sau în grup ări criminale;
e) mame purt ătoare (mam ă surogat).
2.2. În conformitate cu Informația cu privire la rezultatele generaliz ării practi cii
judiciare pe cauzele cu privire la tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane, tra ﬁ cul de copii, scoaterea
ilegală a copiilor din țară și proxene ti sm17, la examinarea dosarelor penale intentate
în baza art.165, 206 și 220 CP RM, instan țele de judecat ă comit gre șeli la cali ﬁ carea
infracțiunilor, nu întotdeauna e corect ă decizia în cazurile delimit ării tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane și de copii de proxene ti sm. Moti vul acestor înc ălcări – cunoa șterea insu ﬁ cientă
a legislației de către judecători, practi ca judiciar ă săracă și lipsa explica țiilor la unele
probleme în ceea ce prive ște aplicarea legisla ției date. În prac ti ca judiciar ă au apărut
următoarele probleme:
1. Unele instan țe de judecat ă, la examinarea dosarelor penale pe art.165 și 206 CP RM,
încasează de la cei condamna ți în folosul p ăti miților paguba material ă și morală,
iar alte instan țe susțin că chesti unea dat ă trebuie examinat ă în procedur ă civilă. De
aceea, este necesar ă o clari ﬁ care.
2. Instan țele de judecat ă nu pun în discu ție chesti unea cu privire la necesitatea exa-
minării dosarelor pe art.165, 206 CP RM în ședințe închise, în scopul protec ției vie-
ții private a p ărților vătămate și evitării inﬂ uenței asupra lor din partea inculpa ților
și a rudelor acestora.
3. În multe cazuri, instan țele de judecat ă modi ﬁ că caliﬁ carea de la art.165 la art.220
CP RM pe mo ti v că părțile vătămate își schimbă declarațiile, fără a lua în conside-
rație că victi mele tra ﬁ cului sînt traumate și ședința de judecat ă reprezint ă pentru
ele o grea încercare, cu a tî t mai mult c ă aceste vic ti me dau declara ții în instan ța de
judecată în fața inculpaților și a rudelor acestora.
Instanțele de judecat ă, în cazul dosarelor studiate, nu au prac ti cat procedura de
interogare a p ărților vătămate, inclusiv a minorilor, într-o înc ăpere separat ă, în lipsa
inculpaților și a rudelor lor.
4. Luînd în considera ție faptul c ă componentele infrac țiunilor prev ăzute de art.165 și
art.206 CP RM sînt formale și se consider ă consumate din momentul s ăvîrșirii mă-
car a unei ac țiuni din cele enumerate în dispozi ții, este necesar de a clari ﬁ ca care
acțiuni din tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și traﬁ cul de copii pot ﬁ examinate ca preg ăti re
sau tenta ti vă la aceste infrac țiuni.
5. A cali ﬁ ca acțiunile persoanelor care au s ăvîrșit răpirea unei minore, violarea ei, iar
după aceasta transferul (vinderea) unor alte persoane în scopul exploat ării ei sexu-
ale. Consider ăm că aceste ac țiuni necesit ă a ﬁ examinate ca 3 infrac țiuni prevăzute
de art.164 alin.(2) lit.(d), art.171 alin.(2) lit.(b) și art.206 alin.(2) lit.(a), (b) CP RM.
6. Este necesar de a face o delimitare clar ă între proxene ti sm și traﬁ cul de ﬁ ințe uma-
ne și de copii. R ăspunderea penal ă în cazul proxene ti smului survine numai în acele
17 Publicată în Buleti nul Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova, 2006, nr.5, p.15.

52 Drept material
cazuri cînd învinuitul nu s ăvîrșește nici o ac țiune din cele pe care legea le atribuie la
traﬁ cul de ﬁ ințe umane sau de copii.
7. Elementele infrac țiunii prev ăzute de art.206 CP RM se deosebesc de cele speci ﬁ –
cate în art.165 CP nu doar prin vîrsta minor ă a părților vătămate, dar și prin aceea
că în acest ar ti col legiuitorul nu a prev ăzut căile de realizare a ac țiunilor infrac ți-
onale. Cu toate acestea, în pct.2.3 al Hot ărîrii Plenului CSJ „Cu privire la prac ti ca
aplicării legislației în cauzele despre tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și traﬁ cul de copii” din
22.11.2004 c ăile de realizare a ac țiunilor infrac ționale sînt expuse în a șa mod, încît
pot ﬁ atribuite a tî t la art.165 CP RM, cît și la art.206 CP RM.
8. La lit.(c) alin.(2) art.220 CP RM se prev ăd și acțiuni „soldate cu urm ări grave”.
Aceasta este o circumstan ță de evaluare care trebuie s ă ﬁ e apreciat ă în ﬁ ecare caz
concret.Exploatarea constituie scopul și elementul definitoriu care diferen țiază traficul
de ființe umane de alte infrac țiuni. Literatura de specialitate enumer ă cinci mo-
dalități care presupun exploatare: (1) victimele au fost în șelate despre felul cum
va fi viața lor; (2) victimele nu pot controla num ărul de clien ți cărora le presteaz ă
servicii; (3) victimei nu i se permite s ă negocieze cu privire la practicile sexuale;
(4) victimelor li se confisc ă cîști gul; (5) posibilitatea de circula ție a victi melor este
restrînsă prin con ﬁ scarea actelor. Alte patru puncte-cheie în procesul de manipulare
a victi melor de c ătre tra ﬁ canți au fost enun țate mai jos: (1) cînd femeia este impus ă
să practi ce prosti tuția împotriva voin ței sale; (2) cînd femeii nu i se permite s ă renun-
țe la practi carea pros ti tuției; (3) cînd femeii nu i se permite s ă stabileasc ă condițiile
de lucru; (4) cînd femeia nu prime ște bani de pe urma prac ti cării prosti
tuției. Toate
acestea reprezint ă exploatare și consti tuie tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, dac ă au fost folo-
site mijloacele de constrîngere prev ăzute. De ﬁ nirea „exploat ării” din perspec ti vele
enumerate mai sus rezult ă în lărgirea ariei de cali ﬁ care a cazurilor de tra ﬁ c, care pot
include atî t forme u șoare de tra ﬁ c, cît și forme severe.
a) Delimitarea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane de proxene ti sm
Necesitatea unei asemenea delimit ări apare atunci cînd tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane
este săvîrșit în scopul exploat ării sexuale. Tocmai scopurile dis ti ncte, urm ărite la săvîr-
șirea acestor infrac țiuni, cons ti tuie prima diferen ță dintre ele. Dac ă în cazul infrac țiunii
de proxene ti sm scopul este prac ti carea pros ti tuției de către victi mă, atunci în cazul
traﬁ cului de ﬁ ințe umane scopul const ă în exploatarea sexual ă a victi mei, incluzînd
exploatarea ei în pros ti tuție.
Dacă victi ma nu a avut libertatea s ă ia hotărîrea de a prac ti ca prosti tuția, fapta
nu consti tuie infrac țiunea de proxene ti sm, deoarece ea s-a realizat prin constrîngere
și nu prin determinare. No țiunile de „determinare la pros ti tuție” și „constrîngere la
prosti tuție” nu pot ﬁ compati bile. Nu este posibil concursul ideal dintre determinarea
la prosti tuție și constrîngerea la pros ti tuție: în cazul constrîngerii la pros ti tuție, victi ma
nu poate s ă-și dirijeze ac țiunile, ﬁ ind nevoit ă să urmeze voin ța făptuitorului; în cazul
determinării la pros ti tuție, victi ma are o alterna ti vă, avînd de ales între a urma voin ța
făptuitorului și a nu se conforma acesteia.

53 Partea I
Constrîngerea la pros ti tuție este posibil ă în următoarele cazuri:
− făptuitorul impune s ă practi ce prosti tuția acea persoan ă, care a decis s ă încete-
ze această acti vitate;
− făptuitorul impune vic ti ma să practi ce prosti tuția sub controlul lui sau al unei alte
persoane, în po ﬁ da dorinței victi mei de a prac ti ca de sine st ătător prosti tuția;
− victi ma nu a prac ti cat anterior pros ti tuția, iar făptuitorul o impune s ă practi ce
această acti vitate sub controlul lui sau al unei alte persoane.
La fel, nu poate ﬁ considerat ă constrîngere la prac ti carea pros ti tuției promiterea de
către făptuitor a unor foloase, facilit ăți, privilegii. As tf el de oferte sînt posibile în cazul
infracțiunii de proxene ti sm. Ele nu sînt speci ﬁ ce tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, deoarece nu
înrăutățesc poziția victi mei, nu o pun într-o situa ție fără ieșire, care ar sili-o sa con ti nue
practi carea pros ti tuției.
O altă deosebire dintre tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și proxeneti sm const ă în ﬁ nalitatea
urmărită prin săvîrșirea acestor infrac țiuni. În cazul infrac țiunii de proxene ti sm, foloa-
sele de pe urma prac ti cării prosti tuției sînt însu șite de către făptuitor, îns ă o parte din
acestea pot ﬁ însușite și de către victi mă. În cazul tra ﬁ cului, orice ac țiune are loc în sc opul
exploatării victi mei, iar foloasele sînt însu șite exclusiv de c ătre făptuitor.
Un alt semn care deosebe ște tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane de proxene ti sm este consim-
țămîntul vic ti mei sau, mai bine zis, exprimarea consim țămîntului vic ti mei și condițiile
în care acesta se manifest ă. La proxene ti sm victi ma își dă acordul în mod nealterat, vo-
ința sa de a se pros ti tua, apar ținîndu-i în totalitate, este exprimat ă în mod liber. În cazul
proxeneti smului, vic ti ma își dă acceptul, consimte nes ti ngherit și întotdeauna în în țe-
legere cu f ăptuitorul, în vederea prac ti cării prosti tuției, în scopul ob ținerii de avantaje
reciproce. În cazul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane se observ ă o viciere a consim țămîntului,
iar uneori chiar lipsa acestuia.
În contextul noilor modi ﬁ cări aduse Hotărîrii Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție
cu privire la prac ti ca aplicării legisla ției în cauzele despre tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și
traﬁ cul de copii se contureaz ă următoarele deosebiri dintre infrac țiunile analizate:
a) Disti ncția dintre infrac țiunea de tra ﬁ c de persoane în scopul exploat ării sexuale
ori practi cării prosti tuției, prevăzută de art.165 și 206 CP RM, și cea de proxe-
neti sm, prevăzută de art.220 CP RM, const ă în obiectele juridice generice dife-
rite ale celor dou ă incriminări, respecti v în valorile sociale diferite protejate de
legiuitor prin textele incriminatorii: în cazul tra ﬁ cului de persoane aceasta ﬁ ind
apărarea dreptului la libertatea de voin ță și acțiune a persoanei, iar în cazul
proxeneti smului – ap ărarea bunelor moravuri în rela țiile de convie țuire social ă
și de asigurare licit ă a mijloacelor de existen ță;
b) În raport cu con ținutul dispozi țiilor legale men ționate în art.220 CP RM, pe de
o parte, și art.165 și 206 CP RM, pe de alt ă parte, infrac țiunea de tra ﬁ c de per-
soane se poate realiza numai prin acte de constrîngere ori asimilate acestora;
c) În cazul în care o persoan ă, fără a recurge la mijloace de constrîngere, îndeam-
nă sau înlesne ște practi carea pros ti tuției ori trage foloase de pe urma prac ti –
cării prosti tuției, aceasta savîr șește infracțiunea de proxene ti sm, prev ăzută de
art.220 CP RM;

54 Drept material
d) În situa ția unor acte de recrutare, transportare, transferare, ad ăposti re sau
primire a unei persoane, prin amenin țare, violen ță, răpire, înșelăciune, abuz
de autoritate, de starea de vulnerabilitate sau prin alte forme de constrîngere,
ori pro ﬁ tî nd de imposibilitatea altei persoane de a- și exprima voin ța, sau prin
oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru ob-ținerea consim țămîntului persoanei care are autoritate asupra altei persoane,
în scopul exploat ării acestei persoane, fapta întrune ște elementele cons ti tuti ve
ale infracțiunii de tra ﬁ c de persoane, prev ăzute de art.165 și 206 CP RM;
e) Proxene ti smul se poate manifesta separat. El poate s ă se transforme în tra ﬁ c de
persoane ori s ă existe în cumul cu ul ti mul;
f) În cazul cînd ac țiunile subiectului încep ca proxene ti sm, iar ulterior acesta ac-
ționează asupra aceleia și persoane prin modalit ățile speci ﬁ cate, se va constata
savîrșirea atî t a infracțiunii prevăzute de art.220 CP RM, cît și a infracțiunii prevă-
zute de art.165 ori, dup ă caz, de art.206 CP RM, în concurs real de infrac țiuni.
Aș
adar, tra ﬁ cul este o infrac țiune contra persoanei, impus ă prin constrîngere în
diversele ei forme. Proxene ti smul este o infrac țiune contra s ănătății publice și convie-
țuirii sociale. În fond, prin aceasta se delimiteaz ă traﬁ cul de persoane de proxene ti sm
(există și alte parti cularități speci ﬁ ce ﬁ ecărei componen țe de infrac țiuni).
Delimitarea infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane de cea de proxene ti sm este o pro-
blemă actuală în practi ca judiciar ă din Republica Moldova. Urm ătorul exemplu ilustrea-
ză derularea unui as tf el de caz și subliniaz ă poziția luată de instan țele de judecat ă cu
privire la acest subiect.
De către organul de urm ărire penal ă, G.T. a fost pus ă sub învinuire incriminîndu-
i-se că, împreun ă și prin înțelegere prealabil ă cu un bărbat de origine turc ă, a cărui
identi tate nu a putut ﬁ stabilită, abuzînd de pozi ția vulnerabil ă a cet. M.U., D.U., I.T.,
T.S. și L.N., exprimat ă prin situa ția lor material ă precară, le-a recrutat pe acestea și, prin
înșelăciune, sub pretextul angaj ării la un lucru bine pl ăti t, a organizat transportarea
lor în Turcia în scop de exploatare sexual ă, acțiuni prevăzute de art.165 alin.(2) lit.a),
b), d) CP RM. În apelul declarat de procuror se invoc ă ilegalitatea sen ti nței, pe mo ti vul
încadrării juridice gre șite a faptei inculpatei G.T., care nu și-a recunoscut vina și a luat
o poziție de apărare, instan ța de judecat ă urmînd s ă aprecieze cri ti c declara țiile ei.
Consideră că vinovăția inculpatei a fost con ﬁ rmată prin cumulul de probe cercetate în
ședința de judecat ă, iar instan ța eronat a recali ﬁ cat acțiunile lui T.G. din art.165 alin. (2) în
baza art.20 alin.(l) CP RM, ne ținînd cont de faptul c ă practi carea pros ti tuției nu poate ﬁ
identi ﬁ cată cu tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane pe mo ti v că acesta presupune asumarea liber ă a
deciziei persoanei privitor la între ținerea rela țiilor sexuale benevole în scopul ob ținerii
unor bene ﬁ cii materiale, pe cînd în cazurile tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane este prezent ele-
mentul în șelăciunii, astf el părțile vătămate ﬁ ind înșelate de c ătre inculpat ă. Prin decizia
Colegiului penal al Cur ții de Apel Chi șinău din 19 mai 2008, apelul procurorului a fost
respins ca nefondat, men ținîndu-se hot ărîrea atacat ă.
Instanța de apel a concluzionat c ă, reieșind din probele prezentate în dosar și
examinate în cadrul ședinței de judecat ă, vinovăția inculpatei în s ăvîrșirea infrac țiunii
prevăzute de art.165 alin.(2) lit.a), b), d) CP RM nu a fost dovedit ă. Instanța de fond,

55 Partea I
veriﬁ cînd sub toate aspectele, complet și obiecti v, toate probele administrate în cauza
dată, probe care au fost apreciate din punctul de vedere al per ti nenței, concluden ței,
uti lității și veridicității lor și care coroboreaz ă cu alte probe, corect a încadrat ac țiunile
inculpatei în baza art.220 alin.(1) CP RM ca proxene ti sm, adică înlesnirea prac ti cării
prosti tuției, cu tragerea de foloase de pe urma prac ti cării prosti tuției de către o altă
persoană. Neﬁ ind de acord cu hot ărîrile adoptate, procurorul a declarat recurs, soli-
citî nd casarea deciziei instan ței de apel și dispunerea rejudec ării cauzei în instan ța de
apel în alt complet de judecat ă.
Mai mult ca a tî t, analizînd spe ța dată, Colegiul penal constat ă că victi ma tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane este constrîns ă să acționeze împotriva dorin ței sale, prin aplicarea di-
verselor ti puri de constrîngere sau în șelăciune. Acest fapt este valabil și în cazul con-
simțămîntului vic ti mei de a se implica în pros ti tuție: cu toate c ă victi ma este con ști entă
de natura lucrului prestat, ea putea ﬁ eronat informat ă (înșelată, constrîns ă etc.) în ce
privește condițiile în care va lucra. As tf el, Curtea Suprem ă de Justi ție a dispus rejudeca-
rea cauzei de c ătre aceea și instanță de apel, în alt complet de judecat ă.18
b) Delimitarea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane de organizarea ilegal ă a migrației
Organizarea remunerat ă a migrației ilegale poate atrage r ăspunderea pentru in-
fracțiunea de organizare ilegal ă a migrației. Or, un semn obligatoriu al laturii subiec ti ve
a infracțiunii prev ăzute la art.3621 CP RM este scopul ob ținerii, directe sau indirecte, a
unui folos ﬁ nanciar sau material. Dar, infrac țiunea de organizare a migra ției ilegale are
și un alt scop: din dispozi ția art.3621 CP RM se desprinde c ă acesta const ă în schimba-
rea permanent ă sau provizorie a țării de reședință a victi mei. Iden ti ﬁ carea acestui scop
este deosebit de important ă în vederea delimit ării infracțiunii de organizare a migra ției
ilegale de tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane. Tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane nu are scopul de schimbare
permanent ă sau provizorie a țării de reședință, ci de exploatare a vic ti mei în scopurile
descrise de art.165 CP RM. Incompa ti bilitatea de scopuri ale infrac țiunilor pe care le
comparăm are ca efect imposibilitatea atest ării concursului ideal dintre tra ﬁ cul de ﬁ in-
țe umane și organizarea migra ției ilegale. Cu alte cuvinte, aceea și persoan ă nu poate
ﬁ , în aceea și ipoteză, atî t victi mă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, cît și victi mă a organiz ării
ilegale a migra ției. Dacă în legătură cu tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane f ăptuitorul organizeaz ă
folosirea documentelor o ﬁ ciale false, atunci se impune tragerea la r ăspundere penal ă
nu doar pentru tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, dar și pentru organizarea folosirii documentelor
oﬁ ciale false (conform art.42 alin.(3) și art.361 CP RM). În calitate de criterii subsidiare
de delimitare se prezint ă:
1. Libertatea ﬁ zică a victi mei infrac țiunii prev ăzute la art.3621 CP RM nu sufer ă
nici o in ﬂ uențare. Libertatea ﬁ zică a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane este întotdeauna
limitată.
2. În cazul art.3621 CP RM, consim țămîntul vic ti mei de a-i ﬁ organizat ă migrația
ilegală nu este alterat. În ce prive ște tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane, consim țămîntul
victi mei este alterat.
18 Dosarul nr.1ra-14/09

56 Drept material
3. Tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane nu întotdeauna este o infrac țiune transna țională, iar
organizarea migra ției ilegale este, prin excelen ță, o infracțiune transna țională.
Deosebirile esen țiale dintre aceste dou ă infracțiuni: contrabanda cu migra ți în-
seamnă facilitarea trecerii ilegale a fron ti erei de stat și a intrării pe teritoriul unei țări
a unei persoane conform voin ței acesteia. Persoana care efectueaz ă contrabanda și
migrantul sînt parteneri, de și diferiți, dar totu și ei sînt parteneri în cadrul unei ope-
rațiuni comerciale, la care migrantul par ti cipă absolut benevol. A tra ﬁ ca o persoan ă
înseamnă a o înșela sau a o for ța în vederea aducerii ei la o situa ție în care aceasta
poate ﬁ exploatat ă cu ușurință. Astf el, contrabanda cu migran ți este o crim ă împo-
triva statului și a ordinii publice care reglementeaz ă pătrunderea legal ă pe teritoriul
statului, f ără a ﬁ vorba despre o vic ti mă, pe cînd, în cazul tra ﬁ cului, persoanele tra ﬁ –
cate sînt vic ti mele infrac țiunii, care sufer ă de pe urma înc ălcării drepturilor lor uma-
ne. Tra ﬁ cul este o infrac țiune contra persoanei ce presupune sau nu trecerea peste
fronti era interna țională. Cu toate acestea, tra ﬁ cul presupune cel pu țin deplasarea
persoanei ca efort inten ționat al infractorilor de a o izola și a o stresa, și, eventual, de
a controla vic ti ma infrac țiunii lor.
c) delimitarea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane de trecerea ilegal ă a fronti erei de stat
În cazul în care f ăptuitorul organizeaz ă trecerea unei persoane peste fron ti era
de stat, în afara punctelor de trecere, în lipsa pa șaportului stabilit sau în lipsa auto-
rizației din partea autorit ăților – aceasta realizîndu-se în leg ătură cu tra ﬁ cul de ﬁ ințe
umane – i se va aplica r ăspunderea nu doar conform art.165 CP RM, dar și pentru
organizarea trecerii ilegale a fron ti erei de stat (art.42 alin.(3) și art.362 CP RM). Se va
aplica răspunderea administra ti vă și nu penal ă pentru organizarea înc ălcării regulilor
de trecere a fron ti erei de stat, în cazul în care trecerea fron ti erei de stat se organi-
zează prin punctele de trecere f ără pașaportul stabilit sau f ără autorizație din partea
autorităților.
Hotărîrea Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție cu privire la prac ti ca judiciar ă în
cauzele penale și administra ti ve referitoare la trecerea ilegal ă a fronti erei de stat
(art.191 din Codul cu privire la contraven țiile administra ti ve și art.80 din Codul pe-
nal) nr.15 din 25.03.2002 19 prevede în pct.4 c ă trecerea fron ti erei de stat f ără pașaport
stabilit sau f ără autorizare se consider ă ilegală și consti tuie contraven ție în cazul în care
trecerea este s ăvîrșită în baza pa șaportului fals sau a altui document fals, a autoriza ției
false sau a documentelor altor persoane. Trecerea ilegal ă a fronti erei de stat se poate
produce prin orice metod ă (pe jos, în înot, cu folosirea mijloacelor de transport etc.),
în orice ti mp al zilei și în orice alt loc decît prin cele stabilite pentru trecerea fron ti erei
de stat. De aici rezult ă că organizarea folosirii unor documente false, necesare trecerii
fronti erei de stat, se absoarbe de organizarea trecerii fron ti erei de stat. În aceste con-
diții, reieșind din prevederile art.118 CP RM, aplicarea alin.(3) art.42 și a art.362 CP RM
va exclude necesitatea aplic ării alin.(3) art.42 și a art.361 CP RM.
19 Buleti nul Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova, 2002, nr.6, p.8.

57 Partea I
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
− elementele și semnele componen ței de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− circumstan țele agravante ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− caracterul transna țional al tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− infracțiunile similare tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Sarcini didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− analiza par ti cularitățile laturii obiec ti ve a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− stabili in ﬂ uența consimțămîntului vic ti mei asupra încadr ării juridice a tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane;
− delimita tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane de proxene ti sm și alte infrac țiuni similare.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
− încadra juridic tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane conform Codului penal al Republicii
Moldova;
− analiza studiile de caz;
− analiza importan ța liberării de răspundere penal ă a victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane.
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Răspunderea penal ă pentru tra ﬁ c de
ﬁ ințe umane în legisla ția altor stateReferate
Rezumateprezentarea referatelor−
parti ciparea la mese rotunde −
C. Acti vități de evaluare
Tema 1. Analiza juridico-penal ă a infracțiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane
Tema 2. Delimitarea infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane de infrac țiunile de proxene-
ti sm, organizarea migra țiunii ilegale și trecerea ilegal ă a fronti erei de stat
Speță
I.N., avînd inten ția îndemnului, înlesnirii prac ti cării prosti tuției și tragerii de foloase
de pe urma prac ti cării prosti tuției de către o altă persoană, pe parcursul lunii iunie
2006, dup ă ce P .E. s-a adresat c ătre I.N. să o ajute să plece peste hotarele țării la lucru,
i-a propus s ă plece în Turcia pentru a prac ti ca prosti tuția. Prin darea de sfaturi și promi-
siuni că de pe urma prac ti cării prosti tuției va avea un cî ști g de pînă la 1000 dolari lunar,
i-a provocat acesteia dorin ța de a pleca în Turcia, apoi a ad ăposti t-o într-un apartament

58 Drept material
din mun. Chi șinău. Împreun ă cu E.Ș. i-au perfectat în ti mp de o zi pa șaportul, serviciu
pentru a c ărui achitare I.N. i-a transmis suma de 1000 lei. Ulterior, i-au procurat bilet
la avion și la data de 16 iulie 2006 au organizat transportarea lui P .E. prin aeroportul
Chișinău în Antalia, unde aceasta a fost în tî lnită de către R.Y . și B.V.
1. Cali ﬁ cați faptele persoanelor pe care le considera ți vinovate. Argumenta ți răs-
punsul.
2. Se va schimba oare cali ﬁ carea dac ă I.N. ar ﬁ avut inten ția de a o transporta pe
P .E. în Turcia pentru prelevarea rinichilor acesteia pentru transplant, f ără a ob-
ține consim țămîntul acesteia și fără a preciza scopul c ălătoriei în Turcia, dar sub
pretextul c ă o va asigura cu loc de munc ă (prestarea de servicii sexuale) pentru
o remunerare atrac ti vă?
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte interna ționale
1. Conven ția ONU cu privire la abolirea sclaviei, tra ﬁ cului cu sclavi și a insti tuțiilor și practi cilor
analoage sclaviei, 7 septembrie 1956 // h tt p://untreaty.un.org
2. Conven ția Organiza ției Interna ționale a Muncii privind munca for țată sau obligatorie, 1930
// Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.27 – Chi șinău, 2001, p.210.
3. Raportul explica ti v la Recomandarea nr.R (2000) 11 adoptat ă de Comitetul de Mini ștri al
Consiliului Europei la 19 mai 2000//h tt p:// www.coe.int
Acte naționale
1. Legea privind transplantul de organe, țesuturi și celule umane, nr.42-XVI din 06.03.2008 //
Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2008, nr.81/273.
2. Legea cu privire la arme, nr.110 din 18.05.1994 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova,
1994, Nr.4.
1. Hotărîrea Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție cu privire la prac ti ca aplicării legislației în ca-
uzele despre tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și traﬁ cul de copii, nr.37 din 22.11.2004 // Bule ti nul
Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova, 2005, nr.8.
3. Hotărîrea Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție cu privire la prac ti ca judiciar ă în cauzele pe-
nale și administra ti ve referitoare la trecerea ilegal ă a fronti erei de stat (art.191 din Codul
cu privire la contraven țiile administra ti ve și art.80 din Codul penal), nr.15 din 25.03.2002 //
Buleti nul Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova, 2002, nr.6.
4. Informa ția cu privire la rezultatele generaliz ării practi cii judiciare pe cauzele cu privire la
traﬁ cul de ﬁ ințe umane, tra ﬁ cul de copii, scoaterea ilegal ă a copiilor din țară și proxeneti sm
// Buleti nul Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova, 2006, nr.5.
Literatura recomandat ă
1. Bejan O., Botnaru Gh. Sugesti i asupra normelor referitoare la tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane pre-
văzute în Codul penal al Republicii Moldova // Revista Na țională de Drept, 2002, nr.3.
2. Bodean M. Comerțul cu oameni – una dintre cele mai r ăspîndite forme de ac ti vitate ilegal ă
practi cată de grupările criminale organizate // Revista Na țională de Drept, 2003, nr.11.
3. Bodean M. P ersoana și demnitatea persoanei – valori supreme ale unui stat de drept //
Revista Na țională de Drept, 2003, nr.10.
4. Botnaru Gh. Analiza juridico-penal ă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane // Ordine și lege, nr.23-24,
2002.

59 Partea I
5. Botnaru Gh., Bujor V., Bejan O. Caracterizare criminologic ă și juridico-penal ă a tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane. – Chișinău, 2008.
6. Brînză S., Stati V. Infracțiunea de organizare a migra țiunii ilegale (art.3621 CP RM): analiz ă
juridico-penal ă (Partea I) // Revista Na țională de Drept, 2007, nr.11.
7. Brînză S., Stati V. Delimitarea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și a tra ﬁ cului de copii de infrac țiuni
conexe // Revista Ins ti tutului Na țional al Jus ti ției, 2008, nr.4.
8. Brînză S., Ulianovschi X., Sta ti V., Țurcanu I., Grosu V. Drept penal. Partea Special ă. Vol.II. –
Chișinău: Carti er, 2005.
9. Bune prac ti ci juridice regionale de asisten ță a victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. – Chiși-
nău, 2007.
10. Comentariul Codului penal al Republicii Moldova . – Chișinău, 2003.
11. Culegere de hot ărîri ale Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție (mai 1974-iulie 2002). – Chi șinău,
2002.
12. Cuzne țov A. , Palamarciuc V. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane – una dintre problemele jus ti ției (stu-
diu teoreti c) // Revista Na țională de Drept, 2006, nr.7.
13. Drepturile vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane . – Chișinău, 2007.
14. Dumneanu L., Mutu-Strulea M. Album de scheme la Dreptul penal. Partea Special ă. – Chiși-
nău, 2005.
15. Furdui S. Aspecte privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de persoane în Republica Mol-
dova // Legea și Viața, 2007, nr.6.
16. Identi ﬁ carea vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în Moldova. – Chișinău, 2006.
17. Loghin O., Toader T. Drept penal român. Partea Special ă. – Bucure ști , 1999.
18. Lungu V. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane // Legea și Viața, 2007, nr.11.
19. Macari I. Dreptul penal al Republicii Moldova. Partea Special ă. – Chișinău, 2003.
20. Maimescu S. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane și contrabanda: aspecte comune și delimitări // Revis-
ta Națională de Drept, 2004, nr.5.
21. Mariska N.J. van der Linden. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane în scopul exploat ării economice: Ma-
nual pentru traininguri. ILO.
22. Mateu ț Gh., Petrescu V.E., Ștefăroi N. și al. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane. Infractor. Vic ti mă. In-
fracțiune. – Iași, 2005.
23. Mămăligă I. Instrumentele juridice interna ționale – mijloc de combatere a tra ﬁ cului cu ﬁ ințe
umane // Legea și Viața, 2005, nr.11.
24. Moraru V., Negru O. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane // Revista Na țională de Drept, 2005, nr.10.
25. Nistoreanu Gh. și al. Drept penal. Partea Special ă. – Bucure ști , 1999.
26. Nistoreanu Gh., Boroi A. Drept penal român. Partea Special ă. – Bucure ști , 2002.
27. Standard regional pentru instruirea judec ătorilor și procurorilor din ESE în domeniul comba-
terii tra ﬁ cului de persoane: Manual de instruire , CDIPM.
28. Stepaniuc V. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane poate ﬁ prevenit prin ac țiuni de con ști enti zare public ă
și educație // Buleti n informa ti v al Guvernului Republicii Moldova, 2008, nr.8.
29. Vizdoga I. Traﬁ cul de persoane – o violare grav ă a drepturilor omului // Revista Na țională de
Drept, 2004, nr.2.
30. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации / Под ред. Кузнецовой
Н.Ф. – Москва , 1998.
31. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации . / Под ред. Наумова А.В.
– Москва , 1997.
32. Лаевски В. Противодействие торговле людьми , некоторые вопросы квалификации
преступлений // Судовы Вестник , 2006, №3.

60 Drept material
33. Марчук В. Торговля людьми (уголовно -правовой анализ и квалификация ) // Судовы
вестник , 2002, № 4.
34. Рошка К.И. Уголовная ответственность за преступления против жизни , здоровья ,
свободы и достоинства личности . – Кишинев , 1988.
35. Шаргородский М.Д. Избранные работы по уголовному праву . – Санкт -Петербург ,
2003.
Practi că judiciară
1. Dosarul nr.1ra-215/09 // h tt p://www.csj.md
2. Dosarul nr.1ra-1376/08 // h tt p://www.csj.md
3. Dosarul nr.1ra-144/09 // h tt p://www.csj.md
4. Dosarul nr.1ra-1322/08 // h tt p://www.csj.md
5. Dosarul nr.1ra-382/09 // h tt p://www.csj.md
6. Dosarul nr.1ra-1343/08 // h tt p://www.csj.md
7. Dosarul nr.1ra-915/08 // h tt p://www.csj.md
8. Dosarul nr.1ra-160/09 // h tt p://www.csj.md
9. Dosarul nr.1ra-976/08 // h tt p://www.csj.md
10. Dosarul nr.1ra-14/09 // h tt p://www.csj.md

61 Partea I
Tema 4. FENOMENOLOGIA TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să stabileasc ă cauzele care determin ă apariția tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să clasiﬁ ce cauzele apari ției tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să determine starea și structura fenomenului tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în
Republica Moldova;
− să evalueze dinamica fenomenului tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în Republica
Moldova în ul ti mii ani;
− să elaboreze un raport cu privire la starea, structura și dinamica tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane într-o perioad ă de 6 luni.
II. Repere de con ținut
2.1. Fenomenul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane este generat de o serie de factori care
favorizeaz ă nu doar apari ția acestui fenomen, dar și menținerea constant ă a nivelului
acestuia.
Astf el, o gam ă întreagă de factori contribuie la dezvoltarea tra ﬁ cului de ﬁ ințe uma-
ne, ale cărui cauze pot ﬁ caliﬁ cate, fără îndoială, ca ﬁ ind „structurale”. Trebuie men țio-
nate în mod deosebit urm ătoarele:
− inegalitățile de dezvoltare economic ă între țări, care incit ă persoanele s ă își pă-
răsească țara de origine și să își caute un serviciu mai bine pl ăti t în străinătate;
− transformarea progresiv ă a ﬂ uxurilor migratoare : dacă în trecut femeile erau
cele care veneau pentru a se al ătura împreun ă cu copiii capului de familie care
emigrase într-o țară mai bogat ă, situația ti nde să se modi ﬁ ce în zilele noastre.
Acum multe femei au devenit ele înse și capi de familie și încearcă să emigreze
pentru a-și găsi de lucru și a le putea trimite bani copiilor și familiilor r ămase în
țara de origine; de o manier ă mai general ă, femeile nu mai ezit ă să își caute un
loc de munc ă în străinătate;
− statutul femeii : statutul femeii fa ță de cel al b ărbatului – a tî t în țara de origine,
cît și în cea de des ti nație – este un alt factor al tra ﬁ cului. În țările de origine
femeile nu au întotdeauna acelea și posibilități profesionale sau economice ca
bărbații, ele sînt mai a ti nse de sărăcie, ceea ce le poate împinge la dorin ța de a
emigra. În țările de des ti nație ati tudinea unei anumite p ărți a popula ției mas-
culine joac ă și ea un rol: prejudec ățile sexuale, uneori a ti nse de viziuni rasiste,
creează existența efecti vă a unei cereri, în anumite țări, de femei din anumite
țări, deoarece se crede c ă acestea sînt „supuse”, „neso ﬁ sti cate” sau „exo ti ce”;
− situațiile de criz ă și/sau con ﬂ ict: orice situa ție de acest ti p creează o situație de
non-legalitate (pr ăbușirea sau absen ța structurilor juridice tradi ționale), care
este deosebit de favorabil ă dezvoltării tuturor ti purilor de tra ﬁ c, inclusiv a tra-
ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Guvernele sînt invitate s ă își concentreze eforturile în
lupta împotriva s ărăciei și în asisten ța de dezvoltare ținînd cont de tra ﬁ cul de
ﬁ ințe umane și de consecin țele acestuia.

62 Drept material
Potrivit unui studiu comandat de Organiza ția Interna țională pentru Migra ție în
România, s-au iden ti ﬁ cat o serie de factori care determin ă vulnerabilitatea la tra ﬁ c a
ti nerelor, factori care se cons ti tuie în tot a tî tea cauze care determin ă și preced apari ția
traﬁ cului de ﬁ ințe umane. Printre ace ști a:
− amplasarea geogra ﬁ că „avantajoas ă”; România ﬁ ind țară de origine, de tranzit
și de desti nație, favorizeaz ă dezvoltarea tra ﬁ cului. De asemenea, comunitatea
devine o cauz ă atunci cînd ne referim la localizarea geogra ﬁ că într-o regiune
săracă (majoritatea vic ti melor tra ﬁ cului provin din Moldova și Muntenia) și re-
zidența într-o aglomerare urban ă (de exemplu, ti nerele care locuiesc în marile
orașe sînt mai vulnerabile fa ță de tra ﬁ c, în compara ție cu cele care locuiesc în
comunități mici, rurale);
− grupurile de apartenen ță; ti nerele care locuiesc într-un mediu ins ti tuționalizat
sînt semni ﬁ cati v mai vulnerabile la tra ﬁ c decît cele care tr ăiesc singure sau cu
familia;
− abuzul și disfuncționalitatea familial ă, lipsa de comunicare în familie și dezin-
tegrarea social ă; astf el, experien ța unui abuz, ﬁ e în familie, ﬁ e într-o ins ti tuție,
crește substan țial vulnerabilitatea fa ță de tra ﬁ c; mediul familial abuziv este un
factor generator de migra ție și traﬁ c, alimen tî nd senti mentul e șecului în rela-
țiile personale și determinîndu-le pe ti nere să-și caute libertatea în alt ă parte;
pe de altă parte, comunicarea redus ă dintre părinți și ti nere genereaz ă senti –
mentul de nonapartenen ță la familie și mărește vulnerabilitatea fa ță de tra ﬁ c;
lipsa unui grup de prieteni accentueaz ă senti mentul dezintegr ării și faciliteaz ă
desprinderea de familie și de comunitate;
− achizițiile și aspirațiile personale; dorin ța de realizare personal ă și independen-
ță ﬁ nanciară se aﬂ ă într-un raport de direct ă proporționalitate cu riscul tra ﬁ –
cării (proiectarea succesului în str ăinătate este o cauz ă dominant ă în apariția
traﬁ cului).
Elementele principale care creeaz ă condițiile în care tra ﬁ cul se poate dezvolta pre-
zintă următoarele caracteris ti ci:
− mari discrepan țe economice între țările de origine și cele de des ti nație;
− restricționarea oportunit ăților de migrare legal ă în țările de des ti nație;
− persoane dezavantajate din punct de vedere economic, ce nu pot migra din
țara de origine în cea de des ti nație prin mijloace proprii;
− factori sociali determina ti vi, cum ar ﬁ presiunea economic ă la care sînt supuse
familiile cu prea mul ți copii;
− organiza ții criminale exploata ti ve, prezente a tî t în țările de origine, cît și în cele de
desti nație, care ofer ă accesul către piețele de munc ă din țările de des ti nație.
Convențional, factorii care contribuie la apari ția fenomenului tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane pot ﬁ divizați în două categorii:
1) factori de îndemn
− țările în tranzi ție
− discriminare sexual ă
− violența îndreptat ă împotriva reprezentan ților unui sex

63 Partea I
− șomajul și discriminarea pe pia ța muncii
− factori sociali;
2) factori de ademenire
− cererea de for ță de muncă ieft ină sau de alte servicii exploatatoare
− realizarea avantajelor pe care le ofer ă viața în statele ves ti ce bogate.
O examinare atent ă a cauzelor care au determinat apari ția fenomenului tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane, la nivelul țării noastre, face posibil ă clasi ﬁ carea acestora în urm ătoa-
rele categorii.
Cauze macro-sociale
a) Factori socioeconomici
• nivelul de trai
• șomajul
Nivelul de trai
Problemele economice care afecteaz ă numeroase țări furnizeaz ă un teren propi-
ce de recrutare pentru organiza țiile criminale, cons ti tuind, totodat ă, și moti vul pentru
care acești a reușesc cu rela ti vă ușurință să corupă funcționarii de stat, pentru a ob ține
vize sau pa șapoarte, pentru a facilita tra ﬁ cul ori a sc ăpa de vigilen ța serviciilor represi-
ve. Cauzele principale care ampli ﬁ că acest fenomen sînt legate de s ărăcia existent ă în
anumite zone ale globului, de instabilitatea poli ti că și conﬂ ictele din unele țări.
Este cunoscut exodul de pros ti tuate provenite din țările Europei de Est, dup ă căde-
rea „Corti nei de Fier”. De asemenea, prezent ăm ca exemplu cifrele furnizate de Înaltul
Comisariat al ONU pentru Refugia ți, conform c ăruia numai în anul 2000 au p ărăsit zo-
nele de con ﬂ ict 12 milioane de persoane, op tî nd pentru țări mai sigure. Toate aceste
persoane sper ă să-și asigure siguran ța economic ă și ﬁ zică.
Altă cauză a creșterii în intensitate a acestui gen de ac ti vitate criminal ă poate ﬁ
considerat ă și cîști garea unor pro ﬁ turi consistente de c ătre tra ﬁ canți, cu un risc oare-
cum scăzut, ceea ce reprezint ă o moti vație important ă pentru ace ști a. În unele cazuri,
traﬁ canții au demonstrat c ă sînt în stare s ă obțină documente și vize false pentru per-
soanele tra ﬁ cate, chiar și prin cump ărarea acestora de la unele ambasade ale statelor
occidentale.
Sărăcia este una dintre cauzele care afecteaz ă apariția fenomenului tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane în Republica Moldova. În condi țiile dezvolt ării economice și sociale, pre-
cum și datorită schimbărilor sociopoli ti ce din societate, nivelul de trai al popula ției
devine unul dintre punctele-cheie în determinarea cauzelor unor fenomene, cum ar ﬁ traﬁ cul de ﬁ ințe umane. Acesta din urm ă reprezint ă o afacere pro ﬁ tabilă pentru tra-
ﬁ canți și, probabil, una dintre speran țele victi melor pentru o via ță mai bună. Astf el,
conform barometrelor opiniei publice din perioada 1998-2008, ges ti onate de Ins ti tutul
de Politi ci Publice, principalele temeri ale popula ției au fost s ărăcia, viitorul copiilor,
prețurile mult ridicate și șomajul. Or, între 52-66% dintre responden ți au indicat s ărăcia
ca principal ă temere. Totodat ă, marea majoritate a popula ției și-a exprimat insa ti sfac-
ția față de nivelul de trai, ponderea celor nemul țumiți ﬁ ind foarte ridicat ă.

64 Drept material
Dacă am analiza cercet ările expuse în Strategia Na țională de dezvoltare pentru anii
2008-2011 , eradicarea s ărăciei ni se prezint ă a ﬁ destul de pesimist ă, cu toate c ă în
ansamblu se face concluzia c ă nivelul de trai în Republica Moldova e în cre ștere. Astf el,
Strategia Na țională analizeaz ă nivelul sărăciei pentru perioada 2005-2006, men ționînd
următoarele puncte-cheie de analiz ă a sărăciei:
1. Analiza ratelor s ărăciei după mediul de re ședință – pro ﬁ lul sărăciei în Republica
Moldova se caracterizeaz ă prin diferen țe mari între zonele urbane și rurale. În anul
2005, sărăcia în spa țiul rural a cunoscut o cre ștere de circa 4,8 p.p., ajungînd la 36%,
ceea ce în mare m ăsură a determinat și creșterea ratei s ărăciei la nivel na țional. Pe par-
cursul anului 2005, riscul s ărăciei reziden ților din mediul rural a fost de aproximativ
6 ori mai ridicat decît în ora șele mari. În ora șele mici îns ă, sărăcia s-a men ținut la nivelul
anului 2004. Analiza ratelor s ărăciei după mediul de re ședință în 2006 denot ă același
proﬁ l general al s ărăciei ca și în anii preceden ți, cu diferen țe esențiale între localit ățile
urbane și cele rurale. Popula ția orașelor mari con ti nuă să aibă cel mai redus risc de a
trăi în sărăcie, nivelul acesteia cons ti tuind 20,6%. Ratele s ărăciei în localit ățile rurale
sînt cele mai înalte (34,1%). Compara ti v cu orașele mari, s ărăcia absolut ă în mediul ru-
ral este mai mare cu 13,5 p.p., iar compara ti v cu orașele mici – cu 4 p.p. Inciden ța înaltă
a sărăciei în localit ățile rurale este determinat ă de produc ti vitatea agricol ă scăzută și
oportunit ățile reduse de angajare în alte sfere decît sectorul agricol.
2. Analiza datelor, conform grupelor social-economice , demonstreaz ă că în rîndul
salariaților din sectorul agricol inciden ța sărăciei este cea mai pronun țată (42,8%). Ris-
cul înalt al s ărăciei fermierilor și salariaților din agricultur ă este strîns legat de slaba
dezvoltare a acestui sector. Sectorul agricol al Republicii Moldova con ti nuă să ﬁ e deﬁ nit
ca un sector cu cel mai sc ăzut nivel de produc ti vitate și remunerare a muncii. Mai mult
decît atî t, dependen ța substan țială a volumului veniturilor de condi țiile climaterice de-
termină instabilitatea acestora și reprezint ă un factor de risc speci ﬁ c și suplimentar
pentru gospod ăriile sărace rurale. O alt ă categorie afectat ă de un risc înalt al s ărăciei
sînt pensionarii. Ponderea acestei categorii în totalul popula ției este de 25%, iar în to-
talul gospod ăriilor sărace – de 35%, avînd un nivel al s ărăciei de 41,8%.
3. Nivelul educa ției este un alt factor ce in ﬂ uențează nivelul sărăciei. Rata s ărăciei
evoluează într-o direc ție invers propor țională cu nivelul de educa ție al capului gospo-
dăriei și sînt puternic corelate. O gospod ărie al cărui cap de familie nu are studii pri-
mare este de circa 5 ori mai predispus ă să trăiască sub pragul s ărăciei decît gospod ăria
unui absolvent de facultate. Ponderea gospod ăriilor conduse de persoane f ără studii
primare și analfabe ți în totalul popula ției nu este mare, cons ti tuind 2,3%. Îns ă, aceste
gospodării au cel mai înalt nivel al s ărăciei – 55,2%. Majoritatea celor s ăraci (89%)
este alcătuită din gospod ării conduse de persoane cu studii medii generale și speciale
(52,1%), medii incomplete și primare (37,4%). În anul 2006, rata s ărăciei pentru aceste
categorii de gospod ării a fost de 27%, respec ti v de 45%, în raport cu pragul s ărăciei
absolute.
4. Analiza s ărăciei după sex și locul de trai conﬁ rmă că atî t femeile, cît și bărbații se
aﬂ ă la un nivel iden ti c al sărăciei, de 30%. Situa ția se diferen țiază după mediile de re-
ședință. Cei care tr ăiesc în mediul rural, a tî t femeile, cît și bărbații, au un risc de s ărăcie

65 Partea I
mai mare cu circa 9 p.p. decît cei care tr ăiesc la ora șe. Această tendință este caracte-
risti că pentru persoanele cu vîrsta de pîn ă la 59 ani, îns ă situația se inverseaz ă în cazul
persoanelor în etate. Rata s ărăciei absolute pentru vîrstnicii din mediul urban este mai
mare cu 2.3 p.p. decît pentru cei de la sate, cons ti tuind 39%. Posibilit ățile bătrînilor din
mediul rural de a se între ține din produc ția proprie reduce riscul s ărăciei.
Ca rezultat, putem avea urm ătorul tablou al nivelului s ărăciei în Republica Moldova:
Tabelul 1
Indicatorii s ărăciei în anii 2000-2006*/**
Indicatorii și sursele 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Pragul sărăciei absolute (lei pe un
adult echivalent pe lun ă)234,8 257,3 270,7 303,5 327,0 353,87 747,4
Rata sărăciei, % 67,8 54,6 40,4 29,0 26,5 29,1 30,2
Profunzimea s ărăciei, % 27,0 19,3 12,4 7,3 6,8 8,0 7,9
Severitatea s ărăciei 13,7 9,1 5,2 2,7 2,5 3,2 3,0
Pragul sărăciei extreme (lei pe un
adult echivalent pe lun ă)183,9 201,5 212,0 235,5 258,1 278,52 404,2
Rata sărăciei extreme, % 52,2 38,0 26,2 15,0 14,7 16,1 4,5
Profunzimea s ărăciei extreme, % 17,6 11,6 6,6 3,1 3,2 4,0 1,0
Severitatea s ărăciei extreme 8,2 5,1 2,4 1,0 1,1 1,5 0,4
Coeﬁ cientul Gini pe cheltuieli de
consum pe persoan ă (ponderat)0,38 0,39 0,37 0,36 0,36 0,38 0,315
Distribuția 90/10, media
cheltuielilor de consum pe echivalent
***10,45 10,85 9,40 8,39 9,10 10,28 7,01
* Cifrele sînt ponderate și sînt reprezenta ti ve la nivel na țional.
** Pragurile s ărăciei sînt calculate pe adult echivalent pe lun ă.
*** Ajustate la paritatea puterii de cump ărare. Valori calculate lunar pe persoan ă.
Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului, în baza datelor Cercet ării bugetelor gospod ăriilor
casnice (CBGC)
În același ti mp, facem precizarea c ă nivelul sărăciei nu trebuie privit întotdeauna
ca o neacoperire a necesarului subzisten ței. Pentru unii dintre subiec ți mai preocupa ți
de propria imagine s ărăcia reprezint ă un minim de acumulare material ă fără de care
se consider ă marginaliza ți social în raport cu modelele de reu șită promovate de soci-
etate.
Șomajul
Astf el, efectele tranzi ției din țările din sud-estul Europei au avut drept rezultat
schimbări politi ce, sociale și culturale care, la rîndul lor, au determinat o cre ștere a să-
răciei și a ratei șomajului, o distribu ție inegală de putere pe pia ța muncii între b ărbați
și femei. În ul ti mii ani, aceast ă tranziție a creat situa ții de criză, răspîndirea tra ﬁ cului

66 Drept material
ﬁ ind efectul feminiz ării sărăciei și a migrației pe pia ța muncii. Discriminarea pe pia ța
muncii relevat ă prin ratele ridicate ale șomajului (pe pia ța muncii femeile sînt ul ti mele
angajate și primele concediate, în acest mod ﬁ ind împinse tot mai mult c ătre sectoare-
le neconven ționale ale economiei, trebuind s ă munceasc ă „la negru” pentru a- și cîști ga
existența, unul dintre cele mai pro ﬁ tabile sectoare de pe pia ța muncii la negru ﬁ ind
industria sexului), combinat ă cu sărăcia moti vată de remunerarea proast ă a muncii și
cu ocaziile de a emigra, au determinat considerarea emigr ării în țările mai dezvoltate
ca unică soluție.
Tabelul 2
Șomeri înregistra ți
Șomeri înregistra ți Anul 2007 Anul 2008
Numărul total al șomerilor înregistra ți 48396 46230
Persoane demisionate 17937 17937Tineri care au sa ti sfăcut serviciul militar 236 163
Persoane concediate 5646 3556Absolvenți 3793 2802
Persoane eliberate din penitenciare 229 298
Invalizi 448 398
Sursa: www.anofm.md
Tabelul 3
Dinamica șomerilor înregistra ți, plasați și a locurilor de munc ă libere
AnulNumărul
șomeri-
lor înre-
gistrați,
persoanedin
care
femei Pon-
derea
femeilor
înregis-
trate, % Numărul
șomerilor
plasați,
persoanedin
care
feme iPon-
derea
femeilor
plasate,
%Ponde-
rea șo-
merilor
plasați,
%Locuri de
muncă
înregis-
trate unit
2001 59505 26916 45,2 24124 13024 54,0 40,5 39733
2002 63327 27192 42,9 24262 12177 50,2 38,3 38663
2003 62273 27192 43,7 26300 13310 50,6 42,2 40336
2004 59581 25070 42,1 24668 12161 49,3 41,4 41083
2005 59894 25456 42,5 24639 12556 51,0 41,1 42357
2006 51837 24498 47,3 23858 12780 53,6 46,0 47501
2007 48396 24325 50,3 23367 12030 51,5 48,3 48340
a. 2007
față de
a.2006, „+”; „-”-3441 -173 +3,0
-491 -750 -2,1 +4,9 +839
Sursa: www.anofm.md

67 Partea I
b) Factori demogra ﬁ ci
În conformitate cu cercet ările realizate în cadrul Strategiei Na ționale de dezvolta-
re pentru anii 2008-2011, situația demogra ﬁ că în Republica Moldova are urm ătoarele
parti cularități:
a) Datele recens ămîntului din anul 2004 con ﬁ rmă tendința de scădere a popula ției
țării, determinat ă, în special, de descre șterea ratei natalit ății și migrația popu-
lației. Conform situa ției de la 1 ianuarie 2007, popula ția stabilă a țării consti tuia
3,58 milioane locuitori. Între anii 2000-2006, num ărul popula ției s-a redus cu
62,0 mii persoane. Republica Moldova con ti nuă să ﬁ e țara cu cel mai sc ăzut
grad de urbanizare în Europa: 41,3% persoane locuiesc în localit ățile urbane
și 58,7% – în cele rurale. Aproxima ti v jumătate din popula ția urbană locuiește
în municipiul Chi șinău. Conform clasi ﬁ cării pe sexe, b ărbații consti tuie 48% și
femeile – 52% din num ărul total al popula ției.
b) Analiza structurii pe vîrste a popula ției denotă intensi ﬁ carea procesului de îm-
bătrînire demogra ﬁ că a societății. Vîrsta medie a popula ției țării a crescut de la
33,4 ani în 2000 pîn ă la 35,6 ani în 2007, plasînd Republica Moldova în grupul
țărilor cu popula ție „adultă”. Scăderea natalit ății a determinat reducerea în ter-
meni absolu ți și relati vi a popula ției ti nere. Compara ti v cu anul 2000, în anul
2007 ponderea popula ției cu vîrsta de 0-14 ani s-a redus de la 23,8% la 18,2%,
iar ponderea celor cu vîrsta de peste 65 ani a crescut de la 9,4% la 10,3%. Populația adultă (15-64 ani) reprezint ă 71,4% din total, fiind mai mare cu
126,3 mii persoane fa ță de situația de la începutul anului 2000. În cadrul popu-
lației adulte a crescut ponderea grupelor cu vîrsta de 15-34 și 45-59 ani și a
scăzut ponderea grupelor cu vîrsta de 35-44 și 60-64 ani.
c) Diferen țieri în structura pe vîrste a popula ției apar mai pregnant în pro ﬁ l teri-
torial, determinate ﬁ ind de varia ția teritorial
ă a fenomenelor demogra ﬁ ce și a
mișcării migratorii a popula ției. În mediul rural, ponderea popula ției vîrstnice
este mai mare decît cea din mediul urban de 1,4 ori. Circa 12% din popula ția
rurală a depășit vîrsta de 65 ani, iar în totalul popula ției feminine rurale ponde-
rea femeilor vîrstnice este de 14%. În mediul urban, vîrsta medie a popula ției
feminine este cu 2,9 ani mai mare decît cea a popula ției masculine, iar în me-
diul rural, diferen ța este de 3,3 ani.
Migrația forței de munc ă joacă un rol aparte în evolu ția situației demogra ﬁ ce și
conti nuă să ﬁ e o problem ă important ă pe termen mediu și lung. Conform datelor Biro-
ului Național de Sta ti sti că, în anul 2006 num ărul persoanelor declarate ca ﬁ ind plecate
în alte țări la lucru sau în c ăutare de lucru a cons ti tuit circa 310 mii persoane, ceea ce
reprezintă 22,8% din totalul popula ției acti ve de 15 ani și peste. Bărbații alcătuiau dou ă
treimi din cei declara ți plecați. Aceeași pondere revenea persoanelor plecate din loca-
litățile rurale. Migra ția externă se caracterizeaz ă prin exodul masiv al persoanelor de
vîrstă reproduc ti vă și economic ac ti vă. Ponderea cea mai însemnat ă din rîndul acestora
o dețin persoanele cu vîrsta 20-29 de ani (40,3%), urma ți de cei cu vîrsta între 30 și
39 de ani (22,1%).

68 Drept material
Diagrama 1
Populația plecată la lucru în alte țări în anii 2000-2006 (%)
Sursa: Biroul Na țional de Sta ti sti că, calculele Ministerului Economiei și Comerțului
Urmează a ﬁ luat în considera ție faptul c ă această diagramă reﬂ ectă numărul per-
soanelor legal plecate la munc ă peste hotare, în realitate num ărul lor ﬁ ind mult mai
mare. Restric ționarea oportunit ăților de migrare legal ă în țările de des ti nație, precum
și reglement ările foarte restric ti ve cu privire la migra ția legală impuse de țările cu o
economie mai dezvoltat ă, spre care ti nd victi mele tra ﬁ cului, limiteaz ă cu severitate
orice form ă de migra ție legală, situație care favorizeaz ă traﬁ cul.
Corupția autorităților poate cons ti tui un factor care permite dezvoltarea fenome-
nului tra ﬁ cului de persoane; tra ﬁ cul și corupția se completeaz ă reciproc, dat ﬁ ind că
traﬁ cul creeaz ă multi ple oportunit ăți care au ca ﬁ nalitate coruperea func ționarilor pu-
blici și crearea premiselor de subminare a întregului efort depus de al ți factori pentru
combaterea acestui fenomen.
c) Factori educa ționali
Carențele educa ționale pot ﬁ considerate ca ﬁ ind cele ce precipit ă, de fapt, proce-
sul angajării în pros ti tuție sau proxene ti sm, poziționînd subiectul în imposibilitatea al-
tei alegeri. Prac ti c, gradul de instruire reprezint ă cel mai important factor determinant
al unei conduite care, în ﬁ nal, mai ales în cazul pros ti tuției, aduce celei ce o adopt ă
postura de vic ti mă. El apare ca o rezultant ă a educației receptate și sedimentate în fa-
milie, a preg ăti rii școlare și profesionale, a percep ției experien țelor proprii. De și moti –
vația declarat ă a practi cării prosti tuției o reprezint ă lipsurile materiale, în realitate ceea
ce determin ă această decizie este rezisten ța scăzută la frustrarea produs ă de aceste
lipsuri. Aceast ă incapacitate, bazat ă pe o lips ă acută de încredere și respect de sine,
este determinat ă de educa ția care formeaz ă anumite repere, limite și puncte de sprijin

69 Partea I
la nivel intelectual și emoțional, datorit ă cărora o persoan ă se poate autovic ti miza cu
ușurință.
Progresul ob ținut în ul ti mii ani în sporirea accesului la serviciile educa ționale în
Republica Moldova și îmbunătățirea calității acestora a fost ambiguu: pe de o parte,
a crescut semni ﬁ cati v rata de înrolare în înv ățămîntul pre școlar – de la 38,5% în anul
2000 la 68,5% în 2006; pe de alt ă parte, rata net ă de înrolare în înv ățămîntul primar s-a
redus de la 93,5% în 2000 la 87,6% în 2006 și în învățămîntul gimnazial de la 87,0% în
2000 la 86,1% în 2006.
Diagrama 2
Rata netă de înrolare pe niveluri educa ționale în anii 2000-2006 (%)
Sursa: Biroul Na țional de Sta ti sti că
Acest lucru înc ă o dată demonstreaz ă că nivelul de educa ție scăzut poate determi-
na persoana la riscuri ira ționale sau o poate favoriza s ă devină victi mă a unor ac ti vități
ilegale, cum ar ﬁ și traﬁ cul de ﬁ ințe umane.
d) Factori socioculturali
Dezvoltarea fenomenului tra ﬁ cului de persoane re ﬂ ectă un complex de mentalit ăți
ale societ ății care conduc la devalorizarea ﬁ inței umane în favoarea cî ști gului material.
Totodată, este rezultatul confuziilor, frustr ărilor, inhibi țiilor (transformate apoi în exhi-
biții), reprim ărilor referitoare la sexualitate, pe plan na țional și mondial, ceea ce con-
sti tuie terenul excelent pentru comercializarea rela ției umane referitoare la sexualita-
te. Prosti tuția reprezint ă, de altf el, doar una dintre fa țetele mozaicului de manifest ări
sexuale aberante, al ături de homosexualitate, transsexualitate, pornogra ﬁ e, corupție
sexuală, pornogra ﬁ e infanti lă etc., ai căror protagoni ști au grave de ﬁ ciențe psihocarac-

70 Drept material
teriale. De asemenea, tra ﬁ carea pros ti tuatelor re ﬂ ectă mentalitatea de devalorizare a
femeii în raport cu b ărbatul: în ti mp ce bărbații care cump ără favoruri sexuale con ti nuă
să rămînă persoane respectabile, femeile care le vînd aceste favoruri sînt s ti gmati zate,
iar la nivelul percep ției generale, chiar dac ă în relația proxenet-pros ti tuată aceasta din
urmă este în cele mai multe cazuri o vic ti mă, ea este mai culpabilizat ă decît proxenetul
care o exploateaz ă.
Cauze microsociale
a) Mediul familial
Mediul familial in ﬂ uențează considerabil dezvoltarea personalit ății umane. Consi-
derent din care, în cazul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, mediul și dezvoltarea familiei de
multe ori cons ti tuie un factor dac ă nu determinant, atunci destul de important. În ge-
neral, este vorba de familii în care alcoolismul, violen ța și antecedentele penale sînt o
constantă, ca și lipsa afec țiunii parentale. În plus, în multe cazuri se în tî lnesc episoade
traumati zante în care subiec ții au fost supu și violului, incestului, maltrat ării, abuzurilor
diverse, abandonului familial. De aceast ă situație pro ﬁ tă unii dintre tra ﬁ canți, care mi-
mează față de victi me interese de natur ă afecti vă.
Violența în familie conduce la sporirea gradului de vulnerabilitate fa ță de tra ﬁ cul
de ﬁ ințe umane. Conform datelor Organiza ției Interna ționale pentru Migra ție, majori-
tatea victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane asistate au fost supuse violen ței în familie și,
în consecin ță, erau disponibile s ă se confrunte cu un grad sporit de risc pentru a evita
abuzul la care erau supuse. De și pe parcursul anilor 2005-2007 cadrul legisla ti v necesar
pentru prevenirea și combaterea acestor fenomene a fost îmbun ătățit prin adoptarea
unor legi de baz ă cu privire la tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane, violen ța în familie, șanse egale
între bărbați și femei etc., pentru aplicarea e ﬁ cientă a acestor legi este nevoie de a
consolida în con ti nuare mecanismele de implementare.
b) Apartenen ța la diferite grupuri
Nivelul sc ăzut de instruire, o anumit ă incapacitate de adaptare confer ă persoane-
lor tra ﬁ cate o viziune deformat ă referitoare la propria integrare în via ța socială. Cazul
ti nerelor pe care le introduc prietenii în re țelele de pros ti tuție, al elevelor cu o condu-
ită liberti nă față de sexualitate, care fac din pros ti tuție o distrac ție, inițial în grupul pe
care îl frecventeaz ă, ajungînd apoi la profesionalizare, pe m ăsura creșterii dorin ței de
cîști guri materiale, cazurile de pros ti tuție mascat ă de diverse ocupa ții din domeniul
modelling-ului etc. demonstreaz ă încă o dată interdependen ța dintre apartenen ța la
un anumit grup social și modul de via ță ales, gradul de in ﬂ uențare la care poate ﬁ su-
pusă o persoan ă.
Femeile care se pros ti tuează în țara lor de origine sînt cele mai expuse riscului de a
ﬁ traﬁ cate. Industria sexului în țări precum Bulgaria, Moldova și România este organiza-
tă după principii oarecum asem ănătoare. Pros ti tuția locală este controlat ă aproape în
întregime de proxene ți și se bazeaz ă pe un sistem de tra ﬁ c intern. Di ﬁ cultatea tragerii
la răspundere a tra ﬁ canților se datoreaz ă faptului c ă sistemul de organizare a re țelelor
de tra ﬁ c este bine pus la punct și sprijinit de func ționarii locali corup ți. Atî t România,

71 Partea I
cît și Republica Moldova reprezint ă, în special, țări de origine și de tranzit pentru vic ti –
mele tra ﬁ cului interna țional de persoane. Pentru a preîn tî mpina efectele nega ti ve ale
traﬁ cului, dar și pentru a oferi un suport persoanelor care au ajuns s ă ﬁ e tra ﬁ cate, s-au
inițiat legi și s-au întreprins ac țiuni prin structuri guvernamentale.
c) Lipsa general ă de informare
Factorii informa ționali scăzuți privind situa ția reală pe piața muncii sau nivelul de
trai în țările de des ti nație, privind posibilit ățile reale de angajare în cîmpul muncii peste
hotare, consecin țele muncii la negru determin ă aprecierea incorect ă a șanselor reale
de succes, favorizînd tra ﬁ cul. Cu toate c ă s-ar părea că, datorită măsurilor de ul ti mă
oră luate la nivel na țional de informare a popula ției în vederea prevenirii tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane, acesta ar trebui s ă-și reducă dimensiunile, mai exist ă încă multe cazuri în
care, anume din lipsa de informa ție, persoanele devin vic ti me ale tra ﬁ cului. Acest lucru
este condi ționat și de faptul c ă formele de inducere în eroare a poten țialelor vic ti me au
evaluat, ﬁ ind perfec ționate de c ătre făptuitori.
2.2. În Republica Moldova, în anul 2005 au fost înregistrate 27 595 infracțiuni, din-
tre care 2 556 infracțiuni contra familiei, minorilor, s ănătății publice și conviețuirii soci-
ale; dintre acestea, traﬁ c de ﬁ ințe umane – 246.
Pe parcursul anului 2006 în Republica Moldova au fost înregistrate 24 767 infracți-
uni, dintre care 2 617 infracțiuni contra familiei, minorilor, s ănătății publice și conviețu-
irii sociale; dintre acestea, traﬁ c de ﬁ ințe umane – 248.
În perioada de referin ță au fost depistate și înregistrate 468 infracțiuni de tra ﬁ c de
persoane, din acestea:
9 traﬁ c de ﬁ ințe umane – 245 cauze penale,
9 traﬁ c de copii – 59 cauze penale;
9 scoaterea ilegal ă a copiilor din țară – 7 cauze penale;
9 proxene ti sm – 124 cauze penale;
9 organizarea migra țiunii ilegale – 31 cauze penale;
9 inițierea sau organizarea cer șetoriei – 2 cauze penale.
Conform datelor sta ti sti ce, Centrul de Combatere a Tra ﬁ cului de Persoane al MAI
a depistat 170 de infracțiuni; Comisariatul General de Poli ție din mun. Chi șinău – 27;
sectoarele din mun. Chi șinău: Ciocana – 22, Buiucani – 21, Centru – 17. În instan țele
de judecat ă în 2006 au fost trimise pentru examinare în fond 315 cauze penale privind
infracțiuni ce țin de tra ﬁ cul de persoane, dintre care 141 cauze penale de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane, 52 – de tra ﬁ c de copii, 101 – de proxene ti sm, 20 – de organizare a migra țiunii
ilegale și 1 cauza penal ă privind organizarea cer șetoriei. Pentru s ăvîrșirea acestor in-
fracțiuni, în anul 2006 instan țele judecătorești au condamnat 173 persoane, dintre care
62 persoane pentru tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, 85 persoane pentru proxene ti sm, 7 persoane
pentru tra ﬁ c de copii, 13 persoane pentru ini țierea și organizarea cer șetoriei, 4 persoa-
ne pentru organizarea migra țiunii ilegale și 2 persoane pentru munca for țată.
Dacă am generaliza datele sta ti sti ce pentru perioada 2002-2006 cu privire la structu-
ra și dinamica infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, putem ob ține următorul tabel:

72 Drept material
Tabelul 4
AnulNumărul infracțiunilor
atribuite celor de
traﬁ c de ﬁ ințe umaneNumărul de dosare
expediate în judecat ăNumărul persoanelor
condamnate
2002 91 55 22
2003 260 107 342004 382 162 952005 297 314 1022006 468 315 173
În perioada anului 2007, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate
24 362 infrac țiuni. În perioada de referin ță de către organele de drept au fost iden ti ﬁ cate
516 infracțiuni de tra ﬁ c de persoane, în 47 cazuri dintre care au fost tra ﬁ cați copii.
Datele sta ti sti ce care re ﬂ ectă structura categoriilor de infrac țiuni în care urm ărirea
penală a fost exercitat ă de procurori în anul 2007 sînt urm ătoarele: tra ﬁ c de persoane –
25 cauze trimise în instan ța de judecat ă; 2 cauze penale clasate sau încetate; 30 persoane
puse sub învinuire.
Dacă am realiza un studiu compara ti v al dinamicii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane pe pe-
rioada anului 2007 și primului semestru al anului 2008 am ob ține următorul tabel:
Tabelul 5
Tipul
infracțiunii2007 2008, semestrul 1
Înregis-
trate
cauze
penaleCazuri
de
arestExpediate
cauze
penale în
judecatăCazuri
de con-
damnareÎnregis-
trate
cauze
penaleCazuri
de
arestExpediate
cauze
penale în
judecatăCazuri
de con-
damnare
Traﬁ c de ﬁ ințe
umane254 59 150 93 154 15 55 38
Traﬁ c de copii 51 6 26 35 28 3 6 10
Proxeneti sm 154 14 140 132 102 3 77 67
Organizarea
migrațiunii
ilegale69 19 34 27 68 14 35 4
În total: 528 98 350 287 352 35 173 119
Sursa: V. Stepaniuc. Traficul de fiin țe umane poate fi prevenit prin ac țiuni de con știentizare
publică și educație // Buletin informativ al Guvernului Republicii Moldova, 2008,
nr.8, p.10.
Astf el, în ulti ma perioad ă se observ ă o descre ștere a infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ –
ințe umane, tra ﬁ c de copii și de proxene ti sm în raport cu infrac țiunile de organizare a
migrațiunii ilegale.

73 Partea I
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
− cauzele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− categoriile de cauze ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− dinamica tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Sarcini didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− clasi ﬁ ca cauzele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− compara cauzele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane de diferite categorii;
− analiza starea și structura fenomenului tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− disti nge funcțiile organelor de ocro ti re a normelor de drept în vederea elabor ă-
rii stării, structurii și dinamicii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
− evalua dinamica tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane pe parcursul ul ti milor ani în Republica
Moldova;
− analiza, din punct de vedere criminologic, fenomenului tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane.
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Inﬂ uența cauzelor microsociale
asupra dezvolt ării personalit ății
potențialelor vic ti me ale tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umaneReferate
Rezumateprezentarea referatelor−
parti ciparea la mese rotunde −
C. Acti vități de evaluare
Tema 1. Analiza cauzelor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în Republica Moldova
Tema 2. Stabilirea in ﬂ uenței sărăciei asupra cre șterii nivelului tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
Tema 3. Elarobarea unui raport de analiz ă a stării, structurii și dinamicii tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane în Republica Moldova pentru ul ti mul an
Speță
Ana, o tî nără dintr-o localitate din sudul Moldovei, devenise capul familiei: tat ăl și
fratele ei au fost omorî ți de către doi necunoscu ți. Careva experien ță de lucru ea avea.
Ana a încercat s ă se angajeze pe post de chelneri ță în Moldova, îns ă candidatura ei a
fost respins ă, deoarece agen ții economici î și anunțau deschis preferin ța în favoarea

74 Drept material
angajaților de sex masculin. În lipsa oric ăror venituri, a încercat s ă emigreze în Europa
de Vest, pentru a trimite bani acas ă mamei sale. Pu ținii bani pe care i-a avut s-au con-
sumat repede și ea a stat într-o tab ără de refugia ți dintr-un stat vecin. Acolo Ana s-a
împrietenit cu o femeie, care i-a spus c ă lucrase cîndva în Germania. Femeia i-a zis c ă
ele ar putea s ă meargă împreună în Germania pentru a- și găsi de lucru într-un restau-
rant. Așa au și făcut. La sosire, Ana a fost încuiat ă într-o cas ă parti culară, ﬁ ind forțată
să se prosti tueze.
1. Stabili ți și analizați factorii care au determinat-o pe Ana s ă emigreze și să devi-
nă victi mă a tra ﬁ canților.
2. S-ar ﬁ schimbat situa ția dacă Ana și-ar ﬁ dat acordul la prac ti carea pros ti tuției?
Argumenta ți răspunsul .
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte interna ționale
1. Recomandarea nr.R (2000) 11 adoptat ă de Comitetul de Mini ștri al Consiliului Europei la
19 mai 2000 // h tt p://www.coe.int
Acte naționale
2. Legea pentru aprobarea Strategiei na ționale de dezvoltare pe anii 2008-2011, nr.295-
XVI din 21.12.2007 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2007, nr.18-20/57.
3. Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167/812.
4. Hotărîrea Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție cu privire la prac ti ca aplicării legislației în ca-
uzele despre tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane și traﬁ cul de copii, nr.37 din 22.11.2004 // Bule ti nul
Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova, 2005, nr.8.
Literatura recomandat ă
1. Lungu V. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane // Legea și Viața, 2007, nr.11.
2. Mateu ț Gh., Petrescu V.E., Ștefăroi N. și al. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane. Infractor. Vic ti mă. In-
fracțiune : – Iași, 2005.
3. Moraru V., Negru O. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane // Revista Na țională de Drept, 2005, nr.10.
4. Standard regional pentru instruirea judec ătorilor și procurorilor din ESE în domeniul comba-
terii tra ﬁ cului de persoane: Manual de instruire , CDIPM.
5. Stepaniuc V. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane poate ﬁ prevenit prin ac țiuni de con ști enti zare public ă
și educație // Buleti n informa ti v al Guvernului Republicii Moldova, 2008, nr.8.
6. Vizdoga I. Traﬁ cul de persoane – o violare grav ă a drepturilor omului // Revista Na țională de
Drept, 2004, nr.2.

75 Partea I
Tema 5. VICTIMA TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să relateze despre par ti cularitățile personalit ății victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane;
− să clasi ﬁ ce victi mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în dependen ță de mai multe
criterii;
− să indice deosebirile dintre vic ti mele adulte și victi mele minore;
− să evalueze situa ția în care vic ti ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane se transform ă în
traﬁ cant;
− să esti meze importan ța asistenței psihologice a vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane.
II. Repere de con ținut
2.1. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane con ti nuă să rămînă pentru Republica Moldova o pro-
blemă complexă, a cărei soluționare nu trebuie amînat ă. Datele disponibile demon-
strează că în anii 2000-2007 cet ățenii Republicii Moldova au fost supu și exploatării în
32 de țări ale lumii. Gravitatea situa ției indică faptul că, actualmente, Republica Moldova
rămîne o țară de origine a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. De asemenea, de și într-o măsură
mai mică, Republica Moldova este o țară de tranzit al vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane din țările ex-sovie ti ce către statele europene. Sînt înregistrate cazuri de tra ﬁ c
în scopul prelev ării de organe și țesuturi. În majoritatea cazurilor, vic ti me ale tra ﬁ cului
devin persoane private, iar vic ti me ale tra ﬁ cului în scopul exploat ării prin cer șit devin
minorii și mamele cu copii. Majoritatea vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane este repre-
zentată de popula ția pauperizat ă de la sate, cel mai frecvent – de ti nerii fără profesie și
fără loc de munc ă, inclusiv de persoanele vic ti me ale violen ței în familie. În Republica
Moldova se constat ă și fenomenul tra ﬁ cului intern: locuitorii din mediul rural sînt su-
puși traﬁ cului în ora șele mari. În acest sens, organiza țiile neguvernamentale (ob ștești și
religioase) și cele interna ționale depun eforturi considerabile, în cadrul implement ării
programelor de prevenire și combatere a acestui fenomen, pentru prevenirea, iden ti –
ﬁ carea și acordarea asisten ței victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Tendin țele demon-
strează că limitele de vîrst ă ale tra ﬁ cului se ex ti nd conti nuu. Frecvent sînt înregistrate
cazuri de tra ﬁ c de persoane cu vîrste mai mari de 25 de ani, precum și de copii, compa-
rati v cu perioada anterioar ă, cînd persoanele tra ﬁ cate aveau vîrste cuprinse între 18 și
25 de ani. Metodele de recrutare și transportare a vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
peste hotare, precum și formele de exploatare devin mai diversi ﬁ cate. S-a m ărit numă-
rul cazurilor în care fostele vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane devin infractori prin
recrutarea altor persoane. La nivel na țional nu exist ă un sistem unitar de colectare a
datelor privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane. Ins ti tuțiile care desf ășoară acțiuni de prevenire
și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane furnizeaz ă stati sti ci diferite, în func ție de spe-
ciﬁ cul responsabilit ăților pe care le au în combaterea acestui fenomen sau în asistarea
victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.

76 Drept material
Proﬁ lul psihologic și social al vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, raportat la media
stati sti că, include genul și vîrsta vic ti mei, date despre originea social ă, studii și profesie,
starea familial ă, plasarea în cîmpul muncii și nivelul de venituri. De cele mai dese ori
victi me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în scopul exploat ării devin ti nere femei, în vîrst ă
de pînă la 25 ani, provenind din familii s ărace rurale, cu un nivel sc ăzut de studii, f ără
o profesie și fără loc de munc ă. Un indiciu indirect este și statutul juridic al prezumatei
victi me în țara de des ti nație sau de tranzit . De regul ă, de cele mai dese ori vic ti me ale
traﬁ cului devin migran ții ilegali. Chiar dac ă ei au venit în țară în condiții legale, ulterior
ei ajung de obicei s ă rămînă ilegal, înc ălcînd regimul de ședere în țara respec ti vă. Un in-
diciu important este, de asemenea, experien ța violenței prin care a trecut nu o singur ă
dată pe parcursul vie ții. Cercetările demonstreaz ă că multe din persoanele tra ﬁ cate au
fost supuse violen ței cu mult înainte de a ﬁ nimerit în situa ție de tra ﬁ c.
Unele vic ti me sînt transportate peste mai multe fron ti ere și revîndute de cîteva
ori. Din momentul trecerii fron ti erei de stat, ti nerele își pierd statutul de cet ățean al
Republicii Moldova și sînt transformate în marf ă. Ele sînt folosite și distribuite dup ă bu-
nul plac al tra ﬁ canților. Pe parcursul unei perioade de ti mp îndelungate ele sînt supuse
exploatării sexuale, torturii și altor tratamente inumane.
În conformitate cu Raportul explica ti v al Recomand ării nr.R (2000) 11, adoptate de
Comitetul de Mini ștri al Consiliului Europei la 19 mai 2000, vic ti me ale tra ﬁ cului sînt
considerate:
9 persoanele care au fost supuse la violență, abuzuri de autoritate sau la amenin-
țări ce au determinat intrarea lor în acest proces, care a dus la exploatarea lor
sexuală sau exploatarea a survenit pe parcursul acestuia;
9 acele persoane care au fost înșelate de organizatori/tra ﬁ canți și care au crezut
că au un contract de munc ă atrăgător fără nici o leg ătură cu comer țul sexual,
sau pur și simplu un loc de munc ă obișnuit;
9 acele persoane care sînt con ști ente de adev ăratele inten ții ale organizatorilor/
traﬁ canților și care au consim țit anterior la aceast ă exploatare sexual ă datorită
situației vulnerabile în care se a ﬂ au.
Abuzarea de situa ția de vulnerabilitate a vic ti melor este inclus ă, deci, în mod ex-
pres, ca element cons ti tuti v al tra ﬁ cului. Prin situa ția de vulnerabilitate a vic ti melor tre-
buie de în țeles orice ti p de vulnerabilitate , ﬁ e ea psihică, afecti vă, familială, socială sau
economic ă. Pe scurt, este vorba de ansamblul de situa ții disperate care pot determina
persoana s ă accepte exploatarea sa sexual ă. Persoanele care abuzeaz ă de o astf el de
situație comit o ﬂ agrantă încălcare a drepturilor persoanei și aduc ati ngere demnit ății
și integrității sale, la care nu se poate renun ța în mod normal. Situa țiile posibile sînt
diverse: pot ﬁ răpite femei în scopul exploat ării sexuale; pot ﬁ seduși copii cu scopul
de a ﬁ uti lizați în rețele de pedo ﬁ lie sau pros ti tuție; pot ﬁ comise acte de violen ță de
către proxene ți pentru a men ține prosti tuatele sub jugul lor; se poate abuza de vul-
nerabilitatea unui(ei) adolescent(e) sau a unei persoane adulte, vic ti mă a violențelor
sexuale sau nu; sau, mai simplu, se poate abuza de situa ția precară și sărăcia unei
persoane adulte care dore ște pentru ea îns ăși sau familia ei o situa ție mai bun ă. Dar,

77 Partea I
aceste cazuri diferite reprezint ă mai degrab ă o diferen ță a gradului de exploatare decît
a naturii unui fenomen care poate ﬁ întotdeauna considerat tra ﬁ c și care se bazeaz ă pe
uti lizarea acestor metode. Anchetele și urmările penale trebuie direc ționate împotriva
traﬁ canților și nu împotriva vic ti melor faptelor lor. E ﬁ cacitatea anchetelor și a urmă-
rilor penale împotriva tra ﬁ canților depinde în foarte mare m ăsură de disponibilitatea
victi melor de a denun ța poliției faptele și de a ﬁ martori. În prac ti că, victi mele rareori
denunță autorităților publice faptele, deoarece risc ă să ﬁ e arestate, închise și expulzate
ca persoane f ără forme legale sau ca persoane care prac ti că prosti tuția. Trebuie deci
adoptate m ăsuri pentru încurajarea și asistarea vic ti melor pentru ca acestea s ă denun-
țe faptele la care au fost supuse și autorii acestora și să intervină ca martori. Trebuie de
acționat astf el încît sistemul de jus ti ție penală să reacționeze prin punerea în aplicare a
unui „tratament echitabil”. Tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane poate avea consecin țe materiale și
morale grave pentru vic ti me, de care anchetele și urmăririle penale îndreptate împotri-
va delicven ților nu țin cont. Acordarea sprijinului și asistenței necesare vic ti melor care
doresc să coopereze prin furnizarea de informa ții ca martori poate s ă ajute la elimina-
rea sau repararea consecin țelor tra ﬁ cului și poate să contribuie la prevenirea tra ﬁ cului
sau la descurajarea tra ﬁ canților.
Pericolul care ne urm ărește constă în faptul c ă victi mele acestui fenomen, pe lîng ă
formele tradi ționale de exploatare, sînt folosite în ul ti mul ti mp în scopuri neadecvate,
puțin studiate și protejate de cadrul legisla ti v, și anume:
a) ingerința în integritatea corporal ă cu scopul cre ării de ascunzi șuri uti lizate în
contrabanda cu stupe ﬁ ante și alte obiecte, a ﬂ ate sub regimuri speciale, la tre-
cerea fron ti erei, limitate sau interzise în tra ﬁ cul civil;
b) folosirea ca donatori de organe, țesuturi prelevate pentru transplant;
c) clonarea de ﬁ ințe umane, cu consecin țe imprevizibile pentru s ănătate;
d) folosirea în con ﬂ icte militare sau în grup ări criminale;
e) mame purt ătoare (mame surogat).
2.2. Raportul de ac ti vitate al Centrului pentru prevenirea tra ﬁ cului de femei pentru
perioada 2003-2006 men ționează că, conform materialelor dosarelor, au fost stabilite
următoarele caracteris ti ci ale pro ﬁ lului victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane:
− 21% sînt b ărbați și 79% femei;
− vîrsta medie a vic ti melor femei este de 20 de ani, iar a vic ti melor bărbați – de
25 de ani;
− în 38% din cazuri între vic ti mă și traﬁ cant existau leg ături de prietenie sau de
rudenie pîn ă la momentul s ăvîrșirii infracțiunii;
− 17% din vic ti me la momentul racol ării aveau studii medii incomplete, 78% –
studii medii, 5% – studii superioare incomplete;
− 64% din vic ti me provin din mediu rural și 36% din mediu urban (6% provin din
Transnistria).
Una dintre caracteris ti cile luate în considera ție a fost dac ă victi ma dispunea sau nu
de loc de munc ă înainte de tra ﬁ c. Rezultatele analizei denot ă că majoritatea vic ti melor
erau șomere. Aceasta jus ti ﬁ că și moti vul pentru care persoana devenise recep ti vă ori-

78 Drept material
căror oferte de munc ă, inclusiv în str ăinătate, devenind extrem de vulnerabil ă în fața
traﬁ canților.
În conformitate cu acela și Raport, în 86% din cazuri vic ti mele au declarat c ă la mo-
mentul racol ării nu presupuneau și nu admiteau c ă vor ﬁ exploatate. În acest context,
ținem să reaminti m, cu referire la celelalte vic ti me, că, deși au admis ca vor ﬁ impuse
de a prac ti ca prosti tuția, nici una din ele nu a presupus ca vor ﬁ exploatate, depose-
date de acte de iden ti tate, private de dreptul la libertate și libera deplasare, private de
dreptul de a contacta rudele din Moldova, amenin țate, șantajate și violate. De cele mai
dese ori, vic ti mele care au cunoscut despre faptul exploat ării lor de la început au fost
victi mele care au consim țit să practi ce prosti tuția, însă în toate cazurile ele nu au ști ut
despre condi țiile abuzive de lucru în care au fost ulterior impuse s ă se prosti tueze,
neﬁ ind remunerate conform în țelegerii ini țiale la momentul racol ării.
Tot mai frecvent, în studierea și analiza fenomenului tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane este
identi ﬁ cat un mecanism, devenit regul ă, conform c ăruia victi mele sînt recrutate sub
pretextul angaj ării în cîmpul muncii peste hotare. Apoi, ele cad în plasa re țelelor crimi-
nale din țările străine.
În astf el de circumstan țe, tra ﬁ canții ce acti vează în Republica Moldova ajung rar la
etapa de exploatare a vic ti mei, pe cînd aceasta este oportunitatea de baz ă în cazul in-
vesti gării pro-acti ve a genului de infrac țiuni nominalizat. Avînd un caracter transfronta-
lier, tra ﬁ cul de persoane este organizat și realizat, în cele mai dese cazuri, de persoane
care acti vează, rami ﬁ cat, în dou ă-trei și mai multe țări. Deci, și desfășurarea urm ăririi
penale, precum și tragerea la r ăspundere a persoanelor vinovate devine tot mai di ﬁ –
cilă. O tendin ță, în conti nuă dezvoltare, a fenomenului este exploatarea prin munc ă a
victi melor, care r ămîne a ﬁ la fel de periculoas ă ca și exploatarea sexual ă. Problemele
investi gării cazurilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane sînt circumstan țiate și de statutul vic ti mei
(care are o pozi ție speci ﬁ că în cadrul procedurii penale). De regul ă, victi mele tra ﬁ cului
nu accept ă colaborarea cu organele de drept; în plus, pot face declara ții denaturate,
incomplete sau contradictorii. Adesea, dup ă depunerea declara țiilor, victi ma pleac ă
din nou peste hotare sau, sub in ﬂ uența traﬁ canților, se ascunde de organul de urm ă-
rire penal ă, își schimbă declarațiile, întreprinde alte ac țiuni ce complic ă desfășurarea
urmăririi penale. Potrivit modi ﬁ cărilor Codului de procedur ă penală (din 28 iulie 2006),
victi ma tra ﬁ cului, spre deosebire de alte categorii similare, nu este obligat ă să se pre-
zinte și să dea explica ții, în cazul în care este citat ă de organul de urm ărire penal ă sau
de instanța judecătorească.
a) Identi ﬁ carea vic ti melor
Există multe mo ti ve pentru care vic ti mele tra ﬁ cului sînt adesea greu de iden ti ﬁ cat.
9 Multe vic ti me merg la des ti nație de bun ăvoie, dispunînd de documente legale
și valabile, și nu descoper ă decît la sosire c ă devin obiecte ale tra ﬁ cului.
9 Este di ﬁ cil a face o dis ti ncție clară între diversele categorii de migran ți și, mai
ales, între vic ti mele tra ﬁ cului și persoanele care trec ilegal fron ti era. O persoa-
nă poate să aparțină unei categorii la începutul c ălătoriei, dar se poate reg ăsi
în cu totul alta la s fî rșit. Așa se întî mplă adesea cu persoanele care trec ilegal

79 Partea I
fronti era și care sînt for țate să accepte starea de sclavie ori servitute sau care
sînt pur și simplu aservite ﬁ nanciar ca s ă își plătească „datoriile” pe care le-au
contractat fa ță de tra ﬁ canți sau de cei care le-au trecut ilegal grani ța. Refugia ții
și persoanele care cer azil sînt cei mai expu și riscului de a deveni vic ti me ale
traﬁ cului sau persoane intrate ilegal în alt ă țară.
9 Din moti ve legate de costuri, din lipsa mijloacelor adecvate, din mo ti ve de co-
moditate administra ti vă sau ﬁ ind corup ți, agenții statali pot ﬁ tentați să includă
imigranții în altă categorie decît cea real ă (de exemplu, drept persoane intrate
ilegal în țară în loc de vic ti me ale tra ﬁ cului).
9 În multe situa ții, statele las ă sarcina dovedirii statutului personal pe seama in-
dividului în cauz ă.
9 Multe vic ti me ale tra ﬁ cului se tem s ă se adreseze autorit ăților pentru a denun-
ța exploatarea la care sînt supuse și pot chiar s ă ascundă această situație din
teama să nu ﬁ e arestate, închise și/sau deportate.
b) Asigurarea protec ției victi melor
În art.21 din Legea cu privire la prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe uma-
ne se prevede:
1) Viața privată și identi tatea vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt protejate.
Înregistrarea, p ăstrarea și uti lizarea informa țiilor cu caracter personal privind
victi ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane se efectueaz ă cu respectarea regulilor specia-
le de con ﬁ dențialitate, în scopul exercit ării justi ției și protecției victi mei doar în
perioada procesului penal.
2) Este interzis ă răspîndirea informa țiilor despre via ța privată și identi tatea victi –
mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și despre condi țiile în care a fost tra ﬁ cată.
3) Este interzis ă răspîndirea informa țiilor despre m ăsurile de protec ție de stat a
victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, despre persoanele care acord ă astf el de
protecție, precum și despre persoanele care acord ă ajutor în combaterea tra ﬁ –
cului de ﬁ ințe umane.
4) Respectarea con ﬁ dențialității informa ției prevăzute la alin.(1)-(3) este o obli-
gație a tuturor persoanelor, inclusiv a celor implicate în ac ti vități de prevenire
și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, de protec ție și asistență a victi melor,
din organele de drept, instan țele judecătorești , din centrele prev ăzute la art.17,
precum și a asisten ților sociali.
5) În cazul în care via ța și sănătatea victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt ame-
nințate de un pericol real, acesteia i se asigur ă, la solicitarea sa, în temeiul unei
hotărîri judecătorești , la demersul procurorului, al organului de urm ărire penal ă,
posibilitatea de a- și schimba numele, prenumele, data și locul nașterii, în condi ți-
ile Legii cu privire la actele st ării civile și ale Legii privind protec ția de stat a p ărții
vătămate, a martorilor și a altor persoane care acord ă ajutor în procesul penal.
6) Divulgarea informa țiilor despre m ăsurile de siguran ță și a datelor con ﬁ dențiale
despre vic ti mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, precum și divulgarea informa țiilor
despre urm ărirea penal ă și măsurile de asigurare a securit ății aplicate fa ță de

80 Drept material
parti cipanții la procesul penal se pedepsesc în conformitate cu legisla ția penală
și cea contraven țională.
Planul de ac țiuni privind implementarea Strategiei Sistemului na țional de referire
pentru protec ția și asistența victi melor și potențialelor vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane pe anii 2009-2011 prevede:
− consti tuirea și consolidarea SNR;
− dezvoltarea sistemului de monitorizare și evaluare a vic ti melor și a potențiale-
lor victi me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− dezvoltarea serviciilor de protec ție și asistență socială a copiilor și adulților;
− repatrierea, reabilitarea (300 de persoane), reintegrarea (500 de persoane);
− elaborarea curriculumului/modulelor de formare profesional ă inițială și conti –
nuă a speciali ști lor din cadrul SNR la subiectul prevenirii și asistenței victi melor
și potențialelor vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− elaborarea materialelor didac ti ce pentru implementarea modulelor de for-
mare profesional ă – implementarea curriculumului de formare profesional ă a
specialiști lor în domeniul protec ției sociale la subiectul prevenirea și asistența
victi melor și a potențialelor vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Dezvoltarea și implementarea sistemelor de referire la nivel na țional sînt s ti pulate
în Planul de ac țiuni al OSCE de combatere a traficului de fiin țe umane, aprobat
la Maastricht în decembrie 2003 de c ătre Consiliul de Mini ștri, precum și în Planul
de Acțiuni „Republica Moldova-Uniunea European ă” (pct.52), aprobat prin Hot ărîrea
Guvernului nr.356 din 22 aprilie 2005. Cons ti tuirea SNR contribuie la crearea și dezvol-
tarea insti tutelor democra ti ce ale statului bazat pe drept, precum și asigură protecția
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prin intermediul unui sistem de ga-
ranții politi co-juridice. Structura SNR și modul de organizare implic ă toate nivelurile
societății: persoane private, organiza ții neguvernamentale și structuri de stat la nivel
local, național și transnațional.
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
− trăsăturile ce iden ti ﬁ că victi ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− categoriile de vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Sarcini didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− clasi ﬁ ca victi mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− stabili caracteris ti cile victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− evalua prevederile legii penale cu referire la vic ti ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− caracteriza rela ția dintre vic ti mă și făptuitor în cazul infrac țiunii de tra ﬁ c de
ﬁ ințe umane.

81 Partea I
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
− stabili portretul psihologic al vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− evalua importan ța comportamentului vic ti mei în cazul infrac țiunii de tra ﬁ c de
ﬁ ințe umane;
− argumenta necesitatea protec ției victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în Republica
Moldova.
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Analiza circumstan țelor în care
victi ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
devine tra ﬁ cantReferate
Rezumateprezentarea referatelor−
parti ciparea la mese rotunde −
C. Acti vități de evaluare
Tema 1. Stabilirea categoriilor de vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane din Republica
Moldova
Tema 2. Analiza rela ției dintre vic ti mă și infractor în cazul infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane
Tema 3. Elaborarea portretului psihologic al vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
Speță
Maria, o fat ă de 18 ani din Moldova, a fost trimis ă de familia ei s ă lucreze ca servi-
toare în satul vecin. Dup ă ce a lucrat un ti mp, angajatorul, un businessman bogat, i-a
spus că nu mai are nevoie de serviciile ei. În schimb, i-a propus s ă ﬁ e dusă ilegal, prin
mijloace de contraband ă, în Anglia, unde urma s ă lucreze într-un restaurant rusesc,
care îi apar ține fratelui s ău. Ajunsă în Anglia, Maria este impus ă să lucreze de la ora
10:00 pîn ă la ora 23:00. Serile este for țată să sati sfacă poft ele sexuale ale noului s ău
angajator și ale prietenilor acestuia. Cinci ani mai tî rziu, inspec tî nd restaurantul, poli ția
o găsește lucrînd ilegal. Maria este prea speriat ă, de aceea se teme s ă vorbeasc ă sincer
cu poliția. După o perioad ă scurtă de ti mp poliția renunță să-l mai urm ărească penal pe
proprietarul restaurantului, iar Maria este informat ă că a încălcat unele legi britanice
importante și că va ﬁ deportat ă în Moldova, f ără dreptul de a mai c ălători în UE. Maria
este foarte îngrijorat ă de faptul c ă familia ei va a ﬂ a despre serviciile sexuale prestate de
ea și că nu va putea s ă-și găsească un loc de munc ă în Moldova.
1. Poate ﬁ considerat ă Maria vic ti mă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane?
2. Cum poate ﬁ caracterizat ă personalitatea Mariei?
3. De ce Maria nu putea apela la ajutorul poli ției mai devreme?
4. Este posibil ca Maria s ă ﬁ suferit de sindromul stresului post-trauma ti c?

82 Drept material
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte interna ționale
1. Protocolul pentru prevenirea, suprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de persoane, adi țional
Convenției ONU împotriva criminalit ății transna ționale organizate (Protocolul de la Paler-
mo, 2000) // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35. – Chi șinău, 2006, p.399.
Acte naționale
1. Hotărîrea privind aprobarea Strategiei Sistemului na țional de referire pentru protec ția și
asistența victi melor și potențialelor vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și a Planului de
acțiuni privind implementarea Strategiei Sistemului na țional de referire pentru protec ția și
asistența victi melor și potențialelor vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane pe anii 2009-2011,
nr.257, 2008 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2009, nr.27-29/66.
2. Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de repatriere a copiilor și
adulților – victi me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, tra ﬁ cului ilegal de migran ți, precum și a
copiilor neînso țiți, nr.948 din 07.08.2008 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2008,
nr.152-153/949.
3. Hotărîrea cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare
a centrelor de asisten ță și protecție a victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, nr.1362 din
29.11.2006 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2006, nr.186-188/1457.
4. Hotărîrea privind aprobarea Concep ției politi cii migraționale a Republicii Moldova, nr.1386-
XV din 11.10.2002 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2002, nr.146-148/1140.
Literatura recomandat ă
1. Bodean M. Persoana și demnitatea persoanei – valori supreme ale unui stat de drept //
Revista Na țională de Drept, 2003, nr.10.
2. Bune prac ti ci juridice regionale de asisten ță a victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. – Chiși-
nău, 2007.
3. Drepturile vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. – Chișinău, 2007.
4. Moraru V., Negru O. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane // Revista Na țională de Drept, 2005, nr.10.
5. Vizdoga I. Traﬁ cul de persoane – o violare grav ă a drepturilor omului // Revista Na țională de
Drept, 2004, nr.2.

83 Partea I
Tema 6. METODELE DE PREVENIRE ȘI COMBATERE
A TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să descrie metodele de prevenire a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să clasiﬁ ce metodele de prevenire a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să stabileasc ă importan ța metodelor de prevenire primar ă în cazul infrac țiunii
de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să analizeze e ﬁ ciența cadrului juridic na țional cu privire la prevenirea tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane;
− să elaboreze un plan de prevenire a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în cazul Republicii
Moldova.
II. Repere de con ținut
2.1. Metodele de preven ție a infrac ționalității pot ﬁ împărțite generic în tehnici de
prevenție primară și tehnici de preven ție secundar ă. Prevenția primară este îndreptat ă
spre adresarea mo ti velor ce stau la baza acestei infrac țiuni la scar ă largă, în ti mp ce
prevenția secundar ă urmărește identi ﬁ carea grupurilor speci ﬁ ce cu riscul de a deveni
ﬁ e infractori, ﬁ e victi me ale anumitor categorii de infrac țiuni.
Protocolul de la Palermo prevede ambele forme și consti tuie o premier ă în include-
rea măsurilor de preven ție a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. As tf el, conform art.9,
1) Statele P ărți stabilesc poli ti ci, programe și alte măsuri de ansamblu pentru:
a) prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de persoane și
b) protec ția victi melor tra ﬁ cului de persoane, în special a femeilor și copiilor,
împotriva unei noi ac țiuni ale cărei victi me ar putea ﬁ .
2) Statele P ărți depun eforturi pentru a lua m ăsuri, precum cercet ări, campanii
de informare și campanii prin mass-media, în acela și rînd inițiati ve sociale și
economice, în scopul prevenirii și combaterii tra ﬁ cului de persoane.
3) Politi cile, programele și alte măsuri includ, dup ă cum este necesar, o cooperare
cu organiza țiile neguvernamentale, cu alte organiza ții competente și cu alte
elemente ale societ ății civile.
4) Statele P ărți iau sau consolideaz ă, pe calea unei cooper ări bilaterale sau mul ti –
laterale, m ăsurile pentru remedierea factorilor care fac persoanele, în special
femeile și copiii, vulnerabile în fa ța traﬁ cului, precum s ărăcia, subdezvoltarea și
inegalitatea șanselor.
5) Statele P ărți adoptă sau întăresc, pe calea unei cooper ări bilaterale ori mul ti –
laterale, m ăsurile legisla ti ve ori altele, precum m ăsuri de ordin educa ti v, social
sau cultural pentru a descuraja cererea care favorizeaz ă orice form ă de exploa-
tare a persoanelor, în special a femeilor și a copiilor, care are ca scop tra ﬁ cul.
Acest arti col face referire la a șa metode, cum sînt campaniile de sensibilizare a
publicului, programele de dezvoltare menite s ă consolideze capacit ățile organelor de

84 Drept material
drept. Cele mai frecvente sînt programele de sensibilizare a publicului privitor la riscu-
rile tra ﬁ cului. O as tf el de abordare poate ﬁ eﬁ cientă dacă este făcută într-un mod infor-
mati v, fără ati tudini de superioritate și discriminare. Campaniile de informare au scopul
de a oferi date exacte persoanelor care doresc s ă imigreze, oferindu-le posibilitatea de
a lua decizii informate și înțelepte.
Îmbunătățirea metodelor de diseminare a informa ției referitoare la migra ția ilegală
poate contribui la prevenirea tra ﬁ cului.
Nu există valoare pozi ti vă în viața societății care să nu ﬁ e culti vată sau promovat ă
de familie; în acela și ti mp, se poate a ﬁ rma că nu există valoare nega ti vă anti socială pe
care tra ﬁ canții să nu o susțină. Dezvoltarea și existența acestui fenomen cons ti tuie una
dintre cele mai per ﬁ de și eﬁ cace strategii pentru a submina existen ța unui stat, a inte-
reselor sale fundamentale. A șadar, în scopuri educa ti ve se impune:
9 introducerea în școli a programelor de educa ție sexuală, o atenție deosebit ă
acordîndu-se egalit ății între femei și bărbați, respectării drepturilor omului și a
demnității ﬁ inței umane, protej ării drepturilor copilului și ale părinților săi, ale
tutorilor sau ale altor persoane legal responsabile de copil;
9 includerea în programele de educa ție școlară a informa țiilor privind a tî t riscu-
rile la care copiii sau ti nerii pot ﬁ supuși (exploatarea, abuzul sexual, tra ﬁ cul de
persoane), cît și mijloacele de ap ărare; difuzarea acestor informa ții ti nerilor
care nu mai sînt integra ți în sistemul școlar, părinților;
9 oferirea unei educa ții băieților și fetelor care s ă evite stereo ti purile sexuale;
profesorii și educatorii s ă includă în procesul de educa ție dimensiunea egalit ății
între sexe;
9 introducerea și/sau dezvoltarea unor programe de instruire a personalului poli ți-
enesc pentru a permite acestuia s ă cîști ge competen țe specializate în domeniu;
9 organizarea unor instruiri speci ﬁ ce desti nate personalului social, medical, di-
dacti c, diploma ti c, consular, juridic, vamal pentru ca acesta s ă poată realiza
identi ﬁ carea cazurilor de tra ﬁ c de persoane în scopul exploat ării sexuale și să
poată întreprinde m ăsurile necesare.
În organizarea de campanii de promovare, pentru a avea cer ti tudinea faptului c ă
intenția va lua amploare și va cîști ga teren, se cere implicarea principalelor mijloace
media. As tf el, impactul campaniei va ﬁ cel scontat, iar mesajele transmise vor ﬁ recep-
ționate de un num ăr mai mare de oameni. Începînd cu 2001, CPTF face apel la resur-
sele media pentru promovarea proiectului, reu șind în 2003 s ă realizeze 60 de emisiuni
radio, care s ă informeze despre serviciile juridice pe care le ofer ă Centrul cu scopul
prevenirii și combaterii tra ﬁ cului de persoane. Posturile de radio Antena C, Radio
Național, Radio Contact și Radio Nova erau partenerii de baz ă în promovarea Centrului
și facilitarea campaniilor de prevenire. CPTF a sus ținut o campanie media de durat ă în
colaborare cu postul de radio Antena C, care difuza s ăptămînal emisiunea „Pleci sau
rămîi?”. În 2004 Centrul a realizat 17 emisiuni la radio Antena C, cu contribu ția unui
jurnalist profesionist. La acela și post de radio au fost realizate 52 emisiuni în anul 2005
și alte 24 în anul 2006. Fiecare emisiune a avut cîte un invitat special din structurile
acti ve în domeniul an ti traﬁ c – guvernamentale, neguvernamentale sau interna ționale.

85 Partea I
Speci ﬁ cul emisiunii care adaug ă plus de u ti litate a fost faptul c ă ascultătorii puteau
interveni în direct, solici tî nd informa ții legate de fenomenul tra ﬁ cului sau consulta ția
unui jurist, psiholog sau asistent social.
Lipsa de informa ție adecvat ă este principala premis ă a migrației ilegale și, prin ur-
mare, a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Prima misiune pe care a avut-o Centrul pentru Pre-
venirea Tra ﬁ cului de Femei, imediat de la lansarea acestuia în anul 2001, a fost desf ă-
șurarea campaniilor de prevenire și de distribuire a informa ției.
Metodele de preven ție terțiară a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
Prevenția terțiară cuprinde toate eforturile de a pune cap ăt comportamentului cri-
minal sau de a preveni repetarea altei infrac țiuni, inclusiv a revic ti mizării victi melor. Ca
exemple de metode de preven ție terțiară ar putea servi:
• Politi ca de sanc ționare – incrimin ările din Codul penal
În același ti mp, este important ca vic ti mele să ﬁ e tratate în mod consecvent cu respect
și compasiune și să nu ﬁ e condamnate pentru înc ălcări minore ale unor norme legale.
O măsură care vine s ă completeze, și nicidecum s ă înlocuiasc ă penalizarea și condamna-
rea, sînt programele de instruire, concepute s ă reﬂ ecte răul infractorilor f ăcut victi melor,
să îi moti veze să-și accepte responsabilitatea și să-și schimbe a ti tudinea și comportamen-
tul. Asemenea programe s-au dovedit a ﬁ promițătoare în multe contexte de infrac țiune
violentă, începînd cu violatorii și terminînd cu membri ai grupurilor neonaziste.
• Protec ția victi melor
În cadrul structurii complexe a unei strategii an ti traﬁ c cuprinz ătoare, prima prioritate
este protec ția persoanelor a ﬂ ate în pericol. Nu numai organele de poli ție, ci și alți ac-
tori, dar în special sistemul judec ătoresc, trebuie s ă țină seama de ches ti unea siguran ței
atunci cînd ac ționează în contextul m ăsurilor anti traﬁ c. De exemplu, atunci cînd un incul-
pat este eliberat, trebuie cînt ărit faptul dac ă acesta reprezint ă un pericol pentru siguran ța
altor persoane. În acest caz, înainte de a elibera inculpatul, este impera ti vă informarea
poliției sau a organiza ției de sprijin al vic ti melor, la care vic ti ma a găsit adăpost.
• Dezarmarea organiza țiilor criminale
Orice fel de instrument folosit de organiza țiile criminale pentru a- și ati nge scopuri-
le trebuie con ﬁ scat, indiferent dac ă infractorii sînt sau nu condamna ți (de ex., conturi
în bancă, case și oﬁ cii, materiale promo ționale folosite pentru recrutare, mijloace de
transport, aparte de telecomunica ții etc.).
2.2. Obiecti vele politi cii migraționale constau în reglementarea proceselor migra-
ționale și atenuarea impactului nega ti v al acestora, asigurarea securit ății naționale,
combaterea migra ției ilegale și a tra ﬁ cului ilicit de ﬁ ințe umane, crearea unor condi ții
echitabile pentru realizarea drepturilor și asigurarea protec ției sociale a migran ților.
În conformitate cu Raportul de ac ti vitate al Procuraturii Generale a Republicii Mol-
dova pe anul 2007, tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane con ti nuă să rămînă o problem ă stringent ă,
în po ﬁ da adopt ării mai multor ac țiuni de contracarare. Generalizarea st ării de fapt din
domeniu relev ă că lupta desf ășurată nu a dat rezultatele scontate:
− acti vitatea comisiilor raionale este mai mult formal ă;
− acțiunile întreprinse au demonstrat ine ﬁ ciența măsurilor de lichidare a factori-
lor și condițiilor ce favorizeaz ă migrația ilegală și traﬁ cul de persoane;

86 Drept material
− Planul na țional de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane se reali-
zează parțial.
Arti colul 4 al Legii privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane pre-
vede că principiile de baz ă ale combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt urm ătoarele:
a) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
b) declararea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane ca ﬁ ind o infrac țiune ce atenteaz ă la drepturile
fundamentale ale omului, la demnitatea, libertatea și integritatea ﬁ inței umane;
c) inevitabilitatea pedepsei pentru tra ﬁ canții de ﬁ ințe umane;
d) legalitatea; e) accesul liber la jus ti ție;
f) siguran ța victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, a ti tudinea echitabil ă față de ele;
g) uti lizarea complex ă a măsurilor de pro ﬁ laxie: juridice, poli ti ce, social-economi-
ce și informaționale;
h) parteneriatul social, colaborarea autorit ăților administra ției publice cu organi-
zații internaționale, organiza ții neguvernamentale, cu al ți reprezentan ți ai soci-
etății civile;
i) propor ționalitatea între respectarea drepturilor fundamentale ale vic ti melor
traﬁ cului de ﬁ ințe umane și condițiile de urm ărire penal ă, astf el încît să nu ﬁ e
aduse prejudicii drepturilor p ărții apărării;
j) abordarea egal ă a tuturor formelor și ti purilor de tra ﬁ c național sau transna ți-
onal de ﬁ ințe umane, legat sau nu de crima organizat ă etc.;
k) colaborarea cu autorit ățile administra ției publice și cu organiza țiile competente
ale altor state, cu organiza ții internaționale în vederea realiz ării obiecti velor de
combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Conform Planului na țional de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
pe anii 2008-2009, urmeaz ă a ﬁ întreprinse urm ătoarele ac țiuni:
a) Desemnarea persoanelor responsabile de colaborarea interministerial ă, cu
structurile neguvernamentale și internaționale în domeniul prevenirii și com-
baterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
b) Elaborarea și semnarea acordurilor interministeriale na ționale de cooperare
privind pro ﬁ laxia, prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
c) Crearea secretariatului permanent al Comitetului na țional de combatere a tra ﬁ cu-
lui de ﬁ ințe umane, elaborarea și aprobarea cadrului de func ționare a acestuia;
d) Elaborarea propunerilor de modi ﬁ care a legisla ției în vigoare în partea ce ține
de acordarea permiselor de ședere temporar ă victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane, cet ățenilor străini sau apatrizilor;
e) Elaborarea și aprobarea proiectului Strategiei na ționale privind implementarea
Sistemului Na țional de Referire în vederea protec ției și asistenței sociale a vic-
ti melor și a potențialelor vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
f) Elaborarea și aprobarea unor norme și proceduri standard de iden ti ﬁ care și
referire a vic ti melor, a Regulamentului cu privire la colectarea, u ti lizarea și
schimbul de informa ții privind serviciile acordate vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane;

87 Partea I
g) Implementarea unui sistem de instruire pentru judec ători și procurori în dome-
niul tra ﬁ cului de persoane;
h) Crearea și menținerea bazelor de date cu privire la vic ti mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane asistate și cu privire la tra ﬁ canții implicați în comiterea acestei infrac ți-
uni etc.
Ca măsuri de prevenire sînt men ționate:
• sensibilizarea publicului larg privind pericolul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
• creșterea sensibiliz ării grupurilor de risc privind pericolele asociate tra ﬁ cului și mi-
grației ilegale;
• organizarea sesiunilor de informare a copiilor, ti nerilor, p ărinților și personalului
din școli cu tema ti ca tra ﬁ cului și a altor forme de exploatare a muncii copilului;
• organizarea campaniilor de sensibilizare pentru ti neri, inclusiv ac ti vități culturale
pentru copii;
• crearea centrelor regionale de informare în domeniul migra ției, implementarea
programelor de instruire premigrare;
• elaborarea și implementarea programelor de instruire a resurselor umane implica-
te în acti vități de prevenire a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
• consultan ță pentru poten țialii migran ți și victi me ale tra ﬁ cului de persoane;
• reducerea vulnerabilit ății față de tra ﬁ c și retra ﬁ care prin:
− dezvoltarea sistemului informa țional al pie ței forței de munc ă, asigurarea acce-
sului la Internet a agen țiilor teritoriale pentru ocuparea for ței de munc ă;
− orientarea, instruirea profesional ă și plasarea în cîmpul muncii a copiilor, ti ne-
rilor și adulților din grupurile marginalizate, a poten țialelor vic ti me, precum și
a victi melor tra ﬁ cului;
− asigurarea accesului vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane la programele de in-
struire în domeniul antreprenorial și acordarea de microcredite pentru ini ție-
rea afacerilor;
− crearea și dotarea centrelor de reintegrare social ă și a centrelor maternale;
− crearea Centrului na țional de informare a popula ției despre pia ța muncii în ca-
drul Agen ției Naționale pentru Ocuparea For ței de Munc ă;
− implementarea unui program monitoring pentru sus ținerea ti nerilor în dezvol-
tarea afacerilor proprii.
• diminuarea ac ti vităților nereglementate în sectorul angaj ării cetățenilor la munc ă
peste hotare.
2.3. În conformitate cu art.11 al Legii cu privire la prevenirea și combaterea tra ﬁ –
cului de ﬁ ințe umane , atribuțiile organelor de drept în domeniul prevenirii și combate-
rii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt urm ătoarele:
1) Ministerul Afacerilor Interne și subdiviziunile lui centrale și teritoriale:
a) desfășoară acti vități de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane prin
intermediul pro ﬁ laxiei, prevenirii, depist ării și curmării infracțiunilor legate de tra-
ﬁ cul de ﬁ ințe umane, în conformitate cu legisla ția în vigoare, efectuînd urm ărirea
penală în cauzele penale de tra ﬁ c și de alte ac țiuni legate de acesta;

88 Drept material
b) asigur ă, la cerere, protec ția ﬁ zică a victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane pe perioada
procesului penal, îi acord ă altă protecție și asistență actelor norma ti ve în domeniu.
2) Ministerul Afacerilor Interne, prin organele sale specializate în prevenirea și com-
baterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, desf ășoară acti vități operati ve de inves ti gație,
de urmărire penal ă, de cooperare interna țională, de identi ﬁ care și protecție a vic-
ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, de analiz ă și informație, sti mulează crearea unor
centre zonale de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
3) Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul unor alte ministere și departamente, ela-
borează, administreaz ă și actualizeaz ă baza de date privind fenomenul tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane, cu respectarea con ﬁ dențialității datelor personale ale vic ti melor
acestui tra ﬁ c, în conformitate cu prevederile art.21.
4) Ministerul Afacerilor Interne, în comun cu Procuratura General ă, efectueaz ă studii
în vederea depist ării și înlăturării cauzelor și condițiilor ce favorizeaz ă traﬁ cul de
ﬁ ințe umane și publică semestrial în mass-media informa ții stati sti ce și rapoarte
de analiză privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și protecția
victi melor lui.
5) Procuratura General ă, în limitele competen ței, desfășoară acti vități de prevenire
și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în conformitate cu legisla ția în vigoare,
coordoneaz ă, conduce și exercită urmărirea penal ă în cauze legate de acest tra ﬁ c,
reprezintă învinuirea, în numele statului, în instan ță de judecat ă, supravegheaz ă
respectarea drepturilor omului, inclusiv ale vic ti melor tra ﬁ cului, întreprinde alte
măsuri necesare în domeniu. În cadrul Procuraturii Generale se creeaz ă o subdivi-
ziune specializat ă în prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
6) Serviciul de Informa ții și Securitate și organele lui teritoriale desf ășoară acti vități de
prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane prin intermediul depist ării legă-
turilor organiza țiilor interna ționale și ale grupurilor criminale organizate cu tra ﬁ canții
de ﬁ ințe umane, prin alte ac ti vități desfășurate în limitele competen ței sale.
7) Pe lîng ă Procurorul General, se va crea un consiliu coordonator al organelor de
drept cu atribu ții în domeniul combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
8) Organele de drept prezint ă anual, nu mai tî rziu de 10 ianuarie, Consiliului coordo-
nator de pe lîng ă Procurorul General rapoarte despre respectarea în țară a legis-
lației privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, iar Procurorul
General prezint ă, pînă la 20 ianuarie, rapoartele respec ti ve Comitetului na țional.
În vederea consolid ării și coordon ării eforturilor organelor de drept în combaterea
fenomenului în cauz ă, la 22 iunie 2007, pe lîng ă Procurorul General a fost cons ti tuit Con-
siliul coordonator de combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane (în a c ărui componen ță intră
Procurorul General, Ministrul Jus ti ției, Ministrul Afacerilor Interne, directorul Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, directorul Serviciului de Informa ții
și Securitate, directorul general al Serviciului Gr ăniceri, directorul general al Serviciului
Vamal și directorul Centrului pentru Combaterea Tra ﬁ cului de Persoane al MAI).
În conformitate cu art.8 al Legii cu privire la prevenirea și combaterea tra ﬁ cu-
lui de ﬁ ințe umane , coordonarea ac ti vității de prevenire și combatere a tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane, de cooperare a autorit ăților administra ției publice cu organiza ții

89 Partea I
internaționale, organiza ții neguvernamentale, cu alte ins ti tuții și cu reprezentan ți ai
societății civile se realizeaz ă de către Comitetul na țional pentru combaterea tra ﬁ cu-
lui de ﬁ ințe umane.
Comitetul na țional este un organ consulta ti v al Guvernului. Componen ța nominal ă
a Comitetului na țional și Regulamentul lui se aprob ă prin hotărîre de Guvern. Proce-
dura de numire și revocare a membrilor Comitetului na țional este reglementat ă de
Regulamentul Comitetului na țional. Comitetul na țional are urm ătoarele func ții:
− înainteaz ă Guvernului propuneri privind principiile poli ti cii de stat în domeniul
prevenirii și combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și recomand ări orientate spre
perfecționarea ac ti vității de depistare și lichidare a cauzelor și condițiilor care
contribuie la apari ția tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și la realizarea ac ti vităților de
traﬁ c de ﬁ ințe umane;
− monitorizeaz ă realizarea ac țiunilor prev ăzute în Planul na țional de prevenire
și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane pe anii 2008-2009 (în con ti nuare –
Planul na țional) și a prevederilor legisla ției privind prevenirea și combaterea
traﬁ cului de ﬁ ințe umane de c ătre organiza țiile și insti tuțiile de stat;
− colecteaz ă și analizeaz ă informația despre propor țiile, starea și tendințele tra ﬁ –
cului de ﬁ ințe umane la nivel na țional;
− elaboreaz ă propuneri de perfec ționare a legisla ției în domeniul prevenirii și
combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și protecției victi melor acestui tra ﬁ c;
− organizeaz ă campanii de familiarizare a popula ției cu problemele ce țin de tra-
ﬁ cul de ﬁ ințe umane și pericolul social al acestui fenomen;
− coordoneaz ă acti vitatea comisiilor teritoriale și a insti tuțiilor specializate pri-
vitor la realizarea ac țiunilor din Planul na țional, precum și a altor ac țiuni de
prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− evalueaz ă și monitorizeaz ă, periodic, procesul de realizare a Planului na țional și
aduce rezultatele ob ținute la cuno ști nță Guvernului și societății civile.
În vederea ajust ării și racordării cadrului norma ti v național la prevederile Conven ției
Consiliului Europei cu privire la lupta contra tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, adoptate la 3 mai
2005 la Strasbourg, au fost create comisiile teritoriale pentru combaterea tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane.
Comisia teritorial ă este un organ consulta ti v, care are ca sarcin ă consolidarea efor-
turilor organelor înves ti te cu atribu ții în domeniul combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
din unitățile administra ti v-teritoriale, precum și stabilirea unor obiec ti ve și măsuri co-
ordonate în vederea prevenirii și combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
În vederea realiz ării sarcinilor sale, Comisia teritorial ă exercită următoarele atribu ții:
a) organizeaz ă campanii de informare, seminare și întruniri în ora șele și satele din
unitatea administra ti v-teritorial ă, în scopul inform ării popula ției despre conse-
cințele migrației ilegale și ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
b) coordoneaz ă acti vitatea de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane,
de protec ție și asistență a victi melor tra ﬁ cului;
c) colaboreaz ă cu autorit ățile publice locale, organele de drept, organiza țiile ne-
guvernamentale și reprezentan ții organiza țiilor societ ății civile, în scopul acor-

90 Drept material
dării protecției și asistenței victi melor tra ﬁ cului, în mod special cu reprezentan-
ța Organiza ției Interna ționale pentru Migra ție cu sediul la Chi șinău;
d) realizeaz ă la nivel local ac ti vități de prevenire a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, inclu-
siv de copii, execut ă acțiunile stabilite în Planul na țional de prevenire și comba-
tere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și în legisla ția relevant ă;
e) monitorizeaz ă și evalueaz ă periodic ac ti vitățile de prevenire și combatere a tra-
ﬁ cului de ﬁ ințe umane, realizate de organele statale în teritoriu, informeaz ă
autoritățile respec ti ve, Comitetul na țional și înainteaz ă propuneri pentru e ﬁ ci-
enti zarea acestor ac ti vități;
f) acord ă asistență informațională, organizatoric ă și practi că organelor de stat im-
plicate în prevenirea și combaterea migra ției ilegale și traﬁ cului de ﬁ ințe umane;
g) colaboreaz ă cu comisiile similare din alte unit ăți teritorial-administra ti ve;
h) implementeaz ă programe de instruire privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cu-
lui de ﬁ ințe umane pentru persoanele din grupurile vulnerabile și pentru func-
ționarii antrena ți în aceste ac ti vități;
i) acord ă asistență la elaborarea programelor de cercetare, analiz ă și colectare a
datelor sta ti sti ce privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane;
j) întocme ște rapoarte semestriale și anuale, note informa ti ve privind ac ti vitatea
comisiei teritoriale, prezen tî ndu-le Comitetului na țional.
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
− de ﬁ niția metodelor de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− metodele de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− organele de drept abilitate cu func ții de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane.
Sarcini didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− determina metodele de prevenire a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− compara metodele de prevenire primar ă, secundar ă și terțiară;
− stabili competen țele organelor de drept în procesul de prevenire și combatere
a traﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
− analiza e ﬁ ciența metodelor de prevenire aplicate în Republica Moldova;
− elabora un plan de prevenire a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane adaptat la situa ția din
Republica Moldova,
− determina importan ța societății civile în procesul de prevenire și combatere a
traﬁ cului de ﬁ ințe umane.

91 Partea I
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Rolul organiza țiilor interna ționale în
procesul de prevenire și combatere
a traﬁ cului de ﬁ ințe umaneReferate
Rezumateprezentarea referatelor−
parti ciparea la mese rotunde −
C. Acti vități de evaluare
Tema 1 . Stabilirea organelor abilitate cu func ții de prevenire și combatere a tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane în Republica Moldova
Tema 2. Descrierea metodelor de prevenire primar ă, secundar ă și terțiară aplicabile în
Republica Moldova
Tema 3. Elaborarea unui plan de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în
Republica Moldova
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte interna ționale
1. Protocolul pentru prevenirea, suprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de persoane, adi țional
Convenției ONU împotriva criminalit ății transna ționale organizate (Protocolul de la Paler-
mo, 2000) // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35. – Chi șinău, 2006, p.399.
Acte naționale
1. Hotărîre privind aprobarea Concep ției politi cii migraționale a Republicii Moldova // Moni-
torul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2002, nr.146-148/1140.
1. Hotărîrea cu privire la aprobarea componen ței nominale a Comitetului na țional pentru
combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, Regulamentului Comitetului na țional și Planului na-
țional de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane pe anii 2008-2009 // Monitorul
Oﬁ cial al Republicii Moldova, 2008, nr.69-71/453.
2. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului-cadru al comisiilor teritoriale pentru comba-
terea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, nr.234 din 29.02.2008 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii
Moldova, 2008, nr.47-48/298.
Literatura recomandat ă
1. Furdui S. Aspecte privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de persoane în Republica Mol-
dova // Legea și Viața, 2007, nr.6.
2. Mateu ț Gh., Petrescu V.E., Ștefăroi N. și al. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane. Infractor. Vic ti mă. In-
fracțiune. – Iași, 2005.
3. Mămăligă I. Instrumentele juridice interna ționale – mijloc de combatere a tra ﬁ cului cu ﬁ ințe
umane // Legea și Viața, 2005, nr.11.
4. Moraru V., Negru O. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane // Revista Na țională de Drept , 2005, nr.10.
5. Prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Asisten ța juridică și socială a victi melor
traﬁ cului . Rezultatele Centrului pentru Prevenirea Tra ﬁ cului de Femei 2003-2006.
6. Standard regional pentru instruirea judec ătorilor și procurorilor din ESE în domeniul comba-
terii tra ﬁ cului de persoane: Manual de instruire , CDIPM.
7. Stepaniuc V. Traﬁ cul de ﬁ ințe umane poate ﬁ prevenit prin ac țiuni de con ști enti zare public ă
și educație // Buleti n informa ti v al Guvernului Republicii Moldova, 2008, nr.8.

92 Drept material

93 Partea II
Partea II
DREPT PROCESUAL
AUTOR:
Igor DOLEA,
doctor habilitat în drept,
conferențiar universitar la
Facultatea de Drept a USM

94 Drept procesual
Tema 7. ASPECTE PROCESUALE ÎN DEPISTAREA TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE.
GENERALIT ĂȚI
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să deﬁ nească sarcinile inves ti gării infracțiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să identi ﬁ ce trăsăturile speci ﬁ ce ale obliga țiilor poziti ve ale statului în domeniul
combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să relateze despre importan ța metodelor de inves ti gare a cazurilor de tra ﬁ c de
ﬁ ințe umane;
− să diferențieze metodele pro-ac ti vă și re-acti vă de investi gare a cazurilor;
− să relateze importan ța plani ﬁ cării acti vității procesuale;
− să cunoască competen țele subiec ților procesuali și extraprocesuali în domeniul
combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să compare legisla ția națională și internațională în domeniul combaterii tra ﬁ cu-
lui de ﬁ ințe umane;
− să identi ﬁ ce sarcinile urm ăririi penale în infrac țiunile de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să plani ﬁ ce acțiunile procesuale ce urmeaz ă a ﬁ efectuate în urm ărirea infrac ți-
unilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să esti meze posibilitatea aplic ării directe a unor standarde interna ționale în
combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să diferențieze rolul procurorului, al o ﬁ țerului de urm ărire penal ă și al oﬁ țerilor
operati vi în inves ti garea cazurilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să speci ﬁ ce parti cularitățile judecării cauzelor penale de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− să plani ﬁ ce acțiunile procesuale într-un eventual dosar penal.
II. Repere de con ținut
2.1. Pericolul generat de infrac țiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane necesit ă o reacție
promptă, rapidă și profesionist ă din partea organelor de drept a tî t pe plan intern, cît și
internațional.
Traﬁ canții sînt persoane care cunosc su ﬁ cient legile, sînt abili și buni psihologi. Ei
acti vează la scară internațională, deseori folosind cele mai performante tehnologii și
tehnici de comunicare și spălare a banilor. Aceste performan țe contribuie la e ﬁ cienti –
zarea acti vității criminale.
Convenția împotriva criminalit ății transna ționale organizate cheam ă statele să op-
ti mizeze e ﬁ cacitatea m ăsurilor de descoperire și de reprimare a infrac țiunilor trans-
naționale, ținînd seama de necesitatea de a exercita, în modul cuvenit, un efect de
descurajare în ceea ce prive ște săvîrșirea lor.
Fiecare stat este chemat s ă ia măsurile corespunz ătoare conform dreptului s ău in-
tern și ținînd seama de dreptul la ap ărare, pentru a face în a șa fel încît condi țiile cărora
le sînt subordonate deciziile de punere în libertate în a șteptarea judec ății sau a proce-
durii de apel s ă asigure prezen ța apărătorului în ti mpul procedurii penale. Instan țele
judecătorești trebuie s ă țină seama de gravitatea infrac țiunilor prev ăzute de Conven ție

95 Partea II
atunci cînd examineaz ă eventualitatea unei liber ări anti cipate sau condi ționate de per-
soane recunoscute ca vinovate de s ăvîrșirea lor.
Potrivit art.12 al Conven ției, statele adopt ă, în măsura posibilit ăților, în cadrul siste-
melor lor juridice na ționale, m ăsurile necesare pentru a permite con ﬁ scarea:
a) produsului infrac țiunii provenit din infrac țiune sau a bunurilor a c ăror valoare
corespunde celei a produsului;
b) bunurilor, materialelor și a altor instrumente folosite sau des ti nate a ﬁ folosite
pentru săvârșirea infrac țiunii.
Statele sînt chemate s ă adopte m ăsurile necesare pentru a permite iden ti ﬁ carea,
localizarea, blocarea sau sechestrarea produsului infrac țiunii, ﬁ e a bunurilor folosite la
comiterea infrac țiunii; să coopereze în scopul con ﬁ scării produselor și bunurilor prin
transmiterea cererii autorit ăților competente în vederea pronun țării unei decizii de
conﬁ scare și, în cazul în care aceasta intervine, s ă ﬁ e executat ă.
În scopul cooper ării în combaterea criminalit ății transnaționale, statele pot încheia tra-
tate sau acorduri bilaterale, pot lua m ăsurile necesare pentru a permite s ă se recurg ă în
mod corespunz ător la livrările supravegheate și, cînd consider ă potrivit, la alte tehnici
de anchete speciale, precum supravegherea electronic ă sau alte forme de supraveghe-
re și operațiunile de in ﬁ ltrare, de c ătre autorit ățile sale competente pe teritoriul s ău în
vederea combaterii e ﬁ ciente a criminalit ății organizate.
Statele sînt încurajate s ă încheie, dac ă este necesar, acorduri sau aranjamente bila-
terale sau mul ti laterale corespunz ătoare pentru recurgerea la tehnici de anchete spe-
ciale în cadrul cooper ării interna ționale. Aceste acorduri sau aranjamente sînt încheia-
te și aplicate cu respectarea deplin ă a principiului egalit ății suverane a statelor și sînt
puse în aplicare cu respectarea strict ă a dispozi țiilor pe care le con țin deciziile de a se
recurge la tehnici de anchete speciale la nivel interna țional, ﬁ ind luate de la caz la caz,
și pot, dacă este necesar, s ă țină seama de în țelegeri și aranjamente ﬁ nanciare în ceea
ce privește exercitarea competen ței lor.
Livrările supravegheate la care s-a hot ărît să se recurg ă la nivel interna țional pot
include, cu consim țămîntul statelor respec ti ve, metode de interceptare a m ărfurilor și
de autorizare a urm ăririi lor.
Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sta-
bilește că ﬁ ecare Parte va adopta acele m ăsuri legisla ti ve sau alte m ăsuri necesare pen-
tru stabilirea jurisdic ției sale asupra infrac țiunilor stabilite în conformitate cu aceast ă
Convenție. Cînd infrac țiunea este comis ă pe teritoriul s ău, sau la bordul unei nave, sau
de către unul dintre cet ățenii săi, sau de c ătre un apatrid care are re ședința pe teritoriul
său, dacă infracțiunea este pedepsit ă conform dreptului penal aplicabil acolo unde a
fost comis ă sau dacă infracțiunea este comis ă în afara jurisdic ției teritoriale a oric ărui
stat sau împotriva unuia dintre cet ățeni săi.
2.2. În Republica Moldova, tra ﬁ canții, în cele mai dese cazuri, recruteaz ă victi mele
prin înșelăciune, sub pretextul angaj ării în cîmpul muncii peste hotare. De regul ă, victi –
mele sînt vîndute re țelelor criminale din alte țări. În asemenea circumstan țe, făptuitorii
se apropie rar de etapa de exploatare a vic ti mei, cu toate c ă la aceast ă etapă sînt cele

96 Drept procesual
mai mari oportunit ăți de inves ti gare pro-ac ti vă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Totu și, în
cazul în care vic ti mele sînt deschise s ă depună mărturii, organele de drept dispun de
posibilități potențiale în vederea inves ti gării reușite a cazului, reu șită ce derivă din cîști –
garea încrederii și crearea condi țiilor în care vic ti mele ar ﬁ pregăti te să depună mărturii
în fața traﬁ canților.
Identi ﬁ carea metodei de inves ti gare a cazurilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane este direct
dependent ă de riscurile la care sînt supuse vic ti mele infrac țiunilor. În acest aspect, o
obligație stringent ă a organelor de urm ărire penal ă este evaluarea riscurilor care pot
periclita securitatea și bunăstarea ﬁ zică a victi melor, a persoanelor apropiate acestora,
a altor persoane care acord ă asistență victi melor. Pot ap ărea riscuri pentru vic ti me în
urma unor ac țiuni ale organelor de urm ărire ca o reac ție a infractorilor. În asemenea
situații interven ția rapidă este o măsură stringent ă.
Investi garea tra ﬁ cului de persoane este marcat ă de doi factori de importan ță majo-
ră, ambii dep ășind practi ca obișnuită de investi gare a infrac țiunilor.
În primul rînd, vic ti mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, de regul ă, nu sînt dispuse s ă
depună plîngeri sau m ărturii. Fapt ce nu se încadreaz ă în experien ța coti diană, conform
căreia, atunci cînd se comite o infrac țiune, victi ma coopereaz ă cu organele de drept.
În al doilea rînd, prac ti ca urmăririi penale a constatat c ă traﬁ cul de ﬁ ințe umane, ca
orice altă formă de crimă organizat ă, poartă un caracter complex și se consum ă printr-
un lanț de infracțiuni. Avînd și un caracter transfrontalier, tra ﬁ cul de persoane, în mare
parte, are loc în mai multe țări.
Investi garea cazurilor de tra ﬁ c de persoane poate ﬁ efectuat ă folosindu-se trei
metode principale: investi garea re-ac ti vă, bazată pe declara țiile victi mei; investi garea
pro-acti vă, bazată pe informa țiile acti vității operati ve de inves ti gație și investi garea de
subminare , bazată pe acțiunile de preîn tî mpinare a fenomenului.
În cazurile în care vic ti mele tra ﬁ cului fac declara ții despre infrac țiune (metoda re-
acti vă), procurorii și oﬁ țerii de urm ărire penal ă vor putea:
a) interveni imediat împotriva tra ﬁ canților cu scopul protec ției victi mei sau pen-
tru a preveni cazurile cînd alte poten țiale victi me pot ﬁ inﬂ uențate de ace ști a
sau pentru a asigura probele care, în caz contrar, pot ﬁ pierdute;
b) uti liza declara ția victi mei pentru dezvoltarea și desfășurarea de urgen ță a mă-
surilor de iden ti ﬁ care a tra ﬁ canților, a altor vic ti me ale tra ﬁ cului și martori ai
acestuia.
Metoda pro-ac ti vă de investi gare este u ti lizată de organele de urm ărire penal ă, ca
regulă, în cazurile în care vic ti ma tra ﬁ cului nu accept ă să colaboreze cu organele de
drept și nu declar ă împotriva tra ﬁ cantului. Prac ti ca a demonstrat c ă victi mele tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane, mai ales în cazul exploat ării sexuale, nu doresc, din cauza fricii, s ă co-
opereze cu organele de drept și nu denun ță traﬁ canții, de aceea organele de urm ărire
penală, în toate aceste cazuri, trebuie s ă foloseasc ă metoda pro-ac ti vă de investi gare.
Cu toate acestea, organele de drept trebuie s ă întreprind ă și pe parcursul inves ti gațiilor
pro-acti ve măsuri de colaborare cu vic ti mele tra ﬁ cului cu scopul ca, ulterior, s ă conso-
lideze probele ob ținute, ținînd cont c ă declarațiile victi mei sînt probe de o concluden ță
deosebită în procesul penal, indiferent de metoda de inves ti gare uti lizată.

97 Partea II
Investi garea pro-ac ti vă este bazat ă în mare parte pe administrarea de probe despre
infractor și crima săvîrșită de el prin:
− supravegherea tehnic ă și de către persoane speciale;
− misiuni sub acoperire și tehnici standard de inves ti gare;
− desfășurarea paralel ă a investi gațiilor ﬁ nanciare;
− alte acti vități operati ve de inves ti gație.
2.3. Efectuarea unei urm ăriri eﬁ ciente în cazurile de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane con-
sti tuie o obliga ție poziti vă a statului. Aceast ă obligație derivă din art.23 CPP RM, dar, în
special în cazul tra ﬁ cului, din art.4 al Conven ției, care interzice sclavia și munca for țată.
Eﬁ ciența urmăririi penale în acest aspect trebuie s ă îndeplineasc ă cîteva condi ții.
În primul rînd, persoanele responsabile de urm ărire trebuie s ă ﬁ e independente.
În cauzele Nachova v. Bulgaria (hotărîrea din 6 iulie 2005), Barbu Anghelescu v. Româ-
nia (hotărîrea din 5 octombrie 2004), Bursuc v. România (hotărîrea din 10 octombrie
2004), Curtea a ar ătat că independen ța persoanelor care efectueaz ă urmărirea penal ă
presupune nu doar lipsa oric ărei legături ierarhice sau ins ti tuționale, dar, de asemenea,
și o independen ță practi că. Procedura na țională asigură independen ța procurorului la
conducerea urm ăririi penale în raport cu alte autorit ăți. În acest aspect, este necesar
de a asigura o interac țiune e ﬁ cientă între procuror și oﬁ țerii de urm ărire penal ă și între
procuror și procurorul ierarhic superior, inclusiv la darea indica țiilor cu privire la efectu-
area acțiunilor de urm ărire penal ă și a măsurilor opera ti ve de inves ti gații (art.52 alin.(1)
pct.14) CPP RM, ﬁ e cînd le efectueaz ă personal (art.52 alin.(1) pct.17) CPP RM ș.a.
În al doilea rînd urm ărirea trebuie s ă ﬁ e prompt ă, rapidă și profundă. Este necesar a
menționa că exigențele Conven ției impun autorit ăților de a respecta normele europene.
În cauza Mc-Cann v. Regatul Unit (hotărîrea din 27 septembrie 1995) privind moar-
tea unei persoane, Curtea a stabilit unele obliga ții ale statului de a asigura o anchet ă
serioasă și aprofundat ă. În cauza Ergi v. Turcia (hotărîrea din 19 februarie 1998) Curtea
impune desf ășurarea unei anchete în toate situa țiile, inclusiv cînd moartea a fost pro-
vocată de către orice persoan ă, nu doar de c ătre agenții statului, cum a fost în cauza
Mc-Cann. Într-o hot ărîre mai recent ă (Blumberga v. Lituania , hotărîrea din 14 octom-
brie 2008) Curtea s-a pronun țat asupra obliga ției statului de a efectua o urm ărire e ﬁ –
cientă în cazul unei ingerin țe de natur ă penală a unui ter ț în dreptul de proprietate al
altei persoane.
În al treilea rînd, urm ărirea trebuie s ă conducă la identi ﬁ carea și la pedepsirea per-
soanelor responsabile. Autorit ățile sînt obligate s ă ia toate m ăsurile care pot ﬁ în mod
rezonabil accesibil pentru a administra toate probele posibile. În cauzele Mv. Keit v.
Regatul Unit (hotărîrea din 4 mai 2001) și Nachova v. Bulgaria , Curtea a men ționat că
publicul trebuie s ă aibă un drept de supraveghere su ﬁ cient asupra urm ăririi sau asupra
concluziilor, în a șa fel încît s ă poată pune în cauz ă responsabilitatea a tî t în practi că, cît și
în teorie, men ținerea încrederii publicului în respectarea de c ătre autorit ăți a suprema-
ției dreptului și prevenirea oric ărei aparen țe de complicitate sau de toleran ță cu privire
la actele ilegale. În acest aspect, drepturile vic ti mei de a lua cuno ști nță cu desfășurarea
urmăririi și cu materialele cauzei, subiect care va ﬁ analizat în alte compar ti mente ale

98 Drept procesual
lucrării, consti tuie un drept semni ﬁ cati v. În orice situa ție se impune asocierea persoa-
nelor apropiate vic ti mei la desf ășurarea procedurilor spre a li se asigura ap ărarea in-
tereselor lor legi ti me. Lipsa de transparen ță și de efecti vitate a unei anchete este de
natură să împiedice disiparea b ănuielilor și urmărilor privitoare la obiec ti vitatea unei
urmăriri. Curtea examineaz ă întotdeauna ti pul și natura m ăsurilor decise de autori-
tăți pentru a constata circumstan țele faptelor. Ab ținerea de la efectuarea unei urm ăriri
eﬁ ciente, în sensul art.3 al Conven ției, a cons ti tuit moti v de condamnare a Republicii
Moldova la Curtea European ă. În cauza Corsacov v. Moldova (hotărîrea din 4 aprilie
2006), care nu are referin țe la victi mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, dar este important ă
în aspect de obliga ții poziti ve ale statului, Curtea a reamin ti t că, atunci cînd o persoan ă
face a ﬁ rmații credibile în sus ținerea faptului c ă a fost supus ă unor tratamente contrare
art.3 al Conven ției, se impune efectuarea unor inves ti gații oﬁ ciale efec ti ve; în caz con-
trar, interzicerea torturii, a tratamentelor inumane ori degradante ar ﬁ ineﬁ cientă și ar
permite abuzuri. În cauza dat ă, Curtea a re ținut că investi gația a durat mai mult de 3 ani,
perioadă în care a fost încetat ă și redeschis ă de cel pu țin 12 ori. Toate ordonan țele, prin
care au fost respinse plîngerile, au avut aceea și concluzie – singura cauz ă a leziunilor
corporale a fost lovirea cu capul de p ămînt atunci cînd f ăptuitorul a fost trîn ti t jos de
polițiști pentru a ﬁ deposedat de cu țit.
În cauza Boicenco v. Moldova (hotărîrea din 11 iulie 2006), Curtea a reiterat c ă,
pentru a efectua o inves ti gație eﬁ cientă, este necesar ca persoanele competente de a
o realiza s ă ﬁ e independente de persoanele implicate în evenimentele supuse inves ti –
gării. Curtea a subliniat c ă independen ța procurorului care a condus urm ărirea penal ă
este îndoielnic ă. Procurorul nu a întreprins nici o m ăsură în vederea desf ășurării inves-
ti gației în urma primirii plîngerii de la avocatul reclamantului.
În cauza Pruneanu v. Moldova (hotărîrea din 16 ianuarie 2007), Curtea a reamin ti t
că, atunci cînd o persoan ă face a ﬁ rmații credibile în sus ținerea faptului c ă a fost supus ă
unor tratamente contrare art.3 al Conven ției, se impune efectuarea unor inves ti gații
oﬁ ciale. Inves ti garea acuza țiilor grave de maltratare trebuie s ă ﬁ e complet ă, autorită-
țile nu trebuie s ă se bazeze pe concluzii pripite sau nefondate la încetarea inves ti gației
sau la luarea deciziilor.
În cauza Colibaba v. Moldova (hotărîrea din 23 octombrie 2007), Curtea a constatat
o serie de de ﬁ ciențe în ancheta autorit ăților naționale. În primul rînd, cererea adresa-
tă procurorului privind efectuarea unei examin ări medicale independente în prezen ța
rudelor sale a fost respins ă fără moti ve plauzibile. În al doilea rînd, instan ța judecăto-
rească care a examinat plîngerea împotriva rezolu ției procurorului a neglijat sus ținerile
reclamantului precum c ă nu i s-a permis s ă ﬁ e supus unui examen medical indepen-
dent. În cauza Stepuleac v. Moldova (hotărîrea din 6 noiembrie 2007), reclamantul s-a
plîns de in ti midare în Procuratura General ă, însă nu a primit nici un r ăspuns.
2.4. Intervenția rapidă în cazul cînd sînt indice temeinice c ă a fost comis ă o infrac-
țiune de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, este necesar ă în scopul de a salva vic ti mele, ﬁ e de a
preveni vic ti mizarea altor persoane, ori de a ob ține probe care pot ﬁ distruse în cazul
tergiversării interven ției.

99 Partea II
Uti lizarea datelor opera ti ve de inves ti gații la etapele incipiente ale procesului per-
mit determinarea strategiei de efectuare a urm ăririi penale și ajustarea metodelor de
investi gație la circumstan țele reale ale faptei.
În situațiile care sînt impuse de circumstan țele cauzei necesit ă a ﬁ efectuate per-
cheziții sau alte ac țiuni procesuale f ără autorizația judecătorului de instruc ție, în condi-
țiile legii, cu indicarea mo ti velor în ordonan țele acțiunilor procesuale respec ti ve.
În aceleași condiții se efectueaz ă și reținerea persoanelor b ănuite, indiferent de
rolul acestora în infrac țiune. De regul ă, persoanele implicate în calitate de organizatori
ai tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane întreprind m ăsuri de a distruge probele, inclusiv de a as-
cunde rolul lor în infrac țiune la etapele incipiente.
În asemenea categorii de infrac țiuni există pericolul de a iden ti ﬁ ca agentul sub aco-
perire în momentul primelor interven ții, ﬁ e de a supune vic ti ma riscului avansat. Din
aceste mo ti ve, se solicit ă elaborarea unui plan opera ti v de efectuare a re ținerii, care
poate ﬁ modi ﬁ cat în func ție de circumstan țele reale. Termenele în care se efectueaz ă
reținerile trebuie s ă permită obținerea probelor suplimentare.
Există diferite modalit ăți de investi gare a cazurilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane în func-
ție de condi țiile stabilite. În unele infrac țiuni, inves ti gația se efectueaz ă fără atragerea
victi melor în ac ti vitatea procesual ă, în situația cînd acestea nu pot s ă depună declarații
împotriva tra ﬁ canților prin intermediul datelor opera ti ve obținute din cadrul ac ti vită-
ții agenților sub acoperire, al înregistr ărilor, al altor m ăsuri opera ti ve autorizate sau
acțiuni procesuale. Totu și, în asemenea situa ții este necesar de a întreprinde toate
măsurile pentru a ob ține acordul vic ti mei. Din aceste considerente, Curtea European ă
a Drepturilor Omului a ar ătat că obligația unui stat contractant de a asigura garan ția
dreptului la via ță (art.2 al Conven ției) depășește însăși îndatorirea primordial ă de a-i
asigura e ﬁ ciența, printre altele, prin adoptarea unei legisla ții penale concrete, care s ă
prevină ati ngerile aduse persoanei, con ținînd și un mecanism de aplicare a ei, conceput
spre a urm ări și pedepsi eventualele a ti ngeri. În anumite circumstan țe, bine de ﬁ nite,
art.2 al Conven ției Europene a Drepturilor Omului poate impune autorit ăților naționa-
le obligația poziti vă de a lua în mod preven ti v măsuri pentru protec ția persoanei, dac ă
sînt temeiuri de a constata c ă viața acesteia este în pericol.
Informația operati vă din țara de des ti nație privind ti pul de servicii, pe care le pro-
pun tra ﬁ canții, poate ﬁ uti lă pentru organele de drept din Republica Moldova în scopul
identi ﬁ cării rețelei. De asemenea, în cadrul racol ării pot ﬁ uti lizate sursele de reclam ă
privind angajarea persoanelor. O deosebit ă importan ță au inves ti gațiile comune ale
organelor diferitelor țări.
De regulă, traﬁ canții se simt într-o mai mare siguran ță în țările de origine decît în
cele de des ti nație. Acțiunile comune și coordonarea comun ă a organelor respec ti ve eﬁ –
cienti zează identi ﬁ carea tra ﬁ canților. De regul ă, în țara de des ti nație pot ﬁ administrate
probe concludente și suﬁ ciente. Aceasta, îns ă, nu înseamn ă că urmărirea se va efectua
neapărat în aceea și jurisdicție. Organele de urm ărire pot efectua ac țiuni comune de
pornire a urm ăririi și acțiunilor procesuale în una din țări.
Pînă la efectuarea ac țiunilor comune este necesar ă respectarea unor reguli. În pri-
mul rînd, organul care efectueaz ă urmărirea propriu-zis ă trebuie s ă identi ﬁ ce organul

100 Drept procesual
competent în statul respec ti v, fără a pune în pericol opera țiunea sau vic ti mele tra ﬁ cu-
lui; organul cu care se colaboreaz ă trebuie s ă dispună de poten țialul necesar pentru
efectuarea inves ti gațiilor. În al doilea rînd, este necesar a se constata dac ă există în
țările respec ti ve acte norma ti ve sau acorduri de colaborare în materie de asisten ță
juridică internațională. În al treilea rînd, organele trebuie s ă accepte o strategie unic ă
de colaborare, elabor ări tacti ce și operațiuni comune, luînd în considera ție faptul c ă
în țările cooperante sînt diferite și regulile de efectuare a unor opera țiuni comune,
cum ar ﬁ :
− identi tatea și acti vitățile persoanelor b ănuite de implicare în aceste infrac țiuni,
locul unde se a ﬂ ă ele sau locul unde se a ﬂ ă alte persoane în cauz ă;
− circulația produsului infrac țiunii sau a bunurilor provenind din s ăvîrșirea de in-
fracțiuni;
− circulația bunurilor, a materialelor sau a altor instrumente folosite ori des ti nate
a ﬁ folosite la s ăvîrșirea acestor infrac țiuni;
− transmiterea, cînd este cazul, a pieselor și canti tăților de substan țe necesare în
scopurile analizei sau anchetei;
− facilitarea unei coordon ări eﬁ ciente între autorit ățile, organismele și serviciile
competente și favorizarea schimbului de personal și de exper ți, inclusiv, sub re-
zerva existen ței de acorduri sau de aranjamente bilaterale, u ti lizarea agen ților;
− schimbul de informa ții privind mijloacele și procedeele speci ﬁ ce folosite de gru-
purile infrac ționale organizate, inclusiv, dac ă este cazul, în leg ătură cu mijloacele
de transport, precum și asupra folosirii de iden ti tăți false, de documente modi ﬁ –
cate sau falsi ﬁ cate sau a altor mijloace de ascundere a ac ti vităților lor;
− schimbul de informa ții și coordonarea m ăsurilor administra ti ve și a altora luate,
după cum se decide, pentru a descoperi cît mai repede infrac țiunile.
În Republica Moldova ac țiunile opera ti ve sînt determinate de conduc ătorii organe-
lor care efectueaz ă măsurile opera ti ve de inves ti gații (art.8 al Legii privind ac ti vitatea
operati vă de investi gații). Schimbul de informa ții operati ve poate avea loc în m ăsura în
care aceasta se admite de legisla țiile interne.
2.5. În scopul combaterii infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, în Republica Mol-
dova a fost prev ăzută aplicarea unor m ăsuri extraprocesuale. Acest fapt a condi ționat
atragerea în prevenirea și combaterea acestui fenomen, pe lîng ă subiecții procesului
penal, a mai multor subiec ți, cu o competen ță extraprocesual ă.
Procuratura General ă – pe lîngă competen ța general ă procesual-penal ă, determi-
nată de art.51-53 și 270 CPP RM, dispune de anumite atribu ții în domeniul combaterii
traﬁ cului de ﬁ ințe umane. În conformitate cu Legea privind prevenirea și combaterea
traﬁ cului de ﬁ ințe umane , pe lîngă Procurorul General func ționează un consiliu coor-
donator al organelor de drept cu atribu ții în domeniul combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane. Organele de drept prezint ă anual consiliului men ționat rapoarte despre res-
pectarea în țară a legislației privind problema tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. La rîndul s ău,
Procurorul General prezint ă rapoartele respec ti ve Comitetului Na țional pentru comba-
terea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.

101 Partea II
De asemenea, Procuratura General ă desfășoară acti vități de prevenire și comba-
tere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în conformitate cu legisla ția în vigoare, coordoneaz ă,
conduce și exercită urmărirea penal ă în cauze legate de acest tra ﬁ c, reprezint ă învinui-
rea, în numele statului, în instan ță de judecat ă, supravegheaz ă respectarea drepturilor
omului, inclusiv ale vic ti melor tra ﬁ cului, întreprinde alte m ăsuri necesare în domeniu.
În cadrul Procuraturii Generale ac ti vează o subdiviziune specializat ă în prevenirea și
combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Ministerul Afacerilor Interne – competen ța structurilor Ministerului Afacerilor
Interne poate ﬁ structurat ă, convențional, în dou ă direcții:
− Atribuții procesuale: Potrivit art.266 CPP RM, organului de urm ărire penal ă din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne îi revine competen ța de a efectua urm ă-
rirea penal ă în infracțiunile de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane. În acest aspect, atribu țiile
oﬁ țerului de urm ărire penal ă nu se deosebesc pentru asemenea gen de infrac-
țiuni în raport cu urm ărirea altor infrac țiuni. Arti colul 273 CPP RM include în ca-
tegoria organelor de constatare și poliția, atrubuindu-i competen ța de a reține
făptuitorul, de a ridica corpurile delicte, de a solicita informa țiile și documente-
le necesare pentru constatarea infrac țiunii, de a cita persoanele și a obține de
la acestea declara ții, de a evalua prejudiciul, precum și de a efectua alte ac țiuni
care nu sufer ă amînare. Toate ac țiunile procesuale enumerate trebuie s ă ﬁ e
efectuate în conformitate cu dispozi țiile Codului de procedur ă penală.
− Atribuții extraprocesuale: Ministerului Afacerilor Interne îi revin cele mai largi
atribuții în acest domeniu, sarcina ﬁ ind de a: iden ti ﬁ ca, împreun ă cu alte auto-
rități, țările care reprezint ă un risc sporit din punctul de vedere al tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane; întreprinde ac țiunile necesare pentru interzicerea accesului pe
teritoriul Republicii Moldova al cet ățenilor străini și al apatrizilor dac ă dispu-
ne de informa ții veridice c ă acești a sînt tra ﬁ canți de ﬁ ințe umane; elibereaz ă,
în conformitate cu legisla ția în vigoare, adeverin țe de imigrant pe un anumit
termen cet ățenilor străini sau apatrizilor vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne desf ășoară acti vități de pro ﬁ laxie
pentru depistarea și curmarea infrac țiunilor legate de tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane;
asigură protecția ﬁ zică a victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane; elaboreaz ă, ad-
ministreaz ă și actualizeaz ă baza de date privind fenomenul tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane; efectueaz ă studii în vederea depist ării și înlăturării cauzelor și condiți-
ilor ce favorizeaz ă traﬁ cul de ﬁ ințe umane și publică semestrial în mass-media
informații stati sti ce și rapoarte de analiz ă privind prevenirea și combaterea tra-
ﬁ cului de ﬁ ințe umane și protecția victi melor lui.
Potrivit art.8 al Legii privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane,
în șirul subiec ților extraprocesuali se include Comitetul Na țional pentru combaterea
traﬁ cului de ﬁ ințe umane . Fiind un organ consulta ti v al Guvernului, Comitetul are com-
petența de a coordona ac ti vitatea de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe uma-
ne, de a coopera ac ti vitatea autorit ăților administra ției publice cu cea a organiza țiilor
internaționale, cu a organiza țiilor neguvernamentale, cu a altor ins ti tuții și cu repre-
zentanți ai societ ății civile. Atribu țiile Comitetului țin de promovarea poli ti cii de preve-

102 Drept procesual
nire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Potrivit Legii, în localit ăți funcționează
Comisiile teritoriale pentru combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, avînd ca scop co-
ordonarea ac ti vității de prevenire. Comisiile func ționează pe lîngă organele execu ti ve
ale autorit ăților reprezenta ti ve. Comisiile au misiunea de a facilita comunicarea între
diferiți subiecți cu autorit ățile publice locale, organele de drept, ONG-urile ș.a., în acti –
vitatea de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. În acest aspect, comisi-
ile au competen ța de a evalua și monitoriza ac ti vitatea respec ti vă, acordă asistență în
instruire și cercetare. În prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt atrase
mai multe autorit ăți ale administra ției publice cu atribu ții speci ﬁ ce ﬁ ecăreia.
Ministerul Jus ti ției dispune de atribu ții în prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane. În acest sens, prezint ă, o dată la 6 luni, lista organiza țiilor neguvernamen-
tale care prac ti că acti vități legate de prevenirea și combaterea fenomenului de tra ﬁ c,
de acordarea protec ției și asistenței victi melor tra ﬁ cului. Ministerul Jus ti ției, în comun
cu alte autorit ăți ale administra ției publice centrale, elaboreaz ă proiecte de acte nor-
mati ve pentru reglementarea rela țiilor din domeniul prevenirii, combaterii tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane și acordării de protec ție și asistență victi melor.
Serviciul de Informare și Securitate întreprinde ac țiunile necesare pentru inter-
zicerea accesului pe teritoriul Republicii Moldova al cet ățenilor străini și al apatrizilor
dacă dispune de informa ții veridice c ă acești a sînt tra ﬁ canți de ﬁ ințe umane. De ase-
menea, desf ășoară acti vități de prevenire și combatere a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane prin
intermediul depist ării legăturilor organiza țiilor interna ționale și ale grupurilor crimina-
le organizate cu tra ﬁ canții de ﬁ ințe umane, prin alte ac ti vități desfășurate în limitele
competen ței sale.
Serviciul Gr ăniceri are ca sarcin ă prevenirea, depistarea și curmarea tenta ti velor
de trecere a fron ti erei de stat de c ătre tra ﬁ canții de ﬁ ințe umane, precum și de trecere
a fronti erei de stat de c ătre victi mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane cu înc ălcarea legisla ției
în vigoare.
Ministerul Protec ției Sociale, Familiei și Copilului desfășoară acti vități de infor-
mare despre situa ția de pe pia ța forței de munc ă; asigură victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane informa ții și consiliere, acordîndu-le facilit ățile prevăzute de lege pentru per-
soanele marginalizate social.
Ministerul S ănătății elaboreaz ă programe de acordare a asisten ței medicale, inclu-
siv psihiatrice, stabile ște insti tuțiile medicale care vor acorda aceast ă asistență victi me-
lor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Ministerul Educa ției și Tineretului desfășoară, în comun cu celelalte ministere in-
teresate, cu autorit ățile administra ției publice locale și cu organiza țiile neguvernamen-
tale avînd atribu ții în domeniu, programe educa ti ve și de instruire pentru pedagogi,
părinți și copii, pentru grupurile de risc, orientate spre lichidarea cauzelor și condițiilor
care favorizeaz ă traﬁ cul de ﬁ ințe umane, în special de femei și copii.
Ministerul Economiei și Comerțului, în comun cu alte ministere și departamente
interesate, elaboreaz ă și implementeaz ă programe social-economice, orientate spre
înlăturarea cauzelor și condițiilor de ordin economic ce favorizeaz ă migrațiunea ilegal ă,
inclusiv tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane.

103 Partea II
Ministerul Dezvolt ării Informa ționale asigură identi ﬁ carea vic ti melor tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane și elibereaz ă permise de ședere sau, dup ă caz, bule ti ne de iden ti tate vic-
ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane cet ățeni străini sau apatrizi.
Potrivit art.17 al Legii, sînt ins ti tuite Centre de asisten ță și protecție a victi melor
traﬁ cului de ﬁ ințe umane. Centrele sînt ins ti tuții specializate ce ofer ă condiții de ca-
zare și de igienă personal ă, hrană, asistență juridică și socială, psihologic ă și medicală
de urgență, pază și protecție, precum și asistență pentru contactarea rudelor. Centrele
au și competen ța de a elibera documente de iden ti tate provizorii pentru perioada de
cazare a vic ti melor tra ﬁ cului.
Un rol aparte în domeniul prevenirii și combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane îi revi-
ne societății civile . Organiza țiile neguvernamentale au atribu ția de a coopera cu auto-
ritățile administra ției publice și cu organele competente. Organiza țiile neguvernamen-
tale, la rîndul lor, pot crea centre de asisten ță și protecție a victi melor. Ele desf ășoară
acti vități de informare privind acest fenomen, de iden ti ﬁ care a vic ti melor, acordîndu-le
protecție și asistență.
Convenția European ă privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane recomand ă
statelor să încurajeze autorit ățile și oﬁ cialii publici s ă coopereze cu organiza țiile negu-
vernamentale, cu alte organiza ții relevante și cu membrii societ ății civile, în stabilirea
unor parteneriate strategice pentru îndeplinirea obiec ti velor Conven ției.
2.6. În acti vitatea procesual penal ă de urmărire a infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane este important ă plani ﬁ carea acțiunilor procesuale. Plani ﬁ carea se efectueaz ă de
către procuror în comun cu o ﬁ țerul sau o ﬁ țerii de urm ărire penal ă. Planul de ac ti vități
se întocme ște în func ție de obiectul proba țiunii care include circumstan țele prevăzute
în art.96 CPP . Este evident c ă la plani ﬁ carea urm ăririi penale în cauzele de tra ﬁ c de per-
soane, acțiunile procesuale nu pot deriva din ordinea prev ăzută de art.96 CPP . Ac țiunile
planiﬁ cate deriv ă din circumstan țele cauzei concrete în func ție de metoda de inves ti gare
re-acti vă, pro-acti vă sau de subminare. În toate cazurile, printre cele mai urgente m ăsuri
luate trebuie incluse asigurarea protec ției victi melor și reținerea bănuiților. În acest as-
pect, la plani ﬁ carea acțiunilor procesuale este important ă informația operati vă de care
dispune procurorul și oﬁ țerul de urm ărire penal ă. În asemenea situa ții, la plani ﬁ care
poate lua parte și reprezentantul organului opera ti v de inves ti gație. În cazul cînd nu sînt
necesare interven ții urgente, plani ﬁ carea trebuie s ă derive din u ti litatea și eﬁ ciența ac-
țiunilor procesuale pentru descoperirea întregii re țele și administrarea, pe cît posibil ă, a
probelor concludente. În acest aspect, în planul de ac țiuni procesuale se include audierea
victi melor, interceptarea convorbirilor telefonice, inclusiv ale vic ti melor, opera țiuni de
supraveghere, plasarea agen ților sub acoperire. În situa ția în care b ănuiții sînt reținuți, se
efectueaz ă percheziții, audierea b ănuiților, confrunt ări ș.a.
2.7. La investi garea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt aplicate mijloace probatorii, care
în multe situa ții consti tuie o ingerin ță în viața privată. În asemenea situa ții, este nece-
sară respectarea rigorilor determinate de art.5 și 8 ale Conven ției Europene a Drepturi-
lor Omului privind libertatea și siguranța persoanei și inviolabilitatea vie ții private.

104 Drept procesual
Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
stabilește în art.11 c ă ﬁ ecare Parte va proteja via ța privată și identi tatea vic ti melor.
Datele cu caracter personal vor ﬁ înregistrate și uti lizate în condi țiile prevederilor Con-
venției pentru protec ția persoanelor cu privire la procesarea automa ti zată a datelor
cu caracter personal. În special, ﬁ ecare Parte va adopta m ăsuri pentru a se asigura c ă
identi tatea sau elementele care permit iden ti ﬁ carea unui copil vic ti mă a tra ﬁ cului să
nu ﬁ e făcute publice prin mass-media sau prin alte mijloace, în afar ă de circumstan țele
excepționale care s ă permită găsirea membrilor familiei copilului sau s ă asigure bun ă-
starea și protecția acestuia. Cu respectarea art.10 din Conven ția European ă a Drepturi-
lor Omului, a șa cum este interpretat de Curtea European ă a Drepturilor Omului, ﬁ ecare
Parte va avea în vedere adoptarea de m ăsuri pentru a încuraja mass-media s ă apere
viața privată și identi tatea victi melor.
Traﬁ cul de ﬁ ințe umane este o infrac țiune speci ﬁ că care solicit ă tehnici și metode
speciale de inves ti gație. Aceasta se datoreaz ă și faptului c ă în cadrul inves ti gației unor
asemenea categorii de infrac țiuni se întreprind ingerin țe în viața privată a persoanei.
În majoritatea sistemelor de drept tehnicile speciale de inves ti gație trebuie s ă ﬁ e
aprobate de instan ța de judecat ă, deoarece multe dintre aceste tehnici pot cons ti tui
imixti uni grave în drepturile fundamentale ale b ănuiților. Judec ătorii trebuie s ă țină
cont de protocoalele interna ționale de administrare a probelor. Procurorii trebuie s ă
conlucreze cu poli ția pentru a asigura colectarea probelor, as tf el încît ele s ă poată ﬁ
uti lizate în instan ță.
În acest aspect, misiunea procurorului este a tî t de a conduce e ﬁ cient urm ărirea
penală, cît și de a asigura respectarea drepturilor persoanelor implicate în infrac țiune.
Arti colul 52 CPP RM stabile ște atribuția procurorului de a conduce personal și a
controla legalitatea ac țiunilor procesuale efectuate de organul de urm ărire penal ă, de
a decide excluderea din dosar a probelor ob ținute conform pr evederilor art.94 alin.(1)
CPP RM; de a ﬁ xa termenul rezonabil de urm ărire penal ă; de a anula ordonan țele ile-
gale și neîntemeiate etc.
Astf el, administrarea probelor admisibile este o condi ție sine quan non pentru tra-
gerea la r ăspundere penal ă a tra ﬁ canților.
Este lipsit de sens ca în cadrul urm ăririi să se foloseasc ă tacti ci de strîngere a pro-
belor care sînt inadmisibile sau inu ti le. Pe de alt ă parte, procurorul trebuie s ă cunoască
diﬁ cultățile operaționale cu care o ﬁ țerii de urm ărire penal ă și cei opera ti vi se pot con-
frunta pe parcursul ac țiunilor procesuale sau opera ti ve.
Important ă este cooperarea cu alte organe, de exemplu, dac ă s-a căzut de acord cu
serviciul de imigrare și vamă ca acestea s ă permită trecerea mai departe a persoanelor
traﬁ cate. Detaliile planului, parametrii acestuia și acordul trebuie înregistrate și semna-
te de ﬁ ecare func ționar al ins ti tuției respec ti ve.
2.8. Art.26 al Conven ției împotriva criminalit ății transnaționale organizate îndeam-
nă statele întotdeauna s ă coopereze cu infractorii. În special, s ă ia măsuri corespun-
zătoare pentru a încuraja persoanele care par ti cipă sau au par ti cipat la grupuri infrac-
ționale organizate, s ă furnizeze informa ții uti le autorit ăților competente în scopurile

105 Partea II
anchetei și culegerii de probe asupra unor ches ti uni, cum sînt: iden ti tatea, natura,
alcătuirea, structura sau ac ti vitățile grupurilor infrac ționale organizate ori locul unde
se aﬂ ă ele; legăturile, inclusiv la nivel interna țional, cu alte grupuri infrac ționale organi-
zate; infrac țiunile pe care grupurile infrac ționale organizate le-au s ăvîrșit sau ar putea
să le săvîrșească.
Statele sînt chemate s ă acorde un ajutor efec ti v și concret autorit ăților competen-
te, care ar putea contribui la privarea grupurilor infrac ționale organizate de resursele
lor sau de produsul infrac țiunii.
Este necesar s ă se prevad ă posibilitatea, în cazurile corespunz ătoare, de atenuare
a pedepsei de care este pasibil un învinuit care coopereaz ă într-un mod substan țial la
urmărirea penal ă, să se prevad ă posibilitatea acord ării, conform principiilor fundamen-
tale ale dreptului intern, de imunitate de urm ărire unei persoane care coopereaz ă în
mod substan țial la efectuarea urm ăririi penale.
Dacă infractorul poate contribui la cooperarea substan țială cu autorit ățile compe-
tente ale unui alt stat, se pot încheia acorduri sau aranjamente.
Pe lîngă faptul că o asemenea cooperare este important ă în descoperirea infrac-
țiunilor, ea contribuie la prevenirea unor infrac țiuni serioase sau la vic ti mizarea unor
persoane. Statele trebuie s ă încurajeze o asemenea cooperare în corespundere cu nor-
mele interne.
2.9. Judecarea cazurilor penale cu privire la tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane are anumite
parti cularități. Potrivit Conven ției Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane, P ărțile vor adopta acele m ăsuri legisla ti ve sau alte m ăsuri necesare
pentru a garanta în cursul procedurilor judiciare:
a) protec ția vieții private a vic ti melor și, dacă este cazul, a iden ti tății acestora;
b) siguran ța victi melor și protecția împotriva in ti midării, în conformitate cu condi-
țiile prevăzute de dreptul intern și, în cazul vic ti melor copii, printr-o grij ă speci-
ală acordată nevoilor copiilor și prin asigurarea dreptului lor la m ăsuri speciale
de protec ție.
Examinarea în instan ța de judecat ă a cauzelor penale cu privire la tra ﬁ cul de ﬁ ințe
umane, supunîndu-se rigorilor unui proces echitabil prin speci ﬁ cul său, impune unele
obligații poziti ve ale statului, în special în respectarea drepturilor vic ti mei.
Arti colul 18 alin.(1) stabile ște unele excep ții de la publicitatea ședinței de judecat ă.
Pornind de la faptul c ă acest principiu nu este absolut, Curtea European ă a recunos-
cut posibilitatea autorit ăților naționale de a ține seama de impera ti va de e ﬁ cacitate și
economie. În situa ția cînd interesele jus ti ției o cer, instan ța de judecat ă poate, printr-o
încheiere din o ﬁ ciu sau la cererea p ărților, să declare ședința închisă.
În asemenea situa ții, victi ma unei infrac țiuni de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane bene ﬁ ciază
de dreptul la un proces închis, acest drept incluzîndu-se în no țiunea de interese ale
justi ției.
Arti colul 110 CPP RM stabile ște modalit ăți speciale de audiere a martorului și victi –
mei, a protec ției acestora. Aceast ă modalitate poate ﬁ aplicată și la judecarea cauzei în
instanța de judecat ă ( a se vedea capitolul Protec ția victi melor și martorului).

106 Drept procesual
Arti colul 111 alin.(3) CPP RM stabile ște că în anumite cazuri, cînd poate ﬁ prejudiciat ă
viața inti mă a părții vătămate, inculpatului învinuit de comiterea unei infrac țiuni sexuale
și apărătorului său li se interzice s ă prezinte probe despre pre ti nsul caracter sau starea
personală a victi mei, cu excep ția cazului cînd instan ța acordă această permisiune.
Arti colul 334 CPP RM pune la dispozi ția instanței mecanisme de asigurare a ordinii
în ședința de judecat ă. Astf el, dacă inculpatul încalc ă ordinea ședinței și nu se supune
dispozițiilor președintelui, acesta poate ﬁ îndepărtat din sal ă. În acest aspect, judec ăto-
rul din o ﬁ ciu poate lua asemenea m ăsuri în situa ția cînd inculpatul va avea un compor-
tament indecent fa ță de victi mă sau într-un alt mod o va in ti mida. Este important ca în
încheierea de îndep ărtare a inculpatului din sala de ședințe să ﬁ e menționate detaliat
toate împrejur ările, pentru a nu afecta dreptul inculpatului la un proces echitabil, asi-
gurat de art.6 al Conven ției Europene a Drepturilor Omului.
2.10. Victi mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane bene ﬁ ciază de un statut procesual dis-
ti nct, statut asupra c ăruia se va men ționa și în alte compar ti mente ale lucr ării.
Actualmente, vic ti ma poate ﬁ recunoscut ă și ca un subiect al dreptului interna țio-
nal. Curtea European ă a Drepturilor Omului a statuat asupra aplicabilit ății art.6 par.1)
al Conven ției în ipoteza în care vic ti ma infrac țiunii are dreptul de a ini ția pornirea ac ți-
unii penale. În cauza Moreira v. Portugalia (hotărîrea din 23 octombrie 1990), Curtea
a menționat că atunci cînd vic ti ma unei infrac țiuni se cons ti tuie parte civil ă în procesul
penal, aceasta semni ﬁ că introducerea unei cereri de desp ăgubiri, chiar dac ă ea nu a
cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. În cauza Calvelli v. Italia (hotărîrea
din 17 ianuarie 2002), Curtea a decis c ă pentru aplicabilitatea art.6 par.1) al Conven ției
este decisiv ca latura civil ă să ﬁ e legată de latura penal ă. Curtea European ă uti lizea-
ză noțiunea de „vic ti mă directă”, cînd se refer ă la încălcarea art.3 sau a altor ar ti cole
ale Conven ției, sau no țiunea „vic ti mă indirectă”, cînd este vorba de plîngeri împotriva
încălcării dreptului la via ță adresate nu de ti tularii acestui drept, ci de persoane care
aveau sau au asemenea leg ături cu vic ti ma direct ă, cu „victi ma minor” etc.
Pe plan european au fost elaborate mai multe acte ce au ca scop protec ția drep-
turilor vic ti melor, în special Recomand ările Comitetului de Mini ștri al Consiliului Euro-
pei către statele membre nr.11 (1985) „Cu privire la pozi ția victi mei în dreptul penal
și procedura penal ă”, în care statelor membre li se recomand ă că una dintre func țiile
fundamentale ale jus ti ției ar trebui s ă ﬁ e cea de a r ăspunde necesit ăților victi mei și
de a-i proteja interesele, precum și de a ridica încrederea vic ti mei în jus ti ția penală,
de a încuraja cooperarea ei cu jus ti ția. În acest scop, guvernelor statelor membre li se
recomand ă să revizuiasc ă legislația și practi ca lor cu respectarea anumitor linii direc-
toare, printre care și dreptul vic ti mei la repararea prejudiciului, la par ti ciparea ac ti vă în
cadrul procesului; Recomandarea R19 (99) c ătre statele membre „Cu privire la mediere
în cazuri penale”, în care se recomand ă de a uti liza medierea în cazurile penale ca pe o
opțiune ﬂ exibilă, corespunz ătoare, uti lă, complementar ă sau alterna ti vă procedurilor
penale tradi ționale, luîndu-se în considera ție necesitatea de a promova par ti ciparea
personală acti vă a victi mei, a infractorului și a altor persoane, care pot ﬁ afectate ca
părți în soluționarea con ﬂ ictelor penale.

107 Partea II
În urma adopt ării Codului de procedur ă penală din 2003, în procedura penal ă na-
țională apar doi subiec ți procesuali c ărora prin infrac țiune le-au fost cauzate prejudicii
morale, ﬁ zice sau materiale – victi ma și partea vătămată. Raționamentul legiuitorului
de a recunoa ște doi subiec ți procesuali a fost condi ționat de necesitatea determin ării
statutului persoanei prejudiciate pîn ă la pornirea procesului și recunoa ștere a acesteia
ﬁ e ca parte v ătămată, ﬁ e ca parte civil ă. În prezenta lucrare se va u ti liza o singur ă noți-
une – „vic ti ma”, care va avea semni ﬁ cația și de „parte v ătămată”.
Arti colul 58 CPP RM din 2003 recunoa ște victi ma ca parte a acuz ării. Pe lîng ă aceas-
ta, potrivit art.58 alin.(4) pct.1), vic ti ma unei infrac țiuni deosebit de grave sau excep-
țional de grave contra persoanei, indiferent de faptul dac ă este recunoscut ă în calitate
de parte v ătămată sau parte civil ă, dispune de dreptul de a ﬁ consultat ă de un avocat
pe tot parcursul procesului penal. În acest sens, prin recunoa șterea de c ătre legiuitor a
dreptului vic ti mei la asisten ță juridică gratuită se con ﬁ rmă evoluția statutului vic ti mei
întemeiat pe ex ti nderea de drepturi.
Partea vătămată, spre deosebire de vic ti mă, dispune, potrivit art.60 CPP RM, de
drepturi par ti culare probatoriului, cum ar ﬁ : cel de a depune declara ții; de a prezenta
mijloace de prob ă, de a face obiec ții împotriva ac țiunilor organului de urm ărire sau in-
stanței, de a lua cuno ști nță de toate procesele-verbale ale ac țiunilor procesuale la care
a parti cipat sau de materialele cauzei penale din momentul încheierii urm ăririi penale
ș.a., fapt ce con ﬁ rmă statutul ac ti v al acestui subiect procesual.
Arti colul 111 alin.(2) CPP RM stabile ște că audierea p ărții vătămate se face conform
dispozițiilor ce se refer ă la declara țiile și audierea martorilor, ﬁ ind aplicate în mod cores-
punzător. Aceste dispozi ții se referă, cu anumite preciz ări, atî t la faza de urm ărire penal ă,
cît și la faza de judecare. Acela și arti col face egalitate între declara țiile martorului și ale
părții vătămate doar în ce prive ște mecanismul de ob ținere și apreciere a lor, pornind de
la raționamentul art.101 alin.(3) CPP RM, potrivit c ăruia „nici o prob ă nu are o valoare
dinainte stabilit ă pentru organul de urm ărire penal ă sau instan ța de judecat ă”. Așadar,
declarațiile părții vătămate sînt mijloace dis ti ncte de prob ă și pot servi la a ﬂ area adev ă-
rului în măsura în care se coroboreaz ă cu celelalte mijloace de prob ă. Este necesar de a ﬁ
luat în considera ție și faptul că, potrivit art.59 alin.(5) CPP RM, vic ti ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane bene ﬁ ciază de dreptul la protec ție de stat imediat ce ea a fost iden ti ﬁ cată.
În cauza Mayali v. Fran ța (hotărîrea din 14 iunie 2005), Curtea European ă a consta-
tat că instanțele au dispus condamnarea reclamantului pe baza declara țiilor părții civile
audiate de poli ție și pe baza concluziilor unui expert care a examinat separat recla-
mantul și victi ma. La aprecierea modalit ății de administrare a probelor de c ătre Curtea
European ă se iau în considera ție aspectele speci ﬁ ce ale ac țiunilor în materie penal ă
avînd ca obiect infrac țiuni privind via ța sexuală. Acest ti p de procedur ă este adesea
considerat o experien ță dureroas ă pentru vic ti mă, în special atunci cînd, împotriva vo-
inței, este confruntat ă cu inculpatul. Problema de a ști dacă un acuzat a bene ﬁ ciat
de un proces echitabil în cursul unei as tf el de proceduri trebuie examinat ă ținîndu-se
cont de dreptul vic ti mei la respectul vie ții sale private. În consecin ță, Curtea Europea-
nă admite ca, în cadrul procedurilor care privesc abuzuri sexuale, s ă ﬁ e luate anumite
măsuri în scopul protej ării victi mei, cu condi ția ca aceste m ăsuri să se poată concilia cu

108 Drept procesual
exercitarea adecvat ă și efecti vă a dreptului la ap ărare. Aceste aspecte cap ătă trăsături
parti culare în cauzele care implic ă un minor.
Rămîne deschis ă pentru abord ări problema privind accesul vic ti mei la jus ti ție,
aceasta cons ti tuind obiectul discu țiilor în doctrin ă. În acest aspect, este semni ﬁ cati vă
Hotărîrea Curții Consti tuționale a Republicii Moldova „Cu privire la excep ția de necon-
sti tuționalitate a prevederilor art.401 alin.(1) pct.3) și 4) CPP RM”, nr.9 din 20.05.2008.
Prin aceast ă hotărîre Curtea Cons ti tuțională s-a pronun țat asupra asigur ării propor țio-
nalității între asigurarea dreptului vic ti mei la apel și dreptul inculpatului.
2.11. În cadrul subiec ților procedurali în cauzele penale privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe
umane, un rol esen țial îl joacă și martorii, care, de și nu sînt p ărți în proces, solicit ă
garanții procesuale. Codul de procedur ă penală în art.90 alin.(1) determin ă noțiunea
de martor ca persoana citat ă în aceast ă calitate de c ătre organul de urm ărire penal ă
sau de instan ță, precum și persoana care face declara ții în modul prev ăzut în calitate
de martor. Ca martori pot ﬁ citate persoanele care posed ă informații cu privire la vreo
circumstan ță ce urmeaz ă a ﬁ constatat ă în cauză.
Martorul poate ﬁ doar o persoan ă ﬁ zică; persoana trebuie s ă ﬁ e citată pentru a
depune m ărturii.
Potrivit art.6 par.3 lit.d) al Conven ției, orice persoan ă acuzată are, în special,
dreptul s ă întrebe sau s ă solicite audierea martorilor acuz ării și să obțină citarea
și audierea martorilor ap ărării în acelea și condiții ca și martorii acuz ării, astf el ﬁ –
ind asigurat principiul contradictorialit ății în procesul penal. În mai multe hot ărîri:
cauza Asch v. Austria (hotărîrea din 26 aprilie 1991); cauza Luca v. Italia (hotărîrea
din 27 februarie 2001), Curtea European ă a subliniat c ă noțiunea de martor are în
contextul Conven ției un sens „autonom”. În a șa mod, din moment ce o declara ție,
ﬁ e că este făcută de un martor în sensul expres al cuvîntului, ﬁ e că este făcută de
un coinculpat, este suscep ti bilă să fundamenteze, în mod substan țial, condamnarea
acuzatului; ea cons ti tuie o mărturie în acuzare, cauza Allan v. Regatul Unit (hotărîrea
din 5 noiembrie 2002). De asemenea, Curtea a inclus în no țiunea de martor și partea
civilă, pornind de la dreptul acuzatului într-un proces echitabil de a contesta decla-
rațiile părții civile, cauza Bricmont v. Belgia (hotărîrea din 7 iulie 1989). În calitate de
martor, în sensul par.3 lit.d) al Conven ției, a fost recunoscut și un expert, atunci cînd
într-o acțiune public ă el se apropie de pozi ția juridică a unui martor în acuzare. În
jurispruden ța Curții sînt uti lizate diferite no țiuni ce au semni ﬁ cație de martor în situ-
ația cînd principiul propor ționalității impunea necesitatea protec ției, ﬁ e a menținerii
anonimatului martorilor. Pornind de la necesitatea protec ției martorilor vulnerabili și
a victi melor, Curtea European ă a arătat că în cauza Doorson v. Olanda (hotărîrea din
26 marti e 1996), de și art.6 expres nu impune protec ția victi melor și a martorilor, in-
teresele lor, îndeosebi via ța, libertatea, siguran ța, trebuie luate în considera ție; deci,
statele sînt impuse de a proteja aceste interese. În unele cazuri, pentru protec ția
martorilor vulnerabili are importan ță și caracterul infrac țiunilor. Spre exemplu: în ca-
uza Mayoli v. Fran ța (hotărîrea din 14 iunie 2005), Curtea a admis c ă, în cazurile care
privesc abuzurile sexuale trebuie luate anumite m ăsuri, în scopul protej ării victi mei.

109 Partea II
Îndeosebi, este important ă o asemenea protec ție în cazul minorilor. Într-o alt ă cauză,
Bocas-Cuesta v. Olanda (hotărîrea din 20 noiembrie 2006), Curtea a men ționat că
desfășurarea proceselor penale este un aspect important, încît aceasta urmeaz ă să
protejeze interesele minorului foarte tî năr, în special în cazurile care țin de infrac țiuni
privind via ța sexuală. Cu toate acestea, în ambele cazuri citate mai sus Curtea a con-
statat o violare a art.6 par.1 și par.3 lit.d) al Conven ției prin nerespectarea propor țio-
nalității măsurilor aplicate și a dreptului acuzatului. Într-un num ăr mare de cauze se
uti lizează expresia martori anonimi , cînd este vorba despre u ti lizarea acestora pentru
administrarea probelor în acuzare, fapt men ționat și în doctrina juridic ă. S-a arătat
că prin martori anonimi se în țelege persoanele care au fost audiate cu protejarea
identi tății sau prin includerea acestora în programele speciale de protec ție și care au
dat declara ții cu privire la faptele de care este acuzat ă persoana. În mai multe hot ărîri
privind, de exemplu, cauzele: Kostowsky v. Olanda (hotărîrea din 20 noiembrie 1989);
Doorson v. Olanda (hotărîrea din 26 mar ti e 1996); Van Mechelin v. Olanda (hotărîrea
din 23 aprilie 1997); Visser v. Olanda (hotărîrea din 14 februarie 2002); Krasniki v.
Republica Ceh ă (hotărîrea din 28 februarie 2006), Curtea a ar ătat că folosirea marto-
rilor anonimi nu este incompa ti bilă cu prevederile Conven ției. În noțiunea de martori
anonimi Curtea include și agenții inﬁ ltrați din cadrul organelor poli ției, acești a, spre
deosebire de ceilal ți martori anonimi dezinteresa ți sau de vic ti mele infrac țiunilor, au
îndatorirea general ă de a se subordona autorit ăților. Ei pot ﬁ uti lizați cu păstrarea
anonimatului a tî t pentru îns ăși protecția lor și a familiilor lor, cît și pentru a nu com-
promite u ti lizarea lor în opera țiunile viitoare. În jurispruden ța Curții se uti lizează și
noțiunea de agenți provocatori care sînt agen ți inﬁ ltrați ai statului sau orice persoan ă
ce acționează sub coordonarea sau supravegherea unei autorit ăți, a căror interven ție
trebuie de asemenea sus ținută de garan ți.
Potrivit art.111 alin.(1) și (2) CPP RM, partea v ătămată se audiaz ă privitor la fapta
penală și alte circumstan țe care au importan ță pentru cauz ă. Declarațiile și audierea
părții vătămate se fac conform dispozi țiilor ce se refer ă la declara țiile și audierea mar-
torilor, ﬁ ind apreciate în mod corespunz ător. În Codul de procedur ă penală din 2003
apare un subiect procesual cu calitatea de martor, în anumite situa ții. Potrivit art.110
alin.(9) CPP RM, pot ﬁ audiați ca martori și investi gatorii sub acoperire care sînt persoa-
ne civile. S-a speci ﬁ cat că investi gatorii sub acoperire sînt subiec ți procesuali, ace ști a
ﬁ ind folosi ți în vederea colect ării datelor privind existen ța infracțiunii și privind iden ti –
tatea persoanelor fa ță de care exist ă presupunerea c ă au săvîrșit infracțiunea. Arti colul
6 (pct.20) de ﬁ nește noțiunea de investi gator sub acoperire ca ﬁ ind o persoan ă oﬁ cială
care exercit ă conﬁ dențial acti vitatea opera ti vă de investi gație, precum și altă persoană
care colaboreaz ă conﬁ dențial cu organele de urm ărire penal ă.
Martorii anonimi care fac parte din organele poli ției sînt cunoscu ți și sub denumi-
rea de „agen ți inﬁ ltrați”. Spre deosebire de ceilal ți martori anonimi dezinteresa ți sau de
victi mele infrac țiunilor, ace ști a au o îndatorire general ă de a se subordona autorit ăților
executi ve statale, ceea ce impune u ti lizarea lor doar în circumstan țe excep ționale. Este
de natura îndatoririlor acestora, în special în cazul poli țiști lor, să depună mărturii în
ședință publică.

110 Drept procesual
În cauza Van Mechelen ș.a. v. Olanda (hotărîrea din 23 aprilie 1997), poli țiști i audiați
în calitate de agen ți inﬁ ltrați s-au a ﬂ at în aceea și cameră cu judecătorul de instruc ție, în
ti mp ce acuza ții și avocații lor se a ﬂ au în altă încăpere, comunicarea efectuîndu-se prin
intermediul unei conexiuni sonore. Ap ărarea nu a avut posibilitatea de a observa reac țiile
agenților in ﬁ ltrați la întreb ările directe, ceea ce i-ar ﬁ permis s ă controleze ﬁ abilitatea
lor. Curtea a constatat c ă, în condițiile în care drep turile ap ărării sînt respectate, poate
ﬁ legiti mă dorința autorităților de poli ție de a păstra anonimatul unui agent u ti lizat în
acti vități secrete, nu doar în scopul protec ției acestuia și a familiei sale, ci și pentru a nu
compromite u ti lizarea acestuia în opera țiuni viitoare. Pornind de la importan ța pe care
o prezintă dreptul la o bun ă administrare a jus ti ției într-o societate democra ti că, toate
măsurile restric ti ve în privin ța dreptului la ap ărare se impun ca ﬁ ind absolut necesare.
Curtea a constatat c ă în cauză nu a fost jus ti ﬁ cată în măsură suﬁ cientă necesitatea de a se
recurge la o a șa limitare a dreptului acuzatului de a ﬁ prezent la administrarea probelor,
necesitățile operaționale ale poli ției necons ti tuind o jus ti ﬁ care în acest sens. S-a re ținut
că instanța nu a depus su ﬁ ciente diligen țe pentru a evalua riscurile poli țiști lor și ale fami-
liilor lor de a suferi represalii, nerezul tî nd din hot ărîre că aceasta a c ăutat să determine
dacă reclaman ții puteau s ă recurgă la represalii sau s ă determine alte persoane la ele.
În urma celor men ționate, se cere de concluzionat c ă este vorba despre dou ă ca-
tegorii de agen ți sub acoperire: o ﬁ țeri ai organelor de for ță și persoane civile. As tf el,
prima categorie de subiec ți vor prezenta anumite date opera ti ve care vor putea ﬁ uti li-
zate în procesul penal, în conformitate cu art.93 alin.(4) CPP RM, ca date ob ținute prin
acti vitatea opera ti vă de investi gații. A doua categorie de subiec ți vor parti cipa în calita-
te de martori în procesul penal. Inves ti gatorii care au calitatea de o ﬁ țeri nu pot efectua
acte care ar putea ﬁ interpretate drept o constrîngere sau îndemnare la comiterea ori
la conti nuarea unei infrac țiuni, uti lizarea acestor subiec ți ﬁ ind determinat ă de condi-
țiile necesit ății și ale subsidiarit ății. Prin ac ti vitatea lor, inves ti gatorii efectueaz ă acte
premergătoare în vederea începerii urm ăririi penale. U ti lizarea agen ților sub acoperire
trebuie să se conformeze principiului propor ționalității, ceea ce înseamn ă că trebuie
stabilit un echilibru între a ti ngerile pe care o metod ă de investi gație este suscep ti bilă
de a le aduce drepturilor fundamentale și gravitatea infrac țiunilor pentru a c ăror cer-
cetare aceast ă metodă ar putea ﬁ uti lizată.
În calitate de martori pot ﬁ uti lizați și alți inculpați, respectî nd principiul libert ății
de a nu m ărturisi împotriva sa. În prac ti că se întî lnesc frecvent cazuri cînd persoana
furnizează informații relevante privind rolul complicilor în cauza dat ă.
În calitate de martor în procesul penal poate par ti cipa și persoana inculpat ă într-o
altă cauză penală. Pe lîngă dreptul la t ăcere de care dispune acuzatul, persoana este
protejată și de imunitatea de a nu ﬁ sancționată de refuzul s ău de a cooper a cu autorită-
țile. În calitate de martor poate par ti cipa și persoana care execut ă o pedeaps ă privati vă
de libertate. În acest caz este vorba despre o persoan ă care a fost pedepsit ă cu închi-
soare, ﬁ e în aceea și cauză, ﬁ e în altă cauză.
Așadar, tradi țional, în probatoriul penal par ti cipă un martor stricto sensu, însă acest
fapt nu împiedic ă uti lizarea și altor persoane care posed ă informații cu privire la vreo
circumstan ță ce urmeaz ă a ﬁ constatat ă în cauză.

111 Partea II
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
− de ﬁ niția obligațiilor poziti ve ale statului în domeniul combaterii tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane;
− sarcinile procurorului și ale judec ătorului în urm ărirea infrac țiunilor de tra ﬁ c de
ﬁ ințe umane;
− practi cile de inves ti gare a cazurilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane.
Sarcinile didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− compara standardele interna ționale cu normele na ționale în domeniul depist ă-
rii infracțiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− disti nge parti cularitățile investi gării și judecării infracțiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane;
− clasi ﬁ ca competen țele subiec ților implica ți în depistarea și combaterea tra ﬁ cu-
lui de ﬁ ințe umane;
− analiza jurispruden ța internațională și națională în domeniu.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
− aplica corect normele procesuale în domeniul inves ti gării tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane;
− demonstra aplicabilitatea normelor interna ționale în procesul penal na țional;
− întocmi planuri de inves ti gare a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Atribuțiile poziti ve ale statului în
investi garea infrac țiunilor de tra ﬁ c
de ﬁ ințe umane
Investi garea reac ti vă și pro-acti vă în
domeniul combaterii tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umaneReferat
Rezumate
Studiu de cazprezentarea rezultatelor−
discuții în grup −
C. Acti vități de evaluare
Lucrări scrise
Tema 1. Competen țele procesuale și extraprocesuale în domeniul inves ti gării și comba-
terii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
Tema 2. Colaborarea procurorului cu o ﬁ țerul de urm ărire penal ă în domeniul urm ăririi
traﬁ cului de ﬁ ințe umane

112 Drept procesual
Speță
În urma unor ac țiuni opera ti ve ale poli ției din or. Tirana (Albania) a fost descoperit
un bordel în care se a ﬂ au două cetățence ale Republicii Moldova. În cadrul ac țiunilor
procesuale, efectuate de c ătre poliția albanez ă, s-a constatat c ă persoanele sînt vic ti –
me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Ambele se a ﬂ ă într-o stare de șoc, declar ă că nu au
avut o munc ă stabilă în Moldova și nu au rude apropiate, ﬁ ind crescute și educate la o
casă de copii. La ﬁ nisarea ac țiunilor procesuale urgente vic ti mele au fost repatriate în
Republica Moldova.
Întocmiți, în calitate de procuror, un plan de ac țiuni, care eventual ar ﬁ posibil de
întreprins în privin ța acestor persoane.
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte interna ționale
1. Conven ția Națiunilor Unite împotriva criminalit ății transnaționale organizate din 15.11.2000
// Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol. 35. – Chi șinău, 2006, p.333.
2. Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, în spe-
cial al femeilor și copiilor, adi țional la Conven ția Națiunilor Unite împotriva criminalit ății
transnaționale organizate din 15.11.2000 // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35.
– Chișinău, 2006, p.339.
3. Conven ția Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane din 3.05.2000,
rati ﬁ cată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.67-XVI din 30.03.2006 // Monitorul
Oﬁ cial al Republicii Moldova, 2006, nr.66-69/277.
4. Conven ția privind desp ăgubirea vic ti melor infrac țiunilor violente din 24.11.1983 // h tt p://
www.inj.md
Acte europene
1. Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Mini ștri către statele membre privind rolul ur-
măririi penale în sistemul de jus ti ție penală, adoptată de Comitetul de Mini ștri la 6 octom-
brie 2000 // h tt p://www.coe.int
2. Recomandarea nr.R 19 (99) a Comitetului de Mini ștri către statele membre „Cu privire la
mediere în cazuri penale” // htt p://www.coe.int
3. Recomandarea Comitetului de Mini ștri al Consiliului Europei nr.11 (1985) „Cu privire la po-
ziția victi mei în dreptul penal și procedur ă penală”// htt p://www.coe.int
4. Rezolu ția Consiliului Uniunii Europene privind persoanele care coopereaz ă în procesul judi-
ciar în lupta împotriva crimei organizate din 20 decembrie 1996 // h tt p://www.consilium.
europa.eu
5. Rezolu ția Consiliului Uniunii Europene privind protec ția martorilor în lupta împotriva crimina-
lității internaționale organizate din 23 noiembrie 1995 // h tt p://www.consilium.europa.eu
Jurispruden ța CEDO
1. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Nachova versus Bulgaria (hotărîrea din 6 iulie
2005) // h tt p://www.echr.coe.int
2. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Barbu Anghelescu versus România (hotă-
rîrea din 5 octombrie 2004) // h tt p://www.echr.coe.int

113 Partea II
3. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Bursuc versus România
(hotărîrea din 10 octombrie 2004) // h tt p://www.echr.coe.int
4. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Mc-Cann versus Regatul Unit
(hotărîrea din 27 septembrie 1995) // h tt p://www.echr.coe.int
5. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Ergi versus Turcia
(hotărîrea din 19 februarie 1998) // h tt p://www.echr.coe.int
6. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Blumberga versus Lituania
(hotărîrea din 14 octombrie 2008) // h tt p://www.echr.coe.int
7. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Mv. Keit versus Regatul Unit
(hotărîrea din 4 mai 2001) // h tt p://www.echr.coe.int
8. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Boicenco versus Moldova
(hotărîrea din 11 iulie 2006) // h tt p://www.echr.coe.int
9. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Pruneanu versus Moldova
(hotărîrea din 16 ianuarie 2007) // h tt p://www.echr.coe.int
10. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Corsacov versus Moldova
(hotărîrea din 4 aprilie 2006) // h tt p://www.echr.coe.int
11. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Colibaba versus Moldova
(hotărîrea din 23 octombrie 2007) // h tt p://www.echr.coe.int
12. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Stepuleac versus Moldova
(hotărîrea din 6 noiembrie 2007) // h tt p://www.echr.coe.int
13. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Moreira de Azevedo versus Portugalia
(hotărîrea din 23 octombrie 1990) //h tt p://www.echr.coe.int
14. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Calvelli și Ciglio versus Italia
(hotărîrea din 17 ianuarie 2002) //h tt p://www.echr.coe.int
15. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Mayali versus Fran ța
(hotărîrea din 14 iunie 2005) // h tt p://www.echr.coe.int
16. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Asch versus Austria
(hotărîrea din 26 aprilie 1991) // h tt p://www.echr.coe.int
17. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Luca versus Italia
(hotărîrea din 27 februarie 2001) // h tt p://www.echr.coe.int
18. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Allan versus Regatul Unit
(hotărîrea din 5 noiembrie 2002) // h tt p://www.echr.coe.int
19. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Bricmont versus Belgia
(hotărîrea din 7 iulie 1989) // h tt p://www.echr.coe.int
20. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Doorson versus Olanda
(hotărîrea din 26 mar ti e 1996) // h tt p://www.echr.coe.int
21. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Bocas-Cuesta versus Olanda
(hotărîrea din 20 noiembrie 2006) // h tt p://www.echr.coe.int
22. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Kostowsky versus Olanda
(hotărîrea din 20 noiembrie 1989) // h tt p://www.echr.coe.int
23. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Van Mechelin versus Olanda
(hotărîrea din 23 aprilie 1997) // h tt p://www.echr.coe.int
24. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Visser versus Olanda
(hotărîrea din 14 februarie 2002) // h tt p://www.echr.coe.int
25. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Krasniki versus Republica Ceh ă
(hotărîrea din 28 februarie 2006) // h tt p://www.echr.coe.int

114 Drept procesual
Acte naționale
1. Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167/812.
2. Hotărîrea Curții Consti tuționale a Republicii Moldova asupra excep ției de necons ti tuționa-
litate a prevederii pct.3) alin.(1) art.401 din Codul de procedur ă penală al Republicii Moldova,
nr.9 din 20.05.2008 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2008, nr.99-101/7.
Literatura recomandat ă
1. Bîrsan C. Convenția European ă a drepturilor omului. Vol.I. – Bucure ști : C.H. Beck, 2006.
2. Botnaru S., Șavga A., Grosu V. Drept Penal . Partea General ă. Vol.I – Chi șinău: Carti er, 2005.
3. Brînză S., Ulianovschi X., Sta ti V., Țurcanu I., Grosu V. Drept Penal. Partea Special ă. Vol.II –
Chișinău: Carti er, 2005.
4. Dolea I., Roman D., Sedle țchi Iu., Vizdoag ă T., Rotaru V., Cerbu A., Ursu S. Drept procesual
penal. – Chișinău: Carti er, 2005.
5. Predescu O., Udoroiu M. Convenția European ă a Drepturilor Omului și dreptul procesual
penal. – București : C.H.Beck, 2007.
6. Tăndăreanu L. Protecția martorilor în dreptul comunitar și în legisla ția altor sate // Dreptul,
2007, nr.11.
7. Volonciu N. Tratat de procedur ă penală. Vol.I .– Bucure ști : Paideia.
8. Voinea Gh. Protecția victi melor infrac țiunilor // Dreptul, 2005, nr. 8.
9. Ботьев В. К вопросу об обеспечении потерпевшему доступа к правосудию // Уголов –
ное право , 2003, №3.
10. Шерба С.П., Зайцев О.А. Охрана потерпевших и свидетелей по уголовным делам . –
Москва , 1996.

115 Partea II
Tema 8. PROBATORIUL ÎN CAUZELE PENALE PRIVIND
TRAFICUL DE FIIN ȚE UMANE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să deﬁ nească noțiunea de probatoriu în cauzele privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane;
− să identi ﬁ ce trăsăturile speci ﬁ ce ale probatoriului în cauzele privind tra ﬁ cul de
ﬁ ințe umane;
− să deducă importan ța audierii vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să diferențieze probele ob ținute în cadrul ac țiunilor procesuale și acti vității
operati ve de inves ti gații;
− să relateze despre u ti litatea probelor administrate în cadrul probatoriului;
− să compare metodele de audiere a vic ti mei și a martorului;
− să speci ﬁ ce atribu țiile subiec ților procesuali în cadrul probatoriului;
− să plani ﬁ ce procedura de audiere a vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− să esti meze posibilitatea u ti lizării rezultatelor ac ti vității operati ve de inves ti ga-
ții în probatoriu.
II. Repere de con ținut
2.1. Probatoriul const ă în invocarea și propunerea de probe, admiterea și adminis-
trarea lor. În sensul art.99 CPP RM, este o totalitate de ac țiuni îndreptate spre stabilirea
obiectului proba țiunii. Aceste ac țiuni sînt efectuate de c ătre instan ță și părți. Instanța,
însă, este limitat ă în acti vitatea de strîngere a probelor. În toate cazurile strîngerea
probelor de c ătre instan ță poate ﬁ executat ă doar la cererea p ărților. Veri ﬁ carea pro-
belor, însă, se include în obliga țiile atî t ale organului de urm ărire, cît și ale instan ței. În
acest sens, instan ța este obligat ă să veriﬁ ce totalitatea de probe propuse de c ătre părți,
în vederea constat ării admisibilit ății, perti nenței, concluden ței și uti lității. Aprecierea
probelor se efectueaz ă în baza in ti mei convingeri a procurorului, a reprezentantului or-
ganului de urm ărire penal ă și a judecătorului. Curtea European ă a Drepturilor Omului
a stabilit anumite principii în cadrul probatoriului. Principiile au sarcina de a asigura drepturile persoanelor implicate într-un proces penal și constau în dreptul de a asista
la proces, dreptul de a ﬁ ascultat, dreptul de a asculta și urmări procedura, egalitatea
armelor, dreptul la t ăcere, la asisten ța apărătorului. Pornind de la principiul prezum ției
de nevinov ăție, procurorul, organul de urm ărire penal ă, este obligat s ă colecteze su ﬁ –
ciente probe pentru dovedirea vinov ăției persoanei.
Administrarea probelor în cauzele penale privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane se su-
pune acelora
și rigori care guverneaz ă întreg procesul penal. Ac țiunile procesuale sînt
efectuate în func ție de circumstan țele cauzei penale, procurorul și oﬁ țerul de urm ărire
penală determinînd ti mpul și consecu ti vitatea acestora.
2.2. La efectuarea audierii vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane este necesar de a se
asigura ca acest procedeu probatoriu s ă nu afecteze securitatea vic ti mei și starea emo ți-
onală a acesteia. În acest aspect, în prealabil se evolueaz ă riscurile la care poate ﬁ supusă

116 Drept procesual
victi ma în cadrul audierii. Riscurile pot ține atî t de la propriile tr ăiri ale victi mei, cît și de
faptul că audierea poate afecta statutul persoanei în comunitate. As tf el, este necesar de
a constata opinia vic ti mei vizavi de audierea respec ti vă. Are importan ță și locul efectu ă-
rii audierii. Spre exemplu, audierea la domiciliul vic ti mei, ﬁ e în alte locuri (spital, loc de
muncă etc.) afecta ireparabil rela țiile cu apropia ții, ﬁ e cu colegii de serviciu.
De regulă, audierea vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane parcurge cîteva etape. Fie-
care etap ă conține anumite riscuri care trebuie luate în considera ție și aplicate m ăsuri
de precau ție.
Etapa I. Stabilirea contactului
Pornind de la faptul c ă în multe cazuri vic ti ma se poate a ﬂ a sub controlul tra ﬁ can-
ților, ﬁ e audierea la domiciliu sau la serviciu poate ﬁ observat ă de alte persoane, con-
tactul cu aceasta poate ﬁ stabilit prin intermediul unor organiza ții cunoscute de c ătre
victi mă. Cu cît mai mult ti mp a trecut de la momentul ul ti mului contact cu tra ﬁ canții
și audierea propriu-zis ă, cu atî t mai mult vic ti ma o să se simtă în siguran ță și va relata
detaliile cunoscute.
Etapa II . Determinarea ti mpului și locului efectu ării audierii
Victi mele pot ﬁ frustrate de audierea acestora în condi ții în care acest fapt poate
deveni cunoscut și altor persoane. În aceste împrejur ări audierea trebuie efectuat ă în
condiții de securitate, izolare și con ﬁ dențialitate. În multe cazuri, organiza țiile negu-
vernamentale pot oferi spa țiu pentru audierea vic ti mei. Audierea nu poate avea loc
în prezen ța altor persoane, îndeosebi a copiilor. Ar ti colul 106 CPP RM stabile ște că
martorul (vic ti ma – I.D.) se audiaz ă la locul desf ășurării urmăririi penale sau cercet ării
judecătorești . În caz de necesitate, acesta poate ﬁ audiat la locul a ﬂ ării lui. O ﬁ țerul de
urmărire penal ă sau, dup ă caz, procurorul va men ționa în procesul-verbal de audiere
a victi mei despre locul efectu ării audierii, inclusiv despre necesitatea audierii vic ti mei
în asemenea condi ții. Pînă la audiere și în ti mpul audierii vic ti ma trebuie s ă dispună de
posibilitatea de a solicita transferarea ti mpului și locului audierii pentru o alt ă perioadă
într-un loc comod pentru ea. Plani ﬁ carea audierii trebuie s ă reiasă dintr-o agend ă rea-
lă, deoarece una prea înc ărcată nu este prac ti că și poate afecta calitatea audierii. Audi-
erea nu trebuie s ă dureze în ti mp. Arti colul 107 CPP RM stabile ște că audierea se face,
de regulă, în ti mpul zilei. În cazuri excep ționale audierea poate ﬁ efectuat ă în ti mpul
nopții, cu indicarea mo ti velor în procesul-verbal respec ti v. Durata audierii neîntrerupte
nu poate dep ăși 4 ore, iar durata general ă, în aceea și zi, nu poate dep ăși 8 ore. Totu și,
la momentul determin ării ti mpului și locului audierii vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
este necesar de a lua în considera ție și faptul că audierea nu trebuie s ă dureze prea
mult ti mp. Cu cît mai confortabil se simte vic ti ma, cu atî t mai mare este probabilitatea
că ea va relata informa ția concludent ă pentru cauza penal ă urmărită. La plani ﬁ carea
audierii este necesar de a constata de cît ti mp dispune vic ti ma, dacă sînt necesare anu-
mite acte care ar jus ti ﬁ ca absen ța acesteia de la serviciu, domiciliu etc.
Persoana se citeaz ă la adresa unde locuie ște, iar dac ă aceasta nu este cunoscut ă,
la adresa locului s ău de munc ă prin serviciul de personal al ins ti tuției unde lucreaz ă
(art.238 CPP RM). Dac ă persoana citat ă nu se a ﬂ ă acasă, agentul înmîneaz ă citația so-

117 Partea II
țului unei rude sau oric ărei alte persoane care locuie ște cu ea, ori care în mod obi șnuit
îi recepționează coresponden ța (art.240 CPP RM). Prevederile respec ti ve de citare a
victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, de regul ă, nu sînt aplicabile, dac ă pot afecta situa ția
acesteia. În asemenea situa ții, este recomandat de a stabili contact direct cu vic ti ma,
evaluînd circumstan țele de fapt în cauza respec ti vă.
Etapa III. Efectuarea audierii
Potrivit art.111 alin(2) CPP RM, audierea p ărții vătămate se face conform dispozi ți-
ilor ce se refer ă la declara țiile și audierile martorului. Vic ti ma unei infrac țiuni de tra ﬁ c
de ﬁ ințe umane se deosebe ște de un simplu martor și, în cadrul audierii, bene ﬁ ciază
nu doar de modalit ăți speciale de protec ție, dar și de asisten ță. În cazurile de tra ﬁ c, de
regulă, față de victi mă trebuie aplicate reguli speciale de audiere, ținîndu-se seama
de recomand ările formulate în acest sens pe plan interna țional și european. În acest
aspect, sînt aplicabile prevederile art.110 CPP RM.
Audierea vic ti mei trebuie efectuat ă în așa mod ca s ă nu afecteze starea emo țională
a acesteia. În situa ția cînd o ﬁ țerul de urm ărire penal ă sau procurorul au idei precon-
cepute privind trecutul vic ti mei, caracterul acesteia, rolul ei în tot ce s-a în tî mplat, risc ă
să nu obțină informația necesar ă în cauza penal ă concretă.
Este important de a determina în prealabil cercul de întreb ări puse vic ti mei. Fiecare
cauză penală dispune de par ti cularitățile sale, ca și ﬁ ecare vic ti mă care solicit ă o ati tu-
dine individual ă. Din aceste considerente, e ﬁ ciența audierii depinde de capacit ățile oﬁ –
țerului de urm ărire penal ă ale procurorului sau ale judec ătorului de a asculta și inter-
preta informa ția. Cu toate c ă acești a sînt chema ți de a exprima în țelegere și îngrijorare,
unele victi me pot ar ăta nemulțumite cînd fa ță de ele se exprim ă compasiune.
La audierea vic ti mei este necesar s ă se asigure excluderea revic ti mizării acesteia.
De asemenea, este necesar s ă se asigure condi ții adecvate pentru a desf ășura audie-
rea într-o manier ă care să permită obținerea unor probe concludente și uti le. În acest
aspect, persoana care efectueaz ă audierea trebuie s ă manifeste respect și profesiona-
lism. De regul ă, la audierea vic ti mei este necesar de a u ti liza un limbaj clar, co ti dian
pentru vic ti mă.
La audierea în cadrul urm ăririi victi ma trebuie convins ă că în asemenea gen de
infracțiuni au importan ță și anumite detalii din propria via ță, trecutul și mediul din
care ea provine, aceasta ﬁ ind o parte esen țială a materialului probator. Vic ti ma trebuie
informată că asemenea detalii vor ﬁ evaluate și de către avocații traﬁ canților. În cazul
în care ea nu va relata adev ărul din diferite mo ti ve (frică, ură, răzbunare), aceasta se va
descoperi și va prejudicia procesul. Vic ti mei trebuie s ă i se explice c ă în cadrul procesu-
lui judiciar avoca ții traﬁ canților vor încerca s ă pună la îndoial ă credibilitatea acesteia.
Cu cît mai multe detalii vor ﬁ analizate la audierea vic ti mei, cu a tî t mai puțin diﬁ cil îi va
ﬁ ei cînd va da r ăspunsuri la confrunt ări sau la examinarea cauzei în instan ță.
Înainte de audiere, vic ti ma trebuie informat ă cu privire la faptul c ă poate oricînd s ă
solicite clari ﬁ cări cu privire la anumite întreb ări ori să declare c ă nu a înțeles întreba-
rea; de asemenea, ea trebuie informat ă că unele întreb ări îi pot provoca amin ti ri du-
reroase. Nu în toate cazurile se memorizeaz ă detalii, așa că este ﬁ resc ca unele detalii

118 Drept procesual
să ﬁ e uitate. Vic ti ma trebuie s ă cunoască că poate cere pauze pentru a- și aminti unele
împrejurări, ﬁ e ca să se odihneasc ă, ﬁ e să ceară întreruperea audierii, dac ă starea emo-
țională nu-i permit aceasta.
La audierea propriu-zis ă a victi mei un factor esen țial este stabilirea contactului
psihologic cu aceasta. Cu alte cuvinte, vic ti ma trebuie s ă dorească și să poată reda
împrejurările pe care le cunoa ște. Astf el, procurorul sau o ﬁ țerul de urm ărire penal ă
trebuie să trezească interesul spre comunicarea m ărturiilor veridice. Vic ti ma trebuie s ă
dorească a depune m ărturii veridice și să înțeleagă inuti litatea m ărturiilor false. Ea tre-
buie lăsată să expună liber evenimentele într-o manier ă spontană, fără a o întrerupe.
Procurorul și judecătorul trebuie s ă se abțină de la întrerupere pentru a pune întreb ări.
La o expunere liber ă pot ﬁ obținute cele mai veridice probe. Dac ă victi ma dorește să-și
aminteasc ă anumite împrejur ări, sau dac ă și-a aminti t ceva nepl ăcut, poate ﬁ impro-
vizată o pauză, care trebuie administrat ă de către judecător, procuror sau o ﬁ țerul de
urmărire penal ă. Pornind de la faptul c ă traﬁ cul de ﬁ ințe umane se deosebe ște de alte
infracțiuni prin durata sa, este posibil ca vic ti ma să nu-și aminteasc ă anumite împre-
jurări. În asemenea situa ții, este recomandat ă audierea repetat ă a victi mei în cadrul
urmăririi. Atî t în cadrul urm ăririi, cît și în cadrul judec ării, audierea poate ﬁ divizată în
mai multe sec țiuni, în func ție de etapele tra ﬁ cului; astf el, victi ma își poate reamin ti mai
ușor circumstan țele cauzei.
Expunerea liber ă este urmat ă de întreb ările puse de c ătre procuror sau o ﬁ țerul de
urmărire penal ă. Este important ca întreb ările să ﬁ e clare, fără construcții gramati cale
diﬁ cile sau prin u ti lizarea unor termeni necunoscu ți victi mei. Totul trebuie s ă ﬁ e calm
și să provoace vic ti mei un sen ti ment de amabilitate. Este exclus de a u ti liza argouri sau
expresii ironice. Persoanele care efectueaz ă audierea pot u ti liza repere de orientare
pentru a plasa în ti mp pe cît se poate de adecvat toate evenimentele. Acest fapt va ﬁ
important pentru precizarea circumstan țelor și pentru evitarea situa țiilor cînd ap ărarea
traﬁ canților va încerca s ă pună la îndoial ă credibilitatea declara țiilor victi melor. Trebuie
să se țină cont de faptul c ă veriﬁ carea probelor ob ținute prin audiere se efectueaz ă mai
puțin diﬁ cil în situa ția în care cronologia evenimentelor este pe cît se poate de exact ă.
Este necesar ca vic ti ma să decidă în ce mod dore ște să plaseze evenimentele.
Important este de a nu-i oferi vic ti mei răspunsuri sugerate. Se recomand ă deci ca
victi melor să li se propun ă întrebări deschise, care permit acesteia s ă ofere mai multe
informații la subiect. În cazul în care apare necesitatea de a constata unele detalii im-
portante, iar acestea nu au fost stabilite prin întreb ări deschise, pot ﬁ puse întreb ări
închise. Totu și, acestea trebuie puse cu precau ție, pentru a evita situa țiile cînd vic ti me-
le ghicesc r ăspunsul.
În ti mpul audierii situa ția poate s ă se schimbe, fapt ce poate crea un pericol ﬁ zic
sau psihologic pentru vic ti mă. Chiar dac ă inițial condițiile au fost acceptabile, în orice
moment pe parcursul audierii vic ti ma poate sim ți un disconfort. Este important de a
observa acest moment, luînd în considera ție faptul c ă, posibil, audierea nu se desf ă-
șoară în modul cuvenit, deoarece disconfortul vic ti mei atest ă că ea nu este gata sau nu
este în stare de a ﬁ sinceră. Factorii care pot in ﬂ uența caracterul audierii pot ﬁ diferiți:
ﬁ e factori externi – ședința publică în instan ță sau apari ția unor persoane str ăine la

119 Partea II
audierea în cadrul urm ăririi; întreb ări incomode etc.; ﬁ e factori interni – pierderea în-
crederii în sine sau emo țiile victi mei. În asemenea situa ții, este important de a urm ări
semnalele care permit a constata c ă victi ma nu se mai simte confortabil și dorește să
întrerupă audierea. Este important pentru o ﬁ țerul de urm ărire penal ă, procuror sau
judecător de a constata mo ti vele schimb ării comportamentului. În situa ția cînd afec ți-
unea victi mei, provocat ă de audiere, este evident ă, întrebările puse pot s ă țină de alt
domeniu (de exemplu, cu referire la s ănătate, ti mp etc.) sau audierea trebuie ﬁ nisată.
Este recomandabil ca audierea s ă ﬁ e ﬁ nisată pe o not ă poziti vă. Important este de
a arăta că declarațiile victi mei sînt u ti le pentru inves ti garea cauzei, inclusiv faptul c ă
această informație va ﬁ folosită la asisten ța altor vic ti me.
Audierea vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane poate ﬁ efectuat ă atî t în cazurile cînd
acestea sînt la moment vic ti me, cît și în cazul cînd au fost în trecut în aceast ă calitate.
De regulă, persoanele care la moment sînt vic ti me se a ﬂ ă într-o stare de incer ti tudine
provocată de situația lor actual ă (lucrează într-un sector ilegal, se a ﬂ ă ilegal într-o țară,
prost își cunosc drepturile, au o libertate limitat ă de deplasare, sînt supuse violen ței
ﬁ zice, psihice sau sexuale). Persoanele care în trecut au fost vic ti me, pe lîng ă proble-
mele enun țate mai sus, se confrunt ă cu probleme ce țin de datorii nerambursate, tr ă-
iesc senti mentul de insecuritate, sînt s ti gmati zate social, se dovedesc a ﬁ vulnerabile la
stresuri ca o reac ție la trăirile anterioare.
Există unele principii directorii la audierea vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane:
− Este inadmisibil de a efectua audierea cu o vic ti mă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
dacă aceasta ar putea afecta starea acesteia într-o perspec ti vă de scurtă sau
lungă durată;
− Pînă la audiere este necesar de a constata cu care riscuri este legat tra ﬁ cul de
ﬁ ințe umane, comparîndu-l cu cazul de fa ță;
− Este necesar de a pune la dispozi ția victi mei informa ția privind organiza țiile
care acord ă asistență victi melor, fără a-i da careva promisiuni imposibil de
realizat;
− Persoanele implicate în audiere (interpre ți, psihologi ș.a.) trebuie minu țios se-
lectate;
− Este necesar a respecta con ﬁ dențialitatea privind persoana audiat ă;
− Acceptul persoanei de a depune declara ții este substan țial. Fiecare persoan ă
trebuie să cunoască scopul și conținutul audierii, cum va ﬁ uti lizată informația,
să-și cunoască dreptul de a nu r ăspunde la anumite întreb ări, dreptul de a cere
întreruperea audierii;
− Întrebările puse vic ti melor trebuie iden ti ﬁ cate cu pruden ță, fără a afecta starea
psihică a acestora;
− Este necesar de a exclude dubla vic ti mizare a persoanei;
− Victi ma poate anun ța despre pericolul care o pa ște;
− Informa ția obținută trebuie u ti lizată efecti v atî t în bene ﬁ ciul victi mei concrete,
cît și la elaborarea poli ti cilor de prevenire și asistență a victi melor.

120 Drept procesual
2.3. Audierea martorului în cadrul urm ăririi penale și judecării cauzei de tra ﬁ c de
persoane nu se deosebe ște în esen ță de audierea în alte cauze. Totu și, pornind de la
pericolul sporit pe care îl prezint ă asemenea gen de infrac țiuni, sînt necesare anumite
garanții de asigurare a veridicit ății probelor cu martori. De regul ă, în asemenea gen de
infracțiuni se recomand ă, în funcție de caz, de a aplica prevederile art.109 și 110 CPP RM,
dacă sînt prezente condi țiile legale.
Arti colul 109 CPP RM reglementeaz ă procedura de audiere a martorului, a c ărui pre-
zență la judecat ă va ﬁ imposibil ă. Moti vele de audiere a martorului în condi țiile art.109
CPP pot ﬁ : boala îndelungat ă a persoanei care urmeaz ă a ﬁ audiată ca martor, o deplasare
de lungă durată, alte împrejur ări. La solicitarea procurorului de a audia martorul în condi-
țiile art.109 CPP RM, judec ătorul de instruc ție stabilește data și ora la care va avea loc au-
dierea. Audierea martorului se efectueaz ă cu parti ciparea procurorului, p ărții vătămate,
a bănuitului, învinuitului sau a ap ărătorului și, după caz, a reprezentantului legal. La data
ﬁ xată pentru audiere procurorul asigur ă prezența acestor persoane în instan ță.
Audierea se efectueaz ă de către judecătorul de instruc ție în ordinea general ă pre-
văzută de art.105-109 CPP RM, asigurîndu-se dreptul par ti cipanților la audiere de a
pune întreb ări martorului audiat. Procedura de desf ășurare a audierii și declarațiile
martorului se consemneaz ă de gre ﬁ er în procesul-verbal al ședinței de judecat ă, ca
document separat anexat la materialele dosarului în condi țiile prevăzute la art.336-337
CPP RM. Audierea martorului poate ﬁ înregistrat ă video sau audio, conform prevede-
rilor art.115 CPP RM. Procesul-verbal al ședinței de judecat ă și declarațiile martorului
cu caseta video sau audio, dac ă au fost aplicate înregistr ări, se transmit procurorului
pentru a ﬁ anexate la materialele dosarului respec ti v, iar copiile acestora se p ăstrează
la judecătorul de instruc ție.
Arti colul 110 CPP RM stabile ște modalit ăți speciale de audiere a martorului. Aplica-
rea modalit ăților speciale de audiere sînt determinate de necesitatea asigur ării protec-
ției martorului și a părții vătămate. Aplicarea modalit ăților speciale este condi ționată
de pericolul iminent pentru via ța și integritatea corporal ă sau libertatea martorului ori
a unei rude apropiate.
Judecătorul de instruc ție poate admite ca martorul respec ti v să ﬁ e audiat f ără a ﬁ
prezent ﬁ zic la locul unde se a ﬂ ă organul de urm ărire penal ă sau în sala în care se des-
fășoară ședința de judecat ă, prin intermediul teleconferin ței cu circuit închis (Hot ărîrea
Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție nr.7 din 04.07.2005).
Pentru audierea martorului în asemenea circumstan țe urmeaz ă a ﬁ stabilite urm ă-
toarele condi ții:
• pericolul asupra vie ții, integrit ății corporale sau a libert ății martorului ori a unei
rude apropiate a lui sînt în leg ătură cu declara țiile pe care acesta le face;
• declara țiile martorului urmeaz ă a ﬁ date într-o cauz ă penală privind o infrac țiu-
ne gravă, deosebit de grav ă sau excep țional de grav ă;
• existen ța mijloacelor tehnice respec ti ve.
Audierea martorului în asemenea condi ții se face în baza unei încheieri mo ti vate a
judecătorului de instruc ție la cererea argumentat ă a procurorului, a avocatului, a mar-
torului respec ti v sau a oric ărei persoane interesate.

121 Partea II
Cererea înaintat ă judecătorului de instruc ție urmeaz ă a ﬁ argumentat ă și con ﬁ r-
mată prin anumite date privitoare la pericolul persistent. Dac ă cererea este înaintat ă
judecătorului de instruc ție de către avocat, martorul respec ti v sau oricare persoan ă in-
teresată, despre pericolul declarat urmeaz ă a ﬁ înști ințate organele respec ti ve, pentru
a lua măsuri de protec ție a persoanelor a ﬂ ate în pericol.
Sînt necesare mijloace tehnice respec ti ve care vor permite a înzestra cel pu țin două
încăperi: una în incinta instan ței de judecat ă, unde se vor a ﬂ a judecătorul de instruc ție
care va efectua audierea, procurorul, partea v ătămată, avocatul și bănuitul, sau, dup ă
caz, învinuitul și o altă încăpere, în care se va a ﬂ a martorul care urmeaz ă a ﬁ audiat, în-
soțit de un alt judec ător de instruc ție. Aceste dou ă încăperi urmeaz ă a ﬁ conexate prin
rețea de televiziune cu circuit închis, as tf el ca cei ce se a ﬂ ă în instanță să poată vedea și
audia declara țiile pe care le va face martorul audiat.
Martorului audiat i se permite s ă comunice o alt ă informație despre iden ti tatea sa
decît cea real ă. Informația despre iden ti tatea real ă a martorului se veri ﬁ că în baza do-
cumentelor de iden ti tate ale acestuia de c ătre judecătorul de instruc ție, care asist ă mar-
torul, pînă a face conexiunea re țelei de televiziune cu circuit închis. Iden ti tatea real ă a
martorului se consemneaz ă de către judecătorul de instruc ție într-un proces-verbal sepa-
rat care se semneaz ă de către martor și judecătorul de instruc ție și se păstrează la sediul
instanței respecti ve în plic sigilat, în condi ții de maxim ă siguranță a con ﬁ dențialității.
În cazul audierii martorului cu o alt ă identi tate decît cea real ă, procurorul care con-
duce sau, dup ă caz, efectueaz ă urmărirea penal ă asigură martorului o legend ă, adică să
ﬁ e pregăti t să expună alte date de iden ti tate cît mai apropiate de datele lui reale.
Regulile de audiere, în condi țiile art.110 CPP RM, ale acestui martor sînt cele genera-
le prevăzute de art.105, 108, 109 CPP RM. Jur ămîntul este depus de c ătre martor dup ă ce
a fost conexat ă rețeaua, textul ﬁ ind anexat ulterior la procesul-verbal al ședinței de jude-
cată la care este anexat ă și declarația martorului. Procesul-verbal al ședinței de audiere a
martorului și declarațiile acestuia se întocmesc de gre ﬁ er în sala de ședință unde se a ﬂ ă
judecătorul de instruc ție, procurorul, partea v ătămată, avocatul, b ănuitul, învinuitul.
Bănuitului, învinuitului și apărătorului, părții vătămate li se asigur ă posibilitatea de
a adresa întreb ări martorului audiat în asemenea condi ții, avînd posibilitate de a auzi
răspunsul la întreb ările puse.
Declarațiile martorului, audiat în condi țiile prevăzute de art.110 CPP RM, se înre-
gistrează prin mijloace tehnice video și se consemneaz ă integral în procesul-verbal al
ședinței. Casetele video pe care a fost înregistrat ă declarația martorului, sigilate cu si-
giliul instan ței, se păstrează în original la instan ță împreună cu copia procesului-verbal
al declara ției.
Declarațiile martorului, audiat în asemenea condi ții, pot ﬁ uti lizate ca mijloc de
probă numai în m ăsura în care ele sînt con ﬁ rmate de alte probe. În condi țiile mențio-
nate pot ﬁ audiați ca martori și investi gatorii sub acoperire, care sînt persoane civile.
Privitor la audierea martorilor cu aplicarea anonimatului, exist ă mai multe hot ărîri
ale Curții Europene a Drepturilor Omului care vor ﬁ examinate și în compar ti mentul
privind protec ția victi mei și martorului. În cauza Ludi v. Elve ția (hotărîrea din 15 iunie
1992), Curtea a men ționat că uti lizarea unui agent sub acoperire nu a afectat, nici în

122 Drept procesual
mod individual, nici împreun ă cu intercept ările telefonice, via ța privată în sensul Ar ti –
colului 8 al Conven ției.
Reclamantul a sus ținut că condamnarea sa s-a bazat, mai presus de toate, pe rapor-
tul agentului sub acoperire și pe reproducerea conversa țiilor sale telefonice cu agentul,
cu toate c ă el nici la o etap ă a procedurii nu a avut posibilitatea de a-i adresa întreb ări
sau să obțină audierea sa. Refuzînd s ă audieze agentul în calitate de martor, cur țile
elvețiene l-au privat pe reclamant de posibilitatea de a clari ﬁ ca pînă în ce măsură acți-
unile agentului i-au in ﬂ uențat și i-au determinat comportamentul. Necitarea agentului
a împiedicat cur țile în a-și forma propria opinie asupra credibilit ății acestuia.
Nici judec ătorul de instruc ție, nici instan țele nu au avut posibilitatea de a audia
agentul în calitate de martor și de a desf ășura o confruntare, care ar da posibilitatea de
a confrunta argumentele agentului cu s ti pulările dlui Ludi; mai mult decît a tî t, pe par-
cursul desf ășurării procedurii nici dl Ludi, nici avocatul s ău nu au avut posibilitatea de
a-l interoga sau de a pune la îndoial ă credibilitatea sa. Cu toate acestea, ar ﬁ fost posibil
de făcut acest lucru într-un mod în care s-ar ﬁ luat în considera ție drepturile legi ti me
ale autorit ăților polițienești într-un caz de tra ﬁ c de droguri în p ăstrarea anonimatului
agentului lor, as tf el încît să-l poată proteja și să-l poată uti liza și în viitor.
Astf el, drepturile ap ărării au fost limitate într-o as tf el de măsură, încît reclamantul
nu a avut parte de un proces echitabil. În consecin ță, a existat o violare a paragrafului
3 (d) luat în comun cu paragraful 1 al Ar ti colului 6 (art.6-3-d, art.6-1).
2.4. Arti colul 113 CPP RM stabile ște că acțiunea procesual ă de confruntare se efec-
tuează în cazul cînd exist ă divergen țe între declara țiile persoanelor audiate în aceea și
cauză.
Confruntarea se efectueaz ă atî t la cerere, cît și din o ﬁ ciu. Totuși, oﬁ țerul de urm ărire
sau procurorul, sau judec ătorul decide asupra necesit ății efectuării acțiunii procesuale.
Confruntarea este o modalitate de audiere și, în acest aspect, la confruntarea f ăp-
tuitorului cu vic ti ma este necesar, în special, de a asigura excluderea oric ărei afecțiuni
a ulti mei. În asemenea situa ții, confruntarea se efectueaz ă cu aplicarea dispozi țiilor
art.110 CPP RM.
Contradic țiile esențiale care determin ă necesitatea efectu ării confrunt ării țin de
obiectul proba țiunii cauzei concrete. De regul ă, în infrac țiunile de tra ﬁ c de ﬁ ințe uma-
ne ele se refer ă la descrierea și conținutul evenimentelor inves ti gate, rolul subiec ților
etc. Moti vele contradic țiilor în asemenea infrac țiuni sînt evidente și, de regul ă, sînt îna-
intate de f ăptuitor pentru a demonstra faptele în favoarea tra ﬁ canților, ﬁ e punerea sin-
cerității martorului sau a p ărții vătămate sub semnul dubit ății. În aspect criminalis ti c,
confruntarea serve ște nu numai ca mijloc de realizare a scopului principal – excluderea
contradic țiilor, dar și ca mijloc de rezolvare a unor sarcini tac ti ce, cum ar ﬁ veri ﬁ carea
unor versiuni, descoperirea declara țiilor false etc. De asemenea, prin efectuarea con-
fruntării pot ﬁ descoperite circumstan țe noi în cauza urm ărită. O parti cularitate dis ti nc-
tă a confrunt ării este și faptul că la această acțiune procesual ă parti cipă două persoane
care relateaz ă despre unul și același eveniment. În asemenea situa ții, este mai di ﬁ cil în
aspect psihologic de a depune m ărturii false.

123 Partea II
La efectuarea confrunt ării necesit ă a ﬁ respectate normele de e ti că aplicate la
audiere.
În cazul efectu ării confrunt ării pot ﬁ uti le și elementele emo ționale ale comporta-
mentului pentru elaborarea unor versiuni privind ac țiunile procesuale ulterioare.
Confruntarea se recomand ă a ﬁ efectuat ă în funcție de caz. De exemplu, dac ă după
efectuarea prezent ării spre recunoa ștere bănuitul sau învinuitul neag ă faptul cuno ști n-
ței cu victi ma, confruntarea se efectueaz ă imediat.
În cadrul confrunt ării pot ﬁ prezentate diferite materiale în sus ținerea pozi ției păr-
ților. Pregăti rea confrunt ării presupune:
− analiza declara țiilor anterioare ale par ti cipanților la confruntare, precum și ale
altor persoane;
− identi ﬁ carea caracterului și conținutului contradic țiilor, a mo ti velor care au de-
terminat contradic țiile;
− examinarea personalit ății celor audia ți;
− formularea ches ti unilor și determinarea consecu ti vității acestora;
− pregăti rea materialelor care vor ﬁ prezentate p ărților;
− stabilirea ti mpului pentru efectuarea confrunt ării;
− pregăti rea mijloacelor tehnice etc.
2.5. Acțiunea de prezentare spre recunoa ștere este frecvent aplicat ă la urmărirea
penală în cazurile de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, fapt determinat de natura infrac țiunii în
care sînt implicate diferite persoane la toate etapele tra ﬁ cului. Pe lîng ă persoane, pot
ﬁ supuse recunoa șterii și fotogra ﬁ ile, lucrurile, unit ățile de transport, imobilele ș.a.
Este evident c ă prezentarea spre recunoa ștere a persoanei este cea mai frecvent ă și cu
consecințe mai grave în cazul iden ti ﬁ cării false.
Elementul de baz ă la prezentarea spre recunoa ștere este contactul, în cele mai
dese cazuri vizual sau audi ti v, al persoanelor prezentate spre recunoa ștere cu vic ti ma
sau martorul respec ti v.
Prezentarea spre recunoa ștere reprezint ă rezultatul unor mecanisme psihologice,
ca: perceperea, memorarea, redarea. În acest aspect sînt posibile anumite erori ale persoanei și trebuie s ă se țină cont de factorii obiec ti vi și subiecti vi care pot in ﬂ uența
asupra perceperii, memor ării și redării. În așa mod, prezentarea spre recunoa ștere are
o importan ță egală cu acțiunea procesual ă de audiere. Este important ca la efectuarea
prezentării spre recunoa ștere să se țină cont de faptul c ă această acțiune procesual ă
poate ﬁ efectuat ă o singură dată cu implicarea acelora și persoane. As tf el, o eroare co-
misă în cadrul efectu ării prezent ării spre recunoa ștere poate invalida proba și, astf el,
permite ca f ăptuitorul s ă evite răspunderea. Din aceste considerente este necesar de a
respecta unele reguli stabilite în art.116, 117 CPP RM:
− Prezentarea spre recunoa ștere poate avea loc doar dup ă audierea persoanei.
Este important ca în procesul-verbal de audiere s ă se menționeze, pe cît posibil
de detaliat, toate par ti cularitățile persoanei care ulterior va ﬁ prezentat ă spre
recunoaștere. Expunerea în procesul-verbal de audiere a unor asemenea par ti cu-
larități va înlătura eventualele dubii care pot s ă apără în cadrul judec ării cauzei;

124 Drept procesual
− Pînă la prezentarea propriu-zis ă, persoana se audiaz ă asupra semnelor și parti –
cularităților disti ncte dup ă care ar putea ﬁ recunoscut ă. Procesul-verbal care se
întocmește este unul separat;
− La prezentarea spre recunoa ștere parti cipă doar o ﬁ țerul de urm ărire penal ă,
persoana prezentat ă spre recunoa ștere, după caz, avocatul acesteia, asisten ții
procedurali, precum și persoana chemat ă pentru a face recunoa șterea. În acest
sens, este exclus ă asistența într-un mod sau altul a o ﬁ țerilor opera ti vi sau a
altor categorii de persoane.
Pot exista situa ții cînd făptuitorii în tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane se a ﬂ ă după hotarele
țării, ﬁ e încă nu au fost re ținuți. Pot exista, de asemenea, situa ții cînd starea s ănătății
persoanei chemate s ă recunoasc ă nu-i permite s ă parti cipe. În asemenea cazuri, pre-
zentarea se efectueaz ă după fotogra ﬁ i. La prezentarea spre recunoa ștere după fotogra-
ﬁ i este necesar ca în procesul-verbal s ă se indice mo ti vul. De remarcat c ă, odată ce per-
soana a fost prezentat ă spre recunoa ștere după fotogra ﬁ i, va ﬁ imposibil ă prezentarea
spre recunoa ștere ﬁ zică. Deci, prezentarea spre recunoa ștere după fotogra ﬁ i trebuie s ă
ﬁ e mai mult o excep ție decît o regul ă.
2.6. La urmărirea infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, percheziția se efectueaz ă
după regulile generale stabilite în Codul de procedur ă penală. Totuși, în asemenea ca-
tegorii de infrac țiuni sînt u ti lizate documente false sau alt ti p de documente care pot ﬁ
depistate în cadrul perchezi ției.
În cadrul efectu ării perchezi ției la urm ărirea infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane
pot ﬁ descoperite acte de iden ti tate false sau originale ale poten țialelor vic ti me, surse
de reclam ă, anunțuri publicitare, bilete de c ălătorie, recipise, bilete de bagaje, contrac-
te de angajare în munc ă, materiale de studiere a limbilor str ăine etc.
În cadrul perchezi țiilor pot ﬁ descoperite și persoane sechestrate, poate ﬁ ridicat
echipamentul tehnic care s ă conțină informație uti lă pentru inves ti garea cauzei sau
pot ﬁ ridicate și accesoriile pentru o eventual ă experti ză criminalis ti că. Un impera ti v al
operațiunii de perchezi ție este de a ridica, în limitele legii, orice obiect care ar putea
avea legătură cu cauza dat ă, chiar dac ă inițial această legătură provoacă dubii. Ulterior,
obiectele care nu sînt per ti nente pot ﬁ resti tuite, îns ă proba neindicat ă la ti mp ar putea
să dispară.
La pregăti rea perchezi ției este necesar de a ﬁ luate în considera ție și a li se acor-
da atenție căilor de acces unde se va desf ășura perchezi ția, modalitatea perchezi ției,
situațiile neordinare cînd persoanele a ﬂ ate în localuri vor încerca s ă ascundă lucrurile
ori să opună rezistență. Este important de a ob ține în prealabil schema înc ăperii sau
a încăperilor și a reparti za rolurile par ti cipanților la perchezi ție, precum și de a lua în
considera ție faptul c ă percheziția trebuie efectuat ă în toate localurile concomitent. Din
aceste considerente, poate exista necesitatea atragerii mai multor o ﬁ țeri de urm ărire
penală pentru efectuarea perchezi ției la toți bănuiții concomitent.
Percheziția trebuie efectuat ă în mod inopinat, ceea ce presupune, pe de o parte,
dispunerea acestui act la un moment oportun, iar, pe de alt ă parte, asigurarea unui
anumit grad de con ﬁ dențialitate. Este necesar de a asigura observarea direct ă și per-

125 Partea II
manentă asupra persoanei perchezi ționate în vederea constat ării unor manifest ări
psihocomportamentale ale acesteia la anumite etape ale perchezi ției. În cazul în care
sînt manifest ări care nu sînt dirijate în mod con ști ent, acestea pot prezenta importan ță
orientati vă.
Trebuie să se țină cont de faptul c ă percheziția consti tuie o ingerin ță în viața pri-
vată. În acest sens, respectarea standardelor privind asigurarea inviolabilit ății, a vieții
private, impuse de art.8 al Conven ției Europene a Drepturilor Omului, este o condi ție
sine qua non de efectuare a perchezi ției.
De asemenea, trebuie respectate prevederile procesuale privind efectuarea perche-
ziției (art.125-132 CPP RM). Perchezi ția trebuie efectuat ă în ti mpul zilei, cu excep ția ca-
zurilor de delict ﬂ agrant. Cazul de delict ﬂ agrant poate ﬁ ca moti v de efectuare a perche-
ziției fără autorizația judecătorului de instruc ție. În ordonan ța de efectuare a perchezi ției
în lipsa autoriza ției se men ționează acest fapt. În cazurile care nu sînt determinate de un
delict ﬂ agrant, perchezi ția se efectueaz ă cu autorizarea judec ătorului de instruc ție, în
condițiile determinate de Codul de procedur ă penală. Procesul-verbal al perchezi ției se
întocmește în form ă generală, respectî ndu-se prevederile art.131 CPP RM.
2.7. Indiferent de faptul dac ă victi ma este amplasat ă într-o ins ti tuție-gazdă sau se
aﬂ ă la etapa de interac țiune inițiată cu organele de drept, marea majoritate a declara-
țiilor victi melor tra ﬁ cate și abuzate sexual și ﬁ zic, de obicei, țin de trecut și nu necesit ă
o examinare medico-legal ă imediata, ﬁ e o exper ti ză medico-legal ă.
În plus, în cazurile ce au implicat exploatarea sexual ă sau practi carea pros ti tuției,
victi mele, de regul ă, neagă necesitatea vital ă a efectuării examin ării medico-legale, ﬁ e
o experti ză medico-legal ă și obținerea mostrelor pentru probe. Cu toate acestea, în
cadrul efectu ării urmăririi penale pentru infrac țiunile de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, pro-
curorul trebuie s ă porneasc ă de la prezum ția că o constatare medico-legal ă imediată
poate contribui la ob ținerea unor probe concludente, la care se poale ajunge doar în
urma unui examen medico-legal minu țios.
Problema privind examinarea medico-legal ă va ﬁ abordată în funcție de ti mpul la
care victi ma va face o relatare o ﬁ țerului de urm ărire penal ă despre cele în tî mplate.
Pornind de la durata perioadei de re ﬂ ecție înainte de administrarea probelor, nece-
sitatea unei constat ări medico-legale imediate ar putea dispare, excep ție făcînd doar
cazul cînd vic ti ma declar ă din start c ă a fost abuzat ă sexual/ ﬁ zic și consimte s ă ﬁ e exa-
minată.
În cazurile cînd exper ti za medico-legal ă este necesar ă în mod imperios, trebuie res-
pectate procedurile stabilite vizavi de examinarea vic ti melor violului. În aceste cazuri
este necesar ă abordarea a dou ă aspecte importante. În primul rînd, vic ti ma trebuie s ă
consimtă de a ﬁ examinat ă, fapt ce trebuie înregistrat în modul corespunz ător în form ă
scrisă. În al doilea rînd, vic ti mei trebuie s ă i se permit ă să aleagă medicul de acela și sex,
ori de cîte ori aceasta este posibil.
Victi mele pot dezv ălui anumite detalii ale abuzului pe care l-au suferit pe durata co-
miterii infrac țiunilor. Din as tf el de detalii vor putea rezulta informa ții importante pen-
tru consolidarea declara țiilor victi melor făcute o ﬁ țerului de urm ărire penal ă. În același

126 Drept procesual
ti mp, victi mele pot refuza de a face publice unele detalii. Înse și organiza țiile care acor-
dă asistență victi melor nu au dreptul s ă nu păstreze con ﬁ dențialitatea. Din aceste con-
siderente, vic ti mei i se va cere consim țămîntul (în form ă scrisă) de a permite o ﬁ țerului
de urmărire penal ă să aibă acces la orice înscrieri medicale și informații ale lucrătorilor
sociali care pot pune la dispozi ția acestuia alte probe ce con ﬁ rmă fapta abuzului.
În acest aspect, o ﬁ țerul de urm ărire penal ă sau procurorul are atribu ția de a:
− Emite ordonan țe pentru efectuarea exper ti zei medico-legale în caz de declara-
ții privind abuzul sexual sau ﬁ zic;
− Oﬁ țerul de urm ărire penal ă trebuie s ă facă o descriere foarte detaliat ă a ori-
cărui caz de abuz exercitat asupra vic ti mei, a condi țiilor în care aceasta a fost
deținută și în care i s-a cerut s ă lucreze. Este foarte important s ă se obțină cît
mai multe detalii descrip ti ve;
− După obținerea unei descrieri detaliate a cazului de abuz, este necesar de a
asigura serviciile speciali ști lor medicali cali ﬁ cați în patru aspecte ale s ănătății
victi mei: ﬁ zic, sexual, psihologic și psihiatric. Pentru acest proces ar putea s ă
ﬁ e nevoie de patru exper ți în domeniul medicinii legale, efectuîndu-se, as tf el,
o experti ză complexă potrivit art.147 CPP RM. În unele cazuri, în func ție de cir-
cumstanțe, poate ﬁ solicitată parti ciparea unui clinician cali ﬁ cat, care uneori ar
putea să furnizeze probe cali ﬁ cate despre v ătămările și infecțiile ﬁ zice și sexua-
le, precum și despre gravitatea și impactul abuzurilor asupra s ănătății victi mei.
În mod analogic, un psihiatru și/sau un psiholog experimentat, de obicei, este
în stare să furnizeze probe cali ﬁ cate care cuprind a tî t daunele psihologice, cît și
cele morale pe care le-a suferit vic ti ma. Momentul-cheie este selectarea exper-
ților în medicin ă legală care dispun de cali ﬁ carea și atestarea necesar ă, precum
și respectarea recomand ările lor. În aceste cazuri, de regul ă, se apeleaz ă la in-
sti tuțiile se stat competente de a efectua exper ti za medico-legal ă. Totuși, este
necesar de a se lua în considera ție și dreptul p ărților de a solicita o exper ti ză
privată.
În urma exper ti zei medico-legale trebuie demonstrat c ă prejudiciul ﬁ zic sau psihic
cauzat vic ti mei a fost urmare a tra ﬁ cării și că aceste daune nu au existat pîn ă la săvîr-
șirea tra ﬁ cului.
De exemplu, dac ă victi ma sufer ă de o infec ție sexuală serioasă, expertul medical
ar putea s ă ﬁ e în stare s ă calculeze cu exac ti tate durata de infectare a vic ti mei. Aceste
probe pot fi confruntate cu data la care victima a fost traficat ă pentru prima oara.
O altă sursă poate ﬁ medicul de familie al vic ti mei care ar ﬁ putut să o examineze pîn ă
la momentul tra ﬁ cării ei și care ar putea constata dac ă aceasta era infectat ă la ti mpul
respecti v.
O procedur ă similară ar putea ﬁ aplicata și în cazul pl ăgilor și cicatricelor. Atunci
cînd victi ma preti nde că traﬁ cantul i-a cauzat v ătămări corporale, expertul medical tre-
buie să ﬁ e în stare s ă determine vechimea acestora, pentru a sprijini m ărturiile vic ti –
mei. Con ﬁ rmarea suplimentar ă a plăgilor și cicatricelor poate avea loc prin audierea
familiei vic ti mei privind faptul dac ă au existat sau nu v ătămările respec ti ve înainte de
traﬁ carea acesteia.

127 Partea II
În cele din urm ă, în cazurile care includ declara ții privind tratamentul inuman sau
detenția în condi ții similare sclaviei, trebuie s ă se țină cont de ob ținerea probelor prin
vizitarea locului desf ășurării abuzului. De exemplu, dac ă victi ma preti nde că a fost în-
cătușată și deținută în subsolul unui bordel la temperaturi mai joase de 0o, subsolul
respecti v trebuie examinat pentru probe medico-legale și ﬁ lmat pe un suport video
care va servi drept dovad ă a declara țiilor victi mei. Dac ă locul desf ășurării abuzului se
aﬂ ă peste hotarele Republicii Moldova, trebuie s ă se aplice o comisie rogatorie. Acest
ti p de probe de consolidare are o importan ța deosebit ă în cazurile contestate, dat ﬁ ind
sancțiunile mai severe care ar putea ﬁ aplicate conform prevederilor Codului penal în
caz de con ﬁ rmare a acestor fapte.
2.8. Cu privire la infrac țiunile de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, în func ție de caz, pot ﬁ
efectuate diverse experti ze criminalis ti ce care, dup ă modul de efectuare, nu se deose-
besc de exper ti zele în alte categorii de cauze. În unele situa ții se efectueaz ă experti za
scrisului, cînd se pot pune în discu ție probleme ce țin de înscrisuri privind recunoa ște-
rea unor datorii sau a unor obliga ții ale viitoarelor vic ti me. În alte cauze sînt efectuate
experti ze ale documentelor, cînd se examineaz ă problema falsului de acte. Exper ti za în
acest caz va contribui la iden ti ﬁ carea atî t a tra ﬁ canților, cît și a complicilor la falsi ﬁ carea
actelor, cum ar ﬁ , de exemplu, în cazul tra ﬁ cului de copii. În asemenea cazuri pot ﬁ uti le
și probele ce țin de condi țiile în care a fost întocmit documentul, modi ﬁ cat conținutu-
lui acestuia, iden ti ﬁ carea mijloacelor de imprimare sau mul ti plicare. De asemenea, în
cadrul unei exper ti ze criminalis ti ce pot ﬁ supuse examin ării și calculatoarele personale,
pentru a constata proprietarii acestora sau alte resurse ale Internetului, cum ar ﬁ site-uri-
le diferitelor persoane ﬁ zice și juridice care au publicat anun țuri.
2.9. Rezultatele ac ti vității operati ve de inves ti gații sînt uti lizate frecvent în inves-
ti garea infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane. Cu toate c ă acti vitatea opera ti vă de
investi gații este un domeniu ce ține de competen ța altor organe decît a Procuraturii
sau a instan țelor judec ătorești , procurorii și judecătorii sînt implica ți atî t în autorizarea
efectuării anumitor ac țiuni opera ti ve de inves ti gație, cît și în aprecierea datelor ob ținu-
te prin ac ti vitatea opera ti vă de investi gații. Potrivit Legii procesual penale, procurorul
are atribu ția de a da indica ții în scris cu privire la efectuarea m ăsurilor opera ti ve de
investi gații în vederea c ăutării persoanelor care au s ăvîrșit infracțiunea, precum și de
a sesiza organele care exercit ă acti vitatea opera ti vă de investi gații despre înl ăturarea
încălcării legii (art.52 alin.(1) pct.14 și pct.26 CPP RM). Potrivit art.93 alin.(4) CPP RM,
datele de fapt ob ținute prin ac ti vitatea opera ti vă de investi gații pot ﬁ admise ca probe
numai în cazurile în care ele au fost administrate și veriﬁ cate prin intermediul mijloace-
lor de prob ă prevăzute de Codul de procedur ă penală și în conformitate cu legea pro-
cesual penal ă, cu respectarea drepturilor și libertăților persoanei sau cu restric ția unor
drepturi autorizate de instan ța de judecat ă. Pe lîngă faptul că datele ob ținute în cadrul
acti vității operati ve de inves ti gații pot ﬁ admise ca probe, materialele de inves ti gație
operati vă pot servi ca temei de efectuare a anumitor ac țiuni procesuale. Spre exemplu,
ca temei de efectuare a perchezi ției (art.125 CPP RM) serve ște și o presupunere rezo-

128 Drept procesual
nabilă rezultată din materialele de inves ti gație operati vă că într-o anumit ă încăpere, ori
într-un alt loc, la o anumit ă persoană se pot a ﬂ a instrumentele care au fost des ti nate
pentru a ﬁ folosite sau care au servit ca mijloace la s ăvîrșirea infrac țiunii, obiecte și
valori dobîndite de pe urma infrac țiunii. Acelea și împrejur ări pot servi ca temei de efec-
tuare a ridic ării de obiecte și documente (art.126 CPP RM), interpret ării comunic ărilor
(art.135 CPP RM) ș.a. De remarcat c ă asigurarea tehnic ă a intercept ării se efectueaz ă în
condițiile Legii privind ac ti vitatea opera ti vă de investi gații.
Pornind de la faptul c ă procurorul va prezenta în instan ța de judecat ă probele ob-
ținute în cadrul ac ti vității operati ve de inves ti gații, este necesar ca problema admisibi-
lității acestora s ă ﬁ e examinat ă individual pentru ﬁ ecare prob ă din momentul pornirii
urmăririi penale.
În cadrul ac ti vității operati ve de inves ti gații poate ﬁ descoperit suportul publicitar
de recrutare a vic ti melor. Acesta poate ﬁ difuzat în orice form ă, inclusiv în cea elec-
tronică. În acest aspect, dup ă pornirea urm ăririi penale este necesar de a constata
persoana care a plasat suportul, autorul suportului, pl ăti torul și modalitatea de plat ă.
Cercetările sînt efectuate a tî t la redac țiile ziarelor, cît și prin atragerea altor angaja ți.
De asemenea, trebuie de veri ﬁ cat dacă aceste anun țuri nu sînt în serie la acela și ziar
din diferite localit ăți. În cazul cînd anun țul apare în Internet, se cerceteaz ă providerul
serviciilor, design-erul paginii Web, alte persoane.
În cadrul ac ti vității operati ve de inves ti gație poate ﬁ identi ﬁ cată adresa înc ăperii
unde se plaseaz ă victi mele. În aceste condi ții, trebuie de stabilit proprietarul sau pose-
sorul, modul închirierii, la fel persoana care achit ă chiria, sau cheltuielile de între ținere
a încăperii, modalitatea de plat ă. De asemenea, se constat ă dacă mai sînt alte înc ăperi
în apropiere care se închiriaz ă. În cazul în care proprietarul este imposibil de a ﬁ găsit,
se identi ﬁ că responsabilul pentru înc ăpere, contractul de vînzare-cump ărare, de loca-
țiune etc.
În cadrul transport ării urmărirea trebuie s ă constate modul de transportare din
țara de origine în cea de des ti nație, transportul u ti lizat, metoda de procurare a bile-
telor de c ălătorie, persoana care a procurat biletele. În situa ția în care persoanele au
fost transportate cu autovehiculele proprii se iden ti ﬁ că marca, numerele de înmatri-
culare, proprietarii sau posesorii, diferite autoriz ări. Este important de a constata care
acte au fost prezentate de c ătre tra ﬁ canți și victi me pe parcursul transport ării (acte de
identi tate, vize, bilete de c ălătorie, ti chete de îmbarcare, bonuri de plat ă etc.). Pentru
constatarea veridicit ății actelor de iden ti tate a vizelor este necesar de a solicita de la
organele de resort ale Republicii Moldova și de la ambasadele statelor str ăine infor-
mația respecti vă. La solicitarea informa ției de la ambasadele statelor str ăine demersul
se transmite prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al
Republicii Moldova. Potrivit art.34 al Legii privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane, procurorul de leg ătură va asigura consultarea reciproc ă cu procurorii
de legătură din alte state.
Necesită a ﬁ cercetate detaliat tranzac țiile bancare. În acest aspect, sînt iden ti ﬁ cate
sursele de transferuri ( țara, persoana, banca) și desti natarii. De regul ă, sursele ﬁ nanci-
are sînt transmise pentru racolarea persoanelor, procurarea biletelor, vizelor, cazare etc.

129 Partea II
Pot ﬁ transfera ți bani și sub form ă de sponsorizare a unor c ălătorii, tratamente. În a șa
cazuri urmeaz ă a ﬁ constatat dac ă asemenea evenimente au avut loc în realitate sau
vor avea loc.
În acti vitatea opera ti vă privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane sînt frecvent u ti lizați in-
vesti gatorii sub acoperire. Inves ti gatorul sub acoperire este u ti lizat atunci cînd nu sînt
cunoscuți autorii infrac țiunii de tra ﬁ c de persoane. O ﬁ țerul de urm ărire penal ă, de co-
mun acord cu procurorul, trebuie s ă întocmeasc ă un plan de ac țiuni, iden ti ﬁ cînd cele
mai uti le tehnici. Iden ti ﬁ carea persoanei care va realiza func ția de inves ti gator trebuie
pusă în seama procurorului și a conduc ătorului organului opera ti v. În acest aspect, tre-
buie să se ia în calcul și riscurile la care pot ﬁ supuși investi gatorul și victi ma, gradul de
pericol al mediului în care vor ac ti va agenții, pericolul unei eventuale descoperiri.
În ordonan ța de uti lizare a agentului sub acoperire este necesar de a indica:
− indicele temeinice și concrete care jus ti ﬁ că uti lizarea agen ților sub acoperire;
− moti varea aplic ării unei asemenea m ăsuri excep ționale în raport cu alte moda-
lități de administrare a probelor;
− acti vitatea pe care trebuie s ă o desfășoare agentul sub acoperire;
− persoanele, ale c ăror acțiuni necesit ă a ﬁ supravegheate și urmărite;
− perioada de ac ti vitate a agentului în opera țiunea respec ti vă;
− identi tatea agentului nu se indic ă în ordonan ță.
Demersul se înainteaz ă judecătorului de instruc ție, care în ședință închisă, cu par-
ti ciparea procurorului, iar, dup ă caz, și a reprezentantului organului opera ti v de inves-
ti gații, examineaz ă constatî nd prezen ța sau lipsa condi țiilor de uti lizare a agentului sub
acoperire. Inter alia , judecătorul de instruc ție constat ă prezența indicelor temeinice
privind săvîrșirea sau preg ăti rea infrac țiunii de tra ﬁ c de persoane. Pornind de la faptul
că uti lizarea agentului sub acoperire este una excep țională, judecătorul constat ă dacă
o asemenea m ăsură consti tuie unica posibilitate de a stabili circumstan țele necesare.
Judecătorul trebuie, de asemenea, s ă constate dac ă scopul urm ărit este legal și ține de
descoperirea faptelor sau de iden ti ﬁ carea făptuitorilor, de administrarea unor probe
concludente.
Potrivit Codului de procedur ă penală (art.303) și Legii cu privire la ac ti vitatea ope-
rati vă de investi gații (art.6) exist ă următoarele m ăsuri opera ti ve de inves ti gații efectu-
ate cu autoriza ția judecătorului de instruc ție:
a) cercetarea domiciliului și instalarea în el a aparatelor audio, video, de fotogra-
ﬁ at, de ﬁ lmat etc.;
b) supravegherea domiciliului prin u ti lizarea mijloacelor tehnice;
c) interceptarea convorbirilor telefonice și a altor convorbiri;
d) controlul comunic ărilor telegra ﬁ ce și a altor comunic ări;
e) culegerea informa ției de la ins ti tuțiile de telecomunica ții.
Alte măsuri opera ti ve, potrivit Legii cu privire la ac ti vitatea opera ti vă de investi ga-
ție, pot ﬁ efectuate f ără autorizația judecătorului de instruc ție.
Potrivit art.6 al Legii, acestea sînt: a) ches ti onarea; b) culegerea informa ției; c) ur-
mărirea vizual ă; d) urmărirea și documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor
tehnice moderne; e) colectarea mostrelor pentru cercetarea compara ti vă; f) efectu-

130 Drept procesual
area achizi țiilor de control și a controlului livr ărilor de m ărfuri și producție aﬂ ate
în circula ție liberă sau limitat ă; g) cercetarea obiectelor și actelor; h) iden ti ﬁ carea
persoanei; i) cercetarea înc ăperilor, cl ădirilor, por țiunilor de teren și a mijloacelor
de transport; j) cerce tarea coresponden ței condamna ților; k) ținerea convorbirilor cu
aplicarea detectorului comportamentului simulat; l) marcarea cu substan țe chimice și
alte substan țe speciale; m) experimentul opera ti v; n) in ﬁ ltrarea opera ti vă în organi-
zațiile criminale a colaboratorilor ti tulari din subdiviziunile opera ti ve și a persoanelor
care colaboreaz ă în mod con ﬁ dențial cu organele care exercit ă acti vitate opera ti vă de
investi gații, uti lizînd acte de iden ti tate și alte documente de acoperire; o) controlul
transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate; p) monitorizarea tranzac țiilor
efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare.
La efectuarea ac ti vității operati ve de inves ti gații un rol deosebit îl joac ă aplicarea
tehnologiilor moderne de supraveghere. Potrivit Recomand ării nr.R (95) 13 a Comite-
tului de Mini ștri către statele membre cu privire la problemele de procedur ă penală
legate de tehnologiile informa ționale, legile de procedur ă penală ar trebui s ă permită
autorităților însărcinate cu ancheta s ă facă percheziții în sistemele informa ționale și să
sechestreze datele g ăsite, în condi ții similare celor u ti lizate în cadrul drepturilor tra-
diționale de perchezi ție și sechestru. Persoana care are responsabilitatea sistemului
ar trebui s ă ﬁ e informat ă despre faptul c ă sistemul a f ăcut obiectul unei perchezi ții și
despre natura datelor sechestrate.
În ti mpul execut ării perchezi ției, autorit ățile însărcinate cu ancheta ar trebui s ă
aibă dreptul, sub rezerva garan țiilor corespunz ătoare, de a ex ti nde perchezi ția asupra
altor sisteme informa ționale din jurisdic ția lor care sînt conectate prin intermediul unei
rețele și de a sechestra datele con ținute în ele, cu condi ția ca o acțiune imediat ă să ﬁ e
necesară. Legile cu privire la supravegherea tehnic ă uti lizată în scopuri de anchete pe-
nale, cum ar ﬁ interceptarea telecomunica țiilor, ar trebui s ă ﬁ e revăzute și modi ﬁ cate,
acolo unde este necesar, pentru a asigura aplicabilitatea acestora. Procedura penal ă
internă ar trebui s ă sti puleze dreptul autorit ăților însărcinate cu ancheta de a dispune
unor persoane s ă prezinte orice date speci ﬁ ce aﬂ ate sub controlul lor, într-un sistem
informațional, în forma cerut ă de către aceste autorit ăți.
Ar trebui s ă ﬁ e stabilite obliga ții speci ﬁ ce pentru operatorii de re țele publice și
private, as tf el încît, atunci cînd ofer ă servicii de telecomunica ții publicului, s ă aplice
orice măsură tehnică necesară de natur ă să permită interceptarea telecomunica țiilor
de către autorit ățile însărcinate cu ancheta. Ar trebui s ă ﬁ e examinate m ăsuri cu scopul
de a minimiza efectele nega ti ve ale uti lizării cifrării asupra anchetelor privind infrac țiu-
nile penale, f ără însă ca acestea s ă aibă mai multe consecin țe decît cele strict necesare
asupra uti lizării lor legale. Ar trebui s ă ﬁ e dezvoltate mai multe proceduri și metode
tehnice de prelucrare a datelor electronice, as tf el încît să se asigure compa ti bilitatea
lor între state.
Operațiunile de supraveghere sînt, de regul ă, punctul de plecare pentru inves ti ga-
rea infracțiunilor de tra ﬁ c de persoane. Misiunea opera țiunii este de a iden ti ﬁ ca rețeaua
sau principalii suspec ți. Supravegherea (mobil ă și stati că) se efectueaz ă în funcție de
caz. Supravegherea sta ti că se uti lizează în toate locurile unde sînt temeiuri de a presu-

131 Partea II
pune că vor ﬁ săvîrșite acțiuni infrac ționale. Acestea pot ﬁ localurile de racolare a vic ti –
melor, agen ții de turism etc. În urma unei supravegheri sta ti ce poate ﬁ identi ﬁ cat mo-
dul în care se opereaz ă la racolare, persoanele implicate în diferite ac ti vități, numărul
victi melor sau al poten țialelor vic ti me, modalitatea de leg ătură între tra ﬁ canți. Supra-
vegherea dinamic ă permite a iden ti ﬁ ca punctele de leg ătură între tra ﬁ canți, localurile
de rezerv ă, modul de deplasare a acestora etc. În aceste opera țiuni este important de
a efectua înregistr ări video ale ac țiunilor tra ﬁ canților cu uti lizarea ulterioar ă a acestora
în probatoriul penal. Ca și în cazul altor intercept ări, în cazul înregistr ării, potrivit art.6
alin.(4) al Legii cu privire la ac ti vitatea opera ti vă de investi gații, este necesar ă autoriza-
ția judecătorului de instruc ție la demersul mo ti vat al procurorului. Pornind de la faptul
că în acti vitatea de supraveghere exist ă pericolul de a supune riscului secretul opera ți-
unii, este important de a stabili sursele u ti le pentru a jus ti ﬁ ca arestarea persoanei.
Supravegherea electronic ă este metoda prin care se ob țin informa ții calitati ve și
presupune conectarea direct ă la un conductor electric sau de semnal. Acest conductor
poate ﬁ o linie telefonic ă, un cablu de re țea internă de calculatoare, un sistem video,
sistem de alarm ă de incendii ș.a. Scopul principal în as tf el de metode de supraveghere
este obținerea de informa ții con ﬁ dențiale și minimizarea posibilit ății ca supravegherea
să ﬁ e descoperit ă. Supravegherea direct ă poate ﬁ împărțită în patru categorii:
1. Conectarea Hard – se face prin accesul direct, ﬁ zic, la o por țiune de cablu pe care
semnalul va circula. Acest contact, care, de obicei, se face prin intermediul unui dispoziti v intermediar, transmite semnalul la un loc sigur unde este prelucrat și
înregistrat.
2. Conectarea So ft
– constă în modi ﬁ carea soft ware-ului care ruleaz ă pe un sistem, în
scopul intercept ării informa țiilor con ﬁ dențiale. În cazul computerelor persoanele
se folosesc mici aplica ții, care se autolanseaz ă în execuție la pornirea calculatorului,
sînt rezidente în memorie, au nume extrem de comune și par a ﬁ parte integrant ă
a sistemului de operare.
3. Conectarea unui dispozi ti v de înregistrare – a unui casetofon sau digital recorder,
ﬁ ind relati v ușor de depistat la o veri ﬁ care. Este similar conect ării hard, dar are
capacitate limitat ă de înregistrare.
4. Conectarea unui dispozi ti v emițător – montarea unui emi țător frecvent în radio.
Este un mijloc care, în func ție de modelul construc ti v, este mai u șor sau mai di ﬁ cil
de depistat.
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
− de ﬁ niția probatoriului penal în infrac țiunile de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane;
− sarcinile procurorului și ale judec ătorului în cadrul administr ării probelor;
− practi cile de audiere a vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.

132 Drept procesual
Sarcini didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− compara modalit ățile generale și speciale de audiere a martorilor și victi melor
traﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− disti nge rigorile interna ționale în aplicarea modalit ăților speciale de audiere;
− clasi ﬁ ca acțiunile procesuale efectuate într-o cauz ă penală de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane;
− analiza materialul probator în cadrul examin ării cauzei penale de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Audientul trebuie s ă poată:
− aplica corect prevederile legale la administrarea probelor;
− demonstra necesitatea efectu ării anumitor ac țiuni procesuale;
− cali ﬁ ca concludenta și uti litatea probelor administrate în cadrul probatoriului;
− întocmi planuri de efectuare a ac țiunilor procesuale.
A. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Audierea prin modalit ăți speciale a
victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane.
Jurispruden ța Curții Europene a
Drepturilor Omului privind uti lizarea
rezultatelor opera ti ve de inves ti gație
în cadrul probatoriuluiReferat
Rezumate
Studiu de cazprezentarea rezultatelor−
discuții în grup −
B. Acti vități de evaluare
Lucrări scrise
Tema 1. Efectuarea confrunt ării în cadrul probatoriului privind tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane
Tema 2. Experti zele în cadrul examin ării infracțiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane
Speță
V.I., în vîrst ă de 18 ani, a încheiat c ăsătorie cu cet. Republicii Turcia A.H. C ăsătoria a
fost încheiat ă la Oﬁ ciul Stării Civile a sect. Centru, mun. Chi șinău. După ce ti mp de o lun ă
familia a locuit în Chi șinău, ambii au luat decizia s ă plece pe un ti mp în or. Ascarai, Turcia,
unde locuiau p ărinții lui A.H. În Ascarai familia a locuit ti mp de cîteva luni. Într-o zi, A.H. a
declarat c ă pleacă într-o deplasare de afaceri. Imediat dup ă plecarea lui A.H., în ospe ție
a venit fratele lui. Acesta i-a propus cumnatei V.I. s ă plece în ospe ție la socri, pe care ea
pînă atunci nu-i v ăzuse. În realitate, îns ă, V.I. a fost închis ă într-o locuin ță și impusă ti mp
de cîteva luni s ă presteze servicii sexuale diferi ților bărbați. Întî mplător, V.I. a avut posibi-
litatea să fugă și să se adreseze poli ției, iar peste cîteva zile s ă revină în țară.

133 Partea II
Odată cu revenirea a fost pornit ă urmărirea penal ă în baza art.165 alin.(1) CP RM. În
faza de urm ărire a fost audiat ă partea vătămată, care a expus toate împrejur ările cauzei.
Alte probe în cauz ă nu au fost colectate. Peste dou ă luni de la pornirea urm ăririi penale
a fost reținut A.H. ca b ănuit în săvîrșirea infrac țiunii prevăzute de art.165 alin.(1) CP RM.
A.H. a negat învinuirile aduse, declarînd c ă este căsătorit cu V.I., care cu cîteva luni în
urmă a dispărut, și că el nu cunoa ște unde i se a ﬂ ă soția. A.H. a fost supus arest ării pre-
venti ve, dar a solicitat confruntare cu V.I. Ul ti ma, însă, a refuzat, declarînd c ă întî lnirea
cu el îi provoac ă suferință. V.I. a fost audiat ă de către judecătorul de instruc ție în faza de
urmărire în prezen ța procurorului, în baza art.109 CPP RM. V.I. a declarat c ă nu dorește
să depună declarații în ședința de judecat ă. La judecarea cauzei în fond declara țiile lui V.I.
au fost date ci ti rii. A.H. a negat învinuirea. Alte probe nu au existat.
Luați o hotărîre în calitate de procuror.
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte europene
1. Recomandarea nr.R (95) 13 a Comitetului de Mini ștri către statele membre cu privire la pro-
blemele de procedur ă penală legate de tehnologiile informa ționale // h tt p://www.coe.int
Jurispruden ța CEDO
1. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Kostovski versus Olanda
(hotărîrea din 20 noiembrie 1989) // h tt p://www.echr.coe.int
2. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Van Mechelen versus Olanda
(hotărîrea din 23 aprilie 1997) // h tt p://www.echr.coe.int
3. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Doorson versus Olanda
(hotărîrea din 26 mar ti e 1996) // h tt p://www.echr.coe.int
4. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Baragiola versus Elve ția
(hotărîrea din 21 octombrie 1993) // h tt p://www.echr.coe.int
5. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Isgro versus Italia
(hotărîrea din 19 februarie 1991) // h tt p://www.echr.coe.int
6. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Unterperti nger versus Austria
(hotărîrea din 24 noiembrie 1986) // h tt p://www.echr.coe.int
7. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Colibaba versus Moldova
(hotărîrea din 23 octombrie 2007) // h tt p://www.echr.coe.int
8. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Stepuleac versus Moldova
(hotărîrea din 6 noiembrie 2007) // h tt p://www.echr.coe.int
Acte naționale
1. Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167/812.
2. Legea cu privire la ac ti vitatea opera ti vă de investi gații, nr.45-XIII din 12.04.1994 // Monito-
rul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2003, nr.11/13-38.
Literatura recomandat ă
1. Bîrsan C. Convenția European ă a drepturilor omului. Vol.I. – Bucure ști : C.H. Beck, 2006.
2. Botnaru S., Șavga A., Grosu V. Drept penal . Partea General ă. Vol.I. – Chi șinău: Carti er, 2005.
3. Brînză S., Ulianovschi X. și al. Drept penal. Partea Special ă. Vol.II. – Chi șinău Carti er, 2005.

134 Drept procesual
4. Dolea I. și al. Drept procesual penal. – Chișinău: Carti er, 2005.
5. Dolea I., Dora ș S. și al. Experti za judiciar ă în cauzele privind minorii . – Chișinău: IRP , 2005.
6. Doraș S. Criminalis ti ca. Vol.II. Elemente de tac ti că. – Chișinău: Tipogra ﬁ a Central ă, 1999.
7. Frățilă A., Mirea C . Reconsti tuirea judiciar ă. – Bucure ști : Global Lex, 2003.
8. Volonciu N. Tratat de procedur ă penală. Vol.I. – Bucure ști : Paideia, 2002.
9. Белкин Р.С., Белкин А.Р. Эксперимент в уголовном судопроизводстве . – Москва :
ИНФРА -НОРМА , 1997.
10. Богомолова С.Н. Следственные действия . – Москва : Юристь , 1999.
11. Бурков И.В., Мурзиков А.В. Заключение эксперта как вид доказательств . – Москва ,
2001.
12. Доля E. Использование в доказывании результатов оперативно -розыскной дея-
тельности . – Москва : СПАРК , 1996;
13. Дворкин А.И. Осмотр места происшествия . – Москва : Юристь , 2001.
14. Комисаров В. Свидетели потерпевших в уголовном судопроизводстве // Российская
Юстиция , 1994, №8.
15. Корневский Ю.В. Использование результатов оперативно -розыскной деятельно –
сти в доказывании по уголоным делам . – Москва , 2000.
16. Образцов В.А. Допрос потерпевшего и свидетеля на предварительном следствии .
– Москва : ОМЕГА , 2003.
17. Рыжаков А.П. Следственные действия . – Москва , 2001.
18. Соловьев А.Б. Использование доказателств при допросе на предварительном след –
ствии . – Москва , 2001.
19. Шейфер С.А. Следственные действия . – Москва , 2001.

135 Partea II
Tema 9. CONTROLUL PROCURORULUI ȘI CONTROLUL JUDICIAR
AL PROCEDURII PREJUDICIARE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să deﬁ nească atribuțiile procurorului și ale judec ătorului în cadrul controlului
procedurii prejudiciare;
− să identi ﬁ ce trăsăturile speci ﬁ ce controlului în infrac țiunile de tra ﬁ c de ﬁ ințe
umane;
− să deﬁ nească noțiunea de recurs efec ti v;
− să relateze despre importan ța respect ării propor ționalității între imix ti uni și
obligația de a descoperi infrac țiunile;
− să esti meze nivelul corespunderii prevederilor legale interne standardelor in-
ternaționale în domeniul controlului judiciar;
− să diferențieze atribu țiile procurorului și ale judec ătorului de instruc ție în ca-
drul controlului procedurii prejudiciare;
− să deosebeasc ă competen ța subiecților procesuali;
− să speci ﬁ ce situațiile de refuz de efectuare a imix ti unii în via ța privată;
− să plani ﬁ ce examinarea demersului privind efectuarea ac țiunilor opera ti ve de
investi gație.
II. Repere de con ținut
2.1. Codul de procedur ă penală stabilește unele mecanisme de contestare a anu-
mitor acțiuni ale reprezentan ților autorit ăților, ﬁ e de asigurare a controlului judiciar
în cazul efectu ării unor ingerin țe în viața privată. Pornind de la faptul c ă la urmărirea
infracțiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, de regul ă, sînt efectuate ac țiuni procesuale,
care presupun o eventual ă ingerință în viața privată, efectuarea acestora cu respecta-
rea prevederilor legale asigur ă administrarea de probe admisibile și concludente. De
asemenea, este necesar de a asigura drepturile subiec ților procesuali de a contesta
anumite ac țiuni sau inac țiuni.
Autorizația judecătorului de instruc ție la efectuarea ac țiunilor procesuale se soli-
cită în toate cazurile cînd ac țiunea procesual ă presupune o imix ti une în via ța privată
a persoanei. Standardele europene impun respectarea unor condi ții de efectuare a
ingerinței. Ingerin ța trebuie s ă ﬁ e prevăzută de lege, s ă urmărească un scop legi ti m, să
ﬁ e necesar ă într-o societate democra ti că. De asemenea, aceasta trebuie s ă ﬁ e propor-
țională cu gravitatea faptei. Pornind de la faptul c ă traﬁ cul de ﬁ ințe umane se include
în categoria infrac țiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave, imix ti unea
poate ﬁ apreciată ca propor țională. În acest aspect, judec ătorului de instruc ție îi revine
misiunea de a veri ﬁ ca întregul spectru de aspecte expuse mai sus. Potrivit Hot ărîrii Plenu-
lui Curții Supreme de Jus ti ție „Cu privire la prac ti ca asigur ării controlului judec ătoresc
de către judecătorul de instruc ție în procesul urm ăririi penale”, nr.7 din 04.07.2005,
imixti unea organului de urm ărire penal ă este prevăzută de lege în cazul în care aceasta
este reglementat ă de lege , iar legea care autorizeaz ă ingerința este clară, accesibil ă și

136 Drept procesual
previzibilă. Claritatea legii se exprim ă printr-un grad su ﬁ cient de exac ti tate a prevede-
rilor respec ti ve; legea trebuie s ă conțină măsuri de protec ție contra ac țiunilor arbitrare
ale autorit ăților publice.
2.2. Accesibilitatea legii prezumă publicarea ei în Monitorul O ﬁ cial în condi țiile
Legii privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor o ﬁ ciale, nr.173-XIII din
6 iulie 1994. As tf el spus, dispozi ția legii trebuie s ă ﬁ e cunoscut ă în condiții rezonabile
de către cel căruia i se aplic ă, adică accesibilă tuturor, ﬁ ind asigurat un grad minim de
publicitate în privin ța ei. De asemenea, dispozi ția trebuie s ă ﬁ e previzibil ă – adică să ﬁ e
pe înțelesul celuia c ăruia i se aplic ă, astf el încît acesta s ă-și dea seama c ă aplicarea legii
îl privește pe el. Aceast ă condiție se apreciaz ă prin raportare la momentul producerii
ingerinței. În cauza Khan v. Regatul Unit (hotărîrea din 12 mai 2000), Curtea a constatat
că la data ascult ării convorbirilor telefonice de c ătre poliție nu exista nici un sistem
legal privind u ti lizarea aparatelor de înregistrare secret ă a convorbirilor telefonice, cu
toate că existau unele direc ti ve ale Ministerului de Interne, dar acestea nu erau juridic
constrîngătoare, dup ă cum nu erau nici direct accesibile publicului.
Previzibilitatea legii presupune redactarea acesteia în termeni su ﬁ cient de clari și
preciși, toate no țiunile ﬁ ind bine de ﬁ nite. Aceasta înseamn ă că norma în discu ție trebuie
să ﬁ e suﬁ cient de precis ă, spre a permite individului s ă-și regleze conduita în func ție de
prescripțiile ei. O asemenea lege trebuie s ă deﬁ nească cu su ﬁ cientă claritate în ti nderea și
modalitățile de exercitare a func țiilor autorit ăților publice competente în materie. Totu și,
o deﬁ niție exhaus ti vă a tuturor termenilor per ti nenți nu se impune în mod absolut. În
cauza Rotaru v. România (hotărîrea din 4 februarie 2000), Curtea a ar ătat că trebuie s ă
analizeze „calitatea” normelor juridice invocate, c ăutî nd să vadă, îndeosebi, dac ă drep-
tul intern prevede cu su ﬁ cientă precizie condi țiile în care Serviciul Român de Informa ții
poate memoriza și uti liza informa țiile privitoare la via ța privată a reclamantului. Potrivit
hotărîrii menționate, legea precitat ă nu de ﬁ nește nici genurile de informa ții ce pot ﬁ con-
semnate, nici categoriile de persoane care pot face obiectul unor m ăsuri de supraveghe-
re, de colectare și de conservare a datelor, nici circumstan țele în care pot ﬁ luate aceste
măsuri. Nu este precizat ă nici prevederea de urmat atunci cînd se decide luarea lor.
Ingerința este considerat ă necesară într-o societate democra ti că atunci cînd ea este
„fondată pe o necesitate social ă imperioas ă și, mai ales, propor țională scopului legi ti m
scontat”, adic ă, cînd imix ti unea este compa ti bilă cu principiile democra ti ce. O societate
democrati că se caracterizeaz ă prin toleran ță și deschidere spre modul în care membrii
ei își organizeaz ă viața socială și personal ă. În cauza Chapman v. Regatul Unit (hotărîrea
din 18 ianuarie 2001), Curtea a constatat c ă ingerința este necesar ă într-o societate
democrati că pentru ati ngerea unui scop legi ti m dacă răspunde unei „nevoi sociale im-
perioase”. Autorit ățile naționale sînt chemate, în primul rînd, s ă aprecieze necesitatea
ingerinței. În acela și ti mp, Curtea î și rezervă competen ța să aprecieze și să decidă asu-
pra problemei de a se ști dacă moti vele ingerin ței au fost per ti nente și suﬁ ciente prin
raportarea la dispozi țiile Conven ției. Acțiunea necesar ă într-o societate democra ti că
se determin ă în raport cu echilibrul a ti ns între drepturile individului și interesul public,
ﬁ ind aplicat principiul propor ționalității.

137 Partea II
Ingerința trebuie s ă ﬁ e proporțională cu scopul urm ărit, ceea ce presupune deter-
minarea existen ței unei nevoi sociale imperioase care a impus-o. Ap ărarea intereselor
individului presupune luarea în considera ție a unor scopuri sociale. În al ți termeni, tre-
buie să existe un echilibru între interesele comunit ății și respectarea dreptului recla-
manților la viața privată și la domiciliu.
La alin.(2) art.8 CEDO drept scopuri legi ti me pentru ingerin ța agenților de stat în
viața privată a persoanei, în domiciliu sau asupra coresponden ței acesteia se prev ăd:
securitatea na țională, siguranța publică, bunăstarea economic ă a țării, apărarea ordinii
și prevenirea faptelor penale, protejarea s ănătății sau a moralei, protejarea drepturilor
și libertăților altor persoane. Scopurile enun țate de art.8 pct.2 al Conven ției se apre-
ciază în funcție de circumstan țele ﬁ ecărei cauze examinate. De exemplu, s-a decis c ă
atunci cînd este vorba despre un copil ce urmeaz ă a ﬁ adoptat, iar p ărinții care nu-l pot
crește se opun nejus ti ﬁ cat adop ției, hotărîrea judec ătorească prin care li se supline ște
consimțămîntul, de și consti tuie o ingerin ță în dreptul lor la via ța familială, urmărește
un scop legi ti m, și anume: protec ția sănătății și dezvoltării copilului. În cauza Keslassz
v. Franța (hotărîrea din 8 ianuarie 2002), Curtea a ar ătat, privitor la efectuarea unor
percheziții domiciliare, c ă statele pot considera necesar s ă ia anumite m ăsuri, precum
vizitele domiciliare și ridicări de anumite obiecte pentru a aduna probe, materiale ce
atestă săvîrșirea unor infrac țiuni, cu consecin ța, dacă este cazul, urm ăririi autorilor
unor asemenea fapte; legisla ția națională trebuie s ă ofere toate garan țiile împotriva
unor eventuale abuzuri din partea autorit ăților competente.
2.3. În acti vitatea de urm ărire a infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, judec ătorul
de instruc ție autorizeaz ă efectuarea anumitor ac țiuni procesuale, prev ăzute de Codul de
procedură penală, în scopul administr ării probelor, printre care: cercet ări la fața locului în
domiciliu (art.118); examin ări corporale silite (art.119); exhumarea cadavrului (art.121);
efectuarea perchezi ției (art.125); ridicarea de obiecte și documente care cons ti tuie se-
cret de stat, comercial, bancar, precum și ridicarea informa ției privind convorbirile tele-
fonice (art.126); perchezi ția corporal ă și ridicarea de obiecte și documente care se a ﬂ ă
în hainele, în lucrurile sau pe corpul persoanei (art.130); sechestrarea coresponden ței
(art.133); interceptarea comunic ărilor telefonice, prin radio sau a altor convorbiri cu u ti –
lizarea mijloacelor tehnice (art.135); înregistrarea de imagini (art.137); internarea per-soanei în ins ti tuție medical ă pentru efectuarea exper ti zei medico-legale sau psihiatrice
(art.152); nimicirea corpurilor delicte – a substan țelor explozive și a altor obiecte care
prezint
ă pericol pentru via ța și sănătatea omului, din care mo ti v nu pot ﬁ păstrate pîn ă
la soluționarea cazului (art.159); punerea bunurilor sub sechestru și ridicarea acestora
(art.205, 210); luarea silit ă de probe pentru cercetarea compara ti vă (art.154-156, 301);
suspendarea provizorie din func ție (art.302); aplicarea amenzii judiciare (art.302).
Potrivit art.301 CPP RM, pot ﬁ efectuate ac țiuni procesuale f ără autorizația jude-
cătorului de instruc ție. De remarcat c ă lipsa autoriza ției în toate cazurile trebuie inter-
pretată ca o excep ție.
Plenul Cur ții Supreme de Jus ti ție, prin hot ărârea sa nr.7 din 04.07.2005, aduce anu-
mite preciz ări privind semni ﬁ cația unor termeni ai ins ti tuției examinate. As tf el: caz de

138 Drept procesual
infracțiune ﬂ agrantă – presupune dreptul la examinarea corporal ă (art.119); perchezi-
ția în domiciliu (art.125); cercetarea la domiciliu și ridicarea de obiecte de la domici-
liu (art.279) f ără autorizație; caz de urgen ță – presupune interceptarea comunic ărilor
telefonice, prin radio sau a altor convorbiri cu u ti lizarea mijloacelor tehnice (art.135);
înregistrările de imagini (art.137); caz de delict ﬂ agrant sau caz ce nu sufer ă amînare –
punerea bunurilor sub sechestru și ridicarea acestora (art.205, 210).
Conform art.513 CPP RM, se consider ă infracțiune ﬂ agrantă infracțiunea descope-
rită în momentul s ăvîrșirii ei, precum și infracțiunea al c ărei făptuitor, imediat dup ă
săvîrșire, este urm ărit de victi mă, de martori oculari sau de alte persoane ori este
surprins aproape de locul comiterii infrac țiunii cu arme, instrumente sau orice alte
obiecte care ar da temei de a-l presupune par ti cipant la infrac țiune.
Caz de urgen ță, în sensul art.135 CPP RM, presupune, conform prevederilor art.272
CPP RM, împrejurarea în care organul de urm ărire penal ă este obligat s ă efectueze ac-
țiuni de urm ărire penal ă ce nu sufer ă amînare chiar dac ă constată că urmărirea penal ă
nu este de competen ța sa, dacă întî rzierea ob ținerii autoriza ției judecătorului de in-
strucție ar provoca prejudicii grave ac ti vității de administrare a probelor.
Caz de delict ﬂ agrant , în sensul art.205 CPP RM, este situa ția în care infrac țiunea
este descoperit ă în momentul s ăvîrșirii ei sau înainte ca efectele ei s ă se ﬁ consumat,
iar caz ce nu sufer ă amînare este împrejurarea în care persist ă pericol real c ă se vor
pierde sau distruge bunurile dac ă nu vor ﬁ puse sub sechestru.
2.4. Judecătorul de instruc ție se informeaz ă în termen de 24 de ore de la termina-
rea efectu ării acțiunii efectuate f ără autorizație. Procurorul prezint ă judecătorului de
instrucție materialele cauzei care au con ﬁ rmat necesitatea efectu ării acțiunii procesu-
ale respec ti ve fără autorizare. Materialul prezentat con ține date care argumenteaz ă
necesitatea efectu ării acțiunii procesuale respec ti ve fără autorizarea judec ătorului de
instrucție. În urma controlului judiciar, dac ă au existat temeiuri su ﬁ ciente pentru efec-
tuarea ac țiunii respec ti ve fără autorizarea judec ătorului de instruc ție, acesta, printr-o
încheiere mo ti vată, declară acțiunea de urm ărire penal ă efectuată legală; în caz con-
trar, acțiunea de urm ărire penal ă se declar ă ilegală.
Încheierea judec ătorului de instruc ție prin care a fost declarat ă legală sau ilegal ă
acțiunea de urm ărire penal ă efectuată fără autorizarea judec ătorului de instruc ție este
irevocabil ă și nu poate ﬁ supusă nici unei c ăi de atac.
2.5. Potrivit Hot ărîrii Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție nr.7 din 04.07.2005, cerceta-
rea domiciliului și instalarea în el a aparatelor audio și video, de fotogra ﬁ at, de ﬁ lmat etc.
(art.303 alin.(2) pct.1) CPP RM) presupune dou ă acțiuni opera ti ve: cercetarea domiciliului,
în sensul art.6 al Legii cu privire la ac ti vitatea opera ti vă de investi gații, și cercetarea la fa ța
locului la domiciliu , prevăzută de art.118 alin.(2) CPP RM, ac țiuni care se deosebesc chiar
dacă ambele ac țiuni sînt autorizate de c ătre judecătorul de instruc ție. În cazul cercet ării
domiciliului, potrivit art.6 al Legii, este prezent caracterul clandes ti n și faptul că acțiunea
este efectuat ă de organul opera ti v de inves ti gație. Cercetarea la fa ța locului la domiciliu,
în sensul art.118 alin.(2) CPP RM, presupune efectuarea public ă a acțiunii procesuale în

139 Partea II
prezența proprietarului, a posesorului sau a altor persoane. Supravegherea domiciliului
cu uti lizarea mijloacelor tehnice (art.303 alin.(2) pct.2) CPP RM) de asemenea presupune
ingerințe în viața privată a persoanei. M ăsura opera ti vă nu are similitudini cu m ăsurile
preventi ve, ca: obliga ția de a nu p ărăsi localitatea (art.178 CPP RM), arestul la domiciliu
(art.188 CPP RM), transmiterea sub supraveghere a militarului sau minorului ș.a. Suprave-
gherea domiciliului nu presupune p ătrunderea în acesta. Ca și în cazul prev ăzut de alin.(2)
art.303 CPP RM, se presupune u ti lizarea oric ărui aparataj tehnic, cu condi ția că acesta nu
prezintă pericol pentru via ța și sănătatea persoanei ori pentru mediul înconjur ător.
Interceptarea convorbirilor telefonice și a altor convorbiri (art.303 alin.(2) pct.3)
CPP RM), ca m ăsură operati vă, are similitudini cu interceptarea comunic ărilor, ca pro-
cedeu probatoriu prev ăzut de art.135 CPP RM. Totu și, măsura opera ti vă aplicată nu
poate ﬁ considerat ă ca o acțiune procesual ă de administrare a probelor.
Controlul comunic ărilor telegra ﬁ ce și a altor comunic ări (art.303 alin.(2) CPP RM)
are similitudini a tî t cu măsura precedent ă, cît și cu examinarea coresponden ței seches-
trate (art.134 CPP RM).
Culegerea informa ției de la ins ti tuțiile de telecomunica ții este măsura de adminis-
trare a datelor privind bene ﬁ ciarii serviciilor de telecomunica ții, semnalele transmise,
precum și alte informa ții. Această măsură are similitudini cu ridicarea informa ției pri-
vind convorbirile telefonice prev ăzută în art.126 alin.(2) CPP RM, ac țiune procesual ă
efectuată, de asemenea, cu autoriza ția judecătorului de instruc ție.
Procedura autoriz ării acțiunilor de urm ărire penal ă sau a măsurilor opera ti ve de in-
vesti gații, conform prevederilor art.304, 305 CPP RM, se efectueaz ă în baza demersului
procurorului, prin care se solicit ă acordul pentru efectuarea ac țiunilor respec ti ve, însoțit
de ordonan ța moti vată a organului de urm ărire penală învesti t cu astf el de împuterniciri.
În partea descrip ti vă a ordonan ței urmeaz ă a ﬁ descrise fapta încriminat ă, indicîn-
du-se locul, ti mpul, modul s ăvîrșirii acesteia, forma vinov ăției, consecin țele infrac țiu-
nii pe baza c ărora se stabilesc ac țiunile de urm ărire penal ă sau măsurile opera ti ve de
investi gație necesar de a ﬁ efectuate, rezultatele care trebuie s ă ﬁ e obținute în urma
efectuării acestor m ăsuri, termenul de efectuare a ac țiunilor respec ti ve, locul efectu-
ării, responsabilii de executare, metodele de ﬁ xare a rezultatelor și alte date ce au
importanță pentru adoptarea de c ătre judecătorul de instruc ție a unei hot ărîri legale și
întemeiate asupra autoriz ării solicitate. La ordonan ță se anexeaz ă materialele ce con-
ﬁ rmă necesitatea efectu ării acestor ac țiuni. Un exemplar al ordonan ței de autorizare
rămîne la judec ătorul de instruc ție.
În scopul p ăstrării con ﬁ dențialității urmăririi penale, demersul procurorului privitor
la autorizarea efectu ării acțiunilor de urm ărire penal ă sau a măsurilor opera ti ve de in-
vesti gație se prezint ă nemijlocit judec ătorului de instruc ție care îl înregistreaz ă într-un
registru separat.
Demersul procurorului privitor la autorizarea efectu ării acțiunilor de urm ărire pe-
nală sau a măsurilor opera ti ve de inves ti gație se examineaz ă de judecătorul de instruc-
ție fără prezența altor persoane decît a procurorului și, după caz, a reprezentantului
organului care exercit ă acti vitatea opera ti vă de investi gații, dacă acesta îl înso țește pe
procuror. Proces-verbal la examinarea acestor demersuri nu se întocme ște.

140 Drept procesual
Demersul procurorului referitor la autorizarea efectu ării acțiunilor de urm ărire pe-
nală sau a măsurilor opera ti ve de inves ti gație se examineaz ă de către judecătorul de
instrucție în ședință închisă, cu parti ciparea procurorului și, după caz, a reprezentantu-
lui organului care exercit ă acti vitatea opera ti vă de investi gații de urgen ță, imediat, dar
nu mai târziu de 4 ore de la primirea demersului.
După efectuarea controlului temeiniciei demersului și a circumstan țelor expuse, ju-
decătorul de instruc ție, prin încheiere mo ti vată, autorizeaz ă efectuarea ac țiunii de ur-
mărire penal ă ori a măsurii opera ti ve de inves ti gație sau, dup ă caz, respinge demersul
declarat. În încheiere judec ătorul de instruc ție se va expune asupra circumstan țelor.
Încheierea judec ătorului de instruc ție asupra demersului procurorului referitor la
autorizarea efectu ării acțiunilor de urm ărire penal ă sau a măsurilor opera ti ve de inves-
ti gație este de ﬁ niti vă și nu poate ﬁ supusă căilor de atac.
2.6. Dreptul de a contesta actele autorit ăților este protejat de art.13 al Conven ției
Europene a Drepturilor Omului. Mai sus s-a ar ătat că obligațiile poziti ve ale statului țin
și de asigurarea unei urm ăriri efecti ve. Într-o cauz ă privind obliga ția statului de a exer-
cita o urm ărire efecti vă (cauza Iatridis v. Grecia , hotărîrea din 25 mar ti e 1999), Curtea
a arătat că aceasta trebuie s ă ﬁ e accesibil ă familiei persoanei decedate.
Dreptul la un recurs efec ti v nu are o existen ță independent ă, ﬁ ind atașat oricărui
alt drept conven țional. Arti colul 13 al Conven ției prevede c ă dispune de un asemenea
recurs persoana ale c ărei drepturi și libertăți recunoscute de Conven ție au fost înc ăl-
cate. Deci, dreptul la un recurs efec ti v este un drept subiec ti v de natur ă procedural ă,
asigurînd accesul la o instan ță. În materie de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, vic ti ma sau rudele
acesteia pot u ti liza mecanismele procesuale prev ăzute în art.298 și 313 CPP RM, în
situațiile cînd consider ă că autoritățile au încălcat dreptul lor la o reac ție prompta în
cazul prezen ței indiciilor privind o asemenea infrac țiune.
Prin Hotărîrea sa nr.7 din 04.07.2005 Plenul Cur ții Supreme de Jus ti ție recomand ă:
prin acțiuni ale organului de urm ărire penal ă sau ale organului care exercit ă acti vitate
operati vă de investi gații, pasibile de a ﬁ contestate, se în țelege:
a) actele procedurale, adic ă documentele prin care se consemneaz ă orice acțiune
procesual ă prevăzută de Codul de procedur ă penală și de Legea cu privire la
acti vitatea opera ti vă de investi gații;
b) acțiunile ori inac țiunile nemijlocite ale persoanei cu func ție de răspundere, care
acti vează în procesul de urm ărire penal ă sau care exercit ă acti vitate opera ti vă
de investi gații (procurorul, o ﬁ țerul de urm ărire penal ă, colaboratorul care exer-
cită acti vitate opera ti vă de investi gație);
c) alte ac țiuni prin care persoana cu func ție de răspundere a dep ășit atribuțiile
sale de serviciu.
Pot ﬁ atacate ac țiunile judec ătorului de instruc ție care au afectat un drept legal
reglementat de legea material ă sau procesual ă, adică drepturi și libertăți consti tuți-
onale ale persoanei. Aceste ac țiuni, prev ăzute de Codul de procedur ă penală, sînt ur-
mătoarele: 1) actul privind refuzul organului de urm ărire penal ă de a primi plîngerea
sau denun țul referitor la s ăvîrșirea infrac țiunii (art.265); 2) ordonan ța de neîncepere

141 Partea II
a urmăririi penale (art.274; 3) refuzul organului de urm ărire penal ă de a recunoa ște
persoana în calitate de parte civil ă (art.222); 4) refuzul organului de urm ărire penal ă
de a restabili termenul procedural omis (art.234); 5) hot ărîrea organului de urm ărire
penală cu privire la respingerea cererii sau demersului organiza ției obștești ori al colec-
ti vului de munc ă (art.247); 6) ordonan ța de încetare a urm ăririi penale, de scoatere a
persoanei de sub urm ărire (art.285); 7) ordonan ța de clasare a cauzei penale (art.286);
8) refuzul organului de urm ărire penal ă de a sati sface demersurile în cazurile prev ăzute
de lege (art.313); 9) alte ac țiuni care afecteaz ă drepturile și libertățile consti tuționale
ale persoanei (art.313).
De regulă, nu sînt pasibile de a ﬁ atacate și: hotărîrile privind pornirea urm ăririi pe-
nale; ordonan ța de recunoa ștere a persoanei în calitate de b ănuit, învinuit; ordonan ța
prin care s-a dispus efectuarea exper ti zei; hotărîrea asupra ab ținerii sau recuz ării pro-
curorului; hot ărîrea privind solu ționarea cererii de înl ăturare din procesul penal a ap ă-
rătorului; hot ărîrea privind recuzarea interpretului, traduc ătorului; hot ărîrea privind
recuzarea expertului. Ordonan țele de încetare a urm ăririi penale, de clasare a cauzei
penale sau de scoatere a persoanei de sub urm ărire penal ă pot ﬁ casate cu reluarea
urmăririi penale doar în cazul în care sînt invocate fapte noi sau recent descoperite ori
un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat ordonan ța atacată.
Fapte noi consti tuie date despre circumstan țele de care nu avea cuno ști nță organul
de urmărire penal ă la data adopt ării ordonan ței atacate și care nici nu puteau ﬁ cu-
noscute la acea dat ă. Noi t rebuie să ﬁ e probele administrate în cadrul cercet ării altor
cauze și nu mijloacele de prob ă prin care se administreaz ă probe deja cunoscute în
cauza respec ti vă.
Fapte recent descoperite sînt faptele care existau la data adopt ării ordonan ței ata-
cate, însă nu au putut ﬁ descoperite.
Potrivit art.6 pct.44 CPP RM, viciu fundamental consti tuie încălcarea esen țială a
drepturilor și libertăților garantate de Conven ția pentru Ap ărarea Drepturilor și Liber-
tăților Fundamentale ale Omului, de alte tratate interna ționale, de Cons ti tuția Republi-
cii Moldova și de alte legi na ționale.
Ordonanța de încetare a urm ăririi penale, de clasare a cauzei penale sau de scoa-
tere a persoanei de sub urm ărire penal ă poate ﬁ casată cu reluarea urm ăririi penale
oricînd în ăuntrul termenului de prescrip ție, dacă au fost invocate fapte noi sau recent
descoperite. În cazul descoperirii unui viciu fundamental în cadrul procedurii prece-dente, urm ărirea penal ă poate ﬁ reluată doar în termen de un an de la intrarea în
vigoare a ordonan ței de încetare a urm ăririi penale, de clasare a cauzei penale sau de
scoatere a persoanei de sub urm ărire penal ă.
Plîngerea împotriva ac țiunilor organului de urm ărire penal ă sau ale organului care
exercită acti vitate opera ti vă de investi gații poate ﬁ înaintată, în termen de 10 zile de la
data cînd persoana a a ﬂ at despre înc ălcarea dreptului s ău, judec
ătorului de instruc ție
la locul a ﬂ ării organului care a admis înc ălcarea. Dac ă se atacă o hotărîre a organului de
urmărire penal ă sau a organului care exercit ă acti vitate opera ti vă de investi gații, la plîn-
gere se anexeaz ă copia hot ărîrii atacate sau se men ționează anumite date privind hot ă-
rîrea respec ti vă, dacă organul respec ti v nu a înmînat persoanei în cauz ă copia acesteia.

142 Drept procesual
În asemenea cazuri, judec ătorul ﬁ xează data examin ării plîngerii, dispune înmînarea
către procuror a plîngerii declarate și solicită opinia acestuia.
Plîngerea se examineaz ă de către judecătorul de instruc ție în termen de 10 zile cu
parti ciparea obligatorie a procurorului care conduce urm ărirea penal ă în cauză și cu
citarea legal ă a persoanei care a depus plîngerea.
Judecătorul de instruc ție înmîneaz ă procurorului copia plîngerii și solicită opinia
acestuia pe marginea plîngerii. Procurorul este obligat s ă prezinte în instan ță materia-
lele respec ti ve. Procurorul veri ﬁ că în prealabil argumentele invocate în plîngere pîn ă la
soluționarea plîngerii respec ti ve de către judecătorul de instruc ție și ia măsurile nece-
sare, prezen tî nd rezultatele judec ătorului de instruc ție la data examin ării plîngerii.
Neprezentarea persoanei care a depus plîngerea nu împiedic ă examinarea plînge-
rii. În cadrul examin ării plîngerii procurorul și persoana care a depus plîngerea, dac ă
aceasta par ti cipă în ședința de judecat ă, dau explica ții pe marginea argumentelor in-
vocate în plîngere.
La art.274 alin.(6) CPP RM se prevede c ă rezoluția de neîncepere a urm ăririi penale
poate ﬁ atacată prin plîngere în instan ța judecătorească de nivelul procuraturii respec-
ti ve. Astf el, plîngerile împotriva rezolu ției de neîncepere a urm ăririi penale urmeaz ă a
ﬁ adresate judec ătorului de instruc ție la locul a ﬂ ării organului care a admis înc ălcarea
în conformitate cu prevederile art.313 CPP RM.
În urma examin ării plîngerii, judec ătorul de instruc ție, considerînd plîngerea înte-
meiată, adoptă o încheiere prin care oblig ă procurorul s ă lichideze înc ălcările depista-
te ale drepturilor și libertăților omului sau ale persoanei juridice și, după caz, declar ă
nulitatea actului sau a ac țiunii procesuale atacate. Judec ătorul de instruc ție nu este în
drept să-și asume obliga țiile organului de urm ărire penal ă, urmînd doar s ă se expu-
nă asupra argumentelor invocate în plîngere. Totodat ă, judecătorul de instruc ție nu
trebuie să se pronun țe cu anti cipație asupra ches ti unilor care ulterior pot ﬁ obiectul
cercetării judecătorești în cadrul judec ării cauzei în fond.
Constatî nd că actele sau ac țiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu
legea și că drepturile sau libert ățile omului sau ale persoanei juridice nu au fost în-
călcate, judec ătorul de instruc ție pronun ță o încheiere despre respingerea plîngerii
înaintate.
Dacă în urma controlului efectuat de procuror au fost depistate înc ălcări ale drep-
turilor persoanei și procurorul a dispus înl ăturarea acestor înc ălcări, fapt ce se con-
ﬁ rmă prin materialele prezentate de c ătre procuror, judec ătorul de instruc ție dispu-
ne, prin încheiere, încetarea procedurii de solu ționare a plîngerii date. În încheiere
judecătorul de instruc ție trebuie s ă se pronun țe asupra tuturor mo ti velor invocate
în plîngere. Copia de pe încheiere se expediaz ă persoanei care a depus plîngerea și
procurorului.
Încheierea judec ătorului de instruc ție adoptat ă în condițiile art.313 CPP RM nu
este pasibil ă de a ﬁ atacată pe căile ordinare de atac. Totu și, argumente respec ti ve
împotriva încheierii pot ﬁ invocate în instan ță la examinarea cauzei în fond.

143 Partea II
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
− de ﬁ niția controlului procedurii prejudiciare în cauzele penale privind tra ﬁ cul de
ﬁ ințe umane;
− sarcinile procurorului și ale judec ătorului de instruc ție în cadrul controlului;
− practi cile privind examinarea demersurilor și a plîngerilor în cadrul controlului.
Sarcinile didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− compara atribu țiile procurorului și ale judec ătorului de instruc ție în cadrul con-
trolului;
− disti nge situa țiile de admitere a efectu ării acțiunilor opera ti ve de inves ti gații;
− clasi ﬁ ca drepturile vic ti mei de a adresa plîngeri procurorului și judecătorului de
instrucție;
− analiza jurispruden ța Curții Europene a Drepturilor Omului privind imix ti unea
în viața privată.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
− aplica corect normele na ționale și internaționale în domeniul imix ti unii în via ța
privată;
− demonstra aplicabilitatea u ti lizării jurispruden ței Curții Europene a Drepturilor
Omului în faza controlului prejudiciar;
− cali ﬁ ca cazurile de înc ălcare a drepturilor persoanelor în procedura prejudiciar ă;
− întocmi acte procedurale privind demersurile și plîngerile subiec ților procedurali.
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Jurispruden ța Curții Europene a Drepturilor
Omului în domeniu, art.8 al Conven ției.
Examinarea de c ătre judecătorul de
instrucție a plîngerilor privind refuzul
pornirii urm ăririi penale în infrac țiunile de
traﬁ c de ﬁ ințe umaneReferate
Rezumate
Studiu de cazprezentarea rezultatelor −
discuții în grup −
C. Acti vități de evaluare
Lucrări scrise
Tema1. Controlul procurorului privind inac țiunile organului de urm ărire penal ă în ur-
mărirea infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane
Tema 2. Autorizarea ac țiunilor opera ti ve de inves ti gație

144 Drept procesual
Speță
Cetățeanul A.B., învinuit în comiterea infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, a în-
aintat plîngere judec ătorului de instruc ție cu privire la înc ălcarea principiului non bis
in idem . În fapt, A.B. sus ține că cu 6 luni în urm ă a fost pornit ă urmărirea penal ă pe
faptul comiterii de c ătre persoane necunoscute a infrac țiunii de proxene ti sm. A.B. a
fost citat în calitate de b ănuit, însă după audiere a fost scos de sub urm ărire penal ă, iar
urmărirea încetat ă. Actualmente, procurorul a anulat ordonan ța de încetare a urm ăririi
penale; reluînd urm ărirea l-a pus pe A.B. sub învinuire, înain tî du-i acuzarea.
În calitate de judec ător de instruc ție pronun țați-vă asupra plîngerii.
IV. Bibliogra ﬁ e:
Jurispruden ța CEDO
1. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Khan versus Regatul Unit
(hotărîrea din 12 mai 2000) // h tt p://www.echr.coe.int
2. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Rotaru versus România
(hotărîrea din 4 februarie 2000) // h tt p://www.echr.coe.int
3. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Chapman versus Regatul Unit
(hotărîrea din 18 ianuarie 2001) // h tt p://www.echr.coe.int
4. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Keslassz versus Fran ța
(decizia din 8 ianuarie 2002) // h tt p://www.echr.coe.int
5. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Iatridis versus Grecia
(hotărîrea din 25 mar ti e 1999) // h tt p://www.echr.coe.int
Acte naționale
1. Hotărîrea Plenului Cur ții Supreme de Jus ti ție cu privire la prac ti ca asigur ării controlului jude-
cătoresc de c ătre judecătorul de instruc ție în procesul urm ăririi penale, nr.7 din 04.07.2005
// Buleti nul Curții Supreme de Jus ti ție a Republicii Moldova, 2005, nr.11, p.3.
2. Legea cu privire la ac ti vitatea opera ti vă de investi gații, nr.45-XIII din 12.04.1994 // Republi-
cată în Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2003, nr.11-13/38.
3. Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167/812.
Literatura recomandat ă
1. Bîrsan C. Convenția European ă a Drepturilor Omului. Vol.I. – Bucure ști : C.H. Beck, 2006.
2. Botnaru S., Șavga A., Grosu V. Drept penal . Partea General ă. Vol.I – Chi șinău: Carti er, 2005.
3. Brînză S., Ulianovschi X. și al. Drept penal. Partea Special ă. Vol.II. – Chi șinău: Carti er, 2005.
4. Dolea I. și al. Drept procesual penal .– Chișinău: Carti er, 2005.
5. Volonciu N. Tratat de procedur ă penală. Vol.I. – Bucure ști : Paideia.

145 Partea II
Tema 10. PROTEC ȚIA ȘI ASISTEN ȚA VICTIMELOR ȘI MARTORILOR
ÎN CAUZELE PRIVIND TRAFICUL DE FIIN ȚE UMANE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să deﬁ nească noțiunea de m ăsură de protec ție;
− să identi ﬁ ce trăsăturile măsurilor de protec ție și de asisten ță a victi melor tra ﬁ –
cului de ﬁ ințe umane;
− să relateze despre importan ța măsurilor de protec ție și de asisten ță;
− să diferențieze măsurile urgente de m ăsurile de protec ție;
− să compare prevederile legale interne cu jurispruden ța Curții Europene a Drep-
turilor Omului în materie de protec ție;
− să cunoască obligațiile poziti ve ale autorit ăților în cadrul aplic ării protecției;
− să plani ﬁ ce aplicarea unor m ăsuri de protec ție în funcție de circumstan țele ca-
uzei;
− să esti meze perspec ti va aplicării directe a jurispruden ței Curții Europene a
Drepturilor Omului în cadrul protec ției persoanei.
II. Repere de con ținut
2.1. Incluzîndu-se în drepturile procesuale ale martorului, dreptul la protec ție este
determinat de standardele interna ționale. Pe plan european, instrumente de protec-
ție a drepturilor martorului se con țin în Recomandarea R (97) 13 a Consiliului Europei
privind in ti midarea martorilor și dreptul ap ărării din 10 septembrie 1997, în Rezolu ția
Consiliului Uniunii Europene privind persoanele care coopereaz ă în procesul judiciar
în lupta împotriva crimei organizate din 20 decembrie 1996 și în Rezolu ția Consiliului
Uniunii Europene privind protec ția martorilor în lupta împotriva criminalit ății interna-
ționale organizate din 23 noiembrie 1995. Standardele și-au găsit re ﬂ ectare în dreptul
intern, determinat de unele forme contemporane de manifestare a criminalit ății, care
s-au eviden țiat și în Republica Moldova. Doctrina juridic ă tot mai des se adreseaz ă la
această problemă avînd în vedere di ﬁ cultatea ei, determinat ă de căutarea solu țiilor în
asigurarea propor ționalității între asigurarea pentru acuzat a unui proces echitabil și
dreptul martorului de a bene ﬁ cia de protec ție.
Protecția victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane cons ti tuie o obliga ție poziti vă a sta-
tului. Conven ția Națiunilor Unite împotriva criminalit ății transna ționale organizate
stabilește că ﬁ ecare stat ia, în limita mijloacelor sale, m ăsuri corespunz ătoare pentru
a asigura o protec ție eﬁ cace împotriva eventualelor acte de represalii sau de in ti mi-
dare a martorilor care, în cadrul procedurii penale, depun m ărturie privind infrac ți-
unile prev ăzute de Conven ție și, în caz de nevoie, a p ărinților lor și a altor persoane
apropiate.
O atenție substan țială trebuie acordat ă copiilor vic ti me ale tra ﬁ cului de persoane.
Potrivit Legii privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, statul asigur ă
protecție și asistență copiilor vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane din momentul în
care apar temeiuri de a crede c ă ei sînt vic ti me ale tra ﬁ cului pînă la identi ﬁ carea, inte-

146 Drept procesual
grarea și recuperarea lor deplin ă, independent de cooperarea acestora cu autorit ățile.
După identi ﬁ care ca vic ti mă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, copilul este referit de urgen ță
serviciilor competente de protec ție, asisten ță și reabilitare a copiilor.
Măsurile întreprinse pot consta, mai ales, f ără prejudicierea drepturilor acuzatului,
inclusiv a dreptului la o procedur ă echitabil ă, în: stabilirea, pentru protec ția ﬁ zică a
acestor persoane, a unor proceduri privind îndeosebi de a li se oferi, dup ă nevoie și în
măsura posibilit ăților, un nou domiciliu și de a li se permite, în caz de nevoie, ca infor-
mațiile privind iden ti tatea lor și locul unde se a ﬂ ă să nu ﬁ e dezvăluite sau ca dezv ălui-
rea lor să ﬁ e limitată; prevederea unor reguli de proba țiune care s ă permită martorilor
să depună mărturii într-un mod care s ă le garanteze securitatea, în special s ă ﬁ e auto-
rizați să depună mărturii recurgînd la tehnici de comunicare, cum sînt leg ăturile video
sau alte mijloace adecvate.
Statele Părți au în vedere s ă încheie aranjamente cu alte state în vederea stabilirii
unui nou domiciliu persoanelor fa ță de care se aplic ă protecția.
Arti colul 25 al Conven ției împotriva criminalit ății transna ționale organizate stabi-
lește că ﬁ ecare Stat Parte ia, în limita mijloacelor sale, m ăsuri corespunz ătoare pen-
tru a da asisten ță și a acorda protec ție victi melor infrac țiunilor, îndeosebi în caz de
amenințare cu represalii sau de in ti midare. Statele trebuie s ă stabileasc ă proceduri
corespunz ătoare pentru a permite vic ti melor unor infrac țiuni prevăzute de prezenta
Convenție să obțină reparații. Fiecare stat, sub rezerva dreptului s ău intern, face în a șa
fel încît opiniile și preocup ările victi melor să ﬁ e prezentate și să ﬁ e luate în considera-
ție în stadiile corespunz ătoare ale procedurii penale începute împotriva autorilor unor
infracțiuni, într-un mod care s ă nu aducă prejudicii drepturilor ap ărării.
Protocolul ONU privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de ﬁ in-
țe umane, în special al femeilor și copiilor, adi țional la Conven ția Națiunilor Unite
împotriva criminalit ății transna ționale organizate stabile ște că, atunci cînd are loc,
ﬁ ecare stat parte protejeaz ă în măsura în care dreptul s ău intern o permite, via ța
privată și identi tatea vic ti melor tra ﬁ cului de persoane, nef ăcînd publice procedurile
juridice referitoare la acestea. Fiecare Stat Parte se asigur ă că sistemul s ău juridic
sau administra ti v prevede m ăsuri care permit furnizarea c ătre victi mele tra ﬁ cului de
persoane, atunci cînd este cazul: a informa țiilor asupra procedurilor juridice și admi-
nistrati ve aplicabile; a unei asisten țe pentru a face as tf el încît p ărerile și preocup ările
lor să ﬁ e prezentate și luate în considera ție în stadiile corespunz ătoare ale procedurii
penale angajate împotriva autorilor infrac țiunilor, as tf el încît s ă nu aducă prejudicii
drepturilor ap ărării.
Fiecare Stat Parte trebuie s ă implementeze m ăsuri în vederea asigur ării restabilirii
psihice, psihologice și sociale a vic ti melor tra ﬁ cului de persoane, inclusiv, dac ă este
cazul, în cooperare cu organiza ții neguvernamentale, cu alte organiza ții competente și
alte elemente ale societ ății civile și, în special, s ă le furnizeze: un ad ăpost convenabil;
sfaturi și informații privind drepturile pe care legea le recunoa ște, într-o limb ă pe care
o pot înțe lege; asisten ță medicală, psihologic ă și material ă; posibilit ăți de angajare,
educație și formare.

147 Partea II
2.2. Problema privind protec ția victi mei capătă două conotații. Într-un aspect, pro-
tecția victi mei se asociaz ă cu protec ția unei persoane care par ti cipă în probatoriul pe-
nal prin depunerea de m ărturii. În acest caz, vic ti ma parti cipă în calitate de martor și
în legătură cu acest fapt m ăsurile de protec ție a martorilor sînt aplicabile și lor. Într-un
al doilea aspect, vic ti ma unei infrac țiuni de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, ca persoan ă căreia
i s-a cauzat un prejudiciu, are dreptul la o protec ție și asistență speci ﬁ că doar acestui
subiect.
Victi ma, ca subiect al procesului penal, se bucur ă de protec ția de stat ca și un mar-
tor. Însuși martorul care nu a fost implicat la momentul necesar într-un program de
protecție poate deveni vic ti mă a infracțiunii. Aceasta poate avea loc și în cazul exclude-
rii nejusti ﬁ cate a martorului din program, ﬁ e în cazul încet ării programului din mo ti vul
expirării pericolului. Vic ti ma infrac țiunii se deosebe ște totuși de un simplu martor a tî t
prin faptul c ă în multe cazuri ea este cunoscut ă de făptuitor și deci necesit ă o protecție
specială, cît și prin faptul c ă la aplicarea m ăsurii de protec ție trebuie prevenit ă dubla
victi mizare a acesteia.
2.3. În aspect de drept comparat, se cere de men ționat că în unele state au fost
elaborate mai multe legi privind protec ția victi melor și atragerea lor în probatoriu.
Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii, Legea drepturilor vic ti melor copii și mar-
torilor copii din 1990 determin ă posibilitatea acord ării protec ției, în func ție de caz,
atî t victi melor minori, cît și martorilor minori, vic ti ma bene ﬁ ciind de anumite drep-
turi de protec ție, inclusiv de posibilitatea de a nu se în tî lni cu agresorul. În Elve ția,
Legea federal ă asupra ajutorului vic ti melor infrac țiunilor con ține dispozi ții referitor
la protec ția victi melor și martorilor în probatoriu. Legi similare privind asigurarea
protecției victi melor în momentul depunerii de c ătre acești a a declara țiilor au fost
promulgate în Anglia, Irlanda de Nord și Țara Galilor, precum și în Australia, Noua
Zeelandă, Canada. Potrivit par.247 și 247a CPP german, instan ța poate s ă dispună
îndepărtarea inculpatului din sala de ședințe pentru perioada audierii, dac ă există
un pericol c ă un alt inculpat, vic ti ma sau martorul nu vor spune adev ărul în prezen ța
acestuia. Aceast ă prevedere ac ționează și în cazul cînd exist ă pericol c ă la audierea
unei persoane pîn ă la 16 ani va ﬁ afectată starea acesteia. De asemenea, dac ă există
temei de a presupune c ă starea martorului este pus ă în pericol, acesta poate ﬁ audiat
și în alt loc.
În sistemul american nu exist ă un asemenea subiect procesual ca „parte v ătămată”,
uti lizat ﬁ ind termenul de vic ti mă. Acest fapt este determinat de inadmisibilitatea u ti li-
zării unei persoane în dou ă calități – de martor și de acuzator.
2.4. Codul de procedur ă penală prevede norme cu caracter general, care sînt apli-
cabile în situa țiile cînd securitatea martorului poate ﬁ pusă în pericol. Ar ti colul 215
CPP RM stabile ște condițiile de aplicare a m ăsurilor de protec ție. Organul de urm ărire
penală și instanța dispun de dreptul lor discre țional atî t la aplicarea din o ﬁ ciu a măsurii
lor de protec ție, cît și la examinarea cererii referitor la m ăsurile de protec ție parvenit ă
de la persoana care o solicit ă (art.215 alin.(2) CPP RM).

148 Drept procesual
Necesitatea protec ției martorului determin ă limitarea unor principii ale procesului
penal, printre care și cel al publicit ății.
Instanța poate limita accesul publicului inter alia și dacă publicitatea ar putea s ă
prejudicieze interesele jus ti ției. Deci, protec ția martorului se include în interesele jus-
ti ției – noțiune cu o sfer ă mai largă de apreciere. Codul de procedur ă penală deﬁ nește
noțiunea de interese ale jus ti ției, stabilind în art.71 alin.(2), cu referin ță la asisten ța
obligatorie a ap ărătorului, că determinarea faptului c ă interesele jus ti ției cer limitarea
accesului publicului ține de competen ța organului de urm ărire penal ă sau a instan ței și
depinde de: 1) complexitatea cazului; 2) capacitatea b ănuitului, învinuitului, inculpatu-
lui de a se ap ăra singur; 3) gravitatea faptei.
Atî t Codul de procedur ă penală, cît și Legea Republicii Moldova cu privire la protec-
ția martorilor și a altor par ti cipanți la procesul penal, nu stabilesc o diferen ță de aplica-
bilitate fa ță de martorul minor și martorul major, ceea ce înseamn ă că martorul minor
se bucură de drepturi similare cu privire la aplicarea m ăsurilor de protec ție. Acest fapt
este determinat și de jurispruden ța CEDO, care recunoa ște că copiilor li se aplic ă ace-
leași drepturi la un proces echitabil enun țate de Conven ție ca și adulților.
Se cere de men ționat că Legea cu privire la protec ția martorilor și a altor par ti cipanți
la procesul penal ins ti tuie un program de protec ție. Codul de procedur ă penală are un
domeniu mai larg de aplicare, avîndu-se în vedere c ă prin intermediul Codului de pro-
cedură penală poate ﬁ asigurată protecția oricărei persoane. Totu și, legiuitorul a limitat
posibilitatea aplic ării modalit ăților speciale de audiere a martorului doar în cazul unor
infracțiuni grave, deosebit de grave sau excep țional de grave (art.110 CPP RM).
Prin art.215 CPP RM legiuitorul oblig ă organul de urm ărire penal ă și instanța de
judecată de a lua m ăsuri pentru asigurarea securit ății parti cipanților la proces sau a
altor persoane. Iar prin art.110 CPP RM nu se stabile ște doar o procedur ă de audiere,
ci o modalitate de protec ție în cadrul administr ării probelor.
În lumina art.94 CPP RM se interzice a i se propune unui martor un anumit avantaj
pentru a-l determina s ă facă anumite declara ții. Adică, nu poate ﬁ aplicată protecția
cu un avantaj pentru martor și partea v ătămată. Totuși, în art.1 al Legii cu privire la
protecția martorului se men ționează că asigurarea securit ății este aplicat ă față de per-
soanele care au acceptat s ă furnizeze date. Aceast ă prevedere nu este îns ă aplicabilă
victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, pornind de la prevederile art.20 alin.(4) al Legii
privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, care s ti pulează că acorda-
rea serviciilor de protec ție și asistență nu este condi ționată de dorința victi melor de a
face declara ții și a parti cipa la procesul de urm ărire a tra ﬁ canților. Altf el spus, protec ția
față de victi mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane va ﬁ aplicată în toate cazurile cînd este ne-
cesitatea, chiar dac ă victi ma va refuza s ă coopereze.
2.5. Din totalitatea de m ăsuri de protec ție cu caracter procedural importante pen-
tru legisla ția Republicii Moldova printre primele, a tî t din punctul de vedere al posibili-
tății aplicării, cît, mai mult, sub aspectul ocro ti rii drepturilor, se plaseaz ă dreptul de a
refuza la m ărturie.

149 Partea II
Doctrina juridic ă a recunoscut c ă facultatea de a refuza s ă depună mărturie acor-
dată martorului amenin țat prezint ă o semni ﬁ cație cu totul par ti culară, avîndu-se în
vedere că obligația legală pentru un martor de a depune m ărturie într-un proces penal
nu este jus ti ﬁ cată decît dac ă acesta nu trebuie s ă se teamă pentru via ța sa atunci cînd
se supune acestei obliga ții.
Așadar, dreptul p ărții vătămate și a martorului de a refuza la depunerea declara țiilor
nu ar trebui s ă ﬁ e afectat de necesitatea stabilirii adev ărului. Ace ști a trebuie s ă ﬁ e în
drept de a aprecia dac ă în situația dată depunerea m ărturiilor poate provoca un pericol
stării de siguran ță a acestuia. Din alt punct de vedere, dreptul de a refuza de a depune
mărturii nu ar trebui s ă ﬁ e unul absolut. Partea v ătămată sau martorul care este chemat
în fața justi ției are sarcina de a mo ti va refuzul s ău, iar instan ța, examinînd circumstan țele
cauzei, va putea decide ﬁ e acceptul refuzului acestora de a depune m ărturii, ﬁ e aplicarea
măsurilor de protec ție necesare. Refuzul de a depune m ărturii poate ﬁ condiționat nu
doar de pericolul presupus, ci și de riscul de a- și compromite propria persoan ă. În aseme-
nea caz, instan ța, apreciind circumstan țele cauzei, trebuie s ă aprecieze dac ă argumentele
prezentate sînt per ti nente. La inves ti garea infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, m ăr-
turiile ar putea ﬁ decisive în stabilirea adev ărului și, din aceste considerente, decizia prin
care partea v ătămată și martorul se elibereaz ă de obliga ția de a depune m ărturii revine
instanței după evaluarea circumstan țelor reale ale cauzei.
De remarcat c ă, potrivit art.111 alin.(3) CPP RM, în anumite cazuri, cînd poate ﬁ
prejudiciat ă viața inti mă a părții vătămate, inculpatului învinuit de comiterea unei in-
fracțiuni sexuale și apărătorului său li se interzice s ă prezinte probe despre pre ti nsul ca-
racter sau istoria personal ă a victi mei, cu excep ția cazului cînd instan ța acordă această
permisiune. Inculpatul poate înainta cerere pre ședintelui ședinței de judecat ă privind
prezentarea probelor despre pre ti nsul caracter sau istoria personal ă a părții vătămate.
Această cerere se solu ționează în ședință închisă, la care inculpatul și acuzarea vor avea
posibilitatea s ă se expun ă. În urma ședinței închise, instan ța va acorda permisiune de
a prezenta probe despre pre ti nsul caracter sau istoria personal ă a părții vătămate nu-
mai dacă se va convinge de relevan ța probei și că omiterea lor ar putea s ă prejudicieze
inculpatul, as tf el încît s ă afecteze achitarea lui în cazul în care administrarea acestor
probe va ﬁ interzisă. În asemenea cazuri, pre ședintele ședinței va stabili limitele în care
pot ﬁ administrate aceste probe și adresate întreb ări.
2.6. Unul dintre drepturile de care ar putea bene ﬁ cia martorul infrac țiunii de tra ﬁ c
de ﬁ ințe umane ar putea ﬁ dreptul la p ăstrarea anonimatului, pe parcursul probatoriu-
lui. Anonimatul martorului poate ﬁ păstrat prin aplicarea m ăsurilor de protec ție gene-
rale prevăzute de art.215, ﬁ e de art.110 CPP RM. Garan țiile prevăzute de art.110 CPP RM
țin atî t de asigurarea anonimatului datelor de iden ti tate, car e, potrivit art.110 alin. (3)
CPP RM, se vor p ăstra la sediul instan ței în plic sigilat, în condi ții de maxim ă siguranță
a con ﬁ dențialității, cît și a anonimatului prin audierea acestuia prin intermediul unei
tele-conferin țe, cu imaginea, vocea distorsionate, as tf el încît să nu poată ﬁ recunoscut
(art.110 alin.(5) CPP RM).

150 Drept procesual
Legea asigur ă protecția investi gatorilor sub acoperire, care, ﬁ ind persoane ﬁ zice, se
bucură de acelea și garanții potrivit art.110 alin.(9) CPP RM.
Procedeele men ționate trebuie s ă respecte în toate cazurile dreptul acuzatului de
a audia persoana, asigurînd echitatea procesului declarat ă de art.6 par.1 al Conven ției
Europene a Drepturilor Omului. În func ție de circumstan țele cauzei, m ăsurile aplicate
pot, evident, s ă difere. În acest aspect, anonimatul martorului poate ﬁ păstrat prin
examinarea cauzei în ședință închisă, prin camu ﬂ aj de orice form ă, prin nedivulgarea
identi tății, sarcina ﬁ ind în acela și ti mp de a respecta principiul propor ționalității între
măsurile aplicate și dreptul acuzatului la un proces echitabil.
2.7. Un impact evident asupra legisla ției și practi cii judiciare europene în materie
de protec ție a martorilor îl are jurispruden ța Curții Europene a Drepturilor Omului.
Pornind de la prevederile art.6 par.3 lit.d) din Conven ția European ă, care confer ă per-
soanei dreptul de a întreba sau a solicita audierea martorilor acuz ării, precum și de a
obține citarea și audierea martorilor ap ărării în acelea și condiții ca și martorii acuz ării,
Curtea European ă în mai multe hot ărîri a constatat c ă esența acestei prevederi este
de a asigura pozi ții de egalitate între acuzat și acuzare în ceea ce prive ște audierea
martorului. Dup ă natura sa, acest drept se include în principiile „contradictorialit ății” și
„egalității armelor”, care dispun de o arie de aplicabilitate mai vast ă. Problema protec-
ției drepturilor vic ti melor și martorilor cap ătă o amploare mai mare în ul ti mul ti mp în
jurispruden ța Curții Europene, ﬁ ind considerat ă drept un mijloc de asigurare a propor-
ționalității. Curtea European ă a arătat că odată ce au fost convoca ți martorii, acuzatul
trebuie să aibă ocazia să-i interogheze sau s ă facă să ﬁ e interoga ți în ti mpul urm ăririi ori
atunci cînd exist ă un interogatoriu în afara ședinței de judecat ă, prezentî nd o mai mic ă
importanță dacă există și alte probe.
2.8. În scopul respect ării principiului contradictorialit ății, se pun probleme deose-
bite în ipoteza u ti lizării din diferite ra țiuni, în cadrul procedurilor, a martorilor anonimi,
care pot ﬁ folosiți atî t la urmărire, cît și în instan ță. Curtea men ționează că într-o soci-
etate democra ti că dreptul la o bun ă administrare a jus ti ției ocupă un loc proeminent,
astf el că el nu ar putea ﬁ sacri ﬁ cat pe mo ti v de oportunitate. Aceasta nu înseamn ă
că organele de urm ărire nu pot folosi anumite surse de informare, cum ar ﬁ martorii
anonimi.
Curtea accentueaz ă că nu se pune la îndoial ă faptul că este preferabil ca reclaman-
tul să asiste la interogatoriul martorilor. Nu este exclus ă situația în care, la o examinare
cu atenție, instanțele interne s ă aprecieze c ă interesele reclamantului sînt mai pu țin
importante decît cele privind garantarea securit ății martorilor. În orice caz, este nece-
sară tratarea cu extrem ă prudență a declara țiilor obținute în condi țiile în care dreptu-
rile apărării nu au putut ﬁ garantate în m ăsura impus ă de Conven ție și este de dorit ca
martorii s ă identi ﬁ ce în mod direct persoana b ănuită de săvîrșirea unei infrac țiuni, dacă
există cea mai mic ă bănuială cu privire la iden ti tatea ei. În cauza Unterperti nger (hotă-
rîrea din 24 noiembrie 1986), Curtea accentueaz ă asupra imposibilit ății acuzatului de a
pune întreb ări martorului ale c ărui declara ții au fost ci ti te în ședință.

151 Partea II
Asupra doctrinei europene a in ﬂ uențat și cauza Kostovski (hotărîrea din 20 noiem-
brie 1989) , în care Curtea a trasat unele criterii de asigurare a echit ății procesului în
lupta statelor cu marea criminalitate, care analizeaz ă situația unei condamn ări bazate
într-o măsură determinant ă pe declara țiile unor martori anonimi. În spe ță, într-o cauz ă
de atac asupra unei b ănci, judec ătorul de instruc ție audiază un martor în lipsa procu-
rorului, a lui Kostovski și a avocatului, care con ﬁ rmă declarația sa anterioar ă. Avocatul
are, ulterior, posibilitatea de a pune în scris, prin intermediul judec ătorului de instruc-
ție, întrebări martorului. Îns ă, majoritatea din ele ﬁ e nu sînt puse, ﬁ e nu primesc nici un
răspuns, deoarece se dore ște păstrarea anonimatului martorului. În cadrul procesului,
în care Kostovski a fost declarat vinovat, martorii anonimi nu au fost audia ți, iar tribu-
nalul întemeiaz ă deciziile pe rapoartele poli ției și ale judec ătorului de instruc ție.
În decizia din 20 noiembrie 1989 Curtea European ă a Drepturilor Omului men țio-
nează că sarcina sa nu const ă în a se pronun ța asupra ches ti unii de a ști dacă jurisdic-
țiile olandeze au admis și interpretat corect declara țiile în cauz ă. Elementele de prob ă
trebuie, în principiu, s ă ﬁ e produse în fa ța acuzatului în audiere public ă, în vederea
unei dezbateri în contradictoriu. Declara țiile preven ti ve în faza de instruc ție pot ﬁ , to-
tuși, uti lizate ca probe, sub rezerva respect ării drepturilor ap ărării. Ca regul ă generală,
aceste drepturi impun s ă se acorde acuzatului, la unul sau altul din stadiile procesului,
o ocazie adecvat ă și suﬁ cientă de a contesta o m ărturie în acuzare și să interogheze
autorul.
Faptul că peti ționarul a fost lipsit de acest drept a dus la agravarea di ﬁ cultăților în-
tî mpinate de el. Dac ă apărarea nu cunoa ște identi tatea unui martor, ea se poate vedea
privată de posibilitatea de a stabili dac ă este părti nitor, osti l sau nedemn de încredere.
Curtea nu apreciaz ă că procedura urm ărită în fața judecătorilor de fond ar ﬁ compensat
obstacolele de care se ciocnea ap ărarea.
Curtea men ționează că dreptul la o bun ă administrare a jus ti ției nu poate ﬁ sacri ﬁ –
cat oportunit ății. Folosirea declara țiilor anonime ca probe su ﬁ ciente pentru a jus ti ﬁ ca
o condamnare se dis ti nge de faptul de a se sprijini, în stadiul instruc ției pregăti toare,
pe surse, cum ar ﬁ informatorii misterio și.
2.9. Un alt aspect al problemei ține de păstrarea anonimatului martorilor cînd ace ș-
ti a aparțin forțelor de poli ție. Arti colul 110 alin.(9) CPP RM determin ă că pot ﬁ audiați
ca martori, cu aplicarea m ăsurilor speciale, și investi gatorii sub acoperire, care sînt per-
soane civile. Curtea European ă accentueaz ă că situația oﬁ țerilor de poli ție diferă într-o
anumită măsură de situația unui martor dezinteresat sau de aceea a vic ti mei. Ei au o
îndatorire general ă de a se subordona autorit ăților execu ti ve statale. Pentru asemenea
rațiuni, mărturia lor, în condi țiile sus-indicate, necesit ă a ﬁ luată în considera ție în situ-
ații excepționale, cu a tî t mai mult cu cît, prin natura lucrurilor, printre îndatoririle lor, în
special în calitate de poli țiști învesti ți cu puterea de a aresta o persoan ă, este și aceea
de a depune m ărturii în instan ță.
Curtea European ă nu a constatat înc ălcarea echit ății procesului în cazul cînd unul
din inculpa ți încheie un acord în schimbul unei declara ții sincere. Nu s-a adus a ti ngere
dreptului la un proces echitabil în cazul cînd un acuzat, în urma unui acord cu Ministe-

152 Drept procesual
rul Public, pe temeiul c ăruia a obținut recomandarea unei „gra țieri parțiale” în schim-
bul declara țiilor sincere privitor la rolul reclamantului în tra ﬁ cul de droguri cercetat, în
baza declara țiilor acestui martor reclamantul a fost condamnat.
Trebuie făcută disti ncția între dou ă grupe de martori anonimi: pe de o parte, infor-
matorul anonim care transmite, ocazional, informa ții autorităților de poli ție sau autorită-
ților judiciare și, pe de alt ă parte, agentul anonim in ﬁ ltrat într-un mediu criminal care
transmite regulat informa ții serviciilor în schimbul presta țiilor, inclusiv remunera țiilor.
Or, potrivit art.110 CPP RM, a tî t persoana care este audiat ă cu aplicarea metodelor
speciale, cît și agentul sub acoperire se bucur ă de acelea și posibilități de a ﬁ protejate.
Instanțele vor aprecia, în ﬁ ecare caz individual, realizarea acestui deziderat. Îns ăși
Curtea European ă nu a dorit s ă facă vreo apreciere general ă a compa ti bilității carac-
terului anonim al m ărturiei ori al unei informa ții cu impera ti vele unui proces echitabil,
ci a examinat în mod individual, în ﬁ ecare caz în parte, in ﬂ uența pe care a putut s-o
exercite o m ărturie sau o informa ție anonim ă asupra procedurii globale în cursul c ăreia
acestea sînt u ti lizate.
Mărturia anonim ă a fost de ﬁ nită în doctrin ă ca ﬁ ind orice informa ție adusă la cu-
noști nța autorităților de poli ție sau autorit ăților judiciare, sub condi ția ca iden ti tatea
martorului s ă nu ﬁ e relevat ă apărării.
Uti lizarea declara țiilor anonime în procesul penal este condi ționată de prescrip ția
unei stricte respect ări a art.6 al Conven ției Europene a Drepturilor Omului. Or, u ti –
lizarea unor asemenea probe poate aduce a ti ngere dreptului la un proces echitabil.
Asupra jurispruden ței și doctrinei europene un impact au l ăsat cauzele Van Mechelen
v. Olanda (hotărîrea din 23 aprilie 1997) și Doorson v. Olanda (hotărîrea din 26 mar ti e
1996), care au dezvoltat ideile exprimate în cauza Kostovski v. Olanda (hotărîrea din
1989). În cazul Doorson, pentru a ac ționa în vederea combaterii tra ﬁ cului de stupe-
ﬁ ante la Amsterdam, poli ția compilase serii de fotogra ﬁ i ale persoanelor b ănuite de
asemenea comer ț. Ea primise informa ții, conform c ărora reclamantul era implicat în
traﬁ c și a arătat fotogra ﬁ a lui mai multor toxicomani, care au a ﬁ rmat că îl cunosc și
că au procurat de la el droguri. Șase din ace ști toxicomani au r ămas anonimi. Pe ti țio-
narul a fost arestat, apoi acuzat de tra ﬁ c de stupe ﬁ ante. În opinia pe ti ționarului, prin
înregistrarea, audierea și uti lizarea în calitate de probe a declara țiilor unor martori în
cadrul procedurii penale îndreptate împotriva lui, au fost înc ălcate drepturile ap ărării,
în detrimentul art.6 al Conven ției. El subliniaz ă că, pe parcursul procesului în prima
instanță, doi martori anonimi fusese interoga ți de un judec ător de instruc ție în absen ța
avocatului lui. În cauza Van Mechelen, în care de asemenea s-a constatat o înc ălcare
a art.6 pct.3 al Conven ției, peti ționarul împreun ă cu alte persoane au fost aresta ți în
legătură cu un atac asupra o ﬁ ciului po ștal, în urma c ăruia au fost r ăniți patru poli-
țiști . Acuzații au negat învinuirile aduse. Ei au fost condamna ți ca vinova ți în comiterea
faptelor imputate. Acuza ția s-a bazat pe rapoartele poli țienești , în care se con țineau
lămuririle o ﬁ țerilor de poli ție, rămase anonime și înregistrate sub anumite numere,
precum și declarațiile martorilor poli țiști și ale altor martori. Ap ărarea a cerut audierea
martorilor. Instan ța a decis ca martorii s ă ﬁ e audiați sub jurămînt de c ătre judecătorul
de instruc ție. Unsprezece din cei dou ăzeci de martori nu au fost iden ti ﬁ cați de către

153 Partea II
apărare, deoarece la audierea lor procurorul și apărătorul erau în diferite birouri, care
se uneau cu biroul judec ătorului de instruc ție prin leg ătură sonoră. Polițiști i au rămas
anonimi pe întreg parcursul procesului. Au fost înregistrate doar întreb ările și nu răs-
punsurile, deoarece aceasta puteau duce la descoperirea iden ti tății martorilor. Curtea,
constatî nd încălcarea art.6 par.3 lit.d) al Conven ției, menționează că pentru u ti lizarea
mărturiilor anonime este necesar, în primul rînd, s ă existe mo ti ve su ﬁ ciente de a ține
în secret iden ti tatea unui martor; în al doilea rînd, este necesar ca di ﬁ cultățile cu care
eventual se poate confrunta ap ărarea să ﬁ e compensate de procedura urmat ă în fața
instanțelor; în al treilea rînd, condamnarea nu trebuie fondat ă nici în mod exclusiv și
nici într-o m ăsură determinant ă pe declara ții anonime.
2.10. Așadar, mărturia anonim ă nu poate ﬁ comparat ă cu mărturia propriu-zis ă.
Judecătorul nu ar avea libertatea de a alege între ambele forme de m ărturii fără ar-
gumente conving ătoare, avînd în vedere caracterul de excep ționalitate al m ărturiei
anonime. Mo ti varea accept ării mărturiei anonime r ămîne o obliga ție primară, evitarea
poate provoca constatarea inechit ății procesului. Judec ătorul va ﬁ obligat, în orice caz
concret, s ă moti veze imposibilitatea audierii martorului în condi ții generale. Asupra
admisibilit ății mărturiilor anonime in ﬂ uențează și statutul martorului audiat. As tf el, în
cazul o ﬁ țerilor de poli ție sau al altor reprezentan ți ai structurilor statale de for ță ce au
sarcina de a duce lupta cu criminalitatea, audierea acestora se confrunt ă cu probleme
serioase în ce prive ște echitatea procesului. În aceste condi ții, audierea poli țiști lor cu
păstrarea anonimatului impune restric ții suplimentare în raport cu martorii anonimi
ordinari. Chiar dac ă există un pericol, audierea poli țistului cu p ăstrarea anonimatului
poate ﬁ doar o m ăsură excepțională, avînd în vedere misiunea acestor organe de a
duce lupta cu criminalitatea. Totu și, ﬁ ecare cauz ă penală poartă caracterul s ău speci ﬁ c
și unele standarde generale nu pot exista. În toate cazurile, instan ța trebuie s ă decidă
admisibilitatea unei asemenea m ărturii reie șind din circumstan țele reale. În asemenea
situații, un garant al respect ării procesului ar ﬁ obligati vitatea mo ti vării în hotărîrea pri-
vind admiterea m ărturiei anonime, cu a tî t mai mult a m ărturiei anonime parvenite de
la un reprezentant al organelor de for ță, și imposibilitatea examin ării obiecti ve a cauzei
penale în lipsa m ărturiei anonime.
2.11. Sistemele juridice contemporane sînt preocupate de asigurarea propor țio-
nalității între necesitatea u ti lizării declara țiilor martorilor în stabilirea adev ărului cu
salvgardarea vie ții și integrității acestora. Este evident faptul c ă declarațiile martorilor
sub protec ție nu sînt unicele remedii procesuale în lupta cu crima organizat ă. Totuși,
în multe țări din Europa, precum și în Statele Unite ale Americii au fost adoptate legi în
baza cărora se realizeaz ă programe de protec ție a martorilor.
Legea Republicii Moldova cu privire la protec ția martorilor și a altor par ti cipanți
la procesul penal stabile ște anumite criterii pentru ca un martor s ă ﬁ e bene ﬁ ciar al
protecției de stat.
În aspect de cooperare interna țională se cere de remarcat c ă Legea cu privire la
protecția martorilor și a altor par ti cipanți la procesul penal con ține prevederi care des-

154 Drept procesual
chid perspec ti ve de protec ție a persoanelor în afara țării. Potrivit art.33 alin.(2) al
Legii, organul abilitat cu atribu ție de protec ție a martorilor are competen ța de a încheia
acorduri de trimitere a persoanei protejate în țara respec ti vă sau de acceptare a unor
persoane str ăine pe teritoriul Republicii Moldova.
Din conținutul art.110 alin.(5) CPP RM reiese c ă audierea martorului prin modali-
tatea de distorsionare a imaginii și vocii este posibil ă atî t în faza de la urm ărire penal ă,
cît și la judecarea cauzei. În cazul audierii cu aplicarea m ăsurilor speciale pot ﬁ aplicate
prevederile generale privind num ărul de audieri. Deci, martorul poate ﬁ audiat cu apli-
carea modalit ăților speciale repetat, de cîte ori apare o asemenea necesitate; inclusiv,
audierea repetat ă poate avea loc la cererea ap ărării. Refuzul nejus ti ﬁ cat la o audiere
repetată ar putea servi drept temei de nulitate.
Legătura prin intermediul teleconferin ței are un avantaj fa ță de simpla înregistrare
video, atî t prin faptul ca martorului i se pot pune întreb ările imediat dup ă ce acesta
a declarat, dar și prin faptul c ă judecătorul de instruc ție sau instan ța au posibilitatea
de a observa reac țiile martorului la eventualele întreb ări ale apărării. Totuși, impactul
mărturiei directe în fa ța instanței este mai mare datorit ă faptului c ă mărturia poate ﬁ
direcționată și în favoarea ap ărării.
2.12 . Potrivit art.2 al Legii cu privire la protec ția martorilor și a altor par ti cipanți la
procesul penal, bene ﬁ ciari ai protec ției sînt martorii, partea v ătămată, victi ma, bănu-
itul, învinuitul, inculpatul, condamnatul, persoanele care nu au o calitate procesual ă,
dar accept ă să depună declarații. La cererea subiec ților menționați supra , se pot bucu-
ra de protec ție membrii familiei și rudele apropiate.
Există trei categorii de m ăsuri aplicabile în func ție de circumstan țe: urgente, de pro-
tecție și de asisten ță. În ce prive ște măsurile urgente, enumerate în art.13 al Legii, aces-
tea sînt aplicate de c ătre organul de urm ărire penal ă și administra ția locului de deten ție.
Aplicarea m ăsurilor este simpli ﬁ cată cu scopul de a facilita reac ția în caz de pericol.
Cu referin ță la Legea cu privire la combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, se cere
de remarcat c ă sînt prev ăzute măsuri speciale de protec ție și asistență. Astf el, potrivit
art.16 al Legii, audierea persoanei cu aplicarea modalit ăților speciale se efectueaz ă în
conformitate cu prevederile art.110 din Codul de procedur ă penală.
Victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane li se acord ă asistență pentru recuperare ﬁ zică,
psihologic ă și socială, prin acțiuni speciale medicale, psihologice, juridice și sociale.
Persoana prezumat ă a ﬁ victi mă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane se consider ă vulnera-
bilă, bene ﬁ ciind de pachetul minim de asisten ță socială și medicală asigurat de ins ti –
tuțiile Ministerului S ănătății și ale Ministerului Protec ției Sociale, Familiei și Copilului.
Persoanele constatate drept vic ti me ale tra ﬁ cului sînt asigurate cu asisten ță gratuită în
insti tuțiile medicale stabilite de Ministerul S ănătății.
2.13. Referitor la m ăsurile de protec ție, constat ăm că, pe lîngă măsurile ordinare și
extraordinare prev ăzute de vechea lege, legea nou ă a fost ajustat ă la prevederile Codu-
lui de procedur ă penală, în special vizînd audierea persoanei protejate. Este important
a menționa că măsura de protec ție trebuie aplicat ă reieșind din circumstan țele cauzei,

155 Partea II
pericolul iminent, cu acceptul de c ătre persoan ă a unei asemenea m ăsuri și cu respec-
tarea propor ționalității între măsura aplicat ă și pericolul scontat.
Măsurile de protec ție țin în cea mai mare parte de iden ti tatea persoanei. Ar ti colul
15 al Legii privind protec ția martorilor și a altor par ti cipanți la procesul penal stabile ște
modalitatea de protec ție a datelor de iden ti tate; art.16 – audierea persoanei cu aplica-
rea modalit ăților speciale; art.18 – schimbarea iden ti tății, schimbarea înf ățișării.
Cu referin ță la schimbarea iden ti tății, se cere de men ționat că măsura necesit ă
asigurarea excluderii oric ărei identi ﬁ cări în viitor de c ătre cei care înconjoar ă persoa-
na, cu excep ția unui cerc limitat de persoane ca membrii familiei ș.a., ﬁ e identi ﬁ carea
identi tății acesteia de anumite persoane. Potrivit art.18 CPP RM, schimbarea iden ti tății
constă atî t în schimbarea datelor persoanele, cît și, după caz, în modi ﬁ cări de natur ă
socială, juridică, etnică etc. De asemenea, Legea cu privire la combaterea tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane stabile ște că viața privată și identi tatea victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
sînt protejate. Înregistrarea, p ăstrarea și uti lizarea informa țiilor cu caracter personal
privind vic ti ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane se efectueaz ă cu respectarea regulilor speci-
ale de con ﬁ dențialitate.
Organelor de drept, precum și altor persoane, le este interzis ă răspîndirea infor-
mațiilor despre via ța privată și identi tatea victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane și despre
condițiile în care a fost tra ﬁ cată.
De asemenea, este interzis ă răspîndirea informa țiilor despre m ăsurile de protec ție
de stat a vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, despre persoanele care acord ă astf el de
protecție, precum și despre persoanele care acord ă ajutor în combaterea tra ﬁ cului de
ﬁ ințe umane.
În cazul în care via ța și sănătatea victi mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt amenin țate
de un pericol real, acesteia i se asigur ă, la solicitarea sa, în temeiul unei hot ărîri judecă-
torești , la demersul procurorului, al organului de urm ărire penal ă, posibilitatea de a- și
schimba numele, prenumele, data și locul nașterii.
Este posibil ă răspunderea penal ă și contraven țională pentru divulgarea informa ții-
lor despre m ăsurile de protec ție și asistență și a datelor con ﬁ dențiale despre vic ti mele
traﬁ cului de ﬁ ințe umane, precum și divulgarea informa țiilor despre urm ărirea penal ă
și măsurile de asigurare a securit ății aplicate fa ță de parti cipanții la procesul penal.
Instanțele judecătorești și organele de urm ărire penal ă aplică în privința victi me-
lor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane m ăsurile de asigurare a securit ății ﬁ zice și a drepturilor
prevăzute de Codul de procedur ă penală și de Legea privind protec ția martorilor și a
altor parti cipanți la procesul penal. Vic ti mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane au dreptul la
reparația prejudiciului în condi țiile legii.
Datele personale reprezint ă orice informa ție referitor la o persoan ă ﬁ zică, ținînd
de factori ﬁ zici, ﬁ ziologici, psihici, economici, culturali, sociali etc. În acest caz, este
necesar de a ﬁ luat în considera ție volumul schimb ărilor în iden ti tatea sa, volum care
trebuie să ﬁ e propor țional cu circumstan țele reale. De asemenea, este necesar a de-
termina perioada de t ăinuire a datelor. Aceste elemente trebuie s ă consti tuie partea
component ă a hotărîrii de aplicare a m ăsurilor de protec ție, drept criteriu determinant
servind voin ța persoanei protejate referitor la volumul schimb ărilor în iden ti tatea sa.

156 Drept procesual
Obiecti vul măsurii de protec ție necesit ă a ﬁ determinat în func ție de circumstan țe-
le reale ale cauzei. Spre exemplu, în cazul schimb ării identi tății se impune necesitatea
ﬁ e de a exclude orice iden ti ﬁ care în viitor de c ătre toți cei ce înconjoar ă persoana (ex-
cepție în acest caz ﬁ ind un cerc limitat de persoane, cum ar ﬁ membrii familiei etc.),
ﬁ e de a exclude iden ti ﬁ carea de c ătre anumite persoane care ar putea pune în pericol
martorul. A șadar, în sensul art.18 alin.(1) lit.d) al Legii cu privire la protec ția martorilor
și a altor par ti cipanți la procesul penal, t ăinuirea datelor se manifest ă prin abținerea
de a face publice datele respec ti ve. În acest caz, trebuie luat în considera ție volumul și
natura tăinuirii, este aceasta o t ăinuire total ă sau parțială, care subiec ți procesuali pot
cunoaște identi tatea martorului? De asemenea, va ﬁ necesar a determina perioada
de tăinuire a datelor: pe parcursul întregului proces sau și în ti mpul execut ării hotărîrii
etc.? Toate aceste elemente trebuie s ă consti tuie partea component ă a hotărîrii de
aplicare a m ăsurilor de protec ție. Pe lîng ă cea ﬁ zică, la care se refer ă legea, schimbarea
identi tății presupune și modi ﬁ cări de natur ă socială, juridică, culturală, etnică etc.
2.14. Schimbarea iden ti tății presupune o procedur ă extrajudiciar ă. Legea privind
actele de stare civil ă, nr.100-XV din 26.04.2001, stabile ște în art.49 c ă persoana care a
împlinit vîrsta de 16 ani are dreptul s ă-și schimbe numele și/sau prenumele. Cererea
se depune la O ﬁ ciul Stării Civile în a c ărui rază teritorial ă își are domiciliul, schimbarea
se înregistreaz ă la O ﬁ ciul Stării Civile. Modul de examinare a cererii de schimbare a
numelui de familie și/sau a prenumelui se stabile ște de Ministerul Dezvolt ării Informa-
ționale. Ar ti colele 50-53 din Legea numit ă supra reglementeaz ă modul de înregistrare
a schimbării, conținutul actului de schimbare, cer ti ﬁ catul de schimbare, rec ti ﬁ carea
actelor. Potrivit Instruc țiunii Ministerului Dezvolt ării Informa ționale cu privire la modul
de înregistrare a actelor de stare civil ă din 21.01.2004, Sec țiunea 5 art.102, numele de
familie și/sau prenumele se pot schimba pe cale administra ti vă de către organele st ării
civile. În esen ță, Instrucțiunea vine s ă detalieze prevederile legale, nepronun țîndu-se
asupra situa ției de schimbare a numelui și prenumelui în cazul aplic ării protecției de
stat. Arti colul 108 al Instruc țiunii enumer ă moti vele de schimbare a numelui de familie
și/sau prenumelui, acestea ﬁ ind: a) pronun țarea di ﬁ cilă, dacă acestea sînt formate din
expresii indecente, lipsite de eufonie, ridicole, precum și dacă au fost transformate
(schimonosite) prin traducere; b) dorin ța de a avea numele de familie și/sau prenume-
le corespunz ător naționalității solicitantului; c) solicitarea unui nume de familie simplu
în locul numelui de familie dublu; d) dorin ța persoanei de a avea acela și nume de fami-
lie ca și numele de familie al so țului sau s ă alăture la numele de familie al s ău numele
de familie al so țului, în cazul cînd nu a f ăcut-o la c ăsătorie; e) dorin ța de a reveni la
numele de familie al s ău de pînă la căsătorie, în cazul cînd nu a f ăcut-o la divor ț; f) do-
rința de a purta numele de familie al tat ălui (mamei) vitreg sau al altei persoane, care
a parti cipat la educa ția solicitantului; g) alte mo ti ve, dacă acestea vor ﬁ recunoscute
întemeiate, fapt care va ﬁ descris detaliat în încheierea respec ti vă de către O ﬁ ciul Stării
Civile. Procedura trebuie s ă presupun ă schimbarea actului de na ștere, căsătorie, pro-
prietate, a codului ﬁ scal etc. De men ționat că schimbarea iden ti tății are și consecin țe
psihosociale.

157 Partea II
Procedura schimb ării domiciliului persoanei care se a ﬂ ă în cadrul unui program de
protecție este o derogare de la procedura general ă privind eviden ța populației, pre-
cum și evidența domiciliului. Procedura de schimbare a domiciliului const ă în trecerea
persoanei cu domiciliul permanent în o alt ă localitate din Republica Moldova. În baza
acordurilor interstatale de asisten ță juridică internațională în materie penal ă, persoa-
na poate trece cu traiul în o alt ă țară. Această măsură înseamnă, în esență, asigurarea
unui nou domiciliu vic ti mei sau martorului tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane. Ea implic ă și alte
măsuri, cum sînt: asigurarea transportului bunurilor din proprietatea persoanei c ătre
noua sa re ședință și procurarea documentelor respec ti ve, cum ar ﬁ cartea de imobil
sau altele. Dovada domiciliului de drept comun se face cu bule ti nul de iden ti tate.
Regulile își găsesc aplicare și în cazul schimb ării domiciliului legal, adic ă a locuin-
ței principale. Pentru anumite categorii de persoane ﬁ zice, cum este cazul minorilor,
există regula dup ă care schimbarea domiciliului legal al persoanei ﬁ zice are loc odat ă
cu schimbarea domiciliului de drept comun al celui ce realizeaz ă ocroti rea (părinte,
tutore).
Schimbarea re ședinței se poate face în condi țiile aplicabile stabilirii re ședinței, ﬁ ind
guvernată de principiul libert ății depline.
2.15. Legislația determin ă și anumite m ăsuri de siguran ță la domiciliu. Totu și, trebuie
să existe o încredere c ă ele vor proteja persoana nu doar pîn ă va depune declara ții.
Referitor la alte m ăsuri de protec ție, acestea sînt m ăsuri reglementate de Codul
de procedur ă penală, cum ar ﬁ : audierea cu aplicarea unor modalit ăți speciale, care
a fost abordat ă supra . Cît prive ște alte măsuri, se cere de men ționat că acestea țin de
instalarea sistemului de alarm ă, ca măsură prevăzută de art.19 al Legii cu privire la
protecția martorilor și a altor par ti cipanți la procesul penal și are ca sarcin ă să asigure
înști ințarea rapid ă a organului abilitat și/sau a organelor de poli ție despre un pericol
iminent la care este supus ă persoana.
Arti colul 20 din aceea și lege stabile ște ca o măsură de protec ție schimbarea num ă-
rului de telefon prin modi ﬁ carea num ărului de telefonie ﬁ xă sau mobil ă a persoanei.
De asemenea, numele persoanei poate ﬁ radiat din listele operatorului telefonic.
Protecția bunurilor este o alt ă măsură stabilită de lege, care se realizeaz ă prin asi-
gurarea protec ției lor sau prin alte modalit ăți prevăzute în acordul de protec ție.
Măsurile urgente sînt prev ăzute de art.13 al Legii privind protec ția martorilor și a
altor parti cipanți la procesul penal. Acestea sînt:
a) Asigurarea pazei personale, pazei locuin ței, a reședinței ori a bunurilor. Organul
de urmărire penal ă solicită către organele de poli ție punerea la dispozi ție a
unor persoane care ar asigura m ăsura respec ti vă, emițînd în acest sens o ordo-
nanță.
b) Interceptarea comunic ărilor. În caz de necesitate, interceptarea comunic ărilor
se efectueaz ă după regula general ă de efectuare a intercept ării comunic ărilor,
prevăzută de art.135-136 CPP RM. De regul ă, victi ma înainteaz ă o cerere pri-
vind faptul in ti midării sale. Interceptarea în sensul men ționat poate ﬁ dispusă
și din o ﬁ ciu.

158 Drept procesual
c) Supravegherea prin intermediul mijloacelor audio/video. În asemenea situa ții
se aplică prevederile art.8 alin.(1) lit.b) al Legii cu privire la ac ti vitatea opera ti vă
de investi gații și ale art.303 CPP RM.
d) Plasarea temporar ă într-un loc sigur. Locul este iden ti ﬁ cat de către organul de
urmărire în comun cu Administra ția publică locală.
e) Protejarea deplas ării sau limitarea deplas ării.
f) Eliberarea mijloacelor speciale ac ti ve și pasive de protec ție personal ă.
În ulti mele dou ă cazuri realizarea m ăsurii asigur ă organele de poli ție.
2.16. Legea prevede și posibilitatea aplic ării unor m ăsuri urgente de c ătre organul
de urmărire penal ă sau administra ția locului de deten ție. Aplicarea m ăsurilor urgen-
te este impus ă de necesitatea intervenirii în cazul existen ței unui pericol iminent, iar
tergiversarea ar putea cauza prejudicii vic ti mei martorului sau altei persoane ce au
dreptul de a bene ﬁ cia de protec ție. În asemenea situa ții, se informeaz ă imediat procu-
rorul care conduce urm ărirea penal ă sau procurorul care efectueaz ă controlul asupra
respectării legislației în locurile de deten ție.
Măsurile urgente prev ăzute de lege, dis ti ncte de cele analizate mai sus, constau în
asigurarea protec ției martorului a ﬂ at în stare de arestare preven ti vă sau în executarea
pedepsei cu închisoarea. Aceste persoane, dac ă acceptă să depună declarații, pot be-
neﬁ cia de anumite m ăsuri de protec ție. În cadrul acestora se includ:
− instalarea tehnicii speciale de semnalizare în locul de deten ție;
− plasarea într-un loc special amenajat în acest scop;
− transferul la un alt loc de deten ție;
− transportarea cu aplicarea unor m ăsuri mai riguroase de protec ție.
De regulă, aceste m ăsuri pot ﬁ aplicate, potrivit legii, de administra ția locului de
detenție. În cazul instal ării tehnicii speciale de semnalizare, m ăsura este aplicat ă, po-
trivit legii, de c ătre organul de urm ărire penal ă.
2.17. În contextul garan țiilor asigurate de standardele interna ționale, îndeosebi ale
Convenției Europene a Drepturilor Omului, u ti lizarea probelor ca martori trebuie s ă se
supună rigorilor unui proces echitabil.
Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sta-
bilește că ﬁ ecare Parte va lua în considerare necesit ățile în domeniul securit ății și pro-
tecției victi melor. În plus, ﬁ ecare Parte va asigura asisten ța medical ă necesară sau orice
alt ti p de asisten ță victi melor care au re ședința legală pe teritoriul s ău și care nu dispun
de resurse adecvate și au nevoie de ele. Fiecare Parte va adopta regulile prin care vic-
ti melor cu re ședința legală pe teritoriul s ău le este permis accesul la pia ța de munc ă,
la pregăti re profesional ă și la învățămînt. Dac ă este cazul și în condi țiile prevăzute în
dreptul intern, ﬁ ecare Parte va lua m ăsuri pentru a coopera cu organiza țiile neguver-
namentale, alte organiza ții competente sau reprezentan ți ai societ ății civile care ofer ă
asistență victi melor. Statele sînt chemate s ă adopte m ăsurile legisla ti ve și alte măsuri
necesare pentru a se asigura c ă asistența acordat ă unei victi me nu este condi ționată
de dorința acesteia de a ﬁ martor. Serviciile trebuie furnizate cu acordul și cu informa-

159 Partea II
rea victi melor, luîndu-se în considerare nevoile speci ﬁ ce ale persoanelor vulnerabile și
drepturile copiilor privind cazarea, educa ția și îngrijirile medicale potrivite. Vic ti ma și
martorul implicat în urm ărirea și judecarea unei infrac țiuni de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane
trebuie să dispună atî t de totalitatea de drepturi care îl protejeaz ă, cît și de mecanismul
de asigurare a acestora. As tf el, se solicit ă măsuri de asisten ță a persoanei chemate s ă
declare în fa ța organelor de urm ărire penal ă. Dintr-un alt punct de vedere, obliga ția
civică a persoanei de a par ti cipa la combaterea criminalit ății, prin depunerea decla-
rațiilor, trebuie s ă ﬁ e propor țională cu asigurarea unor drepturi care dep ășesc cadrul
procesual penal, ﬁ ind mai valoroase prin natura lor decît informa ția pe care o de ține
martorul într-o cauz ă penală.
Atî t Legea cu privire la protec ția martorilor și altor par ti cipanți la procesul penal, cît
și Legea privind combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, prev ăd mai multe modalit ăți de
asistență a victi melor, printre care:
− Integrarea în alt mediu social . Nu poate ﬁ vorba de o simpl ă schimbare de do-
miciliu al vic ti mei sau al martorului, ci de reinser ție în alt mediu social. Rein-
serția în alt mediu social ar presupune, în primul rînd, dislocarea persoanei din
mediul social natural și relocarea în noul mediu social.
− Recali ﬁ carea profesional ă. Potrivit art.18 al Legii privind prevenirea și comba-
terea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, integrarea profesional ă a victi melor tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane se realizeaz ă cu suportul agen țiilor pentru ocuparea for ței de
muncă, în condițiile legisla ției în vigoare.
Agențiile pentru ocuparea for ței de munc ă acordă victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane cu prioritate servicii gratuite de mediere a muncii, de informare și consiliere
profesional ă, de orientare și formare profesional ă, precum și de consultan ță și asis-
tență în inițierea într-o ac ti vitate de întreprinz ător. Victi mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe uma-
ne sînt în drept s ă audieze un curs de preg ăti re profesional ă, ﬁ nanțat din mijloacele
fondului de șomaj. Printre m ăsurile de asisten ță, recali ﬁ carea profesional ă presupu-
ne efectuarea a dou ă operațiuni succesive: pierderea profesiei ini țiale; dobîndirea
unei noi profesii. A șa cum „reinser ția în alt mediu social” este legat ă de realocare,
care se reg ăsește în „schimbarea domiciliului”, ca m ăsură de protec ție disti nctă, la
fel și „recali ﬁ carea profesional ă” trebuie condi ționată de luarea, în prealabil, a m ă-
surii de protec ție a „schimb ării identi tății”. Recali ﬁ carea profesional ă reprezint ă o
altă măsura de asisten ță care, ﬁ ind precedat ă, obligatoriu, de schimbarea iden ti tății
profesionale a martorului protejat, are menirea de a garanta îns ăși ﬁ abilitatea pro-
tecției prin apelarea la speciali ști în domeniul legisla ției muncii, precum și în forma-
rea profesional ă.
− Asigurarea unui venit decent pîn ă la găsirea unui loc de munc ă, măsură care
se aﬂ ă în legătură directă cu schimbarea, ﬁ e cu asigurarea unui loc de munc ă,
deoarece ambele presupun încheierea unui nou contract individual de munc ă
și trebuie s ă aibă un caracter temporar.
− Asistența la obținerea unei noi profesii, la care contribuie organele de asisten ță
socială și Agenția pentru for ța de munc ă, Ministerul Educa ției, în func ție de caz,
pentru reprofesionalizarea persoanei.

160 Drept procesual
− Asistența psihosocial ă. Victi ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane bene ﬁ ciază de asis-
tență socială generală pentru orice cet ățean, precum și de asisten ță specială, în
funcție de circumstan țele cauzei.
În acest aspect, art.16 al Legii cu privire la combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane la
modul general stabile ște că reabilitarea social ă a victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
se efectueaz ă pentru reintegrarea lor într-un mod de via ță normal, incluzînd acorda-
rea de asisten ță juridică și material ă, reabilitarea psihologic ă, medicală și profesional ă,
angajarea în cîmpul muncii și acordarea de spa țiu pentru trai. Asisten ța psihologic ă
a victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în cele mai dese cazuri este acordat ă de către
ONG-uri ac ti ve în domeniu.
2.18. Există, de asemenea, unele categorii speciale de persoane ca minorii și străinii.
Astf el, Republica Moldova acord ă protecție și asistență cetățenilor străini și apatrizilor
victi me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane la repatrierea benevol ă a acestora în țara de ori-
gine, în regim de urgen ță, și asigură transportarea în deplin ă securitate a acestora pîn ă
la fronti era de stat a Republicii Moldova, dac ă tratatele interna ționale nu prev ăd altf el.
Victi ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane nu poate ﬁ repatriat ă sau expulzat ă în țara de origine
sau într-un stat ter ț dacă, în urma aprecierii riscului și securității, s-au constatat mo ti ve
de a presupune c ă securitatea ei sau a familiei sale este în pericol.
Pentru a asigura protec ție și asistență cetățenilor străini și apatrizilor vic ti me ale
traﬁ cului de ﬁ ințe umane, ace ști a pot ﬁ trimiși în centrele pentru asisten ță și protecție
a victi mei.
Cetățenii străini și apatrizii vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, speci ﬁ cați la
alin. (1) și (2), vor ﬁ informați, într-o limb ă pe care o în țeleg, despre procedurile judicia-
re și administra ti ve aplicate în Republica Moldova și în țările de reședință.
Cetățenii străini și apatrizii vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane pot bene ﬁ cia de
un răgaz de re ﬂ ecție de 30 de zile, de conciliere psihic ă și psihologic ă, precum și de
asistență medicală și socială. Ei pot bene ﬁ cia de asisten ță juridică gratuită pentru a- și
realiza drepturile la toate etapele procesului penal și a susține cererile și acțiunile civile
față de persoanele care au s ăvîrșit infracțiuni legate de tra ﬁ cul de ﬁ ințe umane prev ă-
zute de Codul penal. Este interzis ă în aceast ă perioadă punerea în executare a oric ărui
ordin de expulzare emis împotriva acestor vic ti me.
În cazul în care cet ățenii străini și apatrizii nu dispun de acte de iden ti tate din cauza
pierderii, sustragerii sau distrugerii lor, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Euro-
pene le acord ă, la solicitarea statului str ăin, asisten ță în primirea unor asemenea acte
sau a unor permise, necesare întoarcerii în țara de reședință.
În cazul amplas ării în centre sau în cazul în care ace ști a parti cipă la procesul penal
împotriva tra ﬁ cantului, indiferent de amplasarea lor în aceste centre, ei vor bene ﬁ cia
de permise de ședere temporar ă, care pot ﬁ prelungite în caz de necesitate.
− Victi mele tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt supuse a tî t violențelor ﬁ zice, cît și psihi-
ce. Acest fapt a mo ti vat includerea m ăsurilor de asisten ță medicală și psihiatric ă
față de victi mele care au fost expuse unei in ﬂ uențe care a determinat deregl ări
ﬁ zice, psihoneurologice sau alte deregl ări ce pot ține de domeniul medicinii.

161 Partea II
Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sta-
bilește că ﬁ ecare Parte va adopta m ăsurile legisla ti ve și alte măsuri necesare pentru
a asista vic ti mele în reabilitarea ﬁ zică, psihologic ă și socială. O astf el de asisten ță va
include cel pu țin: (a) condi ții de viață care să poată asigura subzisten ța lor, prin m ăsuri
precum cazare corespunz ătoare și sigură, asistență psihologic ă și material ă; (b) accesul
la îngrijiri medicale de urgen ță, precum și alte servicii.
Legea cu privire la combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane prevede m ăsuri de asis-
tență medicală, care presupun un complex de m ăsuri ce se aplic ă după anumite con-
sultări cu medici și elaborarea de c ătre acești a a unor indica ții.
Potrivit art.17 al Legii cu privire la combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, Centrele
acordă cazare vic ti melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane la cererea lor personal ă, pe o pe-
rioadă de cel mult 30 de zile, iar la solicitarea medicului – pe perioada tratamentului,
dar nu mai mult de 6 luni. La solicitarea organelor de urm ărire penal ă sau a instan țelor
judecătorești – pe perioada procesului penal, iar în cazul în care via ța și sănătatea vic-
ti mei sînt amenin țate de un pericol real, durata caz ării poate ﬁ prelungit ă și după ﬁ na-
lizarea procesului penal, pe o durat ă considerat ă necesară pentru protec ția victi mei, în
baza unei sesiz ări din partea procurorului.
Femeile gravide vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane au dreptul de cazare în Cen tru
pentru o perioad ă de pînă la un an.
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
– de ﬁ niția noțiunii de protec ție;
– sarcinile procurorului și ale judec ătorului în materie de protec ție;
– practi cile uti le de aplicare a protec ției și asistenței victi mei.
Sarcinile didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− compara standardele interna ționale și naționale în domeniul protec ției și asis-
tenței victi melor;
− disti nge parti cularitățile protec ției victi melor în func ție de circumstan țele ca-
uzei;
− clasi ﬁ ca măsurile de protec ție urgente de asisten ță;
− analiza doctrina în materie de protec ție.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
− evalua u ti litatea aplic ării unei m ăsuri de protec ție concret ă;
− demonstra necesitatea aplic ării măsurii de protec ție în func ție de circumstan-
țele cauzei;
− întocmi acte procesuale de aplicare a m ăsurii de protec ție.

162 Drept procesual
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Condițiile determinate de Curtea
European ă a Drepturilor Omului
privind m ărturiile anonime.
Rolul procurorului și al judecătorului
în aplicarea m ăsurilor de asisten țăReferate
Rezumate
Studiu de cazprezentarea rezultatelor−
discuții în grup −
C. Acti vități de evaluare
Lucrări scrise
Tema 1. Schimbarea iden ti tății martorului ca m ăsură de protec ție de stat
Tema 2. Cooperarea interna țională în protec ția victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane
Speță
Din informa ții operati ve s-a constatat c ă în Moldova ac ționează o rețea bine orga-
nizată de tra ﬁ canți, care acti vau sub umbrela agen ției de turism „TurStar”. Re țeaua e
bine conspirat ă și e destul de di ﬁ cil de a colecta anumite date care ar da posibilitatea
de a trage la r ăspundere penal ă persoanele vinovate. În urma unei consf ătuiri din ca-
drul MAI s-a luat decizia de a in ﬁ ltra în agen ția „TurStar” doi agen ți sub acoperire, care
sînt o ﬁ țeri ai MAI, pentru a efectua inves ti gații. Peste cîteva luni de ac ti vitate opera ti vă
s-a constatat c ă „TurStar” are leg ături cu mai multe agen ții similare din Turcia, Italia și
Olanda și că, anual, cîteva sute de cet ățeni ai Republicii Moldova bene ﬁ ciază de ser-
viciile acestei agen ții de turism. O parte din bene ﬁ ciari sînt ti nere, care, dup ă toate
probabilit ățile, nu se reîntorc în țară. În contractul agen ției „TurStar” cu clien ții săi este
sti pulat că ﬁ rma nu poart ă răspundere pentru în tî rzierea persoanei la autobuz, indife-
rent de mo ti ve.
S-a constatat c ă managerul ﬁ rmei a propus mai multor persoane ajutor în angajarea
la muncă peste hotare, și cu ti nerele care au acceptat s-a pierdut orice leg ătură după
plecarea lor. Din discu ția unui agent sub acoperire cu o persoan ă, pe nume B.S., care
s-a reîntors, s-a constatat c ă aceasta, sub pretextul angaj ării în munc ă, a fost tra ﬁ cată
în Italia și supusă la relații sexuale cu diferi ți bărbați. Peste o lun ă din momentul tra ﬁ –
cării victi ma a reu șit să fugă și, adresîndu-se poli ției, a fost adus ă în Moldova. Vic ti ma a
declarat poli ției că a călătorit în calitate de turist și a rămas de autobuzul care îi trans-
porta. La reîntoarcere vic ti ma s-a adresat managerului agen ției „TurStar” cu preten ții,
declarînd c ă se va adresa poli ției. Managerul V.V. a amenin țat-o că dacă va face acest
pas, ea va dispare f ără urmă. De frică, B.S. nu a f ăcut declara ții poliției.
În urma acestor informa ții operati ve a fost pornit proces penal, iar B.S. pus ă sub în-
vinuire. În cadrul urm ăririi, de către judecătorul de instruc ție au fost audia ți agenții sub
acoperire, aplicîndu-se art.110 CPP RM, ﬁ ind efectuat ă și o revizie în agen ția „TurStar”.
Fiind audiat ă, B.S. a declarat c ă nu are nici o preten ție și că nu a fost tra ﬁ cată. Constat-
înd că probele administrate sînt su ﬁ ciente, procurorul a remis dosarul în instan ța de

163 Partea II
judecată. În cadrul ședinței de judecat ă au fost audia ți agenții sub acoperire, aplicîndu-
se art.110 CPP RM. Ap ărarea a avut posibilitatea de a pune întreb ări. În baza acestor
declarații a fost pronun țată senti nța.
Dați apreciere procesului referitor la corespunderea cu rigorile unui proces echitabil
și determina ți posibilitatea pronun țării unei sen ti nțe de achitare.
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte europene
1. Conven ția Națiunilor Unite împotriva criminalit ății transnaționale organizate din 15.11.200
// Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35. – Chi șinău, 2006, p.333.
2. Conven ția Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, din
3.05.2005 ra ti ﬁ cată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.67-XVI din 30.03.2006
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2006, nr.66-69/ 277.
3. Protocolul ONU privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, în
special al femeilor și copiilor, adi țional la Conven ția Națiunilor Unite împotriva criminalit ății
transnaționale, din 15.11.2000 // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35. – Chi șinău,
2006, p.339.
4. Recomandarea nr.R (97) 13 a Consiliului Europei privind in ti midarea martorilor și dreptul
apărării, din 10 septembrie 1997 // h tt p://www.coe.int
5. Rezolu ția Consiliului Uniunii Europene privind protec ția martorilor în lupta împotriva crimina-
lității internaționale organizate din 23 noiembrie 1995 // h tt p://www.consilium.europa.eu
6. Rezolu ția Consiliului Uniunii Europene privind persoanele care coopereaz ă în procesul judi-
ciar în lupta împotriva crimei organizate din 20 decembrie 1996 // h tt p://www.consilium.
europa.eu
Jurispruden ța CEDO
1. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Kostovski versus Olanda
(hotărîrea din 20 noiembrie 1989) // h tt p://www.echr.coe.int
2. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Van Mechelen versus Olanda
(hotărîrea din 23 aprilie 1997) // h tt p://www.echr.coe.int
3. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Doorson versus Olanda
(hotărîrea din 26 mar ti e 1996) // h tt p://www.echr.coe.int
4. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Unterperti nger versus Austria
(hotărîrea din 24 noiembrie 1986) // h tt p://www.echr.coe.int
5. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Lüdi versus Elve ția
(hotărîrea din 15 iunie 1992) // h tt p://www.echr.coe.int
6. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Allan versus Regatul Unit
(hotărîrea din 5 noiembrie 2002) // h tt p://www.echr.coe.int
7. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Bricmont versus Belgia
(hotărîrea din 7 iulie 1989) // h tt p://www.echr.coe.int
8. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Asch versus Austria
(hotărîrea din 26 aprilie 1991) // h tt p://www.echr.coe.int
9. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Luca versus Italia
(hotărîrea din 27 februarie 2001) // h tt p://www.echr.coe.int
10. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Mayali versus Fran ța
(hotărîrea din 14 iunie 2005) // h tt p://www.echr.coe.int

164 Drept procesual
11. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza S.N. versus Suedia
(hotărîrea din 2 iulie 2002).
12. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Moreira de Azevedo versus Portugalia
(hotărîrea din 23 octombrie 1990) // h tt p://www.echr.coe.int
13. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Calvelli și Ciglio versus Italia
(hotărîrea din 17 ianuarie 2002) // h tt p://www.echr.coe.int
14. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Perez versus Fran ța
(hotărîrea din 12 februarie 2004) // h tt p://www.echr.coe.int
15. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Nachova versus Bulgaria
(hotărîrea din 6 iulie 2005) // h tt p://www.echr.coe.int
16. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Barbu Anghelescu versus România
(hotărîrea din 5 octombrie 2004) // h tt p://www.echr.coe.int
17. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Bursuc versus România
(hotărîrea din 10 octombrie 2004) //h tt p://www.echr.coe.int
18. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Mc-Cann versus Regatul Unit
(hotărîrea din 27 septembrie 1995) // h tt p://www.echr.coe.int
19. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Ergi versus Turcai
(hotărîrea din 19 februarie 1998) // h tt p://www.echr.coe.int
20. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Blumberga versus Lituania
(hotărîrea din 14 octombrie 2008) // h tt p://www.echr.coe.int
21. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Mv. Keit versus Regatul Unit
(hotărîrea din 4 mai 2001) // h tt p://www.echr.coe.int
22. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Boicenco versus Moldova
(hotărîrea din 11 iulie 2006) // h tt p://www.echr.coe.int
23. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Pruneanu versus Moldova
(hotărîrea din 16 ianuarie 2007) // h tt p://www.echr.coe.int
24. Curtea European ă a Drepturilor Omului, cauza Corsacov versus Moldova
(hotărîrea din 4 aprilie 2006) // h tt p://www.echr.coe.int
Acte naționale
1. Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167/812.
2. Legea cu privire la protec ția martorilor și a altor par ti cipanți la procesul penal, nr.105-XVI
din 16.05.2008 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2008, nr.112-114/434.
Literatura recomandat ă
1. Bîrsan C. Convenția European ă a Drepturilor Omului. Vol.I. – Bucure ști : C.H. Beck, 2006.
2. Botnaru S., Șavga A., Grosu V. Drept penal . Partea General ă. Vol.I.– Chi șinău: Carti er, 2005
3. Brînză S., Ulianovschi X. și al. Drept penal. Partea Special ă. Vol.II. – Chi șinău: Carti er, 2005.
3. Cazan E. Protecția victi melor infrac țiunilor // Revista de Drept Penal, 2006, nr.2.
4. Codru ță Lașcu L. Investi gatorul acoperit // Revista de Drept Penal, 2002, nr.3.
5. Dolea I. Drepturile persoanei în probatoriul penal – conceptul promov ării elementului pri-
vat.– Chișinău: Cartea juridic ă, 2009.
6. Dolea I. și al. Drept procesual penal. – Chișinău: Carti er, 2005.
7. Făgăraș M. Protecția victi melor infrac țiunilor // Revista de Drept Penal, 2005, nr.2.
8. Hărăstășanu A., Predescu O. Investi gatorul sub acoperire. Rolul instan ței de judecat ă privind
acti vitatea acestuia // Dreptul, 2004, nr.5.
9. Hotea M. Protecția victi melor. Elemente de vic ti mologie . – Bucure ști : C.H. Beck, 2006.

165 Partea II
10. Lașcu I. Investi gatorii acoperi ți // Revista de Drept Penal, 2003, nr.3.
11. Lașcu I. Investi gatorul acoperit – o nou ă insti tuție introdus ă prin Legea nr.143/2000 privind
combaterea tra ﬁ cului și consumului ilicit de droguri // Dreptul, 2002, nr.9.
12. Mateu ț Gh. Investi gatorii sub acoperire. U ti lizarea lor in ti mpul actelor premerg ătoare. Co-
mentariu asupra noilor texte procedurale introduse în Codul de procedur ă penală prin Legea
nr.281/2003 // Dreptul, 2005, nr.1.
13. Săndulescu N. Aspecte esen țiale ale Legii privind unele m ăsuri pentru asigurarea protec ției
victi melor infrac țiunilor // Dreptul, 2005, nr.9.
14. Tanislav E. Insti tuția informatorului în legea penal ă română // Dreptul, 2003, nr.7.
15. Tăndăreanu L. Protecția martorilor în dreptul comunitar și în legisla ția altor sate // Dreptul,
2007, nr.11.
16. Voinea Gh. Protecția victi melor infrac țiunilor // Dreptul, 2005, nr.8.
17. Брусницин А.В. Правовое обеспечение безопасности лиц содействующих уголовно –
му судопроизводству . – Москва , 1999.
18. Марченко С.А. Обеспечение безопасности участников уголовного процесса : Авторе –
ферат диссертации на соискание учёной степени кандидата юридических наук . –
Москва , 1994.
19. Шерло С. Права cвидетелей в США // Российская юстиция , 1994, №8.
20. Тиханов А.К. Уголовно -процессуальные меры обеспечения чести , достоинства и
личной безопасности потерпевшего и свидетеля : Автореферат диссертации на со-
искание учёной степени кандидата юридических наук . – Москва , 1995.

166 Drept procesual
Tema 11. ASPECTE PROCESUALE ALE COOPER ĂRII INTERNA ȚIONALE
ÎN DOMENIUL COMBATERII TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE
I. Obiec ti ve de referin ță:
− să deﬁ nească principiile cooper ării interna ționale în domeniul combaterii tra ﬁ –
cului de ﬁ ințe umane;
− să identi ﬁ ce trăsăturile caracteris ti ce cooper ării interna ționale;
− să relateze despre importan ța standardelor interna ționale în cooperarea statelor;
− să diferențieze domeniile cooper ării interna ționale;
− să caracterizeze obliga țiile statului în cooperarea interna țională;
− să compare legisla ția procesual penal ă internă cu standardele interna ționale în
materie de cooperare;
− să speci ﬁ ce obliga țiile procurorului și ale judec ătorului în cadrul cooper ării in-
ternaționale;
− să esti meze aplicabilitatea standardelor interna ționale în cadrul cooper ării.
II. Repere de con ținut
2.1. Pornind de la caracterul transna țional al infrac țiunii de tra ﬁ c de persoane,
cooperarea interna țională între state este o condi ție sine qua non în investi garea și
judecarea unor asemenea categorii de cauze. Dreptul interna țional conține o totalita-
te de norme, sub acest aspect, menite a facilita cooperarea statelor. Conven ția ONU
împotriva criminalit ății transna ționale organizate con ține norme cu referire la extr ă-
dare, transferul persoanelor condamnate, anchete comune, tehnici și anchete speci-
ale, trans-ferul procedurilor penale ș.a. Protocolul privind prevenirea, reprimarea și
pedepsirea tra ﬁ cului de persoane din 15.11.2000, de asemenea, recomand ă statelor
să faciliteze cooperarea între diferite servicii în scopul schimbului de informa ții, să apli-
ce anumite m ăsuri de fron ti eră. Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva
traﬁ cului de ﬁ ințe umane cheam ă părțile să coopereze între ele, în conformitate cu
prevederile prezentei Conven ții și prin aplicarea instrumentelor regionale și internați-
onale relevante, aranjamentelor agreate în baza legilor interne uniforme sau reciproce și a dreptului lor intern, în cea mai larg ă măsură posibilă, în scopul:
− prevenirii și combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane;
− protejării și acordării de asisten ță victi melor;
− investi gării sau desf ășurării procedurilor privind infrac țiunile stabilite în confor-
mitate cu prezenta Conven ție.
La nivel european au fost adoptate mai multe acte în materie de cooperare inter-
națională, cum sînt: Conven ția european ă de extrădare din 1957, cu dou ă protocoale
adiționale – din 1975 și 1978; Conven ția european ă de asisten ță juridică în materie pe-
nală din 1959, cu dou ă protocoale adi ționale – din 1978 și 2001; Conven ția european ă
asupra transfer ării persoanelor condamnate, din 1983. Republica Moldova a încheiat
tratate de asisten ță juridică în materie penal ă cu mai multe țări. Codul de procedur ă
penală conține un capitol separat privind asisten ța juridică internațională în materie

167 Partea II
penală. De asemenea, domeniul dat este reglementat de Legea cu privire la asisten ța
juridică internațională în materie penal ă din 01.12.2006.
Elemente ale cooper ării interna ționale în conformitate cu standardele interna ți-
onale și legislația internă în materie de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane pot ﬁ considerate: in-
vesti gațiile comune, extr ădarea, transferurile de proceduri penale, transferurile per-
soanelor condamnate și recunoa șterea hot ărîrilor penale ale instan țelor judec ătorești
străine. Clasi ﬁ carea respec ti vă este una condi țională, întemeiat ă pe legisla ția internă.
2.2. Legea cu privire la asisten ța juridică internațională în materie penal ă are ca
scop stabilirea mecanismului de realizare a reglement ărilor Codului de procedur ă pe-
nală, care, la rîndul s ău, a suferit anumite modi ﬁ cări odată cu adoptarea Legii. Legea cu
privire la asisten ța juridică internațională în materie penal ă recunoaște anumite princi-
pii aplicate în cadrul asisten ței juridice interna ționale în materie penal ă:
Principiul reciprocit ății, care determin ă posibilitatea acord ării asisten ței juridice in-
ternaționale în lipsa unui tratat interna țional prin canale diploma ti ce. Asemenea con-
diții se con ﬁ rmă într-o scrisoare, prin care ministrul jus ti ției sau Procurorul General se
obligă să acorde, în numele Republicii Moldova, asisten ță juridică statului str ăin sau
instanței penale interna ționale la efectuarea unor ac țiuni procesuale, cu garantarea
drepturilor procesuale, prev ăzute de legea penal ă.
Non bis in idem. Arti colul 5 al Legii interzice asisten ța juridică dacă în Republica Mol-
dova sau în orice alt stat s-a desf ășurat un proces penal pentru aceea și faptă și dacă:
a) printr-o hot ărîre judec ătorească deﬁ niti vă s-a dispus achitarea sau încetarea
procesului penal;
b) pedeapsa aplicat ă printr-o hot ărîre judec ătorească deﬁ niti vă de condamnare a
fost executat ă sau a format obiectul unei gra țieri sau amnis ti i în totalitatea ei ori
asupra părții neexecutate. Excep ție o face procedura revizuirii în condi țiile legii.
Principiul con ﬁ dențialități. La cererea statului solicitant se asigur ă conﬁ dențiali-
tatea cererilor de asisten ță juridică și a actelor anexate lor. În cazul în care condi ția
păstrării con ﬁ dențialității nu poate ﬁ asigurat ă, Republica Moldova în ști ințează statul
străin, care va decide. Potrivit Legii privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane, via ța privată și identi tatea vic ti mei tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane sînt protejate.
Înregistrarea, p ăstrarea și uti lizarea informa țiilor cu caracter personal privind vic ti ma
traﬁ cului de ﬁ ințe umane se efectueaz ă cu respectarea regulilor speciale de con ﬁ den-
țialitate, în scopul exercit ării justi ției și protecției victi mei doar în perioada în care se
desfășoară procesul penal.
Uti lizarea limbilor o ﬁ ciale. Limba u ti lizată în cererile de asisten ță juridică este limba
prevăzută în tratatul interna țional aplicabil în rela ția cu statul solicitat.
Comutarea duratei arestului. Durata arestului efectuat în str ăinătate în îndeplini-
rea unei cereri de asisten ță juridică este luat ă în calcul în cadrul procedurii penale a
Republicii Moldova și se comput ă din durata pedepsei aplicate de instan ța judecăto-
rească națională.

168 Drept procesual
Arti colul 4 al Legii stabile ște moti vele de refuz al asisten ței juridice interna ționale,
care, de regul ă, nu pot ﬁ aplicate în infrac țiunea de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane.
2.3. Investi gații comune . Convenția ONU împotriva criminalit ății transnaționale or-
ganizate stabile ște în art.19 c ă Statele P ărți au în vedere s ă încheie acorduri sau aran-
jamente bilaterale sau mul ti laterale în baza c ărora, pentru cauzele care fac obiectul
anchetelor, urm ăririlor sau procedurii judiciare în unul sau mai multe state, autorit ă-
țile competente respec ti ve pot stabili instan țe de anchet ă comune. În absen ța unor
asemenea acorduri sau aranjamente, pot ﬁ hotărîte anchete comune de la caz la caz.
Statele Părți interesate vegheaz ă ca suveranitatea Statului Parte pe al c ărui teritoriu se
desfășoară ancheta s ă ﬁ e pe deplin respectat ă. În același aspect, art.27 al Conven ției
cheamă Statele Părți să coopereze strîns, conform sistemelor lor juridice și administra-
ti ve, în vederea e ﬁ cienti zării descoperirii și reprimării infracțiunilor. În special, ﬁ ecare
Stat Parte este chemat s ă adopte m ăsuri e ﬁ ciente pentru:
a) consolidarea sau, dac ă este necesar, stabilirea de c ăi de comunica ție între autori-
tățile sale, organismele și serviciile competente pentru a facilita schimbul sigur
și rapid de informa ții privind toate aspectele infrac țiunilor;
b) cooperarea cu alte State P ărți, în ceea ce prive ște infracțiunile prev ăzute de Con-
venție, în cadrul urm ăririi asupra: iden ti tății și acti vităților persoanelor b ănuite
de implicare în aceste infrac țiuni, locului unde se a ﬂ ă ele sau a locului unde se
aﬂ ă alte persoane în cauz ă; circulației produsului infrac țiunii sau a bunurilor pro-
venind din s ăvîrșirea de infrac țiuni; circula ției bunurilor, a materialelor sau a altor
instrumente folosite ori des ti nate a ﬁ folosite la s ăvîrșirea acestor infrac țiuni;
c) transmiterea, cînd este cazul, a pieselor și canti tăților de substan țe necesare în
scopurile analizei sau inves ti gației;
d) facilitarea unei coordon ări eﬁ ciente între autorit ățile, organismele și serviciile
competente și favorizarea schimbului de personal și de exper ți, inclusiv sub
rezerva existen ței de acorduri sau de aranjamente bilaterale între Statele P ărți
respecti ve, detașarea de agen ți de legătură;
e) schimbul de informa ții cu alte State P ărți privind mijloacele și procedeele spe-
ciﬁ ce folosite de grupurile infrac ționale organizate, inclusiv, dac ă este cazul, în
legătură cu iti nerarele și mijloacele de transport, precum și asupra folosirii de
identi tăți false, de documente modi ﬁ cate sau falsi ﬁ cate sau a altor mijloace de
ascundere a ac ti vităților lor;
f) schimbul de informa ții și coordonarea m ăsurilor administra ti ve și a altora luate.
Statele sînt chemate s ă încheie acorduri sau aranjamente bilaterale sau mul ti late-
rale care s ă prevadă o cooperare direct ă între serviciile lor de inves ti gații și de reprima-
re. Statele P ărți se străduie să coopereze, în m ăsura mijloacelor lor, pentru a face fa ță
criminalit ății transnaționale organizate comise cu mijloace moderne.
Convenția european ă de asisten ță juridică în materie penal ă prevede angajamen-
tul părților de a-și acorda reciproc asisten ță juridică cea mai ampl ă cu puti nță în orice
procedură privitoare la infrac țiunile a căror reprimare se cere în momentul solicit ării
asistenței ce ține de competen ța autorităților solicitate.

169 Partea II
În investi garea infrac țiunilor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane un rol deosebit îl joac ă co-
misiile rogatorii, pornind de la caracterul transna țional al acestei infrac țiuni. Conven ția
determină unele reguli directorii în materie de comisie rogatorie cu condi ția respec-
tării suv eranității, securit ății, ordinii publice și a altor interese ale statului. Potrivit
Convenției, autorit ățile solicitate vor realiza comisiile rogatorii în formele prev ăzute de
legislația sa, inclusiv comunicarea mijloacelor de prob ă, a dosarelor, documentelor, va
putea audia martorii, transmite cópii ale cer ti ﬁ catelor. Partea solicitant ă poate asista,
la cerere și cu acordul p ărții solicitate, la îndeplinirea cererii. Persoanei i se vor comu-
nica actele procedurale, sau aceasta poate ﬁ citată în calitate de martor sau expert.
În cazul unei necesit ăți de înfățișare în fața instanței în calitate de martor a persoanei
deținute, aceasta poate ﬁ transferat ă temporar pe teritoriul unde va avea loc audierea,
sub condi ția înapoierii sale. În toate cazurile este necesar consim țămîntul acesteia. Per-
soana înfățișată în fața instanțelor nu poate ﬁ supusă urmăririi, deten ției sau restric-
ției libertății sale pe teritoriul țării respecti ve pentru fapte sau condamn ări anterioare
plecării sale de pe teritoriul p ărții solicitate. Totu și, această imunitate este temporar ă
și se păstrează 15 zile din momentul în care prezen ța persoanei nu mai este cerut ă de
autoritățile respec ti ve.
Protocolul adi țional la Conven ția european ă de asisten ță juridică în materie pena-
lă, de la 17 mar ti e 1978, semnat la Strasbourg, a chemat P ărțile contractante de a nu
refuza asisten ța juridică pe moti vul că cererea se refer ă la o infrac țiune pe care partea
o consider ă ca pe o infrac țiune ﬁ scală. Aceleași condiții se aplică și la efectuarea ac țiu-
nilor procesuale, cum ar ﬁ perchezi ția sau sechestrul.
Al doilea Protocol adi țional la Conven ția European ă de asisten ță juridică în materie
penală, de la 8 noiembrie 2007, semnat la Strasbourg, vine a completa unele prevederi ale
Convenției, speci ﬁ cînd că aceasta nu se aplic ă nici execut ării hotărîrilor de arestare și de
condamnare, nici infrac țiunilor militare care nu cons ti tuie infrac țiuni de drept comun.
Pe lîngă mai multe inova ții, protocolul con ține anumite prevederi menite de a fa-
cilita colaborarea statelor, dar și de a consolida respectarea drepturilor omului. În a șa
mod, statele trebuie s ă exercite colaborarea dac ă aceasta nu este contrar ă principiilor
fundamentale de drept, chiar dac ă cererea prevede o formalitate sau procedur ă care
nu este familiar ă părții solicitante.
Protocolul prevede posibilitatea audierii prin videoconferin ță: în cazul în care o per-
soană care se a ﬂ ă pe teritoriul unei țări trebuie s ă ﬁ e audiată ca martor sau ca expert
de către autorit ățile judiciare ale altei p ărți, aceasta din urm ă poate cere, dac ă este
inoportun sau impo sibil pentru persoana care urmeaz ă a ﬁ audiată să compară per-
sonal pe teritoriul s ău, ca audierea s ă aibă loc prin videoconferin ță. Partea solicitat ă
consimte la audierea prin videoconferin ță, cu condi ția ca recurgerea la aceast ă metodă
să nu ﬁ e contrar ă principiilor sale fundamentale de drept și cu condi ția ca aceasta s ă
dispună de mijloacele tehnice ce permit efectuarea audierii. Dac ă partea solicitat ă nu
dispune de mijloacele tehnice care s ă permită videoconferin ța, partea solicitant ă poa-
te pune la dispozi ție părții solicitate aceste mijloace, cu acordul acesteia din urm ă, ﬁ e
prin conferin ță telefonică să transmită spontan informa ții. Dacă o persoan ă care se a ﬂ ă
pe teritoriul unei p ărți trebuie s ă ﬁ e audiată ca martor sau expert de c ătre autorit ățile

170 Drept procesual
judiciare ale altei p ărți, aceasta din urm ă poate cere, atunci cînd dreptul s ău național
prevede, ajutorul primei p ărți pentru ca audierea s ă poată avea loc prin conferin ță te-
lefonică. O audiere nu poate avea loc prin conferin ță telefonică decît dac ă martorul sau
expertul accept ă ca audierea s ă se efectueze prin acest mijloc. Cererile de audiere prin
conferință telefonic ă conțin denumirea autorit ății judiciare și numele, prenumele per-
soanelor care vor proceda la audiere, precum și o declara ție conform c ăreia martorul
sau expertul este dispus s ă ia parte la o audiere prin conferin ță telefonică.
Anumite aspecte prac ti ce de audiere se examineaz ă de comun acord de c ătre păr-
țile respec ti ve. Martorului sau expertului respec ti v i se anun ță ora și locul audierii. Or-
ganele de urm ărire ale unei țări pot, fără cerere prealabil ă, să transmită organelor altei
țări informa ții obținute în ca drul propriei lor inves ti gații, atunci cînd apreciaz ă că aceste
informații ar putea ajuta partea des ti natară să inițieze sau s ă încheie inves ti gațiile ori
procedurile sau s ă resti tuie obiectele ob ținute prin metode ilicite în vederea res ti tu-
irii acestora proprietarului lor legi ti m. Protocolul prevede și posibilitatea transferului
temporar al persoanelor de ținute pe teritoriul p ărții solicitate. P ărțile contractante sînt
chemate s ă faciliteze posibilitatea supravegherii transfrontaliere atunci cînd, în cadrul
unei anchete judiciare, agen ții uneia dintre p ărți supravegheaz ă în țara lor o per soan ă
ce se presupune c ă a parti cipat la s ăvîrșirea unei fapte pasibile de pedeaps ă. Această
supraveghere va putea facilita extr ădarea. De asemenea, poate ﬁ supravegheat ă o per-
soană față de care sînt mo ti ve serioase s ă se creadă că poate duce la iden ti ﬁ carea sau
localizarea infractorului. Agen ții sînt autoriza ți să conti nue acti vitatea de supraveghere
pe teritoriul unei alte țări, atunci cînd aceasta a autorizat supravegherea transfrontali-
eră pe baza unei cereri de asisten ță judiciară prezentate în prealabil. Autorizarea poate
ﬁ supusă unor condi ții. În protocol sînt prev ăzute și anumite metode de inves ti gații, ca:
livrările supravegheate, anchete sub acoperire, echipe comune ș.a.
Legea cu privire la asisten ța juridică internațională prevede procedura cit ării mar-
torilor și experților. Principiul, care este men ționat în cazul par ti cipării martorilor sau
experților în fața organelor de drept ale Republicii Moldova, este acceptul liber. Ori-
care persoan ă solicitată trebuie s ă aibă posibilitatea de a decide dac ă va parti cipa în
fața organelor de drept. Nu exist ă nici o sanc țiune în cazul cînd martorul refuz ă să se
prezinte. Totu și, dacă martorul sau expertul se a ﬂ ă pe teritoriul Republicii Moldova, el
va ﬁ obligat s ă se prezinte dac ă va ﬁ citat în mod legal. Martorul dispune, de aseme-
nea, de protec ție, precum și de dreptul de a refuza depunerea m ărturiilor și nu poate
purta răspunderea, inclusiv penal ă, pentru asemenea refuz și nu poate ﬁ împiedicat
să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Legea prevede o imunitate în situa ția cînd
martorul comite o infrac țiune. Potrivit art.22 alin.(2) al Legii, dac ă în ti mpul procesului
penal ar putea ﬁ dispusă arestarea unui martor b ănuit de săvîrșirea unei infrac țiuni, în
legătură cu declara țiile sale făcute în fa ța organului de urm ărire penal ă sau instan ței
judecătorești a Republicii Moldova, ca stat solicitant, alta decît refuzul de a depune
mărturie, se va lua în considera ție posibilitatea unei protec ții mai bune a intereselor
justi ției prin încredin țarea urmăririi către statul str ăin solicitat.
De asemenea, nu pot ﬁ urmărite persoanele pentru fapte anterioare plec ării sale
de pe teritoriul statului str ăin.

171 Partea II
Comisia rogatorie, prev ăzută în lege, vine s ă detalieze prevederile Conven ției eu-
ropene de asisten ță juridică în materie penal ă. Este de remarcat c ă, potrivit regulilor
generale, pot ﬁ efectuate oricare ac țiuni procesuale prev ăzute de legisla ția procesual
penală. Autoritățile statului solicitant pot asista la efectuarea comisiei rogatorii în li-
mitele prev ăzute de legisla ția națională. Martorul sau expertul, care nu poate s ă se
prezinte ﬁ zic în fața organelor de drept a unui stat str ăin sau a unei instan țe internațio-
nale, poate ﬁ audiat prin intermediul teleconferin ței. Comisia rogatorie se face în scris
și conține anumite date enumerate în art.537 CPP RM. În acelea și condiții pot ﬁ audiați
învinuiții sau inculpa ții.
Moti vul audierii prin intermediul conferin ței este inoportunitatea sau imposibilita-
tea pentru persoana respec ti vă de a se prezenta în fa ța instanței străine. În cererea de
audiență, prin intermediul teleconferin ței, trebuie s ă se indice, pe lîng ă datele care se
conțin în comisia rogatorie, mo ti vul pentru care este inoportun sau imposibil ca mar-
torul sau expertul s ă ﬁ e prezent la audiere. Audierea prin teleconferin ță are anumite
similitudini cu audierea prev ăzută de art.109 alin.(3) și art.110 al CPP RM. Audierea
prin teleconferin ță se desfășoară potrivit urm ătoarelor reguli:
a) audierea are loc în prezen ța unui judec ător de instruc ție competent, asistat,
după caz, de un interpret; judec ătorul de instruc ție veri ﬁ că identi tatea persoa-
nei audiate și este obligat s ă asigure respectarea principiilor fundamentale ale
legislației procesual penale na ționale. Dac ă se constat ă încălcarea acestor prin-
cipii, judec ătorul de instruc ție ia de îndat ă măsuri pentru a asigura desf ășura-
rea audierii în conformitate cu legisla ția Republicii Moldova;
b) autorit ățile centrale competente ale Republicii Moldova și cele ale statului so-
licitant convin, dup ă caz, asupra m ăsurilor de protec ție a martorului sau exper-
tului;
c) audierea se efectueaz ă direct de c ătre autoritatea competent ă a statului solici-
tant ori sub coordonarea acesteia, în conformitate cu legisla ția națională;
d) martorul sau expertul are dreptul s ă ﬁ e asistat, dup ă caz, de un interpret, potri-
vit legisla ției Republicii Moldova;
e) persoana chemat ă ca martor sau expert poate invoca dreptul de a nu depune
mărturie, conferit de legisla ția Republicii Moldova ori de legisla ția statului soli-
citat.
În urma audierii se întocme ște un proces-verbal.
Cooperarea în efectuarea inves ti gațiilor comune se poate realiza sub forma unei
comisii rogatorii și la transmiterea informa țiilor obținute prin ac ti vitatea opera ti vă de
investi gații. Informa țiile se transmit prin intermediul Procuraturii Generale. În cazurile
cînd legisla ția impune restric ții privind autorizarea de c ătre judecătorul de instruc ție a
anumitor ac țiuni procesuale, acestea se aplic ă și la transmiterea anumitor date. As tf el,
în cazul în care u ti lizarea informa țiilor transmise este restric ționată și impune unele
condiții sau informa țiile consti tuie secret de stat, comercial sau bancar, acestea vor
ﬁ expediate numai în cazul autoriz ării expedierii de c ătre judecătorul de instruc ție, la
demersul mo ti vat al procurorului.

172 Drept procesual
2.4. Insti tuția extrădării este uti lizată frecvent la urm ărirea și judecarea infrac țiu-
nilor de tra ﬁ c de persoane, luîndu-se în considera ție dinamica circula ției tra ﬁ canților
determinat ă de caracterul infrac țiunii. Conven ția european ă de extrădare (din 13 de-
cembrie 1957) și cele dou ă protocoale adi ționale la Conven ție (din 15 octombrie 1975
și, respecti v, 17 mar ti e 1978) stabilesc unele reguli directoare preluate de Codul de
procedură penală al Republicii Moldova. Persoanele învinuite în tra ﬁ c de ﬁ ințe umane
sînt suscep ti bile de a ﬁ extrădate pornind de la prevederile art.2 al Conven ției, potrivit
căruia vor da loc la extr ădare faptele pedepsite de legile p ărții solicitante și ale părții
solicitate cu o pedeaps ă privati vă de libertate sau cu o m ăsură de siguran ța privati vă
de libertate de cel pu țin un an sau cu o pedeaps ă mai sever ă. Convenția împotriva
criminalit ății transnaționale organizate stabile ște în art.16 c ă extrădarea în sensul Con-
venției se aplic ă infracțiunilor prev ăzute de acest act sau în cazurile în care un grup
infracțional organizat este implicat într-o infrac țiune, iar persoana care face obiectul
cererii de extr ădare se a ﬂ ă în Statul Parte solicitat, cu condi ția ca infrac țiunea pentru
care se solicit ă extrădarea să ﬁ e pedepsit ă de dreptul intern al Statului Parte solicitant
și al Statului Parte solicitat.
Statele pot considera Conven ția ca bază legală dacă între ele nu exist ă tratate pri-
vind extrădarea.
Potrivit Conven ției, extrădarea este subordonat ă condițiilor prevăzute de dreptul
intern al Statului Parte solicitat sau de tratatele de extr ădare aplicabile, inclusiv, înde-
osebi, condi țiilor privind pedeapsa minim ă prevăzută pentru a extr ăda și moti velor
pentru care Statul Parte poate refuza extr ădarea.
Convenția îndeamn ă Statele P ărți, sub rezerva dreptului lor intern, s ă accelereze
procedurile de extr ădare și să simpli ﬁ ce exigen țele în materie de probe în ceea ce pri-
vește infracțiunile prev ăzute de Conven ție.
Statul Parte solicitat poate, la cererea Statului Parte solicitant și dacă consider ă
că există circumstan țe justi ﬁ cati ve și urgență, să pună în stare de de ținere o persoan ă
aﬂ ată pe teritoriul s ău, a cărei extrădare este cerut ă, sau să ia toate m ăsurile corespun-
zătoare pentru a asigura prezen ța sa cu ocazia procedurii de extr ădare.
Statul pe al c ărui teritoriu se a ﬂ ă autorul prezum ti v al infrac țiunii, dacă nu extră-
dează persoana pentru singurul mo ti v că este unul dintre na ționalii săi, este obligat, la
cererea Statului Parte care solicit ă extrădarea, să supună cauza fără întî rziere excesiv ă
autorităților sale competente în scopul urm ăririi. Autorit ățile respec ti ve decid și conduc
urmărirea în acela și mod ca și pentru orice alt ă infracțiune, în baza dreptului intern.
Pornind de la faptul c ă extrădarea se aplic ă doar cetățenilor străini sau persoanelor
fără cetățenie, Republica Moldova va avea dreptul s ă refuze extr ădarea acestora dac ă
persoana respec ti vă se a ﬂ ă sub urm ărire în Republica Moldova în leg ătura cu faptul
în care se cere extr ădarea. Al doilea Protocol adi țional la Conven ția european ă de ex-
trădare conține o prevedere important ă ce ține de asigurarea dreptului la un proces
echitabil. As tf el, cînd o parte contractant ă cere unei alte p ărți contractante extr ădarea
unei persoane în vederea execut ării unei pedepse sau m ăsuri de siguran ță pronunțate
printr-o hot ărîre dată împotriva acesteia și în lipsa ei, partea solicitat ă poate refuza
extrădarea în acest scop, dac ă, după părerea sa, procedura de judecat ă nu a sati sfăcut

173 Partea II
minimul de drepturi de ap ărare recunoscute oric ărei alte persoane învinuite de o in-
fracțiune. Totu și, extrădarea se va acorda, dac ă partea solicitant ă dă asigurări suﬁ cien-
te spre a garanta persoanei a c ărei extrădare este cerut ă dreptul la o nou ă procedur ă
de judecat ă care să-i salvgardeze drepturile la ap ărare. Aceast ă hotărîre îndrept ățește
partea solicitant ă ﬁ e să execute judecata în cauz ă, dacă cel condamnat nu se împotri-
vește, ﬁ e să-l urmărească pe cel extr ădat.
Legislația internă în materie de extr ădare se conformeaz ă standardelor interna țio-
nale. Tradi țional, inves ti gația extrădării se examineaz ă sub două aspecte:
1) extrădarea din Republica Moldova;
2) extrădarea în Republica Moldova.
Extrădarea din Republica Moldova
Există unele principii în materia extr ădării aplicabile și în Republica Moldova:
• Extrădarea se efectueaz ă în baza tratatului interna țional la care Republica Moldova
este parte, ﬁ e în temeiul obliga țiilor în condi ții de reciprocitate.
• Nu sînt extr ădați propriii cet ățeni, precum și: persoanele c ărora li s-au acordat
dreptul de azil, statutul de refugiat poli ti c; străinii care se bucur ă de imunitate de
jurisdicție; persoanele str ăine citate din str ăinătate în vederea audierii ca martori
sau exper ți în fața unei autorit ăți judecătorești sau a unui organ de urm ărire pena-
lă, în limitele imunit ăților conferite prin tratat interna țional.
• Nu se extr ădează persoana care a s ăvîrșit infracțiunea respec ti vă pe teritoriul
Republicii Moldova:
• Extrădarea nu se aplic ă dacă:
a) a fost pronun țată o hotărîre pentru aceea și faptă;
b) se desf ășoară urmărirea penal ă pentru aceea și faptă;
c) s-a împlinit termenul de prescrip ție al tragerii la r ăspundere penal ă sau a inter-
venit amnis ti a;
d) lipsește plîngerea prealabil ă dacă aceasta cons ti tuie condi ție de pornire a ur-
măririi penale;
e) infrac țiunea pentru care se cere extr ădarea este considerat ă politi că sau faptă
conexă;
f) există moti ve de a presupune c ă persoana este urm ărită pentru mo ti ve de ras ă,
religie, sex, na ționalitate, origine etnic ă sau opinii poli ti ce;
g) persoana poate ﬁ judecată de o instan ță extraordinar ă sau una care nu asigur ă
garanții fundamentale;
h) fapta este o înc ălcare militar ă;
i) pedeapsa posibil ă de aplicat este una capital ă.
• Persoana, care a fost extr ădată din Republica Moldova într-un stat str ăin, nu poate ﬁ
trasă la răspundere penal ă și condamnat ă, precum și transmis ă unui stat ter ț pentru
infracțiunea săvîrșită de ea pînă la extrădare, pentru care nu a fost extr ădată fără con-
simțămîntul Republicii Moldova (regula specialit ății). De la regula dat ă există anumite
excepții prevăzute de art.543 alin.(3) CPP RM. Consim țămîntul Republicii Moldova
este necesar la reextr ădarea persoanei într-un stat ter ț (art.70 al Legii).

174 Drept procesual
Extrădarea se efectueaz ă prin cerere scris ă parvenită din partea statului solicitant
adresată Procuraturii Generale sau Ministerului Jus ti ției, în func ție de faza procesului
penal. Alte mijloace de transmitere a cererii pot ﬁ prevăzute în acorduri bilaterale. La
cerere se anexeaz ă, în funcție de caz, cópii ale hot ărîrilor de urm ărire sau judec ătorești ,
precum și alte acte relevante. Atribu țiile de a veri ﬁ ca corespunderea cererii cu stan-
dardele determinate revine Procuraturii Generale sau, dup ă caz, Ministerului Jus ti ției.
La cerere se anexeaz ă o informa ție privind infrac țiunea urm ărită cu indicarea tuturor
datelor relevante posibile și a normelor legale, aplicabile, date despre persoan ă ș.a.
Extrădarea se efectueaz ă de către instan ța judecătorească sesizată prin demers de
către Procuratura General ă, sau, dup ă caz, de Ministerul Jus ti ției. La demers sînt ane-
xate toate actele relevante și demersul examinat de c ătre judecătorul de instruc ție. La
examinarea demersului pot par ti cipa și reprezentan ții părții solicitante.
Standardele interna ționale recomand ă să se asigure executarea extr ădării. În acest
aspect, sarcina respec ti vă revine Procuraturii Generale sau Ministerului Jus ti ției, care
iau măsuri pentru arestarea persoanei în corespundere cu Codul de procedur ă penală.
În 72 de ore de la primirea cererii de extr ădare organele de urm ărire penal ă trebuie s ă
identi ﬁ ce persoana și să o rețină.
Judecătorul de instruc ție, examinînd materialele respec ti ve, decide asupra arest ării
persoanei, el avînd competen ța de a prelungi termenul de arestare.
Atî t încheierea privind extr ădarea, cît și cea privind arestul sînt suscep ti bile de re-
curs în termen de 10 zile la Curtea de Apel. Încheierea privind arestarea se atac ă doar
împreună cu încheierea asupra cererii de extr ădare. La ﬁ ecare 30 de zile judec ătorul de
instrucție va reexamina din o ﬁ ciu necesitatea men ținerii măsurii arestului provizoriu,
care nu poate dep ăși în total 180 de zile. La ﬁ ecare 30 de zile judec ătorul de instruc ție
poate înlocui m ăsura arestului cu una nepriva ti vă de libertate. În situa ția în care, dup ă
expirarea termenului de 15 zile de la o dat ă convenită, persoana nu este predat ă auto-
rităților, aceasta trebuie eliberat ă. Excepție fac cazurile de for ță majoră. Pot exista situ-
ații cînd persoana este supus ă arestului preven ti v sau închisorii pentru anumite fapte
comise pe teritoriul Republicii Moldova. În aceste cazuri, mandatul de arest provizoriu pentru extr ădare devine executoriu de la data expir ării termenului mandatului de arest
preventi v sau a închisorii.
Există situații excepționale cînd partea solicitant ă, ﬁ e Procurorul General sau mi-
nistrul jus ti ției consider ă că persoana necesit ă a ﬁ de urgen ță supusă arestului, chiar
dacă cererea de extr ădare nu este formulat ă sau transmis ă. În asemenea situa ții poate
ﬁ aplicată arestarea în caz de urgen
ță, fără a ﬁ prezentat ă cererea de extr ădare, ci doar
cererea de arest provizoriu. În cerere este necesar, totu și, de indicat existen ța unui
mandat de arest preven ti v sau a unui mandat de executare a pedepsei, o expunere
sumară a faptelor, date privind iden ti tatea persoanei ș.a.
Dacă în termen de 18 zile Republica Moldova nu a fost sesizat ă prin cerere de ex-
trădare, judec ătorul de instruc ție din o ﬁ ciu, ﬁ e la demersul Procurorului General sau
la cererea persoanei a c ărei extrădare se cere, poate dispune încetarea st ării de arest
provizoriu. În acelea și condiții starea de arest înceteaz ă de drept dup ă expirarea a 40 de
zile de la data inclus ă în mandatul ini țial.

175 Partea II
În urma examin ării cererii de extr ădare sînt luate unele solu ții:
− în cazul concursului de cereri, adic ă de solicit ări din partea mai multor state,
dosarele se coanexeaz ă;
− se dispune primirea informa țiilor suplimentare;
− se constat ă dacă sînt întrunite condi țiile extrădării.
De remarcat c ă instanța examineaz ă doar aspectul legalit ății extrădării, fără să pună
în discuție fondul cauzei sau oportunitatea extr ădării.
La pronun țarea hotărîrii sînt respectate prevederile art.63 al Legii privind asisten ța
juridică internațională în materie penal ă. Potrivit art.63 alin.(8) al Legii, în cazul de-
clarării recursului dispozi țiile referitoare la starea de arest nu sînt suspensive de exe-
cutare. Exist ă situații cînd predarea persoanei poate ﬁ amînată din moti vul că există
un proces penal în Republica Moldova, persoana execut ă pedeapsa, ﬁ e cînd persoana
suferă de o boal ă care i-ar putea pune în pericol via ța. În cazul în care statul solicitant
argumenteaz ă că amînarea pred ării ar provoca un prejudiciu grav și că va remite per-
soana extr ădată, se poate aplica ins ti tuția predării temporare sau sub condi ție. În ase-
menea situa ții, persoana împotriva c ăreia există un proces penal în Republica Moldova
poate ﬁ predată statului solicitant cu condi ția că ulti mul o va remite.
Extrădarea în Republica Moldova se produce în cazul cînd o instan ță națională a
emis un mandat de arest preven ti v sau un mandat de executare a pedepsei închisorii,
ori persoanei i s-a aplicat o m ăsură de siguran ță. Competen ța de soluționare a înaint ă-
rii către autorit ățile statului solicitat a cererii de extr ădare a unei persoane necondam-
nate o are Procurorul General. În privin ța unei persoane condamnate, competen ța de
înaintare a cererii de extr ădare o solu ționează ministrul jus ti ției.
În privința persoanei condamnate care a evadat din locul de deten ție situat pe terito-
riul Republicii Moldova, în cazul în care, pentru evadare, a fost pornit ă urmărire penal ă,
Procuratura General ă va solicita extr ădarea atî t pentru tragere la r ăspundere penal ă, cît
și pentru executare. În cazul în care urm ărirea penal ă nu este pornit ă, Ministerul Jus ti ției
poate cere extr ădarea în vederea execut ării părții neexecutate din pedeaps ă.
La cererea de extr ădare în Republica Moldova se anexeaz ă, de regulă, aceleași acte
ca și în cazul extr ădării din Republica Moldova, inclusiv se poate înainta cerere de arest
preventi v, transmis ă direct Procuraturii Generale sau Ministerului Jus ti ției, ori poate ﬁ
sesizat Biroul Na țional Central Interpol în Republica Moldova. În cazul în care asupra
persoanei a c ărei extrădare se cere nu se mai r ăsfrîng prevederile mandatului de arest
preventi v sau de executare a pedepsei, procurorul sau instan ța de judecat ă sînt obliga-
te să-și retragă cererea.
Persoanei extr ădate trebuie s ă i se asigure totalitatea de drepturi stabilite de stan-
dardele interna ționale. În a șa mod, în situa ția examin ării cauzei de c ătre instan țele
naționale în lipsa acesteia persoana are dreptul la rejudecarea cauzei sale.
2.5. Potrivit Conven ției europene privind transferul de proceduri în materie pena-
lă, adoptate la Strasbourg la 15 mai 1972, orice stat contractant va avea competen ța
de a efectua urm ărirea, conform propriilor legi penale, a oric ărei infracțiuni căreia i se
aplică legea penal ă a unui alt stat contractant. Urm ărirea poate ﬁ efectuat ă în alt stat

176 Drept procesual
numai în urma unei cereri de urm ărire. Conven ția împotriva criminalit ății transna ți-
onale organizate stabile ște în art.21 c ă Statele P ărți au în vedere posibilitatea de a- și
transfera reciproc procedurile referitoare la urm ărirea unei infrac țiuni prevăzute de
Convenție în cazurile în care acest transfer este considerat necesar în interesul unei
bune administr ări a justi ției și, în special, cînd cauza prive ște mai multe jurisdic ții, în
vederea centraliz ării urmăririlor.
În așa mod, statele pot solicita începerea urm ăririi penale de c ătre statul unde se
aﬂ ă persoana suspectat ă că a comis o infrac țiune. Este evident c ă o asemenea proce-
dură este aplicabil ă doar în situa țiile cînd în statul respec ti v fapta dat ă este de aseme-
nea considerat ă ca infracțiune și este prev ăzută răspunderea penal ă.
Solicitarea de a porni urm ărirea penal ă poate ﬁ determinat ă de faptul c ă persoana
are reședință obișnuită în statul respec ti v, ﬁ e acuzatul este cet ățean al statului solicitat
sau dacă acest stat este statul s ău de origine. De asemenea, procedura poate ﬁ solici-
tată dacă acuzatul execut ă sau urmeaz ă să execute o pedeaps ă privati vă de libertate
în statul solicitat; cînd acuzatul face obiectul unei urm ăriri judiciare pentru aceea și in-
fracțiune sau pentru alte infrac țiuni; dacă transferul urm ăririi se jus ti ﬁ că prin interesul
de a descoperi adev ărul și, mai ales, dac ă elementele de prob ă cele mai importante se
găsesc în statul solicitat; dac ă se consider ă că executarea unei eventuale condamn ări
în statul solicitat este suscep ti bilă să amelioreze posibilit ățile de reintegrare social ă a
condamnatului; dac ă se consider ă că prezența acuzatului la audieri nu poate ﬁ asigura-
tă în statul solicitat; dac ă statul solicitant consider ă că nu este în m ăsură să execute o
eventuală condamnare.
Convenția european ă privind transferul de proceduri în materie penal ă conține
prevederi ce vizeaz ă dreptul statului de a nu da curs cererii în situa ția cînd nu s-a stabilit
că persoana este suspectat ă de a ﬁ comis o infrac țiune conform legii unui stat contrac-
tant. Acel stat poate solicita unui alt stat contractant s ă înceapă urmărirea în cazurile
și conform condi țiilor prevăzute, ﬁ e că fapta în leg ătură cu care s-a solicitat începerea
urmăririi nu este infrac țiune. De asemenea, statul poate s ă nu dea curs cererii, dac ă
exercitarea urm ăririi este contrar ă principiului non bis in idem, ﬁ e dacă la data men ți-
onată în cerere prescrip ția acțiunii publice este îndeplinit ă în statul solicitant conform
legislației sale. În alte condi ții, prevăzute de art.11 al Conven ției, statul poate refuza
complet sau par țial acceptarea cererii în situa ții cînd mo ti vul nu este jus ti ﬁ cat, ﬁ e dacă
acuzatul nu are re ședință sau nu este cet ățean al statului solicitat, dac ă infracțiunea are
un caracter poli ti c ori este o infrac țiune pur militar ă sau ﬁ scală, din alte mo ti ve.
În anumite condi ții, statul solicitat poate revoca acceptarea cererii în cazurile în
care prezen ța acuzatului nu poate ﬁ asigurat ă pentru audiere, ﬁ e dacă condamnarea
nu poate ﬁ executat ă în statul respec ti v, ﬁ e în alte cazuri.
Cererile privind transferul de proceduri se adreseaz ă, de regul ă, prin intermediul
Ministerului Jus ti ției. În cazul cînd exist ă acorduri speciale, cererile pot ﬁ adresate și în
alt mod. În cazuri de urgen ță, cererile sînt trimise prin intermediul Interpolului. Cere-
rea de urm ărire este înso țită de originalul sau o copie a dosarului penal. Potrivit regulii
generale, dac ă s-a înaintat o cerere de urm ărire, statul solicitant nu mai are dreptul s ă
efectueze ac țiuni de urm ărire față de persoana dat ă. Totuși, în anumite situa ții, potrivit

177 Partea II
art.21 al Legii privind asisten ța juridică internațională în materie penal ă, statul solici-
tant își recapătă dreptul de urm ărire și executare. Potrivit standardelor interna ționale,
statele sînt chemate s ă coopereze și să se informeze reciproc.
Statul solicitat poate aplica anumite m ăsuri provizorii dac ă sînt întrunite toate con-
dițiile impuse de Conven ție.
În cazul tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane poate exista pluralitatea de proceduri penale sau,
în alți termeni, poate ﬁ pornită urmărirea penal ă în mai multe state. Potrivit Conven ției,
autoritățile unui stat, dac ă cunosc c ă în alt stat exist ă o asemenea procedur ă în curs
împotriva aceleia și persoane, pentru acelea și fapte, examineaz ă chesti unea privind re-
nunțarea la propria urm ărire, ﬁ e că o suspend ă, ﬁ e că o transmite celuilalt stat.
În cazul în care consider ă oportun ca statul respec ti v să nu renun țe la propria ur-
mărire sau să nu o suspende, anun ță celălalt stat despre aceasta în ti mp uti l și, în orice
caz, înainte de pronun țarea hotărîrii în fond.
Statele examineaz ă oportunitatea intent ării urmăririi de unul dintre ele și, în caz
aﬁ rmati v, se străduie să determine care dintre ele va intenta urm ărirea.
Această situație este determinat ă de probleme de conexitate și indivizibilitate, cînd
mai multe fapte dis ti ncte, care cons ti tuie toate infrac țiuni după legea penal ă a ﬁ ecăruia
dintre aceste state, sînt atribuite ﬁ e unei singure persoane, ﬁ e mai multor persoane
care au ac ționat împreun ă, ﬁ e o faptă unică, care cons ti tuie infrac țiune după legea pe-
nală a ﬁ ecăruia dintre aceste state, este atribuit ă mai multor persoane care au ac ționat
împreună.
Transferul procedurilor penale în contextul prevederilor Legii privind asisten ța
juridică internațională se examineaz ă de către Procuratura General ă, dacă se solicit ă
preluarea urm ăririi penale, ﬁ e de către Ministerul Jus ti ției, dacă se solicit ă preluarea
cauzelor penale a ﬂ ate în procedura judiciar ă. Arti colul 3 al Legii stabile ște temeiurile
de preluare a urm ăririi penale și țin în cele mai dese cazuri de persoana care a comis
infracțiunea: persoana b ănuită, învinuită sau inculpatul este cet ățean al Republicii Mol-
dova; cetățeanul străin sau apatridul are re ședință permanent ă în Republica Moldova;
persoana execut ă sau trebuie s ă execute în Republica Moldova o pedeaps ă privati vă de
libertate; persoana este urm ărită penal în Republica Moldova pentru aceea și infracți-
une; persoana care a comis o infrac țiune este pasibil ă de răspundere penal ă conform
legislației Republicii Moldova.
De asemenea, procedura poate ﬁ admisă dacă fapta cons ti tuie o infrac țiune con-
form legisla ției Republicii Moldova. În cazuri contrare preluarea urm ăririi penale poate
ﬁ refuzată. Poate ﬁ refuzată preluarea urm ăririi penale și dacă persoana a fost condam-
nată pentru aceea și faptă de o instan ță a altui stat și a expirat termenul de prescrip ție
conform legisla ției Republicii Moldova; ﬁ e refuzul este determinat de alte circumstan-
țe. În situa ția preluării urmăririi penale de c ătre organele autorit ăților Republicii Mol-
dova, Procurorul General emite o ordonan ță de preluare a urm ăririi penale, care, dup ă
formă, este similar ă, cu mici derog ări, cu o ordonan ță de pornire a urm ăririi penale.
Procurorul General emite, de asemenea, o dispozi ție de transmitere a dosarului
spre efectuarea urm ăririi penale. Competen ța de efectuare a urm ăririi penale în infrac-
țiunile de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, în cazul transferurilor de proceduri, este dat ă organu-

178 Drept procesual
lui de urm ărire al Ministerului Afacerilor Interne, ca și în cazul depist ării infracțiunii pe
teritoriul Republicii Moldova. Procurorul General poate respinge prin decizie cererea de transfer de proceduri în cazul cînd nu sînt temeiurile de preluare, cererea ﬁ ind in-
admisibilă. În asemenea situa ții, Procuratura General ă anunță statul solicitant despre
moti vele refuzului, res ti tuind materialele cauzei penale. Procuratura General ă poate
solicita noi informa ții, acte și date. Decizia Procurorului General de solicitare a unor
asemenea materiale se transmite statului solicitant. La examinarea probelor adminis-trate, atî t pe teritoriul statului solicitant, cît și pe teritoriul Republicii Moldova, poate ﬁ
o ordonan ță de clasare a cauzei penale sau de încetare a urm ăririi penale.
Dispoziții similare sînt aplicate și în cazul transferului de proceduri în faza de jude-
cată. În asemenea situa ții, Ministerul Jus ti ției este autoritatea competent ă în raport cu
statul solicitant. Transferul de proceduri se aplic ă și în cazul cînd Republica Moldova a
refuzat extr ădarea propriului cet ățean ori a refugiatului.
Există situații cînd persoana care a comis o infrac țiune de tra ﬁ c de persoane este
cetățean al altui stat sau are domiciliu permanent în acel stat, ﬁ e infracțiunea împo-
triva unei vic ti me din Republica Moldova a fost comis ă în altă țară. De asemenea, f ă
p-
tuitorul poate executa o pedeaps ă pe teritoriul altui stat, ﬁ e statul solicitant refuz ă
extrădarea persoanei. În asemenea situa ții, precum și din alte mo ti ve, cauza penal ă
poate ﬁ transmis ă atî t la faza de urm ărire, cît și la faza de judecat ă. În faza de urm ărire,
oﬁ țerul de urm ărire penal ă prezintă procurorului, care conduce urm ărirea penal ă, spre
conﬁ rmare o propunere mo ti vată de declinare de competen ță, în urma c ăreia procu-
rorul, dac ă consideră legal și oportun, emite o ordonan ță de transmitere a dosarului
după competen ță. Hotărîrea de ﬁ niti vă este luată de către Procurorul General. În condi-
ții similare, cauza se transmite și în faza de judecat ă, cu remarca ca Ministerul Jus ti ției
să determine oportunitatea transmiterii acesteia.
Transmiterea cauzei într-un alt stat face imposibil ă inițierea procedurii pentru ace-
eași faptă față de aceea și persoan ă. Totuși, există anumite condi ții cînd urm ărirea și
judecarea cauzei poate ﬁ reluată: dacă statul refuz ă preluarea cauzei; dac ă nu poate
ﬁ nisa urm ărirea; apar mo ti ve care împiedic ă transmiterea procedurilor.
2.6. Traﬁ cul de persoane poate determina condamnarea unei persoane într-un alt
stat decît Republica Moldova. În acest aspect statele coopereaz ă în domeniul transferă-
rii persoanelor condamnate , domeniu reglementat și de Conven ția Națiunilor Unite îm-
potriva criminalit ății transnaționale organizate. Conven ția stabilește în art.17 c ă Statele
Părți pot lua în considera ție încheierea de acorduri sau aranjamente bilaterale ori mul ti –
laterale referitoare la transferul pe teritoriul lor de persoane condamnate la pedepse cu închisoarea sau la alte pedepse priva ti ve de libertate ca urmare a infrac țiunilor prev ăzute
de Conven ție, cu scopul ca acestea s ă își poată executa acolo restul pedepsei.
În plan european, ins ti tu
ția transferului de persoane condamnate este reglemen-
tată de Conven ția european ă asupra transfer ării persoanelor condamnate, adoptat ă la
Strasbourg la 21 mar ti e 1983. Potrivit ul ti mei, persoana condamnat ă își poate exprima
dorința cu privire la transfer, iar statele de condamnare ori statul de executare pot cere
transferarea persoanei. Conven ția impune anumite condi ții pentru a execut a trans ferul.

179 Partea II
Potrivit art.3, pentru a efectua transferul este necesar ca persoana condamnat ă să ﬁ e
resorti sant al statului de executare; hot ărîrea trebuie s ă ﬁ e de ﬁ niti vă; durata condam-
nării neexecutate este de cel pu țin 6 luni la data primirii cererii de transferare; tran-
sferul este consim țit de către persoana condamnat ă; fapta să consti tuie o infrac țiune
penală în raport cu dreptul statului de executare; statul de condamnare și statul de
executare trebuie s ă se pună de acord asupra acestei transfer ări.
Cererile pentru transferul persoanelor trebuie formulate în scris. Persoanele care
urmează a ﬁ transferate trebuie informate cu privire la toate consecin țele transfer ării.
În așa mod, este necesar de a se asigura c ă transferul este acceptat de cel condamnat.
De menționat că, potrivit Conven ției, în caz de con ti nuare a execut ării, statul de execu-
tare este legat de natura juridic ă și durata sanc țiunii, așa cum rezult ă ele din condam-
nare. Totu și, dacă natura sau durata acestei sanc țiuni este incompa ti bilă cu legisla ția
statului de executare, sau dac ă legislația acestui stat o impune, statul de executare
poate, prin hot ărîre judiciar ă sau administra ti vă, să adapteze aceast ă sancțiune la pe-
deapsa ori m ăsura prev ăzută de propria sa lege pentru infrac țiuni de aceea și natură.
Această pedeapsă sau măsură corespunde, în m ăsura în care este posibil, în ceea ce
privește natura sa, celei aplicate prin condamnare. Ea nu poate s ă agraveze prin natura
sau durata sa sanc țiunea pronun țată în statul de condamnare, nici s ă depășească ma-
ximul prev ăzut prin legea statului de executare.
În cazul schimb ării condamn ării, se aplic ă procedura prev ăzută de legisla ția statului
de executare. Din momentul schimb ării autorit ățile sînt legate de constatarea faptelor
în măsura în care aceasta ﬁ gurează, în mod explicit sau implicit, în hot ărîrea pronun țată
în statul de condamnare; nu schimb ă o sancțiune priva ti vă de libertate printr-o sanc-
țiune pecuniar ă; trebuie s ă deducă integral din pedeaps ă perioada de priva țiune de
libertate deja executat ă de către condamnat și nu pot agrava situa ția penală a condam-
natului, ne ﬁ ind ținute de limita inferioar ă a sancțiunii eventual prev ăzute de legisla ția
statului de condamnare pentru infrac țiunea sau infrac țiunile săvîrșite.
Atunci cînd procedura de schimbare are loc dup ă transferarea persoanei condam-
nate, statul de executare trebuie s ă mențină acea persoan ă în detenție sau să ia alte
măsuri în scopul de a asigura prezen ța ei în statul de executare pîn ă la ﬁ nalizarea aces-
tei proceduri.
Persoanele condamnate bene ﬁ ciază de dreptul de a ﬁ grațiați sau de a li se apli-
ca amnisti a, ori de a li se comuta pedeapsa. Totu și, numai statul de condamnare are
dreptul de a statua asupra revizuirii hot ărîrii. În situa ția cînd statul de executare este
informat de c ătre statul de condamnare despre o hot ărîre sau o m ăsură, care are ca
efect înlăturarea caracterului executoriu al condamn ării, primul trebuie s ă pună capăt
executării condamn ării.
Procedura de transfer a persoanelor necesit ă a ﬁ analizată în trei aspecte, anume:
1) Republica Moldova – ca stat de condamnare;2) ca stat de executare;3) ca stat de tranzit.Procedura se declan șează la cererea persoanelor, ﬁ e la cererea rudelor apropiate,
avocatului.

180 Drept procesual
În cea mai mare parte, procedura de transfer a persoanelor condamnate, cînd
Republica Moldova par ti cipă ca stat de condamnare, este o atribu ție a Ministerului Jus-
ti ției. Totuși, instanța de judecat ă este obligat ă să remită Ministerului Jus ti ției, la solici-
tare, în termen de pîn ă la 15 zile, urm ătoarea informa ție: numele, data și locul nașterii
condamnatului și, dacă este posibil, adresa din statul al c ărui cetățean este; expunerea
faptelor pentru care a fost condamnat; natura pedepsei, durata ei și data cînd a început
executarea acesteia; copia de pe hot ărîrea de condamnare auten ti ﬁ cată cu mențiunea
că este de ﬁ niti vă, precum și copia de pe textele legilor aplicate în cauza respec ti vă.
Ministerul Jus ti ției poate consulta Procuratura General ă în cazul cînd pot exista
moti ve de refuz de transfer al persoanelor condamnate. Temeiurile legale de refuz sînt
prevăzute în art.91 al Legii cu privire la asisten ța juridică internațională în materie pe-
nală, acestea ﬁ ind:
a) persoana a fost condamnat ă pentru infrac țiuni care au sesizat nega ti v opinia
publică din Republica Moldova;
b) pedeapsa prev ăzută de legisla ția statului de executare este v ădit superioar ă
sau inferioar ă în raport cu cea stabilit ă prin hotărîrea pronun țată de instan ța
judecătorească din Republica Moldova;
c) există indicii su ﬁ ciente că, odată transferat ă, persoana condamnat ă ar putea
ﬁ pusă în libertate imediat sau într-un termen scurt fa ță de durata pedepsei
rămase de executat conform legisla ției Republicii Moldova;
d) persoana condamnat ă nu a reparat pagubele produse prin comiterea infrac ți-
unii și nici nu a pl ăti t sau garantat daunele și cheltuielile la care a fost obligat ă
prin senti nța pronunțată de instan ța judecătorească a Republicii Moldova;
e) există indicii su ﬁ ciente că statul de executare nu va respecta regula specialit ății,
trecînd la represiunea penal ă a persoanei condamnate pentru fapte anterioare
transferului, altele decît cele care au mo ti vat aplicarea pedepsei, f ără a obține
mai întî i, în acest scop, autorizarea Republicii Moldova;
f) există pericolul expunerii persoanei al c ărei transfer se solicit ă unei ati tudini
degradante sau inumane de c ătre autorit ățile statului de executare. În caz de
necesitate, autorit ățile competente ale Republicii Moldova pot solicita statului
de executare permisiunea veri ﬁ cării la locul de ținerii a condi țiilor de de ținere
existente în acest stat.
Decizia de refuz de efectuare a transferului poate ﬁ atacată în contencios adminis-
trati v la Curtea de Apel Chi șinău.
La transferarea persoanelor condamnate în alte state pentru executarea pedep-
selor în Republica Moldova se aplic ă aceleași dispoziții ca și în procedura anterioar ă.
În acest aspect, Ministerului Jus ti ției îi revine atribu țiile esențiale. În cazul accept ării
transferului, Ministerul Jus ti ției se adreseaz ă în instanța de judecat ă din raza teritorial ă
(judecătoria Buiucani, mun. Chi șinău). În cazul cînd persoana a fost condamnat ă în alt
stat de către o instan ță egală în grad cu Curtea de Apel, cererea și demersul respec ti v
se adreseaz ă Curții de Apel Chi șinău.
Dacă cererea este adresat ă judecătoriei, aceasta se examineaz ă de către judecătorul
de instruc ție. La examinarea demersului par ti cipă reprezentantul Ministerului Jus ti ției.

181 Partea II
La examinarea demersului și cererii poate par ti cipa și persoana care a depus cererea
(avocatul sau ruda apropiat ă). Încheierea privind solu ționarea cererii poate ﬁ atacată
cu recurs. În situa ția cînd statutul de condamnare accept ă transferarea condamnatului,
instanțele din Republica Moldova sînt legate de natura juridic ă și durata pedepsei.
Instanța stabilește termenul pedepsei care nu a fost executat și urmează a ﬁ , pre-
cum și ti pul penitenciarului, regimul deten ției ș.a.
Încheierea de ﬁ niti vă a instanței judecătorești se transmite Ministerului Jus ti ției,
autorității competente din statul de condamnare. De remarcat c ă legea națională, ﬁ ind
guvernată de Conven ție, stabile ște unele condi ții la schimbarea condamn ării. În așa
mod, instan ța se va baza și va ține cont doar de constatarea faptelor în m ăsura în care
acestea ﬁ gurează, direct sau indirect, în hot ărîrea judec ătorească pronunțată în statul
de condamnare, nu va putea schimba o pedeaps ă privati vă de libertate printr-o pe-
deapsă pecuniar ă, va reduce integral din pedeaps ă perioada de priva țiune de libertate
executată de condamnat. Instan ța nu va agrava situa ția penală a condamnatului, dar
nici nu se va orienta spre limita inferioar ă a pedepsei eventual prev ăzute de legisla ția
statului de condamnare pentru infrac țiunea săvîrșită.
Cererea de transfer al persoanei poate ﬁ refuzată din anumite mo ti ve în situa ția
în care procesul în care s-a pronun țat senti nța de condamnare nu s-a desf ășurat în
conformitate cu dispozi țiile perti nente din Conven ția european ă pentru ap ărarea drep-
turilor și libertăților fundamentale ale omului, sau în Republica Moldova s-a pronun țat
o senti nță împotriva persoanei condamnate pentru aceea și faptă, sau este în curs o
procedură penală pentru aceea și faptă și împotriva aceleia și persoane, ﬁ e că persoana
condamnat ă a părăsit demult Republica Moldova, stabilindu- și domiciliul în alt stat, iar
legăturile sale cu Republica Moldova nu mai sînt semni ﬁ cati ve.
De asemenea, cererea de transfer poate ﬁ refuzată dacă persoana condamnat ă
a comis o infrac țiune grav ă, care a sesizat nega ti v opinia public ă, sau persoana con-
damnată a întreținut relații strînse cu membrii unor organiza ții criminale, ceea ce face
îndoielnic ă reintegrarea ei social ă în Republica Moldova, sau transferul poate prezenta
pericol pentru securitatea na țională, siguranța publică, bunăstarea economic ă a statu-
lui, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea s ănătății sau a moralei ori
apărarea drepturilor și libertăților altora.
În situația cînd Republica Moldova par ti cipă ca stat de tranzit, atribu țiile principale
revin Ministerului Jus ti ției care coopereaz ă organele respec ti ve ale altor state privind
asigurarea transport ării și securității.
2.7. În materie de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane poate ﬁ aplicată și insti tuția recunoașterii
hotărîrilor judec ătorești ale altor state . La nivel european, la 28 mai 1970 a fost adop-
tată Convenția privind valoarea interna țională a hotărîrilor represive.
Convenția traseaz ă unele linii directorii care au fost preluate și de legisla ția națio-
nală. Republica Moldova a încheiat și acorduri bilaterale cu anumite state în materie de
recunoaștere a hot ărîrilor penale.
Potrivit Conven ției, hotărîrea represiv ă european ă desemneaz ă orice hotărîre pronun-
țată de o jurisdic ție represiv ă a unui stat contractant, ca urmare a unei ac țiuni penale.

182 Drept procesual
Arti colul 5 al Conven ției stabile ște anumite condi ții de admisibilitate a recunoa ște-
rii hotărîrilor reprersive str ăine care se reg ăsesc în art.558 alin.(2) CPP RM și în art.109
al Legii cu privire la asisten ța juridică internațională în materie penal ă.
Pentru a recunoa ște o hotărîre penal ă a altui stat, este necesar ca hot ărîrea să ﬁ
fost pronun țată de o instan ță competent ă; să nu contravin ă ordinii publice din Republica
Moldova; s ă poată produce efecte juridice potrivit legii penale na ționale. De aseme-
nea, ca o cerin ță este și dispunerea de cet ățenie a Republicii Moldova, ﬁ e de domiciliu
permanent, sau persoana s ă ﬁ e cetățean străin sau apatrid.
În alte aspecte, drept condi ții de recunoa ștere a hot ărîrilor judec ătorești străine
sînt și cele, ca: lipsa unei sen ti nțe de condamnare, ﬁ e a ordonan ței de pornire a urm ări-
rii penale în Republica Moldova, ﬁ e faptul c ă executarea hot ărîrii în Republica Moldova
poate favoriza reintegrarea social ă a persoanei condamnate sau poate favoriza repa-
rarea pagubei cauzate prin infrac țiune. De asemenea, este necesar ca durata pedepsei
sau a măsurilor de siguran ță dispuse prin hot ărîre să ﬁ e mai mare de un an.
Hotărîrea străină, de asemenea, poate ﬁ executat ă dacă persoana condamnat ă is-
pășește pe teritoriul Republicii Moldova o pedeaps ă pentru o alt ă infracțiune decît cea
stabilită prin senti nța a cărei executare a fost cerut ă.
Executarea unei hot ărîri străine prin care a fost dispus ă o pedeaps ă sau o măsură
de siguran ță este posibil ă și atunci cînd autorit ățile Republicii Moldova refuz ă extrăda-
rea persoanei condamnate.
Potrivit art.110 al Legii, executarea se limiteaz ă la pedepsele priva ti ve de libertate
sau la măsuri de siguran ță, executarea unei amenzi, executarea con ﬁ scării speciale, de-
căderea din drepturi. Potrivit art.1 al Conven ției, decăderea desemneaz ă orice privare
sau suspendare a unui drept, orice interdic ție sau incapacitate.
Republica Moldova poate refuza executarea în cazul în care consider ă că sancțiu-
nea a fost pronun țată în privința unei fapte de natur ă ﬁ scală sau religioas ă, ﬁ e de com-
petența unei autorit ăți administra ti ve, sau dac ă la data respec ti vă, potrivit legisla ției
Republicii Moldova, fapta a fost exclus ă ca infracțiune. Executarea poate ﬁ refuzată și în
cazul în care hot ărîrea a fost emis ă in absenti a, persoana condamnat ă neavînd posibili-
tatea să exercite o cale de atac în fa ța unei instan țe judecătorești , sau hotărîrea străină
este emis ă sub forma unei ordonan țe penale, dup ă cum este de ﬁ nită prin Conven ția
european ă privind valoarea interna țională a hotărîrilor represive, adoptat ă la Haga la
28 mai 1970.
Autoritatea abilitat ă, potrivit legii, cu atribu ții de a primi cererea de recunoa ștere
a hotărîrii străine, de a o veri ﬁ ca privind corespunderea cu dispozi țiile tratatelor in-
ternaționale și da a o transmite instan ței judecătorești competente sau Procuraturii
Generale, este Ministerul Jus ti ției.
La examinarea cererii se constat ă consimțămîntul persoanei condamnate. În ce pri-
vește consecin țele execut ării hotărîrilor, legisla ția internă determin ă unele reguli pre-
luate din Conven ție.
Hotărîrile străine se execut ă în conformitate cu legisla ția Republicii Moldova, îns ă
hotărîrile instan țelor străine au acelea și efecte ca și ale celor na ționale, inclusiv la apli-
carea amnis ti ei. O regul ă generală, acceptat ă de Conven ție, ce are referin ță la asisten ța

183 Partea II
juridică internațională, este inadmisibilitatea declan șării unei căi extraordinare de atac
de către statul de executare. În al ți termeni, este imposibil ca instan țele din Republica
Moldova s ă examineze cauza în recurs în anulare sau revizuire, dac ă hotărîrea de ﬁ niti –
vă a fost dat ă în alt stat.
În condiții similare se execut ă după hotar hot ărîrile penale ale instan țelor judec ă-
torești naționale.
2.8. Potrivit Protocolului privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului
de persoane, în special al femeilor și copiilor, adi țional la Conven ția Națiunilor Unite
împotriva criminalit ății transna ționale organizate, statele sînt chemate s ă adopte m ă-
suri legisla ti ve sau alte m ăsuri corespunz ătoare care sa permit ă victi melor tra ﬁ cului
de ﬁ ințe umane s ă rămînă pe teritoriul s ău, cu ti tlu temporar sau permanent, atunci
cînd este cazul. Statele faciliteaz ă întoarcerea f ără întî rziere a vic ti melor în țara de
origine, ținînd neap ărat seama de siguran ța acestor persoane. Statele veri ﬁ că dacă
persoana vic ti mă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane are dreptul de a locui pe teritoriul lor.
De asemenea, accept ă să elibereze documentele necesare repatrierii. Potrivit Con-
venției Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, partea
al cărei cetățean este vic ti ma sau în care aceasta avea dreptul de ședere cu ti tlu per-
manent în momentul intr ării pe teritoriul P ărții primitoare, va facilita și va accepta,
ținînd cont de drepturile, securitatea și demnitatea persoanei, returnarea acesteia
fără întî rziere nejus ti ﬁ cată sau neîntemeiat ă. Atunci cînd o Parte returneaz ă o victi mă
în alt Stat, aceast ă returnare va ﬁ efectuat ă ținîndu-se cont de drepturile, securitatea
și demnitatea persoanei, precum și de stadiul oric ărei proceduri judiciare. La cererea
Părții primitoare, Partea solicitat ă va veri ﬁ ca dacă persoana este cet ățeanul său sau
dacă avea drept de ședere cu ti tlu permanent pe teritoriul ei în momentul intr ării pe
teritoriul țării de des ti nație. Pentru a facilita returnarea unei vic ti me care nu posed ă
documentele adecvate, Partea al c ărei cetățean este aceast ă persoană sau în care
aceasta avea drept de ședere cu ti tlu permanent în momentul intr ării pe teritoriul
Părții primitoare va accepta s ă elibereze, la cererea P ărții primitoare, documentele
de călătorie sau orice alt ă autorizație necesar ă. Statele sînt chemate s ă ia măsurile
legislati ve și alte măsuri necesare pentru a stabili programe de repatriere cu par ti ci-
parea ins ti tuțiilor naționale sau interna ționale și a organiza țiilor neguvernamentale
implicate. Aceste programe trebuie s ă aibă ca scop evitarea re-vic ti mizării. În ceea
ce privește copiii, programele includ exercitarea dreptului la educa ție, precum și mă-
surile des ti nate să le asigure îngrijirea sau primirea adecvat ă de către familia lor sau
structurile de protec ție corespunz ătoare. Fiecare Parte va lua m ăsurile legisla ti ve și
alte măsuri necesare pentru punerea la dispozi ția victi melor, dup ă caz, în colaborare
cu orice Parte implicat ă, a informa țiilor privind structurile care le pot asista în țara
unde aceste vic ti me sînt returnate sau repatriate, cum ar ﬁ autoritățile de aplicare
a legii, organiza țiile nonguvernamentale, juri ști i în măsură de a-i consilia și organis-
mele de asisten ță socială. Copiii vic ti me nu sînt repatria ți într-un Stat dac ă, urmare
a unei evalu ări privind riscul și securitatea, exist ă indicii că returnarea nu este în
interesul superior al copilului.

184 Drept procesual
Potrivit obliga țiilor interna ționale, Republica Moldova trebuie s ă contribuie la re-
patrierea și primirea f ără întî rzieri nejus ti ﬁ cate, ținînd cont de necesitatea asigur ării
securității victi melor tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, cet ățeni ai săi și apatrizi, care aveau
dreptul de a locui permanent în Republica Moldova la momentul intr ării pe teritoriul
unui alt stat.
La solicitarea unei țări de desti nație, autorit ățile competente ale Republicii Moldova
veriﬁ că dacă victi ma tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane are cet ățenia Republicii Moldova sau avea
dreptul de a locui permanent pe teritoriul ei în momentul intr ării în țara de des ti nație,
despre care fapt comunic ă țării solicitante, luînd concomitent m ăsuri de repatriere a vic-
ti mei.
Pornind de la caracterul complex al infrac țiunii de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane, Republica
Moldova și-a asumat obliga ția de a elibera documente de c ălătorie sau orice alt document
pentru repatrierea vic ti mei tra ﬁ cului care are cet ățenia Republicii Moldova sau dreptul
de a locui permanent aici. Regulamentul privind procedura de repatriere a vic ti melor
traﬁ cului de ﬁ ințe umane cet ățeni ai Republicii Moldova sau apatrizi, care aveau dreptul
de a locui permanent în Republica Moldova la momentul intr ării în țara de des ti nație, se
aprobă de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în comun cu Ministerul
Afacerilor Interne și cu Ministerul Dezvolt ării Informa ționale.
De asemenea, misiunile diploma ti ce și oﬁ ciile consulare ale Republicii Moldova
au sarcina de a desf ășura acti vități de protec ție a drepturilor și intereselor cet ățenilor
Republicii Moldova care au devenit vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane în țara de re-
ședință sau în țările unde au misiuni acreditate și contribuie la repatrierea acestora în
conformitate cu legisla ția Republicii Moldova și cu legisla ția țării de reședință.
Acestea elibereaz ă cu ti tlu gratuit, în termene restrînse, documente sau orice alte
acte necesare repatrierii în Republica Moldova a cet ățenilor Republicii Moldova care
au devenit vic ti me ale tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, în cazul pierderii sau imposibilit ății
ridicării de la tra ﬁ canții de ﬁ ințe umane a actelor de iden ti tate.
De asemenea, misiunile diploma ti ce și oﬁ ciile consulare au atribu ții de informare,
protecție și asistență a victi melor.
Principiul fundamental privind repatrierea copilului vic ti mă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe
umane este cel de suprema ție a intereselor copilului. În a șa mod, copilul vic ti mă a
traﬁ cului de ﬁ ințe umane va ﬁ repatriat în țara sa de origine dac ă, anterior return ării,
un părinte, o alt ă rudă sau un tutore au dat consim țămîntul să primeasc ă în îngrijire
copilul ori dac ă o agenție guvernamental ă, o agenție de protec ție a copiilor din țara de
origine și-au dat consim țămîntul și sînt în stare s ă-și asume responsabilitatea pentru
copil și să-i acorde protec ție și asistență adecvată.
De asemenea, ac țiunile procesuale efectuate în leg ătură cu infrac țiunea de tra ﬁ c
de copii trebuie s ă stopeze sau s ă tergiverseze reuni ﬁ carea familiei ori returnarea copi-
lului victi mă în țara de origine dac ă aceasta este în interesul superior al copilului.
În situația în care returnarea copilului nu este posibil ă, ori cînd aceste solu ții nu sînt
în interesul superior al copilului, autorit ățile ambelor țări, în baza unor tratate interna-
ționale, asigur ă reașezarea copilului vic ti mă într-o țară terță, obținînd acordul acesteia
din urmă.

185 Partea II
Opinia copilului vic ti mă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane cu vîrsta mai mare de 10 ani se
ia în considera ție la adoptarea deciziei de repatriere sau de rea șezare într-o țară terță.
Copilul a c ărui siguran ță este în pericol nu poate ﬁ returnat în țara sa de origine.
Pînă la momentul g ăsirii unei solu ții durabile privind întoarcerea lui în țara de ori-
gine copilul vic ti mă a tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, care este cet ățean străin sau apatrid,
are dreptul la o viz ă temporar ă, care îi garanteaz ă dreptul de ședere legal ă pe teritoriul
Republicii Moldova.
2.9. Pornind de la faptul c ă traﬁ cul de ﬁ ințe umane în unele cazuri se poate solda
cu decesul vic ti mei, este necesar de examinat și problema privind transferul corpurilor
persoanelor decedate . La nivel european, la 26 octombrie 1973 a fost adoptat Acordul
cu privire la transferul corpurilor persoanelor decedate. Potrivit acordului, prin transfe-rul corpurilor se în țelege transportarea interna țională a corpurilor persoanelor deceda-
te din statul de plecare spre statul de des ti nație. Statul de plecare este cel unde începe
transferul corpului; în cazul unui corp deshumat – cel unde a avut loc înhumarea. Statul de desti naț
ie este cel unde corpul va ﬁ înhumat sau incinerat dup ă transportare.
Arti colul 3 al Acordului stabile ște că ﬁ ecare corp al unei persoane decedate va ﬁ
însoțit, pe parcursul transferului interna țional, de un document special numit „permis
mortuar”, eliberat de autoritatea competent ă a statului de plecare. Permisul trebuie s ă
conțină minimul de date formulate în modelul anexat la Acord; el urmeaz ă a ﬁ redactat
în limba sau în limbile o ﬁ ciale ale statului în care este eliberat și în una din limbile o ﬁ –
ciale ale Consiliului Europei.
În principiu, permisul mortuar este unicul document, dac ă în alte conven ții nu se
menționează condiții suplimentare. Permisul este eliberat de o autoritate competent ă.
Există anumite formalit ăți medicale și cu privire la parametrii sicriului care trebuie res-
pectate la transferul corpurilor persoanelor decedate.
III. Suges ti i metodice
A. Acti vități de predare-înv ățare
Sarcini didac ti ce de nivelul I – cunoa ștere și înțelegere
Auditorul trebuie s ă cunoască:
− de ﬁ niția insti tuțiilor de cooperare interna țională;
− sarcinile cooper ării interna ționale;
− practi cile de cooperare între procuraturile și ministerele de jus ti ție ale diferite-
lor țări.
Sarcini didac ti ce de nivelul II – aplicare
Auditorul trebuie s ă aibă abilități de a:
− compara ins ti tuțiile procesuale aplicate în cadrul cooper ării interna ționale;
− compara par ti cularitățile transferului de proceduri în materie penal ă, extrădă-
rii, transferului persoanelor condamnate;
− disti nge condi țiile de recunoa ștere a hot ărîrilor penale ale altor state;

186 Drept procesual
− clasi ﬁ ca domeniile de cooperare interna țională;
− analiza actele interna ționale și naționale în domeniu.
Sarcini didac ti ce de nivelul III – integrare
Auditorul trebuie s ă poată:
− aplica corect normele procesuale privind cooperarea interna țională;
− demonstra posibilitatea aplic ării normei procesuale în func ție de circumstan țe-
le cauzei;
− întocmi acte procedurale în domeniul cooper ării interna ționale.
B. Acti vități ce țin de lucrul individual
Subiecte / probleme Forme de realizare Modalit ăți de evaluare
Aplicarea ins ti tuției extrădării
traﬁ canților de ﬁ ințe umane.
Investi gații comune efectuate de
către organele de drept ale Republicii
Moldova și alte țări în domeniul
combaterii tra ﬁ cului de ﬁ ințe umaneReferate
Rezumate
Studiu de cazprezentarea rezultatelor−
discuții în grup −
C. Acti vități de evaluare
Lucrări scrise
Tema 1. Comisiile rogatorii în cadrul inves ti gării cauzelor de tra ﬁ c de ﬁ ințe umane
Tema 2. Atribuțiile judecătorului în procedura de transfer al persoanelor condamnate
Speță
Cetățencele Republicii Moldova B.S. și V.A. au fost tra ﬁ cate în Croa ția. În legătură
cu acest fapt, organele de drept ale Croa ției au declan șat o inves ti gație, consta tî n-
du-se că infracțiunea a fost s ăvîrșită de o rețea de tra ﬁ canți din mai multe țări, care
acționau într-o grupare criminal ă internațională. Din grupare fac parte și cetățenii
Republicii Moldova V.T. și G.N., a ﬂ ați la moment pe teritoriul Republicii Moldova îm-
preună cu cetățenii italieni B.M. și A.P ., care de asemenea la moment se a ﬂ ă pe teri-
toriul Republicii Moldova. Autorit ățile croate s-au adresat autorit ăților moldovene ști
solicitî nd ca ulti mele să se implice în inves ti gații.
Determina ți modalitatea de interven ție, eventualele ac țiuni posibile de întreprins și
actele procedurale întocmite.

187 Partea II
IV. Bibliogra ﬁ e:
Acte interna ționale
1. Acordul cu privire la transferul corpurilor persoanelor decedate, din 26 octombrie 1973 //
Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35. – Chi șinău, 2006, p.25.
2. Conven ția Consiliului Europei privind lupta împotriva tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, din
3.05.2005, ra ti ﬁ cată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.67-XVI din 30.03.2006
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2006, nr.66-69/ 277.
3. Conven ția european ă de extrădare, din 1957, cu dou ă protocoale adi ționale – din 1975 și
1978 // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.I. – Chi șinău, 1998, p.318.
4. Conven ția european ă de asisten ță juridică în materie penal ă, din 1959, cu dou ă protocoale
adiționale – din 1978 și 2001 // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.14. – Chi șinău,
1999, p.71.
5. Conven ția european ă asupra transfer ării persoanelor condamnate, din 1983 // Tratate in-
ternaționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35. – Chi șinău, 2006, p.61.
6. Conven ția european ă privind transferul de proceduri în materie penal ă, din 15.05.1972 //
htt p://conven ti ons.coe.int
7. Conven ția ONU împotriva criminalit ății transnaționale organizate, din 15.11.2000 // Tratate
internaționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35. – Chi șinău, 2006, p.333.
8. Conven ția privind valoarea interna țională a hotărîrilor represive, din 28.05.1970 // h tt p://
www.inj.md
9. Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea tra ﬁ cului de persoane, în special al
femeilor și copiilor, adi țional la Conven ția Națiunilor Unite împotriva criminalit ății transna-
ționale organizate, din 15.11.2000 // Tratate interna ționale. Edi ție oﬁ cială. Vol.35. – Chi și-
nău, 2006, p.399.
Acte naționale
1. Legea privind prevenirea și combaterea tra ﬁ cului de ﬁ ințe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005
// Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167/812.
2. Legea cu privire la asisten ța juridică internațională în materie penal ă, nr.371-XVI din
01.12.2006 // Monitorul O ﬁ cial al Republicii Moldova, 2007, nr.14-17/42.
Literatura recomandat ă
1. Bîrsan C. Convenția European ă a Drepturilor Omului. Vol.I. – Bucure ști : C.H. Beck, 2006.
2. Botnaru S., Șavga A., Grosu V. Drept penal . Partea General ă. Vol.I. – Chi șinău: Carti er,
2005.
3. Brînză S., Ulianovschi X. și al. Drept penal. Partea Special ă. Vol.II. – Chi șinău: Carti er, 2005.
4. Dolea I. și al. Drept procesual penal . – Chișinău: Carti er, 2005.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: 1 Drept material și drept procesual Seria SUPORTURI DE CURS COMBATEREA TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE (DREPT MATERIAL ȘI DREPT PROCESUAL) AUTORI:… [630859] (ID: 630859)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

1 Drept material și drept procesual Seria SUPORTURI DE CURS COMBATEREA TRAFICULUI DE FIIN ȚE UMANE (DREPT MATERIAL ȘI DREPT PROCESUAL) AUTORI:… [630859]

Copyright Notice

Cod ECLI ECLI:RO:JDCLJ:2018:001.001474 [617943]

DREPTUL COMERȚULUI INTERNAȚIONAL -Manual de studiu individual – 2 3 DIANA UNGUREANU DREPTUL COMERȚULUI INTERNAȚIONAL -Manual de studiu individual – 4… [601583]

Baciu Ionut Ioan Dzitac La inceput I nternetul a fost creat in scopul cercetarii, dar de -a lungul anilor acesta a evoluat foarte mult, ajungandu -se… [618377]

SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE [621806]

Propaganda rusă componentă a războiului [628109]

Authorization Agreement amp Account Verification [608479]

Copyright Notice

Similar Posts